drumetii in nordul fagarasului

19
MUNTII FAGARAS

Upload: gabi-paraschiv

Post on 15-Oct-2015

36 views

Category:

Documents


2 download

DESCRIPTION

Drumetii in Nordul Fagarasului

TRANSCRIPT

  • MUNTII FAGARAS

  • CUPRINS:1. MUNTII FAGARAS2. Argument3. Scurt istoric a zonei4. Relieful~Muntii5. Hidrografia6. Vegetatie~Flora7. Fauna8. Rezervatii naturale(Balea Lac; Padurea Bogatiei)9. Obiective turistice10. Pensiunea Piscul Alb11. Manastirea Stnca12. Festivalul calului lipitan 13. Vntoare si pescuit14. Potentialul turistic Antropic(Agroturism si turism rural)15. Bucataria traditionala a zonei16. Concluzii17. MUNTII FAGARAS

  • ArgumentNevoia de dezvoltare a turismului se resimte tot mai acut si din aceasta cauza am hotarat elaborarea unei lucrari care sa aiba drept tematica conditiile de dezvoltare a turismului.Lucrarea Drumetie in Nordul Fagarasului mi-a dat posibilitatea de a prezenta atat aspecte teoretice cat si practice prin prezentarea Nordul Fagarasului din punct de vedere turistic. Prin structura lucrari am dorit redarea problemelor si informatiilor cat mai adecvat cu situatia din teritoriu si in concordanta cu directiile impuse de titlu. Lucrarea de fata este structurata pe V capitole cu meniri diferite,care impreuna formeaza un tot unitar din care se desprinde caracteristicile spatiului geografic Nordul Fagarasului si raporturile dintre acestea In capitolul I am prezentat scurtul istoric al zonei cat mai complex si exact despre Nordul Fagarasului. In capitolul II am evidentiat potentialul turistic natural care cuprinde: relief, vegetatie, fauna, rezervatii naturale, trasee in muntii Fagaras, obiective turi. In capitolul III am identificat potentialul turistic antropic si anume agroturism si turism rural, turism Ecumenic, turism Ecvestru. In capitolul IV se gaseste bucataria traditionala. In capitolul V am prezentat oferta turistica si analiza de pret. Lucrarea este de actualitate si este necesara tuturor celor care doresc sa cunoasca mai indeaproape aceasta asezare geografica.

  • Scurt istoric a zonei Municipiul Fgra, veche aezare urban, avnd coordonatele de 4550' latitudine nordic i 2551' longiutudine estic, este situat n partea central- nordic a depresiunii cu acelai nume, delimitat de Munii Fgraului (cei mai nali muni din ar) i de cei ai Peranilor, precum i de rul Olt. Trebuie menionat faptul c nu putem vorbi de localitatea Fgra fr a face referire la zona rii Fgraului, astfel mai jos sunt prezentate elementele fizico-geografice ale acesteizone. Zona rii Fgraului ar putea fi delimitat, aproximativ, ntre urmtoarele limite: la Nord: de-a lungul liniei care ar uni localitile Hoghiz- Ungar- Ticu- Cincu- Bruiu, apoi la vest: Valea Oltului- Avrig- Racovi- Turnu Rou; deci fia sudic a Podiului Hrtibaciului care graviteaz ctre valea larg a Oltului mijlociu; la Vest: s-a menionat deja Valea Oltului, care de la Avrig, se ndreapt spre sud, pn la Turnu Rou; la Sud: creasta alpin a Muniilor Fgraului, pe linia cumpenei apelor, incluznd deci, n ara Fgraului ntreg versantul nordic al acestor muni; la Est: pe vile Brsei i Sebeului, n continuare, culmea Munilor Perani.

  • Potentialul turistic natural Relieful~Muntii Relieful muntos ocup aproximativ 35% din suprafaa zonei, iar cel depresionar i deluros aproximativ 65%. Juxtapunerea masivului muntos cu esul depresoinar al Fgraului creeaz contraste altimetrice i clinometrice scond mult n relief acest masiv, afirmndu-l spectaculos n peisaj, motiv pentru care geograful francez Emmanoil de Martone i-a pus Alpi. Ansamblul morfostructural i morfometric este diferenat n trei categorii de uniti: *muni, *depresiune i *dealuri. Amplitudinea hipsometric (diferena de nivel) este maxim -2544 m- Vrful Moldoveanu i minim 400 m n talvegul Oltului, n aval de Ucea de Jos. Munii Fgraului sunt cei mai nali muni din ar (2544 m Vrful Moldaveanu, 2553 Vrful Negoiu) i fac parte din Carpaii Meridionali.

