rezumatul tezei de doctorat -...

FACULTATEA DE CONSTRUCŢII DE MAŞINI

Ing. Dragoş MARIAN

REZUMATUL

TEZEI DE DOCTORAT

SISTEME INFORMATICE PENTRU

PLANIFICAREA AGREGATĂ

Conducător ştiinţific,

Prof.dr.ing., ec. Ioan ABRUDAN

Comisia de evaluare a tezei de doctorat: Preşedinte: - Prof. univ. dr. ing. Petru BERCE, decan, Facultatea de Construcţii de

Maşini, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca

Membri: - Prof. univ. dr. ing., ec. Ioan ABRUDAN, conducător științific, Facultatea de Construcţii de Maşini, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca

- Prof. univ. dr. ing. Moise Ioan ACHIM, referent, Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia

- Prof. univ. dr. ing. Radu MUNTEANU, referent, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca

- Prof. univ. dr. ing. Constantin OPREAN, referent, Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu

Rezumatul tezei de doctorat 2

CUPRINS

Introducere... ............................................................................................................... 3

Cap. 1 – Scopul, obiectivele şi structura cercetării ......................................................... 4

Cap. 2 – MRP, componentă fundamentală a managementului producţiei ...................... 7

CAp. 3 – Modelarea sistemică a procesului productiv .................................................... 8

Cap. 4 – Planificarea agregată, componentă a funcţiei de previziune managerială ....... 11

Cap. 5 – Sistemele informatice pentru planificarea producţiei ..................................... 13

Cap. 6 – Studii şi contribuţii privind planificarea agregată a producţiei în industria farmaceutică cu aplicaţii în SANDOZ ........................................................................... 14

Cap. 7 – Cercetări privind elementele speciale ale algoritmului de rezervări ................ 17

Cap. 8 – Concluzii finale şi direcţii viitoare de cercetare ............................................... 23

Bibliografie selectivă ................................................................................................... 26

3 Rezumatul tezei de doctorat

INTRODUCERE

Lucrarea de față abordează informatizarea și sistemele informaționale implicate

în procesele de planificare agregată a producției, concentrându-se pe elementele

specifice industriei farmaceutice. Obiectivul cercetării îl constă găsirea de metode și

mijloace de îmbunătățire a sistemelor informaționale în domeniul precizat, prin

studierea unui producător național, Sandoz SRL din Târgu-Mureș, component a unei

corporații internaționale, a treia ca mărime din punct de vedere al volumului vânzărilor la

nivel global, Novartis AG din Elveția.

Având în vedere generalizarea utilizării sistemelor informatice în activitățile de zi

cu zi ale agenților economici, s-a enunțat ideea [16] că acestea au încetat să mai

reprezinte avantaje competitive pentru companiile care le folosesc – deoarece un

element comun tuturor organizațiilor nu poate fi considerat un avantaj pentru una din

acestea. Urmând acest fir logic, se poate postula că lipsa informatizării într-o organizație

duce la un dezavantaj concurențial. În sprijinul acestei ipoteze vin însuși sistemele

informatice de management al organizației / producției (cel mai notabil ERP-urile). La o

analiză a acestora, se poate constata că cele mai utilizate și complexe aplicații la nivel

mondial (SAP ECC, Oracle Applications și Microsoft Dynamics) furnizează aceleași

funcționalități, cu diferențe minore, fiind sunt acoperite toate nevoile ”clasice” de

informatizare ale unei organizații, astfel încât un agent economic poate să utilizeze

aplicația în configurația sa standard. Agenții economici par să conștientizeze acest adevăr

și era informatizării frenetice a apus. Bugetele IT ale organizațiilor sunt reduse de la an la

an, iar pentru aprobarea investițiilor în astfel de sisteme se cer analize de rentabilitate

detaliate, din care să rezulte în primul rând scăderea costurilor de operare.

Cum atunci se pot diferenția competitiv, în industria farmaceutică, producătorii,

prin sistemele informaționale utilizate? Răspunsul în general nu provine din sistemele

informaționale ci din procesele pe care acestea le asistă. Activități continue de excelență

operațională, inovație în cadrul proceselor, inovare continuă, trebuie să genereze

optimizări ale sistemului productiv, iar sistemele informatice trebuie în consecință să fie

ușor de adaptat pentru a acomoda schimbările dese în procese ale unei organizații agile.

În concluzie, contextul actual impune concentrarea eforturilor organizațiilor în

optimizarea proceselor de afaceri, la nivel macro și micro, dintre măsurile care pot fi

luate în acest sens fiind utilizarea cât mai rațională a sistemelor informatice și

transformarea acestora în adevărate sisteme informaționale, care să faciliteze crearea de

valoare și / sau controlul costurilor.

În cadrul cercetării o atenție deosebită este alocată pentru evidențierea

procesului de planificare a necesarului de materiale (Material Requirements Planning,

MRP), datorită unor specificități particulare ale industriei farmaceutice care cresc gradul

de complexitate a demersului managerial. Lucrarea se concretizează în identificarea și

implementarea unei soluții de cost minim a unor probleme specific industriei


farmaceutice în planificarea necesarului de material, domeniu identificat a fi

insufficient acoperit în sistemele de tip ERP actuale. Soluția găsită de autor este

prezentată inițial din perspectiva teoretică, ea putând fi reutilizată la orice

întreprinzător din industria farmaceutică, cu aplicabilitate și în industrii similare (de ex.

Industria alimentară), și este verificată tehnic prin implementarea concretă în multiple

fabrici Sandoz din mai multe țări(România, Canada, Germania, Austria, și altele).

Din punct de vedere al structurării cuprinsului, lucrearea se constituie în patru

părți principale, precum este prezentat în Tabelul 1. Tabelul 1 – Structura lucrării

Partea I – Introducere

Cap. 1 - Scopul, obiectivele și structura cercetării

Partea II – Stadiul actual al cercetării

Cap. 2 - MRP, Componentă fundamentală a managementului producției Cap. 3 - Modelarea sistemică a procesului productiv Cap. 4 - Planificarea agregată, componentă a funcției de previziune managerială Cap. 5 - Sistemele informatice pentru planificarea producției

Partea III – Studii și cercetări

Cap. 6 - Studii și contribuții privind planificarea agregată a producției în industria farmaceutică cu aplicații în SANDOZ Cap. 7 - Cercetări privind elementele speciale ale algoritmului de rezervări

Partea IV – Concluzii

Cap. 8 - Concluzii finale și direcții de cercetare

CAP. 1 – SCOPUL, OBIECTIVELE ŞI STRUCTURA CERCETĂR II

Capitolul 1 justifică tema de cercetare, identificând obiectivele, metodele și

structura cercetării. Subiectul propus este definit în cadrul contextului economic actual,

și sunt identificate elementele specifice ale producției în industria farmaceutică.

Contextul actual impune concentrarea eforturilor organizațiilor în optimizarea

proceselor de afaceri, la nivel macro și micro, dintre măsurile care pot fi luate în acest

sens fiind utilizarea cât mai rațională a sistemelor informatice și transformarea acestora

în adevărate sisteme informaționale, care să faciliteze crearea de valoare și / sau

controlul costurilor.

Lucrarea a fost elaborată pe baza rezultatelor activității de consultanță internă a

autorului în implementarea de sisteme informaționale de tip ERP în mai multe entități

productive ale corporației Sandoz (România, Polonia și Canada). Aceste implementări,

organizate sub forma unor proiecte, au avut ca punct de plecare definirea unor nevoi de

optimizare a proceselor existente.

Tema de cercetare este considerată relevantă deoarece:

- Problema este oportună și actuală: planificarea agregată este un domeniu în

continuă revizuire și îmbunătățire, prin adaptarea proceselor particularităților

diferitelor industrii și dimensiuni ale organizațiilor, datorită apariției unor noi


tehnologii, teorii sistemice despre organizare și a informatizării tot mai

accentuate.

- Problema rezidă din activitatea practică: a fost definită pe baza constatărilor

practice și a experienței autorului de lucru în industria farmaceutică, în cadrul

unui producător de medicamente care, făcând parte dintr-o corporație

multinațională, comercializează produse locale în zeci de țări din UE, SUA și

alte zone ale lumii.

