Anul LI. Arad. 11 Septemvrie 192?.. N-rul 31

J

fol

iCo .oT

Toadar 1120.

De ce rămâne In zilele noastre glasul preotului fără răsunet?

Intre împrejurările grele în cari vieţuim, aşteptăm cu toţii tim­puri mai bune. Uşurarea vieţii nu poate veni, decât dela oameni mai buni. Se cere deci o premenire temeinică a sufletului, pe bază reli­gioasă-morală.

Să ne facem ţara, — care mai sufere de influenţele rele ale războiului, — iarăşi creştină.

Aceasta este datoria fiecărui om de bine, să contribue la cultivarea morală şi religioasă a cetăţenilor.

Sarcina cea mai grea cade însă pe umerii preoţilor. Cuvân­tul lor, izvorît din sfânta Evangelic, care este singura putere de încreştinare, să fie viu şi cu multă străduinţă.

C e i drept, astăzi nu mai zace praful pe amvon, ca altă dată, ci mulţi preoţi au început dela această înălţime a propovădui mai cu dinadinsul.

Unde sunt însă roadele, pe cari ar trebui să le aducă să­mânţa cuvântului lui Dumnezeu, aruncată între noi? Dece rode­şte numai o parte foarte mică?

Pe când începem să îngânăm câteva vorbe şezând în poala mamei, primele cuvinte despre Dumnezeu şi despre Isus le-am auzit dela mama. Cea dintâi sămânţă a cuvântului dzeesc o aruncă în inima plăpândă a copilului, m a m a . Aceasta sămânţă a încolţit. Noi merserăm la şcoală şi aici auzirăm mai des vorbindu-ni-se despre Dumnezeu şi despre cuvântul său sfânt. De timpuriu ne învăţam să punem în aplicare cele auzite, să ne închinăm şi să mergem la sfânta biserică.

In şcoală sămănătorul cuvântului dzeesc a fost învăţăto'ul sau mai ales catihetul. Şi după terminarea şcoalei, sămănătorul nu ne-a părăsit. Cărţile sfinte cu învăţăturile lor pline de duh, ne descoperiră mai departe voinţa lui Dumnezeu şi ne călăuziră în viaţă.

Mulţi ani trecură de atunci; cu toate că sămânţa cuvântului d-zeesc cădea în inima noastră, de câte ori cercetăm biserica şi de câteori ascultăm predica preotului, totuşi rodul nu se vede.

Să ne întrebăm iarăşi, unde este fructul sămînţei aruncate? Să mărturisim adevărul. Dintre toate darurile ce le-a lăsat

biserica credincioşilor săi, pare că, nici unul nu aduce ma puţină binecuvântare, ca propovăduirea cuvântului divin.

Căci niciodată nu s'a predicat mai mult, ca în zilele noastre. Aproape în fiecare biserică se predică des şi la fiecare ocaziune se rostesc cuvinte de învăţătură, cu toate aceste arareori vom

afla pe cineva, care s'a îndreptat în urma pre-dicei. De ce? Unde-i cauza? Zace oare vina în sămânnţă, în cuvântul lui Dumnezeu? Nu. Să­mânţa este tot aceeaşi, pe care o adus-o Fiul lui Dumnezeu din ceriuri. Sămânţa este tot aceea pe care o răspândise cei doisprezece apostoli, Ia porunca Mântuitorului, când le-a zis: „Mergeţi învăţaţi toate neamurile"4. Sămânţa este tot aceea, ce a încolţit în mii de inimi, sămânţa e acelaş cuvânt divin, alui Hristos pe care îl propovăduesc preoţii astăzi, ca urmaşi ai apostolilor.

Deci nu sămânţa este de vină. Să fiesă-mănătorli de vină? Grea este răspunderea Slujitorilor altarului, în veacul de acum şi celce va să fie pentru sufletele încredinţate păstori­re! lor, şi pentru împlinirea chemării lor. Acea­sta o ştim cu toţii. Drept aceea lucrează fie­care păstor de suflete, fiecare după puterile date lui de sus, întru preamărirea lui Dumne­zeu şi pentru fericirea turmei cuvântătoare în­credinţate lui. Să nu uităm, că însuşi D-zeu este, celce trimite lucrători în via sa. El va în­griji, ca biserica să nu sufere şi să aibă tot­deauna lucrătorii săi.

Multe păreri se mai aud astăzi în privinţa preoţilor. Că nu sunt la înălţime, că foarte pu­ţini ştiu predica, etc. Se pretinde azi, ca ei să fie oratori de forţă. Să ştie încălzi inimile as­cultătorilor să-i câştige prin forţa cuvântului, prin mimică, prin forţa declamatorică. Aceasta este o pretenţie cât se poate de rătăcită.

Cuvintele preotului merită atenţiunea şi aprobarea ascultătorilor, fie ele rostite în formă măestrită, în asemănări vii şi atrăgătoare, fie în cuvinte simple şi formă nemeşteşugită. Căci cuvântul dumnezeesc trebue să-1 venerăm şi respectăm fie el rostit în orice formă şi din orice gură. Şi cine caută să asculte numai pe unii predicatori, acela arată, că nu iubeşte cu­vântul Domnului, ci numai haina în care este îmbrăcat şi forma în care se prezintă, este în­tocmai ca copilul nepriceput, ce iubeşte mai mult coaja, ca miezul. Aurul nu rămâne tot aur, şi dacă este în vas de lut?

Aşadară nici preotul, cu toate slăbiciunile lui omeneşti, nu poartă vina la nesuccesul pre-dicei sale.

