deportările din basarabia și nordul bucovinei

6
Deportările din Basarabia și Nordul Bucovinei au fost o formă a represiunii politice puse în practică de autoritățile sovietice.  Nu se cunoaște o cifră exactă a celor care au avut de suferit de pe urma acestui tip de represiune, estimările ridicându-se la câteva sute de mii de persoane deportate în perioada 28 iunie 1940 - 5 martie 1953. [1]   Au existat trei valuri de deportări ale populației  din Basarabia și Bucovina de Nord. Cu toate acestea, acțiuni de strămutare a basarabenilor și bucovinenilor au avut loc și între cele trei valuri.  Primul val de deportări (12-13 iunie 1941) [modificare] Premisele[modificare] De organizarea deportării s -a ocupat Biroul politic al CC al PC (b.) al  URSS, iar structurile NKGB-iste au fost baza logistică a mecanismului deportării.   În mai 1941, Sergo Goglidze a fost numit împuternicit al partidului și guvernului sovietic în Moldova. Peste o săptămână, la 31 mai 1941, Goglidze i -a trimis lui Stalin o Rugăminte (rus. Prosiba), în care relata că în Basarabia au activat multe partide și organizații burgheze. După alipirea Basarabiei la URSS, conducerea acestor formațiuni politice s -au refugiat în România. Rămășițele acestor partide și organizații, fiind susținute activ de serviciile românești de spionaj, și -au intensificat activitatea antisovietică. Același document includea în categoria elementelor antisovietice și moșierii , comercianții , polițiștii și  jandarmii , albgardiștii , primarii , refugiații din URSS și alteelemente sociale străine. În legătură cu activizarea acestor elemente, Goglidze ruga să fie strămutate în regiunile îndepărtate de nord și est ale URSS 5.000 de familii. [2]  Ca bază juridică a strămutării a servit  Regulamentul cu privire la modul de aplicare a deportării față de unele categorii de criminali , aprobat în mai 1941. La 7 iunie 1941, NKGB al RSS Moldovenești a cerut 1315 vagoane pentru transportul deportaților . [3]  Deși directivele veneau de la Moscova, cei care le -au executat au fost din Basarabia. Oamenii noi  ai bolșevicilor erau avansați în posturi și susținuți în activitatea profesională.  Listele cu deportați au fost făcute de  NKVD pe bază de delațiuni, ținându-se cont de pregătirea și activitatea capului familiei, de averea sa și de faptul că a colaborat cu administrația românească . [4]  Operațiunea de deportare[modificare] 

Upload: vlada-bernevec

Post on 18-Oct-2015

39 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

Deportrile din Basarabia i Nordul Bucovineiau fost o form a represiunii politice puse n practic de autoritile sovietice.Nu se cunoate o cifr exact a celor care au avut de suferit de pe urma acestui tip de represiune, estimrile ridicndu-se la cteva sute de mii de persoane deportate n perioada 28 iunie 1940 - 5 martie 1953.[1]Au existat trei valuri de deportri ale populaiei din Basarabia i Bucovina de Nord. Cu toate acestea, aciuni de strmutare a basarabenilor i bucovinenilor au avut loc i ntre cele trei valuri.Primul val de deportri (12-13 iunie 1941)[modificare]Premisele[modificare]

