NECLASIFICAT

NECLASIFICAT 1 din 30

ROMÂNIA NECLASIFICAT

MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE Exemplar nr. _

UNIVERSITATEA NAŢIONALĂ DE APĂRARE „CAROL I”

Nr. ________________ din ___________________

Drd. Steluța Mădălina PĂTRĂȘESCU

REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT

TEMA: „CADRUL METODOLOGIC AL UNUI SISTEM DE INFORMAȚII

PRIVIND SECURITATEA AGROALIMENTARĂ (SISA),

PENTRU DEZVOLTAREA DURABILĂ LA NIVEL NAȚIONAL”

CONDUCĂTOR DE DOCTORAT

G-ral (r) prof. univ.

dr. Teodor FRUNZETI

Teză elaborată în vederea obţinerii

titlului de DOCTOR în INFORMAŢII

și SECURITATE NAŢIONALĂ

BUCUREȘTI, 2018

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

2 din 30

pagină albă

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

3 din 30

CUPRINSUL TEZEI DE DOCTORAT

INTRODUCERE

CAPITOLUL I

ABORDAREA CONCEPTUALĂ A SISTEMULUI DE INFORMAȚII

PRIVIND SECURITATEA AGROALIMENTARĂ (SISA)

1.1. Agrointelligence, securitate economică și securitate națională

1.2. De la intelligence economic la agrointelligence

1.3. Structura informațională a Sistemului de Informaţii privind

Securitatea Agroalimentară (SISA)

1.4. Sistemul de Informații privind Securitatea Agroalimentară

(SISA), principal furnizor de soluții integrate, inovative

și durabile

CAPITOLUL II

METODE ŞI TEHNICI DE PLANIFICARE, COLECTARE,

EVALUARE ŞI ANALIZĂ AGROSTRATEGICĂ ALE SISTEMULUI

DE INFORMAȚII PRIVIND SECURITATEA AGROALIMENTARĂ

(SISA)

2.1. Indicatori și criterii de planificare a colectării informațiilor

din sectorul agroalimentar

2.2. Metode și tehnici de colectare a informațiilor din sectorul

agroalimentar

2.3. Metode și tehnici de evaluare a securității agroalimentare

2.4. Metode și tehnici de analiză privind securitatea agroalimentară

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

4 din 30

CAPITOLUL III

DIRECȚIILE DE IMPLEMENTARE ALE SISTEMULUI DE

INFORMAȚII PRIVIND SECURITATEA AGROALIMENTARĂ

(SISA) LA NIVEL NAȚIONAL

3.1. Constituirea, organizarea şi funcţionarea Sistemului de Informaţii

privind Securitatea Agroalimentară (SISA) la nivel naţional

3.2. Constituirea comunităţii informaţionale şi circularea resursele

informaţionale în cadrul Sistemului de Informaţii privind

Securitatea Agroalimentară (SISA)

3.3. Instituţionalizarea Sistemului de Informaţii privind Securitatea

Agroalimentară (SISA) în parteneriat public-privat

CONCLUZII ȘI PROPUNERI

BIBLIOGRAFIE

CUVINTE CHEIE: Sistemului de Informaţii privind Securitatea

Agroalimentară (SISA), Agrointelligence, analiza agrostrategica, retele

inter-sistemice agroalimentare, decizie agrostrategica, produse

agrointelligence, knowledge agrointelligence

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

5 din 30

Pornind de la ipoteza că „Securitatea alimentară poate fi asigurată dacă

există informația agrostrategică de tip agrointelligence, gestionată în cadrul unui

Sistem de Informații privind Securitatea Agroalimentare (SISA)”, obiectivul

principal al prezentei lucrări științifice este definirea unor noi concepte, metode și

tehnici agrostrategice de planificare, evaluare și analiză – de tip

agrointelligence.

Instrumentele operaționale și strategice, definite în prezenta lucrare de

cercetare, vor sta la baza unui cadru metodologic de planificare, evaluare, analiză

și diseminare a informațiilor din sectorul agroalimentar, numit pe tot parcursul

lucrării științifice Sistemul de Informaţii privind Securitatea Agroalimentară

(SISA).

Această arhitectură informațională a fost gândită la nivel intersistemic

operațional și strategic, în cadrul căreia metoda analizei de agrointelligence

devine soluție inovativă de avertizare timpurie pentru prevenirea și combaterea

insecurității agroalimentare, în contextul gestionării eficiente a crizelor adiacente

sectorului agroalimentar: crize economice, ecologice, sociale, agro-geopolitice etc.

Obiectivul și domeniul cercetării:

Conform ipotezei enunțate anterior, demersul nostru științific a supus

atenției un cadru metodologic inovativ și inteligent de planificare, colectare,

evaluare și analiză intersistemică, adică o nouă cultură de securitate

agroalimentară și un nou mod de guvernanță pentru contracararea insecurității

agroalimentare, în cadrul unui Sistem de Informații privind Securitatea

Agroalimentară (SISA) care să fie în acord cu cele trei dimensiuni ale dezvoltării

durabile: economică, socială şi ecologică, într-un cuvânt o raportare și o viziune

geo-eco-agro-socio-economică.

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

6 din 30

Metode de cercetare

Cea mai mare parte a cercetării noastre s-a fundamentat pe metoda inductivă,

având în vedere că analiza de agrointelligence se structurează pe o serie de metode

și tehnici operaționale și strategice inovative, care au drept scop conceptualizarea

unei metodologii inovative și integrate de analiză agrostrategică.

Totuși, de-a lungul acestui demers, am abordat și metode integrate de

cercetare (metoda deductivă, analitică, semantico-structurală, sistemică,

comparativă, descriptivă etc.), deoarece obiectivul cercetării este de a propune și

structura un Sistem de Informații privind Securitatea Agroalimentară (SISA) pe

baza practicilor, a cunoștințelor dobândite și a analizelor critice, toate acestea fiind

inițiate pentru a dezvălui conținutul, scopul și limitele unei noi paradigme privind

securitatea agroalimentară.

Prin metoda descriptivă și comparativă, am definit structura arhitecturii

informaţionale, modul de circulare al fluxului de date şi informaţii în cadrul

sistemului pe principiul parteneratiului public-privat.

Caracterul transversal al sistemului și complexitatea sa ne-au determinat să

integrăm și să diseminăm, într-un ansamblu coerent, noi tehnici și metode de

planificare, colectare, evaluare și de analiză, pe care le-am adaptat în funcție de

particularitatea structurală a sistemului la nivel teritorial și decizional.

Contribuția personală la cercetare

Contribuția personală s-a materializat prin propunerea, la nivel teoretic și

strategic, a unui nou concept al securității agroalimentare – agrointelligence.

Acesta a rezultat, din punct de vedere teoretic, din reinterpretare critică, sistemică

și holistică a noțiunii de Intelligence Economic (IE), însă prin referire continuă la

realitatea structurală și operațională a sistemului socio-agro-economic

contemporan.

