I

Ca de obicei, Kate Clephane se trezi odati cu soa-rele Rivierei care cidea oblic peste patul ei. $i acestaera lucrul cel mai plicut din camera aceea modestd dela Hdtel de Minorque et de l'Univers: sI fie trezitide soare. Dar cu o condilie: sd nu fie totuqi preade dimineafi...

De aurord, nu mai putea fi vorba pentru KateClephane; acea primd ori din zi ii aducea aminte deprea multe pliceri pierdute: de intoarcerile de la ba-lurile la care dansase pdnl i se tiiase respira{ia, desupeurile care nu se mai sfbrgeau gi la care ii uimea pecei de la masi povestindu-le cdt cdgtigase - ah! noro-cul ei la joc, de pe vremuri, sau al prietenilor carepariau pentru ea cdte un ludovic, doar ca si se amuze,gi reveneau apoi pentru a-i umple palmele cu hArtiide o mie.

$i mai erau gi acele intoarceri in zori,la ceasul lacare crdngurile pdlesc sub flori gi cind volinagele rolchiei sale se agifau de arbugti, in timp ce urca pe di-buite peronul citre vila lncuiati. $i atunci, pe prag,sub pdlcul de lauri inmiresmafi, surpriza - desigur,cici se inleleseseri ci vor rimdne prieteni -, surpriza

14 Edith Warton

unei serutiri qi imbri[igarea violenti, iar pe buze dinnou urma buzelor fragede, atdt de fragede incAt rimA-neau la fel de proaspete dupi o noapte de alcool Ei

joc. Nu-i permisese niciodati lui Chris si intre incasa ei la ora aceea, nici chiar atunci cAnd nu era ni-meni acasi, in afari de Julie, bucitireasa. Avea 9i ea

mdndria ei, de care nu trebuia si uite 9i si se com-

porte nesibuit.Acestea erau lucrurile de care zorile o fbceau pe

Kate Clephane si-gi aduci aminte, ca pe mai toate fe-

meile de vArsta ei, igi spunea ea. Patruzeci gi doi de ani(ba nu, pa,lvzeci qi patru de siptdmAna trecuti!). De

la vArsta de douizeci de ani, triind doar in compania

unor femei de felul ei, sfArgise prin a crede ci nicinumai existau altele. Lumea ei era alc[tuiti din trei tipuride femei: cic[litoare, ipocrite gi ,,de caracter" - catego-

ria in care ea prefera si se includl.igi inchipuia totuqi ci ar fi putut duce qi o altfel de

via{n. Ah! dac-ar fi intAlnit adevirata dragoste la mo-

mentul potrivit! igi aducea aminte de o siptimAni a

ei, de acea slptimAni minunati, de acea micl sipti-mini de gapte zile, la fel ca toate celelalte, de la care

se impliniseri exact qase ani, cdnd se dusese impre-uni cu Chris si se ingroape intr-un coll uitat de Nor-mandie, unde nu exista nici o cale feratiL pe o ruzd de

patru leghe in jur. Fermierul ii adusese cu brigca pAnila ferma sa ascunsi printre meri. Plecau dimineafa 9i

lipseau toatdziua. Se agezau pe malul unui riu, la um-

bra sllciilor gi-a vechilor biserici nip[dite de mugchi,

iar el picta.

Rivalitate

Timp de gapte zile, in fiecare dimineafi, asistase latrezirea fermei, uitindu-se printre perdele, in vremece-gi flcea toaleta, cufund4ndu-se in apa rece, piepti-nAndu-se, gribindu-se si-gi dreagi nurii inainte de adeschide ochii gi Chris: lumina diminefii nu cru(6nimic, odati ce-ai trecut de treizeci de ani! lgi aduceaaminte de toate, gi de felul cum se gindea atunci ciera meniti si fie fermieri gi si creasci giini. Chriscredea gi el ci e sortit si fie pictor gi cd poate gi-ar fiftcut deja un nume daci pirinfii nu l-ar fi chematinapoi la Baltimore, pentru a-l sili si intre la o banci,de-abia iegit pe porfile Harvardului.

Dar nu mai repetaserd experienta aceea. Nici elnu-i mai propusese vreodati, ficdndu-se ci nu pri-cepe aluziile privitoare la asta sau nu-i rispunsesedecdt printr-un hohot de rds. Ea in{elesese imediat cinu trebuia si gribeasci nimic. Mai curind si mane-vreze gi si aqtepte... Dar cind are oare vreo femeieo alti posibilitate? Si manevreze gi si agtepte... Une-ori, ca in aceasti dimineafi, de una singuri in tristaei camerd de hotel, se degtepta obositi gi ugor scArbitide tot ce trebuise si indure, sd se prefaci, niscocindtot felul de giretlicuri, aritAndu-se nepisitoare sauacceptind atitea umilinfe pentru a ajunge Ia... asta.

