rolul femeii În literatură. imperiul bizantin

8/19/2019 Rolul Femeii În Literatură. Imperiul Bizantin

1/18

CAPITOLUL III. ROLUL FEMEI ÎN LITERATURĂ

III. 1. Hyptia din Alexandria

Fig. 1.

Hypatia din Alexandria (Fig. 1.)1 născută între ani 350-370, a fost cea mai mare minte

feminină a antichităţii şi totodată rima matematiciană din istorie, fi!o"oafă şi astronoamă

greacă, ce atrăit în #gitu! roman, !a $!e%andria. $ fost o fi!o"oafă neo!atonistă, care a încura&at

fo!osirea !ogicii şi a matematicii îmotri'a misticismu!ui.

Hypatia era fiica !ui Theon, unu! dintre cei mai educaţi ăraţi din întreaga $!e%andrie. $cesta

era astronom şi matematician, rofesor !a ni'ersitatea din $!e%andria şi un g*nditor renumit în

întreaga regiune, astfe! că Hypatia a crescut într-un mediu roice de"'o!tării inte!ectua!e.

1 htt+.descoera.rocu!tura1/71-hatia-din-a!e%andria-intaia-mare-matematiciana-a-!umii-antice , accesat !a data de 20.12.2012, ora 11+12.

38

http://www.descopera.ro/cultura/9187491-hypatia-din-alexandria-intaia-mare-matematiciana-a-lumii-anticehttp://www.descopera.ro/cultura/9187491-hypatia-din-alexandria-intaia-mare-matematiciana-a-lumii-anticehttp://www.descopera.ro/cultura/9187491-hypatia-din-alexandria-intaia-mare-matematiciana-a-lumii-anticehttp://www.descopera.ro/cultura/9187491-hypatia-din-alexandria-intaia-mare-matematiciana-a-lumii-anticehttp://www.descopera.ro/cultura/9187491-hypatia-din-alexandria-intaia-mare-matematiciana-a-lumii-antice


2/18

Theon era adetu! unei educaţii com!ete, at*t fi"ice, c*t şi inte!ectua!e, dorind ca

singuru! său coi! să de'ină „complet”2. $stfe!, Theon a în'ăţat-o e Hypatia tot ce ştia desre

matematică, ştiinţă şi re!igie, dar a încura&at-o totodată să dedice mu!t tim sorturi!or, recum

a!ergarea şi căţăratu!.

Theon a în'ăţat-o e Hypatia să aiă mereu mintea deschisă, neîngrădită de 'reun sistem

re!igios care să nu-i mai ermită să descoere ade'ăruri ştiinţifice. „Rezervă-ţi dreptul de a

gândi căci chiar !i a gândi gre!it e mai "ine decât a nu gândi deloc” #, i-ar fi sus Theon fiicei

sa!e.

ondiţia socia!ă a femei !a grecii cei 'echi nu era aceeaşi !a toate seminţii!e. 4e o !iertate

ade'ărată nu utea fi însă 'ora e atunci. #rau restricţiuni e care femeia nu !e mai cunoaşte

astă"i. 4ar restricţiuni!e imuse de condiţia femeii în constituţia anticei o!is n-au utut totuşiînăuşi ta!entu!.

u!tu! frumosu!ui era rea înrădăcinat în !umea greacă, entru a nu atenua şi această

ri'inţa ce'a din asrimea întocmiri!or socia!. $appho, at*t de ce!eră în !umea 'eche, era

socotită ca a 'echea %uză &rinna, una din e!e'e!e sa!e, a fost 'estită, cu toate că muri !a 1/ ani,

înţe!eata 'ruxilla şi (orina, ri'a!a de mu!te ori fericită în concursuri a mare!ui 'indar , au !ăsat

în antichitatea greacă amintirea unor ta!ente oetice mari. 6ar în domeniu! cugetări fi!o"ofice e de

a&uns a omeni ce!eritatea mu!t discutată a A)pa)iei, c*ştig*nd rin farmece!e siritu!ui şi

îna!te!e sa!e ca!ităţi mora!e e mare!e 'ericle),şi e a *iotimei, în'ăţătoarea !ui $ocrate.

*nd cuceri!i!e !ui Alexandru cel %are deschiseră cu!turii greceşti ad*ncuri!e

ăsăritu!ui, cadre!e înguste a!e 'echii cetăţi se sfăr*mară. 8 nouă 'iaţă socia!ă se !ămădi în

hotare!e cu!ture e!enistice curin"ătoare. Femeia iese acum îndră"neţ din umra discretă a

gineceu!ui, sre a-şi &uca ro!u! său tot mai însemnat.