În plus, conținutul demersulului nostru științific este concentrat pe o

abordare pluridimensională și pluridisciplinară: intelligence – agricultură –

securitate economică – securitate socială. În concluzie, ceea ce am adus noi ca

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

7 din 30

noutate este o reinterpretare a fiecărei componente enunțate mai sus, precum și o

reconstrucție intersistemică a fiecărui proces decizional subsistemic.

Această abordare integrată și inteligentă permite, pe de o parte, evidențierea

diferitelor legături intersistemice de luare a deciziilor la nivel național, privind

asigurarea securității agroalimentare, și o mai bună înțelegere a arhitecturii

informaționale din perspectiva fluxului informațional de la nivelul subsistemelor

teritoriale. Pe de altă parte, considerăm că noua abordare permite o mai bună

înțelegere și operaționalizare a „agriculturii inteligente”, prin accesul la informație

și cunoaștere agrostrategică în cadrul unui Sistem de Informații privind Securitatea

Agroalimentară (SISA).

Noul cadru metodologic – de tip agrointelligence – oferă noi instrumente

strategice și operaționale pentru asigurarea securității agroalimentare, având în

vedere utilizarea de noi metode alternative și inteligente de analiză: metoda pe

scenarii (early warning), metoda de context etc. Potrivit celor menționate mai sus,

contribuția noastră s-a materializat nu doar în sensul reinterpretării securității

agroalimentare, dar și prin propunerea de noi metode, tehnici și soluții inteligente,

integrate și inovative de prevenire și contracarare a insecurității agroalimentare.

În cele din urmă, a treia parte a contribuției noastre se referă la propunerea și

implementarea Sistemului de Informații privind Securitatea Agroalimentară

(SISA) la nivel național, în cadrul Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice

„Gheorghe Ionescu-Şişeşti” (ASAS), instituţie publică specializată, autonomă de

consacrare academică şi coordonare ştiinţifică, cu personalitate juridică, care

funcţionează după statut propriu, în coordonarea Ministerului Agriculturii şi

Dezvoltării Rurale (MADR) şi care colaborează cu Ministerul Educaţiei Naționale

(MEN).

O astfel de rețea intersistemică și integrată de planificare, colectare,

evaluare analiză și diseminare permite contracararea unui fenomen de insecuritate

alimentară într-o manieră sistemică și holistică. Acestă sinergie evidențiază

corelația dintre securitatea economică, securitatea alimentară și securitatea

națională în noua eră informațională.

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

8 din 30

De ce este nevoie de un Sistem de Informaţii privind Securitatea

Agroalimentară (SISA)?

Considerăm că implementarea unui Sistem de Informaţii privind Securitatea

Agroalimentară (SISA) ar facilita globalizarea și transparența informațiilor

agrostrategice la nivel național și european și s-ar înscrie în obiectivele evocate în

cadrul Summitului Mondial pe Alimentație, din noiembrie 1996. Totodată, s-ar crea

un instrument simplu și adaptat contextului geopolitic actual, aflat într-o continuă

evoluție și s-ar putea oferi o imagine obiectivă și comparativă asupra situației de

insecuritate agroalimentară din zonele deja afectate de crize alimentare acute și

schimbări climatice.

În primul rând, prin acest demers integrat și inovativ, se vor putea gestiona

mai bine grupurile vulnerabile la insecuritate alimentară și se vor aplica mai

eficient programele guvernamentale de asistență socială în vederea asigurării

securității și siguranței alimentare.

În al doilea rând, odată cu secolul al XIX-lea fluctuațiile demografice,

dezvoltarea relațiilor comerciale și emergența industrială a influențat constant țările

în curs de dezvoltare, populația devenind, mai mult ca niciodată, dependentă de

sistemul agro-economic. Această interdependență ar putea genera o insecuritate

alimentară, ca efect al creșterii demografice accentuate din ultimul secol, unde

criza refugiaților, la nivel de Europa, s-ar putea transforma oricând într-o criză

socio-agroalimentară.

În al treilea rând, marile crize alimentare ale anilor ’70 și cele financiare

din anii 2008-2009, au demonstrat sinergia între crizele adiacente securității

agroalimentare, având în vedere globalizarea și luarea deciziilor la nivel european

și global. În acest context, interesul mediului de afaceri se orientează, din ce în ce

mai mult, spre obținerea informației agrostrategice, iar guvernele sunt obligate să

pună în aplicare politici agroalimentare la nivel național în cadrul unor sisteme de

informații, unde metoda analizei pe scenarii devine utilă și relevantă.

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

9 din 30

În al patrulea rând, volatilitatea prețurilor caracterizează actualul context

internațional, unde importul de alimente și dublul standard la alimentele de bază

devine un factor declanșator de insecuritate alimentară în țările cu o economie

emergentă ca România, afectându-le nu doar economia, dar și accesul la o hrană

sigură și sănătoasă (bunăstarea socială). Pentru a controla aceste fluxuri

comerciale este nevoie de crearea unor sisteme și subsiteme de informații privind

securitatea agroalimentară, la nivel național sau regional, pentru garantarea

securității alimentare a indivizilor dintr-o regiune (mai ales în zonele predispuse la

schimbări climatice), în scopul de a evita o eventuală criză alimentară. În acest

context, datele legate de nivelul producției, al aprovizionărilor cu alimente,

securitatea stocurilor agroalimentare pentru situații de urgență, impactul

importurilor asupra producției autohtone ar putea teoretic să fie controlate de către

o entitate, care să aibă ca obiectiv monitorizarea periodică a nivelului de securitate

alimentară din zonele predispuse frecvent la sărăcie și schimbări climatice.

În al cincilea rând, privatizările au modificat economiile țărilor dezvoltate,

având repercusiuni și asupra securității alimentare, prin crearea unui cadru

economic orientat spre evitarea crizelor alimentare sau sociale. Deci, s-a

conștientizat importanța creșterii accesului la alimentele de bază prin culegerea și

analiza de date primare și secundare, specifice pentru garantarea securității sociale.

Diminuarea excedentelor de cereale la nivel global și distribuirea inegală a

ajutoarelor a crescut responsabilitatea în vederea reducerii insecurității alimentare

printr-o gestionare eficientă a resurselor energetice și a resurselor alimentare.

În plus, dezvoltarea biotehnologiilor și utilizarea imaginilor satelitare au

apărut ca o soluție în era informațională, acestea având rolul de a estima

randamentul fiecărei țări, mai ales a culturilor de cereale. Astfel, accesul la

informații integrate a crescut la nivel mondial în ultimul secol prin digitalizarea

sectorului agroalimentar. De asemenea, globalizarea comerțului și apariția

sistemelor moderne de comunicare și management (internet, sateliți, drone), au

facilitat gestionarea bazelor de date prin estimarea gradului de insecuritate

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

10 din 30

alimentară și diseminarea de rapoarte, periodice și utile, adresate tuturor

beneficiarilor din sectorul agroalimentar.

De asemenea, urbanizarea foarte rapidă a țărilor cu o economie emergentă a

influențat securitatea alimentară, prin concentrarea vulnerabilităților la nivel urban.

În același timp, dezvoltarea tehnologiilor informaționale a condus la o

descentralizare a deciziei și a facilitat comunicarea între diferiții actori privind

securitatea alimentară (public/privat).

