NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

1/ 36

MINISTERUL APĂRĂRII NAȚIONALE NECLASIFICAT

UNIVERSITATEA NAȚIONALĂ DE APĂRARE ,,Carol I” Exemplar ......

Nr._______din___________

Drd. Georgescu (Hrib) Teodora-Irina

REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT

TEMA: Perspective politico-militare în

țările Europei de Nord. Implicații posibile

pentru Strategia Apărării Naționale a

României

CONDUCĂTOR DE DOCTORAT:

Prof. univ. dr.

Dumitru IACOB

Teză elaborată în vederea obținerii

titlului de Doctor în Științe Militare

BUCUREȘTI, 2018

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

2/ 36

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

3/ 36

STRUCTURA TEZEI DE DOCTORAT

Introducere

Capitolul 1. Premise și perspective metodologice existente în Strategia

Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2015-2019

1.1. Fundamente și bază legală

1.2. Relația funcțională dintre apărare și securitate. Interferențe

1.3. Radiografia conceptelor strategice: interese și valori naționale,

riscuri, amenințări și vulnerabilități

1.4. Resurse

1.5. Obiective strategice. Perspective ale Strategiei Naționale de Apărare

a Țării

Capitolul 2. Conținutul și dinamica strategiilor de asigurare a apărării

naționale în statele din Nordul Europei

2.1. Contexte ale definirii strategiilor de apărare ale statelor nord-

europene – istorice, geopolitice și geostrategice

2.2. Criterii de analiză a documentelor oficiale

2.2.1. Tipologia documentelor

2.2.2. Doctrina. Concepte strategice

2.2.3. Pilonii apărării și securității. Obiective strategice

2.2.4. Acoperirea valențelor privind apărarea și securitatea în

cadrul documentelor analizate

2.2.5. Relația cu entitățile internaționale din sfera apărării și

securității

2.2.6. Resurse naționale

2.2.7. Bugetul destinat apărării

2.2.8. Particularități

Capitolul 3. Modelul strategic al țărilor Europei de Nord

3.1. Modalități de asigurare a apărării și securității statelor Europei de Nord

3.2. Ecuația Nordului Europei

3.3. Statele baltice - repere strategice

3.4. Modelul strategic al țărilor Europei de Nord

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

4/ 36

3.4.1. Note comune și mecanisme de cooperare între țările

nordice

3.5. Perspective politico-militare ale statelor Europei de Nord

Capitolul 4. Implicații posibile pentru Strategia Apărării Naționale a

României

4.1. Implicații strategice

4.2. Propuneri de acțiune

Concluzii

Bibliografie

Anexa 1. Harta geografică a cooperării regionale în Nordul Europei

Anexa 2. Harta cooperării regionale NB8

Anexa 3. Liga Hanseatică la 1400 - Perioada Uniunii de la Kalmar

Anexa 4. Glosar de concepte

Anexa 5. Glosar de acronime

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

5/ 36

REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT

Cuvinte cheie: Strategia Națională de Apărare, România, țările nordice,

țările baltice, Rusia, Ecuația Nordului, Uniunea Europeană, NATO,

securitate, război, pace, relații internaționale.

Relațiile internaționale evoluează în umbra și în urma conflictelor

politico-militare și a războaielor. Această idee generală care reiese din

parcurgerea lucrărilor sociologului și filosofului Raymond Aron reproduce

schematic legătura dintre politica externă, politica de apărare și cea de

securitate a unui stat. „El nu a intenționat să afirme că războiul este o

posibilitate permanentă, ci doar că legitimarea violenței pentru asigurarea

scopurilor statului este comună tuturor statelor”1.

Pentru a evita lupta armată, este necesar să acordăm întâietate

cunoașterii, pe care o putem aprofunda pe timp de pace astfel încât să avem

capacitatea de a asigura apărarea și securitatea țării și națiunii cruțând

resurse, efective și forțe armate.

Din aceste rațiuni, am considerat oportun ca o asemenea temă de

cercetare să fie abordată în cadrul domeniului științelor militare, adică a

acelui „sistem de cunoștințe referitoare la legile și principiile luptei armate,

la normele și formele de organizare, pregătire și întrebuințare a forțelor

armate, la metodele și procedeele acțiunilor militare”2.

Partea introductivă a tezei de doctorat descrie motivația cercetării

științifice, prezintă premisa de la care a pornit aceasta, obiectivele și

ipotezele, metodologia, metodele și tehnicile de cercetare. De asemenea,

arată impedimentele care au apărut pe parcursul cercetării științifice.

1 Martin Griffiths, Relațiile Internaționale – școli, curente, gânditori, Ed. Ziua, București, 2003, p. 20.

2 Dr. Liviu Deac, Cap. 1. Știința Militară la sfârșitul secolului al XX-lea și începutul secolului al XXI-lea,

în Tratat de Știință Militară, vol. 1, Statul Major General al Armatei României, Academia Oamenilor de

Știință, Secția de Știință Militară, Ed. Militară, 2001, p. 19.

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

6/ 36

Motivația prezentei cercetări științifice a fost una de natură

profesională. Ca diplomat al statului român, mă aflu în căutarea celor mai

eficiente modalități de a servi interesul național.

După cum considera Hans J. Morgenthau, dacă un stat nu are grijă de

interesele sale naționale, nimeni nu are3. Iar pentru a avea grijă de interesele

sale naționale, conform teoriei realiste a lui Morgenthau, statul trebuie să

aibă putere, văzută în sensul pozitiv al termenului.

Și cum „premisa indispensabilă a oricărei politici externe

independente este existența unei apărări naționale solide”4, cercetarea de

față s-a conturat ca fiind necesară.

Un asemenea drum, ce pare aproape inaccesibil la momentul prezent,

este cel care duce spre regiunea Europei de Nord, adică a celor cinci state -

Danemarca, Finalnda, Islanda, Norvegia și Suedia - în special din cauza

distanțelor geografice semnificative și a diferențelor culturale și sociale care

ne despart. Apelul la trecutul istoric a relevat că acest drum a mai fost

străbătut, incursiunile, nu rare, încă din perioada vikingilor reducând

distanțele geografice și apropiind culturile.

În prezentul context internațional, cu evoluții rapide, am avut în

vedere dinamismul și importanța zonei nordice din perspectiva apărării și

securității Europei, precum și potențialul regiunii Europei de Nord.

Pornind de la aceste considerații, a devenit necesară și relevantă o

cercetare științifică cu privire la posibile implicații ale acestei forțe de

acțiune a regiunii Nordului Europei asupra apărării și securității României,

cu precădere asupra Strategiei Apărării Naționale a țării noastre.

Cercetarea științifică care a stat la baza tezei de doctorat a fost

începută în anul 2014. La acel moment, beneficiam de patru ani de studiu

3 Hans J. Morgenthau, In Defense of the National Interest: A Critical Examination of American Foreign

Policy, Ed. Alfred A. Knopf, New York, 1951. 4 Mareșalul Finlandei, Carl Gustaf Emil Mannerheim, Memorii, Ed. Militară, Ed. a-2-a, București, 2011, p.

360.

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

7/ 36

empiric a culturii și istoriei statelor din Nordul Europei și a dimensiunilor

politice, sociale și economice ale societăților respective5.

Ca urmare, concluzia, care a devenit premisa cercetării științifice, a

fost următoarea: Nordul contează și va conta din ce în ce mai mult în spațiul

european și, implicit, în relația cu România. Zona nordică a Europei poate să

ofere lecții verificate și învățate, precum și modele adaptabile pentru a

răspunde provocărilor comune. Așadar, era necesară o analiză aprofundată,

ghidată de criterii științifice și supusă rigorilor metodologice și care să

acopere cei trei piloni ai siguranței unei națiuni: apărarea națională,

securitatea națională și politica externă. De ce ar putea avea Nordul Europei

vreun impact asupra apărării și securității României? Datorită preocupărilor

asemănătoare asupra evoluțiilor din vecinătatea estică a NATO și a UE.