- Problema se circumscrie unui domeniu cercetat dar în permanență reînnoit:

sistemele informaționale sunt în dezvoltare și popularizare continuă, iar

domeniul managerial al planificării agregate cunoaște continue adaptări,

dezvoltându-se și perfecționându-se conceptele consacrate precum sisteme

flexibile de fabricație, Just-In-Time / KANBAN, etc.

Tema tezei de doctorat permite generalizări în optimizarea programării producției

pe termen mediu în scopul creșterii productivității muncii și de a obține o eficiență

economică sporită. Astfel, în cadrul definirii structurii și a procedurilor de cercetare am

stabilit următoarele obiective:

- de a defini o metodologie de cercetare care să combine studiul teoretic al

bibliografiei existente cu elaborarea unor proceduri practice bazate pe modele

sistemice și sisteme informaționale performante, validate prin experimente

realizate într-o întreprindere cu rezultate deosebite;

- de a identifica principalele probleme care influențează procesul de previziune,

în special de planificare agregată;

- de a defini comportamentul elementelor definitorii în programarea producției

(factorii endogeni și exogeni) în scopul de a previziona rezultatele sistemelor;

- de a aplica principii ale Teoriei Generale a Sistemelor și a ciberneticii în

modelarea unui sistem de programare a producției suplu, reactiv și eficient;

- de a stimula eficiența economică a sistemului prin optimizarea procedurilor de

programare a producției și achiziționare a resurselor necesare.

La o prima analiză a stadiului problemei, planificarea agregată a producției apare

ca un subiect în continuă evoluție. Deși acest domeniu a fost studiat în amănunțime de-a

lungul anilor în contextul definirii principiilor științei managementului operațiunilor, el

este permanent în schimbare și actualizare datorită apariției unor noi teorii de

structurare a procesului de producție (ca de exemplu Just in Time, sisteme flexibile de

fabricație, etc.), a contextului economic fluctuant, a modificării raportului cerere/ofertă

care determină tranziția de la producția pe stoc la cea la comandă. De asemenea unul din

factorii principali de schimbare este progresul tehnologic în domeniul informatic, în

sinergie cu accesibilitatea din ce în ce mai facilă la aceste tehnologii (datorită costurilor în

scădere ale acestora), care adaugă opțiuni pentru regândirea proceselor organizaționale

ale întreprinderii.

Metodele de cercetare alese pentru abordarea problemei sunt: cercetarea

bibliografică, ancheta descriptivă, studiul în teren, culegerea, procesarea și analiza


datelor, studiul predictiv, studiul de caz, modelarea sistemică, experimentele

controlate.

Structura procesului de cercetare (Figura 1) sintetizează modul de abordare al

problemei. Trei domenii separate (managementul producției, sistemele informatice

respectiv modelarea sistemică) sunt integrate în cadrul studiului pentru a atinge

obiectivul stabilit, acela de a perfecționa procesele de planificare agregată în industria

farmaceutică.

Analiza contextului în

care se face

cercetarea

Obiectivele şi

metodele cercetării

Sisteme informatice

pentru programarea

producţiei

Managementul

producţiei, sursă de

eficienţă economică

Modelarea sistemică,

instrument de

investigare a

sectorului productiv

Concepte şi

particularităţi în

planificarea cu ajutorul

SAP

Planificarea agregată,

componentă a

previziunii

manageriale

Proceduri de

modelare şi simulare

a planificării producţiei

Studii şi contribuţii privind perfecţionarea planificării agregate în industria farmaceutică

Studiu de caz şi experimentări predictive în SC Sandoz SRL

Concluzii, contribuţii proprii şi direcţii de cercetare

Figura 1 - Structura procesului de cercetare propus de autor

Primul domeniu, managementul producției și planificarea agregată, sunt tratate

din punct de vedere teoretic prin cercetare bibliografică. Din punct de vedere practic,

lucrarea identifică particularitățile planificării agregate, și în special al calcului necesarului

de materiale, în industria farmaceutică.

În mod similar este tratat și aspectul modelării sistemice. După o prezentare

teoretică a temei, lucrarea aplică o metodă de modelare cunoscută (SADT) asupra

sistemului de planificare a producției la o întreprindere farmaceutică, analizând

momentele ”dinainte” și ”după” schimbarea efectuată în procesele interne și în sistemele

informaționale.


Utilizând cele două domenii care încadrează subiectul principal al lucrării,

cercetarea se concentrează pe aspectul sistemelor informaționale în planificarea

agregată, definind particularitățile și aplicabilitatea temei în întreprinderile farmaceutice.

În concluzie cercetarea propusă prin prezenta teză de doctorat este structurată

logic, sistemic, inovativă în abordare, creeind premisele obținerii unor rezultate

predictive care pot fi utilizate cu o serie de avantaje în programarea agregată de tip MRP

în firmele producătoare de medicamente.

CAP. 2 – MRP, COMPONENTĂ FUNDAMENTALĂ A MANAGEMENTULUI

PRODUCŢIEI

Planificarea resurselor de materiale, sau MRP-ul, este o componentă a managementului producției și o disociere totală de noțiunile fundamentale ale MRP-ului fi o greșeală fundamentală.

Obiectivele capitolului: - de a defini locul și contextul conceptului MRP în planificarea și programarea

producției; - de a nominaliza sumar principalele repere istorice în dezvoltarea conceptului

de management al producției și implicit a metodelor de procurare și aprovizionare;

- de a evidenția principalele caracteristici ale activităților de procurare și aprovizionare precum și consecințele unei abordări competitive ale acestor operațiuni;

- de a descrie noile metode de procurare și aprovizionare Just-in-Time, Kanban, Lean Manufacturing.

Acest capitol este bazat pe o investigare teoretică în literatura de specialitate și

definește rolul și locul activităților specifice MRP în managementul producției evidențiind

importanța abordării logice și sistemice a procesului managerial în conducerea

operațională.

Studiind literatura de specialitate am redefinit o serie de repere istorice în managementul producției, mai ales în corelare cu tema tezei de doctorat, adăugând sintezelor regăsite în literatura de specialitate (Adam, Ebert, 2001) repere referitoare la sisteme informatice pentru managementul afacerilor (evoluția sistemelor MRP în ERP-uri) respectiv noi teorii specifice precum Managementul Proceselor de Afaceri (BPM), conceptul de personalizare în producția de masă, integrarea LEAN etc. Toate aceste modernizări ale abordării organizaţiilor sunt motivate de faptul că, din a doua jumătate a secolului trecut, dramatic și cu implicații majore în abordările economice, oferta a depășit cererea punând la îndoială inclusiv celebra lege a cererii și a ofertei, motiv pentru care multe dintre ipotezele economiei de piață considerate imuabile și perfect valabile se demonstrează a fi cel puțin discutabile.

Am definit principalele coordonate ale managementului procurării și aprovizionării care sp răspundă în timp real principiului de reactivitate care trebuie să definească orice organizație productivă modernă. Aceste principii sunt completate în realitatea economică de noi metode de aprovizionare și gestiune a materialelor: Just-In-Time, Kanban, Lean Manufacturing.


În industria farmaceutică este evidentă necesitatea unei abordări duale a analizei

furnizorilor:

- analiză rapidă, uşor de efectuat, pentru cazurile de colaborare pe termen

scurt,implicând puţine resurse financiare, pentru materiale ne-esenţiale sau în

cantităţi mici, cu control calitativ exhaustiv la recepţia acestora;

- analiză detaliată, chiar sub forma unui audit, care să demonstreze capacitatea

furnizorului de a asigura un produs sau serviciu în parametrii stabiliţi pentru o

perioadă îndelungată, necesară în cazul parteneriatelor pe termen lung.

Este evident că analiza detaliată se pregăteşte în funcţie de specificul furnizorului,

a produsului sau serviciului care urmează a fi achiziţionat, etc. În general companiile mari

au echipe de auditare, parte a departamentului de asigurare a calităţii, care efectuează

aceste audituri externe, precum şi auditurile interne necesare.

Varianta simplificată a analizei furnizorului poate consta într-un tabel de control

care conţine liste de întrebări şi cerinţe respectiv o grilă de punctare a gradului de

satisfacere a acestora, soluţie utilizată în literatura de specialitate [62]. Un astfel de

instrument se poate utiliza în mai multe moduri: evaluare efectuată de departamentul de

procurare prin colectarea de informaţii din diverse surse (internet, interviu telefonic,

etc), prin trimiterea lui la furnizor pentru autoevaluare (în acest caz furnizorul ar trebui să

transmită dovezi ale punctajului autoevaluat), etc.

