UNIVERSITATEA "DANUBIUS" GALAIFACULTATEA DE TIINE ECONOMICEFILIALA ROMANMASTER: GESTIUNEA FINANCIAR A AFACERILOR N SPAIUL EUROPEAN

GESTIUNE FINANCIAR-BANCARA IN ECONOMIA DE PIATATEMA REFERAT: RISCURILE IN ACTIVITATEA BANCARA - RISCUL DE CREDIT-

CUPRINS 1. Surse bibliografice ............................................................. 3 2. Riscul de credit in contextul crizei economice din Romania...53.Strategii de creditare 104. Concluzii si propuneri.1311. Bibliografie...15

RISCURILE IN ACTIVITATEA BANCARA - RISCUL DE CREDIT1. Surse bibliografice Mariana Negrus, Produse i servicii bancare. Marketing bancar, Bucureti, 2008 Creditarea reprezint una dintre activitile de baz ale bncilor comerciale. Creditele dein ponderea cea mai important n ansamblul activelor unei bnci si reprezint o surs important de cstig, ca venit operaional. Ofierii de credit sunt partea cea mai vizibil din personalul unei bnci, iar politicile de creditare ale bncii au un rol important n cresterea economic si dezvoltarea unor anumite domenii de activitate. n structura activelor marii majoriti a bncilor, creditele, dein ponderea cea mai important situat n medie ntre 50% si 70% din portofoliu de active.Riscul de credit, respectiv posibilitatea ca mprumutatul s nu mai ramburseze fondurile luate cu mprumut si dobnzile datorate bncii, poate fi determinat de muli factori. Anumite domenii de activitate precum agricultura, investiiile imobiliare sau domeniul energetic pot cunoaste schimbri semnificative, ca urmare a deteriorrii strii economiei n general, sau apariiei unor evenimente specifice. Totodat, activitatea firmelor poate fi influenat de probleme legate de nnoirea tehnologic, greve, modificarea preferinelor consumatorilor sau a unui management defectuos etc. Monitorul Oficial, Partea I 1035 bis 1 28.dec.2006, privind criteriile tehnice referitoare la organizarea i tratamentul riscurilor, precum i criteriile tehnice utilizate de autoritile competente pentru verificarea i evaluarea acestoraDispoziii privind administrarea riscului de credit i a riscurilor asociate acestuia: Instituiile de credit trebuie s desfoare activitatea de creditare n baza unor criterii sntoase i bine definite de acordare a creditelor. Instituiile de credit trebuie s dispun de procese clar stabilite pentru aprobarea noilor credite, modificarea clauzelor, rennoirea i refinanarea celor existente. Administrarea i monitorizarea continu a diferitelor portofolii i expuneri afectate de riscul de credit ale instituiilor de credit, inclusiv pentru identificarea i administrarea creditelor neperformante i pentru realizarea unor ajustri de valoare i constituirea unor provizioane adecvate, trebuie s fie realizat prin intermediul unor sisteme care s funcioneze efectiv. Diversificarea portofoliilor de credit trebuie s fie adecvat n raport cu pieele pe care instituia de credit dorete s acioneze i cu strategia general privind creditarea. Instituiile de credit trebuie s monitorizeze i s controleze pe baz de politici i proceduri scrise riscul rezidual, respectiv riscul ca tehnicile recunoscute de diminuare a riscului de credit utilizate de ctre instituia de credit s fie mai puin eficiente dect se ateapt. Instituiile de credit trebuie s monitorizeze i s controleze pe baz de politici i proceduri scrise riscul de concentrare, respectiv riscul care apare din expuneri fa de contrapartide, grupuri de contrapartide aflate n legtur i contrapartide din acelai sector economic, regiune geografic sau din aceeai activitate sau marf sau din aplicarea tehnicilor de diminuare a riscului de credit i include n special riscurile asociate cu expunerile mari indirecte la riscul de credit (de ex. fa de un singur emitent de garanie real). Ionela Costica; Sorin Adrian Lazarescu, Politici si tehnici bancare, Ed. ASE, Bucuresti, 2004 Pentru cea mai mare parte a bncilor universale creditul rmne principala operaiune activ. Pierderile bncilor cauzate de falimentele debitorilor sunt o parte integrant activitii de creditare. De aceea, volumul de provizioane constituite de o banc pentru portofoliul su de credite reprezint o msur a riscului asumat de aceasta.Gestiunea modern a riscurilor bancare presupune urmtoarele elemente: identificarea riscurilor are n vedere inventarierea poziiilor riscante care pot afecta rezultatul bncii; cuantificarea riscurilor presupune exprimarea n cifre a posibilelor efecte ale producerii unei situaii de risc asupra profitului bancar; elaborarea unei politici adecvate de gestionare a riscurilor prin aplicarea unor instrumente specifice; Norm nr. 5 din 24.iun.2004, Actualizat Indaco pn la 14.iun.2005. Intrare n vigoare la 23.aug.2004 - privind adecvarea capitalului instituiilor de credit(www.bnr.ro)Comitetul de la Basel i propune s permit bncilor s aleag ntre dou mari metodologii de calcul a cerinelor pentru capital n cazul riscului de credit. Prima metodologie este: posibilitatea de msurare a riscului de credit ntr-o manier standard susinuta de o evaluare extern a creditului. A doua metodologie const n utilizarea sistemelor interne de evaluare a riscului de credit ale bncilor (abordare bazat pe modele