ROLUL CEREMONIALULUI ŞI PROTOCOLULUI ÎN RELAŢIILE

INTERNAŢIONALE

Protocolul

• Protoculul este un set de reguli de conduită pentru reprezentanţii guvernelor în cadrul diferitelor ocazii oficiale şi neoficiale

( John Wood, Jeannes Serres)

“ protocolul nu reprezintă doar un set de reguli internaţionalede curtoazie şi norme de ceremonial dezvoltate de-a lungul secolelor, dar constituie, de asemenea, şi un important instrument politic de menţinere a relaţiilor între state. Protocolul diplomatic asigură o eficienţă înaltă la stabilirea contactelor în cadrul cooperării economico-internaţionale “

( P.Lyadov)

ETICHETA• Eticheta reuneşte regulile convenţionale de comportare politicoasă

în viaţa de toate zilele, în societate şi în contexul vieţii publice.

• Termenul a apărut pe la începutul secolului al XV-lea, când activităţile desfăşurate la curţile suveranilor vremii erau anunţate, în scris, pe nişte foidenumite „etichete“, informându

se astfel asupra a „ceea ce se petreceala curte“. Cu timpul, eticheta a căpătat sensul unui pachet de norme riguroase de comportare la curte, cu menirea să reamintească„demnitatea autorităţii, atât celui care o exercită, cât şi celui care i sesupune“, menire care s-a menţinut la curţile monarhice.

• Diferenţa dintre protocol  şi etichetă este aceea că prima noţiune se referă la raporturile instituţionale, iar cea de a doua la raporturile individuale. Încazul ambelor este vorba, însă, de raporturile întreţinute în contextul vieţii publice

Salutul

• Bărbaţii salută primii femeile;• Persoanele mai tinere salută primele pe cele mai

în vârstă;• Subalternii salută pe superiorii în grad;• Răspunsul la salut este obligatoriu;• Femeia răspunde la salut printr-o uşoară

înclinare a capului, arborând uneori un surâs.• În cazul întâlnirii cu o persoană cunoscută pe

care nu doreşti totuşi, s-o saluţi, eschivarea trebuie făcută cu tact.

Salutul- Când este întâlnită o persoană care pare cunoscută, fără

a o putea identifica imediat, este preferabil, să fie salutată.

- Persoanele care se află într-o maşină salută primele persoanele cunoscute de pe stradă, în cazul în care au fost văzute.

- Dacă persoana cunoscută este împreună cu mai mulţi prieteni, necunoscuţi celui care salută, se salută tot grupul.

- În timpul salutului se folosesc şi formulele:"bună dimineaţa, bună ziua sau bună seara".

- La întâlnirile oficiale se pronunţă denumirea rangului: "bună ziua domnule director, ambasador, ministru etc.".

Salutul cu pălăria Stringerea de mîină

Bărbatul, când salută cu pălăria să o ţină de calotă, înclinând uşor capul şi privind la persoana salutată. Dacă mâinile îi sunt ocupate, se acceptă salutul printr-o simplă înclinare a capului.

Strîngerea de mîină este un gest care poate urma salutului .Femeia este aceea care întinde prima mâna, persoana cea mai în vârstă celei mai tinere şi persoana cu grad superior celei sau celor cu grad inferior. Persoanele se privesc în ochi în momentul strîngerii miinii.

Sărutul mîiniiUnei doamne i se va săruta mîina numai dacă aparţine unei culturi în care acest gest este acceptat şi doar în cadrul monden.

La întinderea mâinii de către o femeie,bărbatul se apleacă pentru a o săruta uşor sau doar a o apropia de buze. În niciun caz nu va rămâne cu spatele drept, trăgând spre buzele sale mâna femeii, dar nici, aplecat fiind, să o sărute zgomotos;

Sărutul mâinii se face când vă aflaţi în interior, nefiind recomandabil să faceţi acest gest pe stradă sau în locuri publice;Uzanţa este ca la reuniuni de lucru ale oficialităţilor şi ale oamenilor deafaceri să nu se mai sărute mâna femeilor, acest gest făcându -se doar la evenimentele mondene;- Nu se sărută mâna înmănuşată;- Nu se sărută mâna tinerelor fete. 

Prezentările• bărbatul este prezentat femeii;

• persoana mai tânără este prezentată celei mai în vârstă;

• persoana cu gradul inferior este prezentată celei cu grad superior;

• Persoana care face prezentările se adresează cu formula:"îmi permiteţi să vă prezint pe….?“;

• Dacă persoana recomandată are mai multe titluri, se pronunţă numai titlul cel mai mare.