De ce n-aduce sămânţa roadele aşteptate? Vina este a ţarinei. însuşi Domnul Hristos a spus, că numai puţină sămânţă, care ajunsese pe pământ roditor aduce rod. O mică parte de oameni aud cuvântul Iui Dumnezeu şi înviata lor îl îndeplinesc pe el.

Deci atârnă dela credincioşi, ca să-si

pregătească inima şi sufletul pentru primirea învăţăturei dumnezeeşti, precum pregăteşte să-mănătorul ţarina sa înainte de sămânat.

Iile Hociotă, p r o t o p o p militar

Normativ pentru instrucţiunea religioasă-morală a elevilor ortodocşi români dela şcoalele de orice categorie de pe teritorul mitropoliei ort. române a Ardealului,

Banatului, Crişanei şi Maramureşului. a) până ce se vor sistemiza posturi de inspec­

tori catihetici eparhiali, inspecţionarea învăţământului religios în şcoalele secundare, de orice categorie ( l icee, gimnazii, şcoli normale, şcoli medii sau civile, comer­ciale, militare, profesionale, de meserii etc.) Consistorul eparhial o va îndeplini prin delegaţi consistoriali, iar şcoalele primare şi de ucenici vor rămânea şl pe mai departe în sfera de control şi de povăţuire a protopo­pilor tractuali şi a parohilor, fiecare pentru/ şcoalele dia protopopiatul şi parohia sa.

b) Controlul acesta va trebui astfel organizat, ca să scoată la iveală eventualele scăderi şi mai ales să le înlăture cu procedură scurtă, căutând mijloacele po­trivite pentru înbunătăţirea instrucţiune! religioase şi pentru ridicarea nivelului educaţiei creştineşti a tine­retului.

c) Profesorii de religiune (catiheţii) sunt îndato­raţi a constitui cercuri religioase, cooperative pentru acvirarea de lecturi cât mai eftine şi bune pentru des-

i vol tare a sentimentului religios, a aranja producţiunl de aceaşi tendenţă.

d) Pentru perfecţionarea celor ce predau învăţă­mântul religiunei se vor ţinea conferinţe tatihetice cel puţin odată la an, sub conducerea inspectorului catlhetic eparhial resp. sub a protopopului inspector tractual, după categoria şcoalelor catechizate. Cu atari prilejuri se vor discuta asupra experienţelor făcute cu prilejul inspecţiunii şi se vor căuta mijloacele morale şi pedagogice potrivite pentru îndrumarea fericită a învăţământului religios.

§. 14. Până la 1 Iuile din fiecare an profesorii de religiune şl catiheţii dela şcoalele secundare de orice categorie au să trimită Consistorului eparhial lista manualelor de religiune pentru anul şcolar viitor, dimpreună cu planul analitic din materiile religioase împărţite pu scoale, clase şi săptămâni, pentru cenzu­rare şi încuviinţare. T o t astfel vor avea să urmeze şi profesorii de religiune (catiheţii) ai şcoalelar primare, trimiţând lista manualelor şi planul analitic, întocmit la fel, protopopului-inspector tractual, spre cenzurare şi încuviinţare.

§ 15. La începutul fiecărui an şcolar oficiile protopopeşti, ca organe de informaţie ale Consistorului eparhial, înaintează Consistorului tablourile statistice despre elevii înscrişi la toate şcoalele secundare din tractul lor, iar Consistorul eparhial îngrijeşte ca să nu rămână elevii necatehizaţi.

§. 16. Organele bisericeşti de control sunt ob ­ligate a supraveghia: ca profasorii de religiune şi ca­tiheţii să-şi împlinească datorinţa cu exactitate, ins­pectând orele de catehizaţiune cel puţin odată în fiecare an şcolar; ca să se folosească numai manuale admise

de autoritatea bisericească şi consultând cronica şco­lară, să controleze dacă catihetul a tractat materialul prescris, şi elevii cercetează regulat orele de prelegere.

Dacă cu prilejul inspecţiunilar s-ar constata oare cari scăderi de orice natură, organul de control va da profesorului de religiune (catihetului) îndrumrile necesare şi, întrucât va afla de bine, va interveni şi la conducerea şcoalei pentru înlăturarea eventualelor scăderi. Despre s:ăderile constatate şi despre măsurile luate se va face raport Consistorului eparhial, rămânând dator organul de înspecţiune să controleze, ce efect au avut demersurile pe cari le va fi luat.

§. 17. La finea anului şcolar, inspectorul respec­tive delegatul consistorial şi protopopul locului (după norma din §, 13), în contelegere cu profesorul de re-ligeiune sau cu catihetul, statoreşte ziua tinerii exa­menului public, pe care are a-1 conduce, iar întrucât ar fi împedecat, cere dela Consistorui eparhial a se exmite un delegat pentru conducerea examenului.

Tabloul statistic al elevilor cu notele de clasi-ficaţiune, întocmit despre fiecare şcoală după clase şi notele de clasiticaţie din religiune, este a se trimite la Consistorui eparhial după norma din § 14. cel mult până la 15 Iulie al fiecărui an, cu raport special des­pre progresul elevilor.