De organizarea deportrii s-a ocupat Biroul politic al CC al PC (b.) alURSS, iar structurile NKGB-iste au fost baza logistic a mecanismului deportrii.n mai 1941,Sergo Goglidzea fost numit mputernicit al partidului i guvernului sovietic n Moldova. Peste o sptmn, la 31 mai 1941, Goglidze i-a trimis luiStalinoRugminte(rus.Prosiba), n care relata c n Basarabia au activat multe partide i organizaii burgheze. Dup alipirea Basarabiei la URSS, conducerea acestor formaiuni politice s-au refugiat n Romnia. Rmiele acestor partide i organizaii, fiind susinute activ de serviciile romneti de spionaj, i-au intensificat activitatea antisovietic. Acelai document includea n categoriaelementelor antisovieticeimoierii,comercianii,poliitii i jandarmii,albgarditii,primarii,refugiaii din URSSi alteelemente sociale strine. n legtur cu activizarea acestor elemente, Goglidze ruga s fie strmutate n regiunile ndeprtate de nord i est ale URSS 5.000 de familii.[2]Ca baz juridic a strmutrii a servitRegulamentul cu privire la modul de aplicare a deportrii fa de unele categorii de criminali, aprobat n mai 1941.La 7 iunie 1941, NKGB al RSS Moldoveneti a cerut 1315 vagoane pentru transportul deportailor.[3]Dei directivele veneau de la Moscova, cei care le-au executat au fost din Basarabia.Oamenii noiai bolevicilor erau avansai n posturi i susinui n activitatea profesional.Listele cu deportai au fost fcute deNKVDpe baz de delaiuni, inndu-se cont de pregtirea i activitatea capului familiei, de averea sa i de faptul c a colaborat cu administraia romneasc.[4]Operaiunea de deportare[modificare]

DeportaiiOperaiunea de deportare a nceput n noaptea de 12 spre 13 iunie 1941 (ora 2.30) i a cuprins teritoriile anexate de URSS de la Romnia n iunie 1940.Urmau s fie ridicate 32.423 persoane, dintre care 6.250 s fie arestate, iar restul 26.173 de persoane - deportate (inclusiv 5.033 persoane arestate i 14.542 persoane deportate din RSS Moldoveneasc).De obicei, o echip format din doi-trei militari narmai i un lucrtor al securitii btea la geamul casei, n plin noapte, lund prin surprindere gospodarii.ntr-un sfert de or s fii gata!, acesta era ordinul care li se ddea oamenilor cuprini n spaim de cele ntmplate, nenelegnd unde merg i de ce. Deseori, printre cei care veneau s ridice oamenii se gsea ibinevoitorulsaubinefctorulcare a denunat familia i, astfel,ajutaNKVD-ul s depistezeelementele periculoase.Deportailor le era permis s ia cte 10kg de fiecare persoan, numai c, de multe ori, tot ce era mai de pre sau mai util n bagajele celor deportai le mpreau ntre ei cei care i-au ridicat n miez de noapte. ndat, erau urcai n camioane sau chiar - n unele sate - n crue, fiind dui pn la gara de trenuri.n staiile de cale ferat, membrii fiecrei familii erau separai n felul urmtor: capii de familii ntr-o parte, tinerii peste 18 ani n alt parte, iar femeile cu copii mici i btrnii - aparte. A urmat mbarcarea n vagoanele de marf, cte 70-100 persoane, fr ap i hran. Pe vagoane scria:Tren cu muncitori romni care au fugit din Romnia, de sub jugul boierilor, ca s vin n raiul sovietic. Ieii-le n cale cu flori!sauEmigrani voluntari.n Basarabia, 90 vagoane au pornit din staiaTaraclia, 44 vagoane - din staiaBasarabeasca, 44 vagoane - din staiaCueni, 48 vagoane - din staiaTighina, 187 vagoane - din staiaChiinu, 48 vagoane - din staiaUngheni, 83 vagoane - din staiaOcnia, 133 vagoane - din staiaBli, 73 vagoane - din staiaFloreti, 40 vagoane - din staiaRbnia, 38 vagoane - din staiaBolgrad, 103 vagoane - din staiaAriz, 340 vagoane - din staiaCernui.[5]Destinaia deportailor[modificare]Drumul spre punctele de destinaie a durat vreo dou-trei sptmni. Condiiile erau ngrozitoare. n plin var, ei duceau lips de ap potabil, fiecruia revenindu-i doar cte 200 grame de ap pe zi, iar de mncare li se ddea doar pete srat. La fiecare oprire a trenului, n cmp se aruncau cadavre, care, fie c erau ngropate sumar, fie c erau lsate ca hran animalelor. Pe parcursul drumului, deportailor nu le-a fost acordat nici o asisten sau consultaie medical. Astfel, n vagoanele murdare i fr asigurarea celor mai elementare condiii sanitare s-au rspndit diverse