- Aline!La urma urmei, era o zi insoriti, iar unduirea m6-

rii bitute de vdnt se oglindea in tavan; incepea o nou6zi, cu o ceagci de ciocolati caldi, numai buni debdut, gi cu perspectiva unei pildrii noi, pe care aveas-o incerce la modist6.

15

16 Edith Warton

- Aline!Kate trisese la acest hotel ieftin numai pentru a-gi

putea pistra servitoarea. Nu le poli avea pe toate, mai

cu seamd de la rizboi incoace. Prefera si mindnce

fripturi de vilel in fiecare seari, decit si fie nevoitisi-gi ajusteze singuri hainele gi si se coafeze tot ea -si-gi aranjeze masa aceea de plete nivalnice care

supravieluiseri naufragiului tinerelii sale, ceea ce lifbcea poate pe prieteni si rimdni cu impresia ci mai

salvase gi alte lucruri.

$i-apoi, pentru o femeie care triieqte singuri, care,

dupi ce timp de mai mulli ani Ia rind avusese treizeci

gi noul de ani gi care recunoa$te deodatl ci are patru-

zeci gi patru, o cameristi ca lumea pica numai bine in

cadru. De pild6, cdnd ajungea intr-un loc unde nu

mai fusese, putea si-i spuni cu neglijenli arogantului

hamal: ,,De bagajele mele se ocupiL camerista".

- Aline!Urdti, imbricati cum se cuvine gi enigmatici,

Aline sosea cu platoul; o boare delicioasi o preceda.

Doamna Clephane se ridici pe unul din coatele ei

trandafirii, igi revirsi pletele pe umeri 9i intrebi:

- Violete?Aline o invrednici cu un zAmbet rece:

- Din partea unui domn.Stipina ei se inroqi. $tia ea ce gtia, atunci cAnd se

gdndea ci in dimineafa asta va da norocul peste ea.

Oare nu-l presimfise in mingiierile soarelui, ale ciruidegete de aur ii desfbcuseri cu atdta gingiqie pleoapele'

Rivalitate

strecurAndu-se printre pletele ei? ,,Tare mai suntsuperstifioasi!", i$i spuse ea. $i avu un mic rAs nervos.

- Un domn?

- Micul qchiop care aduce ziarul, cel cu care Ma-dame a fost atit de bunl.

Aline aranja platoul cu obignuitele ei gesturi me-

todice.

- Bietul copil! zise Kate.

$i vocea ei tremura cu adevirat pentru micul vAn-

zittor de ziare. in ochii ei se Mri lacrimile, lacrimi de

simpatie pentru chipul acela sirman, dar nu qi de

mild fafi de ea insigi. Punea atita pasiune in operele

ei de binefacere gi cel mai mic semn de recunogtinfio migca peste misuri. Aceasta era slibiciunea sau ti-ria ei, nici ea nu gtia prea bine care din ele.

- Bietul de el, daci afld maicl-sa, o si minAncebltaie... Trebuie si-l glsim chiar azi gi si-i dim ina-poi banii pe flori.

igi lipi buchetul de obraz. Ridicdnd capacul platou-

lui, descoperi o telegrami. O depegi! Nu era un lucrucare si i se intdmple prea des; dar de ce nu, micaro dati, numai o dati? De ce nu in dimineafa asta, inaceasti diminea{i in care soarele o degteptase cu atAtea

promisiuni? De ce n-ar veni oare, in sfrrgit, mesajul pe

care-l agtepta de doi ani, ba chiar de trei, un singur cu-

vdnt de la el, care s6-i spun* ,,Primegte-mi inapoi'.Puse mAna pe hArtia albastri gi se intoarse cu fa{a

la perete ca sd se ascundi de Aline. CAnd nu maisimli indreptate asupra ei privirile cameristei, a cirei

17

18 Edith Warton

atenfie se indreptase din nou spre aranjarea mesei,

desfbcu hdrtia gi citi: ,,Doamna Clephane decedat6".

Se cutremuri. Moarti? Nu, dupi cdte gtiu eu!