interne).Politica de creditare a bncilor vizeaz promovarea creditelor ctre clienii considerai a avea capacitatea real de rambursare i de ndeplinire a obligaiilor asumate la termen. Irina ISAIC-MANIU, Masurarea si analiza statistica a riscului in Romania, in : http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/carte2.asp?id=206&idb=In cadrul analizei riscurilor bancare, o importanta deosebita revine cuantificarii acestora, pe baza unui sistem de indicatori specifici, care permit masurarea si analiza statistica a riscului n economie evaluarea statica si dinamica a riscurilor, prin raportarea la standardele internationale sau la propria experienta istorica a bancii.Aproape toate bancile, ntr-o masura mai mica sau mai mare, si asuma riscul de creditare, ceea ce presupune necesitatea analizei modului cum evolueaza n timp calitatea portofoliului de credite, cu impact asupra profitabilitatii, adecvarii capitalului si ncrederii generale n banca respectiva.Se determina doi indicatori de referinta pentru estimarea riscului de creditare pe baza ponderii activelor de calitate slaba, care ntarzie sau nu permit realizarea veniturilor anticipate: Rata creditelor restante RCR = volumul creditelor restante / total credite *100; Rata creditelor neperformante RCN = volumul creditelor neperformante / total credite *100.Este de dorit ca cele doua rapoarte sa abia valori minimale, creditele restante, dar mai ales cele neperformante generand probleme n activitatea si asupra rezultatelor financiare ale bancii.Evaluarea riscului de credit are dimensiuni calitative si cantitative. Dimensiunea calitativa a evaluarii riscului este, n general, mai greu de estimat. Etapele n evaluarea calitativa a riscului se refera la obtinerea de informatii n legatura cu responsabilitatea financiara a clientului, determinarea scopului real pentru care acesta doreste creditul, identificarea riscurilor cu care se confrunta activitatea clientului, tinand cont de tendintele de evolutie a conditiilor economice n viitor si estimarea eforturilor reale pe care clientul le va face n vederea rambursarii. Aspectul cantitativ a evaluarii riscului consta n analiza istoricului datelor financiare ale clientului, pentru a evalua capacitatea clientului de a rambursa la timp creditul si capacitatea sa reala de a supravietui n cazul aparitiei unor fenomene economice adverse. 2. Riscul de credit in contextul crizei economice din RomaniaDe la declanarea crizei numeroi economiti, analiti i comentatori au oferit diverse explicaii mai mult sau mai puin convingtoare pentru cauzele producerii ei: unele pun n centru politicile guvernamentale i ale bncilor centrale, altele se ndreapt ctre procesul accentuat de liberalizare i reglementare a pieelor financiare, altele se concentreaz pe apetitul fa de risc al investitorilor, iar unele ncearc s blameze modelarea excesiv pentru declanarea crizei. Consecinele existenei lichiditii abundente au fost ratele foarte sczute ale dobnzii i volatilitatea redus a acestora. mpreun, aceste consecine au condus la creterea apetitului pentru active cu ctiguri mari. n plus, volatilitatea redus de pe pia a creat tendina de subestimare a riscului i o adevrat lips de vigilen a investitorilor. Marjele de risc au fost i ele foarte sczute i nediscriminatorii. mpreun, ratele sczute ale dobnzii, apetitul pentru active cu ctiguri mari, vigilena sczut fa de risc i marjele mici au mascat semnalele preurilor pe pieele financiare i au condus la insuficienta nelegere a riscurilor implicate.S-a constatat faptul ca, din punct de vedere al impactului direct, sistemul bancar a fost puin afectat ntruct nu a fost expus la active toxice, precum i datorit msurilor prudeniale i administrative adoptate de-a lungul timpului de ctre Banca Naional a Romniei. Indirect insa, pe canalul financiar, o consecinta a crizei financiare internationale s-a extins si asupra economiei romanesti limitand accesul la finanare extern, i astfel s-a restrns volumul creditrii, i au generat dificulti n serviciul datoriei externe private.n Romnia s-au putut constata efectele indirecte ale crizei. n anul 2008 am asistat la un impact limitat al crizeifinanciare asupra economiei romneti. In Raportul asupra stabilitii financiare realizat de ctre Banca Naional a Romniei se subliniaz condiiile dificile de funcionare a sistemului financiar romnesc n cursul anului 2008 i trimestrului I 2009, marcate de nrutirea continu a mediului financiar internaional, asocierea regiunii cu un grad mai nalt de risc i deteriorarea percepiei investitorilor strini pe fondul persistenei dezechilibrelor structurale si macroeconomice.Toate componentele sistemului financiar au resimit ocurile provenind din mediul extern. Influena cea mai evident s-a resimit pe piaa de capital, ns rolul critic pentru stabilitatea financiar de ansamblu a revenit sectorului bancar, prin caracterul dominant n sistem. Principalele vulnerabiliti pentru sectorul bancar, manifestate pregnant n aceast perioad de criz economic i financiar global sunt volatilitatea finanrii externe i riscul de credit sporit reflectat de dinamica accentuat a creditelor neperformante.