boli infecioase i muli suferinzi au decedat din aceast cauz. La unele gri feroviare, ctorva persoane li se permitea s ias pentru cteva minute afar, la aer curat. Cineva era trimis dup ap potabil. n cazul tentativelor de evadare, imediat se ddea ordinul de mpucare, astfel c nu era nicio posibilitate real de a scpa din acel tren al morii.Contingentul deportat era distribuit n felul urmtor: capul familiei, arestat, era izolat de soie i copii i dus n lagrul de munc forat, nGULAG. Ceilali membri ai familiei erau trimii n Siberia sau Kazahstan.Cei deportai nSiberiasauKazahstan, de la copil la btrn, erau repartizai la munc n ntreprinderile industriei silvice, n sovhozuri i n cooperative meteugreti. Pentru munca depus nu erau remunerai echitabil, ci li se achita doar un minimum necesar pentru trai.Dintr-un raport fragmentar alGULAG-ului din lunile septembrie-octombrie 1941 aflm c, n toamna acelui an, deportaii din RSSM au fost amplasai n RSS Kazah (9.954 persoane), RASS Komi (352), regiunileOmsk(6.085),Novosibirsk(5.787) iKrasnoiarsk(470). nKazahstan, deportaii din RSSM se aflau n regiunile Aktiubinsk (6.195 persoane), Kzl-Ordnsk (1.024) i Kazahstanul de Sud (2.735), iar n regiuneaOmskerau dispersai n 41 de raioane.[5]Estimarea numrului de victime[modificare]Numrul celor deportai se ridic la peste 22.000 de persoane[3]. Dup alte surse, numrul deportailor ar fi fost de 24.360[6], sau chiar de 30.000 de persoane.[7]Al doilea val de deportri (5-6 iulie 1949)[modificare]

Copii basarabeni. Siberia. 1950Operaiunea din 1949 a fost denumit conspirativIUG(rom.SUD). Pe drept cuvnt, evenimentul a fost catalogat ulterior drept "cea mai mare deportare a populaiei basarabene".[8]Pregtirea ideologic i decizional a deportrii masive a demarat activ n primvara anului 1949, cnd s-a pus deschis problema. La 17 martie 1949, V. Ivanov, preedintele Biroului pentru RSSM, i N. Covali, ntr-o scrisoare adresat lui Stalin, rugauCC al PC(b) din toat Uniunea s permit deportarea din republic a 39.091 de persoane: chiaburi, activiti ai partidelor profasciste, etc.La 6 aprilie 1949 este adoptathotrrea strict secret Nr. 1290-467cc a Biroului Politic al CC al PC"Cu privire la deportarea de pe teritoriul RSS Moldoveneasc a chiaburilor, fotilor moieri, marilor comerciani, complicilor ocupanilor germani, persoanelor care au colaborat cu organele poliiei germane i romneti, a membrilor partidelor politice, a garditilor albi, membrilor sectelor ilegale, ct i a familiilor tuturor categoriilor enumerate mai sus"[6]Hotrrea prevedea deportarea a 11.280 familii care ntruneau 40.850 persoane. Acestea urmau s fie strmutate pentru totdeauna n regiunile Kazahstanului de Sud, Djambul i Aktiubinsk, precum i regiunile Altai, Kurgan, Tiumen, Tomsk din Rusia. Se preconiza ca deportarea s aib loc n iunie 1949, sub controlul i rspunderea Ministerului Securitii de Stat (KGB). Deportarea culacilor, fotilor moieri, marilor comerciani i a familiilor lor urma s aib loc conform listelor vizate de Sovietul Minitrilor din RSSM, iar a celorlalte persoane - conform deciziei Consftuirii Speciale (Osoboie Sovecianie) a Ministerului Securitii de Stat a URSS. Ministerul de Interne al URSS, (personal tov. Kruglov) era mputernicit s organizeze escortarea i transportarea deportailor din RSSM, controlul administrativ al acestora n teritoriile noi pentru a evita posibilitatea evadrii, angajarea lor n colhozuri, sovhozuri i la ntreprinderi.