Prezenta cercetare completează preocupările mediului academic, în

special ale Universității Naționale de Apărare „Carol I”, cu privire la noi

direcții de cercetare în domeniul de referință. De asemenea, se adaugă

demersurilor autorităților militare și civile cu privire la analiza schimbărilor

survenite în situația de securitate prezentă.

Având în vedere aceste aspecte, a devenit importantă și oportună o

cercetare științifică care să includă, pe de-o parte, relevanța Nordului

european și să articuleze o serie de concluzii cu privire la acesta, iar pe de

altă parte, să cerceteze posibilitatea existenței unor implicații ale modelului

strategic al regiunii Nordului Europei asupra apărării și securității României.

Pe tot parcursul cercetării am urmărit, în timp real, modificările aduse

documentelor programatice în domeniul apărării și securității atât de către

cele cinci state nord-europene, cât și de România.

Volatilitatea mediului internațional de securitate a arătat necesitatea

adaptării permanente a acestor documente strategice, atât în ceea ce privește

5 Teodora Hrib, Algele miros la fel. Danemarca - un ghid de utilizare, Ed.Mioritics, București, 2013.

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

8/ 36

SNAp6, cât și în privința strategiilor statelor din Nordul Europei, din sfera

de referință.

Obiectivele principale ale cercetării științifice sunt:

a) Evidențierea științifică a relevanței Nordului Europei pentru

securitatea și apărarea României;

b) Identificarea argumentelor în sprijinul adaptării modelului strategic

furnizat de spațiul nord-european7 în spațiul românesc;

c) Identificarea posibilelor implicații asupra SNAp și adaptarea

modelului strategic al Nordului Europei la regiunea de interes imediat

a României.

La aceste obiective principale se adaugă o serie de obiective

secundare, teoretice și practice.

Pe acest fundament, am urmărit cunoaşterea aprofundată a situaţiei din

regiunea Europei de Nord din perspectiva apărării și securității, care să

contribuie la creşterea coeziunii şi conectarea mai bună cu Nordul Europei,

la reducerea clivajelor între Nordul și Sudul Europei, inclusiv la dezvoltarea

conexiunilor cu Nordul continentului.

Acest obiectiv științific a fost completat de identificarea unor posibile

elemente ce ar putea determina implicații asupra SNAp și ar declanșa

dezvoltarea dimensiunii practice a formatelor regionale deja existente, care

să consolideze cooperarea în privința domeniului de referință.

O etapă esențială a cercetării științifice a fost reprezentată de

formularea ipotezelor principale ale cercetării științifice, precum și a celor

secundare.

6Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2015-2019, disponibil la

www.mapn.ro/despre_mapn/informatii_generale/documente/Strategia_Nationala_de_Aparare_a_Tarii.pdf. 7 Spațiul nord-european rămâne în logica definiției clasice a statului bunăstării, element evidențiat de

teoreticianul Harold Wilensky, de garantare, de către guvern, a unor standarde minime privind venitul,

alimentația, sănătatea, educația și locuința pentru toți cetățenii. Disponibil în Welfare State and Equality:

Structural and ideological Roots of Public Expenditure, University of California Press, 1975.

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

9/ 36

Așa cum se dezvoltă orice demers științific, și cercetarea noastră s-a

confruntat cu o serie de impedimente. Pe de-o parte, acestea sunt la nivel

societal, pe de altă parte, sunt de ordin informațional. La nivel societal, am

identificat ca impediment mentalitatea generată de cultura proprie fiecărui

stat, precum și determinismul geografic în care acționăm Alte limitări ale

cercetării au fost generate de dezvoltarea rapidă a subiectului tratat în

condițiile evoluțiilor la nivel internațional și regional, precum și de ciclul

electoral din România și din statele nord-europene. Acestea au dus la

modificarea documentelor programatice.

În zona informațională, a documentării, lipsa literaturii de specialitate

cu privire la subiectul cercetat atât la nivel național, cât și la nivel

internațional, a reprezentat, de asemenea, un impediment.

Considerăm că aceste constrângeri au fost de ordin formal și nu de

fond, nu au afectat relevanța concluziilor obținute, fiind prezentate ca

oportunități, astfel încât rezultatele cercetării să permită aprofundarea

colaborării dintre mediul militar și cel civil. Aceste oportunități se regăsesc

sub forma propunerilor rezultate în urma cercetării, propuneri expuse în

capitolul final al tezei de doctorat.

Cu privire la metodologia cercetării, dilema de început a fost cum să

ne folosim de resursele metodei științifice, ca rețetă a cunoașterii de succes,

fără să ne împiedicăm de dificultățile aplicării acesteia în domeniul de

referință. Am avut în vedere îmbinarea dintre cercetarea teoretică, calitativă,

având caracter narativ și cercetarea cantitativă, având caracter interpretativ.

Cercetarea științifică în urma căreia a fost produsă teza de doctorat se

înscrie în categoria cercetărilor fundamentale teoretice, descriptiv-

explicative, cu o anumită aplicabilitate. De asemenea, are potențial de

dezvoltare în sensul unei cercetări pluridisciplinare, prin preluarea

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

10/ 36

concluziilor/ rezultatelor din științele militare și aplicarea lor în alt domeniu,

cum ar fi în diplomație. Desigur, cu toate nuanțările necesare.

În privința metodelor de cercetare, am avut în vedere în special

metode calitative, cantitative și metoda analizei de conținut.

În urma constatării aspectelor care au evoluat permanent pe parcursul

desfășurării cercetării științifice și care au influențat contextul geostrategic

și geopolitic, am apelat la elemente care aparțin metodologiei de cercetare

din științele exacte. Această abordare a fost necesară pentru a putea prezenta

o construcție a evenimentelor politico-militare din ultima perioadă, derulate

în regiunea Mării Baltice, cu impact direct asupra apărării și securității

statelor nord-europene, dar care pot genera evenimente în alte regiuni, de

exemplu în regiunea Mării Negre.

Astfel, ne-am raportat la teoria haosului, concepută inițial de

fizicianul Edward Lorenz în 1960, și împrumutată în relațiile internaționale

și de securitate începând cu sfârșitul anilor ʼ70 și începutul anilor ʼ80.

Cu privire la tehnicile de cercetare, am apelat la cele clasice, de

analiză sociologică, iar fundamentul a fost reprezentat de tehnicile calitative,

cum ar fi documentarea, istoriografia, analiza de grup, alcătuit din cele cinci

state nord-europene, precum și interpretarea. Acestea au fost îmbinate cu

tehnicile cantitative, care au vizat obținerea unor date statistice, măsurabile,

pentru a reduce din subiectivismul ce poate însoți o cercetare calitativă.

Pe parcursul cercetării, principala provocare a fost actualizarea

informațiilor având în vedere volatilitatea evenimentelor la nivel global și

analizarea acestor informații din punct de vedere științific.

În urma cercetării desfășurate, lucrarea științifică a fost structurată în

patru capitole principale. Lucrarea științifică se finalizează cu un capitol

dedicat concluziilor generale.

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

11/ 36

Prin această structură, am încercat să redăm parcursul logic al

cercetării desfășurate: de la ceea ce avem în prezent la ceea ce au statele

nord-europene în domeniul de referință, să articulăm un model strategic al

țărilor nord-europene și să identificăm posibilele implicații pentru SNAp.

Stadiul actual al cunoașterii în domeniu

Cu privire la actualitatea temei cercetate, la nivel național, am

constatat o atenție deosebită studierii relațiilor României cu statele Europei

de Nord, din perspectivă istorică. Din perspectiva științelor militare, nu am

identificat, la nivel național, documente de referință, care să trateze acest

subiectul abordat în cercetarea noastră științifică. Pe plan internațional,

literatura de specialitate cuprinde numeroase lucrări și cercetări științifice cu

privire la zona Europei de Nord și a Europei de Est, fiind extrem de

deficitară în privința detalierii relației punctuale a țărilor nord-europene cu

România din perspectivă politico-militară și de securitate.