Fig. 1 Situatia creantelor restante si indoielnice in capitalurile proprii si in totalul activelor bancare in perioada decembrie 2004-septembrie 2009Din figura de mai sus se poate observa o evolutie constanta a creantelor restante in totalul activelor bancare din Romania in perioada decembrie 2004-decembrie 2007. De la inceputul anului 2008, tendinta de crestere a creantelor nerambursate a avut o evolutie rapida, ducand la dezechilibrul bancar resimtit in perioada anului 2009, valoarea acestuia ajungand la 0,92 din totalul activelor bancare, in conditiile in care in perioada decembrie 2004- decembrie 2007 acesta avea valori cuprinse intre 0,14-0,18.Prima grij a bncilor a devenit, dup cum este si firesc, prudena sporit cu privire la resursele proprii, astfel nct se gndesc acum de dou ori nainte de a acorda o finanare. Brokerii de credite spun c bncile aprob mult mai greu dosarele de creditare, cel puin trei factori contribuind la aceast tendin: noile norme ale BNR, blocajul de pe piaa imobiliar si criza financiar.Finanarea extern a instituiilor de credit i companiilor romneti a nregistrat, de la debutul crizei, o cretere a costurilor i o reducere a scadenelor. Ulterior, incertitudinile legate de finanare au crescut, reflectnd, pe de o parte, criza de lichiditate din rile cu investiii n sectorul bancar din Romnia i, pe de alt parte, expunerea important a investitorilor strini n bilanul (pasivul) companiilor i bncilor romneti.Acest context a impus iniierea unor msuri preventive, care s-au concretizat n negocierea pachetului de finanare extern cu Fondul Monetar Internaional, Uniunea European i alte instituii financiare internaionale.Pachetul de finanare extern, mpreun cu nelegerile convenite la Viena/Bruxelles cu grupul principalelor bnci din Romania cu capital strin au contribuit la atenuarea perspectivei ajustriii profunde i rapide a finanrii externe, ndeosebi a celei pe termen scurt, cu evitarea unor consecine adverse asupra activitii economice i sectorului bancar.Sectorul companiilor s-a confruntat cu dificulti de finanare n cretere, inclusiv legate de costurile acesteia, ceea ce a sporit dificultile pentru onorarea serviciului datoriei i a reinflamat blocajul financiar. Sectorul populaiei a consemnat ajustri semnificative ale activelor nefinaciare i financiare, iar debitorii cu venituri mai mici (cu ponderea cea mai mare n totalul creditelor) au cele mai mari dificulti n rambursarea datoriilor, afectai de reducerea veniturilor i de expunerea la riscul valutar.Sistemul financiar romnesc s-a dovedit apt s absoarb ocuri de intensitate i persisten relativ moderate, indicatorii de stabilitate financiar semnaland un risc sistemic sczut n condiiile unei expuneri externe limitate.Evoluia numrului de instituii financiare pe parcursul anului 2010 i 2011 (pn n august) nu indic schimbri importante. ncetinirea semnificativ a declinului activitii economice a permis desfurarea activitii de intermediere financiar fr un volum ridicat de fuziuni i achiziii, riscurile fiind administrate n interiorul instituiilor financiare sau al grupurilor financiare din care fac parte.S-a majorat numrul de brokeri de asigurri i fonduri deschise de investiii, dar s-a i restrns numrul de societi de servicii de investiii financiare. Piaa de capital a suferit ocuri importante n perioada 2008 2011, cauzate n principal de criza financiar internaional, dar redresarea cotaiilor bursiere a crescut interesul investitorilor pentru plasamentele n fonduri de investiii.Datele prezentate mai jos se bazeaz pe date statistice prezentate de Banca Nationala a Romaniei pentru perioada 2008-2011, in cadrul conferintelor de presa, rapoartelor anuale, si diferite discursuri.Dinamica activelor bancareTopul bncilor la iunie 2011 dup active (total active n sistemul bancar 339 miliarde lei, echivalent 80 miliarde euro):[footnoteRef:2] [2: Prof. Univ. Dr. Nicolae Dnil, Sistemul bancar din Romnia - pilon de baz al sistemului financiar, Constana, 06 septembrie 2011]

BCR 20,7; BRD 14,1; Transilvania 6,7; Raiffeisen 6,5; Unicredit 5,8; Volksbank 5,6; CEC 5,6Principalele vulnerabiliti ale acestui sector s-au temperat, riscurile fiind acoperite de bncile din Romnia prin efort propriu, prin majorarea nivelurilor de solvabilitate, provizioane i lichiditate. Persist ns urmtoarele riscuri: riscul de contagiune datorit evoluiilor de pe pieele internaionale legate mai ales de criza datoriilor suverane riscul de credit ndatorare mare n valutBncile din Romnia au nregistrat dup 2008 o cretere semnificativ a aversiunii fa de risc, atitudine pe care au pstrat-o. Dovada o constituite faptul c bncile s-au orientat cu precdere spre plasamente n titluri de stat n condiiile n care proporia creanelor asupra sectorului privat a oscilat n jurul valorii de 55% din total.Din perspectiva