Arad. 28 August 192'?. S-rai 35.

BISCRICCasea • ŞCOLARA • UWm v €CdNOMI€alg

Răspuns unui preot liner. /oWfe părinte!

Am cetit scrisoarea ce mi-ai trimis'o. T e plângi de inconvientele găsite în parohie mai ales din

punct de vedere religios moral, de omisiunile trecutului, şi de piedecile, ce ţi-le pune unul şi altul în activitatea pastorală. Zici că toate acestea te descurajează.

Eu socotesc că tocmai neajunsurile de cari faci pomenire trebue să-ţi potenţeze râvna de muncă.

Adă-ţi aminte, cu câte greutăţi a trebuit să se lupte Sf. Ap. Pavel în misiunile sale apostolice. Situaţia Sf. Tale în parohie e cu mult mai uşoară.

Să nu pierzi din vedere două lucruri! „Aspectul moral al satelor s'a schimbat în urma războiului

mondial. Credinţa religioasă a satelor este sguduită" (Oct. Goga) ; iar de altă parte până la înfătuitea idealului N ţional, preo­cupările bisericii noastre, din Ardeal au fost în mare parte de ordin cultural cu lozinca: Totul pentru şcoala confesională şi pentru mântuirea sufletului românesc, căci dacă pieraem limba şi şcoala românească, nici biserica nu mai poate avea viitor. (Hajdu Dorog!)

Au nu vezi că pentru şcoli şi pentru locuinţele învăţătoreşti avem aşa zicând palate, toate ridicate prin stăruinţele bisericii şi a preoţilor; iar preotul în cele mai multe parohii, nu are unde să-şi plece capul. Aceste şcoli confesionale au fost din toate punctele de vedere ia un nivel înalt care a făcut cinste bisericii şi neamului.

Să nu uiţi că fiecare epocă îşi are trebuinţele, preocupările, scopurile şi greutăţile sale. Ar trebui să scriem un volum întreg ca să putem arăta cu câte greutăţi a trebuit să se lupte biserica pentru apărarea şi susţinerea insîituţiunilor sale culturale, sub regimul apus şi cu ce mijloace modeste a trebuit să poarte lupta desperată.

Numai cunoscându-le acestea poţi să ţi faci o judecată dreaptă.

Astăzi — după înfăptuirea Idealului Naţional — îndatoririle preoţimei s'au schimbat. Astăzi toate energiile trebuesc concen­trate în scopul intensificării vieţii interne bisericeşti, — vieţii spirituale.

E naturai că cu cât aprofundam mai muit aceste probleme, cu atât decscoperim mai multe lacune şi lipsuri mai ales în criza morală şi preocupările matrialiste de astăzi.

A v e m însă f i rma nădăjde că lacunele ace­ste ie vom putea înlătura cu t impul , nu odată, ci treptat pentrucă rezultatul munci i noastre nu depinde numai de râvna noastră.

Insă spre acest scop ne trebuesc preoţi luminaţ i şi devotaţi chemări i lor, preoţi cu o cultură solidă, cari înţeleg să şi facă datorii le cu scrupulozitate la locul unde biserica i-a aşe­zat şi în a cărei slujbă sunt hotărâţi să trăiască.

Să nu pierzi din vedere că nime nu are voie a se lăuda cu ce are, — ci mai ales să se laude cu ce poate da din talenţii primiţ i dela Dumnezeu .

„Când chemi la muncă — zice dl . Iorga — să-ţi văd sapa în m â n ă ! "

D a r u l văduvei sărace din sf. Scriptură (Luca c. 12, v. 4 1 — 4 4 ) ne poate servi ca pildă cum trebue să ne facem datoria.

Biserica te întreabă că tu, cu învăţătura, cu virtutea şi cu râvna ta , — î n ce măsură ai contribuit şi contribui la întărirea şi prospe-rarea ei?

Biserica cere ca tu , ca slujitor ai Sf. Altar să ţi puni de mai multe ori întrebarea: „Ce lucruri bune s'au f ă c t t sub păstorirea mea?" sau: „ N u cumva, eu smeritul serv a lui D u m nezeu. prin purtarea şi omisiunile mele am prilejit sminteată între credincioşii mei şi am pâgub t biserica?"

D a c ă astfel oriveşti chemarea preoţească dacă faci chestie de onoare şi de conştiinţă din împl inirea datorii lor tale şi dacă vei munci în via D o m nu iui cu însufleţire, abnegaţiune, răbdare şi cu zel apostolesc şi în fine dacă nu vei perde din vedere nici un moment ade­vărul , că nime nu poate fi deodată şi bun preot şi mare materialist - - de sigur vei avea mângâierea să vezi cu t impul înlăturate nea­junsurilor de cari faci pomenire în scrisoare şi te vei bucura de dragostea, alipirea şi încre­derea poporului şi această recunoştiinţă va f; cea mai frumoasă resplată a munci i Cucerni­ciei T a l e !

A r a d , 2 0 August 1927. Mihaiu Păcăţlan consilier eparhial.

Cetiţi şi răspândiţi

„Biserica şi Şcoala"

Luxul un prăpăd naţional. Atunci, când natura, p 3 r e c ă indignată de faptele

oamenilor, {ine să măture cu mânie tot ce-i iese în cale, f.e buruiană, fie spic de gfâu, fie trandafir; fă­când lumea atentă pentru ultima dată, să mai cedeze din răutate şi păcătoşime, atunci, când sfânta biserică tinde mâna cătră toată lumea şi cere milă pentru cei, năpăstuit'; luxul îngrozitor, în înţelesul strict al cu­vântului, merge înainte ca un alt uragan şi prăpăd pe pământ,

Ce a lăsat vântul la noi, nu rămâne nici aceia, fiindcă şi ultimul ban este măt«rat din casă, de lux.