§. 18. Consistorui eparhial poartă an de an o matriculă despre catehizarea elevilor, în care sunt a se face evidente următoarele date:

a) Numele profesorului sau catihetului. b) Comuna în care catehizează. c ) Categoria şi caracterul şcoalei. d) Numărul elevilor. e) Retnbuţiunea catihetului, cu indicarea că de

unde şi în ce sumă o primeşte. f) Manualele folosite g) Rezultatul examenelor peste tot. h) Opin unea inspectorului eparhial (sau tractual)

despre catihet. i) Observări, §. 19. Profesorii de religiune şi catihetii stau sub

prevederile Regulamentului disciplinar bisericesc din mitropolie şi întrucât nu-şi fac datoria de învăţător şi educator religios sau duce o viată nepotrivită cu învă­ţătura bisericii, săvârşeşte delict disciplinar şi va fi întru toate răspucfător organelor bisericeşti discipli­nare. Mi; isterului instrucţiunei i-se vor trimite, pentru ştire, toate sent nţele disciplinare ale forurilor biseri­ceşti.

Exerciarea acestei jurisdicţii disciplinare bise­riceşti pentru motive de ordin spiritual şi canonic, nu esclude ca un profesor de religie (catihet) să nu fie răspunzător şi autorităţilor şcolare pentru infracţiunile împotriva legilor şi regulamentelor şcolare. In aseme­nea cazuri sentinţele se vor comunica şi autorităţii eparhiale.

Nr. 109 congr. 1924 Votat ditK&edinţa din 18 Oct. 1924 a cengresulu!

naţional-bisericesc al mitropoliei ortodoxe române din Transilvania, Banat, Crîşana şi Maramureş,

ss. Nicolae Bălan Arhiepiscop şi mitropolit.

ss. Dr. G. Proca notar gen. congresual .

( u r m a r e şi sfârşit) .

Cursurile complimentare ale înuăţămânîului primar

îndrumarea practică a absoluenţllor cursului primar

In expunerea de motive a legii pentru reorgani­zarea învăţământului primar, d. dr. C Angelescu minis­trul instrucţiunii publice spunea:

„Statul modern, pentru motive de ordin practic, şi fiind date nevoile aciuale ale viejei, cere ca, alături de problema culturei teoretice să se pună problema profesională. Cetăţeanul este obligat în cele mai multe cazuri, să rămână la căminul său, să ducă o viaţă po-irivilă regiuneî în care trăeşte; şcoala trebue deci să pregătească pentru această viafă, sub toate manifestă­rile ei, şi deaceea şcoala primară cu patru ani de studiu nu mai poate satisface astăzi, trebuinţele culturale şi sociale ale ţării".

Marea reformă a învăţământului primar, înfăptuită acum frei ani de dr. Angelescu, a căuiat să dea o im­portantă deesebită învăţământului aplicat (pract ic) , prin crearea învăţământului post-primar (complimentar) care se predă trei ani, după ce copiii au absolvă! primii patru ani de învăţământ pur teoretic.

Fapt îmbucurător esfe, că la finele anului 1925, deci numai un an după aplicarea legii învăţământului primar, numărul elevilor şcolilor primare a crescut cu peste 536 mii, şi în ioată ţara s'au înfiinţat peste două mii de ateliere unde copiii din învăţământul post-primar (complimentar), sub direcţiunea învăţătorilor şi a mae­ştrilor respectivi, se aplicau Ia diferite meserii atât de necesare vieţii.

Era în Ioată tara un avânt şi o transformare radi­cală. Ţăranii îşi trimeteau cu drag copiii Ia şcoală, ştiind că aveau să înveţe şi o meserie, încât, din toate părjile tării se cerea înfiinţarea de ateliere şi cursuri complimentare.

C ă începuturile erau grele, că în mulle părji nu erau localuri suficiente, sau că nu erau destui maeştri sau învăţători pregăiiţi, desigur, aşa este, însă nu este mai puţin adevărat, că dacă examinăm cu foaia serio­zitatea această chestiune, Irebue să constatăm că, nicio­dată un învăţământ n'a dat roade atât de frumoase şi înir'untimp alât de scurt, ca legea învăţământului primar al d-lui dr. Angelescu.

După doi, trei ani de aplicare şi organizare temei­nică, acest învăţământ este menit să ia un avânt extra­ordinar în tară la noi, căci el este dorit şi îmbrăţişat de întreaga noastră populaţie rurală.

R e v e n i n d la departamentului instrucţiunii, d. dr. Angelescu a luat imediat dispoziţiuni ca l egea învă­ţământului primar să se aplice în întregime cerând inspec­torilor şi revizorilor să dea o atenţiune deosebită învă­ţământului aplicat (post-primar) şi înfiinţând ateliere pe lângă toate şcolile din ţară. D . dr. Angelescu a luat deasemenea dispoziţia, să se comande sculele nece­sare acestor ateliere.

Un punct important peniru desvoliarea învăţămân­tului aplicat era chestiunea maeştrilor. Pentru formarea lor, s'au concentrai la şcoala normală din Deva peste 200 de învăţători, unde sub direcţiunea maeşirilor de lucru manual, după cinci săptămân' de cursuri, au în­văţat optsprezece meserii. Meseriile sunt urmate de înnvăjători după regiuni, fiecare având de învăţat două sau îrei, după regiunea în care se găseşte.

Acelas lucra s'a făcui peniru învăţătoare, cari au urmat cursurile de aplicaţie practică ia Miercurea Ciucului.

Resultatele au fost uimitoare, toţi cei cari au asistai la închiderea cursurilor şi au vizitai expoziţiile dela Miercurea şi Deva, — şi noi am putut să ne dăm seama bine de progresele realizate — au constatat că în timp de cinci săptămâni numai, lucrând însă 12—14 ore pe zi, învăţătorii şi învăţătoarele au ajuns să înveţe meseriile în aşa fel, încât pot rivaliza cu cei mai expe­rimentaţi maeştri.