Prin urmare, subsistemele de informații privind securitatea alimentară pot

deveni centre de schimb informațional la nivel teritorial și decizional și ar putea

completa constant bazele de date prin măsurarea continuă, estimarea și analiza

indicatorilor, care ar putea declanșa o insecuritate alimentară. În acest scop,

decidenții politici au nevoie de informații exacte și periodice despre evoluția

gradului de insecuritate alimentară, pentru a se putea formula și propune reforme

politice și programe de adaptare pentru ieșirea din criză, conform obiectivelor

formulate de Summitul Mondial pe Alimentație din anul 1996.

Cine și cum ar trebui să gestioneze acest Sistem de Informații privind

Securitatea Agroalimentară (SISA)?

În cadrul acestui demers științific am identificat și propus inclusiv

„Vectorul” care ar putea fi gazda proiectului supus cercetării. Considerăm că

dincolo de problemele de bună guvernanță în sectorul agroalimentar acest sistem

trebuie să devină funcțional „de jos în sus” prin activarea unor subsisteme ale

securității agroalimentare la nivel local, unde fluxul informațional să circule într-o

matrice agrostrategică intersistemică.

În opinia noastră, Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe

Ionescu-Şişeşti” (ASAS) ar putea fi una dintre platformele gazdă ale acestui proiect

inovativ și inteligent. În plus, această platformă intersistemică poate deveni o

interfață între lumea afacerilor, sfera educațională și autoritățile publice în noua

paradigmă a globalizării.

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

11 din 30

Planul general al tezei

Capitolul I s-a axat pe conceptualizarea Sistemului de Informații privind

Securitatea Agroalimentară (SISA), unde am încercat prin metoda comparativă să

demonstrăm sinergia dintre intelligence economic, securitate națională și

agrointelligence. În acest sens, am evaluat și analizat caracteristicile cheie ale

cercetării și inovării în sectorul socio-economic și agroalimentar, prin

monitorizarea pluridimensională a actualelor platforme informaționale, a

parteneriatelor europene, dar și prin evaluarea politicilor agroalimentare din

perspectiva transferului de cunoaștere agroastrategică la nivel european și global.

De asemenea, am plecat de la premisa că, deși datele empirice nu dovedesc

utilitatea și valoarea unor platforme informaționale, sub formă de rețele integrate și

inovative, totuși această complexitate la nivel european devine necesară și

imperativă în situații de crize agro-economice ciclice.

Conceptul de securitate alimentară a fost definit de comunitatea

internaţională în repetate rânduri prin raportare continuă la schimbările socio-

economice şi geopolitice de la nivel global. Modificarea de sens a noţiunii a fost

strâns legată de accesibilitatea individului la o hrană sănătoasă şi sigură, dar şi de

nivelul disponibilităţii resurselor alimentare în pieţe, la care s-a adăugat, în timp,

stabilitatea politicilor şi utilitatea resimţită de consumatorul modern.

Deși cercetarea în domeniul securității agroalimentare a înregistrat progrese

notabile în ultimii ani, nu a există și o abordare integrată a celor două direcții,

securitate agroalimentară și intelligence, acestea fiind definite separat și analizate

izolat, ceea ce ne-a motivat să abordăm din perspectivă intersistemică cele două

paradigme informaționale. În urma integrării structurale și prin metoda

comparației, am constatat că factorii decizionali și societatea civilă nu dispun încă

de un Sistem de Informații privind Securității Agroalimentară (SISA) la nivel

național, care să genereze soluții agrostrategice în parteneriat public/privat pentru

dezvoltarea durabilă a sectorului agroalimentar.

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

12 din 30

Suntem de părere că propunerea acestei structuri informaționale este în acord

cu principiile de reziliență, buna guvernanță și dezvoltare durabilă, stabilite prin

Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2015-2019 și politicile

agroalimentare ale UE și NATO, însă personalizate și orientate strategic, prin

raportare continuă la vulnerabilitățile și amenințările de la nivel național și

european într-o lume din ce în ce mai instabilă. Această convergență de valori

socio-economice poate constitui un avantaj agrostrategic în gestionarea posibilelor

crize agroalimentare, ce pot surveni în urma unor posibile catastrofe naturale, cu

impact major asupra securității naționale și europene.

În subcapitolul 1.1. am teoretizat și conceptualizat securitatea

agroalimentară în relație cu securitatea națională și economică printr-o abordare

intersistemică de tip agrointelligence. De asemenea, am argumentat printr-o analiză

critică impactul noului concept – agrointelligence – asupra securității naționale și,

implicit, asupra securității socio-economice.

În subcapitolul 1.2. am abordat analiza relației dintre intelligence economic

și agrointelligence, ca soluție integrată și inovativă pentru menținerea securității

agroalimentare și a dezvoltării durabile la nivel național. Prin această abordare

pluridisciplinară, am încercat demonstrarea rolului informației agrostrategice și a

cunoașterii agrostrategice (knowledge agrointelligence) în emiterea de avertizări

timpurii (early warning) pentru prevenirea și combaterea insecurității

agroalimentare.

În subcapitolul 1.3. am definit, în mod integrat și inovativ, principalele

componente ale Sistemului de Informații privind Securitatea Agroalimentară

(SISA), metasistem specializat în prevenirea și combaterea insecurității

agroalimentare, unde analiza agrostrategică devine o soluție pentru identificarea

vulnerabilităților și a amenințărilor din sectorul agroalimentar. Prin urmare, am

analizat relevanța și utilitatea informației agrostrategice din perspectiva fluxului

informațional, am enumerat produsele de agrointelligence, utile și relevante în

luarea deciziei agrostrategice și, nu în ultimul rând, am determinat principalii

beneficiari ai analizelor de inteligence.

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

13 din 30

De asemenea, am urmărit măsurarea, evaluarea și analiza atribuțiile

factorilor decizionali la nivel instituțional/interinstituțional, aceste entități publice

fiind definite, pe tot parcursul lucrării de cercetare, actori strategici responsabili cu

planificarea, colectarea, analiza și comunicarea produselor de agrointelligence.

În subcapitolul 1.4. am prezentat Sistemul de Informaţii privind Securitatea

Agroalimentară (SISA) ca principal furnizor de soluții integrate, inovative și

durabile la nivel național. De asemenea, am demonstrat cum sistemul poate genera

inclusiv programe de reziliență în cadrul unor subsisteme, ce vor putea funcționa

în cadrul unor platforme de tip rețea la nivel local, subsisteme care au rolul de a

transfera cunoaștere agrostrategică (knowledge agrointelligence) pentru luarea

deciziei în situație de crize agroalimentare.

Capitolul 2 este împărțit pe patru subcapitole, acestea fiind structurate pe

etapele analizei de agrointelligence, conform procesului de planificare, colectare,

evaluare şi analiză a informaţiilor primare şi secundare din sectorul

agroalimentar, în scopul obţinerii informaţiei şi cunoaşterii agrostrategice pentru

luarea deciziei şi transformarea ei în programe şi strategii agroalimentare

sectoriale.