De o vreme încoace mătăsurile ameninţă să de­vie cobea de moarte al poporului nostru.

E secetă grozavă, nu plouă, bate şi rupe vântul tot, şi cu toate astea în dumineci şi sărbători popo­rul nostru este îmbrăcat în mătase. Sudoarea cea mai grea şi cea mai amară, în loc să se prefacă în bani albi pentru zile negre se preface în mătase uşoară şi repede supusă peirei.

E lux şi încă un mare lux, ce face poporul nostru acest lux ar putea purta numele de „prăpăd naţional". Lux poate face un popor sau o pătură so­cială suprasaturată de bunătăţile culturii şi ale civili­zaţiei. Luxul devine o necesitate acolo, unde prisosul material nu ar avea altă revărsare şi altă parte decât numai în forma această benevolă.

La noi însă nu se mai gată şirul proceselor în­tre părinte şi între copii pentru avere. Va să zică, nu le ajunge nici unora nici altora averea, pentru trai, şi cu toate acestea se face lux.

Poporul nostru dela sate cu orice preţ vrea să fie „frumos''. Şi frumos într'adevăr l'ar face morala şi „higiena". Dacă ar trăi poporul nostru la sate cum prescrie biserica şi higiena, ar fi cel mai frumos po­por din lume. Dar pentru Dzeu, morburi urâte iau o cât mai mare întindere chiar la sate şi bietul nostru popor se înşală singur când crede că un bolnav poate fi frumos măcar de ar lua pe sine toată mătasăria din lume.

Ce poate strica mai mult frumuseţii decât gri­jile şi necazurile. Şi har Domnului poporul nostru are parte mare din ele.

Atunci când bărsişorii câştigaţi cu multă trudă îi dă la negustorii streini se urâţeşte mai rău; fiindcă jocul ţine un ceas două, dar năcazurile rămân pe capul bietului român.

Cu cât ar fi poporul nostru mai frumos dacă ar fi cuminte şl şi-ar păstra banii ptntru alte scopuri mai bune.

Cu cât ar fi mai asigurat contra bătrâneţelor şi contra nefericirilor de tot felul, cum s'ar rupe firul proceselor, cari înghit sute de mii şi milioane la an, numai şi numai pe motivul că din aceiaşi avere nu pot trăi şi părinţii şi copii.

C'Jm se prezintă poporul nostru în faţa lumii când in z'lele de lucru cere pâne, fiindcă este sărac şi în Dumineci şi sărbători străluceşte de mătase şi de gaibenl.

Cu o astfel de mentalitate dela cine să cerem milă, ca săi şi fie milă de noi?

N e zbatem încă mulţi ani în sărăcie în morburi, dacă nu punem ferul roşu pe rana, care se chiamă lux, .şi totodată nefericire naţională.

Dacă pe beuturi se pun dări cu nemiluita, nu înţelegem de ce nu se înfrânează cu forţă şi păcatul inai groaznic decât beţia, luxul, care ne face de râs înaintea lumii. Pe de-o parte cerem ajutorul lumii în­tregi ca să ne refacem şi pe altă parte, suntem cel mai risipitor neam din lume.

Prin lux avem pierderi imense materiale şi mo­rale. Alta lume din an în an devine tot mai chiver-nisitoare şi se asigură contra tuturor accidentelor po­sibile şi imposibile, poporul nostru nu-i acela, nu ţine ce are. De aici apoi provin certe, neînţelegeri procese şi nefericiri cu nemiliuta pe satele noastre.

Dar dacă pierdem banii cari sunt azi sângele naţiunii şi îmbogăţim străinii cari în posesia averilor materiale puţin se sinchisesc de sudalmele noastre, barem de am rămânea cu sufletul sănătos,

Nu putem parecă înţelege, cum de poporul no­stru care cu atâta fineţe şi haz ştie să-şi bată joc de greşelile străinilor cum de nu vrea să se vadă pe sine! Casa, o colibă acoperită cu paie şi oamenii cari lo-cuesc întrânsa când ies în lume sunt foc de eleganţi.

Se potriveşte? Ba... Dzeu să ajute profeţilor no-ştrii să facă poporul să înţeleagă, că atunci când face maimuţerie cu luxul î şi bate joc în mod cumplit de sine singur, plătindu-şi batjocura cu bani. Să ne în­toarcem la sufletul românesc şi la hainele româneşti-Să facem lumea noastră românească să înţeleagă că luxul îngrozitor care ne bântuie în toate părţile este cea m a i m a r e nefericire naţională.

T o t ce am face şi am lucra moare din cauza risipei pe lux. Cultura şi sănătatea neamului trebue să sufe e din cauza luxului care nu aduce decât numai nefericire pentru neam.

Dr. Şt. Cioroianu, protopop .

Pr. Sf. Sa ORIGORIE ii COMŞH vizitează comunele: Cooop, Odvoş, Milova şi Pauli?

După o pauză de 2 luni, Pr. Sf. Sa continuă vizi-taţiunile canonice întrerupte în luna Iunie a. c. De astă-dată în protopopiatul Radnei.