• La prezentarea unuia dintre soţi de către celălalt se spune simplu: "soţul meu" sau "soţia mea".

• La prezentarea unei perechi se va spune: domnul şi doamna Ionescu sau domnul Ionescu şi doamna, începându-se întotdeauna cu soţul;

• O fată tânără va fi ea prezentată unui bărbat în vârstă şi nu invers;

• Dacă se prezintă o personalitate politică sau bine cunoscută în viaţa publică se va pronunţa numai titlul acesteia nu şi numele; ex. "domnul preşedinte al Senatului", etc.

Conversatia• Persoanele invitate să deţină puncte comune ;

• Atitudinea : nu este frumos "să pari nici mai inteligent şi nici mai instruit decât interlocutorul tău“

• lucrătorul politico-diplomatic trebuie să aibă o atitudine corectă, însă degajată, să fie plăcut în conversaţie şi să o canalizeze în problemele care îl interesează.

• Trebuie să se respecte opinia personală ;

• Trebuie evitate întreruperile partenerului cu exclamaţii de felul acestora: "nu aveţi dreptate!", "ce eroare!“

• strănutul zgomotos în timpul conversaţiilor, acestea făcându-se cât mai discret posibil şi întotdeauna în dosul batistei, cu corpul întors într-o parte faţă de interlocutor.

Răspunsul la invitaţii• În toate cazurile, în care în invita ia primită pentru micul dejun, pranz ț

sau cina sau alt tip de recep ie, există fraza "Vă rugăm să răspunde i", dvs ț țtrebuie să răspundeţi în prealabil dacă invita ia este acceptată, prin țtelefon sau în formă scrisă.

• Dupa un răspuns afirmativ, vizitarea recep iei este obligatorie. ț

• Dacă recep ia este fără a sta la masă i în anun ul de participare este ț ș țtimp de început i sfâr it (15.00-17.00; 19.00-20.00 etc.), atunci se poate ș șveni i pleca în orice moment în timp specificatș .

• Persoana oficială nu ar trebui să părăsească recep ia înainte de vizitatori țîn vârstă.

• Impresie nefavorabilă poate creea cazurile, atunci când oaspe ii de la țrecep ie se lăsa imediat după plecarea oaspetelui principal. Este mai bine țsă se îndepărteze treptat.

Paharul de sampnie Ceaiul

Începe de la ora 12.00Durează o orăMotivul organizării :-Aniversarea sărbătorii naţionale;-Prezenţa delegaţiei în ţară;-Plecarea ambasadorului ;-Expoziţii sau deschiderea unui festival .

Organizat între 16.00-18.00, de regulă, numai pentru femeiSunt servite una sau mai multe mese, în funcţie de cantitatea invitaţiilorSe servesc : bomboane, biscuiţi, fructe, băuturiDurata 1-1,5 ore.Dress code : casual sau rochie

Dejunul de zi

• Începe 12.00-15.00• Durata 45-60 min pentru masa• Se începe cu un aperitiv :

whisky, vodcă, vin sec• La sfîrşit :15-30 min pentru

cafea• Meniu : două feluri de bucate

reci;• Un fel fierbinte din peşte• Un fel fierbinte din carne• Desert• Cafea / ceai • Dress code : Îmbrăcăminte de

zi, dar cu ocazii festive se va îmbrăca smochingul.

Dineul• Cel mai de onoare gen de

recepţie• Începe între 19.00 şi 20.00• Durata 2-2,5 ore• Meniu : una sau două preparate

reci- vodcă sau lichior ( răcit)• Supă, o farfurie de peşte fierbinte

– vin alb sec (răcit)• O farfurie de carne fierbinte – vin

rosu sec ( temperatura camerei )• Desert- şampanie( rece)• După masă ceai sau cafea în

camera de zi• Dress code : smoching sau frac-

bărbaţi ;• Rochie de seară – femei;

Cocktail

• Organizate între 17.00-20.00• Recepţia în picioare• Băuturile şi mîncărurile sunt

plasate în locuri diferite• Servite preparate reci,

produse de patiserie şi fructe

• Nr. Redus de persoane• Dress code : casual sau sacou

pentru cina, în funcţie de eveniment

• Bucate de dimensiuni mici, pentru a fi consumate dintr-o înghiţitură

Cina

• Începe de la 21.00 şi mai tîrziu

• Dress code : Costum negru-bărbaţi, rochii-femei

Modul de a mînca anumite alimente

• Sandvişurile mici se mănâncă cu mâna; cele mari se taie cu cuţitul pe farfurioară.