9n coi!ăria Hypatiei Theon a de'enit conducătoru! +niver)ităţii din Alexandria,considerată !a acea 'reme cea mai imortant instituţie de în'ăţăm*nt din !ume. ărturari din

mu!te ţări, 'eneau aici entru a studia şi co!aora cu a!ţii în'ăţaţi de ni'e!u! !or, astfe! că Hypatia

2 :ico!ae ;ănescu, (hipuri din i)toria ,izanţului, #ditura $!atros, ;ucureşti, 171, . .

3 , . 15.

39


3/18

a a'ut şansa de acreşte încon&urată de ce!e mai stră!ucite minţi a!e 'remii. $ în'ăţat de !a ei

desre artă, !iteratură, fi!o"ofie, re!igii!e !umii şi arta oratoriei.

Frumuseţe-i deoseită atrăgea în &uru! său mu!ţi adoratori. astitatea-i e%em!ară

de"arma însă toate asiuni!e şi istoria a înregistrat cru"imea răsunsu!ui, cu care a înt*minatodată dec!arţia asionată a unui t*nar. $ceastă m*ndră stă*nire de sine, care 'enea ? cum

oser'ă unu! din istoriogafi săi din ad*ncuri!e ştiinţei sa!e, imunea tuturor+ „!i nu era o ru!ine

pentru dân)a de a )e arăta .n mi/locul "ăr"aţilor”0. 8amenii o!itici o 'i"itau adesea, căut*ndu-i

sfaturi!e.

Hypatia a moştenit asiunea tată!ui ei entru matematică, arofund*nd studii!e în acest

domeniu !a şcoa!a din $tena condusă de 'lutarh cel Tânăr şi de fiica sa, A)clepigenia. @a

întoarcerea sa în $!e%andria, Hypatiei i s-a rous să redea matematica şi fi!o"ofia !ani'ersitate, ca urmare a re"u!tate!or e%ce!ente oţinute !a $tena5. #ntu"iasmu! e care Hypatia

î! a'ea entru matematică, erudiţia şi e!oc'enţa sa au făcut ca tot mai mu!ţi studenţi să dorească

să o ascu!te. $stfe!, casa ei a de'enit un unct de înt*!nire entru cei ce doreau să descifre"e

taine!e matematicii. u timu!, casa Hypatiei a de'enit un 'eritai! nuc!eu inte!ectua!, cei mai

s*rguincioşi studenţi ai ei de"ăt*nd aici asecte imortante a!e fi!o"ofiei.

Hypatia a a'ut conducerea şcoa!ei neo!atoniciene din $!e%andria, care re"enta 'echea

g*ndire fi!o"ofică a Areciei într-un ec!ectism menit să conci!ie"e tot ce ărea ade'ărat în toate

sisteme!e şi în toate re!igii!e. 4in mărturii!e contemorane se oate 'edea că Hypatia,

rere"ent*nd tradiţiona!a direcţie a şco!ii a!e%andrine, se aroia mai cu seamă de 1am"licho), în

cugetarea căruia misticismu! roiu neo!atonismu! se unea cu magia>. $'*ntu! acesta mistic, a

făcut cu utinţă dăinuirea doctrinei !atoniciene în !umea creştină.

Hypatia stră!uci în e%unerea acestei fi!o"ofii, în &uru! său se str*ngeau din toate ărţi!e

tinerii iuitori de înţe!eciunea mari!or fi!o"ofi ai Areciei. e! mai i!ustru din aceşti în'ăţăcei a

4 :ico!ae ;ănescu, (hipuri !i )cene , . 1.

5 6. 4iaconescu, 1)toria literaturi eline, #ditura ugetarea, ;ucureşti, 13>, . >.

6 #manoi! ;ăduş, ,izanţ i)torie B, . 7/

40


4/18

fost $yne)io), rere"entantu! tiic a! eocii de tran"iţie de !a cugetarea ăg*nă !a creştinism.

9mrăţiş*nd mai t*r"iu e! însuşi doctrina creştină, fi!o"ofu! ăg*n $yne)io)3 a&unsese #isco în

Crene (@iia). $ceasta nu-! îmiedică de a

ăstra, *nă în cei din urmă anii ai 'ieţii, o

amintire neştearsă şi o iuire duioasă

în'ăţătoarei sa!e. #! îi scria adesea, cer*ndu-i

întotdeauna ărerea asura !ucrări!or ce

comunea.