structurii activelor sectorului bancar s-au consemnat dou modificri semnificative fa de 2009: ponderea creanelor asupra bncii centrale s-a diminuat (de la 15,7% la 31 decembrie 2009 la 14,2% la 31 decembrie 2010 i la 13,1% la finele lunii martie 2011); ponderea creanelor asupra sectorului guvernamental s-a majorat (de la 12,7% la 15,8% i, respectiv, la 16,3%); creditele acordate pe termen lung rmn dominante (57%). Evoluia surselor de finanareIntermedierea financiar (serviciul pe care l face sectorul bancar) se refer la atragerea depozitelor i plasarea acestor resurse financiare n credite.Supravegherea sntii sectorului bancar pn la criza financiar se concentrase pe calitatea activelor din bilan Acordul de la Basel II - (creditele acordate), ns pericolul mare a venit dinspre calitatea pasivelor (titrizarea sau securitizarea a presupus crearea unui activ pe baza unui colateral adic un pasiv - cu valoare variabil).Analiza conjugat a activelor i pasivelor din sistemul bancar din Romnia arat cel puin dou dezechilibre: ponderea activelor i pasivelor externe; ponderea depozitelor i creditelor atrase de la populaie i companii.Dinamica anual real a depozitelor atrase de la companii i populaie a continuat s fie negativ (-2,2 la sut n anul 2010, respectiv -5,4 la sut la sfritul lunii martie 2011), n contextul: scderii veniturilor, meninerii unui grad ridicat de ndatorare n cazul populaiei, creterii interesului pentru titlurile de stat. Tendina de restrngere a depozitelor a fost vizibil n cazul ambelor categorii de clieni. Ponderea depozitelor acestor categorii de clieni n totalul pasivelor bancare s-a meninut n jurul valorii de 46 la sut. Resursele atrase cu scadene pn la un an continu s fie preponderente meninndu-se astfel necorelarea pe maturiti a activelor i pasivelor. Potrivit datelor Fondului de Garantare a Depozitelor, la 30 iunie 2011 valoarea totala a depozitelor era de 293 miliarde lei (circa 69 miliarde euro), din care depozitele n lei reprezentau 53,5%). Finanarea activelor pe termen lung cu resurse atrase pe termen scurt rmne o mare vulnerabilitate a sistemului bancar romnesc.Acordul Basel III prevede ca pn n 2015 bncile s ating un nivel de adecvare a capitalului de 7%, iar rata fondurilor proprii de nivel 1 trebuie s creasc de la 4% n prezent la 6%.Rata riscului de credit este un indicator mai restrictiv al calitii portofoliului de credite dect ponderea creditelor neperformante. Rata riscului de credit include n plus i creditele/dobnzile cu un serviciu al datoriei restant mai mic de 90 de zile (fa de peste 90 de zile, corespunztor recomandrii FMI), iar criteriile de clasificare includ i performana financiar a debitorului, precum i principiul declasrii prin contaminare.Rata riscului de credit s-a aflat pe un trend ascendent i n 2010, dar creterea a fost ncetinit, nregistrnd n decembrie 2010 un nivel de 21%.n cursul anului 2010 calitatea portofoliului de credite s-a deteriorat n special din cauza a doi factori: prelungirea perioadei de contracie a activitii economice; msurile adoptate de guvern pe linia consolidrii fiscale (avnd ca efect diminuarea veniturilor aparinnd unor categorii largi de debitori).Creditele i dobnzile restante de peste 90 de zile n total credite i dobnzi oscileaz in jur de 13%. Eforturile bncilor pe linia provizionrii creditelor i plasamentelor, mai ales n cazul celor considerate neperformante, au continuat i n anul 2010 (soldul provizioanelor s-a majorat cu 57 la sut n anul 2010, dup dublarea din anul anterior), aceste costuri influennd ns semnificativ indicatorii de profitabilitate. Ca efect, rezervele destinate absorbirii eventualelor pierderi ateptate au fost majorate.Bancherii si-au exprimat temerile cu privire la fragilitatea economiei si la impactul creditelor neperformante si a scaderii profitabilitatii asupra bancilor cu privire la perspectivele sistemului bancar din Romania, care par a fi dificil de prognozat.O alta ingrijorare a managerilor este legata de faptul ca aversiunea bancilor fata de riscuri va intarzia relansarea economica. Unii manageri din sistemul financiar autohton considera ca, in cazul unei situatii extreme, sistemul bancar va beneficia de sprijin din partea guvernului, iaraltii sunt preocupati de faptul ca acesta ar putea afecta responsabilitatea managementului bancilor. Nevoia unui sistem de management al riscului mai performant este vazuta de bancheri ca fiind urgenta, impreuna cu elaborarea unor reglementari suplimentare, pentru ca sistemul bancar sa fie mai bine pregatit in gestionarea noilor provocari generate de criza. Dan Iancu, partener servicii de consultanta, PricewaterhouseCoopers Romania a decalarat: Sistemul bancar romanesc a evitat faza initiala a crizei financiare de la sfarsitul anului 2008. Cu toate acestea riscul de credit devine o preocupare majora