• Dulceaţa şi mierea nu se servesc niciodată din vasul în care se află, cu linguriţa individuală, ci cu lingura specială de serviciu. Porţia se pune pe farfurioară şi de aici se întinde pe pâine.

• Ouăle moi se servesc întregi, în păhărele speciale puse pe farfurioare. Se sparge vârful, lovindu-l încet cu linguriţa şi se îndepărtează bucăţile de coajă, astfel încât conţinutul să poată fi scos uşor cu linguriţa.

• Stridiilor li se scot mai întîi cu furculiţa intestinele şi bronhiile, usor de recunoscut după culoarea lor închisă. Se scoate apoi stridia din scoică, desprinzându-o din articulaţia ei cu lama unei furculiţe speciale şi se manâncă, de obicei, ci zeamă de lămâie. Normal este ca stridiile să se servească la masă gata curăţate de intestine şi bronhii, lăsându-se însă în scoică, nedesprinse de acestea.

Modul de a mînca anumite alimente( cont….)

• Peştele se manâncă cu ajutorul unor tacâmuri speciale sau cu două furculiţe. Oasele se elimină de la început, pe farfurie. Dacă totuşi s-a introdus un os în gură, el este pus pe marginea farfuriei cu furculiţa. Devine tot mai răspândită practica scoaterii oaselor cu degetele mare şi arătător, gura rămânâd închisă.

• La melci, carnea se scoate cu o furculiţă specială şi se pune într-o singură lingură. După ce se stropeşte cu sosul din cochilie, se manâncă. Într-o societatea mai puţin pretenţioasă, carnea se poate mânca direct din furculiţă şi apoi se soarbe sosul din cochilie.

• Pasărea se manâncă, de obicei, cu furculiţa şi cuţitul, chiar dacă gazda a pus pe masă boluri cu apă. Oasele se pot apuca cu mâna numai într-o societate mai intimă.

• Lămîia se stoarce cu mâna stângă, acoperindu-se cu cea dreaptă, astfel încât zeama să nu stropească în lături. De asemenea , ea mai poate fi stoarsă cu ajutorul unei furculiţe, introdusă în carnea lămâii cu mâna dreaptă, furculiţa se răsuceşte încet, până zeama se scurge atât cât dorim.

• Căpşunile se manâncă cu mâna, dacă au încă codiţă. dacă nu, se servesc, de obicei, cu frişcă sau şampanie, mâncându-se cu linguriţa.

• Strugurii şi cireşele se manâncă cu mâna. Sâmburii se scot în pumnul ţinut cât mai aproape de gură şi se pun pe marginea farfuriei.

Toastul

• Nu se pronunţă toasturi n timul micului dejun, prînzului şi cinei,

• Toasturile sunt pronunţate după desert, cind toţi invitaţii au şampanie ;

Fumatul

- Nefumătorii nu trebuie să fie nestingheriţi de fumători;- Un bărbat să nu fumeze în apropierea unei femei;- Un funcţionar lăngă superiorul său;- Nu se salută cu ţigara în gură ;- Nu se vorbeşte cu ţigara în gură şi se pufăieşte mereu din ea;- Nu se intră cu ţigara aprinsă în casa în care este invitat;- Bărbatul oferă foc mai întii femeilor;- O femeie poate oferi foc altor femei, dar nu bărbaţilor;- Folosirea scrumierelor este obligatorie;- Gazda nu va începe să fumeze înainte de a oferi ţigări invitaţilor săi.

Ţinuta de zi sau ţinuta de oraş ( se foloseşte dimineaţa şi după-amiza)

Pentru femei :• rochie scurtă de sezon, deux-pieces sau

tailleur, din materiale şi culori potrivite sezonului (ziua nu se îmbracă rochii din materiale lucioase – lamé sau dantelă);

ˇ     mănuşi simple şi pălărie, asortate cu îmbrăcămintea;

ˇ       accesorii discrete;ˇ       poşeta obişnuită de o culoare asortată cu

îmbrăcămintea;ˇ       pantofi de zi, cu tocuri joase, de o culoare

asortată cu îmbrăcămintea (nu se recomandă pantofi din piele lucioasă);

ˇ       palton, pardesiu sau haină de blană, după sezon.

