I MAROSVÂSARHELY 1 KIR. Ü G Y E b a '•r-;-«

„ Â 1 x _ t p.rWwU11- DECEMBER i u 1 ■r. 256 A W Ü LX X IV . Braşov, M arţi-lercuri In 23 Noomvrie (6 Decemvrie) I9IL

seta

Apare !n fiecare zi de lucru.Itancm.ntuJ: pentru Austro-Ungaria pa an 24 cor., pa */» an 12 cor., * Y, « 6 cor. Pantra RomAnia şi atrainAtata pa an 40 franci, pa */a o 20 franci., pa V« an 10 franci; Număr da DumlnacA 8 franci pa an.

R e d a o ţ i a,T i p o g r a f i a şi A d m i n i s t r a ţ i a : B R A Ş O V , P IA ŢA M A R E Nr. 3 0 .

Talafon: Nr. 226.

Pantru Braşov ca âusul acasă pa an 24 cor., FArA dus acasă pa an 20 cor. pa »/j an 10 cor., pa V» an 5 cor. Un număr 10 bani. In­serata : un şir petit 20 bani pantru o publicare. Publicări mal data după tarif şi învoială. — Reclama pa pagina a 3-a un şir 20 bani.

Răsunet.In unui din N-rii mai proaspeţi

fotei „Unirea“ a apărut un duios Însemnat articui, cu titula: „Ne iriaizăm «.M-a înduioşat cu mult mai tare cuprinse în acel articol, decât să pot reţinea a nu zice câteva cu-

iate asupra lui. In aceste grele vremi irea dintre popor şi guvernele die-

e formează baza progresului no- cultural şi a înaintării în mora­

le. Ea aşa zicând, e baza vieţii tre, temeiul esistenţii noastre ca

.̂Jivizi aparţinători neamului, şi ca lembrii ai bisericii noastre. Ea este li mai ales mărgăritar, care ne ţine i anitate puterile spre a lupta pen- i păstrarea credinţii şi a neamului. Nitru aceea datorinţa cea mai înaltă fiecărui preot şi credincios şi Român devărat trebue să fie a cultiva, a itări şi susţinea acest raport de cea tai strânsă unitate, şi cea mai mare ragoste şi încredere între guvernele oastre diecezane şi popor.

Şi este un păcat neiertat azi, iad eongrua e regulată mai ales în rorul tinerilor, cari au tot aşa de itri venite ca şi cei înaintaţi în etate ctt mulţi ani de serviciu, că chiar tagma lor apar nemulţămiţi cari să

iese a slăbi acest raport.Dar trăim în un veac, când oa-

nenii nu vreau să cunoască supremul ; uteres şi cei mai mulţi aleargă după iterese private. Tocmai din acea causă d biserică trebue pusă o bază solidă,

1 rin care să se esehidă urmărirea in- areselor private şi să aibă în vedere

{ înrnai interesele cele mai înalte. j Spre acest scop, după părerea I nea, ar trebui întâi crearea unei legi I nai perfecte pentru conferirea bone- leiilor parohiale. La noi legea de lonferire a beneficiilor este aceasta: ,Conferirea beneficiilor parohiale de legală. In biserica noastră are să se

facă p r i n c o n c u ra p u b l ic , ca aşa scau­nul episcopesc să poată desemna pen­tru parohia vacantă pe cel mai apt concurent“. Aceasta lege ar trebui să clarifice chestia concursului mai întâi.

Durere, că legea aceasta nu a precizat cazurile, când este iertat a se face abatere dela aceasta dispozi­ţie. Şi din cauza aceasta de multe ori oficiile mai bune, în favorul câte unei persoane, s-au conferit ca în taină, ca peste noapte. Aceasta a avut urmarea, că chiar contra dorinţii guvernului diecezan să rămână lucrul tainic şi neobservat, a isbucnit afa­cerea în formă nu chiar plăcută gu­vernului diecezan. Ba răul nu s-a o- prit aci. In acel ţinut unde s-a făcut astfel de abuz, guvernul şi-a perdut mult din încrederea poporaţiunei şi a preoţimei. Şi aceasta a avut de ur­mare denegarea supunerei şi în cazuri când guvernul a purces strict legal.

A doua lege ar trebui să regu­leze raportul de drept dintre capitu­lări şi Episcop referitor la conferirea beneficiilor.

După cât cunosc eu starea lu­crului la noi în privinţa conferirii bene­ficiilor, Episcopul îşi ia dreptul de a conferi beneficiile în consiliul conzis- toriului ori şi acasă, singur, din mână proprie. Dar fiindcă Episcopul nu prea cunoaşte activitatea preoţimii, ia în considerare şi părerea consilierilor săi când voieşte. S-a întâmplat că unii Episcopi au avut anumite familii, cătră cari erau cu prea mare considerare. Sau că alţii au fost influinţaţi de unii capitulări şi afacerile de asta natură le resolva numai după părerea unora.

E întrebarea, că nu ar fi mai fo­lositor a regula afacerea, încât toţi capitularii să aibă v o t d e c is iv ş i n u c o n s u l t a t iv ?

Ea ar trebui să asigure tuturor un tratament uniform, deci să con­ţină o dispoziţie uniformă pentru ab­

solvenţi şi una uniformă pentru cei cu serviciu.

Cea mai mare amărăciune o pro­duce în supuşi purcederea arbitrară şi nedreapta a superiorităţii.

Cel ce vrea să aştepte supune­re canonică, să aibă el întâi drep­tate canonică.

Să ia în nume de rău, dela un absolvent nesupunerea, dar să nu uite, că el are drept la tratament uniform cu colegul său. La noi se purcede inco­rect. Să confereşte o parohie la 4—5 absolvenţi şi li-se permite a abzice. De sigur, că al 6-lea merge pe ace­laşi drum. Dar, acum, conzistoriul s-a urit, aceluia nu i-se mai primeşte abzicerea.

După modesta mea părere, po­porul nu e cu totul neîndreptăţit a cere preot. Dacă la Românii ort. po­porul alege fără de a se vătăma drep­turile Episcopului şi Ordinariatului, de ce la noi să taxăm aceasta de un rău?

Numai să regulăm chestia, să nu treacă în anarhism.

La noi poporul cere preot din 3 cauze:

Sunt comune cari din cauze ne- reproşabile s-au înşelat în preotul, numit de ordinariat. Când parohia de­vine în vacanţă, atunci ei, dacă au în ţinutul lor un preot vrednic, a că­rui purtare o cunosc bine, îl cer de preot. E aci ceva de inculpat? Nu!

Sunt comune, cari stau sub in- fluinţa unor familii. Acele au interes, ca un membru al lor să fie preot. Membrii familiei ameninţă pe ceialalţi. Şi aceştia mai ales, dacă oficiul pro- topopesc nu-i părtineşte se supun în tăcere. Ei chiar nu ar dori să reiasă acela, pe care îl cer rudeniile intere­sate, dar presiunea rudeniilor şi lipsa de sprijin din partea oficiului protop. îi face să despereze şi subscrie supli- cele, pe cari nu le voiesc. E de vină aci poporul ?

Câte odată este câte un preot apt, calificat, născut din satul lor. Cine poate lua în nume de rău, dacă poporul mai bine îşi doreşte pe acela, cu care e şi prin sânge legat şi ap­titudinea şi purtarea nu-i se poate disputa ?

Ceea ce ne lipseşte nouă e sin­ceritatea rapoartelor protopopeşti. Onoare excepţiilor, dar autorităţile mai înalte sunt de multe ori fals in­formate, despre starea opiniunei pa­rohiilor.

