tezĂ de doctorat - usamv clujrăspândire pe glob. cartoful a devenit un aliment de baz pentru...

UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ

CLUJ NAPOCA

FACULTATEA DE AGRICULTURĂ

Şcoala doctorală

Ing. SÎRBU CAMELIA MARIA (ALĂMOREAN)

TEZĂ DE DOCTORAT REZUMAT

CERCETĂRI PRIVIND CULTIVAREA

CARTOFULUI ÎN SISTEMUL DE AGRICULTURĂ BIOLOGICĂ (ORGANICĂ)

CONDUCĂTOR ŞTIINŢIFIC,

Prof. univ. dr. ing. GAVRILĂ MORAR

CLUJ-NAPOCA

2011

Ing. Camelia Maria Sîrbu (Alămorean) Rezumat

INTRODUCERE

Cartoful, cu o istorie foarte veche şi glorioasă, este originar din America Centrală şi

de Sud, unde, împreună cu porumbul, a constituit unul dintre alimentele de bază, care a

hrănit şi a susţinut o uimitoare civilizaţie şi o înfloritoare cultură a indigenilor şi a asigurat

măreţia Imperiului Inca. După descoperirea „Lumii noi” în anii 1492-1496, cartoful a ajuns

în ”bătrâna Europă” în jurul anilor 1553, ca o plantă necunoscută, de unde, mai târziu, a

reuşit să cucerească întreaga civilizaţie.

Alături de cultura grâului, a porumbului şi a orezului, cartoful se bucură de o mare

răspândire pe glob. Cartoful a devenit un aliment de bază pentru aproape întreaga omenire

de pe glob, fiind consumat şi apreciat nu numai în ţările şi zonele sărace din Asia, Africa şi

America Latină, dar şi în ţările bogate şi dezvoltate cum sunt: Anglia, Olanda, Germania,

Franţa SUA şi altele(IANOSI I.S., 2002).

Sub egida unor mari organizaţii internaţionale cum sunt ONU sau FAO, pe data de

22 decembrie 2005, anul 2008 a fost declarat Anul Internaţional al Cartofului, iar prin

importanţa pe care o reprezintă cartoful pentru lumea economică mondială este de reţinut că

această plantă este singura cultură agricolă cotată la bursa de pe Wall Street din New York.

Cartoful este o cultură cu potenţial ridicat de producţie, pe o suprafaţă echivalentă

putând să producă de 10-15 ori mai multă hrană decât grâul, porumbul sau chiar orezul.

Datorită valorii nutritive ridicate a tuberculilor de cartof, determinată de conţinutul

echilibrat în glucide, proteine, lipide şi vitamine, a gustului plăcut şi a digestibilităţii

ridicate, cartoful satisface cele mai diversificate gusturi şi cele mai mari exigenţe.

Tuberculii cartofului reprezintă un aliment aproape complet, având un conţinut

ridicat de hidraţi de carbon(15-25%, în funcţie de soi), substanţe proteice şi vitamine(A1, B1,

B2, B3, K şi mai ales vitamina C, care însumează 13-23 mg/100 grame substanţă uscată) şi

substanţe minerale(100 grame tuberculi fierţi conţin 0,5-2 mg fier asimilabil, 25-50 mg

fosfor asimilabil şi 6-17 mg calciu asimilabil)(WIRTHS,1968 citat de DRAICA C. şi colab.

1996).

Pentru industrie, cartoful este utilizat în producerea alcoolului, amidonului şi

glucozei. Din 1000kg de cartof se pot obţine 56-132 litri de alcool sau 140 kg amidon, sau

240-260 kg chips, sau 700-750 kg pommes-frites. Din amidon se pot realiza peste 700

1


derivate utilizate în industria alimentară, farmaceutică, textilă, producerea hârtiei,

etc.(DRAICA C., 1995).

De asemenea, cartoful este utilizat şi la producerea bioetanolului care în amestec

benzina este considerat combustibilul secolului XXI. Din 2017 Uniunea Europeană

intenţionează să subvenţioneze cu 50% rafinăriile care utilizează amestec de benzină cu

bioetanol din cartof sau din alte plante cum sunt: sfecla şi porumbul(http://www.zdd.ro).

Pentru animale, cartoful este considerat un furaj valoros, asigurând 26-30 UN/100g,

respectiv 0,64-1,50 proteină digestibilă/100g. O cantitate de 4 kg cartof fiert este echivalent

cu 1 kg orz, cu 0,9kg porumb sau 12 litri de zer (IANOSI I. S., 2002).

Sub aspect agronomic se integrează foarte bine în asolomentele cerealiere sau

legumicole, acestea având nevoie în cadrul rotaţiilor obligatorii de o plantă care îşi formează

producţia în sol, îl afânează, îi îmbunătăţeşte însuşirile fizice, chimice şi biologice prin

particularităţile sale de creştere şi dezvoltare în sol.

Coordonarea ştiinţifică a cercetărilor prezentate, interpretarea rezultatelor şi

elaborarea lucrării de faţă s-au realizat sub îndrumarea distinsului Profesor universitar

doctor inginer Gavrilă Morar. Dânsului îi adresez şi pe această cale recunoştinţă şi cele

mai sincere mulţumiri pentru suportul profesional şi moral acordat permanent pe parcursul

elaborării prezentei teze.

Îmi exprim recunoştiinţa şi sincere mulţumiri domnului Profesor universitar doctor

inginer Ion Oltean pentru sprijinul acordat la înfiinţarea şi finalizarea experienţelor privind

controlul gândacului din Colorado.

Cuvinte de mulţumire şi consideraţie aduc colectivului de la disciplina de Fitotehnie

pentru sprijinul acordat în timpul pregătirii tezei de doctorat.

Doresc să mulţumesc familiei mele pentru devotamentul şi sprijinul acordat pe toată

perioada elaborării acestei lucrări.

2

http://www.zdd.ro/


CAPITOLUL I

AGRICULTURA BIOLOGICǍ, CONCEPT ŞI EVOLUŢIE In capitolul I sunt prezentate cauzele care au condus la apariţia şi răspândirea

conceptului de agricultură biologică(organică) în europa şi în lume, conceptul de agricultură

biologică precum şi situaţia agriculturii biologice în lume şi în România.

CAPITOLUL II

STADIUL ACTUAL AL CERCETĂRILOR PRIVIND CULTURA

CARTOFULUI ÎN SISTEM BIOLOGIC

În aest capitol este redat stadiul actual al cercetărilor privind cultura cartofului în

sistem biologic şi este descrisă tehnologia de cultivare a cartofului în acest sistem de

agricultură(conversia terenului, amplasarea culturii cartofului, asolamentul şi lucrările

solului, pregătirea terenului pentru plantat şi plantarea cartofului, fertilizarea, lucrări de

îngrijire, recoltarea şi depozitarea cartofului).

CAPITOLUL III OBIECTIVELE CERCETĂRILOR, MATERIALUL ŞI METODA DE

CERCETARE

3.1. OBIECTIVELE CERCETĂRILOR

Obiectivele cercetărilor au fost:

Studiul unui sortiment de soiuri de cartof pretabile la agricultura biologică, care

să se caracterizeze prin:

- rezistenţă genetică la principalele boli ale cartofului;

- rezistenţă la degenerare, rezistenţă cunoscută la principalele viroze

grave ale cartofului;

- un potenţial de producţie rezonabil care să le asigure eficienţa

economică;

- agreate de consumatori.

3


Identificarea unor fertilizanţi naturali aplicaţi la sol sau pe foliaj care să

contribuie la stimularea randamentului fotosintetic respectiv a producţiei;

Identificarea şi testarea unor produse naturale pentru controlul bolilor şi

dăunătorilor sau alte produse naturale de control acceptate în agricultura

biologică;

Controlul buruienilor prin diferite mijloace, altele decât cele chimice.