De asemenea, a fost facută o analiză comparativă de specialitate a doi furnizori al

SC Sandoz SRL conform metodologiei prezentată in literatura de specialitate, adaptată la

nevoile specifice ale industriei farmaceutice prin introducerea unor puncte de

investigarea referitoare în primul rând la calitatea materialelor de achiziționat și a

sistemului de calitatea a furnizorului. Aplicația realizată evidențiază necesitatea

introducerii în practica curentă a unei analize a furnizorilor, document care poate

fundamenta decizii importante în procesul procurării.

În concluzie, pentru o întreprindere farmaceutică este de preferat parteneriatul

cu furnizorii, început chiar din etapa de definire a produsului finit și până în faza de

producţie, pe termen lung, nefiind anulat decât dacă apare o serioasă criză de

comunicare sau una din părţi nu mai poate să îşi respecte obligaţiile.

S-a identificat ca fiind o oportunitate combinarea celor două abordări, MRP și JIT

în domeniul procurării, cu potențial de a optimiza procesele de producție în cazuri

distincte, ceea ce se poate consititui într-o direcție de cercetare separată.

CAP. 3 – MODELAREA SISTEMICĂ A PROCESULUI PRODUCTIV

O abordare sistemică a problemelor de programare a producției impune

cunoașterea și gestionarea corespunzătoare a teoriei generale a sistemelor și a

ciberneticii industriale.

Obiectivele capitolului:

- să definească principiile centrale ale teoriei generale a sistemelor și a

ciberneticii industriale;


- să evidențieze necesitatea utilizării modelării în analiza, proiectarea și

exploatarea sistemelor;

- să prezinte principalele teorii în modelarea sistemelor industriale;

- să realizeze modele de investigare și exploatare conform metodelor SADT și

GRAI pentru procesul de fabricație a unei întreprinderi din industria

farmaceutică.

Capitolul are o componentă teoretică prin studiul și prezentarea principalelor

teorii existente în literatura de specialitate, iar componenta practică este realizată prin

modelările SADT și GRAI aplicate industriei farmaceutice.

S-a remarcat că subsistemul informațional al unei întreprinderi are roluri cheie de

legătură între subsistemul decizional și cel de execuție (operațional), acționând ca un

sistem de gestiune al datelor, primite de la celelalte subsisteme, prelucrându-le și

transformându-le în informații, și returnându-le pentru a fi utilizate. Schema clasică a

sistemului general al întreprinderii, regăsită în literatura de specialitate [22], are un

caracter general-universal și nu ține cont de dezvoltarea și penetrarea tehnologiilor

informatice. A fost propusă un model al sistemului general al întreprinderilor modificat

(Figura 2), gândit din punct de vedere al proceselor care sunt executate, în care

subsistemul informațional este central și se interpune oricărei interacțiuni dintre

subsistemele decizional și operațional. Astfel, acest model propus indică rolul de factor-

liant al informației în organizație, și subliniează funcțiile acestui subsistem de gestionare,

facilitare, dirijare a comunicării, de înregistrare respectiv furnizare a informației.

Sistem operațional

Sistem decizionalSistem

informaţional

Performanţe

Mediul exterior

Perturbaţii

Intrări

Ieşiri

Ştiinţă managerială

Figura 2 – Model de sistem general al întreprinderii (propunere)

În prezenta lucrare am abordat crearea unor modele după ce au fost luate în

considerare paradigmele deja cunoscute în literatura de specialitate, interpretând în

detaliu cele două modele practice create. În Figura 3 se prezintă un exemplu de diagramă

SADT de tip actigramă specifică producției din industria farmaceutică, construită pe baza

sistemului de producție de la SC Sandoz SRL. Această diagramă este o diagramă-mamă,

care poate fi utilizată pentru analiza în detaliu prin crearea de diagrame SADT

subordonate.


1

Câ

ntă

rire

ma

teri

ale

2

Gra

nu

lare

3

Co

mp

rim

are

tab

lete

Gra

nu

le

Ta

ble

te

4

Film

are

tab

lete

Ta

ble

te

film

ate

Ma

teri

ale

câ

ntă

rite

En

erg

ie

Ap

ă p

urifica

tă

Granulator cu

umidificare

Pat de uscare

Operator

Fişă de

fabricaţie

Instrucţiuni de

lucru

En

erg

ie

Controlul

calităţii

Cântărire de

control

Fişă de

fabricaţie

Instrucţiuni de

lucru

Controlul

calităţii

Cântărire de

control

Utilaj

comprimare

Cântar

control

tablete

Ma

teria

le p

en

tru

so

luţie

film

are

Fişă de

fabricaţie

Instrucţiuni de

lucru

Controlul

calităţii

Cântărire de

control

Mixer

preparare

soluţie

Utilaj

filmare

En

erg

ie

Ap

ă p

urifica

tă

5

Am

ba

lare

pri

ma

ră

6

Am

ba

lare

se

cu

nd

ară

Fişă de

fabricaţie

Instrucţiuni de

lucru

En

erg

ie

Ma

teria

le

Sistem

cântărire

Operator

Omogenizator

Operator

Operator

En

erg

ie

Ma

teria

le

am

ba

lare

Utilaj

blisterare

Operator

Fişă de

fabricaţie

Instrucţiuni de

lucru

Controlul

calităţii

Cameră

control

prezenţă

comprimat

Printer

flexografic

Fişă de

fabricaţie

Instrucţiuni de

lucru

Controlul

calităţii

Blis

tere

(fo

lii)

En

erg

ie

Ma

teria

le

am

ba

lare

Utilaj ambalare

Printer etichetă

colectivă

Cameră control

cod de bare

Printer laser cutie

Pro

du

s

fin

it

am

ba

lat

în

cu

tii

co

lec

tiv

e

Operator

Figu

ra 3

– M

od

ela

rea

SAD

T a

sist

em

ulu

i de

pro

du

cție

la S

C S

and

oz

SRL


În Figura 4 este prezentat modelul GRAI al sistemului propus de autorul tezei

pentru procesul de planificare a producției a unui fabricant din industria farmaceutică. Se

observă pe axa orizontală funcțiunile implicate în procesul de planificare. Pe axa verticală

a grilei GRAI exemplificate putem observa că operațiile sunt ordonate primar în funcție

de periodicitatea lor (cât de des se execută acea operație) și secundar în funcție de

orizontul de timp pentru care acestea sunt executate (de exemplu, comanda de materii

prime se realizează pentru următoarele două luni).

TehnologiiDepozit materii

primeAprovizionare

Informaţii

externe

Planificarea

producţiei

Asigurarea

calităţii

Pregătirea

producţiei

H=24L

P=1LPregătire utilaje

Previzionare şi

comenzi ferme

Statistici & audituri

furnizori

H=24L

P=1S

Selectare furnizori

materii

prime

Culegere

informaţii furnizori

materii prime

Verificare reţetă &

fişă de fabricaţie

Definire reţetă &

fişă de fabricaţie

H=24L

P=1ZEliberare loturi

H=3L

P=1Z

Confirmare

comandă client

Programare

ambalare

H=2L

P=1S

Comandă materii

prime

H=2L

P=1ZRecepţie materiale

H=1L

P=1S

Selecţie furnizori

materiale

ambalare

Culege informaţii

furnizori materiale

ambalare

Programare

producţie

intermediară

H=1L

P=1Z

Comandă

materiale

ambalare

H=1S

P=1Z

Lansare în

fabricaţie

H=nedef.

P=1ZRetur materiale

Informare furnizor

despre retur

materiale

Figura 4 – Rețea GRAI de analiză a unui sistem decizional de planificare a producției în industria

farmaceutică

A fost astfel evidențiat cum diferite metode de modelare pot asista procesul de

analiză al unor sisteme industriale, relevând și punând în context aspecte importante

referitoare la acestea, cu exemplificare concretă în cazul industriei farmaceutice,

demonstrând rolul modelării de instrument esențial în analiza și proiectarea sistemelor

industriale.

CAP. 4 – PLANIFICAREA AGREGATĂ, COMPONENTĂ A FUNCŢIEI DE

PREVIZIUNE MANAGERIALĂ


- să definească previziunea, programarea și planificarea agregată;


- să evidențieze principiile și etapele planificării agregate;

- să studieze aplicabilitatea strategiilor active și pasive în planificarea agregată

pentru industria farmaceutică;

- să analizeze algoritmii MRP regăsiți în literatura de specialitate și să propună o

variantă proprie.