Dela reşedinţă pleacă cu automobilul Dumineca dimineaţa în 21 August a. c , la orele 7 însoţit de con­silierul referent Mihaiu Păcăţian şi Protodiaconul re­ferent Ioan Cioara.

La Raina se ataşează protopopul Procopiu G i -vulescu.

Ld orele 9 sosim la Conop. înaintea sf. biserici ne aşteaptă o mulţime mare de popor, care aclamă pe P. Sf. Sa.

Veteranul paroh Ioan Petrilă întâmpină pe P . Sf. Sa în uşa bisericii, îmbrăcat în ornate, cu sf. cruce şi sf. evanghelie în mână.

Intrând în sf. biserică, serviciul divin este ofi­ciat de P. Sf. Sa, asistat de protopopul Procopiu G i -vulescu, parohul Ioan Petrilă şi protodiaconul Ioan Cioara.

Răspunsurile la serviciul divin au fost date de corul vocal bine condus de înv. Grigorie Caba.

La sfârşitul serviciului divin protopopul Proco­piu Givulescu face o scurtă dare de seamă asupra situaţiei parohiei. Accentuiază că poporul din Conop e un popor muncitor, sârgulncios, cruţăto", cercetează regulat sf. biserică şi sunt buni români şi buni orto­docşi. Conştiinţa naţională e viie şi bine desvoltată. Poporul se bucură mult de venirea P . Sf. Sale, urân-du i mulţi fericiţi ani.

Urmează predica frumoasă a P. Sf. Sale. Se bucură că poporul a grăbit cu mic cu mare la sf. biserică, spune că a venit în mijlocul poporului cu toată dra­gostea sufletului său să propage lumina credinţei mai ales astăzi, când mulţi credincioşi au uitat de dato-rinţele faţă de Dumnezeu şi au uitat şi de frumoa­sele datini strămoşeşti. Arată cum Dumnezeu cearcă pe oameni, cum a cercat prin uraganul din 2 Iulie a. c. care în părţile Aradului a distrus total recolta. Aceste pedepse sunt încercări ale lui Dzeu, cu scop de îndreptarea oamenilor. Dzeu ne-a făcut cu voinţă liberă şi cu facultatea de a ne putea îndrepta, voinţa pentru încunjurarea păcatelor. Omul este răspunzător pentru toate păcatele sale. Prinurmare omul este da­tor să trăiască o viaţă creştinească după învăţăturile Mânt. Hristos, căci la judecata din urmă va avea să-şi dea seama de toate faptele sale.

Această predică de o deosebită frumuseţă a fost asculta'ă cu atenţiune încordată. A fost o predică foarte actuală care a făcut adâncă impresie asupra poporului.

Se ceteşte rugăciunea pentru iertarea păcatelor. Dela Conop trecem la Odvoş, unde sosim după

orele 10. Sf. liturghie este oficiată de P . Sf. Sa asis­tat de ref. cons. Mihaiu Păcăţian, protopopul P roco­piu Givulescu, preoţii: Ioan Evuţian, Dimitfie Ganea, Toma N . Florea şi protodiaconul Ioan Cioara. Răspun­surile au fost date de puternicul cor bisericesc. In cursul sf. liturghii se hirotoneşte diaconul Toma N . Florea întru presbiter duhovnic. Acest serviciu prea frumos face o adâncă impresie asupra poporului.

La Priceasnă P. Sf. Sa ţine o înălţătoare pre­dică. Precum părintele din sf. evanghelie de astăzi a grăbit să ceară ajutorul lui Dzeu; astfel şi creştinii pe astăzi trebue să ceară ajutorul lui Dumnezeu când

i i i lor se află în năcazuri sau suat bolnavi. Trebue să-i crească în frica lui Dumnezeu şi să-i înveţe să cerceteze sf. biserică, căci prin rugăciunile preoţilor ridicate la sf altar se revarsă asupra noastră darul şi binecuvântarea lui Dumnezeu. Arată cu exemple din viaţa de toate z : le le importanţa, folosul şi puterea rugăciunii rostită cu frica lui Dumnezeu, cu credinţă şi cu dragoste.

După predica P . Sf. Sale urmează raportul pă­rintelui Ioan Evuţian despre situaţia parohiei Odvoş Arată în cuvinte alese deosebita bucurie ce o simte împreună cu păstoriţii sâi că Dumnezeu i-a învredni­cit să vadă în mijlocul lor pe preabunul Arhipăstor cu mult dor aşteptat. Mulţumeşte P. Sf. S^Ie pentru osteneala şi râvna apostolică urându-i mulţi fericiţi ani. Odvoşul e o parohie bine organ'zată cu un po­por treaz şi sîrguincios.

La prânz am fost oaspeţ i părintelui I. Evutîan Dela Odvoş trecem la Milova unde sosim U orele

4 d. m. N e aşteaptă mult popor înaintea sf. biserici în frunte cu preotul local Dimitrie Qanea, care îrr-brăcat în ornate cu sf. cruce şi cu sf. evanghelie în mână întâmpină pe P. Sf. Sa în uşa bisericii.

Intrând în sf. biserică, se face serviciul divin ofi­ciat de P. Sf. Sa, asistat de cons ref, Mihalu Păcă-ţlan, protopopul Procopîu Glvulescu, protodiaconul Ioan Cioara şi preotul D . Qanea. Cântăreţ 1! de strană se prezintă bine. Biserica ticsiră de popor.