În contextul evoluțiilor din Ucraina, remarcăm, însă, o revigorare a

cercetărilor științifice internaționale în domeniul securității și apărării cu

privire la statele Europei de Nord.

Parcurgerea acestor lucrări a fost esențială pentru consolidarea

cercetării noastre, dar a arătat că relația punctuală a țărilor Europei de Nord

cu România, din perspectivă politico-militară și de securitate, nu a fost, încă,

abordată într-o cercetare științifică.

Capitolul 1 al tezei de doctorat, intitulat Premise și perspective

metodologice existente în Strategia Națională de Apărare a Țării pentru

perioada 2015-2019, este structurat în cinci subcapitole, cuprinde analiza

fundamentului și bazei legale a elaborării documentului strategic de

referință, SNAp 2015-2019, relația funcțională dintre apărare și securitate,

precum și interferențe care apar între aceste două concepte. Este realizată o

radiografie a principalelor concepte strategice care se regăsesc în SNAp

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

12/ 36

2015-2019, și anume cele cu privire la interese și valori naționale, riscuri,

amenințări și vulnerabilități. Sunt analizate resursele naționale din

perspectiva abordării lor în SNAp și sunt analizate obiectivele strategice ale

SNAp 2015-2019 și perspectivelor Strategiei după 2019.

Capitolul 2, cu titlul Conținutul și dinamica strategiilor de

asigurare a apărării naționale în statele din Nordul Europei, este dedicat

conținutului și dinamicii strategiilor de asigurare a apărării naționale în

statele Europei de Nord. Cercetarea a pornit de la același model folosit și în

cazul documentului strategic românesc. Am urmărit structura celor trei

piloni fundamentali ai unei strategii, așa cum este oferită de modelul

conturat de strategul Arthur F. Lykke Jr., și anume resurse, concepte

strategice și obiective strategice.

Pentru soliditatea demersului științific, am considerat necesar ca etapa

dedicată statelor Europei nordice să demareze prin cercetarea contextului

istoric, celui geopolitic și celui geostrategic. Adică a acelor contexte care ne

determină să înțelegem conținutul și dinamica actuală a strategiilor de

asigurare a apărării pentru fiecare dintre cele cinci state. Capitolul mai

cuprinde rezultatele cercetării criteriilor de analiză a documentelor strategice

oficiale ale celor cinci state.

Capitolul 3, cu titlul Modelul strategic al țărilor Europei de Nord,

este dedicat studierii aprofundate a strategiilor de asigurare a apărării

naționale aparținând celor cinci state din Consiliul Nordic – Danemarca,

Finlanda, Islanda, Norvegia și Suedia.

Sunt analizate, din punct de vedere motivațional, apartenența sau

neapartenența celor cinci state la organizațiile internaționale, precum și

perspectivele acestei colaborări.

Pe parcursul celor cinci subcapitole, sunt prezentate modalitățile de

asigurare a apărării și securității în cele cinci state, am articulat și explicat

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

13/ 36

ecuația Nordului Europei. Este prezentată o cheie a acestei ecuații – raportul

dintre acțiunile de asigurare a apărării și securității ale celor cinci state și

acțiunile Federației Ruse, precum și o soluție – statele baltice – căreia îi este

dedicat un subcapitol de sine-stătător.

În continuarea acestor elemente, este prezentat modelul strategic al

țărilor Europei de Nord, sunt identificate și prezentate notele comune ale

celor cinci state precum și mecanismele de cooperare dintre acestea. Sunt

prezentate perspectivele politico-militare ale statelor Europei de Nord, ca o

finalitate logică a întregii etape de cercetare.

Cu privire la ultimul capitol, Capitolul 4, cu titlul Implicații posibile

pentru Strategia Apărării Naționale a României, ne-am raportat

permanent la determinismul geografic în care funcționează atât statele nord-

europene, dar și România.

Acest capitol este structurat în două subcapitole distincte. În primul

subcapitol sunt identificate și explicate posibilele implicații asupra strategiei

apărării naționale a României. Demersul a fost realizat din perspectiva unor

acțiuni strategice și nu din perspectiva modului în care a fost redactat

documentul de referință.

Cel de-al doilea subcapitol este consacrat unei serii de propuneri de

acțiune având la bază posibilele implicații identificate pe parcursul

cercetării.

În privința documentelor românești relevante pentru domeniul de

referință, acestea au fost Strategia Națională de Apărare a Țării pentru

perioada 2015-20198, Strategia Militară a României

9, Carta Albă a

8 Disponibil la

www.mapn.ro/despre_mapn/informatii_generale/documente/Strategia_Nationala_de_Aparare_a_Tarii.pdf. 9 Disponibil la http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/182367.

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

14/ 36

Apărării10

, precum și obiectivele de apărare din Programul de guvernare

2017-202011

.

Partea finală a tezei de doctorat este dedicată enunțării logice a

concluziilor în urma cercetării științifice și trasării unei serii de propuneri,

așa cum reies în urma parcurgerii cercetării științifice.

Teoria haosului își demonstrează viabilitatea la nivelul studiilor în

domeniul de referință. Un incident într-o zonă mai mult sau mai puțin

îndepărtată are consecințe asupra apărării și securității României.

Tabloul actual la nivel internațional este construit astfel încât niciun

stat membru UE nu acționează militar asupra altui stat membru UE, chiar

dacă Uniunea nu este o alianță militară precum NATO.

Statutul de aliat în cadrul NATO și membru UE nu generează automat

garanția protejării tuturor intereselor naționale. UE a fost creată treptat

tocmai pentru a evita ca anumite rivalități din Europa să mai conducă la

conflicte și să existe reguli și instrumente de soluționare a divergențelor și

aspectelor concurențiale.

Toate cele patru ipoteze de la care am pornit întregul demers au fost

validate de cercetarea științifică desfășurată. De asemenea, obiectivele

stabilite, cele principale și cele secundare, au fost realizate.

Subiectul cercetării nu este cuprins în totalitatea dimensiunii sale,

dimpotrivă, este în plină evoluție.

Concluziile referitoare la România, care au reieșit în urma cercetării

documentelor strategice și programatice ale țării noastre, sunt următoarele:

- În Constituția României există referire la Strategia Națională de

Apărare a Țării, fără să existe referiri la un document programatic

similar pentru securitatea națională. Ca urmare, SNAp 2015-2019, ca

10

Disponibil la www.mapn.ro/despre_mapn/informatii_generale/documente/carta_alba_apararii.pdf. 11

Disponibil la http://gov.ro/fisiere/pagini_fisiere/17-06-29-08-28-44Programul-de-guvernare2017-2020-2.pdf.

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

15/ 36

și documentul strategic anterior, acoperă ambele valențe, atât ce a

apărării, cât și cea de securitate.

- Principalul obiectiv strategic național stipulat în SNAp 2015-2019

este menționat încă din titlul documentului, cel al unei Românii

puternice în Europa şi în lume.

- România acționează, ca și statele nord-europene, în logica

determinismului geografic.

- Dezvoltarea și consolidarea sistemului național defensiv este cel mai

important element al apărării și securității României, împreună cu

garanțiile aliate stabilite prin art. 5 al Tratatului de la Washington;

- Din SNAp 2015-2019 lipsește contextul regional ca abordare

strategică, dincolo de menționarea acestuia din punctul de vedere al

dialogului politic;

- Nordul Europei are impact asupra apărării și securității României

datorită preocupărilor asemănătoare asupra evoluțiilor din vecinătatea

estică a NATO și a UE.

- Din analiza sferei de interes politic și de securitate a statelor Europei

de Nord rezultă faptul că preocuparea acestor țări asupra României

evoluează către includerea țării noastre într-o zonă de relativ interes;

- SNAp 2015-2019, ca document programatic, a punctat

vulnerabilitățile sistemice, care pot avea un impact negativ

semnificativ asupra apărării și securității țării.

- SNAp 2015-2019 face referire la „precaritatea” resurselor de care

dispune România în acest moment, acest element fiind menționat ca

o vulnerabilitate.