  • Hidrografia ntreg teritoriul rii Fgraului se ncadreaz n bazinul hidrografic de ordin superior al Oltului, care strbate ntregul inut de la est la vest prin zona median. ara Fgraului, din punct de vedere genetic, este opera acestui ru n lupta cu natura mineral.Afluenii de pe stnga: Bogata, Comna, Veneia, Pru, ercaia, Mndra, Sebe, Fgel, Hurez, Dridif, Breaza, Lisa, Smbta, Vitea, Corbu-Ucei, Grlel, Arpa, Crioara, Porumbacu, Avrig, Moaa. Afluenii de pe dreapta: Dioara, Ticuu, oar. Densitatea reelei hidrografice este foarte mare pe versantul nordic al Munilor Fgraului, 1,4 km/km, fiind una dintre cele mai mari din ar. Pe msur ce altitudinea scade, scad i precipitaiile, scade deci i densitatea reelei hidrografice.

  • Vegetatie~Flora In zona Tarii Fgraului se disting mai multe zone floristice condiionate de diversitatea. Pe culmile muntoase predomina flora alpina si subalpina, dezvoltndu-se mai ales o vegetaie ierboasa si, ntr-o mica msura, cea lemnoasa (conifere pitice). La altitudini de peste 1600-1700 m, n tara stncilor golae, se poate observa cum o mare varietate de plante a izbutit sa se adapteze condiiilor vitrege dictate de natura. Din gama floristica deosebit de variata se impun ateniei nemtisorul, bujorii de munte, campanule, gentiane, viorele alpine sau gingaa floare de colt; pot fi ntlnite tufiuri de afini (Vaccinum Myrtillus), jnepeni (Pinus Montana), anini de munte (Alnus Viridis). Tufriurile de slcii pitice sunt specifice zonelor nalte; dintre acestea, Salix Herbaceea constituie ultimul reprezentant al vegetaiei lemnoase pe piscuri. Din primvara, pana toamna trziu, pajitile alpine sunt acoperite de covorul smluit al florilor ce se ridica Pe msura ce coborm, ncep uriaele pduri de rasinoase, predominate de molid (Picea Excelsa) si larice (Laris Europea); mai rar apare tisa, paltinul (Acer Pseudoplatanus) sau sorbul de munte (Sorbus Aucuparia). Monotonia pdurilor de molid este punctata din loc n loc de poieni destinate exclusiv pasunatului. Vine rndul pdurilor de brad (Abies Alba). Odat cu schimbarea altitudinii, pdurile de foioase iau locul celor de conifere, elementul cel mai ntlnit fiind fagul (Fagus Silvatica); dintre arbuti, mai rspndit este alunul.

  • Trecerile de la o zona la alta nu pot fi riguros marcate, ele variaz foarte mult n funcie de condiiile microclimatice si geomorfologice ale teritoriilor respective.Fata de bogatia arborescenta a nlimilor, esul depresionar pare srac, aproape total lipsit de pduri. n trecutul ndeprtat stejarul (Quercus Robur) si gorunul formau codrii compaci din care astzi mai exista doar plcuri, pe malul drept al Oltului sau pe versantii nsorii ai Munilor Persani. Schimbrile climatice din trecut au lsat presrate interesante insule de vegetaii supravieuitoare. S-au individualizat astfel rezervaii floristice si faunistice ce au fost puse sub ocrotire. Rezervaia cea mai cunoscuta din zona este rezervaia botanica Poiana narciselor" din Dumbrava Vadului, cu o suprafaa de 400 ha si considerata printre cele mai nalte rezervaii de acest fel din Europa. Situata la poalele Munilor Fagaras, n apropierea localitii Sercaia, aceasta rezervaie peisagistica din perimetrul unei foste pduri de stejar (veche de peste 100 de ani), cu poieni mari, se caracterizeaz prin neobinuita abundenta a narciselor (Narcissus Stelaris) n lunile mai - iunie. Prezenta narciselor n Pdurea Vadului n numr foarte mare este determinata de slaba umbrire si de solul podzolic ce a favorizat nmlastinarea terenului. Pe lng narcise, rezervaia protejeaz si alte specii rare - bulbucii de munte (Trolius Europaeus), tamioara (Viola Elatior), stnjenelul siberian. Bujorii de munteGentianeFloare de colt