Pentru bărbaţi : ˇ costum (haină şi pantaloni) de aceeaşi culoare (nu prea

închisă), de croială obişnuită;ˇ cămaşă albă sau cu dungi de culoare asortată la costum;ˇ cravată, ciorapi şi pantofi asortaţi la culoarea costumului;ˇ mănuşi numai când se poartă şi pălărie;ˇ palton sau pardesiu, numai când este cazul.Unele precizări:ˇ costumul „uni” se poartă cu cămaşă „uni” şi cravată cu dungi

discrete;ˇ la cămaşă în dungi se poartă şi cravată „uni”;ˇ cravată modernă, înflorată sau cu diferite modele geometrice,

trebuie să fie aleasă cu multă grijă;ˇ culoarea ciorapilor se asortează cu cea a cravatei;ˇ nu se poartă cravată la cămaşă cu mânecă scurtă;ˇ toamna, iarna şi primăvara se vor purta mănuşi din piele, în

circumstanţele care impun eleganţă.

Ţinuta de seară sau ţinuta de culoare închisă

• Pentru femeiˇ rochie de seară din mătase, lamé, dantelă, lână, jersé etc., de obicei de

lungime obişnuită sau dacă moda impune, mai lungă;ˇ mănuşi din piele sau mătase, scurte (la rochie cu mâneci) sau lungi -3/4

(la rochie fără mâneci);ˇ bijuterii de preţ, dar discrete şi în număr redus;ˇ poşetă de dimensiuni mici din piele, mătase sau materiale lucioase

(paiete, mărgele etc.), de culoare asortată cu îmbrăcămintea;ˇ pantofi din piele lucioasă sau mată şi ciorapi din mătase sau dantelă, în

culori asortate cu îmbrăcămintea;ˇ în sezonul rece, palton, pardesiu sau haină de blană de culoare

închisă.ˇ Aceasta este ţinuta vestimentară recomandată pentru diferite ocazii oficiale, mese, recepţii, gale de film, spectacole teatrale etc., însă în oraş poate fi folosit, cu deplin succes, costumul taior sau deux-pieces, confecţionat din materiale de bună calitate şi cusut cu mult gust. Nu se recomandă folosirea pantofilor cu tocul înalt la ţinuta cu pantaloni.

• Pentru bărbaţiˇ costum de culoare neagră sau închisă, cu

pantaloni şi vestă de aceeaşi culoare (stofă uni sau cu dungi discrete din acelaşi fir);

ˇ cămaşă albă;ˇ cravată argintie sau asortată la culoarea

costumului;ˇ ciorapi negri;ˇ mănuşi, când se poartă şi pălărie;ˇ pantalon sau pardesiu când este cazul

(totdeauna cu mănuşi).

• dacă bărbatul este îmbrăcat în smoking, partenera va purta rochie scurtă, fără mâneci, fără pălărie şi mănuşi (în unele ţări, la mesele care au loc la ore târzii se indică rochie lungă);

• dacă bărbatul este îmbrăcat în jachetă (de obicei, la vizite oficiale în cursul zilei), partenera va purta rochie scurtă cu pălărie şi mănuşi;

• dacă bărbatul este îmbrăcat în frac, partenera va purta rochie lungă, fără mâneci şi cu mănuşi lungi.

• Este imperios necesar ca în toate ocaziile, la acţiunile protocolare, vizite, mese, recepţii, cocktailuri, ceaiuri etc., să se poarte îmbrăcămintea indicată în program sau pe cartea de invitaţie

CurtoaziaCurtoazia se defineşte ca fiind totalitatea comportamentelor şi atitudinilor

care duc la o „atitudine de politeţe rafinată, amestecată cu eleganţă şi generozitate“.

Curtoazia internaţională , însă, presupune un „ansamblu de reguli care,fără a fi obligatorii din punct de vedere juridic, concură la menţinerea de bune relaţii între state“.

• Curtoazia internaţională a apărut şi s-a format în practica relaţiilor internaţionale pe baza unor principii şi necesităţi de comunicare mai uşoară între trimişii oficiali ai statelor. Toate gesturile şi atitudinile care o presupun vin în completarea regulilor de protocol şi etichetă, care sunt obligatorii. Deşi normele de protocol, stabilite în prezent, reglementează aproape toate activităţile diplomatice, în continuare este loc de foarte multă curtoazie, care nu a dăunat niciodată dacă i s-a înţeles corecto portunitatea şi adecvarea.