Componenta teoretică a capitolului se concretizează în studiul și prezentarea

principalelor teorii existente în literatura de specialitate, iar componenta practică se

concretizează în elaborarea unor considerații privind anumite principii și strategii ale

planificarii agregate în industria farmaceutice, precum și prin crearea unui algoritm de

planificare de tip MRP propriu.

Pentru realizarea obiectivului propus, în planificarea agregată, se operează

ajustări asupra factorilor de influenţă: stocuri, capacităţi, programe de lucru, resurse

umane, subcontractări, etc. Factorii respectivi reprezintă variabile de lucru cu ajutorul

cărora se construiesc modele ale planificării agregate, soluţiile identificate fiind

fundamentate fie prin influenţarea unui singur factor, caz în care se realizează o strategie

pură, fie prin corelarea mai multor factori,

dezvoltându-se o strategie mixtă. Lucrările de

specialitate [9] nominalizează opt strategii pure din

care cinci pasive, pentru că ele nu încearcă

modificarea cererii, şi trei active prin care

organizaţiile influenţează nivelul cererii, căutând fie

să egalizeze cererea pe o perioadă de timp cât mai

lungă, fie chiar să modifice cererea transferând

cantităţile comandate în alte perioade de plan.

Lucrarea analizează strategiile regăsite în literatura de

specialitate și identifică aplicabilitatea acestora în

cazul particular al industriei farmaceutice; astfel, se

remarcă utilizarea preponderentă a strategiilor de

influențare a cererii și ajustare a nivelului de producţie

prin programe suplimentare sau reduceri ale timpului

de lucru, respective evitarea renunțării la comenzi și a

adaptării mărimii forţei de muncă angajate la nivelul

cererilor.

Algoritmul MRP propus în acest capitol (Figura

5) se concentrează pe etapele calculului efectiv MRP.

Această abordare presupune planul director (MPS)

gata stabilit, și utilizează elementele de intrare

standard în algoritmul MRP (structură arborescentă,

stocuri, plan director) pentru calculul cantității

necesare din fiecare material, luândîn considerare consumul tehnologic estimat, stocul

disponibil, precum și regulile de lotizare ale comenzilor. Rezultatul acestui algoritm este

un raport MRP care conține lista comenzilor de materiale propuse. O astfel de listă se

MPS: Denumire/Cantitate/Data

Afiseaza raportul MRP

Calculul necesarului net =

necesar brut - stoc utilizabil

Calculul necesarului brut =

Cantitate*Consum tehnologic

Explorarea structurii

arborescente pe nivelul curent

Determinarea marimii

comenzilor in functie de regulile

de lotizare

Exista nivele

neexplorate in

structura

arborescenta?

Planificarea comenzilor

Tre

ci la

niv

elu

l u

rma

tor

in

str

uctu

ra a

rbo

resce

nta

Da

Nu

Figura 5 – Propunere de algoritm MRP


Figura 6 – Schema unui sistem

informaţional (propunere)

poate utiliza pentru validarea planului director, modificarea acestuia necesitând o nouă

execuție a algoritmului MRP.

Direcția de cercetare intenționat aleasă de autor o reprezintă completarea și

perfecționarea algoritmilor și a software-urilor deja consacrate pe piața IT. Este destul de

dificil financiar și temporal să realizezi un program MRP mai performant decât cele

exploatate în prezent, dar acestea nu pot fi implementate mecanic fără a le adapta unor

condiții specifice, iar industria farmaceutică abundă de caracteristici speciale.

CAP. 5 – SISTEMELE INFORMATICE PENTRU PLANIFICAREA PRODUCŢIEI

Studierea la nivel teoretic a sistemelor informaționale reprezintă o etapă

esențială în lucrarea de cercetare de față. După sintetizarea conceptelor de bază

literaturii de specialitate în domeniu, în acest capitol sunt dezvoltate elementele IT ale

sistemelor ERP și prezentate procesele de planificare agregată cu ajutorul sistemelor

informaționale în conformitate cu un produs reprezentativ (SAP).


- să definească și să clasifice sistemele informaționale;

- să prezinte conceptele esențiale în contextul integrării sistemelor informatice

în organizații (client/server, SGBD);

- să studieze avantajele și dezavantajele simulării computerizate;

- să sumarizeze evoluția sistemelor informatice de planificare agregată;

- să studieze diverse aspecte ale sistemelor ERP;

- să prezinte modelele proceselor de planificare agregată în aplicația SAP.

Prezentarea teoretică trece în revistă, pe lângă istoricul sistemelor informatice

pentru managementul producției, aspecte referitoare la tendințele de dezvoltare în acest

domeniu. Este atrasă atenția la diferența dintre sistemul informatic și cel informațional,

subliniindu-se rolul esențial al focalizării pe procese interne și externe în activitățile de

analiză, sinteză și optimizare al operațiunilor. Contribuțiile practice constau în adaptarea

unor algoritmi MRP des utilizați, cei ai aplicației SAP ECC, nevoilor specifice ale produ-

cătorilor farmaceutici, alegând soluția optimă pe baza unei analize detaliate de acuratețe

a previziunilor de vânzări, care afectează direct planul de producție și de achiziții.

În reprezentarea grafică a unui sistem

informational propusă de autor (Figura 6) putem

observa cele două funcții primare ale unui sistem

informațional: stocarea respectiv prelucrarea

datelor și a informațiilor, ca procese de lucru

interne între intrări și ieșiri. Este de notat de

asemenea mecanismul de feedback intern,

reprezentat de funcția secundară de control a

funcționării prin compararea efectelor funcțiilor

primare cu intrările în cazul stocării datelor

Prelucrarea

datelor şi a

informaţiilor

Stocarea

datelor şi a

informaţiilor

Controlul funcţionării

Intrări

Controlul

funcţionării

Ieşiri


(pentru certificarea înregistrării corecte) respectiv cu ieșirile pentru validarea și

reprocesarea rezultatelor prelucrării.

În Figura 7 propunem o actualizare a clasificării sistemelor informaționale pe

modelul lanțului de valoare a lui M. Porter regăsite în literatura de specialitate [41],

accentuând impactul și răspândirea comunicațiilor bazate pe internet în diverse tipuri de

sisteme informatice. Se observă că ERP-urile acoperă cele mai multe procese ale unei

organizații; acestea fiind însă modulare, o organizație poate implementa un sistem ERP

doar pentru o parte din procese, pentru care informatizarea aduce maxim de beneficii.

Logistica

internă

- documente

electronice

- e-mail

- workflow

- ERP

Servicii post-

vânzare

- CRM

- Data

Warehousing

- ERP

Vânzare

- CRM

- e-commerce

- ERP

Logistica

externă

- documente

electronice

- e-mail

- sisteme de

suport decizional

- e-markets

- ERP

Producţie

-CIM

(MRP + MES +

CAD/CAM)

- ERP

Infrastructura întreprinderii

- CAD/CAM (proiectare, design) şi ERP (managementul mentenanţei)

Dezvoltarea tehnologică

- CAD/CAM

Gestiunea resurselor umane

- ERP

Aprovizionare

- SCM, ERP

Activită

ţi d

e s

usţin

ere

Activită

ţi p

rin

cip

ale

PR

OF

IT

Figura 7 - Sistemele informaționale în modelul M. Porter (propunere)

O inventariere a pieţei ERP, incluzând software, servicii de consultanţă,

personalizare şi mentenanţă arată dominarea acesteia de către trio-ul format din

producătorul de software german SAP, ORACLE (datorită achiziţiei mai multor

competitori J. D. Edwards, PeopleSoft şi Siebel) şi de Microsoft. Sunt identificate o ofertă

mare de produse ERP locale, care au avantajul preţului mult mai scăzut al implementării

iniţiale şi merită menţionate: SIVECO Applications (SIVECO România), CROS (CRIsoft), B-

ORG (Transart), Socrate (BIT Software), Infopulse Business Solution (Sysgenic), etc.

Acest capitol a realizat o sinteză actualizată a reperelor regăsite în literatura de

specialitate din domeniul sistemelor informaționale, cu precădere a celor utilizate în

domeniul managementului întreprinderii. Observăm că sistemul informațional este astăzi

o componentă esențială al oricărei organizații; fiecare funcție principală respectiv de

suport poate fi asistată de un sistem informatic, precum am arătat prin poziționarea

diverselor clase de sisteme informatice în lanțul de valoare a lui M. Porter.