La sfârşitul serviciului divin P. Sf. Sa ţine o pre­dică instructivă despre superioritatea sufletului. Arată datorinţele creştinilor de a trăi după învăţăturile Mâm Hristos pentru mântuirea sufletului.

Păr. D . Qanea raportează despre situaţia paro­hiei. Comuna Milova este săracă. Poporul care nu­mără abia 538 suflete nu are nici pământ arător nici păduîe; dar e treaz, muncitor şi dornic de cultură

Mulţumeşte P. Sf. Sale pentru osteneală şi pen­tru dragostea cu care a ţinut să viziteze şi poporul din Milova dorind P. Sf. Sale mulţi fericiţi ani în nu­mele său şi al poporului său.

Serviciul divin se încheie cu rngăciunea peniru iertarea păca te le .

La cererea preotului Pr. Sf. Sa vizitează casa culturală care poate face onoare şi comunelor mai mari. E foarte bine adjustată, cu bibliotecă, reviste, tablouri istorice, curăţănie exemplară. Părintele Ganes ne-a arătat evidenţa bibliotecii, din care se vede că în curs de un an dtla înfiinţarea casei culturale, 3 0 / credincioşi au scos din bibliotecă cărţi spre citire. Merită acest popor toată lauda.

De aici Pr. Sf. Sa cu suita Sa trece la părintele D. Ganea. Ne-a surprins că în o comună aş* mică şl lipsită de pământ, — ce frumoasă casă parohială are preotul. Ar putea lua pildă şi alte comune. Se ade­vereşte zicala: „Voieşte şi vei putea!"

Dela Milova trecem la Pauliş, ultima comună

luată în programul de astăzi sosim înainte de orele 6 Ne aşteaptă o mulţime mare de popor în frunte cu părintele Cornel Popescu, care întîmpină pe Pr. Sf Sa în uşa b'sericîi. Pr. Sf. Sa intră în sf. biserică între aclamările entuziaste ale poporului.

Paulişul e o comună frumoasă cu 1550 suflete ortodoxe române. Popor binişor situat materialiceşte bun cărturar deştept, sîrguincios. Rătăciţii încep să revină la biserica mamă. Biserica mare, spaţ'oasă. Sculptura iconostasului foarte frumoasă. In păreţii dela Sf. altar însă se obsearvă ici—colo câteva cre-pături, cari vor trebui înlăturate. Verosimil lângă fun­damentul zidurilor se află cripte — din vechime.

De a uşa bisericii până la amvon este aşternut un vai de pânză alb; iar înaintea iconostasului şi în sf. altar chilimuri frumoase. Sf- alt^r împodobit cu flori.

Se face vecernia. Cântă corul bine condus de harnicul învăţător Trăiau Glvulescu. B serica ticsită de popor. Cântăreţii de strană încă se prezintă bine.

La sfârşitul vecerniei, părintele Cornel Popescu face o scurtă dare de seamă asupra situaţiei parohiei. Sf. Sa spune, că credincioşii au aşteptat cu dor pe Pr. Sf. Sa şi se bucură că i-a distins cu înalta sa v z i t ' . Mulţumeşte Pr. Sf. Sale întâmpinaţi du-1 cu cu­vintele evangheliei: „Binecuvântat cel ce vine în nu­mele Domnului!"

Comuna Pauliş, conform tradiţiei, îşi are obârş'a în vreiruriie îndepărtate ale ocupaţiei turceşti. Numele şi-1 trage dela ordinul catolic Paulin cu sch ţii dla frumoasa vale a Cladovei Biserica ortodoxă română are o vechime de 144 ani. Reclamă o renovare radi­cală. Ocupaţia principală a credincioşilor noştri e viticultura şi agricultura. In contactul cu minorităţile Românii trăiesc în peifectă armonie.

Io timptui din urmă se poate semnala o ame­liorare pronunţată a cercetării sf. biserici.

Urmează predica foarte frumoasă a Pr. Sf. Sale despre sf. taină a preoţimei ş despre îndatoririle cre­dincios lor de a da ascultare îndrumărilor, învăţătu­rilor şi sfaturilor preoţime! care prin mucenicia sa s'â făcut vrednică de recunoştinţa bisericii şi a neamului.

A fost o inspiraţie foarte potrivită ridicarea pres­tigiului preoţimei în faţa poporului mai ales astăzi, când din partea contrarilor se pun atâtea nâzuinţi păcătoase pentru distrugerea autorităţii preoţimei şi pentru combaterea originei ei divine.

Poporul a răsplătit predica cu ovaţiuni călduroase. Serviciul divin se înche cu rugăciunea pentru

iertarea păcatelor. Pr. Sf. Sa distinge cu înalta Sa vizită pe pri­

marul comunei, pe înv. Trăian Glvulescu şi pe părin­tele Cornel Popescu care ne oferă o gustare în l o ­cuinţa sa.

Seara la orele 830 ne-am întors la reşedinţă, bucuroşi că aceasta zl a Domnului a fost sfinţită prin învăţături bane, folositoare şi de primenire sufletească spre întărirea poporului in dreapta credinţă.

O scrisoare. Onor. Red.

„Biserica şi Şcoala" în Arad.

Cu data de 22 Iulie a. c. am adresai directoru­lui gazetei „Voinţa Poporului" din Arad spre a publica următoarea scrisoare:

„ D l e Director! In ziarul Dvoasfră Nr. 27—28 din 17 Iulie a. c. a apărut un articol adresai cătră P . Sf. Sa DI Fpiscop al Aradului, articol semnat Ion Morariu, prin care subsemnatul sunt calomniat în modul cel mai josnic.