- Considerăm că abordarea vulnerabilităților într-un document

strategic, public, prin care se transmit mesaje atât către publicul

intern, cât și extern, reprezintă o vulnerabilitate în sine.

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

16/ 36

- Există o neconcordanță vizibilă între obiectivele stipulate în SNAp

2015-2019, care sunt ambițioase, și „precaritatea” resurselor,

recunoscută tot de SNAp.

- Programul de guvernare 2017-2020 menține discrepanțe între planuri

și nivel de ambiție versus resurse și capacități existente. Acest lucru

reprezentând, în sine, o vulnerabilitate pentru apărarea și securitatea

statului.

- Incapacitatea strategilor români, de a identifica modalitățile de

transformare a vulnerabilităților sistemice în oportunități, duce la

neîndeplinirea totală a obiectivului strategic lansat de SNAp 2015-

2019 – o Românie puternică în Europa și în lume.

Concluziile referitoare la statele nordice, care au reieșit în urma

cercetării documentelor strategice și programatice ale Danemarcei,

Finlandei, Islandei, Norvegiei și Suediei, sunt următoarele:

- Statele Europei de Nord pun un accent deosebit, în primul rând, pe

vecinătatea imediată, relațiile dintre statele nordice beneficiind de un

mecanism complex de cooperare. Cele cinci state se raportează la

cooperarea nordică ca primă opțiune pentru asigurarea securității și

apărării naționale și regionale. Ulterior, accentul este pus asupra

relațiilor trans-atlantice, apartenenței la NATO sau parteneriatelor cu

Alianța, asupra ONU sau relațiilor cu UE.

- Valorile comune reprezintă liantul dintre pilonii pe care s-a dezvoltat

modelul strategic al Europei de Nord: pilonul geografic, pilonul

istoric, pilonul lingvistic, cel cultural și cel social. Acest liant a fost

cimentat de conceptul de identitate, ca element definitoriu, care

individualizează și diferențiază în același timp această comunitate de

securitate. Pe această bază s-a putut construi mai departe cooperarea

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

17/ 36

nordică, care se dezvoltă într-un model strategic în permanentă

adaptare și evoluție.

- Mecanismele de cooperare dintre statele nord-europene reprezintă un

bun exemplu de menținere a unei coeziuni a statelor implicate.

- Cooperarea militară între statele nord-europene transcende NATO.

Ne referim la cooperare strategică. Există un mod de viață relativ

comun, care are ca implicații, un set de percepții comune în ceea ce

privește amenințările de securitate. De asemenea, există o anumită

standardizare și specializare în industria de apărare a statelor nord-

europene, care face legătura între capabilitățile statelor nord-europene

membre NATO (Danemarca, Islanda și Norvegia) și a celor care sunt

doar partenere ale Alianței (Finlanda și Suedia).

- Statele nord-europene au revenit la conceptul de apărare teritorială,

acțiune justificată prin modificările survenite în acțiunile strategice în

privința apărării și securității prin deteriorarea situației internaționale

de securitate.

- Ambele valențe ale politicii de apărare și securitate sunt cuprinse

integral în documentele la care ne-am raportat în cercetarea noastră,

chiar dacă acest fapt nu este stipulat în denumirea acestora.

- Politicile de apărare și securitate ale statelor nord-europene au fost

concepute având ca ax central interoperabilitatea doctrinară și

tehnologică, pe principiul asigurării apărării și securității celorlalți

vecini nord-europeni pentru consolidarea apărării și securității

propriului stat.

- În cadrul documentelor analizate, amenințările și riscurile care fost

indicate sunt cele generale, având în vedere deteriorarea conjuncturii

regionale și a celei internaționale, în timp ce vulnerabilitățile nu sunt

prezentate deloc, ci se deduc din contextul documentelor.

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

18/ 36

- Lipsa vulnerabilităților din documentele programatice ale statelor

nord-europene, spre deosebire de abordarea la nivelul României,

dovedește o gândire strategică pe termen lung.

- Suedia și Finlanda funcționează eficient în cadrul sistemului

internațional de securitate fără a considera necesar să devină aliate în

cadrul NATO.

- Enumerarea punctuală a resurselor naționale în documentele publice

din sfera apărării și securității ale statelor nord-europene nu reprezintă

o practică. Resursele naționale la care se raportează statele nord-

europene sunt menționate indirect, în strânsă corelație cu acțiunile și

obiectivele avute în vedere. Resursa umană este considerată cea

principală, în strânsă legătură cu resursele educaționale, tehnologice,

logistice și de leadership. Resursele naturale nu sunt indicate.

- Această abordare indică prudență la nivel public din partea

autorităților din cele cinci state în domeniul de referință, un posibil

inamic fiind în imposibilitatea de a avea un tablou clar al capacităților

de care dispun aceste state în eventualitatea angrenării într-un conflict

militar.

- Toate cele șase componente ale procesului prin care actorii statali și

non-statali iau în calcul participarea la un conflict - voința națională,

mobilizarea resurselor, transformarea resurselor, generarea de forțe,

conducere (leadership), execuție operațională - sunt prezentate

indirect. În acest mod, un posibil inamic sau agresor este avertizat în

legătură cu existența lor la nivel național, fără să aibă un tablou

complet al dimensiunii acestora.

Considerăm că demararea, cel puțin parțială, a acestor propuneri,

precum și consolidarea și aprofundarea cooperărilor propuse ar contribui la

concretizarea obiectivelor militare naționale pentru perioada următoare. Ne

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

19/ 36

referim la obiectivele cu privire la „întărirea profilului militar al României

atât în cadrul organizațiilor internaționale, dar și al inițiativelor regionale

și dezvoltarea unor inițiative de cooperare și parteneriate cu armatele

statelor vecine”12

, obiective care nu se pot realiza fără aprofundarea

nivelului de încredere în vecinătate.

Considerăm că trebuie depășită „viziunea-tunel”, adică a abordării

simplificate a problemelor complexe. Într-o regiune complexă, ca cea în

care ne aflăm, a acționa doar în logica determinismului geografic ar putea fi

o frână în evoluție. A privi spre Nord, oricât de nerealist și inoportun ar

părea în această logică a determinismului geografic, pe termen lung această

privire este una strategică, având în vedere inclusiv interdependențele dintre

Nord și Sud.

În prezent, din perspectivă strategică, Europa își articulează structurile

comune de apărare și contează pe cooperare. Uniunea Europeană

cooperează cu NATO, iar relația trans-atlantică rămâne una esențială pentru

apărarea și securitatea statelor europene.

În același timp, se impune o reflecție strategică cu privire la un

orizont ce pare îndepărtat, dar nu imposibil, cel al înființării unei armate

europene. Deoarece, după cum atrage atenția Hans-Peter Bartels, comisar

pentru forțele armate din Bundestag-ul german și președinte al comisiei

parlamentare de apărare, în lucrarea sa cu privire la articularea drumului

spre o armată europeană, „în Europa, Germania a decis să ia drumul spre o

adevărată uniune a apărării. (...) Ar trebui să fim pregătiți să începem un

proces la sfârșitul căruia să ne alăturăm armatele naționale într-o armată

12

Strategia Militară a României, cap. III.

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

20/ 36

supranațională, mai eficientă, o armată europeană, care va fi pilonul

european al NATO”13

.

În aceste condiții, la nivel academic, strategic și al decidenților

politici se impune o reflecție asupra următoarelor elemente:

- Dacă și în ce mod va fi afectată suveranitatea statului și apărarea

națională;

- Care vor fi modalitățile în care ar putea fi păstrat un echilibru corect

între dezvoltarea capabilităților pentru apărarea UE și generarea de

forțe necesare acesteia;

- În ce mod se va evita dublarea rolului și structurilor NATO.

Avem speranța că întregul demers științific încheiat cu teza de

doctorat prezentată va determina mediul academic din România să includă

în procesele de cercetare cu privire la apărarea și securitatea țării noastre și

regiunea Europei de Nord. De asemenea, suntem încrezători că cercetătorii

din statele nord-europene vor deveni din ce în ce mai interesați să abordeze

relația cu România din perspectiva apărării și securității statelor lor.