După părerea mea cereri de preot forţate şi produse din interes, nu se pot face decât sub scutul ad­ministratorului parohiei şi a oficiu­lui protopopesc, care numeşte admi­nistrator.

De aceea vina la aceasta nu o oartă poporul.

Alegerea de preot s-a introdus în sânul bisericei indirect cu intro­ducerea instituţiunei moralului.

Apoi s-a introdus sporadic ici colo pentru a servi interesului unor familii protejate de ordinariat.

Cine nu ştie, că în unele paro­hii, dacă a murit tata ori socru, fe­ciorul şi ginerele a petiţionat cu sub* scrieri, după parohii, şi ordinariatuf le-a folosit. Pentruce? Ca să lovească, în cap legea amintită mai sus, şi unui concurent mai meritat să-i poată răspunde — „n-am dat parohia la concurs, pentrucă dorinţa poporului a fost, să-i conferez parohia lui N. N.“

Deci mai multă grije la întregi­rea posturilor protopopeşti; o lege de conferire a beneficiilor parohiale, dreaptă şi precisă; tratament uni­form tuturor, servitorilor altarului şi luarea în considerare a dorinţelor po­porului, când acele sunt drepte, a- tunci „gherlaizmul“ se va nimici ca o beşică de săpun.

U n p r e o t .

FOILETONUL >GAZ. TRANSc.

fă u r e a pedagogică literară la Româniîn anul şcolar 1910/11.

— S&r* d* samă de înv. Pompiliu Dmn. — (Urmare).

11) Tereza Strătilescu: JEducaţie jltteăf intelectuală şi morală. Edit. »Librăriei Naţionale«. Preţul 2 lei 50 bani. ÂDtoarea — una din cele mai culte fe­liei de şcoală ce avem — scrie D. V.

i — a strâns în acest volum trei ionferinţi ţinute pentru mamele şi edu- utoarele fetelor din şcoala secundară dela Iaşi, a cărei directoară este. Câte-şi trele conferinţele sunt alcătuite cu multă wmpetinţă şi sunt pline de observaţiuni pedagogice de mare importanţă. Cartea i-nei Strătilescu se adresează mai ales lamelor şi vArbeşte numai despre edu- eaţia fetelor, totuşi poate fi cetită cu fo­los netăgăduit de ori-ce educator, căci conţine păreri interesante asupra multora din problemele educaţiei. E scrisă într’un stil limpede şi frumos, cum puţine cărţi avem în literatura noastră pedagogică.

12) V. Ghidionescu, doctor în filozo­fie: Pedagogia ştiinţifică şi noile re -

e şcolare. Broşura cu acest titlu —

ne spune d-1 D. V. Ţoni în recenziunea ce i-o face în >Vr. N.< — conţine o foarte importantă conferinţă, pe care a ţinut-o d-1 V. Ghidionescu la Bucureşti şi Iaşi, cu ocazia conferinţelor generale In prima parte a ei d-sa dovedeşte, că pedagogia modernă, prin noile ei ramuri : psiholo­gia pedagogică, pedologia şi pedagogia experimentală, merge cătră ştiinţificisare, tinde să devină o ştiinţă.

Cea dintâiu urmare ce decurge din creaţia pedagogiei moderne, bazată pe cunoaşterea constituirei şi a evoluţiei psiho-fizice a copilului este »adoptarea mijloacelor de educaţie şi instrucţia indi­vidualităţilor copiilor şi mai cu seamă a ti­purilor speciale intelectuale«.

In a doua parte descrie organizarea câtorva scoale din alte ţări, create în le­gătură cu noile sisteme de pedagogie, cum sunt: şcoalele doctorului Lietz, ale lui Berthold’ Otto şi Dr. Sickinger din Germania, şcoalele pentru copiii slabi la minte, cele pentru copii cu rele deprin­deri, şcoalele de pădure şi şcoalele de lu­cru (Arbeltschule). — D-1 Ţoni îşi ex­primă dorinţa, ca d-1 Ghidionescu să dea în româneşte o lucrare mai întinsă în această privinţă.

13) Em. Elefterescu: Necesitatea religinnei pentru omenire. Câmpulung. Librăria G. N. Vlădescu. Preţul 50 bani.

Este,* o broşură de 45 pag. având ca motto : »Religiunea creştină este focarul principal al omenirei«, demonstrează, că ceea-ce poate face Biserica pe calea mo­rală, nu poate să facă legile civile ori cât s’ar sili autoritatea publică.

14) Dr. L. Büchner: Arta de a pre­lungi vieaţa, trad. de V. G. Dragomir. Bucureşti. Biblioteca »Lumen« Nr. 94. Preţul 15 bani. Broşurică aceasta cuprinde următoarele capitole: Cât ar putea trăi omul ? Mijloace de a prelungi vieaţa; Efec­tele alcoolului; Tutunul; Mâncarea ; Pâ- nea ; Carnea; îngrijirea dinţilor; Gimnas­tica ; Alungarea fricii de moarte. — Bi­blioteca »Lumen« are de scop populari­zarea micilor capodopere ale celor mai renumiţi scriitori străini şi român*. Un număr costă 15 bani.

15. Emilie Ta ille r: Succesul în vieaţă. Biblioteca «Minervei» Nr. 105. Preţul 30 bani. Cuprinde următoarele ca­pitole: încrederea în sine; Educaţia de sine; Energie şi voinţă; Alegerea unei profesiuni; Perseveranţa în sforţare; Ca­racterul şi cunoaşterea lui; Calităţi se­cundare; Calităţi fizice; Comerciu; Mij­loace de a răuşi; Munca şi perseveranţa; Sănătatea şi regimul alimentar; Noţiuni de higienă.

16. Sylvanus Stall: Ce-ar trebui să ştie ori-ce băiat, trad. de T. V. Ne-

grescu. Bucureşti, Librăria L. Alcalay. Preţui 1 leu. Cartea conţine 21 de con­vorbiri dedicate băieţilor şi părinţilor lor. In partea intâiu se arată: Scopul, pe care l-a urmărit Dumnezeu dând plantelor, animalelor şi omului organe reproducă­toare. Partea a doua: Cum pot băeţii să-şi vateme organele de reproducere. Partea a treia: Rezultatele fizice şi morale ale vi- ţiului la băieţi. Partea a patra: Cum pot să-şi păstreze băieţii trupul fără de păcat şi puternic. Partea a cincia: Datoria de a ajuta pe ceilalţi ca să se ferească de obişnuinţele rele şi ca să se scape de ele. Partea a şasea: Cum se poate recâş­tiga puritatea şi forţa. Partea a şaptea: Despre pubertate şi schimbările pe cari le aduce.

17. G. Aslan: THn problemele vi- eţei. Bucureşti, Librăria Leon Alcalay. Bibi. pentru toţi 559. Preţul 30 bani. D-1 G. Aslan, prof. univ. şi autorul lucrărilor pedagogice: Educaţie prin sine însuşi, Pedagogia ş. a. şi-a adunat în acest vo­lum diferite conferinţe şi articole publi­cate de d-sa în «Convorbiri critice» şi «Revista idealistă»:

Una din caracteristicele epocei con­timporane — zice d-sa în introducere — e preocuparea de a trăi cât mai conştient şi mai raţional, de a profita pe cât posi­bil de această vieaţă pământească.. Sin-

*

Pagina 2 G A Z K T A T R A N S I L V A N I E I Jfer. *16— 1*11. ,

Camera. Iq şedinţa de éri s a conti­nuat desbaterea budgetului ministerului de comerciu. A vorbit Hegedűs din parti­dul muncii şi doi deputaţi din opoziţie.