CAP. 6 – STUDII ŞI CONTRIBUŢII PRIVIND PLANIFICAREA AGREGATĂ A

PRODUCŢIEI ÎN INDUSTRIA FARMACEUTICĂ CU APLICAŢII ÎN SANDOZ

În acest capitol, sunt analizate procesele de planificare agregată în compania

Sandoz, cu accent pe cele care au impact direct în planificarea necesarului de materiale.

Capitolul descrie și procesele de planificare agregată a producției, comparând starea

inițială cu starea optimizată prin introducerea aplicației SAP. Pentru deficiențele

identificate ale SAP este propusă o adaptare a aplicației standard MRP în SAP prin

adăugarea unui algoritm propriu care să corecteze și să îmbunătățească rezultatele.


După o descriere generală a companiei Sandoz, este prezentat procesul de

producție tipic în industria farmaceutică din punct de vedere tehnologic. Sunt identificate

elementele specifice industriei care particularizează procesele de planificare a

necesarului de materiale: gestiunea în loturi a materialelor și produselor, respectiv

expirarea loturilor de materiale și impactul acestora asupra proceselor interne:

- din punct de vedere aprovizionare, este critic ca materialele recepționate să

aibă o perioadă de valabilitate suficient de mare astfel încât loturile să fie

consumate în întregime înainte de expirare; în caz contrar, aceste loturi de

materiale nu mai pot fi folosite, ele necesitând distrugere controlată, ceea ce

din punct de vedere financiar reprezintă o cheltuială suplimentară;

- din punct de vedere producție, este important ca producția în curs să fie cât

mai optimizată din punct de vedere flux, deoarece în multe din fazele de

producție, produsul intermediar are propriul termen de valabilitate;

- din punct de vedere vânzare și distribuție, o variabilă importantă este durata

minimă de prezentare a produsului (en. „Minimum Shelf Life”) care este de

fapt perioada de valabilitate, sau timpul rămas până când produsul expiră.

Aceasta variabilă mărește riscul producției pe stoc, necesitând previziuni de

vânzări de o precizie superioară.

În cadrul proiectelor de implementarea a unor sisteme informatice de tip ERP,

majoritatea proceselor de planificare efectuate manual respectiv cu ajutorul unor puncte

de înregistrare a informației descentralizate (fișiere Excel, Word etc.) au fost modificate

astfel încât să utilizeze la maximum funcționalitățile standard ale sistemului SAP. Se

utilizează astfel un sistem informatic pentru calculul capacității necesare, nivelarea

acesteia (MPS), planificarea necesarului de materiale (MRP), ordonanțare operații cu

validarea planului în funcție de dinamica stocurilor de materiale. Integrarea tuturor

acestor activități într-un sistem unic, cu o bază de date comună, permite astfel urmărirea

ușoară a stadiului de satisfacere a unei comenzi. Sunt studiate de asemenea și particu-

laritățile elementelor de bază ale algoritmilor MRP în cazul industriei farmaceutice: struc-

tura arborescentă (lista de materiale componente), stocurile, planul de producţie).

La o analiză detaliată, sunt identificare în sistemul informatic SAP anumite

deficiențe în cazul industriei farmaceutice, și anume:

- În cadrul algoritmului MRP, stocul este luat în calcul ca sumă a cantităților

tuturor loturilor de pe stoc care îndeplinesc criterii de disponibilitate la data

executării algoritmului MRP. Acest fapt duce la mai multe incorectitudini in

calculul pe termen lung, cea mai problematică fiind ignorarea datei de

expirare a loturilor de pe stoc, analizata în detaliu în acest capitol;

- Sistemul de programare a producției (planificare detaliată, ”scheduling”) este

”sărac” în funcții și are o interfață greu de utilizat;

- Fiind un sistem tranzacțional, proiectat în principal pentru gestionarea

proceselor respectiv înregistrarea și analiza informațiilor aferente acestora, îi

lipsesc instrumente puternice de simulare.


Analizând algoritmul MRP al SAP, și luând în considerare faptul că loturile de

materiale în industria farmaceutică au ca una din caracteristicile definitorii termenul de

valabilitate, este identificat că acest grad suplimentar de complexitate al algoritmului

MRP nu este satisfăcut de sistemul SAP ECC prin funcționalitățile sale standard. În

schimb, unul din avantajele majore ale SAP ECC este flexibilitatea sa în implementare,

definită de două avantaje funcționale:

1. Este personalizabil prin diversele configurații posibile

2. Este programabil, funcționalitățile sale de bază putând fi completate prin

adăugarea de aplicații proprii.

În cadrul proiectului de implementare SAP în unitatea de producție din România

autorul a dezvoltat o soluție pentru această deficiență, utilizând programabilitatea

sistemului SAP. Această soluție a fost preluată și implementată cu adaptări locale în

proiectele ulterioare din Germania, Canada și Argentina, și este în curs de

implementare în alte țări precum Statele Unite ale Americii, India, etc.

Rolul pe care autorul l-a avut în activitatea de dezvoltare a acestei corecții a fost:

- de identificare a deficiențelor și definire a cerințelor:

o calculația eronată MRP datorată neintegrării termenelor de expirare;

o problemele generate de sistemul de previzionare a vânzărilor;

- de definirea soluției:

o crearea algoritmului MtlRes (de rezervări);

o studierea elementelor speciale și a efectului acestora (de ex. stocul de

siguranță, stocul în stadiul de inspecție calitativă, previziunile etc);

- de verificare / control a implementării tehnice (programării):

o teste funcționale;

o verificarea corectitudinii calculelor prin compararea rezultatelor

sistemului computerizat cu un model manual de calcul;

- de integrare a soluției în procesele de afaceri, prin crearea procedurilor de

utilizare a aplicației SAP pentru planificarea producției și a necesarului de

materiale și pregătirea personalului operator.

Soluția constă în crearea automată a unor obiecte informaționale speciale,

denumite ”rezervări manuale” (MtlRes, „Manual Reservations”), conform unui algoritm

propriu, calculate pe baza unei selecții speciale a elementelor care sunt luate în

considerare în algoritmul MRP. Ideea de bază este compusă din următoarele afirmații:

1. Regula de ordonare la consum a loturilor dintr-un anumit material este FEFO

(”First Expiry First Out”), adică primul lot cate expiră trebuie să fie primul lot

care să fie consumat

2. Se creează o listă ordonată cu loturile în ordinea expirării acestora

3. Se creează o listă cu elementele MRP de tip consum, conținând data și

cantitatea, ordonată în funcție de dată

4. Se parcurge lista de elemente MRP în ordine executând următoarele operații:

5. Pentru fiecare element MRP, se verifică dacă data acestuia este anterioară

datei de expirare a primului lot de pe listă


6. În caz afirmativ, se scade din cantitatea primului lot de pe listă cantitatea

elementului MRP și se trece la următorul material

7. În caz negativ, se creează o rezervare manuală cu cantitatea lotului de

material respectiv și se trece la următorul lot.

În capitol este descris în detaliu acest algoritm, denumit algoritmul MtlRes sau algoritmul de rezervări (Figura 8).

În concluzie, în acest capitol am folosit studiul

de caz al companiei Sandoz pentru a exemplifica

procesele de producție tipice industriei farmaceutice.

Am arătat de asemenea cum de la un proces manual

de planificare al producției, se poate gradual

automatiza majoritatea calculelor, într-un sistem

informatic integrat, degrevând operatorii și

permițându-le acestora să investească timpul

economisit în alte activități cu efect pozitiv.

În privința sistemului informatic utilizat:

- explicitarea calculului MRP;

- identificarea disfuncțiunilor și deficiențelor

SAP ECC în industria farmaceutică;

- identificarea elementelor specifice MRP;

- analizarea diferitelor sisteme de structuri

arborescente utilizate în diferite unităţi de

producţie ale companiei SANDOZ;

- studierea și elaborarea de măsuri de

corecție, crearea unui algoritm al cărui rol

este de a influența (fără a modifica în mod

direct) algoritmul MRP;

- simularea algoritmului pe un model

simplificat.