Dimpotrivi, vie, plind de viafi, iar azi, mai vie ca ori-cdnd, cu soarele care-i poleia pirul, cu parfumulacesta delicat de violete Ei cu briza asta plicuti care

adia dinspre Mediterani. Ce era oare cu gluma asta

de prost-gust?Revenindu-gi dupi primul moment de goc, reciti

totul cu calm gi-n mintea ei se fbcu lumini. Murisecealalti doamni Clephane, bitrAna, soacra ei. Primulei gAnd fu: ,,S6-i fie bine!" Totugi, era minunat si qtiici triiegti intr-o astfel de diminea{i! Pesemne eragroaznic si mori. Dar nu miii avea nici o importanfi,acum era liberi, liberi pentru totdeauna, scipati de

bitrAna doamni Clephane, gi asta era cu adevirato u$urare.

Adisti o clipi asupra acestei vegti agreabile pentruea gi incepu si se gdndeasci la consecinlele situafiei:

,,Bine, dar atunci... atunci... Anne, mica mea Anne..."La numele acesta pronunfat in goapti, ochii i se

umpluri din nou de lacrimi. Ani de zile iqi zdvorAse

sentimentele pe care le nutrea pentru fiica ei qi iatl ciacum, deodati', copila punea din nou stipdnire pe

inima ei, alungdnd totul, gtergind pind gi chipul luiChris, de parci figura fostului ei amant n-ar mai fifost acum pentru ea decdt cea mai pahdn dintre ari-tiri. ,,Anne!... Nidijduiesc ci micar acum or si milase s-o vid!"

Rivalitate

Nu prea vedea cine n-ar putea-o lisa, acum c6ndqefa clanului, temuta ei soacri, nu mai era. Avocafi,judecitori, tutori, gardieni, tofi dugmanii naturali aifemeii. Oare cui ii fusese incredinfati,la moartea ta-t[lui, copila? Zdrobitoarea autoritate a bitrinei anu-lase intr-o asemenea misurd persoana tutorelui, incdtKate avu nevoie de cdteva minute ca s-o redescoperein umbra acelei femei pisiloage.

,,Fred, chiar vechiul meu prieten Fred Landers",qi-i surdse bl6nd acelui chip din trecut. ,,Fred! Daciva fi si hotirasci el, nu cred c-o si aibi curajul si milipseasci de propriul meu copil. $i-apoi, acum trebuiesi fi crescut, si fie o adevirati domniqoar6."

Telegrama ii alunecase din mAinile pe care qi lemigca nervos, socotind pe degete. Ei, cam ce vArsti arputea avea mica mea Anne? Daci Chris avea treizeciqi trei de ani, qi-i avea cu siguranfd - adicd nu, n-aveamai mult de treizeci si unu, nu putea avea mai multde treizeci si unu de ani! De vreme ce ea avea patru-zeci ;i doi... qi intotdeauna iqi spusese ci intre ei eraunoui ani diferenli, sau, mai curind, nu..., unspre-zece, dacd" ea avea intr-adevdr patrazeci gi doi. Daroare nu avea mai mult? Sau, Dumnezeule, dacd aveacumva chiar patruzeci 9i cinci - si zicem pe momentci avea patruzeci qi cinci - fiindcd se cisitorise la do-adzeci qi unu de ani, qi cum micula se ndscuse la doiani dupi cisdtorie, acum ar trebui deci si aibi camdoaineci de ani... Hai si zicem, douizeci! Dar atuncice vdrsti putea avea Chris? Ar trebui si fie mai bitrinde cum arita. Asta era. Aerul ila al lui de pugti qi-l lua

19

20 Edith Warton

numai ca se pare ci diferenfa dintre ei era mult mai

mare. Era in stare si-i joace un astfel de renghi, nu-

mai ca si-qi pistreze viitorul. Dar daci el n-avea

totugi decdt treizeci gi unu de ani, iar ea patruzeci 9i

cinci, atunci Anne ce vArsti avea?

$i degetele ei ftri astAmpir luau toate calculele de

la inceput.Pirind si vini de undeva de foarte departe, glasul

servitoarei ii atrdgea atenlia Doamnei ci nu trebuie s[uite ci i se riceEte ciocolata. Kate se ridici in capul

oaselor, examinl din priviri inciperea gi ceru s[-i fieadusi oglinda. Trebuie si inceteze odati cu aceste

chestiuni privitoare la vArste.

Chiar in momentul ln care Aline ii intindea o mici'oglindd, se auzi o bitaie in ug[: ,,lnci o depegi!", zise

camerista, dupi ce deschisese uga, zAmbind discret,

inci una! Kate siri imediat din pat. Ei, de data asta nu

putea fi decAt de la el, in sfdrgit! Dar, in acelagi timp,o astfel de preocupare, intr-un asemenea moment,

o ficea si se ruqineze. HotirAt lucru, singuritatea te

face sd-!i pierzi firea, igi zise ea; gi-apoi, fiica ei era

atAt de departe, atAt de nevizuti gi necunoscutd! Iar

Chris ii devenise intr-o clipi atdt de prezent, degi tre-

cuseri trei ani gi o luni de la intreruperea legituriilor. Iar la vArsta ei!... TremurAnd, deschise gi cel de-al

doilea mesaj. Din seara in care se semnase Armistifiul,inima ei nu mai bituse niciodati cu atdta putere.