  • Fauna Fauna zonei este cea mai reprezentativ din ara noastr, mai ales n ceea ce privete fauna Muniilor Fgra. Din timpuri strvechi, vntorii din partea locului au umanizat natura dur a munilor, au domesticit izolarea mitic n realiti accesibile oamenilor. Acestea, prelungite n timp, nu sunt altceva dect nsei capetele turismului din zilele noastre. Dac ncepem s urcm din lunca Oltului spre nlimile munilor i vom observa atent unde clcm, viaa pulseaz n toate zonele pe care le depim pn la creast. Dintre mamiferele mari, ntlnim urcnd de la poalele Munilor Fgra urmtoarele: cpriorul, denumit apul rou, cu femela sa cprioara care nu are coarne i progeniturile sale, iezii; cerbul sau taurul de cerb cu femela lui, ciuta sau vaca de cerb (fr coarne) vielul lor; mistreul cu femela lui i progeniturile numite godanacii; lupul cu lupoaica i ceii de lup; felinele ca rsul i pisica slbatic; jderul de copac i cel de piatr. Mai sunt i animale mai mici precum: veveria, nevstuica, iar n apele de munte unde se gsesc pstrvi. Cele mai reprezentative animale slbatice sunt caprele negre, masculul numindu-se ap negru, iar femela capra neagr care are iezii. Att masculul ct i femela poart coarne care nu le cad niciodat, att la cerb ct i la cprior. Ursul Capra neagra

  • Rezervatii naturale ara Fgraului dispune de un adevrat mozaic floristic i de o bogat zestre faunistic. n aceast diversitate a cadrului natural, alturi de ntinse comuniti adaptate climatului actual, i-au gsit loc de refugiu , pe suprafee restrnse, n staiuni cu condiii compensatoare, interesante specii din grupri relicte da plante. Schimbrile climatice din trecut au lsat presrate interesante insule de vegetaii supravieuitoare. S-au individualizat astfel, rezervaii floristice i faunistice cu multiple valene de ordin tiinific. Rezervaia cea mai cunoscut din zon este rezervaia botanic Poiana cu Narcise din Dumbrava Vadului, cu o suprafa de 400 ha. Situat la poalele Munilor Fgra, n apropierea localitii ercaia ( n sudul comunei, 4 km pe DN 73A i spre vest nc 4 km pe un drum comunal), aceast rezervaie peisagistic din perimetrul unei pduri de stejar dumbrvit, cu poieni mari, se caracterizeaz prin neobinuita prezen a narciselor (Narcissus stelaris) n lunile mai-iunie. Florile cresc n mod obinuit n puni, fnee, poieni umede, narcisele fiind rspndite n Alpi, Munii Jura, Tirol, Prezena narciselor n Pdurea Vadului, pdure veche de peste 100 de ani n numr foarte mare este determinat de slaba umbrire realizat de arbori i de solul podzolic ce a favorizat nmltinirea terenului, situat n zona cu precipitaii abundente din depresiunea Fgraului. Dintre alte specii n rezervaie se mai gsesc rculeul, tmioara, stnjenul siberian, bulbucii de munte. Pentru pstrarea acestor minunate coluri recreative. O alt important rezervaie este Lacul i golul alpin Blea, cu o suprafa de 120,40 ha, care ocrotete peisajul glaciar, lacul, stncriile, flora i fauna specific alpine. Relieful rezervaiei este accidentat cea mai mare parte din suprafa sa fiind alctuit din pante abrupte.

  • Balea Lac Padurea Bogatiei

  • Obiective turistice Tara Fgraului, zona turistica cu zestre naturala, culturala si istorica de interes internaional, cu valori unice ale comunitilor steti, poate oferi vacante de neuitat. Pensiunea Piscul Alb In apropierea Sebeului de Jos - unul din satele de la poalele Munilor Fagaras - un colt de natura a fost transformat ntr-un loc de popas si odihna : "Piscul Alb" Peisajul este de-a dreptul ncnttor : munii, acoperii (chiar si n iunie) cu zpezi ; o pdure seculara de fagi ; un ru cu pstrvi care curge prin ograda gospodriei. Porile mari de lemn, peluza cocheta, fntna cu roata si lan, ferestrele mari si semineul de piatra completeaz frumuseea aparte a acestui colt de natura. Pensiunea ofer turitilor o gama variata de specialiti ardeleneti, majoritatea alimentelor vegetale sau animale fiind furnizate.