Ce se ţine de ordinea de zi a came­rei, guvernul ar voi, ca după votarea bud­getului să se rezoalve vre-o 10— 12 pro­iecte de legi mai mărunte şi apoi numai să se discute proiectele militare. Ministrul Székely a conferit cu şefii opoziţionali în «bestia aceasta. S-a hotărât în Înţelegere comună, ca Miercuri să se discute pentru ultima oară în acest an proiectul militar, apoi să se prelungească şedinţele cu câte o oară.

Injáról demisiei gen. Konrad v. Hoetzen- dorf. Maj. Sa Monarhul a adresat baronu­lui Konrad următoarea scrisoare Dorind, ea pentru meritele şi bogata activitate ce aţi desfăşurat în armata noastră, să vă ofer un alt post pentru binele armatei, Vă primesc demisia din postul de şef ai statu­lui major şi vă numesc inspector al ar­matei, Drept recunoştinţă pentru meritele d-v. de până acum vă acord în mod ono­rific marea cruce a ordinului Leopold“ .

, . < , . ( > . •— Foaia oficială a armatei publică de­

cretul imperial, prin care generalul Sche- mua este numit şeful statului major.

Descoperirea nnel conspiraţii fn Bos­nia. Ziarul >Drau< află din Serajevo, că scriitorul George Ristici a dat de urma unei conspiraţii, al cărui scop este ca Bos­nia şi Herţegovina să fie transformată în- tr-un mare imperiu sârb, în fruntea căruia să stea un principe muntenegrean. Cercu­rile conducătoare din Serajevo au aflat din ziare, că conspiratorii sunt în legătură cu asociaţia secretă a ofiţerilor din Belgrad. Scopul acestei asociaţii a fost să asasi­neze pe fiul regelui Petru şi să câştige teren pentru un principe muntenegrean. La Piedor, Bânjaluka şi Dolny-Bakuf au fost arestate mai multe persoane. Zilele acestea a fost la Dolny Bakuf un funcţio­nar superior, eare s-a convins, că într-a- devăr există o conspiraţie.

Extsrne. Trupele ruseşti au désar­mât miliţia persană din localitatea Reşt şi au ocupat oficiul telegrafic.

— Oraşul Banking a fost ocupat de trupele revoluţionare, dupăce au jefuit şi prefăcut in cenuşa partea oraşului locuită de Tătari.

— Funcţionarii chinezi din provincia Urgu au proclamat independenţa Mon­goliei.

gura atitudine raţională e să acceptăm datele ştiinţei morale — câte sânt — şi pe baza lor, în conformitate cu cerinţele societăţii în care trăim şi cu natura noa­stră intimă, să ne făurim un ideal destul de atrăgător, pentru ca să ne conducă victorios prin toate cotiturile şi urcuşu­rile vieţii. In spiritul acesta sânt scrise «Problemele vieţii», grupate în cuprinsul următor: Problema destinului omenesc; Vieaţa, după Maxim G orki; Natura şi vieaţa, după Guyan; Câteva cuvinte des­pre pesimism; Tristeţea contimporană; Conştiinţa modernă; Morala lui Guyan; Terapeutica morală; încercări de patologie socială; Despre educaţie; Educaţia intelec­tuală în doctrina lui Spencer şi Fe­ricirea.

18. I n i L ib ră r ia N a ţiona lă* edată de D. Vasiliu-Bacău, profesor la liceul din Bârlad. Tipografia «Minerva» Bucureşti, 30 bani numărul, au apărut 29 broşuri, între cari aflăm tractate şi următoarele subiecte: Limba ştrămoşască, Patriotis­mul, Educaţia caracterului, Profesori şi părinţi, întrebuinţarea vieţii, Vieaţa şi moartea, Educaţia fizică, Lupta pentru vieaţă, Conştiinţa naţională, Educaţia so­cială, Istoria civilizaţiei, Vieaţa fericită; Educaţia femeei, Puterea morală, Educa­ţia voinţei, Idealul naţional, Geniu şi ta­lent, Educaţia intelectuală, Cultura na­ţională, Foloasele higienei, Educaţia mo­rală, Statul şi familia, Tainele cerului; Educaţia naţională, Instrucţia şi educaţia, Educaţia estetică.

De jos în sus.

Dăm din »Unirea« următorul articol:Aci, la întâi Decemvrie s-au ţinut în

Blaj alegerile pentru comitetul comunal, reuşind lista alegătorilor'români biruitoare cu unanimitate.

Nu e un triumf acesta, va zice cineva, când ne dăm seama, că Blajul întruueşte maioritatea alegătorilor români, cari îşi Îndeplinesc cea mai elementară datorie, vo­tând cu lista naţională, lndrăsnim să spu­nem acestei obiecţiuni experienţa noastră din trecutul nu chiar îndepărtat. Ne adu­cem foarte bine aminte de alegerile ante­rioare, când ni-se impunea o strângere in- tenzivă a rândurilor, când reuşita noastră nu era nici decum sigură, ori cel mult riscând o împărţire, în proporţii nu chiar egale, cu ceialalţi concetăţeni ai noştri, în disparentă minoritate. Azi, lucrurile au de­curs aşa de neted, încât nu i-a trecut ni­mănui prin minte, să opună alţi candidaţi, dată fiind reuşita absolut sigură a listei noastre. Din agitaţiile ce ne stăpâneau mult — puţin înainte (mai ales! puţin) azi ne-am ales cu o biruinţă de-a gata. Meritul acestei biruinţi revine, de sigur, bărbaţilor conducători, cari au ştiut să trezească interesul şi conştiinţa alegători­lor. Acelaş lucru, credem, că s-ar putea săvârşi pretutiudeni, realizând în centrele cu maioritate reuşită sigură, iar pentru eazul minorităţii, o convenţie, în care lista noastră, ar reuşi biruitoare măcar în pro­porţiile reduse ale populaţiei.

înainte cu un deceniu abia, nu se putea remarca spiritul organizaţiei binefă­cătoare de astăzi. Şi acest spirit ar realiza rezultate strălucite, dacă s-ar observa — pe toată linia : la alegerile comunale, con- gregaţionale, până sus la alegerea depu­taţilor.

Suntem mândri de acest rezultat şi ara dori din tot sufletul, să auzim de aceeaşi izbândă şi în alte centre, cari au aceeas situaţie ca şi a Blajului.

De jos în sus!Dela alegerile comunale se pregăte­

şte terenul, din ce în ce mai larg pentru lupta constituţională, care reclamă îna­inte de toa te : organizare şi conştiinţa demnităţii proprii.

Războiul italo-turc.închiderea Dardanelelor. Luptele continuă•

O telegramă oficială din Cons- tantinopol publică următoarele:

In nota adresată puterilor sem­natare ale convenţiei încheiată la Londra în anul 1871, Poarta a co­municat puterilor, că faţă de atitu-

dinea agresivă a Italiei din Marea [ Roşie, prin care Italia ameninţă să întindă acţiunea sa războinică şi asu­pra altor puncte, T u r c ia este n e ­v o i t ă s ă i a m ă s u r i l e n e c e s a re p e n ­t r u î n c h id e r e a D a r d a n e le lo r . In a- ceastă privinţă s’au făcut pregătirile necesare, spre a închide Dardanelele prin scufundarea unor vapoare scoase din serviciu. Câteva vapoare vechi au fost transportate la eşirea Darda­nelelor, uude vor fi întrebuinţate pentru aşezarea minelor.