D. ministru Anghelescu, e dispus ca aceşti învă­ţători şi învăţătoare, cari au absolvit cursurile practice dela Miercurea şi Deva, să fie repartizaţi, câte doi. trei, pe judeţ.

învăţătorii din judeţ, cari n'au urmat aceste cursuri vor fi concentraţi pe cercuri peniru a face cu maeştri 1

învăţători şcoală de aplicaţie praciică, aşa încâi, întreaga învăjătorime din ţară, chemată să predea cursurile complimentare să fie apia a face cursuri de aplicaţie practică. Pedealtă parte, d. ministru Anghelescu urmă­rind perfecjionarea învăţătorilor în ceeace priveşte lucrul manual, a declarai la Deva şi Ia Miercurea-Ciu-cului că la anul viitor, în cursul verii, va înfiinţa cinci, şase centre, de câte 200 de învăfălori, cari vor deveni astfel, maeşiri necesari pentru aplicarea legii învăţă­mântului primar. Apoi, pe lângă cele optsprezece me­serii, predate anul acesta, se vor mai învăţa şi altele de care în special ţărănimea are atâta nevoe.

Prin învăţământul practic, complimentar, se des­chide o nouă eră pentru cultura masselor rurale si urbane; şi suntem convinşi, că toţi bunii români îşi vor da concursul pentru reuşita acestei noui îndrumăm*

D. dr. Anghelescu a intervenit pe lângă toate organele administrative şi şcolare ca să înfiiinjeze noi ateliere şi să construiască localurile de care acesteia au nevoie, pentruca să poată funcţiona în bune con-difiuni învăţământul complimentar.

Doamne mărire Ţie! La vatră-ajans din lumea, plină Cu grea miasmă de otravă, Ce dulce-i, sâ-te simţi culcat In lunca verde pe otavă;

Şi dus pe gânduri să asculţi Măiestrul cânt de ciocârlie, Când de pe deal în jos zefirul Parfumul florilor adie.

Un nor ivit la scăpătat Se urcă'n umbra lui sa-scunză Poiana. De pe culmi pătrunde Durerea trâgănată'n frunză.

Peste priporul unei coaste Cfobanu-şi urlă tarma'n jos. Chemai ea unui glas de clopot Pâtrunde'n suflet maiestos.

Vecernie! S'oprcsc cosaşii, Apleacă fruntea ca sfklă, Cruci largi s'aruncă pretutindeni, Ţarina? O Vastă catedrală.

In mijlocul acestui raiu, Cu soare, flori şi curăţie, Spre ceriu se'ndrecplă sufletul Doamne, Mărire Ţit!

Feneriş 1927 Tie FI viu

INFORMAŢIUNL Ştire personală. P. S. Sa Episcopul nostru Grigorie

în zlele de 7 —12 Sept. a »c. se găseşte în vizitaţii ca­nonice în parohiile Birchiş, Căpălnaş şi alte zece co­mune din jud. Severin. Despre aceste vizite vom ra­porta în numărul viitor al foaei noastre-.

Revenire la ortodoxie: Prin zelul; preotulni Ioan Popovici din Berechiu, au revenit la ortodoxie 4 creş­tini vârstnici: Bondor Ioan, Herman Mihai, Bărbătei Va-sile şi Topai Ioan cari zeci de ani de z :le au fost baptişti.

Au mai fost botezaţi: soţia fratelui predicator baptist din acea comună şi fii el Ioan şi Măria.

Sentimentul religios în Ucraina. In toată Ucraina autorităţile se conduc după calendarul nou, pe câtă vreme populaţia nu vrea să stie de nici o schimbare şi serbează după stilul vechi toate sărbătorile.

Sentimentul religios pare a fi de altfel în declin. La biserică nu mai vin decât cei bătrâni; tânăra gene­raţie e în majoritate ateistă,

Revista „Bezboinic* (Fără Dumnezeu) duce o in­tensă propagandă împotriva religiei. Unul din condu­cătorii ei a emis într'un număr recent ideia ca o Parte din bisericile existente să fie transformate în teatre, iar alte biserici să nu se mai clădească.

Se pare că guvernul sovietic este de acord cu această propunere. In curând va avea loc un plebisci-în această privinţă, dacă 95 Ia sută din voturile ex primate vor fi pentru, atunci reforma va fi înfăptuită; contrar se va rămâne la actuala stare de lucruri...

. Seminţe şi unelte pentru ţărani. Uniunea Came­relor de agricultură a luat iniţiativa să vină efectiv în ajutorul micilor agricultori, cu seminţe şi unelte agricole.

In acest scop, comitetul de direcţie al uniunii a organizat un plan de lucru, care să fie înfăptuit nu numai anul acesta, dar încă 2—3 ani.

Deocamdată prin Camerele de agricultură, Uni­unea a trim's în fiecare judeţ, mai multe trioare, cari repartizate pe centre să fie folosite de săteni pentru selecţionarea seminţelor.

In acelaş timp, Uniunea a mai pus la dispoziţia judejelor o cantitate de peste 100 vagoane de grâu de toamnă selecţionat, pe preţuri mai mici, care să fie distribuit sătenilor.

Notă. Primirea studenţilor la academia teologică: In şedinţele secţiei bisericeşti a consiliului epar­

hial din 2 şi 6 Septemvrie 1927 au fost primiţi, în anul I al Academiei teologice a eparhiei Aradului 26 tineri, toţi din eparhie.