3.2. MATERIALUL ŞI METODA DE CERCETARE

3.2.1. Materialul biologic utilizat

Pentru studiul pretabilităţii soiurilor de cartof la agricultura biologică, s-au luat în

studiu un sortiment de 11 soiuri româneşti create la Institutul Naţional de Cercetare,

Dezvoltare pentru Cartof şi Sfeclă de Zahăr, Braşov sau la staţiunile de cercetare de profil

din ţară, de la Târgu-Secuiesc respectiv de la Miercurea Ciuc şi 2 soiuri de provenienţă

olandeză.

Aceste soiuri au fost următoarele:Roclas, Zamolxis(Dacia), Cumidava(Amelia),

Christian, Redsec, Productiv, Tentant, Frumoasa, Robusta, Rozal, Sante, Riviera şi Agata.

3.2.2. Materiale folosite în cercetare

3.2.2.1.Îngrăşăminte foliare

Dintre îngrăşămintele foliare admise în agricultura biologică s-au folosit următoarele

produse în concentraţiile recomandate de firmele producătoare: Biomit pluss, Biostar,

Maxiroot, Terra Sorb, Glutaxin. Îgrăşămintele foliare s-au aplicat în plină vegetaţie a

plantelor (lunile iunie-august) de 3 ori în fiecare an.

3.2.2.2.Controlul manei

Pentru controlul manei cartofului s-au testat 9 produse naturale admise în agricultura

biologică în anul 2004 şi 7 produse în următorul an experimental.

4


Tratamentele s-au aplicat în plină vegetaţie de 2 ori în anul 2004 şi 3 ori în următorul

an.

Tratamentele cu produse naturale admise în agricultura biologică demonstrează

posibilitatea prelungirii vegetaţiei foliajului peste limita naturală de rezistenţă a soiului.

Produsele utilizate au fost: argilă nutritivă, zer, zeamă bordeleză, bentonită,

oxiclorură de cupru, lapte tras, hidroxid de cupru, argilă, permanganat de potasiu

3.2.2.3. Controlul gândacului din Colorado

În anul 2004, în câmpul experimental al disciplinei de Fitotehnie, amplasat în ferma

Cojocna s-au testat două extracte naturale, respectiv cele obţinute din Taraxacum officinale

L (păpădie) şi Tagetes erecta L (crăiţe), în ceea ce priveşte efectul repelent a acestora asupra

adulţilor speciei Leptinotarsa decemlineata Say.

Pentru extractul obţinut din Tagetes erecta L., s-a folosit pudră din flori şi receptaculi

în procent de 20% substanţă activă cu solvenţii: propilenglicol, alcool etilic, acetat de etil şi

apă în raport de 1 :0,15 :0,5 :8.

Pentru al doilea extract, cel din Taraxacum officinale L, s-a utilizat macerat din

frunze proaspete în procent de 20% substanţă activă, solvenţi propilenglicol şi apă în raport

de 1 :1.

În vederea testării efectului repelent, aceste extracte au fost testate fie separat (la

fiecare extract verificându-se două concentraţii de utilizare), fie în amestec (verificându-se

două amestecuri, cu cantităţi diferite de extract).

Pentru aplicarea tratamentului s-a folosit pompa Solo 4, aplicându-se un volum

normal de solutie (800 litri soluţie/ha) pentru ca soluţia aplicată să asigure o acoperire totală

a aparatului foliar. Pentru evaluarea eficacităţii s-a procedat la numărarea pontelor existente

în fiecare variantă, raportându-se apoi la numărul de plante tratate. Eficacitatea s-a calculat

după următoarea formulă : E%= (1-n/N) x 100, în care n= numărul mediu de

ponte/plantă în varianta cu aplicare de tratament şi N= numărul mediu de ponte/plantă în

varianta martor netratat.

Tot în anul 2004, s-au testat diferite extracte hidroalcoolice în combaterea larvelor

gândacului din Colorado. Pentru relizarea extractelor s-au utilizat 12 specii de plante:

Armoracia rusticana Lam. (hrean),

5


Artemisia abrotanum L. (lemnul domnului sau rozmarin),

Artemisia capilaris, Artemisia absinthium L. (pelin),

Chrysanthemum cinerariaefolium Trev. (tătăişi),

Chrysanthemum balsamita var. canfora,

Leuzea carth. (limba oii sau steghia turcească),

Marrubium vulgaris L. (voronic sau unguraş),

Mentha piperita L. (izmă),

Nepeta cataria var. citriodora (cătuşnică),

Ruta corsica L. (vârnanţ),

Taraxacum officinale L. (păpădie) ;

Tagetes erecta L.

Pentru extractele obţinute din Tagetes erecta L., testate în 4 variante, s-a folosit pudră

din flori şi receptaculi în procent de 20% substanţă activă în amestec cu solvenţii :

propilenglicol, alcol etilic, acetat de etil şi apă în raport de 1 : 0,15 : 0,5 : 8.

În alte 4 variante s-a utilizat extract din frunze proaspete de Taraxacum officinale L.,

în procent de 20%, în amestec de solvenţi propilenglicol şi apă în raport de 1 : 1.

Pentru 2 variante s-a utilizat extract din frunze proaspete de Tagetes erecta, în

amestec de solvenţi propilenglicol şi apă în raport de 1 : 1.

Pentru alte 20 de variante, extractele s-au făcut din herba (pentru fiecare specie de

plantă) în amestec de solvenţi propilenglicol şi apă în raport de 1 : 1.

Pentru evaluarea eficacităţii s-a aplicat acelaşi mod de calcul ca şi în cazul folosirii

repelenţilor.

În anul 2005 s-au testat 7 variante de extracte vegetale în vederea stabilirii eficacităţii lor

asupra larvelor gândacului din Colorado. Acestea au fost următoarele:

V1 – extract din Armoracia rusticana în raport 1:3

V2- extract de Chysanthemum cinerariaefolium în raport de 1:3

V3 - extract de Artemisia abrotanum în raport de 1:3

V4 - extract de Artemisia capilaris în raport de 1:3

V5 - extract de Chysanthemum balsamita var. canfora în raport de 1:3

V6 - extract de Marrubium vulgaris în raport de 1:3

V7 - extract de Ruta corsica în raport de 1:3

6


Pentru aprofundarea studiilor privind controlul gândacului din Coloroado s-a înfiinţat

o experienţă în laborator în vederea testării a 3 extracte dintre cele mai eficiente produse

asupra larvelor de diferite vârste.

Extractele folosite au fost următoarele:

Extract 1 – Artemisia abrothanum – 9% în etanol 20%

Extract 2 – Chrysanthemum cinerariaefolium - 9% în etanol 20%

Extract 3 – Chrysanthemum balsamita - 9% în etanol 20%

Extract 4 – Armoracia rusticana

3.2.3. Metode de cercetare.

a) Influenţa îngrăşămintelor foliare şi a produselor biologice folosite în controlul manei,

asupra producţiei la soiurile de cartof pretabile pentru agricultura biologică

În anul 2004, fertilizanţii foliari au fost aplicaţi la 12 soiuri. De asemenea toate

produsele naturale testate pentru controlul manei au fost aplicate la cele 12 soiuri.

În anii 2006, 2007, 2008 s-au iniţiat cercetări trifactoriale sistematice în interacţiunea

factorului soi cu produse pentru controlul manei respectiv cu fertilizanţi foliari. Experienţele

au fost amplasate şi calculate după metoda parcelelor subdivizate cu 2 şi 3 factori în 4

repetiţii.