CAP. 7 – CERCETĂRI PRIVIND ELEMENTELE SPECIALE ALE ALGORITMULUI DE

REZERVĂRI

Variabilele utilizate în algoritmii MRP și MtlRes pot fi grupate în două categorii:

- Fundamentale: stocul total, grupat în loturi; planul de producție (comenzile

ferme); structura arborescentă / lista de materiale.

- Speciale: stocul de siguranță; stocul în stadiul de inspecție calitativă; previziuni

de vânzări (pentru care nu există comenzi ferme); lotizarea și timpul necesar

prelucrării comenzii de achiziție; timpul necesar livrării.

Datorită utilizării algoritmului de rezervări, pentru a obține rezultate corecte a

fost necesară abordarea de detaliu a unor elemente speciale, anume: stocul de siguranță,

stocul aflat în status inspecție calitativă și modul de tratare al previziunilor de vânzări.

Figura 8 – Algoritmul MtlRes

Start

Creeaza lista

ordonata Lot(i),

i=1..n

Creeaza lista

ordonata

Consum(j), j=1..m

i=1

j=1

Consum(j).D

< Lot(i).D

Consum(j).Q

< Lot(i).Q

i=i+1

Lot(i).Q = 0

Nu

Consum(j).Q =

Consum(j).Q -

Lot(i).Q

i > n

Stop

Da

Da

Nu

Lot(i).Q =

Lot(i).Q -

Consum(j).Q

j = j + 1

Da

Consum(j).Q = 0

j > m

Creeaza

MtlRes = Lot(i).Q

i=i+1

Nu

Creeaza

MtlRes = Lot(i).Q

i=i+1

i > n

Nu

Da

Da

Nu


Aceste elemente speciale sunt analizate în detaliu în acest capitol, încheiat cu o modelare

și exemplificare practică a algoritmului MRP pentru un caz real. Celelalte variabile MRP

speciale, lotizarea, timpul necesar prelucrării comenzii respectiv timpul necesar livrării nu

sunt studiate detaliat, deoarece s-a constatat în practică faptul că acestea nu

influențează în nici un mod algoritmul de rezervări.

STUDIU ASUPRA OPORTUNITĂȚII INCLUDERII STOCULUI DE SIGURANȚĂ ÎN

ALGORITMUL MTLRES

În evidențierea stocului de siguranță, SAP consideră această cantitate ca un

consum (virtual) prioritar, care reprezintă prima operație asupra stocului, rezervând

astfel cantitatea specificată. Este de remarcat că această operație are efect doar asupra

algoritmului MRP și în consecință asupra planificării necesarului de materiale; acest stoc

este de fapt disponibil pentru consum fără nici o restricție. Pentru a înțelege modul în

care stocul de siguranță influențează calculația MRP și pentru a motiva decizia excluderii

acestuia din algoritmul de rezervări, au fost analizate următoarele cazuri specifice.

- Modelarea decizională a MRP fără rezervări, cu stoc de siguranță

- Modelare decizională în MRP cu rezervări și stoc de siguranță

- Modelarea decizională în MRP cu rezervări și fără stoc de siguranță

Prin modelarea celor trei cazuri prezentate mai sus, se constată că varianta

corectă este de a nu include stocul de siguranță în calculația algoritmului MtlRes.

STUDIU ASUPRA NECESITĂȚII INCLUDERII STOCULUI ÎN INSPECȚIE CALITATIVĂ ÎN

ALGORITMUL DE REZERVĂRI

Datorită specificului industriei farmaceutice de a gestiona stocul în loturi cu

termene de valabilitate individuale, unul din elementele decisive în legătură cu

funcționalitatea algoritmului MtlRes a fost definirea stocului disponibil. În cazul studiat se

utilizează caracterizarea loturilor în trei stări (statusuri) generale diferite care au un

impact direct asupra acestui algoritm:

- nerestricționat – este cantitatea / lotul care a fost aprobată pentru utilizare (în

general după verificarea calitativă)

- inspecție calitativă – în acest stadiu sunt loturi care:

o sunt proaspăt recepționate pe stoc și sunt în etapa de control calitativ

o sunt din diverse motive trecute manual (de ex. se observă probleme de

condiții de depozitare) sau automat (termen de re-inspecție periodică) din

nerestricționat în inspecție calitativă

- blocat – acest status îl primesc loturile expirate sau cu probleme calitative.

Au fost realizate următoarele modelări decizionale a algoritmului de rezervări:

- fără includerea stocului cu status inspecție calitativă;

- cu includerea stocului în inspecție calitativă.

Comparând cele două modele care analizeaza oportunitatea includerii stocului în

inspecție calitativă în algoritmul MtlRes, observăm că:

- includerea acestui stoc este oportună în cazul în care din punct de vedere

istoric, materialele recepționate sunt de bună calitate


- excluderea acestui stoc poate fi o variantă corectă de lucru în cazul în care se

lucrează cu furnizori a căror calitate a materialelor livrate este incertă.

Având în vedere că, din punct de vedere istoric, furnizorii cazului practic studiat

(Sandoz SRL) livrează materiale de calitate satisfăcătoare, și că sunt puține retururi, a fost

aleasă varianta includerii stocului în stadiul inspecție calitativă în calculație.

STUDIU ASUPRA DINAMICII PREVIZIUNILOR ȘI A IMPACTULUI ACESTORA ÎN

ALGORITMUL DE REZERVĂRI

Tratarea elementelor MRP de tip previziune în algoritmul de rezervări reprezintă

o decizie importantă pentru funcționarea corectă a programării, datorită complexității

specifice planificării și previzionării producției în industria farmaceutică, care are efect

direct în planificarea necesarului de materiale. Din descrierea detaliată a aspectelor

specifice regăsită în acest capitol, menționăm cazul des întâlnit în care anumite materiale

au termen de livrare mai lung decât termenul de comandă a produsului finit (perioada

dintre primirea comenzii și livrarea acesteia), caz în care, în mod evident, este necesară o

abordare inteligentă a comenzilor de achiziție de materiale. În atare condiții a fost

realizat un studiu asupra modul în care diverse opțiuni de luare în calcul a previziunilor

afectează planificarea necesarului de materiale, prin modelarea algoritmului MtlRes și

MRP pentru diversele cazuri relevante. Acest studiu este structurat după cum urmează:

1. Considerații privind gradul de acuratețe al previziunilor, subcapitol care

studiază acuratețea previzionării în Sandoz SRL

2. Modelarea algoritmilor MtlRes și MRP pentru analizarea variantelor de

abordare a previziunilor

3. Sinteză a modelelor analizate și concluzie

4. Demonstrație a funcționalităților algoritmilor MtlRes și MRP și concluzie.

Pentru a analiza gradul de acuratețe a previziunilor au fost folosți trei indicatori

interni ai Sandoz, calculați ca o medie a acurateței previzionării pentru toate produsele

comercializate pe o anumită piața de desfacere. Acești indicatori sunt:

1. Gradul de acuratețe calculat la luna N+1, care este calculat ca proporție a

vânzărilor comparate cu previziunile făcute cu o lună înainte

2. Gradul de acuratețe calculat la luna N+3, care este calculat ca proporție a

vânzărilor comparate cu previziunile făcute cu trei luni înainte

3. Gradul de acuratețe mediu pe 3 luni, care este calculat ca proporție a totalului

vânzărilor pe ultimele trei luni comparate cu totalul previziunilor pe această

perioadă estimate în luna anterioară primei luni calculate.

Dintre analizele efectuate asupra acestor indicatori, menționăm aici graficul din

Figura 9 care indică in detaliu modul de distribuție al acurateței previzionării. Acest grafic

are pe axa Y valoarea indicatorilor de acuratețe a previziunii, iar pe axa X au fost

ordonate entitățile comerciale în ordinea descrescătoare a valorii indicatorului Luna N+1.

Indicatorul Luna N+1 are cel mai mare impact asupra planificării resurselor de materiale

și a capacității, el practic acoperind din punct de vedere al intervalului de timp perioada


pe care producătorii își planifică detaliat producția. Astfel observăm la acest grafic o

variație foarte mare în funcție de țară, de la un grad de acuratețe de 80-90% până la un

grad de acuratețe nul. Se poate observa de asemenea ceea ce este evidențiat de mediile

indicatorilor prezentate mai sus, anume că indicatorii Luna N+1 și Luna N+3 sunt foarte

apropiați în timp ce pe un interval de 3 luni (indicatorul Media 3 luni) avem un grad de

acuratețe mai mare, care evidenţiază variația permanentă între sub și supra previzionare.