Deschiderea. Din pricina boalei de copii care bân-tue în ţară s'a amânat deschiderea şcoalelor primare pe ziua de 1 Oct.

0 boaiă grozavă s'a ivit în ţara noastă. Este o boală numită paralizia infantilă. Ea atacă copiii. înce­pe cu ferbinţeli mari şi dureri de cap, pe urmă copi­lul ologeşte la mâni şi la pjcioare. Mulţi se prăpădesc Dar primejdia cea mai mare este în împrejurarea că mulţi copii dacă scapă rămân ologi de o mână s'au de un picior sau cu alte schilodenii pe trup. Doctorii s'au pus pe muncă să lupte cu această boală. S'au luat măsuri de apărare în toată ţara. Boala aceasta întră în trup prin gură sau prin nas. Cel mai bun mijloc de apărare este numai curăţenia. Puneţi copiii să se spele cât de des cu apă şi săpun, să-şi clătăre gura mereu cu apă cu oţet sau cu leacuri dela farma­cie şi să miroase ape tari, ca oţet sau spirt. Iar dacă un copil arată semne de înbolnăvire alergaţi repede cu el la doctor. La început poate îi încă mântuit, Altfel ori moare ori rămâne olog pe toată viaţa.

Pocăiţii. Intr'un sat s'a întâmplat că un creş­tin venind din prinsoarea rusească şi-a lăpădat legea şi s'a făcut pocăit. Nu mai lucra, pentruca v e -niau „fraţii" şi lucrau pentru el. Pe ascuns însă se feria de ei şi cutreera crâşmele făcând propagandă pentru legea cea nouă. D-zeu însă nu bate cu bâta!. Intr'o zi, mergând în pădure după lemne, a picat un copac peste el şi i-a frânt oasele spinării. Ce să facă pocăitul? A cercat el cu multe boscoane ale „fraţilor" Dar înzadar. In urmă s'a dus la preoţii pe care-i hulea la preoţii dela sf. Mănăstire, unde-s moaştele sf. Ioan dela Suceava şi s'a rugat să-1 ajute. Cu rugăciunea şi cu medicamentele date de doftori s'a făcut bine. Feri-ţi-vă de oamenii, cari îşi vând credinţa pentru un blid de linte.

Cetiţi şi răspândiţi " „Biserica şi Şcoala"

Aviz oficial P. O. Domni Protoprezbiteri sunt poftiţi

să înainteze aici de urgenţă chitanţele aplica­ţilor dela oficiile protopopeşti pe trimestrele april — iunieşi iulie — septemvrie a. c.

Totasemenea şt chitanţele proprii pentru retribuţiile protopopeşti pe aceleaşi trimestre.

Administraţia Cassei Consiliului Eparhial o/t. român din Arad

Nr. 4287/1927

Aviz oficial Se aduce la cunoştinţa celor interesaţi că

examenul de cvalificaţiune preoţească şi exa­menul preoţesc de promovare se va ţine în 28 Sept. a. c. şi în ziua următoare, în sala de şedinţă a Consiliului eparhial.

Arad, la 5 Septemvrie 1927. Consiliul eparhial ort. rom, din Arad,

Liiciîatiune minuendă. Pentru zidirea casei parohiale din Călacea, pro-

opopiatul Vinga, în baza planului şi devizului de spese, aprobat de Ven. Consiliu Eparhial din Arad cu nr 4M9/1927. se publică licitaţie minuendă pe ziua de 14. Septemvrie 1927, orele 4 d. m., la oficiul paro­hial, pe lângă următoatele condiţiuni:

1. Preţul de esclamare este 458922. lei 56, bani 2. licitanţii vor depune vadiu ee 10% în bani

gats, sau hârtii de valoare acceptabile, care se va restitui întreprinzătorului încredinţat cu efeptuirea luc­rărilor la supra colaudmre.

3. Licitanţii nu pot pretinde spese pentru parti­ciparea la licitaţie.

4. Consiliul parohial î-şi rezervă dreptul de a încredinţa lucrarea acelui întreprinzăror. în care va avea mai multă încredere.

5. Lucrările se vor începe numai după-ce contrac­tul, ee se va încheia cu întreprinzătorul, ha fi apro­bat de Ven. Consiliu Eparhial.

6. Devizul, planul şi condiţiunile se pot vedea la of ciul parohial în ori ce zi .

Călacea, la 28. August 1927. Consiliul parohia! ort. rom.

Publicaţiune de licitaţie. Se publică licitaţie minuendă pentru darea în

întreprindere a lucrărilor de tinichea la sf. biserică ort. rom. din Beiinţ, care se va ţinea în ziua de 11 Septemvrie 1927 la ora 2 p. m.

Devizul se poate vedea zilmic Ja oficiul paroh­ial. Qaranţa 10°/ 0

d i n suma preliminată în deviz. Spesele de drum pentru licitanţi comuna biseri­

cească nu le restitue.

Belfnt la 28 August 1927

Consiliul parohial

Ì . U R S DE VIOLINA, TEORIE, MUZICĂ VOCALĂ şi BISERICEASCĂ,

înscrierile la Cursul de violina, teorie, m -zică vocală şi bisericească, ce-1 predă Dl prof. IOAN L1POVAN se fac în B-dul Regele Ferdinand No. 63—65 in curte visavis de gara C. F. E. Arad-Podgoria.