8 'eraţiune ad*ncă faţă de Hypatia se desrinde

din toate aceste scrisorii. :ici duă ce se înă!ţă

!a treata de eisco, Dnesios nu încetă

coresondenţa sa cu fi!o"oafa care î! iniţiase în

ce!e mai une tradiţii a!e !umii ăg*ne.

Fig.2.

$cesta cer*ndu-i sfaturi entru construirea unui a)trola" (Fig.2.)/, instrument destinat

ca!cu!ui o"iţiei !anete!or şi ste!e!or de e o!ta cerească şi măsurarii trecerii timu!ui. nii

istoricii cred că Hypatia a in'entat a)trola"ul , iar a!ţii sun că doar a a&utat !a roiectarea sa.

Fig. 3.

n a!t instrument conceut de Hypatia este menţionat de $yne)io) în

u!tima sa eisto!ă către fosta sa rofesoară. $ceasta îi cerea un „hidro)cop”

(Fig.3.), scrisoarea sa fiind rima atestare din istorie a unui astfe! de aarat.

Hidro)copul era fo!osit entru disti!area aei şi entru

7 :ico!ae ;ănescu, op4 cit4 . 27.

8 htt+utter!e!astic.fi!es.ordress.com201003hatiaEastro!ae.gif , accesat !a data de 1/.01.2013, ora 15+3.

9 htt+utter!e!astic.fi!es.ordress.com201003hdroscoe.&g , accesat !a data de 1/.01.2013, ora 17+05.

41

http://utterlyelastic.files.wordpress.com/2010/03/hypatia_astrolabe.gifhttp://utterlyelastic.files.wordpress.com/2010/03/hypatia_astrolabe.gifhttp://utterlyelastic.files.wordpress.com/2010/03/hypatia_astrolabe.gifhttp://utterlyelastic.files.wordpress.com/2010/03/hydroscope.jpghttp://utterlyelastic.files.wordpress.com/2010/03/hydroscope.jpghttp://utterlyelastic.files.wordpress.com/2010/03/hypatia_astrolabe.gifhttp://utterlyelastic.files.wordpress.com/2010/03/hydroscope.jpg


5/18

măsurarea ni'e!u!ui !ichide!or, fiind totodată uti! ce!or ce doreau să disti!e"e medicamente

e a"ă de a!coo!.

Hypatia a u!icat numeroase tratate, mai a!es comentarii asura oere!or ce!or!a!ţi

matematicieni contemorani, însă niciuna din oere!e sa!e nu s-au ăstrat *nă astă"i. 8 arte dine!e au ierit în incendiu! care a distrus ,i"lioteca din Alexandria56, iar restu! au fost distruse

intenţionat de către ad'ersarii săi. =ot ceea ce se cunoaşte astă"i desre Hypatia se datorea"ă

coresondenţei e care rima matematiciană din istorie a urtat-o cu foştii săi e!e'i.

ne!e tratate scrise de tată! Hypatiei Theon, s-au ăstrat *nă în "i!e!e noastre, iar rintre

acestea se numără şi un imortant comentariu asura !ucrări!or !ui &uclid şi 'tolemeu55. nii

istorici afirmă că Hypatia a fost coautoare a acestei imortante !ucrări, iar a!ţii afirmă că ea doar

şi-a a&utat tată!, unicu! autor a! comentariu!ui.

onform re!atări!or autori!or contemorani, rintre suiecte!e tratate de Hypatia se

numărau şi secţiuni!e conice (cercuri!e, e!ise!e, arao!e!e şi hiero!e!e formate atunci c*nd un

!an intersectea"ă un cerc ), ea e!aor*nd un comentariu asura !ucrări!or !ui Apolloniu. 4uă

moartea Hypatiei, acest suiect a fost neg!i&at mai ine de un mi!eniu. 6mortanţa secţiuni!or

conice a fost recunoscută aia îmn seco!u! a! G6-!ea, iar astă"i acestea sunt fo!osite entru a

descrie traiectoria comete!or, orite!or !anete!or şi mişcarea rachete!or.

4e asemenea, Hypatia a scris un comentariu asura oerei unui matematician egitean

numit *io7ant . Duranumit „părintele alge"rei”, *io7ant a scris desre ecuaţii!e nedeterminate

(numite astă"i şi „ecuaţii dio7antice”). Hentru că a dus mai dearte oera !ui diofant şi a e%tins-o,

unii istorici consideră că Hypatia merită !a r*ndu! său suranume!e de „mama alge"rei”52.

