Riga Crypto si lapona Enigel

Poezia "Riga Crypto si lapona Enigel”, prin problematica si mijloace artistice, anunta dezvoltarea ulterioara a poeziei lui Ion Barbu. Poemul este un cantec batranesc de nunta , o poveste de iubire din lumea vegetala, in care intalnirea are loc in vis.

"Luceafar intors", poemul prezinta drama cunoasterii si incompatibilitatea dintre doua lumi/regnuri.

Titlul trimite cu gandul la marile povesti de dragoste din literatura universala, precum Romeo si Julieta. Membrii cuplului sunt antagonici, personaje romantice cu calitati exceptionale, dar negative (Crypto e "sterp" si "naravas", iar Enigel e "prea-cuminte").

Tema baladei exprima o iubire imposibila, deoarece fiintele care alcatuiesc cuplul erotic fac parte din lumi diferite, incoruptibile, Enigel apartinand regnului uman, iar ciuperca-rege, Crypto, regnului vegetal.

La nivel formal, poezia e alcatuita din doua parti, fiecare din ele reprezentand cate o nunta, una consumata, implinita, cadru al celeilalte nunti, povestita, initiatica, modificata in final prin casatoria lui Crypto cu masalarita. Formula compozitionala e aceea a povestirii in rama (nunta in nunta).

Prologul contureaza atmosfera de la "spartul nuntii". Primele patru strofe constitue rama viitoarei povesti si reprezinta dialogul menestrelului cu "nuntasul fruntas". Menestrelul este imbiat sa cante despre nunta ratata dintre doi parteneri inegali, reprezentanti a doua regnuri distincte, Enigel si riga Crypto.

Partea a doua, nunta povestita, este realizata din mai multe tablouri poetice: portretul si imparatia rigai Crypto si oprirea din drum a laponei Enigel, intalnirea dintre cei doi, cele trei chemari ale rigai si primele doua refuzuri ale laponei, raspunsul laponei si refuzul categoric cu relevarea relatiei dintre simbolul solar si propria conditie, incheierea intalnirii si pedepsirea rigai in finalul baladei.

Povestea propriu-zisa o incepe menestrelul prin prezentarea regelui-ciuperca: "Crai Crypto inima ascunsa", infatisat ca un inadaptat, cu o fire ciudata, inchisa pe care supusii il "barfeau" cu dispret. In antiteza cu ciuperca-rege, lapona e prezentata cu tandrete, sugerand gingasie si fragilitate. Tanara plecase din tinuturile arctice, geroase spre sud, in cautare de soare si lumina, poposind ca sa se odihneasca la "Crypto, regele poienii". Cei doi se intalnesc in visul fetei, iar Crypto o cheama in lumea lui rece, indemnand-o sa uite soarele, ideal spre care ea aspira cu toata energia spirituala. Lapona in refuza cu delicatete, marturisindu-i ostilitatea fata de umezeala si frig, mediu propice numai regelui-ciuperca. Se manifesta aici motivul soare-umbra, sugerand cele doua lumi incompatibile carora le apartin cele doua fiinte care nu pot comunica sentimental. Soarele e simbol al vietii spirituale, al luminii sufletesti, ce sugereaza capacitatea fiintei superioare de a aspira spre absolut. Umbra, intunericul si umezeala simbolizeaza conditia omului obisnuit, neputinta lui de a se inalta catre idealuri.

Ca orice fiinta inferioara, Crypto nu poate intelege lumea omului superior, care nazuieste cu inteaga fiinta pentru implinirea idealului. Omul obisnuit, muritorul dezinteresat de lumea abstracta nu se poate inalta spre absolutul cunoasterii, care-i poate fi fatal. Regele Crypto este victima propriei neputinte si cutezantei de a-si depasi limitele, de a incerca sa intre intr-o lume pe care nu o intelege si cu care nu se potriveste.

Riga Crypto devine o ciuperca otravitoare, insotindu-se cu "masalarita mireasa", o fiinta din lumea lui, o planta medicinala toxica potrivita lui, intrucat fac parte din acelasi regn: "Cu masalarita-mireasa, /Sa-i tie de imparateasa" .

Incompatibilitatea celor doua fiinte ce apartin a doua lumi diferite din "Luceafarul" eminescian este si ideea acestei balade, numai ca omul superior este fata (lapona Enigel), iar fiinta inferioara este regele-ciuperca (riga Crypto).

Sub raport stilistic se observa prezenta inversiunilor: "mult-indaratnic" si a vocativelor: "Enigel, Enigel", epitete metaforice: "menestrelul trist".

Limbajul dialogului dintre cei doi e construit pe baza antitezelor, prin intermediul carora se contureaza drama rigai Crypto: soare/umbra, intuneric/lumina, somn/veghe.

Cuvintele si expresiile populare dau oralitate poemului: "iaca", "puiaca", "barfeau".Naratiunea se impleteste cu descrierea si cu dialogul ceea ce explica utilizarea

verbelor/prinumelor la persoana I si a II-a singular: "zi-mi", "rogu-te", "a infipt", "eu".Prozodia este moderna: versurile au masura variabila, de la 5 la 9 silabe, cu rima

incrucisata, imbratisata si monorima, strofele sunt inegale, avand intre 4 si 7 versuri.Consider ca, Ion Barbu e un poet singular in literatura roamana, creator al unui univers

liric si stilistic inedit, profund, si tulburator, un poet al esentelor exprimate intr-un limbaj criptic, care exprima atat de mult in cuvinte putine.

Prin intermediul acestui poem, Barbu neaga o intreaga traditie literara: inlocuind ideea impusa in literatura ca dragostea este un miracol in sine, poetul prezinta drama incompatibilitatii si legea nemiloasa a iubirii.