Despre ciocnirile recente delà Tripolis sosesc următoarele amă­nunte :

Constantinopol, 4 Dec. Eri poziţiunile turce delà Ainzara au fost din nou ata­cate de forţe italiene prépondérante. După o luptă înverşunată turcii au reuşit să-i respingă. Pierderile italienilor se ridică la 1600 morţi şi răniţi. Dintre arabi au că­zut 600.

Iriçolis, 4 Dec. Agenţia Ştefani află, că eri dimineaţă pe partea dreaptă a fron­tului oriental, regimentul 52 infanterie, un batabou de vânători din Alpi două batalioane de bersaglieri şi o companie de pionieri au înaintat în scop de a îmbună­tăţi linia italiană spre fortul Mesri şi de a ocupa un teren mai favorabil. După ac­ţiunea artileriei, trupele au atacat cu ba­ioneta turco-arabii care ocupau poziţia arătată. Inamicul s’a retras în dezordine urmărit de focul artileriei din fortul Mesri care a susţinut această operaţie reducând la tăcere bateria turcească de campanie aşezată mai spre sud. Infanteria şi geniu au Întărit numai decât linia nouă. Italie­nii au avut 8 morţi şi 17 răniţi, pe când duşmanul a suferit pierderi importante.

Paris, 4 Dec. »Matin« publică o statis­tică asupra numărului soldaţilor, cari au căzut din ambele părţi în război. Astfel trupele turco-arabe ar fi avut 1427 morţi şi 3770 răniţi, iar italienii 508 morţi şi 550 răniţi. E de notat, că această statis­tică e primită din sursă italiană.

Audiţia despărţământului Asoeiaţiuuei. Concertul Corfescu.Braşov, 5 Dec. n. 1911.

Seria conferenţelor aranjate de că- tră despărţământul Braşov al Asoeiaţiunei îo postul actual a fost inaugurată în med foarte fericit prin audiţiunea de Dumi­necă după amiazi. Programul bogat şi ales al audiţiei a atras o lume neobicicuit de multă din toate păturile secîetăţii noastre, care a ocupat până la ultimul loc spaţioasa sală festivă a gimnaziului. Faptul acesta îmbucurător ne poate servi ca o frumoasă dovadă despre interesul şi setea publicului nostru după lumină şi progres.

Toate punctele din program au kd exeeutate spre cea mai mare satisfacţiei asistenţei: Cele trei coruri cântate â elevii şcoaleior noastre sub eonduc«« măiestrului Dima au scos din notfi iveală calităţile escelente ale măiestrii şi ale zeloşilor săi corişti; cetirea dai» sei schiţe «Sărmanul Fekete Joska> i cătră însuşi autorul ei d-nul directorgii nazial V. Oniţiu ne-a emoţionat până !i lacrimi; vocea frumoasă şi puternicii d-şoarei M iţi Baiulescu, acompaniată li pian de d-şoara Marioara P. Dima, bh Înseninat sufletele, iar piesele esecuUti pe vioară in mod ireproşabil de d-nii locofc.-auditor Dr. E. Zacharia, acompasiii la pian de soţia d-sale, ne-au dat o b moaşă dovadă despre talentul d-sale ii arta manuării areuşului.

Iucheierea audiţiei a făcut-o tieul nostru director artistic d-nul AiiP. Bănuţiu, care prin declamaţiui sale umoristice, prin improvizările salîţi prin mimica sa potrivită a produs adi> rate hohote de râs. ,

Publicul a aplaudat cu o rară i dură şi însufleţire pe toţi, cari şi-au dai concursul lor preţios şi distins la aceatfi atât de suceeasă audiţie.

*

Eri seara a avut loc în sala Redatei concertai d-nei şi d-lui N. Corfescu,mi* paniaţi la pian de d-1 director de muiiel \ R. Lassel. Concertul n-a prea satisfăcut publicul braşovean român şi strein, t»n se aştepta ia mai mult. Este de altfel ţi greu să satisfaci gustul unui public, pre­cum este cel braşovean, care an de an are prilejul de-a asculta aţâţi cântăreţi şi cân­tăreţe vestite. Cu toate aceste unele din piesele clasice, esecutate de d-na şi d-1 Corfescu, au fost cu căldură aplaudate, li deosebi studenţii noştri le-au făcut cântă­reţilor şi cu deosebire d-nei Corfescu «ti- ţiuni. Supărăcios a fost, că deşi s-au luat în program cântece do măiestrul Diaaa, aceste nu s-au esecutat. Cauza n-o cunoa­ştem. Public a fost în număr destui â mare. -T

Mâne, d-na şi d-1 Corfescu, concer­tează în Făgăraş, de unde vor pleca k Sibiiu.

X

— 22 Noeravrie v.

Promoţiane de doctor In drept. Află*cu plăcere că d-1 Emil Baiulescu, fiul d-lui Dr. George Baiulescu, a susţinut tesa s’t pentru doctoratul în drept, întitulată „La instituţions de Credit foncier en Allemagws cu succes strălucit şi a fost promovat de doctor în dri pt al facultăţii din Paris.

19. Dr. N. Brânzeu: Chestii con tim ­porane, articoli privitori la religie şi ştiinţele moderne. Preţul 1 cor.

20. Dr. OnisTor Ghibu : B ilin g u is - m u l în şcoala popora lă In « Pädago­gisches Magazin», edat de Friedrich Mann a apărut broşura Nr. 414 în Langensalza, librăria Hermann Beyer et Söhne, 1910, studiul d-lui Dr. Onisifor Ghibu, întitulat «Der moderne Utraquismus oder die Zweisprachigkeit in der Volksschule, pre- ţiul 1 marcă 60 fen. Cartea aceasta s a tradus şi româneşte şi are următorul cu­prins: I Utraquismul modern: Fiinţa utra- quismului modern, utraquismul şi politica, utraquismul şi pedagogia, utraquismul în şcoala poporală, rezultatele utraquismu- lui; II Utraquismul în Ungaria şi III Con- cluziuni: limbă de stat şi limbă poporală. La sfârşit are un indice literar al izvoa­relor, de care s-a folosit autorul la face­rea acestei lucrări.

21. Dr. Onisifor Ghibu: D espre edu­caţie. Nagyszeben-Sibiiu, Tipogr. Arhidie- cezană. Preţiul 1 cor. Precum ni se spune şi în prefaţă, broşura aceasta este un extras din « Îndreptarul metodic» al <Pla­nului de învăţământ> edat de conzistoriul metropoliei ortodoxe române din Tran­silvania şi Ungaria, care s-a lucrat în decursul anului 1910/11, sub îngrijirea d-lui Dr. O. Ghibu. O parte a îndrepta- riului metodic s-a scris pe baza instruc­ţiei metodice a planului de învăţământ pentru şcolile de stat, din motivul, că aşa i s-a cerut atunci, când a fost însăr-

cinat să scrie partea «Despre educaţie.» Prelucrarea a făcut-o însă în alt spirit. Mai multe părţi le-a lucrat cu totul inde­pendent, având în vedere, pe de-oparte rezultatele mai nouă ale ştiinţei pedago­gice, iar pe de alta trebuinţele actuale ale şcoalei noastre.

II. Cărţi despre învăţământ (meto­dică, didactică.)

Pe lângă lecţiile practice de model şi pe lângă articolele referitoare la mo­dul de predare al diferitelor obiecte de învăţământ din şcoala primară, resfirate prin revistele noastre pedagogice, litera­tura metodică şi didactică românească s-a sporit în anul şcolar 1910/11 cu trei opere valoroase, o traducere şi două ori­ginale, cari sânt chemate să formeze un mare punct luminos în progresul şcoalei primare şi prin cari tehnica învăţămân­tului primar a făcut un simţitor pas înainte spre desăvârşire... Facem cu plă­cere o mai minuţioasă dare de seamă asupra lor.