BIBLIOGRAFIE Carmen Saeculare. Prerţimea română din Ardeal

în slujba idealului naţional de Dr. Sebastian Stanca. Tiparul tipografei eparhiale ort. rom Cluj. Autotul stăpân pe o limbă frumoasă şi deosebit de l impede )

ne poartă prin toate veacurile de bejenie şi suferinţe ale vremii noastre arătândune cu deosebită claritate că această preoţime nu a dispărut în decursul vremu­rilor, cl călăuzită de „umilinţa" lui Isus, a răbdat cu resignaţiune toate împilările, îndeplinindu-şi chemarea de adevărat apostolat. Deşi anul 1918 ni-a adus la sânul patriei—mame dorite de veacuri, preotului nu e permis să-şi părăsească postul de veghe, acum când sufletul poporului trece prin grea încercare.

Broşura Părintelui Dr. S. Stanca nu putem decât să o recomandăm, tuturor cetitorilor - dela sate şl oraşe - cu toată căldura.

La Librăria „Diecezană" din Arad, Str. Eminescu No. 18., se află de vânzare următoarele

tipărituri pentru şcoală: Lei 70- —

" • „ „ absenţi şi elasificaţii . . . . . » 20 — 5 0 -

n Jurnal partizii coala . . . . 4 ' — „ Jurnal de casă » 2- —

„ cu matcă pentru chitanţă . . . . . 2 —

Bon de plată „ . . . . 2 -— Cont de gestiune „ . . . . 2 ' Tabloul absenţelor „ . 2- — Bugetul „ . » 2 - -Ziar de casă pentru bibliotecă „ . . . . 2' —

Conspectul taxelor de înscriere „ . » 3 ' -Inventar „ . 3-— Carnet şcolar buc » 10*— Orare pt. şc. primară, clasele separate buc. . 2 -—

„ „ „ „ pt. toate clasele într'o colecţie . 40 -— Programa analitică a învăţământului primar ediţia

Ministrului Instrucţiunii » 30-— Plan analitic pt. folosul clasei I — I V a şcoalei

primare, de inspectorul Iosif Moldovan . 30-—

2 - 3

C O N C U R S E Pentru întregirea parohiei vacante din Ramna, se

escrie concurs repeţit cu termin de 30 zile dela prima publicare în organul „Biserica şi Şcoala", pe lângă următoarele venite:

1. Usufructul seslei parohiale constatatoare din 3 jug. pământ arabil, 16 jug. care le foloseşte c o ­muna de păşune. Comuna se declară, că la împroprie­tărire va schimba aceste 16 jug. de păşune şl va da altele cu pădure.

2. Usufructut unui intravilan. 3 Stolele legale şi bir legal. 4. Retribuţia dela stat, pentru care parohia nu

ia nici o răspundere. Parohia e de cl. Hl-a. Alesul va predica în toată Dumineca şi sărbă­

toarea, va suporta toate dările după beneficiul său, fiind îndatorat a preda religia la şcoala primară din l o : , fără altă remuneraţie din partea parohiei.

Reflectanţii îşi vor înainta petiţiile înstruate în regulă comitetului parohial, pe calea oficiului proto-presbiteral din Buteni, în terminul corscursual.

T o t în acest termin sunt poft ţi a se prezenta într'o Duminecă sau îatt'o sărbătoare în sf. biserică din Ramna, pentru a-şt arăta desteritatea în cântare şi oratorie. Comitetul parohial.

In înţelegere cu: F. Roxin, protopop. 3 - 3

Pentru îndeplinirea parohiei a doua din Cuvin, rămasă vacantă prin mutarea preotului Dumitru Popa, se publică concurs cu termen de 30 zile dela prima publicare îa „Biserica şi Şcoala".

Parohia este de clasa primă. Dela recurenţi se cere cvalificaţiunea prevăzută în concluzul Sinodului Eparhial No . 8 4 - 1 9 1 0 .

Venitele parohiei sunt: 1. Una sesiune pământ arabil, 32 jug. cad. 2. Birui şi stoiele legale. 3. Locuinţă în casa parohială beneficiată până

acum de preotul D . Popa. 4 Competinţa de lemne şi păşunat după sesiu­

nea parohială. 5. Întregirea de salar dela stat. Alesul va plăti toate impozitele după venitele

sale parohiale va predica în toate Duminecile şi săr­bătorile când va fi de serviciu şi va catehiza la şcoala unde va fi designat.

Reflectanţii la această parohie sunt poftiţi, ca cererile şl certificatele de cvalificaţiune şi serviciu, adresate cătră Consiliul Parohial din Cuvin, să le înainteze P . On. Oficiu protopopesc ort. rom. din Arad. In sfânta biserică din Cuvin se vor prezenta spre a-şi arăta dexteritatea în cele rituale şi în oratorie cu stricta observare a dispoziţiunilor din § 33, al Regula­mentului pentru parohii.

Cuvin, la 31 Iulie 1927. Consiliul parohial ort rom. Cuvin.

In înţelegere cu; Traian Vaţlanu, 3 - 3 protopop.

La liceul Moise Nicoară din Arad sunt vacante 6 burse în bani de 5000 Lei şi 10 locuri gratuite în Internatul liceului.

Atât bursele cât şi locurile gratuite în internat se acordă în bază de concurs.

Nu pot lua parte la concurs decât fiii de funcţio­nari şi cei de săteni.