pentru bancile romanesti, pe masura ce recesiunea va duce la un numar din ce in ce mai ridicat de insolvente si falimente printre companiile locale. Bancile anticipeaza deteriorarea in continuare a calitatii portofoliului de credite si sporirea provizioanelor pentru credite neperformante, ceea ce s-ar putea transforma in pierderi reale pentru creditori.Contracia prelungit a activitii economice a avut un impact negativ asupra capacitii de rambursare a debitorilor datorit urmtoarelor aspecte: Pentru populaie au fost diminuate veniturile Rata omajului a crescut Moneda naional s-a depreciat i ponderea creditelor n valut era ridicat Agenii economici privai i-au diminuat profitul i au existat multe companii ce au falimentat. Aceste schimbri a situaiei debitorilor a condus la creterea restanelor i a reclasificrii debitorilor dup performanele noi obinute la sfritul anului i astfel a avut loc o reevaluare a portofoliului de credite cu efecte semnificative.La nivel global, bancherii au indicat faptul ca politizarea bancilor, ca urmare a interventiilor de salvare si a operatiunilor de preluare de catre stat, reprezinta principala amenintare pentru situatia financiara a bancilor. Este o ironie faptul ca deciziile politice sunt percepute ca si risc in conditiile in care bancile s-au vazut in situatia de a fi salvate prin interventia statelor. Este evidenta o criza in relatia dintre banci si societate si vor fi necesari cativa ani pentru a se restabili increderea. Pana atunci insa, bancile vor opera cu un anumit handicap financiar, a declarat David Lascelles, editorulstudiului Banking Banana Skins 2010.Multe dintre riscurile identificate de catre acest studiu pornesc de la ingrijorarea privitoare la efectele recesiunii asupra sectorului bancar. Cei mai multi respondenti s-au declarat pesimisti cu privire la perspective, temandu-se de o recesiune in W ce va genera un nou val de credite neperformante.

3.Strategii de creditareStrategia in domeniul structurii creditelor bancare stabileste ponderea diferitelor categorii de credite in total, directiile si limitele minime de diversificare a portofoliului, precum si gradul de participare eventuala la credite sindicalizate. Fiind cel mai important activ bancar, creditele (esalonarea rambursarii lor) au o importanta deosebita pentru asigurarea lichiditatii bancare, o data cu asigurarea rentabilitatii bancare. Si, desi obiectivul principal al politicii de creditare il reprezinta minimizarea riscului de creditare, nici gestiunea altor riscuri bancare nu trebuie neglijata.Stategia UniCreditConform datelor din Ziarul Financiar, la sfarsitul anului 2010, pe o piata a creditului care de-abia se misca, UniCredit si-a majorat cu 13% portofoliul de credite din bilant de la inceputul aceluiasi an.[footnoteRef:3] [3: Strategia UniCredit este de accelerare la credite i frn la cheltuieli:http://www.zf.ro/banci-si-asigurari/strategia-unicredit-este-de-accelerare-la-credite-si-frana-la-cheltuieli-7706536]

Rezultatele se prezinta in felul urmator: veniturile operationale au depasit un miliard de lei (245 mil. euro) dupa noua luni, in crestere cu 15%, in conditiile in care portofoliul de credite din bilant s-a majorat cu 13%, pana la 13,3 mld. lei (3,1 mld. euro). La jumatatea anului cresterea creditarii era de 11%, grupul italian continuand aplicarea strategiei de majorare a cotei de piata la credite.Cu toate ca soldul creditelor a crescut, Rasvan Radu, presedintele executiv al UniCredit Tiriac Bank, afirma ca recesiunea prelungita afecteaza calitatea activelor. Ponderea creditelor cu intarzieri la plata ratelor mai mari de 90 de zile a urcat la 11,5%, fata de 10,9% la jumatatea anului si respectiv 4,8% in urma cu un an. La nivelul sistemului bancar, creditele clasificate drept indoielnic si pierdere au ajuns sa reprezinte in septembrie 2010 circa 20% din expunerile totale din credite.In anul 2011, volumul activelor bancii s-a plasat la 21,6 miliarde lei (5 miliarde euro) la finalul lui septembrie 2011, in crestere cu 7% anualizat. Valoarea creditelor din bilant a urcat cu 16,5% fata de 30 septembrie 2010, pana la 15,5 miliarde lei (3,6 miliarde euro), rata de crestere fiind peste media sistemului bancar. Depozitele clientilor au ajuns la 9,9 miliarde lei (2,3 miliarde euro). Cresterea economica modesta si incertitudinile externe, apetitul pentru risc mai redus si inaspriri ale reglementarilor in arena globala, dar si la nivel local sunt factori care influenteaza fundamentele activitatii bancare, in conditiile in care marjele sunt puse sub presiune, iar costurile cresc. Aceste tendinte negative sunt compensate cu o strategie comerciala mai activa, oferindu-le oportunitati mai mari clientilor in aceasta perioada dificila. Se urmareste cu atentie evolutia pietei, pentru a putea face fata