Hypatia era renumită în toate co!ţuri!e !umii ci'i!i"ate. #%em!e!e a!e restigiu!ui de

care se ucura e%istă în scrisori!e care s-au ăstrat *nă astă"i+ minţi!e !uminate care-i scriau

10


6/18

Hypatiei menţionau ca destinatar doar „muza din Alexandria” sau „7ilozoa7a din Alexandria”,

nefiind ne'oie să adauge a!te deta!ii entru ca scrisori!e să-i ar'ină.

4eşi re!atări!e contemorane atestă că Hypatia era considerată frumoasă, fiica !ui Theon

nu s-a căsătorit niciodată, în ciuda numeroase!or oferte din artea ăraţi!or cu stare. nii istoricisecu!ea"ă că un ontenţia! moti' ar fi fost ace!a că niciun ărat nu o ega!a e Hypatia în

inte!igenţă, aceasta refer*nd mai degraă să se dedice matematicii şi fi!o"ofiei.

Hypatia a a'ut neşansa de a trăi într-o erioadă tumu!tuoasă din istoria #gitu!ui, în care

a'eau !oc transformări socia!e fără recedent.

@a înceutu! seco!u!ui a! 6G-!ea, $!e%andria rămăsese u!timu! centru inte!ectu! dominat de

neo!atonicieni, adeţi ai şco!ii greceşti a"ate e matematică şi ştiinţă. reştinismu! de'enea o

forţă tot mai uternică, iar conf!icte!e dintre ăg*ni şi creştini tot mai dese13.

9n anu! 31, atriarhu! $!e%andriei, Theophilu), a dec!arat ăg*nismu! i!ega!, distug*nd

toate tem!e!e ăg*ne din oraş. e!e mai imortante dintre acestea, $erapeum şi %ou)eion,

gă"duiau mu!te din oere!e care nu fuseseră distruse odată cu ;!i!ioteca din $!e%andria.

9n 12, (hiril a de'enit atriarhu! $!e%andriei. 6mediat duă numire, acesta a înceut o

camanie îmotri'a ad'ersari!or creştinismu!ui. Iai înt*i, (hiril i-a încura&at e creştinii din

$!e%andria să-i atace e iudei, consideraţi aroriaţi refectu!ui 8re)te. =oate sinagogi!e din oraşau fost distruse, iudeii au fost a!ungaţi din oraş, iar case!e !or au fost rădate.

9n martie 15, !a ordinu! !ui (hiril , o g!oată de fanatici creştini a atacat-o e Hypatia în

!ină stadă1. $ceştia au dat-o &os din caru! în care se af!a, au de"răcat-o şi au t*r*t-o într-o

iserică af!ată în aroriere. $ici, Hypatia a fost măce!ărită, iar rămăşiţe!e ei au fost urtate e

stră"i!e din aroriere, ca aoi să fie arse.

rimina!ii nu au fost niciodată edesiţi, din !isă de martori, iar ca"u! a fost închis duăce atriarhu! (hiril a anunţat că Hypatia ar fi fost 'a"ută în $tena15, afirm*nd că "'onu! crimei

13 8'idiu 4rîma, op4 cit ., . /.

14 :ico!ae ;ănescu, (hipuri !i )cene , . 2/.

43


7/18

era nefondat. $stă"i (hiril este considerat un sf*nt at*t de ;iserica ato!ică, c*t şi de cea

8rtodo%ă.

III. 2. !"nta Ca#iana

Fig..

15 6idem, . 2

44


8/18

$7ânta (a)iana (Fig. .)1> s-a născut între anii /05-/10 în onstantinoo!, într-o fami!ie

de aristrocraţi. =rei cronicari i"antini 9')eudo- :rigorie ogothethul , :heorghe %onahul şi

eo :ramaticul 53 , amintesc ca ea a articiat !a o „.n7ăţi!are a mire)elor” organi"ată entru

t*năru! Teo7il 1conocla)tul de mama !ui 'itregă, &u7ro)ina.

ati'at de frumuseţea (a)ianei, t*năru! îmărat s-a aroiat de ea şi i-a "is+ „'rin

7emeie au intrat .n lume cele /o)nice;”, făc*nd a!u"ie !a ăcat şi !a suferinţa care a adus ăcat şi

!a suferinţa care a adus ăcatu! #'ei. asiana a răsuns romt+ „


9/18

gnomice sau sentinete!or mora!e (e%. „+ră)c "ogatul ce )e vaită de parc-ar 7i )ărac” ). $ceste

oere se găsesc în numeroase manuscrise dat*nd din seco!e!e 6-G6, şi oartă nume!e de (a)ia,

&ica)ia sau 1ca)ia.