Pentru restabilirea adevărului în faţa opiniei pub­lice fin să declar că, toate acuzajiunile din susnumitul articol sunt simple calomnii la adresa mea făcute cu scop de răsbunare de unii duşmani personali ai mei.

Ţin să declar că am dai mandat avocatului meu pentru a intenta proces de calomnie contra lui Ioan Morariu şi proces de presă contra ziarului Dvoasiră".

Cum însă această gazetă n'a publicat nici până azi această declaraţiune, V ă rog să binevoiţi a o pu­blica Dvoasfră în Revista „Biserica şi Şcoala".

Bucovăţ, 17 Aug. 1927. Cu deosebită stimă: P. Ţieran,

preot ort. rom.

N. B Pentru ce le publicate în această scrisoare, redacj ia noastră nu ia nici-o răspundere . v

Nr. 4370 /1927.

Ordin circular In urma avizului telegrafic al.Ministerului

Cultelor dispunem, ca joi în ziua de 1 Sep­tembrie a. c. să se oficieze parastas pentru pomenirea M. Sale Regelui Ferdinand I. în bi­serica catedrală şi în toate bisericile din oraşe şl dela sate din Eparhie, la cari parastase vor asista autorităţile locale şi şcoaiele.

Preotul în cuvântarea sa, va scoate în relief meritele neperitoare a decedatului Rege.

Arad, la 24 August 19Ş7. Consiliul Eparhial ort. rom

Direc ţ iunea şcoa le i n o r m a l e ort, rom d in A r a d .

Comunicat. Se aduce la cunoştinţa absolvenţilor şcoa­

lei normale (preparandie) ort. rom. din Arad, cari în sesiunea Iunie a. c. au prestat examenul de capacitate, că şi pot ridica diplomele dela Direcţiunea Institutului în orele de birou dela 8-10 a. m Restanţienlor cu taxa de Întreţinere în internat, li-se vor elibera diplomele presen-tând chitanţe dela Venerabilul Consiliu Eparhial despre achitare.

Arad, la 20 August 1927. Direcţiunea v

jüMit iMrcsr m mmmm oui ¡un. C o n d i ţ i i l e d e p r i m i r e î n i n t e r n a t p e 1927/28.

înscrierile se fac deja şi durează până la 15 Septemvrie a. c, Cererile timbrate vor fi provăzute cu:

1. Ultimul certificai şcolar, 2. Extras do botez, 3. Cerlificat medical, * 4. Buletin de^revaccinare. Taxele suni: de înscriere 250 lei, pentru soc . de

lectură 50 Iei, coslul tacâmului 100 lei şi taxa de între­ţinere 100 lei, lunar solvit pe irei luni înainte; iar ali­mente suni: 120 kgr. făină de pâne, 30 kgr. făină nula, 100 kgr. cartofi, 12 kgr. unsoare, 10 kgr. fasole, 5 kgr. zahăr, 6 kgr. ciapă şi 100 buc. ouă. învăţătorii solvesc aceiaş taxă de înscriere şi 700 lei lunar.

Prospecte se primesc gratuit dela Administraţia internatului în Arad B-dul Carol I. 66.

INF0RMAŢIUNI . Ministerul cultelor pentru biserică Dl ministru al cultelor A, Lapedatu. a acordat

unui ziarist următorul interviev referitor la biserică: „ Gândul meu de viitor este să merg mai de­

parte pe calea ce am purces pentru întărirea bisericii şi a credinţei creştine. In rândul trecut am avut o mare problemă de împlinit, înfiinţarea patriarhiei şi organizarea bisericii ortodoxe. Nu era uşor să împaci patru provincii cu patru feluri de rândueli. Şi mulţu­mesc lui Dumnezeu că am izbutit, iar astăzi întreagă biserica ortodoxă stă pe temelia legii celei noul.

Am început un a!t lucru mare, legea pentru regi­mul cultelor, adecă legea care să pună fiecare re l 'g ie la locul ei în faţa statului şi să reguleze legătura în­tre feluritele religii din ţară. O lucrare mare şi grea, luând în seamă că în' ţara noastră sunt multe legi cu multe feluri de rândueli.

Azi am credinţa că am deslegat şi această pro­

blemă. Pri urmare la toamnă voi aduce întâi legea acea­

sta a cultelor. După aceasta se va lua în desbatere cauza concordatului.

Apoi legea saiarizărei clerului şi organizarea învă-mântuiui seminaria! şi teologic.

Acest proect întocmit de Sf. Sinod, trebuie pus de acord între ministerele de instrucţie şi culte. Odată acordul îucheiat, proectul va fi depus în parlament.

Vor urma apoi şi alte legi pentru binele biseri­cilor din patrie.

Grijiţi copiii. Mântuitorul nostru isus Hrlstos, în marea lui bunătate a spus: lăsaţi copiii să vină la mine. era aceasta un semn de cea mai mare dragoste pentru nevinovaţii prunci! De atunci şi până azi cu-

ntele lui trăesc mereu în lume. C: i enti j : p ;ţ I r

al naturei, este copilul, cine nu-1- are, îl doreşte pre­cum însetatul doreşîe izvorul Dar, detnulteori cei ce eu cop i, nu ţin seama de acest bun, ş< în io* de aşi grji odrasleie şi a le da o îndrumare omenească, copiii sunt lăsaţi în voia întâmplări), de cresc ca buruienile, împrumutând cele mal urâte obiceiuri. Grija de fie ce moment să ni se răsfrângă deci asupra copiilor, ei sunt viitCruI nostru. Să le acordăm grija cea mai mare pentruca copii ajunşi Ia vâsira bărbăţiei să fie vred­nici a se numi urmaşii naştri, căci de nu-i vom de­prinde a fi oameni, vom fi blestemaţi din neam în n e a m .