Experienţa 1. – Influenţa îngrăşămintelor foliare asupra producţiei la soiurile de

cartof pretabile pentru agricultura biologică cu următorii factori şi graduări:

Factorul A-anul experimental cu trei graduări:

a1 - 2006

a2 – 2007

a3 - 2008

Factorul B – soiul de cartof pretabil la agricultura biologică cu cinci graduări:

b1 – Robusta

b2 – Rozal

b3 – Redsec

b4 – Amelia

b5 - Productiv

7


Factorul C – fertilizarea foliară cu şase graduări:

c1 – nefertilizat

c2 – Biomit pluss

c3 – Biostar

c4 – Maxiroot

c5 – Terra Sorb

c6 – Glutaxin

Experienţa 2. – Controlul manei cu produse biologice cu următorii factori şi graduări:

Factorul A – Soiul de cartof cu pretabilitate pentru agricultura biologică, cu 5

graduări:

a1 – Robusta

a2 – Rozal

a3 – Redsec

a4 – Amelia

a5 - Productiv

Factorul B – produse alternative pentru controlul manei, cu opt graduări:

b1 - netratat

b2 – zeamă bordeleză

b3 – argilă

b4 – bentonită

b5 – oxiclorura de cupru

b6 – hidroxid de cupru

b7 – argilă nutritivă

b8 – permanganat de potasiu

Experienţele au fost amplasate în 4 repetiţii respectând riguros tehnologia de

cultivare a cartofului în vederea punerii în evidenţă a factorilor experimentali urmăriţi.

Rezistenţa la mană s-a apreciat prin gradul de atac al bolii asupra foliajului dată de

relaţia dintre intensitatea atacului şi frecvenţa bolii.Aprecierea rezistenţei soiurilor la mana

8


9

cartofului s-a făcut prin note de la 1 la 9, (nota 1- soi foarte rezistent la atacul de mană, iar

nota 9-foarte sensibil).

b)Controlul buruienilor

Dintre metodele cunoscute pentru controlul buruienilor în agricultura biologică ne-am

oprit la metoda folosirii focului. Această raţiune a fost determinată de apariţia buruienilor

în cultura de cartof până la răsărirea cartofului când, focul poate acţiona pe întreaga

suprafaţă de teren şi după răsărirea plantelor de cartof, când acestea pot fi protejate cu

apărători speciale, urmând ca focul să fie dirijat printre biloane.

Fig. 6. Controlul buruienilor (original)

S-a folosit o unealtă special confecţionată în atelierele universităţii, sub concepţia

noastră, formată dintr-un cărucior pe roţi de bicicletă care se poate deplasa în câmp

orientând un jet de gaz provenit dintr-o butelie amplasată pe cărucior. Buruienile au fost

urmărite în diferite stadii de dezvoltare iar focul a fost dirijat de dimensiuni variabile pentru

acoperirea suprafeţei dintre biloane(Fig. 6.).


CAPITOLUL IV CONDIŢIILE PEDOCLIMATICE ÎN CARE S-AU DESFĂŞURAT

CERCETĂRILE

4.1. AMPLASAREA EXPERIENŢELOR

Pe parcursul anilor, experienţele au fost efectuate în mai multe locaţii:în anul

2004 în câmpul experimental al USAMV Cluj-Napoca de la ferma Cojocna, comuna

Cojocna, iar în anii experimentali 2006-2008 la Staţiunea de Cercetare şi Dezvoltare

pentru Cultura Pajiştilor din comuna Jucu.

În subcapitolele 4.2, 4.3. şi 4.4. sunt prezentate condiţiile pedoclimatice în care

s-au desfaşurat experienţele.

CAPITOLUL V

REZULTATE OBŢINUTE

5.1. REZULTATE PRIVIND PRETABILITATEA SORTIMENTULUI DE

SOIURI LUAT ÎN STUDIU LA AGRICULTURA ECOLOGICĂ

5.1.1.Rezultate privind pretabilitatea unui sortiment de soiuri de cartof

la agricultura biologică

Principalele caracteristici luate în studiu la soiurile cercetate au fost: producţia

totală obţinută, masa medie a unui tubercul, numărul mediu de tuberculi la cuib şi

rezistenţa la mană. În primul an de studiu (2004) s-au studiat un număr de 12 soiuri de

cartof.

Cele mai pretabile soiuri româneşti pentru agricultura ecologică în anul

experimental 2004 au fost: Robusta, Redsec, Rozal şi Amelia, care au realizat

producţii ridicate şi au avut şi o rezistenţă bună la mană. Soiul Amelia, nu a acumulat

o producţie foarte ridicată dar, s-a evidenţiat prin rezistenţa mare la mană,

caracteristică deosebit de importantă în agricultura ecologică(tabel 1.).

10


Tabel 1. Rezultatele testărilor privind pretabilitatea soiurilor de cartof la agricultura

biologică (Cojocna 2004) Soiul Producţia

t/ha Masa

med. a unui tub. (g)

Nr. mediu de tub. la cuib

03.08.2004Gradul de atac (%)

01.09.2004 Gradul de atac (%)

10.09.2004Gradul de atac (%)

Sante 36,4 45,9 17 10 30 80 Tentant 34 58,1 14 60 90 90 Robusta 28,5 54,0 11 10 10 70 Redsec 24,6 51,3 10 10 70 80 Frumoasa 24,4 52,4 10 50 90 90 Rozal 21,7 57,4 8 10 30 80 Roclas 17,6 50,3 7 80 90 90 Agatha 17,2 54,2 7 90 90 90 Amelia 16,7 49,6 7 10 30 80 Dacia 13,2 34,3 8 20 90 90 Christian 9,5 24,1 8 40 90 90 Riviera 8,8 41,4 5 90 90 90 10-30% – rezistent la mană; 40-60% – tolerant la mană; 60-90% – sensibil la mană;

5.1.5. Rezultate privind pretabilitatea unui sortiment de soiuri de cartof

autohtone la agricultura biologică, în medie pe anii 2006-2008

Anii experimentali 2006-2007-2008, au fost apropiaţi din punct de vedere a

favorabilităţii pentru cultura cartofului şi apropiaţi din punct de vedere climatic.

Producţiile obţinute sunt apropiate între cei trei ani experimentali (Tabel 2.) oscilând

în jurul valorii de 35-36 t/ha, diferenţele de producţie fiind nesemnificative.

Tabel 2 Influenţa anilor experimentali asupra producţiei

Anul Producţia(t/ha) % Diferenţa Seminificaţia Test Duncan

1. 2006 35,55 100,0 0.00 Mt. A 2. 2007 35,56 100,0 0,01 - A 3. 2008 34,68 97,5 -87 - A DL(p 5%) 1,47 DL(p 1%) 2,23 DL(p 0,1%) 3,58

11


În medie pe cei trei ani expeimentali, soiurile de cartof experimentate (Tabel 3.)

se grupează în două categorii: în prima categorie soiurile Robusta şi Rozal, soiuri cu

potenţial mai mic dar mai favorabile din punct de vedere al pretabilităţii la agricultura

ecologică ca urmare a rezistenţei lor mai ridicate la mană, iar în a doua categorie se

grupează soiurile cu potenţial mai ridicat de producţie (soiurile Redsec, Amelia şi

Productiv) care în anii experimentali au depăşit cu 13 până la 20% soiul Robusta luat

ca martor. Aceste soiuri Redsec, Amelia şi Productiv au realizat sporuri foarte

semnificative de producţie în medie pe cei trei ani comparativ cu soiul Robusta,

diferenţe validate şi prin calculul statistic efectuat prin testul comparaţiilor

multiple(Duncan).

Tabel 3. Comportarea soiurilor de cartof în cei trei ani experimentali

Soiul Producţia(t/ha) % Diferenţa Semnificaţia Test Duncan

1. Robusta 32,20 100,0 0.00 Mt. A 2. Rozal 31,48 97,8 -0,71 - A 3. Redesec 38,63 120,0 6,44 *** B 4. Amelia 36,57 113,6 4,38 *** B 5. Productiv 37,44 116,3 5,25 *** B DL(p 5%) 2,15 DL(p 1%) 2,88 DL(p 0,1%) 3,80

În interacţiunea an experimental x soi pretabil la agricultura ecologică se

constată o comportare diferită a soiurilor în anii experimentali (Tabel 4.). Dacă în anul

2006 soiurile au realizat producţii practic egale între ele, cu excepţia soiului Rozal care

a avut o depresiune foarte puternică de producţie exprimată prin diferenţe foarte

semnificativ negative, în anii 2007 şi 2008 toate soiurile experimentate au depăşit soiul

Robusta luat ca martor. Se pare că există o corelaţie inversă, valabilă ca şi în cazul

altor culturi agricole cum ar fi grâul, porumbul, sfecla etc., între producţie şi calitate.