[9]Organizarea echipei care urma s se ocupe de deportare s-a fcut n perioada 23-24 iunie. Din conducere fceau parte: general-maiorulIosif Lavrentievici Mordove- ministrul Securitii RSSM, general-maiorulIvan Ilici Ermolin- mputernicitul MGB al URSS, colonelulAleksandr Alexeevici Kolotukin- adjunctul ministrului Securitii RSSM pe cadre. Tot aici era specificat echipa grupelor informativ, operativ, de eviden, de transmisiune, conducerea grupurilor operative de serviciu, echipa mainitilor. Per total erau 30 de persoane, absolut toate din structurile MGB al RSSM. Din Moscova n RSSM au venit 32 de medici i 64 asistente medicale, care au fost cazai, asigurndu-li-se hrana i toate condiiile necesare n aa fel, nct s se in n secret scopul venirii lor. Echipa de conducere a operaiunii IUG i-a nceput activitatea la 24 iunie 1949.Dup ce au decurs toate pregtirile, la 3 iulie 1949, conducerea de la Chiinu (Selivanovskii,Mordove,Ermolin) a trimis tuturor organelor KGB locale telefonograma cu urmtorul text:Raportai pn la ora 14.30 dac suntei pregtii pentru realizarea operaiei IUG.ntre orele 11.30-13.10, toate sectoarele din republic au primit aceast telefonogram i urmau s rspund. Intruct rspunsul a fost pozitiv, n aceeai sear la staiile de mbarcare au fost aduse trupele operative i militare necesare, ele fiind dosite i inute n secret.Ctre 4 iulie, tot efectivul era mobilizat pentru nceputul operaiunii. Ministrului de Interne al URSS i s-a raportat finisarea pregtirilor pentru desfurarea operaiunii IUG. La 4 iulie 1949, tuturor sectoarelor locale MGB din republic le-a fost trimis directiva strict secret a MGB al URSS i MGB al RSSM cu privire la nceputul operaiunii IUG. Se ordona nceputul deportrii i raportarea peste fiecare dou ore a evoluiei operaiunii, a tuturor incidentelor, problemelor i dificultilor care apar pe parcurs. Peste 24 de ore de la finisarea operaiunii, trebuia s se raporteze despre totalizarea deportrii, indicndu-se numrul celor deportai - al femeilor, brbailor i copiilor -, al celor care s-au sustras de la deportare (de la locul de trai, pe parcursul transportrii spre staiile de mbarcare sau de la staiile de mbarcare).Baza legal a deportrii din 1949 s-a pretins a fi decretul Prezidiului Sovietului Suprem al URSS din 8 martie 1941Cu privire la obinerea ceteniei sovietice de ctre locuitorii din Bucovina i redobndirea ceteniei sovietice de ctre locuitorii din Basarabia, conform cruia romnii basarabeni, fiind declarai ceteni sovietici, colaboraser n anii rzboiului cu administraia romneasc i trdaser, astfel,patria sovietic. Dar romnii din Bucovina n-au solicitat niciodat cetenia sovietic, iar basarabenii n-au avut-o, ca s oredobndeasc.[10]Operaiunea de deportare[modificare]OperaiuneaIUGa nceput n noaptea de 5 spre 6 iulie 1949, la orele 2 de diminea i a durat pn la ora 8 seara a zilei de 7 iulie.Aa cum s-a ntmplat cu deportarea n mas din iunie 1941, nu toi cei care au fost inclui iniial n liste au fost deportai. Documentele de arhiv arat n mod concludent c, de aceast dat, vestea despre planificarea unei operaiuni de deportare a fcut nconjurul provinciei cu sptmni nainte, graie informaiei oferite de anumii reprezentani ai puterii care i-au ntiinat rudele vizate n acest sens.Autoritile au ncercat, de aceea, s in n mare secret mcar data desfurrii operaiunii i din aceast cauz unele primrii au primit listele abia n ziua operaiunii.Din totalul de 12 860 de familii incluse iniial n liste, n-au fost ridicate 1 567 familii, iar acest lucru s-a ntmplat din cauze diferite: 274 familii intraser ntre timp n colhoz; 240 - au prezentat, chiar n timpul operaiunii destrmutare, dovezi documentare care atestau c unii membri ai familiei fceau armata; 35 familii aveau ordine i medalii sovietice; 508 - i schimbaser domiciliul, iar 105 familii reuiser s se ascund.