1. loan Amos Comenius: D idactica M a gn a , tradusă şi însoţită de o precu­vântare şi o introducere de Petru Gârbo- viceanu, prof. Ediţia II. Bucureşti, Admi­nistraţia Cassei Şcoaleior. Preţul 1 leu 55 bani.

In introducerea ce i-o face cărţii, d-nul Gârboviceanu ne dă pe scurt vi­eaţa şi activitatea lui loan Amos Come­nius, celebrului pedagog al secolului 17-

lea, născut la 1592 în Moravia sud-ostică şi mort în vârstă de 80 de ani, în apro­pierea oraşului Amsterdam din Olanda, unde e şi îmormântat.. In decursul răz­boiului de 30 ani, din cauza convingerilor sale religioase a avut să îndure mull» * neajunsuri. După terminarea răsboiulm ^ după încheierea păcii din Vestfalia, Ce# J nius, fiind invitat de cătră principele Rá­kóczi spre a da ajutor la reformare» şcoaleior, vine în Ungaria la anul 1650 şi se aşează în Sárospatak, unde rămâne 4 ani. In acest timp a compus el lucra­rea sa < O r bis sensualium pictush prin care el devine părintele învăţămân­tului intuitiv, căci înainte de el nimeni nu s-a încercat de a căuta să introducă ta­bloul ca mijloc de învăţământ. La 1654, murind Rákóczi, e silit să părăsească Ungaria şi în anul 1656 se stabileşte în Amsterdam, unde încurajat de bogaţii ne­guţători, cărora în schimb le învăţa şi educa copiii, el îşi adună la un loc «toate scrierile salo didactice, aranjate într un sistem construit mecaniceşte». Activitatea lui literară constă din peste 100 de lucrări didactice şi ştiinţifice, Opera sa principală pedagogică este Didactica magna sau Omnes otnnia docendi artificium (arta de a învăţa pe toţi toate lucrurile) «un fel de enciclopedie pedagogică. Principiu didactice expuse în această scriere şi for- undate de el, au fost, sânt, şi vor fi tot­deauna adevărate.

(Va ama),„ i

Nr. 256-1911 . G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I , Pagina, 3.

PatFu advocaţi soui români. DinTâr-gul-Mureşului ni se scrie, că zilele aceste au făcut cenzura de advocat d-aii Dr. Vic­tor Raicu (Teaca), Dr. Arseniu Micu, Dr. V. Nicolaevici (Lugoj) şi Dr. Romul Micşa din Dej.

Pentru masa stud. români din Braşovs’au făcut următoarele contribuiri: Jnsti-

(j tutui de economii şi credit „ lu lia “ din • Alba-Iulia 50 cor. şi instituiul de credit şi i; economii „Brădetul“ din Orlat 100 cor. i Primească marinimoşii donatori since-

rile noastre mulţămite. — Direcţiunea şcoa- j lelor medii gr. or. rom. din Braşov.

’ ] Almanahul scriitorilor de la noi a fostl întâmpinat — scrie „Cosânzeana“ — din d partea presei cu multă bunăvoinţă — afară j de un singur caz — ceea ce e pentru noi

o mulţumire sufletească, că am făcut un | lucru, nu de prisos. Amintim totodată

cu plăcere, că un bun cunoscător şi mare î prietin al literaturii româneşti, scriitorulf francez Marcel Montandon, colaborator al

\revistei „Mercure de France“ ni-a cerut un ecsemplar, căci zice d-sa „această carte cred, că-mi va fi de folos, de câte ori scriu despre scriitorii români din ţara uugu-

I Krească*.

Tabloul lui CUZO. Am onoare a aduce ' ia cunoştinţa onor. public, c’a apărut şi se

află de vânzare în depozitul meu, tabloul (portretul) nemuritorului Alexandru I ion Cuza, fostul domnitor al Principatelor-Unite Române. Tabloul este foarte fin executat

| In litografie şi reprezintă: la mijloc, pe ma­rele domnitor îmbrăcat în prea frumoasa

| sa uniformă, stând în picioare, iar la dreapta . şi la stânga sunt scene C8 reprezintă 12 I momente istorice de cea mai mare însem- I natate din domnia sa şi anume: 1. anulI 1859 Depunerea jurământului ca Domn al

Moldovei. II. anul 1859 Primirea ca Domn âl Munteniei. III. anul 1861 Vizita la Con- stantinopol. IV, anul 1862 Însărcinarea lui Barbu Catargiu cu formarea primului ca­binet al Principatelor-Unite. V. anul 1862 Ştergerea hotarelor între principate. VI. anul 1864 Disolvarea camerei. VII. anul 1864 Improprietăria ţăranilor. VIII. anul 1864 Legea instrucţiunei publice. IX. anul 1864 Secularizarea mănăstirilor. X. anul 1866 Abdicarea. XI. anul 1866 îndepărta­rea din ţară. XII. anul 1911 Recunoştinţa( poporului (monumentul ridicat la laşi). Acest tablou fiind de un mare interes is­toric pentru toţi Românii şi de-o neîntre­cută frumseţă ca iaspiraţie artistică şi ca execuţie, constitue o adevărată comoară pentru cine-l va cumpăra. Preţul este de 3 coroane trimis franco recomandat. La comenzi de 10 exemplare cel puţin, se scade 20^ rabat. Comenzile — însoţite de cost când se comandă 1 exemplar, e-

j ventual de un acont când comanda este mai mare — sunt a se adresa subscrisului, pentru care vă mulţumesc anticipat şi \ă

1 salut — Niculae Cloţan, Sibiiu — Nagy- szeben (Zeughofplatz Nr. 11).

Concert filarmonic. Joi în 7 Doc. n ] societatea filarmonică aranjează în sala 1 Redutei oraşului un concert au următorul

program: 1. Ant. Bruckner, »Romantische Symphonie« Nr. 4 Es-dur. a) Ruhig bewegt, allegro molto moderato Es-dur; b) An­dante C-moll; c) Scherzo, bewegt B-dur; d) Finale, massig bewegt, Es-dur. (1. Auf­führung). 2. Bizet Suite Nr. 1. »L ’Arle- sienne« : a) Prelude; b) Minuetto; c) Ada- gietto; d) Carillon. 3. A. Thomas »M ig­non« Ouvertüre (zum 100. Geburgstage 5. August 1811). Bilete la librăria Zeidner.

Senzaţională arestare în Cernăuţi, inBucovina a produs o enormă senzaţie ares­tarea directorului comitetului ţârii, un anu- mitZenta, care, în calitate de casier al „Cru- cei Roşii“ de sub prezidenţia guvernato­rului Bleyleben, a defraudat suma de 100.000 de coroane.

Ciocniri de trenuri Un tren de per- j soaoe ce venise din Predeal, s’a ciocnit

alaltăeri cu un tren de marfă lângă Plo- eşti, Au deraiat 12 vagoane de la trenul de marfă; nu s’a întâmplat nici un acci­dent de persoane. S’a transportat la locul ciocnirei o echipă cu 200 oameni, care să lucreze la restabilirea liniei ce a fost în-

j treruptă.— Un tren de mărfuri s’a ciocnit in

| staţia Shesbanow (Galiţia) cu trenul acce­lerat ce venea dinspre Varşovia. Cele două locomotive împreună cu două vagoane de la trenul accelerat şi cu 6 vagoane de ia trenul de marfă au fost făcute bucăţi. 4 Impiegaţi de la trenul de marfă, 8 impie­gaţi de la trenul accelerat şi 7 călători au fost răniţi mortal.