Investirea în funcţie a Preşedintelui RM

Investirea în funcţie a Preşedintelui RM

• 10.00-10.45 – Sosirea invitaţilor la Palatul Republicii• 10.55 – Sosirea Preşedintelui ales al RM la Palatul

Republicii. Garda de Onoare prezintă onorurile.• Preşedintele ales al RM este întîmpinat de Şeful

Serviciului de Protocol al aparatului Preşedintelui RM şi condus în sala Mare a Palatului Republicii

• Se anunţă sosirea Preşedintelui ales al RM• Orchestra prezidenţială intonează o melodie solemnă• Preşedintele este aşteptat pe scenă de Preşedintele

Parlamentului RM şi Preşedintele Curţii Constituţionale.

Investirea în funcţie a Preşedintelui RM( cont...)

• 11.00 - Preşedintele Parlamentului RM deschide şedinţa comună a Parlamentului şi a Curţii Constituţionale

• Sala se ridică în picioare. Orchestra prezidenţială intonează Imnul de Stat al RM

• Preşedintele Parlamentului RM oferă cuvîntul Preşedintelui Curţii Constituţionale care dă citirii Hotărîrea Curţii Constituţionale privind validarea alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al RM

• 11.10 - Preşedintele Parlamentului invită Preşedintele ales al RM pentru a depune Jurămîntul Constituţional. Preşedintele se deplasează spre pupitru pentru a depune jurămăntul.

Investirea în funcţie a Preşedintelui RM( cont...)• “ Jur să-mi dăruiesc toată puterea şi priceperea propăşirii RM, să respect

Constituţia şi legile ţării, să apar demnitatea, drepturile şi demnităţile fundamentale ale omului, suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorială a Moldovei “

• În timpul jurămîntului Preşedintele pune mîna dreaptă pe Constituţia RM• După rostirea jurămîntului Preşedintele semnează textul acestuia şi îl

transmite Preşedintelui Parlamentului.• Preşedintele RM se îndreaptă spre Drapelul de Stat al RM, îngenunchează şi il

sărută.• Preşedintele Curţii Constituţionale îi oferă Preşedintelui RM eşarfa tricoloră-

semnul distinctiv al Preşedinţiei• Preşedintele Parlamentului oferă cuvînt Preşedintelui RM pentru discursul de

investitură.• După discurs, Preşedintele Parlamentului declară şedinţa festivă închisă.• 11.40 – Preşedintele RM, insoţit de Şeful Serviciului de Protocol al Aparatului

Preşedintelui se deplasează spre monumentul lui Ştefan cel Mare şi Sfînt.• 11.45-11.50- Depunerea coroanei de flori la monumentul lui Ştefan celMare

şi Sfînt de către Preşedintele RM.

1. Garda de onoare2. Orchestra prezidenţială3. Purtătorii coroanelor de flori (3*2)4. Conducerea RM: - Preşedintele ţării; - Preşedintele Parlamentului; - Preşedintele Curţii Constituţionale5. Deplasarea purtătorilor coroanelor de flori şi a conducerii ţării spre monument6. Amenajarea coroanelor de flori de către conducere

Investirea în funcţie a Preşedintelui RM( cont...)

• 11.55 – Deplasarea Preşedintelui RM către sediul prezidenţial• 12.00 – Începe ceremonialul protoclar militar. Garda de Onoare

prezintă onorurile Preşedintelui RM• 12.15 – Sfîrşitul ceremoniei. La intrarea în sediu Preşedintele este

felicitat călduros de către funcţionarii Preşedenţiei• 16.55 – Sosirea la Palatul Republicii• 17.00-18.30 – Recepţia oficială cu prilejul investirii Preşedintelui

RM în funcţie.

Primirea şefilor de misiune

1. Responsabilul de protocol al Misiunii diplomatice comunică din timp MAE, data sosirii, mijlocul de transport şi punctul de intrare în RM a noului şef de misiune pentru a fi întimpinat conform uzuanţelor diplomatice.

2. LA sosirea la post, şefii de misiune sunt salutaţi în Chişinău, la gară sau aeroport, în numele ministrului afacerilor externe, de directorul Protocolului sau de adjunctul acestuia.