Dacă soiul Robusta s-a dovedit cel mai pretabil soi pentru agricultura ecologică din

punct de vedere al rezistenţei la mană, producţiile realizate de acesta au fost mai mici

decât la celelalte soiuri experimentate în medie pe cei trei ani.

12


Tabel 4. Producţia de tuberculi în interacţiunea an experimental x soi

Anul Soiul Producţia

(t/ha) % Diferenţa

(t) Semnificaţia Test

Duncan 2006 Robusta 36,91 100,0 0,00 Mt. DEF

Rozal 28,14 76,2 -8,78 000 A Redsec 37,85 102,6 0,94 - EF Amelia 37,29 101,0 0,38 - EF Productiv 37,58 101,8 0,66 - EF

2007 Robusta 30,10 100,0 0,00 Mt. AB Rozal 31,54 104,8 1,44 - ABC Redsec 38,19 126,9 8,09 *** EF Amelia 39,53 131,3 9,43 *** F Productiv 38,44 127,7 8,33 *** EF

2008 Robusta 29,57 100,0 0,00 Mt. AB Rozal 34,77 117,6 5,20 ** CDE Redsec 39,85 134,8 10,28 *** F Amelia 32,90 111,3 3,33 - BCD Productiv 36,31 122,8 6,74 *** DEF

DL (p 5%) 3,73 DL (p 1%) 5,00 DL (p 0,1%) 6,59

5.2. REZULTATE PRIVIND EFICACITATEA UNOR FERTILIZANŢI FOLIARI

NATURALI ASUPRA PRODUCŢIEI SOIURILOR DE CARTOF

5.2.1 Rezultate privind eficacitatea unor fertilizanţi foliari naturali asupra

producţiei soiurilor de cartof , în anul 2004 ,la Cojocna, jud. Cluj

. Modul cum au influenţat îngrăşămintele foliare producţia în anul 2004, este

redat în Tabelul 5.

Soiurile pe un fond nefertilizat au reacţionat diferit prin sporuri de producţie

variabile la aplicarea îngrăşămintelor foliare unele realizând, ca urmare a unor blocaje

metabolice probabil în sinteza amidonului, scăderi ale producţiei, cum ar fi soiul Sante

care a reacţionat negativ la majoritatea variantelor de fertilizare foliară. Alte soiuri au

reacţionat pozitiv la toate produsele cum ar fi: Rozal, Dacia, Amelia, Riviera şi

Christian. Aceste soiuri se remarcă prin sporuri de producţie asigurate statistic în

majoritatea cazurilor studiate la fertilizarea foliară cu produsele studiate. Cu excepţia

13


14

soiului Riviera toate celelalte sunt creaţii ale cercetării ştiinţifice din ţara noastră fapt

ce le conferă un avantaj în plus în producerea de sămânţă în cultivarea lor pentru

producţia ecologică de cartof.

În noul concept de acţiune al fertilizanţilor foliari se presupune că aceştia au un

rol mare în antrenarea nutrienţilor din sol printr-o absorbţie mai accentuată a

elementelor minerale. În acest sens soiurile pot avea o reacţie diferită la fertilizarea

foliară, după cum genotipul are sau nu un sistem radicular mai mult sau mai puţin

dezvoltat sau o capacitate mai mare sau mai mică de absorbţie a nutrienţilor din sol.

Dintre soiurile testate remarcăm în mod deosebit soiurile Rozal la care

producţia este stimulată în mod semnificativ la patru din cele cinci îngrăşăminte foliare

testate şi soiurile Amelia, Dacia, Riviera şi Christian.


Tabel 5. Influenţa fertilizanţilor foliari asupra producţiei la soiurile experimentate (t/ha) (Cojocna 2004 )

Soiul Martor Var.2

Terra-

Sorb

Dif. faţă

de martor

Var.3

Glutaxin

Dif. faţă

de

martor

Var.4

Maxiroot

Dif. faţă

de

martor

Var.5

Biostar

Dif. faţă

de

martor

Var.6

Amalgerol

Dif. faţă

de

martor

Tentant 34 33,5 -0,5 35,1 +1,1 38 +4 40,2 +6,2 30,3 -3,7

Frumoasa 24,4 24,9 +0,5 21,1 -3,3 27,3 +2,9 17,2 -7,2 29,7 +5,3

Robusta 28,5 26,0 -2,5 21,4 -7,1 29,9 +1,4 30,9 +2,4 36 +7,5*

Rozal 21,7 30,4 +8,7* 27,2 +5,5 39,3 +17,6** 39,3 +17,6** 34,3 +12,6*

Redsec 24,6 29,2 +4,6 30,9 +6,3 28 +3,4 39 +14,4** 48,7 +24,1**

Roclas 17,6 14,0 -3,6 12,3 -5,3 12,6 -5 19 +1,4 21,3 +3,7

Dacia 13,2 19,6 +6,4 24,6 +11,4* 21,3 +8,1* 26,1 +12,9* 27,8 +14,6**

Amelia 16,7 24,5 +7,8* 29,6 +12,9* 21,6 +5,6 25 +8,3* 24 +7,3*

Agatha 17,2 20,7 +3,5 19,6 +2,4 24,2 +7 20,4 +3,2 21,2 +4

Riviera 8,8 21,2 +12,4* 13,1 +4,3 16,1 +7,3*

19,5 +10,7* 16,2 +7,4*

Sante 36,4 35,7 -0,7 34,4 -2 26 -10,40 37,8 +1,4 25,3 -11,10

Christian 9,5 21,8 +12,3* 25 +15,5** 14,2 +4,7 23,5 +14** 22,6 +13,1*

DL 5%=7,3

DL1%=13,5

DL0,1%=25,4

15


5.2.2. Rezultate privind eficacitatea unor fertilizanţi foliari naturali asupra producţiei

soiurilor de cartof, în medie pe anii 2006-2008, la Jucu, jud. Cluj

În urma calculelor statistice efectuate asupra producţiei de tuberculi rezultată din

experienţele în care s-au folosit diferite îngrăşăminte foliare aplicate asupra plantelor de

cartof pe un agrofond nefertilizat în prealabil, timp de trei ani conduc la obţinerea unor

diferenţe foarte semnificativ pozitive de producţie. Sporurile de producţie obţinute sunt

cuprinse între 3,79 şi 5,71 t/ha sau până la 18% comparative cu varianta nefertilizată

(Tabel 6.).

Dintre îngrăşămintele foliare se remarcă Terra-Sorb cu diferenţe semnificative faţă

de îngrăşământul Glutaxin, între celelalte îngrăşăminte foliare nefiind constatate diferenţe

semnificative după testul Duncan.

Tabel 6. Influenţa îngraşămintelor foliare asupra producţiei de tuberculi-Jucu, 2006-2008

Îngrăşământul

foliar Producţia(t/ha) % Diferenţa Seminificaţia Test Duncan

Nefertilizat 31,35 100,0 0,00 Mt. A Biomit 36,33 115,9 4,98 *** BC Biostar 36,10 115,2 4,75 *** BC Maxiroot 35,61 113,6 4,26 *** BC Terra Sorb 37,06 118,2 5,71 *** C Glutaxin 35,14 112,1 3,79 *** B DL(p 5%) 1,64 DL(p 1%) 2,16 DL(p 0,1%) 2,78

Analizând reacţia cartofului în medie pe toate soiurile experimentate se constată că

există o relaţie de interdependentă cu anul experimental la unele îngrăşăminte foliare

(Tabel 7.). Din acest punct de vedere anul 2007 s-a dovedit a fi cel mai favorabil aplicării

acestui tip de îngrăşăminte , toate variantele contribuind la obţinerea unor sporuri foarte

semnificative de producţie exceptând îngrăşământul Glutaxin care a realizat diferenţe

distinct semnificativ pozitive(CAMELIA SÎRBU şi colab., 2010).