Petiţiile de insciere la concurs, adresate direc­ţiunii liceului şi timbrate în reguiă se vor înainta pâ­nă la 1 Septembrie 1927 având adnexate următoarele acte:

1. Actul de naştere. 2. Un certificat de ocupaţiunea părintelui sau

tutorelui. 3 Certificatul ultimei clase. 4 Un certificat de paupertate, liberat de primă­

ria comunei unde părintele (tutorele) îşi are domici­liul, din care să se vadă lămurit:

a ) câţi copii are tatăl (tutorele), cu înşirarea nominală a fiecărui copil şi indicarea etăţii iul,

b ) ce posedă ca avere. c ) care este venitul lui lunar sau anual, d ) Un certificat al Administraţiei financiare despre

impozitul anual pe care-1 plăteşte tatăl (tutorele), Elevii care în anul şcolar trecut au urmat cur­

surile la liceul Moise Nicoară nu vor prezenta actele de sub 1-3.

Petiţiiie intrate după expirarea terminulul sau lipsite de unul din adnexele cerute' sau având certifi­cate cu indicarea vagă a averii sau veniturilor, nu se vor lua în considerare.

Direcţiunea liceului. 3—3

Pentru îndeplinirea parohiei Z ă b a l ţ (protopopia-iul L ipove i ) devenită vacantă prin strămutarea preotu­lui Ignatie Dihor, se publică concurs, cu termin d c 30 z i l e dela prima apariţie în „Biserica şi Şcoala" .

Venitele parohiei suni: 1. Un intravilan parohial cu parţela estravilană

ce-i aparţine. 2. Una sesiune parohială constatatoare din 24 jugh.

pământ arător şi 8 jugh. fânaţ. 3. Stolele legale 4. Birul legal. 5. întregirea dela stal pentru care parohia nu

garantează. Alesul va plăti toate impozitele după venitul pa­

rohial ce beneficiază, va catechizâ la şcoala primară din loc şi va predica regulat în sfânta biserică.

Parohia e de clasa a II. (doua) dela reflectanţi se cere asemenea cvalificaţiune.

Reflectanţii î-şi vor înainta recursele adjustate cu documentele recerute şi cu cerlificat despre eventualul serviciu prestat adresate Consiliului parohial ort. ro­mân din Lipova şi cu prealabila avizare a protopres­biterului iractual se vor prezenta în vre-o Duminecă ori sărbătoare în sfânta biserică din Zăbalţ, spre a-şi arăta desteritatea în cele rituale şi oratorie, observând strict dispoziţiunile §-lui 33 din Reg. pentru parohii.

C e i din altă dieceză au să poseadă permisiunea P . S. Sale Dlui Episcop diecezan de a putea recurge ceeace vor dovedi protopresbiterului tractuat spre a Ii-se da voie a se prezenta în parohie.

Zăbalţ, la 29 August 1927. Consiliul parohial.

In înţelegere cu; Fabriciu Manuilă, protopop. 2—3

Conform rezoluţiunii Vener. Consiliu eparhial N o . 3698/927. Pentru îndeplinirea parohiei nou înfiin­ţată de cl. I. din Timişoara-Principele Carol (Iosefin) se publică concurs cu termin de 30 de zile dela prima apariţie în organul diecezan „Biserica şi Şcoala.

Venitele împreunate cu acest post sunt: 1. Una sesiune parohială în esteziune de 32 jugh.

cad. pământ arabil, într'un complex. 2. Stolele legale. 3. întregirea dotaţiei preoţeşti dela Stat, Reflectanţii pot să fie candidaţi de preoţi, sau

preoţi, dar aceşti din urmă în funcţie bisericească, toţi cu cvalificaţiuni de clasa I. (concl. 84/910).

Cel ales nu va putea ocupa altă funcţie în afară de aceea din parohie, decât numai cu autorizaţia Ven, Consiliu eparhial din Arad.

Până la zidirea unei biserici, sau instalarea unei capele în această parohie, cel ales va servi deocam­dată la biserica din Timişoara-Elisabeta alternativ cu preotul de aici, având a predică totdeauna, când va fi cu rândul la serviciu. Va avea să catehizeze la şcolile primare şi de ucenici din parohie şi va face servicii pastorale la spitalele din Timişoara, unde va fl de­signat de protopopul tractual.

Impozitul după beneficiul din parohie cade în sarcina celui ales.

Cel doritori a competa la acest post se vor pre­zenta în cutare Duminecă, sau sărbătoare fn sf, bi­serică din Timişoara-Elisabeta spre a-şi arăta dexteri­tatea în cele rituale şl oratorie, conformându-se strict dispoziţiunilor § lui 33 din Regulamentul pentru paro­hii, iar cererile însoţite de anexele necesare, adresate consiliului parohial din Timişoara-Principele Carol (Iosefin), le vor înainta în termenul concursual ofieiu-lui protopojfesc din Timişoara.

Cei din altă dieceză vor cere binecuvânta­rea P. S. Sale Domnului Episcop diecezan spre a putea recurge.

Timişoara Principele Carol, din şedinţa consiliu­lui parohial ţinută la 22 Iulie 1927.

Oavriil Selâgean Teodor Stolanovici paroh, preşed. cons parohial. notarul cons. parohial. In înţelegere cu

Dr. Patrichie Ţiucra protopop.

1—3

In conformitate cu decisul Ven . Consiliu epar­hial de sub Nr. 3320/1926 se scrie concurs cu termin de 30 zile dela prima publicare în .Biserica şi Şcoala" pentiu depllnirea capeianiei temporale, cu drept de succesiune, pe lângă parohul Romul Motorca din Agriş .

Venitele sunt: 1. Jumătate din sesia parohială constatatoare din

32 jugh. cadastrale. 2. Stolele legaie în întregime. 3. Până când statul va încuviinţa capelanului

retribuţia cuvenită va primi anual din ajutorul de stat al parohului 12000 Lei adecă: douăsprezece mii Lei în rate egale trimestrale.