În subcapitolul 2.1. am definit indicatorii securităţii agroalimentare

necesari analizei de agrointelligence, din perspectiva procesului de planificare și

colectare a informaţiilor agrostrategice: disponibilitatea, accesul, utilitatea şi

stabilitatea resurselor agroalimentare. Fiecare dintre cei patru indicatori

agrostrategici s-au măsurat prin raportare continuă la cauzele determinate de

contextul socio-agro-economic, luându-se în considerare riscurile şi ameninţările

unei posibile insecurităţi agroalimentare, care ar putea surveni în cadrul unui an

agricol.

În subcapitolul 2.2. am prezentat instrumentele şi metodologia de

planificare şi colectare a informaţiilor primare şi secundare din sectorul

agroalimentar, în scopul construirii evaluărilor şi analizelor agrostrategice de

agrointelligence. Procesul de colectare al informaţiilor primare implică diferite

metode şi tehnici de culegere a informaţiilor, fiecare dintre instrumentele de

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

14 din 30

colectare utilizate producând rezultate diferite prin raportare la informaţiile

secundare. În această etapă, accentul s-a pus pe colectarea informaţiilor utile şi

relevante unei analize de agrointelligence, ele provenind direct din comunitatea

vulnerabilă la insecuritate agroalimentară sau afectată deja de o criză alimentară

acută sau ciclică.

În subcapitolul 2.3 am redat, prin metoda comparaţiei, principiile unei

evaluări a securităţii agroalimentare în determinarea analizei de agrointelligence.

În cadrul capitolului am demonstrat că o evaluare a securităţii agroalimentare

cuprinde o analiză detaliată a mediului de securitate (metoda analizei de context),

mai precis o analiză diagnostic descriptivă, cu privire la comunitatea vulnerabilă şi

care este expusă riscului de insecuritate alimentară. În schimb, prin evaluarea

agrostrategică am definit noi direcţii de acţiune, în cazul unei situaţii de urgenţă şi,

totodată, am abordat problematica în profunzimea ei, deoarece o astfel de evaluare

se concentrează asupra problematicii de insecuritate alimentară evaluată anterior,

aceasta fiind orientată în special asupra rezultatelor şi a impactului în vederea

alocării de măsuri corective sau aplicarea de noi acţiuni/soluţii agrostrategice de

rezilienţă.

Subcapitolul 2.4 descrie etapele realizării unei analize de agrointelligence,

metodologie construită pe alte două analize agrostrategice complementare: analiza

de context şi analiza pe scenarii. Obiectivul acestei duble analize este de a măsura

riscurile la care comunitatea este expusă, rezilienţa (capacitatea de rezistenţă şi

adaptare), dar şi vulnerabilităţile cu care se confruntă populaţia la nivel local sau

regional. Prin urmare, o analiză de agrointelligence se construieşte pe o analiză

strategică a sectorului agroalimentar, unde sunt monitorizate riscurile şi

vulnerabilităţile unei comunităţi vulnerabile predispuse la insecuritate alimentară.

Totodată, s-au enumerat principiile directoare ale analizei de

agrointelligence şi cele trei nivele de acţiune agrostrategice, care devin elemente

cheie în cadrul Sistemului de Informaţii privind Securitatea Agroalimentară

(SISA): identificarea riscurilor, monitorizarea şi avertizarea timpurie, diseminarea

cunoaşterii agrostrategice prin acţiuni şi programe de rezilienţă adaptate.

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

15 din 30

În urma evaluării, considerăm că analiza de agrointelligence devine utilă

pentru atingerea următoarelor obiective: înţelegerea tendinţelor şi a schimbărilor

din sectorul agroalimentar; crearea de politici şi programe de dezvoltare pe termen

lung; proiectarea strategiilor de combatere a sărăciei; sprijinirea programelor şi

proiectelor agroalimentare la nivel național; crearea unor noi planuri de intervenţie

în situaţii de urgenţă sau pentru gestionarea catastrofelor naturale.

Capitolul 3 definește direcțiile de implementare ale unui Sistem de

Informații privind Securitateai Agroalimentară (SISA) la nivel național. Potrivit

cerinţelor Uniunii Europene, fiecare stat ar trebui să se interconecteze cu propria

platformă informaţională a securităţii agroalimentare la actualele sistemele

europene şi globale ale securităţii agroalimentare.

În ultima parte, am propus trei direcţii de acţiune cu privire la obiectivul

principal pentru constituirea, organizarea şi funcţionarea Sistemului de Informaţii

privind Securitatea Agroalimentară (SISA) la nivel naţional, în contextul cerinţelor

Uniunii Europene (UE), sistemul supus cercetării devenind o necesitate în noua

paradigmă a globalizării. Scopul acestei platforme informaţionale este de a oferi

durabilitate şi adaptabilitate sectorului agroalimentar din România, prin

interconectare la celelalte sisteme informaţionale regionale şi globale, în materie de

securitate agroalimentară.

În subcapitolul 3.1. ne-am propus să supunem cercetării constituirea,

organizarea şi funcţionarea Sistemului de Informaţii privind Securitatea

Agroalimentară (SISA) la nivel naţional, din punct de vedere administrativ şi

organizaţional. Structura administrativă a platformei informaţionale pune în

evidenţă rolul rețelei intersistemice de principal furnizor de soluţii agrostrategice

pentru luarea deciziei la nivel nonguvernamental, în scopul prevenirii şi combaterii

insecurităţii agroalimentare. De asemenea, organizarea sub formă de reţea

intersistemică, conferă platformei informaţionale integritate şi durabilitate, având

în vedere că actorii participanţi sunt reprezentanţi intersectoriali din mediul public

şi privat.

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

16 din 30

În subcapitolul 3.2. propunem metodologii de organizare şi funcţionare a

platformei informaţionale din cadrul Sistemului de Informaţii privind Securitatea

Agroalimentară (SISA). Am demonstrat în cadrul arhitecturii informaționale că

actorii strategici au dublu rol: de furnizori şi beneficiari de informaţii

agrostrategice în cadrul reţelei.

Tot în cadrul acestui capitol, am supus atenției crearea unei platforme

informaţionale online, care să beneficieze de securizarea datelor şi a informaţiilor

agrostrategice (agro-cyber-security), având în vedere ameninţările hibride din

sectorul agroalimentar şi importanţa culturii de securitate pentru combaterea

insecurităţii agroalimentare.

În subcapitolul 3.3. am propus necesitatea instituţionalizării Sistemului de

Informaţii privind Securitatea Agroalimentară (SISA), în baza principiului

parteneriatului public-privat, unde Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice

„Gheorghe Ionescu-Siseşti” devine infrastructura critică gazdă, având în vedere

că este o instituţie autonomă, de drept public şi utilitate publică, cu personalitate

juridică, apolitică, de consacrare ştiinţifică şi de cercetare în domeniile

fundamentale şi aplicative ale agriculturii şi ale ramurilor componente ale acesteia.

De asemenea, am urmărit relaţia dintre autorităţile statului şi Sistemul de

Informaţii privind Securitatea Agroalimentare (SISA), deoarece consensul şi

descentralizarea devin puncte de reper în funcţionarea eficientă şi transparentă a

sistemului propriu-zis.