Sporurile de producţie cuprinse între 14 şi 23% sau 4,1-7,0 t/ha sunt valori demne

de luat în considerare ca sporuri de producţie în orice cultură de cartof. În anii

experimentali 2006 şi 2008 deşi s-au obţinut sporuri de producţii la toate îngrăşămintele

16


foliare, cartoful a reacţionat diferit, unele îngrăşăminte fiind mai eficiente în anul 2006

altele în 2008. Cert este faptul că aplicarea îngrăşămintelor foliare naturale admise în

agricultura ecologică reprezintă o sursă împortantă de creştere a producţiei.

Tabel 7.

Influenţa îngraşămintelor foliare asupra producţiei de tuberculi în cei trei ani experimentali

Anul Tratamentul

foliar Producţia

(t/ha) % Diferenţa

(t) Semnificaţia Test

Duncan 2006 Nefertilizat 32,16 100,0 0,00 Mt. ABC

Biomit 35,33 110 3,17 * CDEFG Biostar 35,53 111 3,37 * DEFG Maxiroot 36,07 112 3,91 ** DEFG Terra Sorb 36,27 113 4,11 ** EFG Glutaxin 37,96 118 5,80 *** FG

2007 Nefertilizat 30,35 100,0 0,00 Mt. A Biomit 37,42 123 7,06 *** EFG Biostar 36,35 120 6,18 *** EFG Maxiroot 36,25 119 5,90 *** EFG Terra Sorb 38,26 126 7,91 *** G Glutaxin 34,54 114 4,19 ** BCDEF

2008 Nefertilizat 31,53 100,0 0,00 Mt. AB Biomit 36,24 115 4,71 ** EFG Biostar 36,25 115 4,71 ** EFG Maxiroot 34,50 109 2,97 * BCDE Terra Sorb 36,65 116 5,12 *** EFG Glutaxin 32,91 104 1,37 - ABCD

DL (p 5%) 2.84 DL (p 1%) 3.75 DL (p 0,1%) 4.81

În interacţiunea soi x tratament foliar, în cei trei ani experimentali (Tabel 8.), soiul

Robusta a realizat sporuri de producţii cu diferenţe foarte semnificative faţă de martor, la

aplicarea îngrăşământului Biostar şi diferenţe distinct seminificative la aplicarea

îngrăşămintelor Biomit şi Terra Sorb. La aplicarea produselor Maxiroot şi Glutaxin s-au

obţinut producţii apropiate faţă de varianta nefertilizată, diferenţele faţă de aceasta fiind

de 1,30t/ha respectiv de 3,32 t/ha.

17


Tabel 8.

Influenţa îngraşămintelor foliare asupra producţiei de tuberculi la soiurile experimentate

Soiul Tratamentul foliar

Producţia(t/ha)

% Diferenţa (t)

Semnifi- caţia

Test Duncan

ROBUSTA Nefertilizat 28.55 100.0 0.00 Mt. A Biomit 33.77 118 5.21 ** BCDEFG Biostar 35.18 123 6.62 *** DEFGHIJ Maxiroot 29.85 105 1.30 - AB Terra Sorb 33.96 119 5.41 ** BCDEFGH Glutaxin 31.87 112 3.32 - ABCDE

ROZAL Nefertilizat 28.39 100.0 0.00 Mt. A Biomit 32.09 113 3.70 * ABCDEF Biostar 30.16 106 1.77 - ABC Maxiroot 30.04 106 1.65 - AB Terra Sorb 34.48 122 6.09 ** CDEFGH Glutaxin 33.72 119 5.32 ** BCDEFG

REDSEC Nefertilizat 35.05 100.0 0.00 Mt. DEFGHIJ Biomit 42.97 123 7.92 *** M Biostar 37.80 108 2.75 - GHIJKL Maxiroot 37.87 108 2.85 - GHIJKL Terra Sorb 39.16 112 4.11 * IJKLM Glutaxin 38.95 111 3.90 * IJKLM

AMELIA Nefertilizat 33.62 100.0 0.00 Mt. BCDEFG Biomit 35.72 106 2.10 - EFGHIJ Biostar 35.28 105 1.66 - DEFGHIJ Maxiroot 40.18 120 6.56 *** KLM Terra Sorb 38.29 114 4.67 * HIJKL Glutaxin 36.35 108 2.72 - FGHIJK

PRODUCTIV Nefertilizat 31.13 100.0 0.00 Mt. ABCD Biomit 37.09 119 5.96 ** GHIJK Biostar 42.10 135 10.97 *** LM Maxiroot 40.11 129 8.98 *** KLM Terra Sorb 39.42 127 8.29 *** JKLM Glutaxin 34.80 119 3.67 * DEFGHI

DL (p 5%) 3.67 DL (p 1%) 4.84 DL (p 0,1%) 6.21

În ceea ce priveşte soiul Rozal, acesta a acumulat producţii cu diferenţe distinct

semnificativ pozitive faţă de martor pe variantele pe care s-a aplicat Terra Sorb şi

Glutaxin şi diferenţe semnificativ pozitive pe varianta pe care s-a aplicat Biomit.

18


Soiul Redsec a reacţionat pozitiv la aplicarea îngrăşământului Biomit unde

diferenţa faţă de varianta nefertilizată a fost de 7,92 t/ha, dar şi la aplicarea

îngrăşămintelor Terra Sorb şi Glutaxin, diferenţele faţă de martor au fost de 4,11 t/ha

respectiv de 3,90 t/ha.

Dacă pe variantele pe care s-au aplicat îngrăşămintele Biomit, Biostar şi Glutaxin

soiul Amelia a abţinut producţii apropiate de varianta nefertilizată, diferenţele faţă de

aceasta fiind nesemnificative, pe variantele pe care s-au aplicat Maxiroot şi Terra Sorb s-

au obţinut sporuri de producţie cu diferenţe foarte semnificative respectiv semnificative

faţă de mator(Tabel 8.).

Soiul Productiv este singurul soi care a acumulat sporuri de producţie la aplicarea

îngrăşămintelor foliare, diferenţele de producţie faţă de varianta nefertilizată fiind

cuprinse între 3,67 t/ha şi 10,97 t/ha.

În concluzie, în interacţiunea soi x tratament foliar, rezultatele pe trei ani

experimentali ne prezintă soiul Productiv ca cel mai receptiv soi la toate tratamentele

foliare (Tabel 8.). Cele mai eficiente produse s-au dovedit a fi Biomit cu sporuri

semnificative la soiurile Robusta, Rozal, Redsec şi Productiv şi Terra Sorb la toate

soiurile experimentate.

5.3. REZULTATE PRIVIND EFECTUL APLICĂRII UNOR PRODUSE NATURALE

PENTRU CONTROLUL MANEI

În ceea ce priveşte controlul manei cu produsele acceptate de către agricultura

biologică, rezultatele au fost contradictorii de la an la an şi de la soi la soi, totuşi rămân

cu eficacitate general bună produsele pe bază de cupru: zeamă bordeleză, oxiclorura de

cupru şi hidroxid de cupru.

Soiurile la care aplicarea de zeamă bordeleză a fost greu de definit au fost:

Tentant, Agata şi Rivera(Fig. 7.). La toate celelalte soiuri s-a înregistrat o scădere a

gradului de atac al manei cuprins între aproximativ 4 şi 20 % faţă de varianta martor,

netratată.