13

Hans-Peter Bartels, Anna Maria Kellner, Uwe Optenhögel, Strategic Autonomy and the Defence of Europe – On the Road to a European Army?, Verlag J.H.W.Dietz Nachf. GmbH, Bonn, 2017, pp. 49-50.

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

21/ 36

BIBLIOGRAFIE

I. LEGI, ORDONANȚE ȘI HOTĂRÂRI DE GUVERN

1. Constituția României, modificată şi completată prin Legea de

revizuire a Constituţiei României nr. 429/2003, publicată în

Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 758 din 29 octombrie

2003; republicată, cu reactualizarea denumirilor şi dându-se textelor o

nouă numerotare, în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767

din 31 octombrie 2003, disponibil la www.ccr.ro/constitutia-

romaniei-2003;

2. Legea apărării naționale a României nr. 45, cu modificările

ulterioare, Monitorul Oficial nr.172, 7 iulie 1994; disponibil și la

www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.frame;

3. Legea 473/2004 privind planificarea apărării, Monitorul Oficial

nr.1052, 12 noiembrie 2004 (în vigoare de la 15 noiembrie 2004 până

la 29 iulie 2015);

4. Legea nr. 203/2015 privind planificarea apărării, Monitorul Oficial

nr.555, 27 iulie 2015;

5. Legea 395/2005 privind suspendarea pe timp de pace a serviciului

militar obligatoriu și trecerea la serviciul militar pe bază de

voluntariat, Monitorul Oficial nr. 1155 din 20 decembrie 2005;

6. Legea 223/2010 pentru modificarea art. 4 din Legea nr. 395/2005

privind suspendarea pe timp de pace a serviciului militar

obligatoriu si trecerea la serviciul militar pe baza de voluntariat,

Monitorul Oficial, Partea I nr. 792 din 26 noiembrie 2010;

II. LUCRĂRI DE AUTORI ROMÂNI

7. *** Glosar de termeni şi expresii privind angajarea operaţională a

forţelor, Bucureşti, Editura AISM, 2002.

8. *** Dicționarul Explicativ al Limbii Române, Academia Română,

ediția a II-a revăzută și adăugită, Editura Univers Enciclopedic Gold,

2009;

9. ***Enciclopedia Relațiilor Internaționale, Editura Institutului de

Științe Politice și Relații Internaționale „I.C.Brătianu”, București,

2015, ISBN: 978-606-8656-22-9;

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

22/ 36

10. ***Tratat de Știință Militară, vol. 1 și vol. 2, Editura Militară,

București, 2001, ISBN 973-32-0581-6;

11. Bărbulescu, I., Ghe., Noua Europă. Vol. I: Identitate și model

european, Editura Polirom, 2015, ISBN: 978-973-46-5128-3;

12. Cioculescu, Ș.F., Introducere în teoria relațiilor internaționale,

Editura Militară, București, 2007, ISBN 978-973-32-0732-0;

13. Crăciun, Ion, Prevenirea conflictelor și managementul crizelor,

Editura U.N.Ap. „Carol I”, București, 2006;

14. Cristea, George, Regi și diplomați suedezi în spațiul românesc –

Secolele XVII-XX, Editura Academia Română, Centrul de Studii

Transilvane, Cluj-Napoca, 2007, ISBN: (13) 978-973-7784-18-6;

15. Dragomir, E., Miloiu, S., Istoria Finlandei, 2010-2011, Târgoviște,

Editura Cetatea de Scaun, ISBN: 978–606–537–058-6;

16. Dr. Duțu, P., dr. Sarcinschi, A., Bogzeanu, C., Apărarea Națională,

între viziune și realitate, la început de mileniu, Editura U.N.Ap

„Carol I”, București, 2013, ISBN 978-606-660-072-9;

17. Dr. Duțu, Petre, Amenințări asimetrice sau amenințări hibride:

delimitări conceptuale pentru fundamentarea securității și apărării

naționale, Editura U.N.Ap. „Carol I”, București, 2013, ISBN 978-

606-660-045-3;

18. Dungaciu, D., Cinca, S., NATO post-Lisabona și provocările

regionale, Editura ISPRI, București, 2011, ISBN: 9789737745644;

19. Ghica, L. A, Zulean, M., Politica de securitate națională – concepte,

instituții, procese, Editura Polirom, Iași, 2007, ISBN 978-973-46-

0624-5;

20. Hrib,Teodora, Cap. Politici și Strategii de securitate și apărare ale

Suediei, în Marian Zulean (coord), Strategii de securitate națională,

Editura Tritonic, București, 2017, ISBN: 978-606-749-275-0;

21. Hrib, Teodora, Algele miros la fel. Danemarca - un ghid de

utilizare, Editura Mioritics, București, 2013, ISBN: 978-606-93400-

2-8;

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

23/ 36

22. Iacob, Dumitru, Pacea și războiul în schimbare. Apărarea

Națională – noi riscuri și vulnerabilități, Editura Tritonic, București,

2017, ISBN 978-606-749-209-5;

23. Iacob, M., Iacob, D., Fondul și forma. O poveste culturală, Editura

Tritonic, București, 2010, ISBN 978-606-8139-47-0;

24. Maior, George, Cristian (coord.), Despre Intelligence, Editura RAO,

București, 2014, ISBN: 978-606-609-746-8;

25. Maior, George, Cristian, Incertitudine – gândire strategică și relații

internaționale în secolul XXI, Editura RAO, București, 2009, ISBN:

978-973-54-0149-8;

26. Moise, Leonida, Introducere în teoria relațiilor internaționale,

Editura Paideia, București, 2008, ISBN: 978-973-596-445-0;

27. Onuț, Gheorghe, Cercetarea sociologică, vol.I, Editura Tritonic,

București, 2014, ISBN 978-606-8571-88-1;

28. Popa, Mircea, De la Nord spre Sud, Editura Școala Ardeleană, Cluj-

Napoca, 2015, ISBN: 978-606-92593-8-2;

29. Popescu, Oana, România și Danemarca în prima jumătate a

secolului XX, 2010-2011, Târgoviște, Editura Cetatea de Scaun,

ISBN: 978-606-537-057-9;

30. Tomescu, Speranza, Terminologia militară. Delimitări.

Caracteristici. Relații cu alte limbaje. Editura Centrului Tehnic-

Editorial al Armatei, București, 2008, ISBN 978-973-1743-74-5;

31. Vlad, Constantin, Istoria Diplomației – Secolul XX, Editura Cetatea

de Scaun, Târgoviște, 2014, ISBN: 978-606-537-235-1.

III. LUCRĂRI DE AUTORI STRĂINI

32. ***Satow’s Diplomatic Practice, Sixth Edition, edited by Sir Ivor

Roberts, Oxford University Press, New York, 2011, ISBN: 978-0-

19-969355-9;

33. Adler, Emanuel; Barnett, Michael, Security Communities,

Cambridge University Press, 1998, ISBN 0 521 63953 0;

34. Aron, Raymond, Democracy and Totalitarianism, University of

Michigan Press, 1990, ISBN: 0472094513;

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

24/ 36

35. Aron, Raymond, Les Désillusions du progrès: essai sur la

dialectique de la modernité, Calmann-Levy, 1994, ISBN:

2702109209;

36. Bartels, Hans-Peter; Kellner, Anna Maria; Optenhögel, Uwe (Hg),

Strategic Autonomy and the Defence of Europe. On the Road to a

European Army?, Verlag J.H.W.Dietz Nachf. GmbH, Bonn, 2017,

ISBN: 978-3-8012-0498-3;

37. Buzan, Barry, People, States and Fear: The National Security

Problem in International Relations, Chapel Hill, University of North

Carolina Press, 1983;

38. Colas, Dominique, Larousse - Dicționar de gândire politică, Editura

Univers Enciclopedic, București, 2003, ISBN 973-637-011-9;