Falşlflcatori de bani. Din Budapesta | ̂ ie anunţă următoarele: 14 unguri şi 4

l români au înfiinţat acum doi ani două

mari ateliere pentru faişificat bancnote, înzestrându-le cu cele mai perfecţionate maşini. Unul dintre aceste ateliere se afla lă Gyimes în Ungaria, iar celălalt la Tg.- Ocna In România, în care lucrau alterna­tiv. Când erau urmăriţi în Ungaria, se re­fugiau !n România şi vice versa. Această bandă a operat în acest mod timp de doi ani, fără ca autorităţile ungare şi române să Je fi putut da de urmă. Banda fabrica piese ungare de cinci coroane, dar mai alps bancnote româneşti de 20 lei, inun­dând România cu bancnote falşe. Când guvernul român introdusese bancnotele nouă, falşificatorii, cari continuară să fa­brice bancnote vechi, au fost prinşi. In- tâiu au fost prinşi membrii bandei din România, cari au trădat apoi şi pe falşi- flcatorii unguri.

Procesul lor se judecă acum la Oşorheiu.

Zece Zile nelngropit. Din Dobriţin se anunţă: Dintr-o casă dela periferia ora­şului, de vre-U câteva zile eşia In continuu un miros de nesuportat. Vecinii denunţând cazul autorităţii oraşului, s-a pornit cer­cetare. Spărgându-se uşa casei, de unde venia mirosul, au dat peste cadavrul pro­prietarului acelei case, care zăcea jos pe podele, iar o mulţime de şoareci şi clo- ţani alergau în jurul mortului. Esaminând cadavrul, s-a constatat, că respectivul mu­rise de vre-o zece zile. Fusese destul de bogat, dar trăind în singurătate, nimenea nu observase, că el murise.

Un soldat francez condamnat Ia moarte.Din Paris se anunţă: Tribunalul de răz* boiu din Viile urma să se pronunţe alal- taeri în cazul soldatului Bensbock acuzat de nesupunere. In timpul procesului solda­tul luă pălăria şi o aruncă în capul preşe­dintelui tribunalului. Soldatul a fost ime­diat pus în lanţuri şi condamnat la moarte.

Recordul telegrafiei fără fir. - DinBrema se anunţă: Vaporul Meckar al so­cietăţii nord-germane Lleyd, în drumul său din Brema spre Baltimore, a ajuns re­cordul telegrafiei fără fir. In decurs de şapte zile vaporul a stat în legătură tele­grafică cu o staţiune din Marea Nordului. Cea mai mare depărtare, la care s-au es- pedat ştiri cu ajutorul telegrafiei fără fir a fost de 3234 chilometri, ceea ce întrece toate succesele de până acum.

Apoilo-Bioskop. Miercuri şi Joi, în 6 şi 7 Decemvrie 1911. Ziar kinemstograflc (actualităţi). Infieiat fără voie (humor) Proba de foc (humor). Suferinţa arzătoare, mare dramă societară în 3 acte. Filmul lung de 1000 metri. Rolul principal îl joacă celebra artistă daneză Asta Nielsen. Un număr afară din program.

Vineri şi Sâmbătă program nou.

Ruinele unui oraş vechili. Prof. wiiîamNiven, membru al acad. de ştiinţe din New-York, a descoperit în Mexico, în va­lea dintre Texcoco şi Tlalnepantla, sub o pătură de materii vulcanice, la câţiva me­tri de adâncime, ruinele unui oraş sfcră- vechiu. Casele erau de cărămidă. Una din ele era a unui juvaergiu, căci a găsit vre o 200 de lucruri de aur, argint, aramă şi 200 de tipare de lu t: brăţare, podoabe pentru glezne, piept, etc. Nu amintesc de loc pe cele de la Mitla, cari sunt cele mai vechi până acuma descoperite. Seamănă însă cu cele vechi asiatice, etc., de pildă cu cele egiptene, cu cele chineze şi japo­neze, cu cele din Borneo, India, etc., ba chiar unele capete aduc cu cele din Ainoşi (din Japonia) şi cu cele arabe. Intr’un mor­mânt s’a găsit un om ucis, căci are în tigvă o secure de aramă. In jurul lui are 125 de figuri de lut ars, de tip sudasiatic. Este un zeu cu picioarele sub el (aşezat tur­ceşte). Are tip semitic. Ai zice, altfel, un Buddha. Păreţii casei juvaergiului sunt zu­grăviţi şi acoperiţi cu o pătură de ceară. Pe cei patru păreţi dintr’o odae este zu­grăvită istoria unui păstor. Colorile sunt roşu, albastru, galben, verde şi negru. Ni­ven crede că rămăşiţele descoperite sunt aşa de vechi ca Ninivea sau şi mai vechi.

S’a aflat. După audiţia de Duminecă seara s’a aflat în sala gimnaziului o um­brelă şi un portmoneu. Păgubaşii le pot afla la d-1 prof. N. Bogdan, strada Cate­rinci 15.

Ştiri .’mărunte. Ministrul de marină american a constatat îa raportul său a- nual, că pentru apărarea Statelor-Unite se recer încă 40 vase de răsboiu.

— Ministrul de externe din Haga a numit o comisie pentru pregătirea unei conferenţe a treia de pace din Baga. j

— Fostul ministru portughez lozeAzevedo a fost arestat lângă Villareal, fiind acuzat de conspiraţie. 1

Orchestra lui Ioan Rusa, mult apre­ciatul nostru artist de fluer, concertează seară de seară în cafeneaua «Transilva­nia». Avis publicului nostru amator de o muzică frumoasă românească.

Hârtie de maculatură de jurnale să vinde foarte ieftin, kilogr. cu 7 cr.; dacă se ia 100 kilogr. numai cu 6 cr. kilogramul. Amănunte la administraţia ziarului nostru.

Exposîţie de tablouri pentru Crăciun.120 tablouri, litographii artistice, colorate sunt expuse în casa de vânzare a oraşu­lui din Strada Hirscher până la 7/12 1911. Intrarea liberă. Tablourile sunt de vân­zare cu preţul dela cor. 1*20—7'20. Cata­loagele 50 fii.

Avis. Cu începere dela 1 Decemvrie 1911 caut un cand idat de advocat cu praxă bună pe lângă eondiţiuni favorabile.

Dr. llariu Hoadrea} advocat, 2wr»*şti.

Prinderea banditulii Pantelimon.Celebrul bandit Pantelimon, urmărit

de luni de zile de cătră gendarmeria din România, a fost în fine prins Sâmbătă în comuna Câbeşti, judeţul Tutova. Iată îm­prejurările, între cari a fost prins legen­darul bandit:

Pentru prinderea lui Pantelimon, d-1C. Ion comandantul companiei de jandarmi din Tecuci, formase mai multe potere compuse din jandarmi deghizaţi în haine ţărăneşti şi înarmaţi. Pantelimon a fost găzduit Sâmbătă de locuitorul G. Popa din comuna Giurgioaia, jud. Tecuci. După plecarea lui, din acest sat, locuitorul G. Popa gazda lui, l’a denunţat jandarmilor, cari au început imediat urmărirea.