Figura 9 – Grafic de distribuție al acurateței previzionării

Figura 10 – Sub și supra previzionare

Al doilea pas al analizei gradului de acuratețe îl constituie detectarea sub și supra-

previzionării și a relației dintre acestea (Figura 10). În Sandoz, se consideră că un produs a

fost corect previzionat când vânzările acestuia sunt în intervalul de +/-20% din previziuni,

ceea ce iese din acest interval reprezentând sub respectiv supra previzionare. Din punct

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

Acu

rate

țe p

revi

ziu

ni

Medie 3 Luni Luna N+1 Luna N+3

0%

50%

100%

83

15

0

22

6

17

5

30

6

12

1

14

6

14

5

29

2

38

8

24

3

69

68

2

40

63

30

7

84

4

29

9

13

5

Subprevizionare Previzionare corectă Supraprevizionare


de vedere al producției, supra-previzionarea este mai greu de gestionat, deoarece

implică:

- capacitate de producție rezervată care nu mai este utilizată, ceea ce crește

costurile de producție per unitatea de produs și în cazuri extreme implică

efecte sociale pentru personalul direct productiv (de ex. șomaj tehnic)

- loturi de materiale care nu mai sunt consumate în timp util, introducându-se

riscul de expirare pe stoc a acestora, care de asemenea crește costul total al

operațiunilor de producție prin înregistrarea costului acestor loturi.

Însă din punct de vedere comercial, sub-previzionarea reprezintă o problema mai

stringentă, deoarece:

- lipsa stocului de produse finite poate duce la pierderea de comenzi, pe o piață

în care concurența este deosebit de puternică

- în cazul sub-previzionării comenzile sunt tratate în regim de urgență

- unul din indicatorii principali de performanță ai diviziei este numărul de stock-

out-uri, adică de comenzi pierdute din lipsă de stoc, ceea ce în general

motivează unitățile comerciale să supra-previzioneze

- țintele de vânzări bugetate sunt ambițioase, ceea ce se traduce în tendințe

accentuate de supra-previzionare.

Concluziile acestei analize sunt:

- gradul de acuratețe al previzionării este în general mic, ceea ce necesită o

atenție deosebită în planificarea capacității și a necesarului de materiale

- valoarea medie a gradului de acuratețe a previzionării, în orice formulă, are o

utilitate limitată, deoarece acești indicatori variază în practică între 0% și 80-

90%; în consecință nu putem utiliza valori medii ale indicatorilor pentru a

compensa valoric, în vreun fel, lipsa de acuratețe a previziunilor

- tendința dominantă este de a supra-previziona, ceea ce mărește riscul de

expirare pe stoc a materialelor.

Sunt realizate trei modele decizionale, sumarizate în tabelul 2.

Având în vedere cele de mai sus, pentru a ajunge la o decizie în legătură cu

varianta de implementare în practică, este necesară luarea în considerare a analizei

gradului de acuratețe al previziunilor. Deoarece:

- concretizarea previziunilor aflate în zona de Frozen Period de comandă este rară,

- tendința evidentă este de supra-previzionare,

recomandarea care a fost formulată pentru cazul specific al Sandoz este de a

utiliza algoritmul de rezervări în următorul mod:

- cu variabila Frozen Period pentru rezervări, a cărei valoare trebuie calculată astfel

încât să fie cel puțin egală sau mai mare decât timpul de livrare a materialelor

- cu un stoc de siguranță pentru materiale considerate critice, care să acopere

consumul mediu pe o perioadă standard de livrare; această măsură asigură o

dublare a capacității de producție (din punct de vedere al disponibilității


materialelor) în caz de nevoie, fără a bloca o cantitate exagerată de resurse

financiare respectiv materiale. Tabelul 2 – Particularitățile modelelor analizate

Descriere Avantaje Dezavantaje Recomandare utilizare

1 Previziuni incluse în totalitate

Cel mai simplu mod de calcul Arată situația cazului ideal

Cantitățile care urmează a expira pe stoc nu sunt corect vizibile datorită riscului de neîndeplinire a previziunilor

Doar pentru materiale cu termen de valabilitate foarte lung și consumuri rapide din loturi (36+ luni) Pentru cazurile cu multe comenzi neprevizionate lansate în intervalul Frozen Period

2 Previziuni ignorate în totalitate

Motivează personalul în a cere clientului concretizarea previziunilor pe întreaga perioadă de planificare

Cantitățile care urmează a expira sunt maximizate (prezintă scenariul cel mai nefavorabil)

Pentru materiale cu termen de valabilitate foarte mic (12 luni) sau consumuri lente / mici din loturi Pentru materiale cu valoare mare și foarte mare (reduce din impactul financiar)

3 Previziuni incluse în funcție de Frozen Period

Arată dinamica stocurilor cea mai probabilă având în vedere probabilitatea de concretizare a previziunilor Motivează personalul în a cere clientului concretizarea previziunilor pe termen scurt (Frozen Period și imediat următoare)

Necesită ca termenul de livrare să fie mai mic decât Frozen Period Are un grad de complexitate ridicat și necesită o bună înțelegere din partea personalului

Pentru toate materialele la care termenul de livrare este mai mic decât frozen period Pentru cazurile ”delicate” (modificări dese de program de producție)

S-au putut observa în acest capitol cum diferitele modalități de tratare a unor

elemente speciale a algoritmilor MtlRes și MRP afectează corectitudinea rezultatelor

acestora. Astfel, în acest capitol:

- au fost create modele și au fost efectuate simulări care au relevat importanța

anumitor criterii în procesul decizional specific MRP;

- a fost realizat un studiu asupra oportunității includerii în algoritmul MtlRes a

stocului de siguranță;

- a fost analizată oportunitatea includerii stocului în inspecție calitativă în

algoritmul MtlRes;

- a fost cercetată dinamica previziunilor în corelație cu algoritmul de rezervări;


- a fost realizat un studiu al acurateții previziunilor în compania SANDOZ și au

fost formulate recomandări bazate pe cazuri specifice;

- au fost selectate metodele corecte de exploatare a unor elemente speciale în

algoritmii MRP, pe baza modelării comportamentului algoritmului la

variantele posibile;

În concluzie, în acest capitol am demonstrat corectitudinea algoritmului MtlRes

prin modelare și utilizarea acestuia în forma finală, de program SAP, pe un caz real care

conține toate elementele comune și speciale studiate în această lucrare.

CAP. 8 – CONCLUZII FINALE ŞI DIRECŢII VIITOARE DE CERCETARE

Lucrarea ”Sisteme informatice pentru planificarea agreagată”, elaborată ca teză

de doctorat demonstrează faptul că înțelegerea detaliată, multidisciplinară, a

proiectării și exploatării unui sistem informațional performant (din perspectivă

informatică respectiv a managementului producției) permite identificarea unor căi de

îmbunătățire a funcționalităților acestuia, prin ajustări și modificări, cu evitarea

costurilor mari ale creeri unui sistem informatic specializat suplimentar.

Pe baza studiilor efectuate în această lucrare se pot prezenta o serie de concluzii,

dintre care menționăm:

1. Sistemele ERP pot reprezenta în unele cazuri insule informaționale, dacă nu

sunt interfațate corect cu alte sisteme de suport ale afacerii (CRM, SRM, etc.)

2. Implementarea unui sistem ERP poate fi un suport în crearea unui sistem de

producție LEAN

3. Funcționalitățile standard ale unui sistem ERP dintr-un software performant

sunt acoperitoare pentru majoritatea nevoilor unei companii din industria

farmaceutică, cu câteva excepții care pot fi rezolvate în mod special prin

adaptări, personalizare și programare.

4. Sistemele productive din industria farmaceutică înregistrează pierderi de

productivitate datorate restricțiilor apreciabile impuse de implementarea

măsurilor de control al calității, necesare certificării siguranței produsului.

5. În modelul actual al producției farmaceutice, un sistem de fabricație de tip JIT

este dificil, daca nu imposibil de implementat

6. Algoritmul MRP al sistemului SAP, pe lângă avantajul transparenței care

permite urmărirea de către utilizator a logicii acestuia, prezintă deficiențe în

calculație, deoarece nu ia în considerare împărțirea pe loturi cu caracteristici

diferite a stocului de materiale, produs intermediar și produse finite.