39. Curtin, A. Patricia; Gaither, T. Kenn, Relații Publice Internaționale

– Negocierea Culturii, a Identității și a Puterii, Editura Curtea

Veche, București, 2008, ISBN: 978-973-669-633-6;

40. Diamond, Jared, Collapse: How societies choose to fail or succeed,

Editura Viking Press, USA, 2005, ISBN 0-14-303655-6;

41. Englund, Peter, The Battle That Shook Europe: Poltava and the

Birth of the Russian Empire, I.B. Tauris&Co Ltd., Londra, 2013,

ISBN: 9781 780764764;

42. Fukuyama, Francis, Sfârșitul istoriei și ultimul om, Editura Paideia,

București, 1994, ISBN 973-9131-33-6;

43. Goldstein, Joshua S.; Pevehouse, Jon C., Relații Internaționale,

Editura Polirom, Iași, 2008, ISBN 978-973-46-0771-6;

44. Gray, Colin S., The Future of Strategy, John Wiley & Sons, 2015,

ISBN: 978-0-7456-8793-3;

45. Gray, Colin S., Modern Strategy, Oxford University Press, 1999,

ISBN: 978-0-1987-8251-3;

46. Griffiths, Martin, Relații Internaționale - școli, curente, gânditori,

Editura Ziua, București, 2003, ISBN: 973-86292-1-7;

47. Guzzini, Stefano, Realism și relații internaționale, Editura

Institutului European pentru Cooperare Cultural-Științifică, Iași,

2000, ISBN 973-611-123-7;

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

25/ 36

48. Hunyadi, Zsolt; Laszlovszky, József, The Crusades and the Military

Orders: Expanding the Frontiers of Medieval Latin Christianity,

Budapest, Central European University Press, 2001. ISBN 963-9241-

42-3;

49. Kaplan, Robert D., Politici de război – De ce necesită conducerea

politică un etos păgân, Editura Polirom, 2002, ISBN 973-681-096-8;

50. Kissinger, Henry, Ordinea mondială. Reflecții asupra specificului

națiunilor și cursului istoriei, Editura RAO, București, 2015, ISBN

978-606-609-867-0

51. Kissinger, Henry, Diplomația, Editura All, București, 2007, ISBN

978-973-571-761-2

52. Lidegaard, Bo, A Short History of Denmark in the 20th Century,

Gyldendal, København, 2009, ISBN: 978-87-02-07941-8;

53. Mannerheim, C.G.E, Mareșalul Finlandei, Memorii, Editura Militară,

Ediția a-2-a, București, 2011, ISBN 978-973-32-0842-6;

54. Morgenthau, J. Hans, In Defense of the National Interest: A Critical

Examination of American Foreign Policy, Alfred A. Knopf, New

York, 1951, prima ediție;

55. Ockrent, Christine; De Marenches, Conte, Consilier de taină al

Puterii, Editura Humanitas, București, 1992, ISBN 973-28-0330-4;

56. Paine, Lincoln, Marea și civilizația. O istorie maritimă a lumii,

Editura Polirom, Iași, 2015, ISBN 978-973-46-4186-4;

57. P. Pesonen; O. Riihinen, Dynamic Finland the political system and

the welfare state, Helsinki Finnish Literature Society, Studia Fennica,

Historica, 2002, ISBN 9517464266;

58. Roth, Philip, The Plot Against America, Houghton Mifflin

Company, New York, 2004, ISBN: 0-618-50928-3;

59. Tinbergen, Jan (coord), Restructurarea Ordinii Internaționale.

Raport către Clubul de la Roma, Editura Politică, București, 1978,

comanda nr. 8933/70 482;

60. Tomasson, Richard F., Iceland, the first new society, University of

Minnesota Press, 1980, ISBN 0-8166-0913-6;

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

26/ 36

61. Vergez, André, Huisman, Denis, Curs de filozofie, Editura

Humanitas, București, 1995, ISBN: 973-28-0521-8.

62. Von Clausewitz, Carl, On War, Wordsworth Editions Limited, 1997,

Londra, ISBN 978 1 85326 482 5;

63. Wilensky, Harold, Welfare State and Equality: Structural and

ideological Roots of Public Expenditure, University of California

Press, 1975;

IV. SURSE WEB

64. Agenția Europeană de Apărare - www.eda.europa.eu/;

65. Agenția Europeană de Mediu - www.eea.europa.eu ;

66. Agenția pentru Refugiați a Națiunilor Unite – www.unhcr.org;

67. Agenția de presă Agerpres – www.agerpres.ro;

68. Aftenposten, cotidian norvegian - www.aftenposten.no ;

69. Apollon Research Magazine -

www.apollon.uio.no/english/articles/2015/intelligence.html;

70. Baranauskas, Tomas - www.viduramziu.istorija.net;

71. BBC, portal britanic de știri - www.bbc.com/news;

72. Buletin de teorie militară editat de Statul Major al Forțelor Terestre -

www.revista.forter.ro/2009_1_t/02-tgl/03.htm;

73. Camera Deputaților, repertoriul legislativ -

http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.frame;

74. Consiliul Arctic - www.arctic-council.org/index.php/en/;

75. Consiliul Euro-Arctic al Mării Barents -

www.barentscooperation.org;

76. Consiliul Nordic - www.norden.org/da/nordisk-raad;

77. Consiliul Nordic al Miniștrilor - www.norden.org/da/nordisk-

ministerraad;

78. Centrul nordic și european de cercetare pentru dezvoltare regională și

planificare - NORDREGIO, înființat de Consiliul Nordic al

Miniștrilor - www.nordregio.se;

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

27/ 36

79. Centrul European de Excelență pentru Combaterea Amenințărilor

Hibride - www.hybridcoe.fi/;

80. Consiliul Statelor Baltice – www.cbss.org;

81. Departamentul pentru Armamente, Ministerul Apărării Naționale -

www.dpa.ro/despre/sistemul-integrat-de-management-al-achizitiilor-

pentru-aparare/programe;

82. Departamentul de Stat al SUA - www.state.gov;

83. Forțele de apărare ale Estoniei - www.mil.ee/en/defence-forces;

84. Foster, D. Gregory, A conceptual Foundation for the Development

of Strategy - http://smallwarsjournal.com/jrnl/art/statecraft-strategy-

and-ethics-a-noetic-trinity;

85. F.S. Gady, Russia Inducts New S-400 Missile Air Defense System,

24 octombrie 2017, disponibil la

https://thediplomat.com/2017/10/russia-inducts-new-s-400-missile-

air-defense-system/;

86. Friedman, George, From the Intermarium to the Three Seas,

Geopolitical Futures, 17 iulie 2017, disponibil la

https://geopoliticalfutures.com/intermarium-three-seas/ ;

87. Geographic Guide - www.geographicguide.com;

88. Grupul Nordic de Luptă - www.forsvarsmakten.se/sv/var-

verksamhet/internationella-insatser/nordic-battlegroup/;

89. Guvernul Danemarcei – http://denmark.dk/;

90. Guvernul Finlandei – http://valtioneuvosto.fi/en/frontpage;

91. Guvernul Islandei - www.government.is;

92. Guvernul Norvegiei - www.regjeringen.no;

93. Guvernul României – www.gov.ro;

94. Guvernul Suediei - www.government.se;

95. Hotnews, portal românesc de știri – www.hotnews.ro;

96. Ilves Toomas Hendrik, Estonia As A Nordic Country, Swedish

Institute for International Affairs, Stockholm, disponibil la

http://vm.ee/en/news/estonia-nordic-country;

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

28/ 36

97. Kuosa, Tuomo, The evolution of Strategic Foresight. Navigating

Public Policy Making, Gower, July 2012, disponibil la

http://tuomokuosa.webs.com;

98. Merriam Webster Dictionary - www.merriam-webster.com ;

99. Ministerul danez al Apărării – www.fmn.dk;

100. Ministerul finlandez al Apărării - www.defmin.fi;

101. Ministerul norvegian al Apărării –

www.regjeringen.no/en/dep/fd/id380/;