eventualelor turbulente prin flexibilitate si o atentie sporita fata de consumatori.Banca Transilvania propune vanzarea de noi produsePrudena determin bncile s adopte si noi strategii cu privire la vnzarea de noi produse, pentru a putea compensa scderea de pe alte categorii, precum creditele. Creditele de consum, mai ales cele n valut, au fost cele mai afectate n ultima perioad. Pe de alt parte ns, noi vom ncerca s stimulm alte produse de creditare, cum ar fi cardurile de credit, precum si creditele n lei, spune Gabriela Nistor, director executiv n cadrul Bncii Transilvania. Imprumuturile pe card nu intr sub restriciile bncii centrale si presupun un grad de risc mai redus pentru bnci, fiind si mai flexibile pentru clieni. Bncile mari, cum este si cazul Bncii Transilvania, se vor concentra mai mult, de acum nainte, s vnd ct mai multe produse si servicii bancare masei critice de clieni pe care si-a adjudecat-o deja.Bncile pot obine profituri importante de pe urma cardurilor de credit, pentru care se percep dobnzi mult mai mari dect pentru un credit obisnuit. De-a lungul ultimului an, dobnda medie perceput de bnci pentru creditele n lei acordate pe descoperit de cont, prin intermediul unui card de credit sau de debit, a sczut cu dou procente, pn la 20% pe an, potrivit datelor Bncii Naionale. Comparativ, dobnda medie n cazul unui credit de consum n lei este de 15% pe an, iar la un credit pentru locuine - de 10%. n plus, cardurile de credit aduc venituri suplimentare bncilor prin comisioanele percepute pentru retragerile de numerar si pentru gestionarea contului. Raiffeisen Bank Romania Pentru anul 2011, Raiffeisen Bank Romania, va continua sa-si dezvolte si sa-si eficientizeze activitatile si se va concentra asupra unui control atent al costurilor. Raiffeisen Bank a anuntat rezultate solide pentru 2010: un profit net de 83 milioane euro, in crestere cu 12% fata de profitul din 2009, de 74 milioane de euro. Am reusit sa crestem si sa obtinem profit in cursul unui an extrem de dificil si plin de incertitudini printr-un management al lichiditatii si printr-un control strict al costurilor si riscurilor. Am continuat sa imbunatatim calitatea portofoliului nostru de credite si sa reducem cheltuielile cu provizioanele. In 2011, vom continua sa ne dezvoltam si sa ne eficientizam activitatile si ne vom concentra asupra unui control atent al costurilor, a spus Steven van Groningen, Presedinte si CEO al Raiffeisen Bank Romania. 2011 va fi anul strategiilor bancare indreptate spre clienti, spre dezvoltarea unor relatii de lunga durata. Raiffeisen Bank isi propune sa fie o banca de casa pentru clientii sai, o banca mai simplu de utilizat, mai prietenoasa, mai rapida si mai eficienta.Isarescu invita bancile la o noua strategie de creditare: sustineti IMM-urile!ntr-un comunicat de presa,la inceptul luinii februarie 2011, Guvernatorul BNR apreciaza ca activitatea de creditare a populatiei nu mai poate avansa asa cum s-a intamplat in perioada anilor 2006-2008. De la un ritm anual de crestere de 80-90%, in perioada de glorie, Mugur Isarescu a declarat ca, in prezent, pe acest segment de creditare, nu vede nici macar un avans de cateva puncte procentuale. Guvernatorul BNR invita bancile sa isi reconsidere pozitia in materie de creditare, si sa puna un mai mare accent pe segmentul IMM, pe care il considera principalul motor al cresterii economice, si mai putin pe consum. Bancile care au dezvoltat reteaua in ultimii ani pentru a exploata la maxim creditul de consum vor trebui sa-si revizuiasca strategia.Bancile comerciale din Romania trebuie sa constientizeze nu numai acest potential de crestere (oferit de creditarea IMM-urilor) dar si faptul ca nu au prea multe solutii daca vor sa se dezvolte. Ele trebuie sa inteleaga ca sustinand, ca parteneri, sectorul IMM asigura exact dezvoltarea propriilor lor afaceri in viitor.Aparitia noului Regulament BNR, in noiembrie 2011, privind creditele destinate persoanelor fizice va conduce la o inasprire a conditiilor de creditare. Astfel s-au produs urmatoarele schimbari:1) Vor fi diminuate gradele maxime de indatorare la toate tipurile de credit (inclusiv Prima Casa) ceea ce va conduce la calificarea clientilor la credite mai mici. 2) Diminuarea perioadei la creditele de nevoi personale de la 10 ani la maxim 5 ani3) Avans minim de 15% la creditele de achizitie in ron, respectiv de minim 25% la creditele in Euro. Regulamentul urmareste echilibrarea acordarii de credite noi in moneda nationala fata de cele in valuta, ceea ce va contribui la consolidarea stabilitatii financiare, la limitarea riscului de credit la mprumuturile destinate persoanelor fizice si la asigurarea proactiva a capacitatii debitorilor neacoperiti la riscul valutar de a-si onora obligatiile de restituire a imprumuturilor contractate.