In timpul acesta Pautelimon simţind, că e urmărit, a plecat din Giurgioaia, tre­când în jud. Tutova. El s’a oprit in com. Căbeşti, satul Plopu, trăgând la o veche gazdă a lui, unde s’a adăpostit. Aci a fost ajuns de poteră, care după indicaţiile lu­ate aflase casa unde a întrat Pantelimon.

Casa a fost înconjurată de poteră şi a urmat o salvă de foc, din j partea jan­darmilor, pentiu a intimida pe bandit. In acest timp Pantelimon a aruncat armele pe fereastră spunând, că se predă. A scos apoi raânile pe fereastră şi a fost le­gat de jandarmi. îndată ce jandarmii au prins pe Pantelimon, au adus telefonic ştirea la cunoştinţa d-lui căp. C. Ioan. D-1 C. Ioan luând mai multe fotografii de-ale banditului, a plecat la faţa locului, pentru a se convinge dacă în adevăr cel prins era Pantelimon. Dela Căbeşti banditul a fost ridicat şi dus la Podul-Turcului.

La Podul-Turcului s’a luat banditu­lui un interogator preliminar de coman­dantul de jandarmi şi administratorul plă- şei, d-1 Şendrea. Pantelimon a mărturisit că într’adevăr el este, povestind multe din isprăvile lui. La dânsul s’a găsit un re­volver, o puşcă fără cocoş, un cuţit, o geantă cu 50 cartuşe şi suma de 100 lei, mai multe numere din ziarele „Adevărul« şi »Dimineaţa« şi broşuri cari istoriseau vieaţa lui.

El a fost adus Sâmbătă seara la Te­cuci, cu automobilul judeţului, însoţit de comandantul de jandarmi şi de sergenţii majori Boca şi Arsenie. A fost adus mai întâiu în arestul jandarmeriei, unde a fost văzut de d-1 C. Bobeica, prefectul ju­deţului. Apoi a fost depus într’o celulă a arestului preventiv din localitate.

Bi fonograf ie.I

A apărut: »Cosânzeana« Nr. 4 cu următorul cuprins: I. M. P.: Amintiri. I. U. Soricu: Şalga (poezie). Mih. Gaşpar: Sub Stefan-Vodă (nuv. ist.) Aurelia Pop : Spre zări (poezie). Simion Gocan: Modern. A. Cotruş : Cu tine suflet nebunatic (poe­zie). T. Liviu Blaga : Influinţa frigului şi a căldurii asupra vieţii. I. N; Pârvulescu : Cântec (poezie). Spicuiri literare: Ander- sen : Firul de in. Flori de-o z i : Alecsandru Ioan Cuza; Miron: Ca la noi ia nimeni; Drumul spre fericire; Din Tripolitania. Rânduri mărunte. Ilustraţii : Alexandru Ciura; Alecsandru Ioan Cuza; Vedere de pe câmpul de luptă din Tripolis; Vână­toare după maşina de zburat; Biserica Sf. Maria Carigniano din Genua.

OTHME ŞTIELLViena, 5 Dec. Maj. Sa Monarhula suferit Sâmbătă ţi Duminecă de o mică răceală, pricinuită de timpul m- rât. Indispoziţia a trecut însă iute. In decursul zilei de eri Maj. Sa a fă­cut o preumblare mai lungă şi a pri­mit în audienţă particulară pe noul inspector al armatei bar. Konrad de HOtzendorf.Bucnresci, & Dec. Din cauza via- colului şi a marei cantităţi de ză­padă ce a căzut fără întrerupere dim seara zilei de Sâmbătă, s-a întrerupt circulaţia pe linia Bnzău-Brăila. Tre­nurile în direcţiunea Galaţi au cir­culat numai între Bucureşti-Buzău.

De asemenea trenurile Nr. 20 şi 8 din direcţia Iaşi au circulat numai dela Mărăşeşti până la Bucureşti. Comunicaţiile telegrafice directe sunt întrerupte din aceiaşi cauză pretu­tindeni, afară de liniile Bucureşti Ploeşti şi Bueureşti-Vârciorova.Salonic, 5 Dec. Portul şi oraşul au fost întărite şi înzestrate cu cele mai moderne armamente pentru a preîntâmpina cu succes ori-ce atac din partea Italiei. Cercurile militare turceşti sunt convinse, că primul port, care va fi atacat de flota ita­liană, va fi portul dela Salonic.Salonic, 5 Dec. In mod oficial se anunţă, eă în noaptea de Sâm­bătă spre Duminecă au fost zărite patru vase de răsboiu italiene în apropierea peninzulei Kalkidike.Londra, 5 Dec. Guvernul italian a adresat puterilor mari o cireulară, în care le notifică că, dacă Italia va fi constrânsă de împrejurări, ia va transpune aeţiunea ei militară şi pe teritoriu neafrican.Tripolis, 5 Dec. Agenţia Ştefani află, că frontal italian spre est a fost ocupat de brigadele a V şi a VI de bersaglieri; grenadirii şi alpiniştii au trecut în rezervă.Tripolis, 5 Dec. O depeşă pri­mită prin telegraf fără fir vesteşte dela Benghazi, că grupurile amenin­ţătoare arabe, care se găseau în faţa poziţiunilor italiene, par că se risi­pesc. S-a constatat, că înfrângerea dela 28 curent la Coeffri a fost mult mai serioasă decât se credea ; 28 şefi şi notabili din tribul Avanghieri am fost ucişi în această luptă.Teheran, 5 Dec. Trecerea grani­ţei perzane de cătră trupele ruseşti a produs aici o mare agitaţiune. Intr’o adunare mare ţinută alaltăeri s'a declarat răsboiu Rusiei şi s’a proclamat răsboiul sfânt în contra străinilor.

Proprietară :

Văd. E len a D r. A u re l M u reş ia im

Redactor resp. loan Spuderca-

TIU Koohgasse Nr. 29 — YienaCon su ltaţi uni

ou celebrităţile medicale, ou speoia/iţtii th facultatea de medicină din Hiena.

Telefon nr. 17065.

CovoareLinoleumPerdelePlapome şi pânzătnrise cumpără mai bine şi mai ieftin «Kn

asortimentul bogat a firmei

Tellman & Speil Târgu Grâului 8.

îngrijim şi aşezarea de Linoleum ea lu­crători esperţi. Lucrările de Linoleum la Hotel Cortana sunt exeeutate de Sena — — _ — de sus. — — — —

G A Z B T A T B A N S I L V A I f I B L 1Pagina &. Nr. 256— 1811.

Aviz. A tom mimr-wi » aduoe la cunoştinţa Onor. publie, eă rimdeai tm îaeepere dia 11 Novembre a. c.

toate articolele de modăjiontru bărbaţi şi dame, ce se află îa două prăvălii ale noastre, cu preţuri foarte reduse.

Cu toată stima

The iss & M ar tonStrada Vămei 9. (Hotei Europa).

4Dragostea stă in legătură cu stomacul,

de aceia ferbeţi , frigeţi, coaceţi numai cu untura de bucate Ceres.Recepta pentru nnt fin la ceai: Topeşte unt Ceres galbin (Ceres Würfel,) şi alb (Ceres Tabletten) jumătate şi jumătate, cu băgare de seamă fără a fi ferbinte, toarnă smântână, sau lapte nefiert (la l / 2 Kg. Ceres 72 smântână) pune vasul în apă rece şi freacă până ce se întăreşte nntul. Apa din lapte se disolvă, şi untura Ceres capătă gustul şi mirosul de unt la ceai cel mai fin. Cu adaus de uu gălbănuş de ou cu puţină sare se face

şi mai bun. Untul la ceai preparat astfel9 după ordinaţiuni legale s e poate folosi numai în gospodărie.