  • Manastirea Stnca Vechi sat romnesc din Tara Fgraului (atestat documentar din secolul al Xll-lea), Sinca Veche este cunoscuta localnicilor, dar si turitilor prin enigma ce nconjoar o veche mnstire aflata n apropierea satului. Misterul celor cinci ncperi spate n stnca (din gresie de Persani) cu doua altare si un horn piramidal prin a crui deschidere se vede cerul, a rmas nc nedezlegat. Farmecul aparte al acestui loc de o frumusee fascinanta, puritatea aparte a naturii fac din acest vechi lacas un loc de reculegere ideal. Exista numeroase controverse privind originea acestui lacas. Majoritatea cercettorilor afirma ca este o mnstire crestin-ortodoxa, realizata cel mai probabil n jurul anului 1700. Nimeni nu a putut ns gsi o explicaie logica a fenomenelor bizare care se manifesta n rstimpuri n aceste locuri. In plus, la doar 3 km de mnstirea n piatra se afla un fel de amfiteatru, perfect circular, ce prezint n interior nite terase ce dau de bnuit.

  • Festivalul calului lipitan Dup srbtoarea Adormirii Maicii Domnului (15 august), toi proprietarii de cai din Tara Fgraului se pregtesc pentru acest eveniment deosebit ce are loc n general la sfritul lunii august, n preajma Cetii Fgraului . Festivalul se dorete a fi un omagiu adus prietenului etern al omului - calul - si coincide adesea cu o alta manifestare importanta : Zilele Cetii Fgraului . Debutul festivalului este dat de alegerea unei Prinese, cea mai destoinica si priceputa fecioara n dresatul si calaritul calului.Vntoare si pescuit

    Tara Fgraului beneficiaz de o rnare varietate de forme de relief, plecnd din luncile Oltului si terminnd pe crestele Munilor Fagaras, iar bogia si varietatea faunei cinegetice sunt pe msura. Cpriorul si mistreul sunt speciile cu arealul cel mai rspndit n aceasta zona. Ursul brun , dar si cocosul de munte ofer adevratului vntor ocazia punerii n valoare a miestriei. Capra neagra constituie o fala cinegetica a zonei, prilej de valoroase trofee. Pe lng aceste specii principale de vnat; iepurii, fazanii, pisicile slbatice contribuie.

  • Potentialul turistic AntropicAgroturism si turism rural Agroturismul este o forma de turism - relativ recenta in Romnia - ce a aprut din necesitatea gsirii unor soluii de cretere a veniturilor gospodriilor rurale prin valorificarea potenialului lor economic. Acest potenial se refera att la excedentul de cazare existent in gospodria rneasca -pregtit si amenajat special pentru primirea de oaspei - cat si la bunurile si serviciile oferite de aceasta spre consumul persoanelor care vinn funcie de ambientul natural, cultural si folcloric al regiunii, serviciile agroturistice oferite de gospodriile rneti pot varia de la servirea mesei, servicii de insotire si cluza turistica pe anumite trasee sau iniiere in anumite meteuguri tradiionale, la posibilitatea practicrii unor sporturi sau asistrii la o serie de obiceiuri tradiionale din gospodrie, localitate sau zona (eztori, hore steti, colinde, hramuri bisericeti, trguri tradiional Ferma agroturistica este o structura de primire pentru gzduire si servirea mesei ce funcioneaz in cadrul unei gospodarii rneti si care asigura alimentaia turitilor cu produseIn prezent, agroturismul n Tara Fgraului este la nceput de drum. Chiar daca locuitorii acestei regiuni au nceput sa neleag oportunitatea dezvoltrii unei astfel de forme de turism, fermele agroturistice din Tara Fgraului Turismul rural are o sfera de cuprindere mai larga dect agroturismul si dispune de o structura funcionala de servicii si cazare eterogena.