4. Concluzii si propuneriIn condiiile actuale n care s-a resimtit i la noi criza economic mondial, toate principiile si metodele unei analize temeinice de acordare a creditelor prin asumarea unor riscuri ct mai mici din partea creditorilor sunt supuse unor presiuni de mediu economic intern i internaional.Pentru multi observatori principala operatiune bancara este creditarea. Intr-adevar, intre plasamentele bancilor, pe primul loc se situeaza creditele. Felul in care banca aloca fondurile pe care le gestioneaza poate influenta intr-un mod hotarator dezvoltarea economica la nivel local sau national. Pe de alta parte, orice banca isi asuma, intr-o oarecare masura, riscuri atunci cand acorda credite si, in mod cert, toate bancile inregistreaza in mod curent pierderi la potofoliul de credite, atunci cand unii dintre debitori nu-si onoreaza obligatiile. Oricare ar fi insa nivelul riscurilor asumate, pierderile la portofoliul de credite pot fi minimizate daca operatiunile de creditare sunt organizate si gestionate cu profesionalism.Din acest punct de vedere, cea mai importanta functie a conducerii bancii este de a controla calitatea portofoliului de credite. Pentru a depasi deficientele sistemice si procedurile care duc la cresterea pierderilor de portofoliu de credite, bancile trebuie sa conceapa si sa implementeze politici de creditare performante si sa angajeze/pregateasca un personal cu un profesionalism ireprosabil, care sa inteleaga si sa respecte disciplina acestor norme. Pentru aceasta este necesar sa existe un feed-back permanent prin care conducerea bancii sa fie informata despre eficacitatea procesului de control al calitatii creditelor, astfel incat cele cu probleme sa fie detectate si corectate (in limita posibilitatilor) din timp. Pentru ca o politica bancara de creditare sa se dovedeasca si utila, ea trebuie sa indeplineasca conditii de formulare corecta si continut complet. Politicile de creditare variaza in timp si in functie de ciclul economic. Ele trebuie sa fie actualizate si sa devina adaptabile la modificarile mediului concurential si economic. Continutul unei politici de creditare comporta trei parti principale: formulari politice cu caracter general referitoare la sarcinile compartimentului de creditare si la calitatile optime ale portofoliului de credite, principii si proceduri recomandate in constituirea si administrarea portofoliului de credite si, in fine proceduri si parametri detaliati de creditare, specifici fiecarui tip de credite normele de creditare.n funcie de procedurile folosite de fiecare banc n efectuarea analizelor preliminare acordrii efective a creditelor, activitatea de creditare prezint grade diferite de risc, ceea ce necesit cunoaterea permanent a expunerii la acest risc de fiecare banc n parte. n acest sens, bncile sunt nevoite s adopte msuri speciale care s permit gestionarea riscului de credit ntr-un mod adecvat. Activitatea de creditare implic un risc prin nsui faptul c este foarte uor s dai bani cu mprumut, dar sunt situaii n care este o art s reueti s-i recuperezi. Riscul de credit poate fi definit ca riscul nregistrrii de pierderi sau al nerealizrii profiturilor ca urmare a nendeplinirii de ctre client a obligaiunilor contractuale. Decizia de creditare se bazeaz pe elemente de anticipare din activitatea mprumutatului, ceea ce implica evaluarea riscului si acceptarea lui in cunostinta de cauza. In consecinta, riscul nu poate fi evitat, ci doar prevenit si diminuat.n acest sens, pe lng normele de prudenialitate i de limitare a riscului de credit emise de Banca Naional a Romniei, fiecare banc reglementeaz i gestioneaz acest risc conform normelor i procedurilor proprii de management al riscurilor. Riscul de credit nglobeaz att riscul n activitatea de creditare propriu-zis, ct i din alte tranzacii iniiate pentru clienii bncii, cum sunt: emiterea de scrisori de garanie, deschiderea/confirmarea de acreditive, avalizarea, scontarea unor efecte de comer prezentate de clieni, investiii n aciuni i alte valori mobiliare, alte faciliti acordate clienilor.Subsistemul indicatorilor riscului de credit se refer la faptul c toate bncile i asum ntr-o proporie mai mic sau mai mare riscul de credit, ceea ce determin necesitatea analizei atente a modului n care evolueaz calitatea portofoliului de credite, cu impact deosebit asupra profitabilitii. Prin urmare, evaluarea riscului de credit la care o banc este expus se realizeaz prin intermediul unui numr de indicatori specifici.Condiiile de criz bancar, atunci cnd pierderile sunt de dimensiuni considerabile, impun stabilirea unor norme-cadru privind clasificarea