3.Dacă sosirea/plecarea şefului de misiune are loc în zilele de sâmbătă sau duminică, sărbători sau alte zile în care oficial nu se lucrează precum şi după orele 22.00 sau înainte de orele 08.00, acesta va fi salutat de un funcţionar al Direcţiei Protocol.

Vizitele protocolare ale şefilor de misiune la sosirea la post1. După sosirea sa la Chişinău şeful de misiune face o vizită directorului Protocolului Ministerului

Afacerilor Externe, care îl informează asupra uzanţelor locale privind ceremonia prezentării scrisorilor de acreditare şi asupra regulilor de protocol care trebuie respectate de şefii misiunilor diplomatice în RM.

2. Şeful de misiune solicită o audienţă, în legătură cu prezentarea copiilor scrisorilor de acreditare, la MAE sau, în lipsa acestuia, la un secretar de stat. Ulterior, directorul Protocolului informează pe şeful de misiune despre ziua şi ora când va fi primit de MAE sau de secretarul de stat în vederea depunerii copiilor scrisorilor de acreditare.

3. Însărcinatul cu afaceri titular înmânează directorului Protocolului copia scrisorii de cabinet prin care este numit în această funcţie şi a celei de rechemare a predecesorului, în cazul că acesta nu a depus-o la plecare.

4. În ziua şi ora fixate pentru audienţa la MAE sau la secretarul de stat, şeful de misiune este aşteptat şi prezentat ministrului de directorul Protocolului. Cu acest prilej, MAE sau secretarul de stat are o convorbire cu şeful de misiune. Şeful de misiune înmânează MAE sau secretarului de stat copiile scrisorilor de acreditare şi ale scrisorilor de rechemare a predecesorului său, în cazul în care acesta nu le-a depus la plecare.

5. Directorul Protocolului informează pe şeful de misiune de data şi ora fixate pentru audienţa la preşedintele RM în vederea prezentării scrisorilor de acreditare. Şeful de misiune comunică în prealabil directorului Protocolului numele colaboratorilor săi cu grad diplomatic care urmează să-l însoţească la ceremonia depunerii scrisorilor de acreditare; numărul acestora poate fi de 1-3 persoane.

6. Numirea unui însărcinat cu afaceri a.i., va fi comunicată ministrului afacerilor externe al ţării acreditare printr-o scrisoare sau telegramă, de către ministrul afacerilor externe al ţării acreditante.

Ceremonialul de înmînare a scrisorilor de acreditare1. În ziua fixată pentru depunerea scrisorilor de acreditare, directorul Direcţiei Protocol din

Ministerul Afacerilor Externe sau adjunctul acestuia conduce pe ambasador de la reşedinţă/ ambasadă la Palatul prezidenţial.

2.Deplasarea ambasadorului la Palatul prezidenţial se va face cu un autoturism pus la dispoziţie de Protocolul Preşedinţiei. Colaboratorii care îl însoţesc (1-3) se deplasează cu maşini ale ambasadei.

3. Odată ajunşi la Palat – Intrarea Principală- ambasadorul şi colaboratorii săi sunt salutaţi de şeful protocolului preşedinţiei şi conduşi într-un salon de aşteptare. Urmează o serie de ritualuri: deschiderea solemnă a uşilor, executarea unui anumit nr de paşi, închinările şefului de msiune.

4. Ambasadorul, însoţit de directorul Direcţiei Protocol din Ministerul Afacerilor Externe, urmaţi de colaboratorii ambasadorului, intră în Sala şi se opresc la 4-5 paşi în faţa preşedintelui RM. Sunt prezenţi ministrul afacerilor externe sau un secretar de stat şi un consilier prezidenţial sau de stat. Directorul Protocolului din Ministerul Afacerilor Externe se adresează preşedintelui RN cu formula "Domnule preşedinte, am onoarea să vă prezint pe Excelenţa Sa, domnul/doamna ….., ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al……………. în RM".

5. Ambasadorul îl salută pe preşedintele RM printr-o uşoară înclinare a capului şi se adresează cu următoarele cuvinte: "Domnule preşedinte, permiteţi-mi să vă înmânez scrisorile prin care domnul …, preşedintele ..., mă acreditează în calitate de ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al………….. în RM, precum şi scrisorile de rechemare a predecesorului meu". Ambasadorul se apropie de preşedinte pentru a-i înmâna scrisorile de acreditare, precum şi scrisorile de rechemare a predecesorului său, dacă este cazul. Înmânarea se face cu ambele mâini de la o distanţă de circa un metru.