19


05

1015202530354045

Tentan

t

Frumoa

sa

Robus

taRoz

al

Redse

c

Roclas

Dacia

Amelia

Agata

Riviera

Sante

Christi

anGra

dul d

e at

ac (%

)/Atta

ck d

egre

e(%

)

Soiul/Variety Martor/Control

Fig.7. Controlul manei cu zeamă bordeleză

În varianta pe care s-a aplicat oxiclorură de cupru doar trei soiuri au avut o reacţie

pozitiv semnificativă faţă de martor, şi anume: soiul Roclas unde gradul de atac a scăzut

cu 20% faţă de martor şi soiurile Tentant şi Robusta la care gradul de atac a scăzut cu

10% faţă de varianta netratată. Celelate soiuri au avut fie o reacţie cu valori foarte

apropiate de varianta martor sau neutră (Fig. 8.).

05

101520253035404550

Tentan

t

Frumoa

sa

Robus

taRoz

al

Redse

c

Roclas

Dacia

Amelia

Agata

Riviera

Sante

Christi

anGra

dul d

e at

ac(%

)/Atta

ck d

egre

e(%

)


Fig. 8. Controlul manei cu oxiclorură de cupru

În varianta 8, tratată cu hidroxid de cupru, soiurile la care mana s-a manifestat cu

un grad de atac mai mic au fost Tentant, Robusta, Roclas şi Agata unde acesta a scăzut

20


faţă de martor cu 10%, iar la soiurile Riviera, Sante şi Chiristian efectul hidroxidului de

cupru a avut o reacţie neutră (Fig. 9.). Cea mai mare scădere a gradului de atac s-a

înregistrat la soiul Dacia, unde a scăzut cu 20 % faţă de varianta netratată.

0

10

20

30

40

50

60

Tentan

t

Frumoa

sa

Robus

taRoz

al

Redse

c

Roclas

Dacia

Amelia

Agata

Riviera

Sante

Christi

anGra

dul d

e at

ac(%

)/Atta

ck d

egre

e(%

)


Fig. 9. Controlul manei cu hidoxid de cupru

5.4 REZULTATE PRIVIND EFECTUL UNOR EXTRACTE NATURALE ÎN CONTROLUL GÂNDACULUI DIN COLORADO LEPTINOTARSA

DECEMLINEATA SAY

5.4.1. Rezultate privind efectul repelent al extractelor vegetale asupra adulţilor gândacului din Colorado, Cojocna 2004

În vederea controlului gândacului din Colorado cu produse obţinute din extracte

vegetale naturale, s-au testat în anul 2004 în condiţii de camp experimental un număr de

şase produse în concentraţii diferite. Rezultatele obţinute sunt prezentate în continuare.

Rezultatele eficacităţii extractelor vegetale în reducerea pontelor depuse de

gândacul din Colorado, Leptinotarsa decemlineata Say., pe frunzele de cartof sunt redate

în tabelul 9.

În varianta martor, netratată la data depunerii pontelor primei generaţii, au fost

semnalate un număr mediu de 1,5789 ponte/plantă (cu un minim de 1,21 ponte/plantă în

repetiţia a treia şi cu un maxim de 1,87 ponte/plantă în prima repetiţie).

În variantele în care s-au utilizat extracte vegetale obţinute din Taraxacum offinale

L. (păpădie) şi Tagetes erecta L. (crăiţe), singure sau în amestec, eficacitatea

21


tratamentului în reducerea pontelor de adulţii gândacului din Colorado a fost cuprinsă

între 46,74 % şi 87,78 %, în aceste variante au fost semnalate între 0,8407 şi 0,1930

ponte/plantă.

Tabel 9. Eficacitatea extractelor vegetale în reducerea pontelor depuse de gândacul din

Colorado, Leptinotarsa decemlineata Say., Cojocna 2004

Nr. Var.

Extractul Conc. %

Nr. rep.

Pl/ Rep.

Ponte/ rep.

Pl./ var.

Ponte/ var.

Nr. mediu

ponte/pl

E %

1

Tagetes erecta

12,50

1 12 4 52

28

0,5385

65,89 2 15 6

3 13 9 4 12 9

2

Tagetes erecta

25,00

1 14 6 49

20

0,4082

74,15 2 11 3

3 14 5 4 10 6

3

Tagetes erecta +

Taraxacum offinale

5+5

1 11 6 44

37

0,8409

46,74 2 12 10

3 12 13 4 9 8

4

Tagetes erecta +

Taraxacum offinale

7+7

1 17 5 62

17

0,2742

82,62 2 18 4

3 16 2 4 11 6

5

Taraxacum

offinale

12,50

1 11 12 50

33

0,6600

5,19 2 14 4

3 13 12 4 12 5

6

Taraxacum

offinale

25,00

1 15 0 57

11

0,1930

87,78 2 16 3

3 14 5 4 12 3

7

Martor netratat

-

1 15 28 57

90

1,5789

0 2 14 25

3 14 17 4 14 20

În concluzie, extractele vegetale pot constitui o alternativă în controlul gîndacului

din Colorado în cadrul culturilor de cartof, mai ales în lanurile din care se preconizează

obţinerea unei producţii ecologice; extractele naturale obţinute din Taraxacum offinale L.

(păpădie). şi Tagetes erecta L. (crăiţe) prezintă effect repulsive pentru adulţi, aceştia

evitând pentru depunerea pontei plantele tratate cu aceste extracte; utilizarea acestor

22


extracte naturale în amestec poate să prezinte efect de sinergism, ceea ce contribuie la

creşterea efectului repelent.

5.4.2. Rezultate privind efectul unor extracte hidroalcoolice asupra larvelor

gândacului din Colorado, Cojocna 2004

Pentru controlul gândacului din Colorado s-au testat mai multe extracte vegetale

cunoscute ca potenţial active asupra larvelor acestui dăunător.

Rezultatele eficacităţii extractelor vegetale în combaterea larvelor speciei Leptinotarsa

decemlineata Say. sunt redate în Tabelul 10.

Tabel 10. Eficacitatea extractelor vegetale în combaterea gândacului din Colorado

(Cojocna, 2004)

Nr. Var.

Extractul Concentraţia % Larve /plantă

Eficacitate %

1 Tagetes erecta L. 12,5 23,40 7,14 2 Tagetes erecta L. 25 6,50 74,20 3 Tagetes erecta L.+ Taraxacum officinale L. 5 + 5 20,00 20,64 4 Tagetes erecta L.+ Taraxacum officinale L. 7 + 7 16,40 34,92 5 Taraxacum officinale L. 12,5 13,40 46,83 6 Taraxacum officinale L. 25 13,83 45,12 7 Tagetes erecta L. 12,5 8,40 66,67 8 Tagetes erecta L. 25 7,00 72,22 9 Chrysanthemum cinerariaefolium Trev. 10 6,50 74,21 10 Chrysanthemum cinerariaefolium Trev. 20 0,25 99,01 11 Artemisia abrotanum L. 10 5,00 80,16 12 Artemisia abrotanum L. 20 3,00 88,10 13 Armoracia rusticana Lam. 10 6,66 73,57 14 Armoracia rusticana Lam. 20 4,00 84,13 15 Ruta corsica L. 10 8,75 65,28 16 Ruta corsica L. 20 0,80 96,83 17 Nepeta cataria var. citriodora 10 5,00 80,16 18 Nepeta cataria var. citriodora 20 5,20 79,37 19 Chrysanthemum balsamita var. canfora 10 7,50 70,24 20 Chrysanthemum balsamita var. canfora 20 1,75 93,06 21 Artemisia absinthium L. 10 19,00 24,60 22 Leuzea carth. (herba) 10 5,60 77,78 23 Leuzea carth. (herba) 20 6,40 74,60 24 Artemisia capilaris 10 4,25 83,13 25 Artemisia capilaris 20 3,80 84,92 26 Marrubiumvulgaris L. 10 6,83 72,90 27 Marrubium vulgaris L. 20 3,80 84,92 28 Mentha piperita L. 10 6,75 73,21 29 Martor netratat - 25,20 -

23


În varianta martor netratat au fost semnalate un număr mediu de 25,2 larve/plantă.