  • Aceasta formula de turism este promovata de structuri special amenajate, in jurul crora se desfoar activiti de turism specializate. Veniturile obinute au un caracter permanent, iar serviciile sunt asigurate de un personal angajat si specializat. Dintre structurile turismului rural fac parte : pensiuni turistice, moteluri, camping-uri, tabere colare, sate de vacanta, tabere de creaie artistica. Pensiunile turistice sunt structuri de primire pentru gzduire si primirea mesei care funcioneaz in locuinele cetenilor sau in cldiri independente si care asigura, in spatii special In Tara Fgraului , astfel de pensiuni pot fi ntlnite pe Valea Smbetei, Valea Dejani, Valea Breaza sau Sebe, n apropierea Fgraului Complexul "Nicodor" si Pensiunea "Ana" - situate pe Valea Smbetei, n locuri linitite si primitoare, ofer turitilor excelente condiii de cazare, precum si posibilitatea petrecerii timpului liber descoperind frumuseile muntelui ; acces din localitatea Smbta de Jos (14,5 km din DN1).Valea Smbetei Valea Dejani

  • Bucataria traditionala a zonei Romnia este o tara cu o bogata tradiie culinara. Apropiata de rdcinile sale rneti, buctria romneasca se preocupa nainte de orice de a hrni si mai puin de a mpinge la visare. Acest lucru nu mpiedica unele rafinamente si subtiliti datorate ndeosebi unei adaptri perfecte la biotopul sau. Pentru a descoperi cu adevrat universul indescriptibil al savorilor romneti, trebuie sa luai masa la prieteni bine alei. Buctria familiala n sine constituie o minune n comparaie cu preteniosul si sordidul pe care marea majoritate a restaurantelor le ofer. Se poate vorbi de existenta mai multor buctarii n Romnia. Chiar daca marile teme sunt comune ntregii tari (mmliga, ciorba, sarmalele, cozonacul, chiftelele, precum si anumite brnzeturi ca urda si caul), fiecare regiune si aduce n mod semnificativ contribuia la varietatea culinara oferita de buctria romneasca. Buctria specifica Transilvaniei se aseamn mult cu natura ranilor din aceasta regiune : viguroasa, fara dezordinea frmntrilor, ea se consacra atingerii scopului sau ntr-un mod eficace sa potoleasc foamea. Aceasta buctrie ce se potrivete cu asprimile iernii, nu strlucete printr-o finee extraordinara. Cu toate acestea, produsele sale au o inuta aparte, ce tine de sinceritate si simplitate. Porcul exercita o nemiloasa si interesanta dictatura, ceea ce face spiritele mai sucite din fire sa cread ca acest lucru se datoreaz prezentei sailor n regiune timp de mai multe secole.

  • Concluzii Turismul este ramura economiei caracterizat n prezent de dinamism i dezvoltare pe plan mondial i naional, primind o atenie din ce n ce mai mare de ctre ageniile economici. Turismul este o ramur care poate s transforme o localitate sau staiune ntr-un succes i ntr-o valoare cu condiia ca resursele turistice existente s fie exploatate n mod corespunztor. Din pcate, n ara noastr exist probleme n acest sens. Potenialul natural de o varietate semnificativ, de o valoare i de o frumusee deosebit este uitat sau exploatat n mod necorespunztor. Orasul Fagaras prezint un foarte bun exemplu de potenial turistic neutilizat. Resursele naturale i antropice de mare valoare sunt neexploatate, aproape uitate. Orasul Fagaras cu resurse naturale de mare valoare i unice din Romnia este ea defavorizat din cauza acestor probeme. Starea necorspunztoare ale infrastructurii, dezinteresul din partea autoritilor locale i a locuitorilor, lipsa personalului calificat i calitatea inferioar a serviciilor, lipsa ofertei de agrement i lipsa unei imagini favorabile deteriorizeaz nu numai situaia turistic dar i economic Locuitorii indic i cteva direci de aciuni pentru mbuntirea situaiei. n primul rnd dezvoltarea infrastructurii, i aici canalizarea i aspectul drumurilor sunt cele mai importante. O mare parte a respondenilor ar deschide o unitate de primire turistic care s fie n concordan cu tradiiile zonei, oferind specialiti din buctria local. Nivelul calitativ al serviciilor este la fel un aspect fundamental, astfel unitile de primire turistic necesit personal calificat i specializat.

  • MUNTII FAGARAS