$7intei (a)iana i se mai atriuie stihiri!e+ !a ?a!terea lui Hri)to), !a sărătoarea $7inţilor %ucenici $amon şi Aviv, !a naşterea $7ântului 1oan ,otezătorul , !a sărătoarea $7inţilor %ucenici

&u)tratie şi Auxentie.

$7ânta (a)iana scris mu!te c*ntări !iturgice, dintre care cea mai cunoscută este cea care-i

oartă nume!e, anume (ântarea (a)ianei, unu! dintre ce!e mai frumoase imne din $ăptămâna

'atimilor , c*ntat !a *enia din %area %iercuri.

Iodu! în care a fost a!cătuită stihira este, otri'it tradiţiei, unu! inedit. $stfe!, e%resia

Kde frică s-a ascunsL, este un adaos a! imăratu!ui Teo7il (/2-/2), care se af!a în 'i"ită !a

m*năstirea în care (a)iana se retrăsese, m*năstire fondată, de fat de ea însăşi, tocmai în

momentu! în care ea comunea această c*ntare.

4in dorinţa de a nu-! înt*!ni e îmărat, (a)iana a fugit în tim ce Teo7il 'i"ita chi!ii!e.

6ntr*nd în chi!ia (a)ianei şi găsind e masă această c*ntare, îmăratu! a adăugat cu'inte!e+ Kde

frică s-a ascunsL. De are că e!e nu se refereau în mod e%res !a #'a (care @-a au"it e

4umne"eu um!*nd rin grădina raiu!ui „.n amiazăzi”)20, ci mai degraă !a (a)iana, care,

au"ind că îmăratu! se aroie de chi!ii, a fugit şi s-a ascuns. Gă"*nd !a întoarcerea în chi!ie acest

asa&, asiana nu !-a şters, ci a continuat scrierea stihirii.

$cest imn este considerat a fi o caodoeră a oe"iei re!ogioase.

#ste cea mai cunoscută femeie imnograf şi singura a!e cărei c*ntări sunt *nă în "i!e!e

noastre înt*!nite în cărţi!e de cu!t. 4e asemenea, Df*nta asiana este singura femeie 6mnograf

rere"entată e rima agină, a uni =riod, tiărit !a Geneţia în 1>01, care inc!ude rere"entări a!e

ce!or mai cunoscuţi imnografi ai ;isericii.

9n timu! 'ieţii ei, ;iserica s-a confruntat cu groa"nica rigoană a icoane!or, e care

(a)iana !e-a aărat cum a ştiut mai ine. :u s-a descura&at, deşi a suferit rigoană şi a fost chiar

20 #manoi! ;ăduş, op4 cit ., . 13.

46


10/18

ătută cu iciu!. $ stăruit re"istenţă îmotri'a iconoc!aşti!or, 'i"it*nd în închisoare e monahii

roscrişi, e care îi sri&inea şi îi conso!a cu scrisori şi daruri. #ra cunoscută ca o fină

oser'atoare a s!ăiciuni!or omeneşti.

#a îşi e%rima ărerea desre cei cărora !e !iseau cura&u! şi hotăr*rea "ic*nd+ Krăsctăcerea c*nd este timu! de 'oritML21.

De crede că $7ânta (a)iana ar fi trecut !a ce!e 'eşnice înainte de anu! />5 22. Hentru

daruri!e şi fate!e ei deoseite ;iserica o cinsteşte *nă a"i, fiind "ugră'ită în 1coana *uminicii

8rtodoxiei urt*nd în raţe o icoană.

21 6. 4iaconescu, 1)toria literaturii , . 10.

22 :ico!ae 6on ;aru, op4 cit4 . 1/.

47


11/18

III. $. Ana C%&nena

48


12/18

(Fig.5.)

9n !una decemrie 10/3, îmărăteasa 1rina *u@a), soţia !ui Alexe (omnenul , aşteta să

nască în aartamentu! 'alatului $acru, care se numea „camera purpurei” şi în care o 'eche

tradiţie 'oia să 'ină e !ume coiii imeria!i, cei care entru acest moti' erau numiţi

„po7irogeneţii”. 4eoarece asi!eu! era reţinut într-un ră"oi, t*năra femeie cum simţi rime!e

dureri, a făcut semnu! crucii este antece!e sa!e, rug*ndu-şi coi!aşu!, să mai aştete c*te'a "i!e

*nă să 'ină e !ume sre a utea ca şi tată! să fie re"ent23.

23 har!es 4ieh!, op4 cit ., . /1.