Publicaţie de vânzare de lemne.Subscrisul preşedinte al urbaria-

liştiior aduca la cunoştinţă publică, că proprietarii urbarialişti din co­muna Simon şi Mocaciu de sus (Co­mitatul Făgăraş) vinde lemne de brad pentru zidiri şi celoză, ce să află pe hotarul lor în aşa numită pădure „PleaSA“ 64.9 holde kat. preţuiţi trunchii la ol altă 11,100 (unsprezece mii o sutăj metrii cu­bici, la licitaţie cu oferte închise şi verbale In ziua de 27 Decemvrie a «. la 9 ore a. m. în cancelaria no­tarială cercuală celor ce va oferi mai mult.

Faeladási Hirdetmény.

Preţul «trigărei este 66600 (şase zeci şi şase mii şase sute) Coroane.

Vadiu 6600 (şaie mii şase sute) coroane.

Oferte închise conform norma­tivelor se primesc In ziua licitaţiu- nei la 9 ore a. m. şi se vor deschide după ce se va termina licitaţie o* rală.

In ofertele prevăzute cu timbru de 1 coroană, suma oferită să fie scrisă precis cu cifre şi litere şi de­claraţia ca condiţiile licitaţiunei şi contractului i sunt cunoscute şi le primeşte ca obligătoare pentru sine, şi se supune acestora.

Ofertele trebue pro văzute cu vadiu hotărât în bani gata sau hârtii de valoare.

Condiţiile de licitare şi contrac­tului se pot vedea la oficiul silvanal reg. ung. în Zerneşti în oarele de oficiu şi la subscrisul preşedinte urbarial din Simon.

Preţuirea trunehiurilor de lemn «e pot vedea numai la ©ficiul silva­nal reg. ung. din Zerneşti in oarele de oficiu.

Pentru orientare se observa ca partea pădurei care se vinde este 11 Klm. departe de drumul ţării Branului, dela gara din 0 Tohan 26 Klm. se mai obsearvă, că din pădurea ce se vinde până la drumul ţării Branului stă la dispoziţie un drum comunal pentru cărăuşie.

Simon, 1911 Novembre 18.Victor Moşoiu, G. Mânoiu,notar urbarial. preşedinte urbarial

Alulírott úrbéres Elnök közhírré teszi, hogy a Simoni úrbéresek tu­lajdonát képező és Felsőmoecs köz­ség (Fogaras megye) határában fekvő „pltasa“ nevű erdejében 64. 9. kat holdon tövön található és törzsen­ként megbecsült összessen 11100 a- zaz Tizenegj ezerszáz köbméter lucz- fenyő épületi és celluiose faanyagot a folyó évi Deczember hó 27 ik na­pján délelőtt 9 orakor a körjegyzői iródában tartandó zárt Írásbeli aján­lattal egybekötött nyilvános szóbeli árverésen a legtöbbet ígérőnek el­fogja adni.

Kikiáltási ár 66600, azaz hat- vanhatezerhatszáz korona.

Bánatpénz 6660 korona, azaz hatezerhatsxázhatvan korona.

Szabályszerűen kiállított zárt i- rásbeli ajánlatok az árverés napja délelőtti 9 órájáig fogadtatnak el, s a szóbeli árverés befejezte után fognak felbontatni.

Az ivenkint 1 kor. bélyeggel elláttot írásbeli zárt ajánlatokban az ajánlott összegnek számai és betű­vel szabatosan kell kifeiczve lenni, s a zárt ajánlat azzal a záradékkal láttandó cl, hogy versenyző az ár­verési és szerződési feltételeket is-

és magára nézve kötelezőnek

Caut o bonná (româncă)

pentru un băiat de 4 ani, care ştie eventual şi limba germană.

A să adresa Administraţiei

să

De vânzareo casă constătătoare din 10 odăi,curte, grădină pivniţă etc. din mână liberă. In strada Caterinei 23.

A se adresa d-nei Maria Iarca învăţătoare în Cernatul-Săcelelor.

2 — 3.

ZI-arului „Gazeta Transilvaniei“.

1—3.

Nr. 68— of. par.

Concurs.

merielfogadja, s magát azoknak aláveti.

Végül minden zárt ajánlatnak tartalmaznia kell a meghatározott bánatpénzt készpénzben vagy ó va­ri ékkópes értékpapírokban.

Az árverési és szerződési felté­telek a zernesti m. kír. Erdőgond­nokságnál a hivatalos órák alatt és alólirt úrbéres elnöknél Simonban megtekinthet ők.

A fatömeg becslési adatok u- gyancsak a zernesti in. kir. Erdő­gondnokságnál a hivatalos órák alatt betekinhetők.

Tokozásul megjegyeztetik, hogy az eladás alá kerülő erdőrész a tőrcs- véri állami közúttól 11 klm. távol ságra, az ótóháni vasúti állómástól pedig 28 kim távolságra fekszik.

Megjegyeztetik, továbbá, hogy az eladandó erdőrésztől a törcsvári áilami közutig, egy-fuvarozásra telje­sen alkalmas-községi közút áll ren­delkezésre.

întreprinzătorii doritori de a executa lucrările ne*esare la edifica­rea şcoalei gr. cat. din Illeni (lângă Făgăraş), prin aceasta se recearcă să şi înainteze ofertele în scris înso­ţite de cauţiunea de 2000 cor. adecă : Două mii coroane la oficiul parocbiai din Illeni cei mult până la 15 Ianuar 1912.

Ofertele intrate mai târziu nu se vor luâ în considerare.

Operatele despre acestea lucrări şi anume: formularul de contract, condiţiunile de edificare, descrierea tehnică, preliminarul de spese şi pla­nul aprobate de Preaveneratul Con- zistor Metropolitan la 4 November 1911 sub Nrul 8457 se pot studia zilnic la oficiul parocbiai din Illeni.

Illeni la 17 November 1911.G avrili Corneap*roch, preşed. senafc. şcolastio.

166« 1—8

Magazinul nou deschis,DUMITRU BERBECAR,Strada Hirscher Nr. 7.

oferă toate noutăţile de modăpentru dame, bărbaţi şi fetiţe.Trusouri complete pentru mirese. j

J anaric. ş butaşi dife­rite soiuri liferează

ctfgauanţie, asortiment bogatŞde tot soiul, firmă de mulţi ani recunoscută ca prima şi foarte

solidă:

DobilitatePepinerie cn vitede pe Târnava.Proprietar: P . C A S P A R I jMediaş Nr. 17 (Ardeal).

Cereţi catalogul preţurilor.Catalogul conţine scrisori de recuno­ştinţă din toate părţile ţărei. Proprie­tarii de vii, înainte de a comanda îşi pot câştiga siguranţa verbal sau prin scris la persoane cunoscute, despre so­

liditatea firmei de sus.

Simon 1911 November hó 18-án.Mosoiu Viktor, G Manóin,úrbéres jegyző.__________ úrbéres elnök.

P rim u l a te lie r de b i l i a r d e ín B r a ş o v

loan MerthAm

cafenelenr. 8 un

onoarea a aduce la cunoştinţa şi restaurante, că am înfiinţat

Onor. proprietari deStrada Găriiin

once répa-A t e l i e r de b i l ia rd e

sistemul cel mai nou, ş şi executare solidă.

Cu toată stima

loan Merth.

Lucrez b li arde după raţie cu preţuri moderate

TIPARUL TIPOGRAFIEI A. MUREŞIANU, BBAŞOT. 1