Ceremonialul de înmînare a scrisorilor de acreditare5. După primirea scrisorilor, preşedintele îi strânge mâna ambasadorului.6. Preşedintele prezintă ambasadorului persoanele oficiale care asistă la ceremonie. La

rândul său, ambasadorul prezintă preşedintelui pe colaboratorii săi.7. Preşedintele îl invită pe ambasador pentru o fotografie oficială lângă steagul RM.8. Preşedintele are apoi o întrevedere, într-un salon contiguu – Biblioteca – cu noul

ambasador. La întrevedere asistă ministrul afacerilor externe/secretarul de stat, consilierul prezidenţial/de stat, şeful Protocolului Preşedinţiei şi colaboratorii ambasadorului. Directorul Protocolului Ministerului Afacerilor Externe se retrage într-un salon alăturat în aşteptarea încheierii ceremoniei care durează circa 15 minute.

9. După terminarea convorbirii, marcată de oferirea unei cupe de şampanie, preşedintele îşi ia rămas bun de la ambasador. Ambasadorul şi colaboratorii săi ies din palat şi se îndreaptă spre maşini. De această dată, autoturismul oficial în care se află ambasadorul are arborat fanionul naţional al ţării respective (pe aripa din faţă dreapta).

10. Directorul Protocolului Ministerului Afacerilor Externe sau adjunctul acestuia conduce pe ambasador până la reşedinţa/cancelaria acestuia, unde se poate oferi o cupă de şampanie/cocktail restrâns.

11. Ţinuta la ceremonia prezentării scrisorilor de acreditare este costum de culoare închisă, uniformă diplomatică sau costum naţional.

1. Garda de onoare2. Orchestra prezidenţială3. Purtătorii de drapel4. Întîmpinarea ambasadorului de către

comandantul gărzii de onoare şi prezentarea raportului

5. Poziţia mbasadorului în timpul intonării imnului ţării lui

6. Locul şefului departamentului Protocol Diplomatic de Stat

7. Locul unde şeful de misiune salută grada de onoare

8. Însoţirea ambasadorului în sala de Decoraţii

9. Ordinea lineară a amabasadorilor înainte de înmînarea scrisorilor de creditare

10. Locul şefului Serviciului Protcol al Aparatului Preşedintelui

11. Locul înmînăriii scrisorilor de creditare12. Locul amplasării Preşedintelui, MAE şi

consilierul prezidenţial13. Discursul de răspuns al Preşedintelui RM14. Locul fotografierii

Ordinea de precădere a şefilor de misiune

• a) Ordinea de precădere a şefilor de misiuni diplomatice va fi determinată, pentru ambasadori, de ziua şi ora prezentării scrisorilor de acreditare preşedintelui RM, iar pentru însărcinaţii cu afaceri a.i. de data notificării la MAE a asumării conducerii misiunii diplomatice;

• b) Ziua şi ora prezentării scrisorilor de acreditare de către ambasadorii sunt stabilite în funcţie de ziua şi ora prezentării copiilor scrisorilor de acreditare la ministrul afacerilor externe sau secretarul de stat;

• c) Ziua şi ora prezentării copiilor scrisorilor de acreditare se stabilesc în funcţie de ziua şi ora sosirii la Chişinău;

• d) Dacă în aceeaşi zi şi la aceeaşi oră sosesc doi sau mai mulţi ambasadori -în acelaşi avion sau navă maritimă- ordinea depunerii copiilor scrisorilor de acreditare va fi stabilită pe criteria alfabetice (denumirea ţării) sau prin tragere la sorţ.

Absenţa şefului de misiune

• a) În caz de plecare temporară din Moldova, şeful misiunii trimite o Notă Verbală Ministerului Afacerilor Externe -Direcţiei Protocol- indicând numele colaboratorului care îl înlocuieşte pe timpul absenţei sale, în calitate de însărcinat cu afaceri a.i.

• b) De asemenea, şeful misiunii notifică în scris Ministerului Afacerilor Externe –Direcţia Protocol- întoarcerea şi reluarea funcţiilor sale;

• c) În caz de plecare definitivă sau temporară din RM a unui însărcinat cu afaceri a.i., notificarea înlocuirii acestuia cu un alt însărcinat cu afaceri a.i. se face printr-o scrisoare sau telegramă adresată ministrului afacerilor externe al Moldovei de către ministrul afacerilor externe al ţării respective.