49


13/18

De are că cu'inte!e îmărătesei au fost ascu!tate, fiindcă duă trei "i!e de !a semne!e

fa!se de tra'a!iu s-a întors Alexe20, tocmai !a tim entru a rimi în raţe e fiica ce i se năştea,

Ana (omnena (Fig.5.)25, una dintre ce!e mai remarcai!e rinţese de !a curtea ;i"anţu!ui.

:aşterea acestui coi! conso!ida căsătoria ărinţi!or foarte mu!t o!itică, şi de!ocsentimenta!ă,care cu şase ani în urmă unise e Alexe cu 1rina, şi tot rin aceasta întărea inf!uenţa

tinerei su'erane !a curte, inf!uenţă foarte nesigură *nă atunci. Hărinţi, care neuni de ucurie îşi

arătau satisfacţia în ceremonii!e oficia!e rin care duă oicei naşterea unui coi!2>.

4in !eagăn i-a fost usă e ca i-a fost usă e ca micei rinţese diadema imeria!ă,

nume!e său figur*nd în ac!amaţii!e ritua!e cu care se sa!utau su'erani în ;i"anţ. 9n aceaşi 'reme

ărinţii săi o !ogodeau cu t*năru! (on)tantin *u@a), fiu! îmăratu!ui detronat, %ihail al >11-lea.

$stfe! din cea mai fragedă '*rstă fata, născută în urură, utea 'isa că într-o "i se 'a aşe"a etronu! ţării27.

oi!u! a fost crescut de mama sa şi de 'iitoarea soacră, asi!issa %aria de Alania,

ceeace a determinat-o să considere acea erioadă dret cea mai feerică din 'iaţa ei şi era

nosta!gică atunci c*nd se g*ndea !a coi!ărie.

Iamei sa!e îi urta o dragoste imensă, !ucru sesi"ai! din oera sa, în care scrie că 6rina

s-a căsătorit !a cincisre"ece ani, că era fermăcătoare !a 'edere, !a au", că era ca o m!ădiţă, ce

stră!ucea de du!cea !umină a !unii. Faţa nu-i era erfect rotundă ca a femei!or asiriene, nici rea

!ungă ca a ce!or scite. 8chii îi erau a!aştrii, iar !umea nu ştia cum s-o ri'ească sre a nu se

ierde în ri'irea ei. 9şi comara mama cu $tena2/.

24 6dem, a )ociet B lCpoDue de) (omnenE), #ditura


14/18

=*năra coi!ă nu-! iuea mai uţin nici e 'iitoru! resuus soţ, t*năru! onstantin cu

nouă ani mai mare ca ea, şi care era un aiat înc*ntator, !ond şi ro" în ora&i, şi cu ochi

admirai!i Kcare stră!uceau su sr*ncene ca nişte i&uterii de aurL. 4ar care !a numai !a două"eci

de ani a decedat. =oată 'iaţa i-a ăstrat imaginea în minte.

a fi"ic Ana (omnena semăna cu tată! ei. #ra de ta!ie mi&!ocie cu ochii frumoşi, runetă,

îndr"neaţă. #ra cu!tă, îi !ăceau cărţi!e şi a'ea orgo!iu! sueriorităţii. Duf!etu! ei amiţios i-a

dominat destinu!. :u a fost crescută ca o stă*nă în !u% şi !ene'ie2.

Du inf!uenţa unicii sa!e, Ana *ala))ena, curtea i"antină se schimase mu!t în c*ţi'a

ani. Hrintr-o energie tenace şi-a insta!at fami!ia e tron. ;unica era o femeie, ce îşi utea !inişti şi

că!ău"i fiu!. #a !-a îndemnat sre enitenţă şi credinţă30.

Ana îşi arecia unica şi tată!, chiar dacă ei erau contra fiinţei, ce a născut-o şi entru

care a'ea o afecţiune aarte. I*ndria e care o a'ea desre ea însăşi, desre rasa sa, desre ţara

sa era nemăsurată. 9n ochii ei ,izanţul era o utere suremă, iar ce!e!a!te state treuiau să-i fie

'asa!e.

=*năra a fost atrasă de cu!tură. areori dragostea entru !iteratură a fost mai mu!t

răs*ndită dec*t în ,izanţul (omnenilor .

#a era de o inte!igenţă remarcai!ă şi care nu s-a mu!ţumit cu educaţia sumară sumarădestinată femei!or din ace!e 'remuri, ci a în'ăţat tot ce se utea în'ăţa ca retoric, fi!o"ofia,

istoria, !iteratura, genea!ogia, medicina ştiinţe!e. 6-a citit e mari oeţi ai antichităţii, e Homer şi

e !irici, e tragici, istorici ca Tucidide, oratori ca $ocrate !i *emo)tene, dia!oguri!e !ui 'laton#5.