În concluzie, metodologia cadru de constituire, organizare şi funcţionare a

unui Sistem de Informaţii privind Securitatea Agroalimentare (SISA), se adresează

factorilor decizionali din cadrul instituţiilor publice, dar şi celorlalţi actori adiacenţi

securităţii agroalimentare, aceştia fiind, pe de o parte, furnizori de date şi

informaţii, dar şi beneficiari de produse de agrointelligence.

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

17 din 30

Concluzii și propuneri

În concluzie, prezenta lucrarea de cercetare, a propus teoretizarea și

operaționalizarea unui Sistem de Informații privind Securitatea Agroalimentară

(SISA) la nivel național, unde conceptul de agrointelligence devine soluție

agrostrategică în noua paradigmă a globalizării.

Pe parcursul prezentei lucrări științifice am propus noi concepte și procese

agrostrategice – cunoașterea agrostrategică (knowledge agrostrategic) vs.

Agrointelligence –printr-o abordare pluridisciplinară și intersectorială a securității

socio-agro-economice. Noua dimensiune a securității agroalimentare –

agrointelligence – teoretizează și operaționalizează o nouă abordare intersistemică

a sectorului socio-agro-economic prin noi instrumente și procese funcționale,

operaționale și strategice. Actorii din cadrul sistemului provin din mediul public-

privat, unde statul devine catalizator și mediator, prin rolul său de principal emitent

de politici publice agricole, sociale și economice. Cel de-al doilea jucător, la nivel

abstract teritorial, este mediul de afaceri, care prin influență, organizare și

dezvoltare la nivel local, poate permite apariția subsistemelor de consultanță

teritorială privind asigurarea securității agroalimentare.

La cei doi actori se adaugă, pe tabla de șah, ONG-urile și societatea civilă

care caută soluții alternative și durabile pentru asigurarea securității agroalimentare

la nivel individual și colectiv. Prin urmare, sistemul propus în prezenta lucrare de

cercetare, se poate dezvolta și implementa transversal pe principiul „dezvoltării de

jos în sus” – de la individ la stat.

La nivel teoretic

Scopul acestei lucrări de cercetare a fost de a conceptualiza și defini

structura unui Sistem de Informații privind Securitatea Agroalimentară (SISA) care

să permită integrarea, într-o manieră coerentă și relevantă, a diferitelor componente

structurale ale sectorului agro-economic. Pe parcursul acestei lucrării științifice, am

demonstrat cum această platformă informațională, gândită și construită pe

principiul intersistemic, poate monitoriza și gestiona, într-un mod integrat și

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

18 din 30

durabil, vulnerabilitățile și riscurile sectorului agro-economic. Mai mult decât atât,

rețeaua permite diseminarea culturii de securitate agroalimentară contemporană

printr-un nou concept și instrument global de analiză și bună guvernanță – de tip

agrointelligence. Fluiditatea datelor și a informațiilor în cadrul rețelei, în opinia

noastră, poate face posibilă gestionarea eficientă a vulnerabilităților și crizelor

agroalimentare la nivel operațional și strategic, având în vedere că noul cadru

metodologic de planificare, colectare, evaluare și analiză are ca principal scop

contracararea insecurități agroalimentare la nivel național și, implicit, european. În

plus, noua abordare intersistemică a securității agroalimentare va funcționa după

modelul planului pentru dezvoltarea durabilă a sectorului socio-agro-economic,

arhitectură informațională al cărei cadru teoretic a fost prezentat și abordat într-o

manieră holistică și eurostică pe tot parcursul acestui demers.

La nivel strategic

În contextul unei economii emergente, a schimbărilor climatice și a creșterii

demografice accentuate, dar și realitatea unui sector agroalimentar insuficient

integrat la nivelul sistemelor socio-economice actuale, în prezenta lucrare de

cercetare ne-am propus, printr-o abordare intersistemică, teoretizarea și

implementarea unui Sistem de Informații privind Securitatea Agroalimentară

(SISA) la nivel național.

Punerea în funcțiune a acestei rețele intersistemice, am propus a se realiza în

urma unei analize diagnostic și dezvoltarea unor strategii agroalimentare la nivel

local, dar și prin programe și politici alternative și inteligente pentru dezvoltarea

durabilă a sectorului agro-socio-economic.

În plus, implementarea unui Sistem de Informații privind Securitatea

Agroalimentară (SISA) devine un mijloc de schimb informațional la nivel

operațional și strategic, proces ce va putea contribui la deconstrucția vechilor

mecanisme și emiterea de noi soluții agrostrategice pentru contracararea riscurilor

și vulnerabilităților din sectorul agroalimentar. Prin urmare, modelul intersistemic

privind securitatea agroalimentară devine o soluție relevantă și utilă la actualele

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

19 din 30

provocări socio-agro-economice în cadrul căruia mediul public și privat, societatea

civilă și alți actori adiacenți sectorului agroalimentar, vor funcționa integrat și

inteligent în cadrul unor comunități informaționale, pezentate pe parcursul

demersului nostru ca noduri agrostrategice decizionale în noua arhitectură

informațională.

La nivel operațional

Implementarea eficientă a sistemului, din punct de vedere metodologic și

operațional, într-un context socio-agro-economic și geopolitic instabil și emergent,

devine o provocare. Prin urmare, România poate deveni o celulă de fuziune

agrostrategică la nivel european prin emiterea de produse agrointelligence și

diseminarea unei culturi de securitate agroalimentară integrată și inteligentă pentru

dezvoltarea durabilă a sectorului socio-agro-economic european .

Prin urmare recomandările noastre, în urma implementării cadrului

metodologic al Sistemului de Informaţii privind Securitatea Agroalimentară

(SISA), sunt următoarele:

1. Definirea unor politici de agrointelligence și de securitate socio-

economice relevante care să aibă ca obiectiv principal combaterea și

prevenirea insecurității agroalimentare.

2. Reformarea sectorului agroalimentar prin facilitarea cooperării la nivel

național și european între actorii strategici din cadrul celor patru

subsisteme: sistemul educațional, sistemul de cercetare și inovare,

sistemul tehnologic și sistemul socio-economic.

3. Propunerea unui model alternativ și inteligent pentru dezvoltarea durabilă

a sectorului socio-economic actual.

4. Reconfigurarea instituțiilor publice pe baza matricei noului model

intersistemic, descris în prezenta lucrare de cercetare, care să corespundă

cu noile cerințe operaționale și strategice.

5. Aprobarea unui buget propriu de implementare a Sistemului de Informaţii

privind Securitatea Agroalimentară (SISA) la nivel național.

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

20 din 30

6. Elaborarea unor planuri și programe agrostrategice teritoriale de

monitorizare a nivelului de securitate agroalimentară. Se impune

conturarea și aprobarea unor scheme teritoriale integrate și configurate

pentru a face față noilor provocări socio-agro-economice. Aceste planuri

vor fi integrate în planul național pentru dezvoltarea regională.