Când nu cinsteşti casa Domnului. Americaoii au zidit biserică frumoasă în oraşul Watenberb din China. Dar cum la ei negoţul şt afacerea nu cruţă nimic ca să nu facă alte magazii, au băgat muniţie în această biserică. In 26 Iulie muniţia a explodat omo­rând 200 de soldaţi şl dărâmând biserica.

Copii Părăsiţi. Ministeriul sănătăţii din Rusia publică o socoteală a copiilor părăsiţi din acea ţară. In 1925 erau în asilurile de orfani 300.000 copii părăsiţi O mare parte dintre ei au fost transportaţi în regiunea Volga unde au murit din cauza frigului şi a bolilor care i-au secerat.

Cârciumele şi cultura. E o sete de cultură la sate; mai mare ca naintea războiului, Dar e şi o sete mai mare de beutură. Se b >a cumplit. Cârciumele s'au înmulţit ele 's adevărate săli de adunări unde se pun la cale nevoile satelor. Atei e locui tuturor relelor. Beţivii de meserie, la tneseie pline de vin, citesc sătenilar gazetele şi !e răstălmăcesc cum vor ei, iar în capul ţăranilor, toate se răsfrâng. Nu se pot aşeza la sate biblioteci, în săli de petreceri curate, câtă vreme există cârciumele în libertatea de azi. E timpul suprem să se pună stavilă beţiei.

Şcoală de grădinărit pentru fete s'a deschis în bucureşti. Se primesc fete de ţărani cu 4 clase primare, trecute de 12 ani. Şcoala ţine trei ani. înscrieri până la 10 Septembrie în Bucureşti, Bulevardul Domniţei Nr. 34.

Două institute noui în Sibiu La începutul anului şcolar 1927-28 se vor înfiinţa Ia Sibiu, centrul mi­tropolie noastre: 1. Şcoală de cântăreţi cu scopul de a pregăti cântăreţi de strană abil*, practicând melo­diile bisericeşti. Şi să fie suficient instruiţi în arta de-a condnee cor bisericesc.

Acest curs va dura 2 ani. 2, T o t la începutul anului şcolar ce vine se va deschide în Sibiu un Se­minar teologic de 6 ani cu scopul de-a pregăti tineri absolvenţi de 4 clase liceale, pentru cariera preoţeas­că, în parohiile rurale.

Cursal prim al noului Seminar se deschide în 15 Septemvrie 1927.

Tinerii cari se vor pregăti pentru cariera preo­ţească în parohiile rurale, vor studia toate şase cursu­rile seminarului, iar ceice doresc să între în Acade­mia teologică, vor fi primiţi în aceată înaltă şcoală după patru ani.

Elevii vor fi interni, având întreţinerea întreagă în internat, pe lângă taxa anuală de zece mii de lei, care se va reduce proporţional, întru cât consiliul ar-h'eplscopesc va putea mijloci dela guvern burse.

Cererile de înscriere se vor trimite consiliului arhiepiscopesc până Ia 30 August.

Chipul Sf. Pave! pe mărci Ins ala Malta de snb protec­toratul Englezilor a avut odinioră ca oaspe pe marele apostol Pavel, care în drumul spre Roma poposi aco­lo. In amintirea acestui eveniment Englez 1 au impri­mat pentru insula Malta mărci purtând ch pul sf. Pavel,

Cosciugul unui pocăit bombardat cu pietre. In co­muna Lungani a murit pocăitul Alexandrn Roman Când era dus la groapă, credincioşii creştini din comuna au bombardat cosciugul cu pietri', fiindcă înmormântarea se făcea fără preot. Sătenii se opuneau ca pocăitul să nu fie înmormântat în cim tirul satului. A fost ne­voie de intervenţia jandarmilor, ca spiritele să se po -tolescă şi mortul să fie îngropat.

Examenele de corigentă şi înscrierile la şcoala civilă (medie) „losif Vulcan" din Arad. Examenele de corigentă se vor ţinea la 2 Sept. la orele 8 a. m.

înscrierile se fac dela 5—8 Sept. dela orele 8—1 a. m, Taxa anuală: 1000 Lei.

Înscrierile (se anexează 1) certificatul şcolar 2 ) extrasul de botez 3) certificatul de revaccinare) şi reînscrierile se fac numai pe cererile tipărite ce se afiă la librării, (timbrate cu timbru fiscal 8 L e î )

C O N C U R S E Pentru întregirea parohiei vacante din Ramna, se

c scrie concurs repeţir cu termin de 30 zile dela prima publicare în organul „Biserica şi Şcoala", pe lâogă următoarele venite:

1. Usufructul seslei parohiale constatatoare din 3 jug. pământ arabil, 16 jug. care le foloseşte c o ­muna de păşune. Comuna se declară, că la împroprie-târie va schimba aceste 16 jug. de păşune şi va da altele cu pădure.