debitorilor i de soluionare a creditelor problematice. Astfel, n conformitate cu prevederile legislative din domeniul bancar, bncile din Romnia sunt obligate s constituie provizioane specifice de risc de credit i dobnd, cu scopul de a proteja capitalul bncii, depozitele clienilor i de a acoperii eventualele credite care prezint incertitudini n recuperare.Constituirea de provizioane specifice de risc de credit se refer la crearea acestora i se va realiza prin includerea pe cheltuieli a sumei reprezentnd nivelul necesarului de provizioane specifice de risc de credit. Regularizarea provizioanelor specifice de risc de credit const n modificarea nivelului existent al acestora n vederea restabilirii egalitii ntre nivelul existent i cel al necesarului i se va realiza prin includerea pe cheltuieli sau prin reluarea pe venituri a sumei reprezentnd diferena dintre nivelul existent n sold al provizioanelor specifice de risc de credit i nivelul necesarului. Bncile vor constitui i/sau vor regulariza lunar provizioanele specifice de risc de credit aferente creditelor i plasamentelor evideniate n sold la finele lunii respective, prin includerea pe cheltuielile i/sau prin reluarea pe veniturile lunii pentru care se face raportarea, indiferent de rezultatul financiar al perioadei nregistrat de banc. Ratingul de credit reprezint nu numai o metod de comensurare a calitii portofoliului de credite, ci i o tehnic de reducere a riscului asociat acestei activiti. Scopul introducerii sale a fost acela de a diferenia nivelurile de risc n cadrul portofoliului de credite pentru a evita situaia gruprii creditelor n categorii cu risc major, determinarea trendului calitii portofoliului astfel nct s se poat ntreprinde msurile necesare pentru a evita o deteriorare n timp a acestei caliti, asigurarea managementului riscului de credit i protejarea corespunztoare mpotriva acestui risc.Evaluarea corect a riscului i abilitatea n administrarea portofoliului de credite constituie elemente vitale pentru succesul i profitabilitatea bncii. Din nefericire, intervin ns situaii n care n ciuda eforturilor fcute de banc pentru urmrirea conturilor i meninerea creditelor n limitele stabilite sau pentru rambursarea creditelor corespunztor programului stabilit, nu exist alt soluie dect aceea de a aciona direct pentru a obine rambursarea creditelor de la clieni i/sau pentru prevenirea i minimizarea eventualelor pierderi ale bncii.Pe termen scurt principala provocare o constituie gsirea soluiilor care s restabileasc ncrederea investitorilor i a consumatorilor. Pe termen lung, principala provocare o constituie ajustarea principiilor care ghideaz reforma sistemului financiar internaional, n principal referitor la transparen, mbuntirea reglementrilor privind contabilitatea titlurilor, asigurareareglementrii adecvate a pieelor, firmelor i produselor financiare, asigurarea integritii pieelor financiare (privind manipularea pieei i frauda), i ntrirea cooperrii ntre instituiile financiare ale lumii (modernizarea structurilor de guvernan ale FMI i ale Bncii Mondiale). Etica afacerilor nu lipsete din aceast list de provocri ale viitorului.Bibliografie Mariana Negrus, Produse i servicii bancare. Marketing bancar, Bucureti, 2008 Monitorul Oficial, Partea I 1035 bis 1 28.dec.2006, privind criteriile tehnice referitoare la organizarea i tratamentul riscurilor, precum i criteriile tehnice utilizate de autoritile competente pentru verificarea i evaluarea acestora Ionela Costica; Sorin Adrian Lazarescu, Politici si tehnici bancare, Ed. ASE, Bucuresti, 2004 Norm nr. 5 din 24.iun.2004, Actualizat Indaco pn la 14.iun.2005. Intrare n vigoare la 23.aug.2004 - privind adecvarea capitalului instituiilor de credit(www.bnr.ro) Irina ISAIC-MANIU, Masurarea si analiza statistica a riscului in Romania, in : http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/carte2.asp?id=206&idb= Romania: situatia sistemulul bancar. Perspectiva adoptarii monedei unice, Prof. Univ. Dr. Nicolae Danila , Timisoara, noiemb.2009 : http://www.bnr.ro/Sistemul-bancar-din-Romania---pilon-de-baza-al-sistemului-financiar-7333.aspx Regulament BNR nr. 24/2011 privind creditele destinate persoanelor fizice, Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 767 din 31 octombrie 2011 Georgeta Dragomir, Finante publice, Ed. Fundatiei Academice Danubius, Galati, 2005 http://www.bnr.ro http://www.revista-informare.ro http://www.capital.ro/detalii-articole/stiri/bnr-a-crescut-riscul-de-credit-121570.html http://www.ziare.com/mugur-isarescu/guvernator-bnr/isarescu-spune-ca-bancile-romanesti-au-rezistat-la-teste-de-stres-mai-drastice-ca-in-ue-1109157

2