[11]Arestrile s-au fcut noaptea cu forele soldailor venii n sate cu mainile. Unii ceteni care au ncercat s scape cu fuga au fost mpucai. Gospodarii arestai mpreun cu familiile lor, cu copiii, cu btrni, fr a li se permite s ia rezerve cu ei, au fost urcai cu fora n vagoane pentru vite i dui. Toate bunurile - casele, utilajul ranilor deportai - au fost transmise colhozurilor, iar o parte din ele au fost furate, vndute de ctre organele financiare ale raioanelor respective. Multe din aceste edificii au fost oferite ofierilor care erau aici n NKVD, nomenclaturii etc. Muli dintre gospodarii deportai nu au mai revenit n patrie, au fost mpucai pe drum, au murit de foame, de boli, de durere sufleteasc, de munc peste puterile lor.[12]n urma deportrii din iunie 1949 impactul dorit de autoritile comuniste sovietice a depit toate ateptrile. Acest lucru este adevrat mai ales n ceea ce privete efectul asupra ritmului de colectivizare n urmtoarele luni dup deportare. Astfel, numai n lunile iulie - noiembrie 1949 cota gospodriilor rneti care au intrat n colhozuri s-a majorat de la 32% la 80% din total, pentru ca s se ridice la 97% n ianuarie 195167. Prin urmare, dup operaiunea de deportare, din iunie 1949, cei care alctuiau majoritatea populaiei locale, ranii, i cei care erau cei mai refractari fa de puterea sovietic, sunt nevoii s-i schimbe atitudinea. Frica de o nou operaiune, poate de o mai mare amploare, a determinat agricultorii individuali s renune la gospodriile lor i s accepte compromisul cu regimul sovietic, un regim care dduse de neles c nu va crua nici un fel de protestatar ori rebel. Mai ales c cei deportai n iunie 1949 erau inclui n categoria celor care nu aveau dreptul s mai revin niciodat pe meleagurile natale, conform unei decizii speciale a autoritilor de la Moscova.[13]Estimarea numrului de victime[modificare]Conform datelor oficiale, n ziua de 6 iulie 1949, au fost deportate n Siberia 11.293 de familii din Moldova sau peste 35 mii de oameni . Sursele neoficiale afirm c aceste cifre nu reflect ntreaga proporie a dramei moldovenilor, deoarece numrul victimelor deportrilor a fost calculat reieind din 3 membri ai familiilor. Se tie, ns, c au fost ridicate familii cu 7-8 i chiar 14 copii.[14]Dupa alte surse, cele 11.293 de familii reprezentau 35.796 persoane, din care 9.864 brbai, 14.033 femei i 11.889 copii. 7620 de familii au fost consideratechiaburi, iar celelalte acuzate decolaborare cu fascitii, deapartenen la partidele burgheze romneti sau la secte religioase ilegale.[6]Al treilea val de deportri (31 martie - 1 aprilie 1951)[modificare]Ultima deportare n mas a populaiei basarabene a avut loc n noaptea de 31 martie spre 1 aprilie 1951 i a vizat, de aceast dat, elementele religioase considerate un pericol potenial la adresa regimului comunist stalinist. n cadrul operaiunii, numitSEVER(rom.Nord), au fost vizai n primul rnd membrii sectelor religioase, mai cu seam cei care se numeaumartorii lui Iehova[15]OperaiuneaSEVERa fost pus n aplicare n baza aceleiai Hotrri a Consiliului de Minitri al URSS Nr. 1290-467cc din 6 aprilie 1949 i Hotrrii Consiliului de Minitri al URSS nr.667-339cc din 3 martie 1951, care prevedeadeportarea de pe teritoriul RSS Moldoveneasc a membrilor sectei ilegale antisovietice a iehovitilor i membrilor familiilor acestora, n total 5917 persoane.