$ cunoscut matematica, geometria, mu"ica, areciindu-! e 8rfeu.Iarii "ei ai

ăg*nismu!ui, frumoase!e !egende a!e Heladei de'eniseră fami!iare minţii ei. unoştea geografia

şi istoria ;i"anţu!ui, ştia să discute ro!eme mi!itare, 'orea chiar şi !ima !atină.

29 :ico!ae 6orga, 1)toria vieţii "izantine . 2/.

30 $na omnena, op4 cit4, . 11/.

31 1"idem, . 125.

51


15/18

:u era doar o femeie cu!tă, dar şi o sa'antă. #ra o rinţesă şi !umea în care s-a scurs 'iaţa

ei nu a utut dec*t să "idească în ea diso"iţii natura!e şi ura faţă de ogomi!i şi cruciaţi 32. =otuşi

siritu! ei o ducea mai reede către ştiinţă dec*t sre credinţă. $răta o mare stimă entru

!iteratură, entru istorie, con'insă că numai rin e!e ot fi scoase din uitare nume!e ce!e mai

i!ustre. aţiunea sa uternică disreţuia e de a!tă arte suranatura!u!, cercetări!e neînsemnate a!e

astro!ogi!or, re"iceri!e fa!se a!e ghicitori!or. Ni oric*t de credincioasă ar fi fost, îi !ăceau uţin

discuţii!e teo!ogice, mai mu!t dec*t orice o atrăgea istoria, rin ceea ce are ea, serios şi auster şi

rin măreţia datorii!or care se imun istoricu!ui.

u toate acestea datorită unor emoţii, remoniţii a sa!'at 'iaţa unor oameni entru care

nu a'ea nici un resoect+ în 107 e rincie!e de =arent şi în 110> e un consirator, %ihail

Anema).

Foarte m*ndră de a se fi născut în urură şi de a fi cea mai mare dintre coiii !ui $!e%e şi

ai 6rinei. 9nc*ntată de tit!u! imeria! cu care fusese îmodoită din !eagăn, ea nu utea une

nimic mai resus de această demnitate co'*rşitoare de „por7irogenetă”.

4rama e%istenţei sa!e a înceut duă cum aforma şi ea, o dată cu naşterea unuia dintre

fraţi. 9n anu! 10// Alexe## rimea de !a 1rina un ăiat, ceea ce modifica ordinea succesiunii. @a

trei ani 1oan a fost asociat !a 6meriu. 4e atunci au înceut 'ise!e Anei să se su!ere.

4uă moartea !ogodnicu!ui său, în anu! 10, Ana s-a căsătorit cu ?ichi7or ,ryenne, ea

sera ca rintr-un soţ e care î! iuea, să î! determine e tată! ei să îi restituie tronu! romis în

coi!ărie. ,ryenne era e măsura ei, îi !ăcea !iteratura, dar nu era amiţios. He c*t îşi iuea

ăratu!, e at*t îşi ura frate!e.

9n această situaţie a înceut o !ută entru utere !a care a !uat arte toată fami!ia.

$ndronic era de artea surorii !ui, 1)aac de a !ui 1oan 1rina mama îşi admira fata şi îşi considera

fiu! de"echi!irat. 9şi refera ginere!e în !ocu! !ui 6oan

3

. Iama comneni!or ae!a !a un că!ugăr,32 Hhi!ie $r iOs, Aeorges 4u, op4 cit ., . 337.

33 F. ha!andon, &))ai )ur le rEgne dCAlexio) 1 (omnEne F56=5-555=G, Haris, 150, . .

34 Hau! @emer!e, op4 cit ., . 0.

52


16/18

&u)tratio) orec!it :arida), sre a îi face re"iceri desre domnie. o!u! decisi' î! a'ea Alexe.

Ainere!e era atotuternic în a!at şi era resectat de îmărat şi curteni, dar cu toate acestea nu !-a

ututu determina e socru să-! !ase în !ocu! !ui. hiar şi în ciuda eforturi!or $nei de a une totu!

în &oc sre a-! îminge, şi e ea odată cu e! sre onoruri!e sureme35.

*nd $!e%e era e atu! de moarte, 6oan i-a !uat ine!u! imeria! şi s-a roc!amat îmărat

în Df*nta Dofia. 6rina nu a utut să îşi con'ingă soţu!, totuşi c*nd e! a decedat a fost at*t de

îndurerată înc*t şi-a aruncat diadema, şi-a tăiat ăru! şi a îmrăcat haine de do!iu. @a fe! de

îndurerată era si $na3>.