7. Promovarea culturii de securitate agroalimentară la nivel național prin

aprobarea de cursuri și programe educațioanle în școli sub titlul Dreptul

la securitate agroalimentară – un drept fundamental uman.

În concluzie, prin această lucrare de cercetare, noi propunem instrumente

inovative, integrate și durabile de procesare a datelor din sectorul agroalimentar,

în cadrul unui Sistem de Informații privind Securitatea Agroalimentară, ce va

avea ca obiectiv luarea unor decizii agrostrategice prin cunoaştere și informație

agrostrategică.

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

21 din 30

BIBLIOGRAFIE

I. LEGI, ORDONANŢE ŞI HOTĂRÂRI DE GUVERN ȘI LEGISLAȚIE

EUROPEANĂ

1. Constituţia României, Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 767,

Bucureşti, 2003, cota 71363.

2. Adunarea Generală în cadrul Summitului ONU de la New York, „Programul

pentru dezvoltare durabilă – Orizont 2030”, din 25 septembrie 2015.

II. LUCRĂRI DE SPECIALITATE

1. *** Hrană pentru șase miliarde (conferință a Clubului de la Roma, 1983),

Editura Politică, București, 1986.

2. Bacci, Utilisation des modèles de production dans les strategies

agrométeorologiques pour la culture du mil, CNR/IATA Florence (IT), 1994.

3. Banerjee, Abhijit; Duflo, Esther, Peste un miliard de oameni suferă de foame

în lume, „Foreign Policy România”, mai-iunie 2011.

4. Băhnăreanu, Cristian, Factorii de natură economică: factori generatori de

securitate sau insecuritate?, în „Colocviu strategic”, nr. 14/2005.

5. Băhnăreanu, Cristian, Resursele energetice şi mediul de securitate al secolului

XXI, Editura Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”, Bucureşti, 2006.

6. Borțun, Dumitru, , Relațiile publice și noua societate, Editura Trei, București,

2005.

7. Bourne, K.; Joel, Jr., Sfârșitul belșugului, National Geographic România, iunie

2009.

8. Brown, R. Lester, Noua geopolitică a alimentelor, „Foreign Policy România”,

2011.

9. Brzezinski, Zbigniev, Marea tablă de şah, Editura Univers Enciclopedic,

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

22 din 30

Bucureşti; Editura Ştiinţa, Chişinău, 1998.

10. Buzan, Barry, Popoarele, statele şi teama – o agendă pentru studii de

securitate internaţională de după Războiul Rece, Editura Cartier, Chişinău,

2000.

11. Callon, M., La sociologie peut-elle enrichir l’analyse des externalités?,

Innovations et performances, Document de travail du Centre de Sociologie de

l’innovation, 1999.

12. Carr, E., Conceptualizare postmodernă, aplicaţii moderniste: Regândirea

rolului societăţii în securitatea alimentară, politica alimentară, 31 (2006).

13. Carr, Edward Hallett, The Twenty Years’ Crisis 1919-1939, Macmillan & Co.

LTD, Londra,1946.

14. Cozma, Sorin, Securitate economică: concept şi determinări, Editura

Academiei Naţionale de Informaţii „Mihai Viteazul”, Bucureşti, 2010.

15. Crowder, L.V.; Lindley, W.I.; Truelove, W.; Ilboudo, J.P.; Del Castillo, R.,

Knowledge and information for food security in Africa: from traditional media

to Internet, FAO SDRE, 1998.

16. Delbecque, Eric, Intelligence Economic, Presses Universitaires de France,

2006.

17. Deschampes, Christophe; Moinet, Nicolas, La boîte à outils de l’Intelligence

économique, Dunod, Paris, 2011.

18. Didier, Lucas; Alain, Tiffreau, Guerre économique et information, Ellipses,

2001.

19. Drucker, F. Peter, Realitățile lumii de mâine, Editura Teora, București, 1999.

20. Duțu, Mircea, Schimbările climatice și implicațiile lor geopolitice, „Revista

22”, http://www.revista22.ro

21. Economist Intelligence Unit, Global food security index 2012. An assessment

of global affordability, availabilty and quality, London, 2012.

22. Eurostat, Food: From Farm to Fork Statistics, Eurostat Pocketbooks,

Luxembourg, 2011.

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

23 din 30

23. FAO, Declaraţia de la Roma privind securitatea alimentară mondială şi

Planul de acţiune WFS, Summitul Mondial alimentation, Roma, 13-17

noiembrie 1996,.

24. Frunzeti, Teodor, Conflict şi negociere in relaţiile internationale, Editura

Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”, Bucureşti, 2011.

25. Frunzeti, Teodor, Soluţionarea crizelor internaţionale. Mijloace militare şi

nemilitare, Institutul European, Iaşi, 2006.

26. Giurcă, Daniela; Hurdezeu, Gh.; Rusu, Marioara; Sălăşan, C., Sectorul agricol

în perspectiva aderării României la Uniunea Europeană: implicaţii asupra

sistemului de plăţi, 2008.

27. Harbulot, Christian, Manual de Intelligence Economic, Ediţia a II-a, Editura

PUF, accesat la 15 martie 2016.

28. Harmann, M., Agricultural Support Measures of Developed Countries and

Food, 2007

29. Heuer, Richards J. Jr, Ghidul analistului de intelligence, Compendiu pentru

analiştii debutanţi; Center for the Study of Intelligence Central Intelligence

Agency, 1999.

30. Hornby, Catherine, One in eight of world populationa going hungry: UN,

Reuters, 9 octombrie 2012, http://www.reuters.com/article/2012/10/09/us-un-

hungry-idUSBRE8980A220121009

31. Iliescu, Karin-Maria, Rezumatul tezei de doctorat: Intelligence, Diplomație și

decizie de politică externă. Rolul intelligenceului în negocierile internaționale,

Universitatea Bucureşti, Facultatea de Ştiinţe Politice.

32. Insecurity in Developing Countries, in Guha-Khasnobis, B.; Acharza, S. şi

Davis, B. (coord.), Food Security: Indicators, Measurement, and the Impact of

Trade Openness, Oxford University Press, Oxford.

33. Ispas, Liviu - Gabriel, Uniunea Europeană. Evoluţie. Instituţii. Mecanisme,

Editura Universul Juridic, Bucureşti, 2012.

34. Ispas, Petruța - Elena, Dreptul național și internațional privind siguranța

pentru produsele alimentare, Editura Hamangiu, București, 2014.

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

24 din 30

35. Keating, E. Joshua, Mâncarea explică lumea, „Foreign Policy România”, mai-

iunie 2011.

36. Kissinger, Henry, Diplomaţia, Editura Bic All, Bucureşti, 2007.

37. Manoleli, D.G., Ierarhizarea priorităţilor de dezvoltare agricolă şi rurală în

România. Influenţele noii reforme a Politicii Agricole Comunitare, studiul nr.

11, Institutul European din România, Bucureşti, 2004.