New York. Dragd mamd, a$ vret sd vii imediat

acasd ;i sd rdmhi cu mine. Fiica ta, Anne.

Rivalitate 21

- Madame imi ceruse oglinda, ii reaminti discretAline.

Kate apuci oglinda qi se privi in ea cu nesa1. inprimul moment nu observi nimic, apoi, la vedereanimbului radios al pletelor ei zburlite, zAmbi. Foartecurdnd, z6mbetul i se gterse ins6. Zirise chiar in clipaaceea, pentru prima oard., cd, tAmplele ii incirun{iserigi lacrimile incepurd si picure din nou peste chipul eitransfigurat.

- Aline! Servitoarea o urmirea cu ochii mijili.Di-mi te rog, pudra Rachel.

Apoi l6si deodati s6-i scape din mAini gi oglinda,9i puful, igi ascunse fa{a in palme gi izbucni in hohotede pldns.

II

O ori mai tirziu, ieEi in orag; gdndurile i se roteau

gi i se risuceau in minte la fel ca praful scildat in soare,

pe care vantul il fbcea sd se involbureze.iitreceau prinminte numai lucruri fbri noim6. Furtuna sufla inliun-trul ei ca gi in peisajul de afar6, in dimineala aceea de

mistral, in care toate p[reau si danseze 9i si faci piru-

ete, de parci pini gi lucrurile cele mai solide, strizile,

casele, deveniserd, deodati imponderabile.

Pentru a-gi regisi calmul, cobori pe o strldu(dalbi, care ducea la mare, gi privi fix la frintura de

azur matin ziriti printre case, cu un sentiment nou,

de siguranf[: se putea spune ci aceast[ suprafafi,intr-o lume cuprinsi de nebunie, era singurul lucrutemeinic. ,,Din fericire", igi zise ea, ,,marea e atdt de

puternici azi!" Cristalizatd de lumini, uluitoarea-ipdnzd pirea si-i iasi inainte, in timp ce ea parcizbura pe trotuar.

Ca gi cum s-ar fi sprijinit de bordajul unui vas, se

agez|pe o banci gi continud s1-9i odihneasci ochiicontemplAnd apa Mediteranei.

Ca sl-gi adune gdndurile, incercl mai intAi si-giinchipuie ci nu se schimbase nimic, cd, nu primise

Rivalitate

telegrama gi ci ducea in continuare viafa ei obignuitd,pe de-a-ntregul reglati de carnelelul'pe care-l purtain pogeti. Toate legdturile ei prezente se aflau in acestmare ora$ de pe Riviera, in care se refugiase dupiruptura cu Chris, in 1916, gi unde, doi ani mai tdrziu,gra{ie operelor de binefacere care-i aduseserl medaliafrancezd. a Recunogtintei, putea merge cu capul sus gise putea chiar uita cu un u$or dispre! la cd{iva dintrecei nou-venifi.

igi deschise carnefelul: la unsprezece, ori la mo-disti, la unsprezece gi jumdtate, la croitoreasi. p6ni ladoui, n-avea nimic de ficut. La doui, o plimbareagale gi solemni cu doamna Minity, cu ultima trisuriVictoria din orag: de la patru la gase, ceai gi bridge,acasi la contesa Lanska. Avea de trecut gi pe la pasto-rul bisericii americane, in vederea intrunirii Comite-tului Doamnelor din !5rile devastate de rizboi, cuprivire lavlnzarea de caritate. In fine, un mic dineula Casino, impreuni cu solii Horace Betterly gi alficAfiva prieteni apropiafi. in definitiv, o zi ceva maiplini decAt de reguli. $i acum... Acum, cu excep{iarochiei qi-a piliriei, era ispititi si dea totul peste cap,gi plimbarea aceea anosti. cu bitrdna doamnd plicti-coasi gi protectoare, gi bridge-ul la care pierdea cevrei si ce nu vrei in mijlocul acelei bande a LaureiLanska, alcituiti mai ales din matracuci de mina atreia, gi discu{ia firi de capit cu pastorul, referitoarela faptul daci doamna Schlachtberger, cu numele eiatAt de german, putea fi invitatd in mod decent si liniun stabiliment de comer{! Si micul dineu cu Horace

23