4. Birul legal în întregime. 5. Jumătate din intravilanul parohial. 6. Cât timp va ocupa postul de capelan i-se pune

la dispoziţie în mod gratuit de cătră parohiul R. M o ­torca locuinţa din casa sa de lângă sf. biserică fără pivniţă, eventual altă locuinţă adecvată.

Parohia este de cl. I. deci dela recurenţi se cere cvaliîicaţiunea normată în concluzul sin. eparhial N o . 84/1910.

Alesul va avea să predice la rândul său de ser­viciu, să catehizeze elevii ort. rom. dela şcoalele pri­mare. Va suporta toate impozitele după partea sa de beneficiu.

Recursele adjustate cu documentele prescrise — la cei din altă dieceză şi un act despre consen-zul P . Sf. Sale Dlui Episcop diecezan — sunt a se adresa consiliului parohial din Agriş şi trimite în ter-minul concursual oficiului ppesc. ort. rom. din Siria (jud. Arad) . Reflectanţii în observarea dispoziţiei din §-ul 33. a Reg. pentru parohii vor avea a-se prezentă în sf. biserică din Agriş spre a-şi arăta destoinicia în oratorie şi cele rituale.

Arad, din şed. Consil. eparhial ţinută în 6 Se­ptemvrie 1927.

Consiliul eparhial ort. român. 1 - 3

Pentru îndeplinirea parohiei din comuna Beregsău, devenită vacantă în urma decedării preotului Ioan Balta, se publică concurs cu termen de 30 zile. soco­tite dela prima apariţie în organul diecezan „Biserica şi Şcoala".

Venitele împreunate cu acest post sunt: 1. Una sesiune parohială, cuprinsă în cartea

funduară Nr. 112. 2. Stolele legale. 3. Birul legal în baza decisului Ven . Consiliu

Eparhial din Arad Nr. 4304/1927, conform §-ului 29 din Regulamentul pentru parohii.

4. întregirea dotaţiei preoţeşti dela Stat. 5. Fiitorului preot i-se asigură locuinţa în casa

de sub Nr . 410, pe care comuna bisericească se o-bligă a o repara şi întreţine permanent în stare bună.

In schimbul folosinţei intravilanului, pe care se află casa Nr. 4t0, preotul ales renunţă în favorul co ­munei bisericeşti, la folosinţa intravilanului parohial Nr. 101.

Impozitele după întreg beneficiul din parohie cad în sarcina celui ales.

Preotul va cateh za la toate şcolile primare din loc, fără nici o altă remuneraţie din partea parohiei.

Parohia fiind de cl I. (pr imă) dela recurenţi se cere cvalificaţie regulamentară.

Din beneficiul parohial jumătate îi compete, până la 10 Martie 1928, dnei preotese văd. Ghizela Balta, care până la data numită va suporta şi cvota ce-i revine din impozite.

Cei doritori a competa la acest post se vor pre-senta în cutare Duminecă sau sărbătoare, în sf. B i ­serică din Beregsău, spre a-şi arăta dexteritatea în în cele rituale şi oratorie, conformându-se strict dis-poziţiunilor §-ului 33 din Regulamentul pentru parohii, iar cererile însoţite de anexele necesare, adresate Consiliului parohial din Beregsău, le vor înainta în termenul concursului, oficiului prototop. din Timişoara.

Cei din altă dieceză vor cere prealabil binecu­vântarea P. S. Sale Domnului Episcop diecezan, spre a putea recurge.

Beregsău, din şedinţa cons. parohial ţinută la 10 Aprilie 1927. Gheorghe Tocitu m. p. adm. par. preş. cons. par. Filip Doboş m. p. not. cons par.

In înţelegere cu: Dr. Patrichie Ţiucra m p. protopop.

I C R O I T O R D E R E V E R E N Z I Antoniu Kardoş

Arad, Piaţa Elena Doamna 13

(Aproape de institutul teologic)

4 • 4 •

4 • 4 • 4 • 4 • 4

LA EXPOZIŢIA DE INDUSTRIE DIN ARAD IN 1903, A OBŢINUT DECORAŢIE CU DIPLOMA DE ONOARE.

T U R N Ă T O R I E D E C L O P O T E IOSIF B I S Z Â K =

1 GHIOROC (Jud. Arad)

SE T O A R N Ă IN DIFERITE F O R M E ŞI M Ă R I M I C U INSCRIPŢI I S P E C I A L E PE C O R P L U C R A T E D I N MATERIE P R I M Ă ŞI C U PREŢURILE C E L E

M A I M O D E R A T E . D O R I T O R I I SE P O T A D R E S A IN S C R I S P E N T R U RELAŢII .

C A T A L O G L A C E R E R E G R A T I S .

UZINELE METALURGICE TIMIŞOARA S. P. A. - = = = STRADA ANDREI MUREŞANU No. 3 ~

n iiüffi HI in i s m i i ^ iu iy m iii m utilii ÍSÍ ¡ÍIJ U iy ist DI IÌÌIIÌ uţ ^ ..IIÍÍÍ us «ii liiir

;\.': .\.:<. k5^<

Clopote din melai curat. Armonie şi acord perfect. Insta­lat cu cele mai mo­derne maşini. Pre­ţurile absolut con-

oenabile.

TELEFON No. 23 - 42.

Redactor responzabil: SIMIQN STANA.

Censurât: Prefectura Judeţului.

Tiparul Tipografiei Diecezane Arad 6010