@uarea tronu!ui de către 6oan a însemnat o du!ă !o'itură entru $na,ce nu se utea

resemna. 4e aceea a încercat în ace!aşi an un com!ot, dar care a eşuat din e"itarea soţu!ui, care

considera că 6oan îşi merită tot!u! de îmărat. 1oan a af!at de intenţia Anei, dar a iertat-o37.

mi!inţa ei a crescut c*nd 6oan i-a restituit toată a'erea, e !*ngă fatu! că i-a af!at !anu!

diao!ic de a-! asasina, şi că nu a edesit-o. (ronicarul ?iceta) arăta furia Anei în ace! moment

faţă de soţ, căruia i-a adresat cu'int &ignitoare3/. De are că istoria de"amăgirii faţă de soţ !e-a

urmărit e Ana *ala))ena şi e Ana (omnena#.

aracteru! ei de'eni din "i în "i mai trist şi mai ursu",se con'ingea din ce în ce mai mu!t

că era o 'ictimă a destinu!ui nedret. Gechii rieteni o neg!i&au, rude!e aroriate o tratau rău, şi

o *rfeau este tot, în acest mediu nu utea să îşi stă*nească !acrimi!e, suf!etu! ei era rănit şi

!in de ură.

35 har!e 4ieh!, Iiguri, . /.

36


17/18

@a trei"eci şi şase de ani se simţea sf*rşită, fiindcă ierduse ani duă ani fiinţe dragi ca

Alexe, e Andronic frate!e ei drag.9n anu! 113>a decedat şi soţu! ei, ,ryenne, duă ce s-a întors

o!na' dintr-o camanie. hiar dacă a 'egheat !a căăt*iu! !ui şi !-a îngri&it c*t mai ine, nu !-a

utut sa!'a0. Fiecare dintre aceste dureri o îndrumară sre decădere.

Dimţindu-se singură într-o !ume care nu mai semăna cu cea din coi!ăria ei, s-a înfăşurat

în durerea ei, a o"at ca o 'ictimă, retrasă.

@a ătr*neţe !itere!e e care !e iuise at*t de mu!t în tinereţe au fost surema ei conso!are.

#a a'u o curte mică de sa'anţi, de că!ugări. 9n !ucrarea ei din anu! 11/, „Alexiada”, a încercat

să-şi e%rime toate tristeţi!e, regrete!e, amintiri!e1.

Ana a adunat informaţii e%acte,amănunţite, a transcris în carte documente di!omatice,

iese de coresondenţă articu!ară. =otuşi oera este şi un amf!et, deoarece duă moartea

soţu!ui ei, a îmodoit în cu!ori eoca în care a fost fericită 2. idic*nd în s!a'ă marea figură a

!ui $!e%e, i-a făcut !ăcere, e de a!tă arte, să micşore"e uţin, rintr-o comaraţie ine'itai!ă,

e succesorii ce!ui dint*i (omnen4 Ni însemna fără oarecare satisfacţie secretă, simtome!e e

care credea că !e oser'ă, desre decadenţa iremediai!ă şi raidă.

:ume!e cărţii i se datorea"ă tată!ui ei, care a de'enit erou de !egendă. „Alexiada” a!ături

de o „&pitomă” au a&utat !a rea!i"area ediţii!or istorice actua!e.

8era comunică date desre sud-estu! #uroei, desre ooare!e a!canice, cu migratorii

turci (ecenegi, cumani), ştiri desre rom*nii sud-dunăreni. @ucrarea arată imortanţa articiări

'!ahi!or !a !uta de !a e"union, unde Alexio) i-a "droit e ecenegi în anu! 101 şi statornicia

!or să!ăşuire în "ona 4unării, de unde a 'enit 'udilo).

40

1"idem, . 135.

41 ;asi!e A. DiridonaQis, :rec) occidentaux et turc) de 56J0 B 50J#K Duatre )iEcle) dChi)toire derelation) international), #ditura 6nstitute for ;a!Qan Dtudies, =hessa!oniQi, 10, . /1.

42 :ico!ae Neran =anaşoca, Ltude) "yzantine) et po)t- "yzantine), #ditura ni'ers, ;ucureşti, 17, .7/.

54


18/18

artea se citeşte cu interes ca oricare a!tă carte de demu!t şi de'ine chiar cati'antă, în

ofida sti!u!ui a!amicat şi a reetiţii!or. De afirmă că !a 4unărea de

rolul femeii În literatură. imperiul bizantin

Documents