Variantele în care s-au utilizat extracte vegetale obţinute din Chrysanthemum

cinerariaefolium Trev. (piretru), Chrysanthemum balsamita var. canfora şi Ruta corsica,

toate în concentraţie de utilizare de 20%, eficacitatea tratamentului în combaterea

larvelor gândacului din Colorado au fost de peste 90% (99,01%; 93,06% şi respectiv

96,83%), eficacităţi care sunt comparabile cu cele obţinute şi prin tratamentul cu ajutorul

insecticidelor de sinteză. În aceste variante au fost semnalate între 0,25 şi 1,75

larve/plantă, densităţi care se încadrează sub pragul economic de dăunare (PED).

Extractele vegetale obţinute din aceleaşi plante, dar în concentraţie de utilizare de 10%,

au avut o eficacitate de 74,21% (6,5 larve/plantă), 70,24% (7,5 larve/plantă) şi respectiv

65,28% (8,75 larve/plantă). La această concentraţie de utilizare s-a semnalat

supravieţuirea larvelor de vârstă mai înaintată, aflate pe plante în momentul aplicării

tratamentului. Larvele de prima vârstă precum şi cele eclozate după efectuarea

tratamentului au fost puternic afectate de către produs(CAMELIA SÎRBU şi colab.,

2004).

Eficacităţi ale tratamentului cuprinse între 80 –90%, eficacităţi care prin repetarea

tratamentului pot da rezultate acceptabile în culturile la care se doreşte obţinerea unor

recolte ecologice, s-au realizat în variantele în care s-au aplicat extracte din: Armoracia

rusticana Lam. (hrean) în concentraţie de 20% (eficacitate de 84,13%), Artemisia

abrotanum L. (lemnul domnului) în concentraţie de 10% sau 20% (eficacitate cuprinsă

între 80,16 % şi 88,10%),, Artemisia capilaris, în concentraţie de 10% sau 20%

(eficacitate cuprinsă între 83,13% şi 84,92%), Marrubium vulgaris L. (voronic sau

unguraş) în concentraţie de 20% (eficacitate de 84,92%) şi Nepeta cataria var. citriodora

(cătuşnică) cu o eficacitate de 80,16%.

24


5.4.3. Rezultate privind efectul unor extracte hidroalcoolice în controlul gândacului din Colorado, Cojocna 2005

În acest an s-au testat extracte obţinute din 7 plante (Chrysanthemum

cinerariaefolium Trev., Artemisia abrotanum L., Armoracia rusticana Lam., Ruta

corsica L., Chrysanthemum balsamita var. Canfora, Artemisia capilaris şi Marrubium

vulgaris L.)(Tabel 11.).

În varianta martor (netratat) populaţia larvelor gândacului din Colorado a avut o

valoare de 31,4 larve/plantǎ. Prin aplicarea unui tratament cu extracte vegetale, în toate

variantele experimentale s-a constatat o diminuare a nivelului populaţional al larvelor. În

aceste variante numǎrul mediu de larve/plantǎ a avut o valoare cuprinsǎ între 5,25 (la

Chrysanthemum cinerariaefolium Trev.) şi 9,25 (la Marrubium vulgaris L.), ceea ce

înseamnǎ o reducere a nivelului populaţional într-o proporţie care oscileazǎ între 70,5%

şi 83,3%.

Dacǎ comparǎm datele experimentale obţinute în acest an cu cele din anul

precedent, se poate afirma cǎ utilizarea acestor produse de origine vegetalǎ în combaterea

larvelor de Leptinotarsa decemlineata pot sǎ diminueze considerabil populaţia larvelor.

Întrucât, utilizarea extractelor vegetale la concentraţia din anul precedent necesitǎ un

consum mare de material vegetal (anul precedent proporţia a fost de 1 : 1) ceea ce face ca

metoda sǎ fie dificil de aplicat, în acest an s-au redus concentraţie de extract vegetal la o

proporţie de 1 : 3. Aceastǎ diminuare a concentraţie a determinat şi o diminuare a

eficacitǎţii biologice a extractelor vegetale. Astfel, spre exemplificare, la Chrysanthemum

cinerariaefolium Trev.în anul precedent eficacitatea a fost de 99,01% (cea mai bunǎ

dintre variantele experimentale ale anului 2004), iar în acest an aceasta s-a diminuat

ajungând sǎ fie de 83,3%. La Marrubium vulgaris L. eficacitatea în anul precedent a fost

de 84,92%, iar în acest an, prin diminuarea concentraţiei de utilizare, s-a realizat o

eficacitate biologicǎ de 70,5%.

Se cunoaşte cǎ eficacitatea biologicǎ a acestor produse este puternic influenţatǎ de

oscilaţiile factorilor climatici (temperaturǎ, luminǎ şi radiaţie solarǎ), fapt care poate sǎ fi

contribuit la apariţia unor diferenţe de eficacitate între cei doi ani experimentali.

25


Tabel 11. Eficacitatea extractelor vegetale în combaterea gândacului din Colorado, 2005

Nr. Var.

Extractul Concentraţia Larve /plantă

Eficacitate %

1 Chrysanthemum cinerariaefolium Trev. 1 : 3 5,25 83,3 2 Artemisia abrotanum L. 1 : 3 7,75 75,3 3 Armoracia rusticana Lam. 1 : 3 8,75 72,1 4 Ruta corsica L. 1 : 3 6,25 80,0 5 Chrysanthemum balsamita var. canfora 1 : 3 6,50 79,3 6 Artemisia capilaris 1 : 3 8,50 72,9 7 Marrubium vulgaris L. 1 : 3 9,25 70,5 8 Martor netratat - 31,40 -

Extractele obţinute din Chrysanthemum cinerariaefolium Trev. şi Chrysanthemum

balsamita var. canfora, au un puternic efect letal în toate variantele. În varianta 3 s-a

semnalat o mortalitate de 100% a larvelor (Chrysanthemum balsamita var. canfora, în

proporţie de 1 :1), iar în varianta 2 mortalitatea larvelor a fost de 95% (Chrysanthemum

cinerariaefolium Trev. în proporţie de 1 :1).

Extrectele vegetale din Chrysanthemum cinerariaefolium Trev. obţinute în

propilenglicol, (varianta 9 şi 10), deşi au determinat o mortalitate ridicatǎ a larvelor, nu

pot sǎ fie utilizate, deoarece prezintǎ fenomenul de fitotoxicitate asupra plantelor tratate.

5.5. REZULTATE PRIVIND COMBATEREA BURUIENILOR CU AJUTORUL

FOCULUI

Dintre metodele cunoscute pentru controlul buruienilor sunt generalizate: praşile

mecanice şi manuale, plivitul, solarizarea, simularea semănatului, etc. descrise în partea

generală a lucrării.

Una dintre metodele modernă pentru controlul buruienilor în agricultura ecologică

şi aplicată din ce în ce mai frecvent în toate ţările producătoare de cartof ecologic este

folosirea focului în acest scop.

În general culturile de cartof în sistemul de agricultură ecologică se îmburuienează

prin rezerva de sămânţă adusă de gunoiul de grajd folosit ca fertilizant de bază.

Cu ajutorul unei instalaţii originale concepute de către noi şi confecţionată în

atelierele didactice ale USAMV Cluj-Napoca, s-a experimentat controlul buruienilor în

26


câmpul experimental. Instalaţia foloseşte ca sursă de căldură propanul lichefiat şi

distribuit în butelii comerciale. Butelia a fost amplasată pe un cărucior mobil confecţionat

pe roţi de bicicletă tractabil printre rândurile de cartof având ecartamentul multiplu al

distanţei de plantare.