2'. Usufructut unui intravilan. 3. Stolele legale şi bir legal. 4. Retribuţia dela stat, pentru care parohia nu

ia nici o răspundere. Parohia e de cl. IH-a. Alesul va predica în toată Dumineca şi sărbă­

toarea, va suporta toate dările după beneficiul său, fiind îndatorat a preda religia la şcoala primară din loc, fără altă remuneraţie din partea parohiei.

Reflectanţii îşi vor înainta peteţiile înstruate în regulă comitetului parohial, pe calea oficiului proto-presbiteral din Buteni, în terminul coicursual.

T o t în acest termin sunt poftiţi a se prezenta

Nr. 3b B I S E R I C A ŞI ŞCOALA

într'o Duminecă sau întt'o sărbătoare în si. biserică din Ramna , pentru a-şl arăta desteritatea în cântare şi oratorie.

Comitetul parohial. in înţelegere cu: F. Roxin, protopop.

1 - 3

La liceul Moise Nicoară din Arad sunt vacante 6 burse în bani de 5000 Lei şi 10 locuri gratuite în Internatul liceului.

Atât bursele cât şi locurile gratuite în internat se acordă în bază de concurs.

Nu pot lua pBrte la concurs decât f li de funcţio­nari şi cei de săteni.

Petiţiile de insciere ia concurs, adresate direc­ţiunii liceului şi timbrate în regulă se vor înainta pâ­nă la 1 Septembrie 1927 având adnexate următoarele acte:

1. Actul de naştere. 2. Un certificat de ocupaţiunea părintelui sau

tutorelui. 3 Certificatul ultimei clase. 4. Un certificat de paupertate, liberat de primă­

ria comunei unde părintele (tutorele) îşi are domici­liul, din care să se vadă lămurit:

a) câţi copil are tatăl (tutorele), cu înşirarea nominală a fiecărui copil şi indicarea etăţii lui,

b) ce posedă ca avere. c) care este venitul lui lunar sau anual, d) Un certificat al Administraţiei financiare despre

impozitul anual pe care-1 piăbşte tatăl (tutorele), Elevii care în anui şcolar trecut au urmat cur­

surile la liceul Moise Nicoară nu vor prezenta actele de sub 1-3.

Petiţiile intrate după expirarea terminului sau lips'te de unul din adnexele cerute' sau având certifi­cate cu indicarea vagă a averii sau veniturilor, nu se vor lua în considerare.

Direcţiunea liceului. 1 - 3

- • -Pentru îndeplinirea parohiei a doua din Cuvin,

rămasă vacantă prin mutarea preotului Dumitru Popa, se publică concurs cu termen de 30 zile deîa prima publicare în „Biserica şi Şcoala".

Parohia este de clasa primă. Dela recurenţi se cere cvalificaţiunea prevăzută în concluzul Sinodului Eparhial No. 8 4 - 1 9 1 0 .

Venitele parohiei sunt: 1. Una sesiune pământ arabil, 32 jug cad. 2. Birul şi stoiele legtle. 3. Locuinţă în casa parohială beneficiată până

acum de preotul D. Popa. 4 Competinţa de lemne şi păşunat după sesiu­

nea parohială. 5. întregirea de salar dela stat. Alesul va plăti toate impozitele după venitele

sale parohiale va predica în toate Duminecile şi săr­bătorile când va fi de serviciu şi va catehiza la şcoala unde va fi designat.

Reflectanţii la această parohie sunt poftiţi, ca cererile şi certificatele de cvalificaţiune şi serviciu, adresate cătră Consiliul Parohial din Cuvin, să le înainteze P. On. Oficiu Protopopesc ort. rom. din Arad. In sfânta biserică din Cuvin se vor prezenta spre a-şi

arăta dexteritatea în cele rituale şi în oratorie cu stricta observare a dispoziţiunilor dm § 33, al Regula­mentului pentru parohii.

Cuvin, la 31 iulie 1927. Consiliul parohial ort. rom. Cuvin.

In înţelegere cu; Troian Vaţianu, protopop.

1 - 3

— • -Nr. 475/927.

Concurs din oficiu repeţit. Pe urma ordinului consistorial Nr. 3837/927 se

publică din nou concurs din oficiu, pentru îndeplinirea postului de capelan temporal cu dreotul de succesiune pe lângă parohul loan Micu din Căpălnaş (protopo­piatul Lipovei) cu termin 30 de zile dela prima pu­blicare în organul oficios „Biserica şi Şcoala".

Venitele sunt: 1. Un intravilan parohial de 1600 st 2. Una sesiune de pământ din cele reduse, nu­

mită sesia I. 3. Stolele legale. 4. Birul legal. 5. Eventuală întregire dela stat, pentru care pa­

rohia nu garantează. Alesul capeian, dia bir şi stolele va beneficia

jumătate, iar jumătate revine parohului pe timpul cât va fi în funcţiune, având a suporta toate sarcinile după venitul ce beneficiază.

Alesul este îndatorat a oredicâ în dumineci şi sărbători, a catehiza la şcoalele primare din localitate.

Parohia e de clasa I. (primă) se admit însă şi recurenţi cu cvalificaţiune de clasa a. II (doua)

Reflectanţii îşi vor înainta recursele adjustate cu documentele recerute, precum şi cu certificat despre eventualul serviciu prestat, — adresate Comitemlui paroh al orttdox român din Căpâloaş — la oficiul protopopesc ort rom. din Lipova şi cu prealabila avi­zare a protopresbiterului tractual se vor prezenta în vre-o Duminecă ori sărbătoare în sf. biserică din Că-pâlnaş spre a-şi arăta desteritatea în cele rituale şi oratorie, observând strict dispoziţiunile §-lui 33 din Reg. pentru parohii.