102. Ministerul român al Apărării Naționale – www.mapn.ro

103. Ministerul suedez al Apărării - www.government.se/government-of-

sweden/ministry-of-defence/;

104. Ministerul Afacerilor Externe al Danemarcei - http://um.dk/en;

105. Ministerul Afacerilor Externe al Estoniei - www.vm.ee/en;

106. Ministerul Afacerilor Externe al Finlandei - http://formin.finland.fi;

107. Ministerul Afacerilor Externe al Islandei - www.mfa.is;

108. Ministerul Afacerilor Externe al Letoniei - www.mfa.gov.lv;

109. Ministerul Afacerilor Externe al Norvegiei -

https://www.regjeringen.no/en/dep/ud/id833/#

110. Ministerul Afacerilor Externe al României – www.mae.ro ;

111. Ministerul Afacerilor Externe al Suediei -

http://www.government.se/government-of-sweden/ministry-for-

foreign-affairs/;

112. Monitorul Oficial - www.monitoruloficial.ro;

113. Monitorul Juridic - www.monitoruljuridic.ro ;

114. NORDEFCO - Cooperarea nordică în domeniul apărării –

www.nordefco.org;

115. Parlamentul European - www.europarl.europa.eu/portal/en;

116. Politica Comună de Securitate și Apărare -

https://eeas.europa.eu/topics/common-security-and-defence-policy-

csdp_en;

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

29/ 36

117. Portalul Alianței Nord-Atlantice – www.nato.int;

118. Portalul Departamentului de Stat al SUA - www.state.gov;

119. Portalul Jane's 360 – www.jane.com;

120. Portalul Oficiului Prim-ministrului Danemarcei - www.stm.dk;

121. Portalul Organizației Națiunilor Unite – www.un.org;

122. Portalul Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa -

www.osce.org;

123. Portalul Uniunii Europene – http://europa.eu/;

124. Președintele României – www.presidency.ro ;

125. Rador, portal românesc de știri – www.rador.ro;

126. Rețeaua Comună de cooperare NORDUnet – www.nordu.net;

127. Revista Baltic Worlds, BW 4:2011, decembrie -

http://balticworlds.com/the-idea-of-%E2%80%9Cyule-land/;

128. Selbervik, Hilde, The end of Nordic Exceptionalism?, CopyCat

Lysaker, 2015, disponibil la Disponibil la

www.kirkensnodhjelp.no/globalassets/utviklingskonf-2015/end-of-

nordic-exceptionalism.pdf;

129. The Local, portalul danez de știri, disponibil la

www.thelocal.dk/20170428/danish-eu-parliaments-agree-on-europol-

arrangement;

130. YLE, compania publică de radiodifuziune a Finlandei, https://yle.fi;

131. Zhang Ming, Keynote speech by Vice Foreign Minister Zhang

Ming at the China Country Session of the Third Arctic Circle

Assembly, 17 octombrie 2015, în Kristina Schönfeldt, The Arctic in

International Law and Policy, disponibil la

https://books.google.ro/books?id=C9YsDwAAQBAJ&pg=PA307&lp

g=PA307&dq=Keynote+speech+by+Vice+Foreign+Minister+Zhang

+Ming+at+the+China+Country+Session+of+the+Third+Arctic+Circl

e+Assembly&source=bl&ots=pHVrtEvMGT&sig=bae2D0cEzL5LP

ABYOSrsNoAP420&hl=en&sa=X&ved=0ahUKEwiYxtH1tr3WAhU

jM5oKHZ_7AxUQ6AEIQzAH#v=onepage&q=Keynote%20speech

%20by%20Vice%20Foreign%20Minister%20Zhang%20Ming%20at

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

30/ 36

%20the%20China%20Country%20Session%20of%20the%20Third%

20Arctic%20Circle%20Assembly&f=false;

V. ARTICOLE ÎN REVISTE

132. *** (Dis)Information: Fake It, Leak It, Spread It, Munich Security

Report 2017 – Post-Truth, Post-West, Post Order?, Munich Security

Conference; Ed. Stiftung Münchner Sicherheitskonferenz GmbH,

2017, ISSN (print): 2365 – 2179;

133. Bailes, Alyson JK, Parliaments and National Strategy Documents:

A comparative case-study from the Nordic region, Policy Paper, No.

36, Geneva Centre for the Democratic Control of Armed Forces

(DCAF), iunie 2015;

134. Cdor. drd. Ion Condur, Cdor. prof. univ. dr. Ioan Crăciun,

Regionalizarea și efectele de perspectivă ale securității maritime în

Regiunea Mării Negre, Buletinul U.N.Ap „Carol I”, septembrie

2016;

135. Chifu, Iulian, Parteneriat Strategic, Sistemul de Parteneriate

Strategice al României, în Occasional Papers, vol. 5, nr. 09/2012,

Center for Conflict, Prevention and Early Warning;

136. Chiriac, Mircea, Implicațiile globalizării asupra noii arhitecturi de

securitate, în Buletinul U.N.Ap nr. 4/2003, Editura U.N.Ap „Carol I”,

2004;

137. Chiriac, Mircea, Națiunea în era globalizării, în Provocări la

adresa securității și strategiei la începutul secolului XXI, Sesiunea

de comunicări științifice cu participare internațională – 14-15 aprilie

2005, secțiunea Istorie, geopolitică și geostrategie, București, Editura

U.N.Ap „Carol I”, 2005;

138. Ciochinaru, Ștefan, Intermarium, de la utopie a Secolului XX la

realitate a Secolului XXI, Magazin Istoric, Anul L- serie nouă – nr. 9

(606) septembrie 2017, ISSN 0541-88IX;

139. EPSC Strategic Notes, In Defence of Europe Defence Integration

as a Response to Europe’s Strategic Moment, European Political

Strategy Center, Issue 4, 2015, 15 June;

140. FIIA Briefing Paper 163, decembrie 2014;

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

31/ 36

141. Forss, Stefan; Holopainen, Pekka, Breaking the Nordic defense

deadlock, februarie 2015, Strategic Studies Institute și U.S.Army War

College Press, ISBN 1-58487-667-0;

142. Gentry, J.A., Warning Analysis: Focusing on Perceptions of

Vulnerability, International Journal of Intelligence and

CounterIntelligence – vol.28, 2015, ISBN 0885-0607;

143. GoodGov Policy Paper, No.25 (127), august 2015, PISM;

144. Gustafsson, Harald, A State that Failed? Scandinavian Journal of

History (2006) 32#3;

145. Hrib, I., Teodora, The National Defense Strategy of Romania and

military-political perspectives of the countries on Northern

Europe.Points of view on strategic models for the generation and

management of national resources, comunicare științifică prezentată

în cadrul Conferinței științifice internaționale Strategii XXI –

Tehnologii-aplicații militare, simulare și resurse, U.N.Ap. „Carol I”,

Facultatea de Comandă și Stat Major, București, noiembrie 2015;

146. Imsen, Steinar, The Union of Calmar: Northern Great Power or

Northern German Outpost? in Christopher Ocker, Politics and

Reformations: Communities, Polities, Nations, and Empires, 2007;

147. Mikkola, Harri, The Return of Realpolitik? The deepening crisis in

Ukraine may spill over to the Arctic, FIIA Comment, nr.6/2014;

148. Pham, J. Peter, What is in the National Interest? Hans

Morgenthau’s Realist Vision and American Foreign Policy,

American Foreign Policy Interests - NCAFP, 2008, pp. 256–265,

ISSN: 1080-3920;

149. Policy Paper, No. 36, Geneva Centre for the Democratic Control of

Armed Forces (DCAF), iunie 2015;

150. Piirimäe, Pärtel, Baltic Provinces or a Common Nordic Space? On

the Formation of Estonian mental Geographies, Baltic Worlds, BW

4:2011, Decembrie, pp. 36-39, disponibil la

http://balticworlds.com/the-idea-of-%E2%80%9Cyule-land/;