[6]Aciunea a nceput la ora 04,00 i s-a ncheiat la ora 20,00 n aceeai zi. Au fost arestate i deportate n Siberia (reg.Kurgan) 723 de familii, respectiv, 2.617 persoane (808 brbai, 967 femei i 842 copii), n special acuzate de apartenen la secta religioasMartorii lui Iehova.La aceast operaiune au participat 546 delucrtori operativiai Securitii, 1.127 ofieri i soldai din Ministerul Securitii, 275 ofieri i soldai de miliie i 750 de persoane din cadrul organelor sovietice de partid din Moldova.Deportarea s-a fcut n dou ealoane, cu vagoanele care au ajuns la destinaie la 13-14 aprilie 1951.Pe drum s-au nscut civa copii i au murit cteva persoane bolnave.[16]Deportrile staliniste n memoria contemporanilor[modificare]Abia pe 10 aprilie 1989 a fost adoptat hotrrea Consiliului de Minitri alRSSM, prin care deportaii au fost complet reabilitai.[17]Ulterior, att Executivul, ct i Legislativul Republicii Moldova au emis, n contextul lurii msurilor reparatorii fa de cei deportai i familiile acestora, peste 20 de modificri i acte normative contradictorii. Din aceast cauz, pn n prezent, o mare parte dintre persoanele reabilitate nc nu-i pot primi compensaiile pentru averea confiscat sau naionalizat n 1940-1941 i dup 1944. Totodat, persoanele care au reuit s obin o despagubire derizorie sunt, de asemenea, n ateptarea emiterii unor acte ce ar stabili un mecanism viabil i eficace de despagubire.[18]Pe de alta parte, nu exist pn acum vreun monument dedicat celor ce au suferit de pe urma deportrilor staliniste, cu toate ca att autoritile publice centrale ale Republicii Moldova, ct i autoritile municipale dinChiinuau pomenit deseori despre nlarea unui asemenea monument. Tot tergiversat este i construirea bisericii in memoria deportailor, care urmeaz s fie edificat n regiunea grii feroviare dinChiinu.[19]Deportaii i descendenii lor, locuind n prezent n Siberia i Kazahstan[modificare]La recensmntul din 1989, n RSS Kazah nu s-a nregistrat nici un romn; n cel peste un deceniu, n independenta Republic Kazahstan s-au declarat 596 romni i 19.458 moldoveni, din totalul de 15 milioane de locuitori.[20]Prima asociaie romneasc din Kazahstan s-a nfiinat juridic pe 27 mai 2003, fiind intitulatAsociaia romno-moldoveana din Kazahstan. Bazele acesteia au fost puse de nvtorulMihai Groza. Tot cu ajutorul acestuia a fost nfiinat i ansamblulRomna.[21]Pe 29 aprilie 2005 a fost creat o a doua asociaie romneasc,Societatea Cultural DACIA, laKaragandaunde triete o important comunitate romneasc (peste 3.500 de persoane).[21]Vasile Soare, ambasadorulRomnieinKazahstaniKrgzstan, a descoperit, n vara anului 2005, nKrgzstan, existena unei comuniti de circa o mie de persoane de originemoldoveneasci 46 de romni. Au ajuns acolo, venind din Siberia, unde fuseser deportai n 1949 i 1952 (regiunile Tomsk, Kurgan, Irkutsk .a.), pn n 1965, dei fusesereliberain perioada 1956-1958. Laeliberare, majoritii basarabenilor li s-a interzis s se ntoarc n RSS Moldoveneasc i au fost forai s semneze declaraii ca nu au pretenii i revendicri de la statul sovietic, pentru ceea ce li s-a confiscat n momentul deportrii. Cteva mii de basarabeni au hotrt s se stabileasc nKrgzstan, avnd n vedere climatul blnd i pmntul roditor, condiii asemntoare cu cele din Moldova. Dup destrmarea URSS, muli romni basarabeni i bucovineni s-au ntors n locurile natale, ns peste o mie de persoane au rmas s triasc nKrgzstan, pentru c n Republica Moldova i nordul Bucovinei (Ucraina) nu mai aveau pe nimeni i nici mijloace de a se strmuta. Aa se explic faptul c n cteva localiti dinKrgzstan, (Bishkek, Belovodskoe, Kant, Sukuluk, Gheorghievka - fosta Moldovanovka - i altele), triesc compact zeci de familii de etnici romni.[21]De n'ar fi-n aceast lume / Floarea noastr romneasc, / N'ar putea n al meu suflet / Floarea Dorului s creasc. Simion Plmdeal, "De n'ar fi n lume doine", 5 mai 1986, Karaganda, Kazahstan