38. Martre, Henri (coord.), Rapport du Commissariat au Plan consacré à

«l’intelligence économique et la compétitivité des entreprises», La

documentation française, 1994, pp. 16-17

39. Martre, Henri; Clerc, Philippe; Harbulot, Christian, Intelligence économique et

stratégie des enterprises, France, Commisar at general du plan, 1994,

disponibil la http://www.ladocumentationfrancaise.fr/rapports-publics/

074000410/index.shtml, accesat la data de 21.12.2015.

40. Mason, J.; Habicht, JP.; Tabatabai, H. et Valverde, V., Surveillance

nutritionelle, OMS, 1984.

41. Neacșu, Steluța Mădălina, Agrointelligence. Securitatea agroalimentară – o

nouă paradigmă a globalizării, Editura Institutul European, Iași, noiembrie

2015.

42. Niţu, Ionel, Analiza de intelligence. O abordare din perspectiva teoriilor

schimbării, Editura Rao, București, 2012.

43. Nițu, Ionel, Ghidul analistului de intelligence, Compendiu pentru analiştii

debutanţi (coordonator), Editura Academiei Naţionale de Informaţii – „Mihai

Viteazul”, Bucureşti, 2011.

44. Popa, Vasile, Implicaţiile globalizării asupra securităţii naţionale, Centrul de

Studii Strategice deApărare şi Securitate, Editura Universităţii Naţionale de

Apărare „Carol I”, Bucureşti, 2005.

45. Quinn, V.J.; Kennedy, E., Edition spéciale "Household food security and

nutrition monitoring: the African experience", Food Policy, vol. 19, no. 3,

1994.

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

25 din 30

46. Quinn, V.J.; Kennedy, E., Food security and nutrition monitoring systems in

Africa: a review of country experiences and lessons learned, Food policy,

1994.

47. Raoult-Wack, Anne Lucie, Hrana, Editura Univers, București, 2007.

48. Richarson & L. Pisley, The first mile of connectivity – advancing

telecommunications for rural development through a participatory

communication approach, FAO/Univ. of Guelp, 1998.

49. Sava, Ionel Nicu, Studii de securitate, Editura Centrului Român de Studii

Regionale, Bucureşti, 2005.

50. Schubert, B. et al, Les services d'information sur les marchés (épuisé), FAO -

Bulletin des services agricoles, N°57, 1983.

51. Schwartz, Peter; Randall, Dough, An Abrupt Climate Change Scenario and

ItsImplications for United States National Security, 2003,

http://www.greenpeace.org

52. Shepherd, W. Andrew, Les services d'information sur les marchés- théorie et

pratique, FAO – Bulletin des services agricoles, N°125, 1998.

53. Simileanu, Vasile, Radiografia terorismului, Editura Top, București, 2003.

54. Stanef, Mihaela R., Agricultura României în faţa exigenţelor Uniunii

Europene, Editura Academiei de Științe Economice din București, București,

2010.

III. ARTICOLE ÎN REVISTE ȘI PE WEB

1. Glogovetan, Oana Eleonora, Studiu privind evoluţia exploaţiilor agricole

familiale in Romania, în volumul „Creativitate şi competitivitate în economia

în economia globala europeană”, Editura Dacia, 2009, Cluj Napoca, pp. 51-60;

2. Glogoveţan, Oana Eleonora; Dănilă, Ioana Georgeta; Rodean, Adriana Liliana,

Research on Farms in Romania, The 9-th International Symposium, Prospects

for the 3rd Millennium Agriculture, 30 of September-2 of October 2010,

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

26 din 30

Bulletin of University of Agricultural Sciences and Veterinary Medicine,

Horticulture, section Economics and Management, vol. 67 (2), 2010, pp. 69-75.

3. Glogoveţan, Oana Eleonora; Dănilă, Ioana Georgeta, Criteria for the

Classification of the Agricultural Holdings, Acta Universitatis, Series

Oeconomica, nr. 11,Cluj Napoca, Ed. Risoprint, 2010, pp. 82-96;

4. Glogoveţan, Oana Eleonora; Dănilă, Ioana Georgeta, Locul şi rolul agriculturii

în economia României, Sesiunea Ştiinţifică, Cluj Napoca, „Calitate şi

performanţă în serviciile educaţionale, Editura Dacia, Cluj Napoca, 2010, pp.

47-60;

5. Glogoveţan, Oana Eleonora; Dănilă Ioana Georgeta, (2012), Agriculture in

Romanian Economy, 1st International Scientific Conference, Educational

performance and sustainable development in private higher education, vol. 13,

S2, Bucureşti, 2012, pp. 174-182.

6. Glogoveţan, Oana Eleonora, Agriculture Branch of the Romanian Economy,

„Bulletin of University of Agricultural Sciences and Veterinary Medicine,

Horticulture”, Economics and Rural Development, vol. 69 (2), Cluj Napoca,

2012, pp. 131-139.

7. Glogoveţan, Oana Eleonora, Dănilă, Ioana, Georgeta, Cooperative units in

Romania, Acta Universitatis, Series Economica, nr. 16, Cluj Napoca, 2013, pp.

21-24.

8. Jinga, Victor, Contribuţiuni la reforma cooperaţiei româneşti, în Analele

Academiei de Înalte Studii Comerciale şi Industriale „Regele Mihai I” din Cluj

Napoca, Anul întâi 1939-1940, 1941, Braşov, pp. 11-210.

9. Kun, Oana Eleonora, Factorii care au determinat apariţia exploataţiilor

agricole familiale în România după 1990, în volumul „Statul de drept şi

economia de piaţă în perspectiva aderării la UE”, Editura Risoprint, Cluj

Napoca, 2005, pp.184-188;

10. Kun, Oana Eleonora; Kun, Sorin Alexandru, Evoluţia exploataţiilor agricole în

ţările Uniunii Europene, în volumul „Integrarea Europeană. Economia de piaţă

şi statul de drept”, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2007, pp. 164-172.

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

27 din 30

11. Luca, L., O ţară şi două agriculturi, CRPE, Policy Memo, nr.4, 2009, p. 24.

12. Marinelli, A.; Sabbatini, M.; Turri, E., Le tipologie delle aziende agricole

italiene tra professionalita e accessorieta, „Revista di economia agraria”,

vol.53, nr. 3, 1998, pp. 315-361.

13. Martins, Carla; Spendlingwimmer, F., Farm Structure Survey in Romania –

2007, Statistics in Focus, nr. 80, 2009, pp. 1-8.

14. Martins, C.; Tosstorff, G., Large farms in Europe, Statistics in Focus, Eurostat,

nr. 18, 2011, pp.1-8.

15. Mortan, Maria; Suciu, Leonina, The environmental impact of agriculture,

Quality – Access to Success, Supplement, 2013, pp. 422.-428.

16. Neacșu, Steluţa Mădălina, coordonator acad. Alexandru T. Bogdan, Soluții

bioeconomice durabile în societatea contemporană, Présentation synoptique

des complexes relations inter-pluri-trans-disciplinaire, nécessaire du

holistique compréhension des multifonctionnels aspects polyvalents en

bioéconomie-agro-forestière, AIELF 2015, Paris, 18-20 mai 2015.