Cei din alta dieceză au se posedă permisiunea P. S. Sale D-'ui Episcop diecezan de a putea recurge, ceeace vor dovedi protopresbiterului tractual, spre a l i s e dă voia a se prezenta în parohie.

Lipova la 8 August 1927. Fabric-u Manuilă, protopresbiter tractual.

. . . „ ^ ^ ţ j n , , , 2 - 3

Pentru îndeplinirea definitivă a parohiei vacante Musteşti protopopiatul Gurahorţului, se publică concurs de termin de 30 zile dela prima publicare în foaia of. „Biserica şi Şcoala".

Parohia e de clasa III. Venitele paroh'ei sunt: I. Sesia par. Io jugh arător şi fânaţ. Casă parohială cu supraedificate economice. 3. Stolele legale.

4, întregirea dotaţiei dela stat, pentru care pa­rohia nu ia nici o răspundere. Retectanţii sunt poftiţi ca recursele lor adjustate cu documentele prescrise in

Regulam, p. parohii ş' adresate Cotsiliului par. din

Musteşti, să le Înainteze la Oficiul, protopopesc ort

rom. al Gurahonţului în Halmag'u, dupăcare cu pre-

labila autorizare a protopopului să se prezenteze în

vre-o duminecă ori sărbătoare în s. b'serică din Mus­

teşti (Staţia C. F. Almaş) spre a sluji respective a

predica şi cânta, făcându-se astfel cunoscuţi poporului

Cei din alta dieceză vor adnexa la recursele lor, cer­

tificat delà P. S. D . Episcop al eparhiei Arad, că au

binecuvântarea pentru a recurge; eventual şi certificate

d e serviciile făcute până acum pe teren bisericesc ori

şcolar.

Alesul va fi dator să predice regulat în s. biserică

şi să catehizeze elevii delà şcoala din loc. Dările publice

după sesia par. şi venitele preoţeşti le va solvi alesul

bénéficiant.

Consiliul par. ort. rom. Musteşti 29 mai 1927.

în înţelegere cu: protopop Cornel Lazar

administrator ppesc.

3 - 3

Pe baza rezoluţiuneî Ven. Cons. diecezan din ?Ara"d<tte sub Nr. 392/1923. prin aceasta se scrie din nou concurs din oficiu pentru îndeplinirea parohiei de clasa 1. din Spineni. Protopresbtte râtul Siriei cu termin de alegere de 30 de zile deia prima publicare în organul of. Biserica ş> Şcoala, care a devenit va cântă prin • decedarea parohuini I . Popa, pe lângă următoarele emoluminte:

1. Una sesiune de pământ în estenziunea ei de astăzi.

2 Birul şi stolele legale. 3. întregire dela Stat. Alesul va suporta toate impozitele după venitul

parohial, va îndeplini conştienţios toate funcţiile în pa­rohia sa şl va catichiza la şcoalele cari i-se vor de­signa, acum şi în viitor, va predica totdeauna la rân­dul său. Parohia fiind de cl. I. dela reflectanţi se pre­tinde cvalificaţlunea prescrisă în concluzul Sin Nr 84/1910 dar se admit şi concurenţi cu cvalificaţiune de clasa a doua (11 a.)

Reflectanţii din alta dieceză au se producă act despre consensul P. S. Sale a D-lui Episcop d iece­zan. Recursele adjustate regulamentar, sunt a-se înainta în terminul concursual P . O oficiu ppesc. ort. rom. al Siriei, cu strica observare a §-lui 33 din Reg., având a-se prezenta în o cutare Duminecă ori sărbătoare în sfta. biserică din Spineni, spre a-se recomanda poporului.

Siria, la 31 Iullu 1927. Mihail Lucuţa, m. p.

protopb. rom. ort al Siriei.

3 - 3

• 4 •

4 • 4 •

C R O I T O R D E R E V E R E N Z I Antoniu Kardoş

Arad, Piaţa Elena Doamna 13

(Aproape de institutul teologic)

•

LA EXPOZIŢIA DE INDUSTRIE DIN ARAD IN 1903, A OBŢINUT DECORAŢIE CU DIPLOMĂ DE ONOARE.

T U R N Ă T O R I E D E C L O P O T E = IOSIF B I S Z Â K - -

GHIOROC (Jud. Arad) SE T O A R N Ă IN DIFERITE F O R M E ŞI M Ă R I M I C U INSCRIPŢI I S P E C I A L E PE C O R P L U C R A T E D I N MATERIE P R I M Ă ŞI C U PREŢURILE C E L E

M A I M O D E R A T E . D O R I T O R I I SE P O T A D R E S A IN S C R I S P E N T R U RELAŢII .

C A T A L O G L A C E R E R E G R A T I S .

)( )( )( )( )( )( )( )( )( )( )(

UZINELE METALURGICE TIMIŞOARA S P. A. -rm STRAD* ANDREI MUSESANU No. 3 ~

Clopote din metal curat. Armonie şi acord perfect. Insta­lat cu cele mai mo­derne maşini. Pre­turile absolut con-

uenabile.

lillflllillfï

Redactor responzabil: SIMION STANA.

Censurât: Prefectura Judeţului.

Tiparul Tipografiei Diecezane Arad. 5933.