Plecarea definitivă din RM a şefilor de misiunea) La plecarea definitivă din RM, scrisorile de rechemare pot fi depuse la Preşedintele RM fie

personal de către şefii de misiune fie de succesorii acestora, odată cu depunerea scrisorilor lor de acreditare;

b) Scrisorile de rechemare ale însărcinaţilor cu afaceri titulari se depun ministrului afacerilor externe, fie de ei personal, fie de succesori, odată cu scrisorile lor de cabinet.

c) Şefii de misiune care părăsesc definitiv RM sunt salutaţi la plecare, la gară sau la aeroport, de directorul Protoclului Ministerului Afacerilor de Externe sau de adjunctul acestuia.

d) Dacă sosirea/plecarea şefului de misiune are loc în zilele de sâmbătă sau duminică, sărbători sau alte zile în care oficial nu se lucrează precum şi după orele 22.00 sau înainte de orele 08.00, acesta va fi salutat de un funcţionar al Direcţiei Protocol.

e) Plecarea definitivă a şefului de misiune se notifică de către respectiva misiune prin Notă Verbală în care se menţionează data plecării definitive, dorinţa efectuării unor vizite de rămas bun (la preşedintele ţării, primul mlinistru şi ministrul afacerilor externe) de a căror perfectare se ocupă MAE -Direcţia Protocol.

f) La plecarea definitivă a unui ambasador/şef de misiune, un membru al Conducerii Ministerul Afacerilor Externe (ministrul de extgerne sau un secretar de stat) oferă un dejun/dineu în onoarea respectivului şef de misiune şi se avansează propuneri Preşedinţiei RM pentru conferirea unui grad ce depinde de durata misiunii şi de contribuţia respectivului şef de misiune la dezvoltarea relaţiilor bilaterale.

Prezentarea colaboratorilor şefului de misiune

• a) Şeful de misiune prezintă pe primul său colaborator, sosit la post, printr-o vizită pe care o face directorului Protocolului şi directorului de relaţii din Ministerul Afacerilor Externe.

• b) Ceilalţi membri ai misiunii, cu grad diplomatic, sunt prezentaţi, la sosirea la post, directorului adjunct al Protocolului din MAE sau altor colaboratori ai acestei direcţii.

• c) Ataşaţii miliari şi ataşaţii comerciali fac vizite de prezentare la Ministerul Apărării Naţionale şi, respectiv, la Ministerul Industriei şi Comerţului, conform uzanţelor respectate în aceste ministere.

Decanul Corpului Diplomatic

a) Decan al Corpului Diplomatic este şeful de misiune cu grad de ambasador extraordinar şi plenipotenţiar, cu cea mai mare vechime la post.

b) Intrarea şi ieşirea din funcţie a decanului Corpului Diplomatic se face în mod automat, fără nici o ceremonie. În absenţa acestuia, decan a.i. al Corpului Diplomatic devine ambasadorul aflat imediat după Nunţiul Apostolic, în ordinea de precădere. Notificarea acestei situaţii la Ministerul Afacerilor Externe -Direcţia Protocol- intră în practica diplomatică.

ConcluziiPractica protocolară a Republicii Moldova este bazată, de aseme-nea, pe

respectarea normelor general acceptate ale ceremonialului, etichetei şi curtoaziei internaţionale. Direcţiile de aplicare a protocolu-lui diplomatic sunt o dovadă a faptului că astăzi, practic, nici o activita-te diplomatică a vreunui stat, inclusiv cea a Republicii Moldova, nu se desfăşoară fără a fi guvernată de reguli protocolare. Acestea comunică, în primul rând, celorlalţi actori ai „spectacolului” internaţional despre poziţia şi gradul de evoluţie şi dezvoltare diplomatică a statului. Recu-noaşterea unui nou stat, stabilirea relaţiilor diplomatice, numirea şefi-lor reprezentanţelor diplomatice, ducerea tratativelor diplomatice, semnarea acordurilor internaţionale şi multe altele sunt activităţi în care protocolul diplomatic este mai mult ca prezent. Toate acestea co-munică despre marea însemnătate pe care o joacă astăzi normele protocolare şi ceremonialul diplomatic, în funcţie de care se poate sta-bili cu uşurinţă poziţia unui stat în comunitatea internaţională.