151. Rieker, P., Terlikowski, M., The Lilimts and Achievements of

Regional Governance in Security: NORDEFCO and the V4,

GoodGov Policy Paper, No.25 (127), august 2015, PISM;

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

32/ 36

152. Salonius-Pasternak, Charly, Deeper Defence Cooperation. Finland

and Sweden Together again?, FIIA Briefing Paper 163, decembrie

2014;

153. Vogt, Ingve, Better intelligence services based on a new

mathematical logic could have averted the attack on Saddam,

Apollon Research Magazine, mai 2015;

VI. DOCUMENTE DE REFERINȚĂ

154. Acordul politic național privind creșterea finanțării pentru

apărare, disponibil la

http://old.presidency.ro/static/Acordul%20politic%20national%20pri

vind%20cresterea%20finantarii%20pentru%20Aparare.pdf;

155. Agreement concerning support for industry cooperation in the

defence material area, disponibil la www.norden.org/en/om-

samarbejdet-1/nordic-agreements/treaties-and-agreements/defence-

affairs/agreement-concerning-support-for-industry-cooperation-in-

the-defence-material-area;

156. Carta Albă a Apărării, disponibil la:

www.mapn.ro/despre_mapn/informatii_generale/documente/carta_alb

a_apararii.pdf;

157. Capable and Sustainable - Long Term Defence Plan, disponibil la:

www.regjeringen.no/globalassets/departementene/fd/dokumenter/rap

porter-og-regelverk/capable-and-sustainable-ltp-english-brochure.pdf;

158. Conceptul Strategic pentru apărarea și securitatea membrilor

Organizației Tratatului Atlanticului de Nord, disponibil la

www.nato.int/nato_static_fl2014/assets/pdf/pdf_publications/201202

03_strategic-concept-2010-eng.pdf;

159. Declarația de la Varșovia cu privire la cooperarea NATO-UE,

disponibil la: www.nato.int/cps/en/natohq/official_texts_133163.htm;

160. Ghidul Strategiei Naționale de Apărare a Țării pentru perioada

2015-2019, disponibil la

www.presidency.ro/files/userfiles/Ghid_SNApT_2015-2019_AP.pdf ;

161. Government’s Defence Report, Prime Minister’s Office – Finland

7/2017, ISBN:978-952-287-374-3, disponibil și la

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

33/ 36

www.defmin.fi/files/3688/J07_2017_Governments_Defence_Report_

Eng_PLM_160217.pdf;

162. Joint Communication to the European Parliament and the

Council: An Integrated European Policy for the Arctic, 27 aprilie

2016, disponibil la

http://eeas.europa.eu/archives/docs/arctic_region/docs/160427_joint-

communication-an-integrated-european-union-policy-for-the-

arctic_en.pdf;

163. Memorandum of Understanding on Nordic defence cooperation

(NORDEFCO), disponibil la www.norden.org/en/om-samarbejdet-

1/nordic-agreements/treaties-and-agreements/defence-

affairs/memorandum-of-understanding-on-nordic-defence-

cooperation-nordefco;

164. Memorandum of Understanding on the European Centre of

Excellence for Countering Hybrid Threats, disponibil la

www.hybridcoe.fi/wp-content/uploads/2017/08/Hybrid-CoE-final-

Mou-110417-1.pdf.

165. National Security Policy, disponibil la -

www.mfa.is/media/Varnarmal/National-Security-Policy-ENS.pdf

166. Nationell säkerhetsstrategi -

www.regeringen.se/48e36d/contentassets/a02552ad9de94efcb84154b

0f6ed76f9/nationell-sakerhetsstrategi.pdf;

167. Norwegian Defence 2013, disponibil la

www.regjeringen.no/globalassets/upload/fd/dokumenter/fakta-om-

forsvaret-2013_engelsk_oppdatert-mai-2013.pdf;

168. Overview of the appropriations of the Ministry of Defence in the

Finance Act 2017, disponibil la

www.fmn.dk/eng/allabout/Documents/danish-defence-expenditure-

2017.pdf;

169. Parliamentary Resolution on a National Security Policy for

Iceland - disponibil la www.mfa.is/media/Varnarmal/National-

Security-Policy-ENS.pdf;

170. Planul de implementare a strategiei globale în domeniul

securității și apărării (EU Global Strategy Implementation Plan on

Security and Defence);

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

34/ 36

171. Planul European de Acțiune în materie de Apărare (European

Defence Action Plan), disponibil la:

www.europarl.europa.eu/legislative-train/theme-europe-as-a-stronger-

global-actor/file-european-defence-action-plan

172. Programul de guvernare 2017-2020, publicat în Monitorul Oficial

al României, Partea I, Nr. 496/29.VI.2017, disponibil la

http://gov.ro/fisiere/pagini_fisiere/17-06-29-08-28-44Programul-de-

guvernare2017-2020-2.pdf;

173. Parliamentary Resolution on a National Security Policy for

Iceland, no. 26/145, disponibil la

www.mfa.is/media/Varnarmal/National-Security-Policy-ENS.pdf;

174. Reflection paper on the future of European Defence by 2025,

disponibil la https://ec.europa.eu/commission/sites/beta-

political/files/reflection-paper-defence_en.pdf;

175. Roadmap / European Defence Action Plan, disponibil la

http://ec.europa.eu/smart-

regulation/roadmaps/docs/2016_grow_006_cwp_european_defence_a

ction_plan_en.pdf

176. România şi Politica de Securitate şi Apărare Comună, disponibil

la www.mae.ro;

177. Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2015-2019

– O Românie puternică în Europa şi în lume; disponibil la

www.mapn.ro/despre_mapn/informatii_generale/documente/Strategia

_Nationala_de_Aparare_a_Tarii.pdf;

178. Strategia Națională de Apărare. Pentru o Românie care

garantează securitatea și prosperitatea generațiilor viitoare,

disponibil la

http://ccpic.mai.gov.ro/docs/Strategia_nationala_de_aparare.pdf

179. Strategia de Securitate Națională a României, disponibil la:

http://old.presidency.ro/static/ordine/CSAT/SSNR.pdf;

180. Strategia Globală de politică externă și securitate a Uniunii

Europene (EU Global Strategy), disponibil la

http://eeas.europa.eu/archives/docs/top_stories/pdf/eugs_review_web.

pdf și la https://europa.eu/globalstrategy/en/global-strategy-foreign-

and-security-policy-european-union și www.mae.ro/node/1882;

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

35/ 36

181. Strategia Militară a României din 28 septembrie 2016, disponibil

la http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/182367;

182. Sweden Defence Policy 2016 - 2020, disponibil la

www.government.se/globalassets/government/dokument/forsvarsdepa

rtementet/sweden_defence_policy_2016_to_2020;

183. The Common Security and Defence Policy, disponibil la

https://eeas.europa.eu/headquarters/headquarters-

homepage/431/common-security-and-defence-policy-csdp_en;

184. The Danish Defence Agreement 2013-2017, disponibil la:

www.fmn.dk/eng/allabout/Documents/TheDanishDefenceAgrement2

013-2017english-version.pdf;

185. The Foreign and Security Policy Working Group’s proposal for a

foreign and security policy guideline, disponibil la

http://valtioneuvosto.fi/documents/10184/1412921/Foreign+and+secu

rity+policy+guidelines.pdf/886e3771-d425-4192-af4a-

dd6d3c9c0144;

186. The Defence Act 34/2008, disponibil la www.mfa.is/foreign-

policy/security/the-defence-act/;

187. The North Atlantic Treaty (1949), disponibil la

www.nato.int/nato_static_fl2014/assets/pdf/stock_publications/20120

822_nato_treaty_en_light_2009.pdf;

188. Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) - versiunea

consolidată, disponibil la http://eur-lex.europa.eu/legal-

content/RO/TXT/?uri=CELEX:12012M/TXT;

189. UN Charter – disponibil la www.un.org/en/sections/un-charter/un-

charter-full-text/.

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

36/ 36