Prin sistemul de cultură în biloane s-a căutat protejarea plantelor de cartof crescute

pe coama bilonului prin confecţionarea unei apărători de protecţie a frunzelor de cartof

cu formă conică cu dirijarea flăcării printre rânduri. Combterea buruienilor dintre rânduri

cu ajutorul focului se poate face pe toată suprafaţa culturii până la răsărirea plantelor de

cartof pentru buruienile care apar între plantare şi răsărire şi printre rânduri cu

apărătoarea de protecţie după răsărirea cartofului.

Spre deosebire de aplicarea erbicidelor buruienile sunt controlate total indiferent

de specie. Distrugerea buruienilor are loc prin acţiunea temperaturilor înalte asupra

celulelor care explodează prin dilatarea apei aflate în acestea. Efectul este imediat, vizibil

în 15-20 min. Buruienile se ofilesc ireversibil.

În studiile efectuate de noi s-au controlat buruienile cu ajutorul focului în faza

cotiledonală + una, două frunze (Fig. 9) şi într-o fază mai avansată printre rândurile de

cartof folosind apărătoarea de protecţie (Fig. 10).

Efectul a fost total în ambele cazuri, rezultatele de control al buruienilor fiind

similare cu o praşilă manuală(Fig. 11 şi Fig. 12).

Plantele de cartof au fost afectate într-o mică măsură, mai cu seamă asupra

frunzelor bazale care oricum erau într-o fază avansată de maturizare, cu început de

îngălbenire.

Speciile de buruieni identificate în câmpul experimental au fost următoarele:

Convolvulus arvensis, Cirsium arvense, Symphytium officinale, Sonchus arvensis,

Echinochloa crus-galli, Setaria glauca, Melandrium album, Poligonum convolvulus,

Matricaria innodora, Cicorium intibus, Chenopodium album, Daucus carota. Dintre

aceste specii, dominante au fost: Convolvulus arvensis, Cirsium arvense şi Poligonum

convolvulus.

Nici o specie nu a supravieţuit şi nici una nu a regenerat.

27


Fig. 11. Efectul folosirii focului în controlul buruienilor(original)

Fig. 12. Efectul folosirii focului în controlul buruienilor (original)

28


CONCLUZII

Agricultura biologică asigură obţinerea de produse sanogene, fără compuşi toxici,

rezidii, substanţe poluante sau metale grele;

Din patrimoniul naţional de soiuri româneşti s-au selectat soiurile Robusta,

Redsec, Rozal şi Amelia într-o primă etapă la care s-a adăugat soiul Productiv

cunoscut pentru potenţialul său ridicat de producţie şi rezistenţa lui la mană şi

viroze;

Toate soiurile selectate ca pretabile pentru agricultura biologică au prezentat pe

parcursul cercetărilor producţii ridicate (între 30 şi 40 t/ha) şi o rezistenţă naturală

ridicată la mană având un grad de atac la începutul lunii septembrie cuprins între

20 şi 65%, cel mai rezistent dovedindu-se soiul Robusta;

În medie pe cei trei ani luaţi în studiu soiurile testate se grupează în două categorii,

una a soiurilor cu potenţial mediu de producţie, Robusta şi Rozal, dar mai

favorabile din punct de vedere al pretabilităţii la agricultura biologică ca urmare a

rezistenţei lor naturale mai ridicată la mană şi altă categorie care grupează soiurile

Redsec, Amelia şi Productiv cu potenţial mai ridicat de producţie şi cu rezistenţă

mulţumitoare la mană până la începutul lunii august;

Cu constanţă mare în producţie s-au remarcat soiurile Redsec şi Productiv

recunoscute pentru plasticitatea lor ecologică, fapt ce le conferă un plus de valoare

pentru sistemul biologic de producţie. Chiar dacă aceste soiuri au o oarecare

sensibilitate la mană, susţinerea lor pentru producţia biologică vine ca urmare a

faptului ca mana cartofului poate fi controlată şi în acest sistem de producţie cu

produse pe bază de cupru acceptate în agricultura biologică;

Reacţia soiurilor la fertilizarea foliară este diferită şi acest fapt este determinat de

rolul fertilizanţilor foliari care într-o nouă concepţie se pare că antrenează

absorbţia elementelor minerale din sol în funcţie de capacitatea de absorbţie a

fiecărui sistem radicular al soiului în parte. Aşa se explică de ce unele produse

foliare au efect diferit la soiuri diferite;

Îngrăşămintele foliare naturale reprezintă o sursă importantă de creştere a

producţiei. Sporul de producţie faţă de martorul nefertilizat poate ajunge în anii

favorabili între 7 şi 10 t/ha;

29


În interacţiunea soi x tratament foliar, rezultatele pe trei ani experimentali ne

prezintă soiul Productiv ca cel mai receptiv soi la toate tratamentele foliare. Cele

mai eficiente produse s-au dovedit a fi Biomit cu sporuri semnificative la soiurile

Robusta, Rozal, Redsec şi Productiv şi Terra Sorb la toate soiurile experimentate;

Fertilizanţii foliari naturali influenţează masa medie a unui tubercul în sens pozitiv

cu sporuri de masă de până la 18%. Din acest punct de vedere cele mai eficiente s-

au dovedit a fi Biomit şi Biostar;

Cercetările efectuate timp de 2 ani au scos în evidenţă faptul că dintre soiuri s-au

remarcat Robusta, Redsec, Amelia şi Rozal iar dintre produsele folosite zeama

bordeleză şi hidroxidul de cupru care pot menţine foliajul până la 60 – 70 de zile

în vegetaţie (1 august);

Extractele vegetale obţinute din speciile Tagetes erecta şi Taraxacum officinale

simple sau în amestec în concentraţii de 5, 12 sau 25% pot constitui o alternativă

de control al gândacului din Colorado. Aceste produse au prezentat efecte

repulsive pentru adulţi, aceştia evitând depunerea pontelor pe plantele tratate.

Folosind aceste extracte naturale în amestec efectul repelent poate fi mărit prin

acţiunea sinergică a celor două extracte vegetale;

Cele mai bune rezultate în combaterea larvelor speciei Leptinotarsa decemlineata

Say. s-au obţinut cu extractele hidroalcoolice din Chrysanthemum

cinerariaefolium Trev., Chrysanthemum balsamita var. canfora şi Ruta corsica,

toate în concentraţie de utilizare de 20%. Eficacitatea tratamentului în combaterea

larvelor a fost de peste 93 până la 99%, eficacităţi care sunt comparabile cu cele

obţinute şi cu ajutorul insecticidelor de sinteză;

Extractele obţinute din Chrysanthemum cinerariaefolium Trev. şi Chrysanthemum

balsamita var. Canfora, testate şi în condiţii de laborator, au un puternic efect letal

în toate variantele;

Rezultate promiţătoare de control a larvelor gândacului din Colorado de peste 80%

s-au obţinut şi cu extracte hidroalcoolice din hrean (Armoracia rusticana), din

lemnul domnului (Artemisia abrotanum) dar şi din Artemisia capilaris, din

Marrubium vulgaris şi Nepeta cataria var. citrodora;

30


31

Folosirea focului în combarea buruienilor poate fi considerată o metodă eficientă,

rezultatele de control al buruienilor fiind similare cu o praşilă manuală. Plantele de

cartof au fost afectate într-o mică măsură, mai cu seamă asupra frunzelor bazale

care oricum erau într-o fază avansată de maturizare, cu început de îngălbenire.

Instalaţia de control al buruienilor cu ajutorul focului concepută de noi poate fi

folosită în culturile de cartof biologice de 2-3 ori până la acoperirea solului de

vegetaţia plantelor când buruienile sunt stăpânite de cultură prin lipsa luminii iar

influenţa lor asupra producţiei este nesemnificativă.

tezĂ de doctorat - usamv clujrăspândire pe glob. cartoful a devenit un aliment de baz pentru...

Documents