17. Neacșu, Steluţa Mădălina, Materialul „Prevenirea insecurității agroalimentare

prin cunoaștere și informație la nivel bioeconomic și geostrategic”, Ziua

Internaţională a Biodiversităţii 2015, Seminar Știintific „Soluții bio-economice

eco-inovative ale conservării biodiversității agrosilvice prin managementul

performant și geostrategii multipolare”, Academia Română, Institutul Naţional

de Cercetări Economice „Costin C. Kiriţescu”, Centrul de Studii şi Cercetări

de Biodiversitate Agrosilvică „Acad. David Davidescu”, 22 mai 2015.

18. Neacșu, Steluţa Mădălina, coordonator Acad. Alexandru T. Bogdan, m.c. al

Academiei Române, Lucrarea “Dilema specifică ,«agrifood green power» și

«food insecurity» în contextul noilor provocări ale geopoliticii în bioregiunea

Balcanilor”, Ziua Mondială a Mediului 2015, Seminar Știintific Soluții

Ecoeconomice ale Securității și Siguranței Alimentare prin Protecția Integrată

a Mediului, Academia Română, Institutul Naţional de Cercetări Economice

„Costin C. Kiriţescu”, Centrul de Studii şi Cercetări de Biodiversitate

Agrosilvică „Acad. David Davidescu”, 22 mai 2015.

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

28 din 30

19. Musgrave, R.A., The theory of public finance, Mc Graw-Hill, 1959.

20. Mc Kibben, Bill, Schimbarea climatică, „Foreign Policy România”, ian.-febr.

2009.

21. Neacșu, Mădălina Steluţa și Moțiu, Cristian, Nevoia de intelligence, strategia

de securitate și decizia geoeconomică“, articol în „Geointelligence, geopolitica

informațiilor“, Revista „Geopolitica”, p. 154, Anul XII nr.58 (4/2014), Editura

Top Form, prelucrare.

22. Neacșu, Mădălina Steluţa, fondator Agrointelligence SISA, Nevoia de cultură

de securitate agroalimentară prin cunoaștere și informație în contextul

conflictelor regionale, http://adevarul.ro/international/foreign-policy/nevoia-

cultura-securitate-agroalimentara-cunoastere-siinformatie-contextul-

conflictelor-regionale-1_553df46acfbe376e3598a83d/index.html

23. Neacșu, Mădălina Steluţa, Vulnerabilități și factori de risc la adresa securității

agroalimentare din România, http://strategiiavansate.ro/vulnerabilitati-si-

factori-de-risc-la-adresa-securitatii-alimentare-din-romania/, sau pe Global

News Intelligence, https://newsint.ro/securitate/agroalimentara/vulnerabilitati-

si-factori-de-risc-la-adresa-securitatii-agroalimentare-din-romania/

24. Neacșu, Mădălina Steluţa, Globalizarea și nevoia unui cadru legislativ pe

securitatea agroalimentară, articol pe adevarul.ro, secțiunea FOREIGN

POLICY, 14.07.2015, http://adevarul.ro/international/foreign-policy/

globalizarea-nevoia-unui-cadru-legislativ-securitatea-alimentara-

1_55a60b9cf5eaafab2c961e9e/index.html

25. Neacșu, Mădălina Steluţa, Introducere în dreptul securității agroalimentare

europene, lucrare de licență susținută cu ocazia absolvirii Facultății de Drept,

Universitatea „Titu Maiorescu”, 5 iulie 2015.

26. Neacșu, Mădălina Steluţa, fondator Agrointelligence SISA, Cine ne va hrani?,

articol publicat pe 03.05.2015, pe www.sisa.ro

27. Neacșu, Mădălina Steluţa, Cine va controla economia verde?», articol publicat

pe Global News intelligence, https://newsint.ro/securitate/agroalimentara/ și pe

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

29 din 30

Agrointelligence SISA, http://www.sisa.ro/2-uncategorised/68-cine-va-

controla-economia-verde.html

28. Neacșu, Steluţa Mădălina, fondator Agrointelligence SISA, Efectele

strategiilor chineze din Africa asupra mediului de afaceri euroatlantic, lucrare

susținută la Școala de Vară „Geopolitica”, Ediția a VI-a.

29. Neacșu, Steluţa Mădălina, Securitatea alimentară a României, lucrare de

disertație susținută cu ocazia absolvirii Masterului „Studii de Securitate-

Analiza Informațiilor”, Universitatea de Sociologie și Asistență Socială

București, iunie 2014.

30. Neacșu, Mădălina Steluţa, fondator Agrointelligence SISA, Analiza pe scenarii

– Privatizarea apelor minerale din România, workshop mai 2014, organizat de

experți SRI în cadrul masterului „Studii de securitate-Analiza Informațiilor” și

publicată pe Global News intelligence la adresa https://newsint.ro/global-

news/romania/concesionareaprivatizarea-apelor-minerale-din-romania-

domeniu-strategic-pentru-securitatea-nationala/

31. Neacșu, Mădălina Steluţa, Riscuri și amenințări la nivelul securității

alimentare în contextul liberalizării pieței funciare din România, lucrare

susținută în perioada de cercetare a masterului „Studii de securitate-Analiza

Informațiilor”, ianuarie 2014.

32. Neacșu, Mădălina Steluţa, Analiza pe scenarii – Securitatea alimentară a

României, în cadrul programului „Cultura de securitate și Analiza de

intelligence, organizat în mai-iunie 2014 de Centrul de Strategii Avansate

(CSA).

33. Neacșu, Mădălina Steluţa, fondator Agrointelligence SISA, Agrointelligence –

o analiză integrată și strategică a sectorului agroalimentar, articol publicat pe

blogul Centrului de Strategii Avansate, http://strategiiavansate.ro/o-analiza-

integrata-si-strategica-sectorului-agroalimentar/

IV. SURSE WEB

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

30 din 30

1. http://www.fivims.net/index.jspx?lang=fr

2. http://www.fao.org/giews/french/smiar.htm

3. http://www.fews.net

4. http://vam.wfp.org/new/index.asp

5. http://sisa.ro/18-noutati/63-agrointelligence-o-analiz%C4%83-integrat%C4%

83-%C8%99i-strategic%C4%83-a-sectorului-agroalimentar.html

6. http://www.sisa.ro/18-noutati/63-agrointelligence-o-analiz%C4%83-integrat%

C4%83-%C8%99i-strategic%C4%83-a-sectorului-agroalimentar.html

V. DOCUMENTE DE REFERINŢĂ

1. Dicţionarul explicativ al limbii române, Editura Academiei, Ediţia a II-a,

Bucureşti, 1996.

2. Dicţionar enciclopedic ilustrat, Editura Codex 2000 SRL, Bucureşti, 1999,

Biblioteca Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”, cota 69195.

3. Document CFS/98/4, Rapport sur l'élaboration des systèmes nationaux

d'information et de cartographie sur l'insécurité alimentaire et la vulnerabilité

(SICIAV), FAO/CFS, 1998.

4. Dossiers Pédagogiques, Vers un monde sans faim? Les enjeux de la sécurité

alimentaire: 14 fiches pour comprendre, anticiper, débattre, Solagral, 1996.