7. În cazul industriei farmaceutice, gradul de acuratețe al previziunii vânzărilor

este extrem de variabil de la o țară la alta, iar țările cu un portofoliu redus de

produse au și cea mai mică acurateţe a previziunilor.

8. Gradul de acuratețe scăzut al previziunilor de vânzări are un impact variabil și

oscilant asupra performanțelor sistemului productiv. Se constantă că


predomină riscul de expirare pe stoc datorită tendinței previziunilor de a

supraestima cantitățile de produse care vor fi vândute.

9. Analiza gradului de acuratețe combinată cu analiza variantelor algoritmice de

tratare a previziunilor în calculație demonstrează că soluția optimă este

includerea previziunilor în algoritm utilizând variabila Frozen Period.

10. Implementarea algoritmului MtlRes aduce următoarele avantaje:

a. Evidențierea rapidă a loturilor cu risc de expirare imediată din stoc.

b. Optimizarea dimensiunii de comandă de achiziție (în sensul diminuării

ei) prin luarea în calcul și a cantităților care urmează să expire.

c. Reducerea numărului și costului asociat loturilor de materiale care

expiră pe stoc, prin evidențierea problemei către utilizatorii sistemului,

și posibilitatea de reprogramare rapidă prin utilizarea algoritmului

după orice modificare a planului de producție, cu scopul de a evalua

efectul schimbării.

d. Algoritmul a fost implementat în multiple unităţi de producție a

concernului Sandoz, demonstrându-se universalitatea soluției.

11. Sistemele informatice au încetat să mai fie considerate un avantaj competitiv,

însă absența acestora se traduce într-un dezavantaj. În acest context,

diferențierea competitivă la nivelul unui sistem informatic se poate face:

a. Printr-o inovare de anvergură a modului de exploatare a sistemelor

informaționale, generată de o schimbare a proceselor de afaceri,

inițiativă care însă presupune riscuri și costuri mari, cu riscul de a fi

copiată în scurt timp de concurenți prin re-implementare la costuri mai

scăzute.

b. Prin eficientizarea utilizării capacităților sistemelor informaționale

existente, cum este de exemplu adaptarea și modificarea algoritmului

MRP prin introducerea algoritmului MtlRes în cazul industriei

farmaceutice.

c. Prin controlul bugetelor IT și analiza detaliată a raportului cost /

beneficiu al implementării sistemelor informatice, de exemplu prin

utilizarea ingineriei valorii [81].

ELEMENTE DE NOUTATE TEORETICO – METODOLOGICĂ

Din punct de vedere teoretic, lucrarea abordează domeniul planificării agregate

dar și a unor subiecte conexe, propunând unele reabordări sau actualizări ale anumitor

concepte clasice regăsite în literatura de specialitate, dintre care menționăm: Tabelul 3 – Elemente de noutate teoretico - metodologică

Capitolul Elementul de noutate

1 Argumentarea necesității adaptării și al reglajului proceselor de planificare și sistemelor informatice aferente la nevoile specifice fiecărei ramuri industriale, în scopul de a mări productivitatea și competitivitatea întreprinderilor.

2 Definirea unor repere istorice în managementul producției în corelare cu subiectul tezei de doctorat



2 Identificarea caractersticilor particulare în analiza furnizorilor astfel încât investigarea să corespundă nevoilor industriei farmaceutice

2 Modelarea grafică a unui sistem de fabricație gestionat prin metoda KANBAN

3 Elaborarea unei scheme model a sistemului general al întreprinderii, în care rolul pivotant este atribuit sistemului informațional

4 Crearea unui algoritm teoretic al procesului MRP axat pe etapele de calcul

4 Proiectarea unui model de principiu pentru activitățile MRP

4 Identificarea și clasificarea datelor principale care definesc materialele ca element de intrare în algoritmii MRP

5 Analiza teoretică a evoluției sistemelor informatice dedicate de planificării resurselor întreprinderii

5 Crearea unui model de sistem informațional care evidențiază funcțiile primare de stocare respectiv prelucrare date și informații

6 Studiu pentru evidențierea particularităților principalelor elemente de proces MRP în industria farmaceutică

6 Analiza comparativă a tipurilor de structuri arborescente utilizate în locațiile de producție ale companiei Sandoz

6 Crearea un model pentru simularea procesului MRP (bazat pe tabele)

7 Cercetări ale comportamentului elementelor speciale MRP care afectează rezultatele algoritmului MtlRes

7 Analiza teoretică cu privire la acuratețea previziunilor de vânzări în Sandoz SRL ca element de fundamentare a MRP

7 Cercetarea și elaborarea unui set de recomandări privind includerea previziunilor în algoritmul MtlRes, în corelație cu gradul de acuratețe

Menționăm faptul că cercetarea teoretică s-a bazat pe documentarea din lucrările

de specialitate: 109 cărți, 54 articole, diverse informaţii disponibile pe internet, precum şi

multiple programe software ale principalelor concerne care au elaborat sisteme

informaționale de tip ERP și MRP.

ELEMENTE DE NOUTATE PRACTICĂ

Din punct de vedere al contribuțiilor practice, autorul tezei prin lucrarea elaborată

a încercat pe întregul ei parcurs să aplice diversele concepte și teorii ale planificării

agregate în cazul specific al industriei farmaceutice, finalizând prin crearea algoritmului

MtlRes care rezolvă anumite probleme concrete ale algoritmilor MRP deja consacrați în

această industrie. În tabelul 4 menționăm câteva dintre elementele de noutate practică. Tabelul 4 – Elemente de noutate practică


2 Analiza unui furnizor al industriei farmaceutice pe baza listei de control elaborată conform specificațiilor prestabilite

3 Realizarea unui model SADT aplicabil procesului de producție în industria farmaceutică

3 Realizarea unui model GRAI aplicabil procesului de planificare a producției în industria farmaceutică



4 Proiectarea unei scheme de principiu pentru procesul MRP la un producător din industria farmaceutică

6 Modelarea pe blocuri de proces a sistemului de producție al Sandoz SRL, producător în industria farmaceutică

6 Cercetări comparative a două variante de implementare a funcționalităților de planificare agregată în SAP la Sandoz SRL

6 Studiu privind identificarea disfuncțiunilor și deficiențelor SAP ECC în utilizarea acestui sistem informatic în industria farmaceutică

6 Cercetări privind elaborarea unor măsuri de corecție ale deficiențelor, crearea prin unui algoritm suplimentar

7 Analiza și studiul prin modelare a unor variante de utilizare ale elementelor speciale în algoritmii MtlRes și MRP și a efectelor acestora

7 Proiectarea și implementarea programului informatic care conține algoritmul MtlRes în sistemul SAP ECC

7 Simularea funcționalității algoritmilor MtlRes și MRP ca urmare a modelării teoreticr și compararea rezultatelor obținute cu execuția programelor respective în sistemul SAP ECC inițial

Prezentarea și modelarea la nivel teoretic a principiului și structurii algoritmului

MtlResîi permite utilizarea aproape universală în cadrul industriei farmaceutice, dar și a

altor industrii cu elemente specifice similare (lotizare, expirare), precum ar fi industria

alimentară. Din acest motiv, algoritmul MtlRes reprezintă o contribuție teoretică, dar și

practică prin implementarea sa efectivă în mai mult de 5 unități de producție ale

companiei Sandoz, din multiple țări, cu rezultate bune în optimizarea proceselor MRP.

DIRECȚII DE CERCETARE

Având în vedere că lucrarea de față abordează în principal disciplinele

managementului sistemelor informaționale respectiv ale ingineriei economice, direcțiile

de cercetare identificate sunt caracteristice celor două domenii de studiu și reprezintă

deja o preocupare a cercetătorilor din domeniile respective:

- din punct de vedere al sistemelor informaționale, asistăm la flexibilizarea

continuă a acestora, astfel încât ele permit adoptarea rapidă a unor procese,

tehnologii noi și strategii de afaceri noi, prin proceduri și mecanisme definite

în concepte denumite sintetic Business Process Management.

- din punct de vedere al ingineriei economice, asistăm la încercarea de a

redefini fundamental modul de producție în industria farmaceutică, prin

crearea sistemului de producție continuă.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

Cărți [1] Abrudan, I., Premise şi repere ale culturii manageriale româneşti, Ed. Dacia, 1999.

[2] Abrudan, I., Sisteme Flexibile de Fabricaţie. Concepte de proiectare şi management, Ed. Dacia, 1996

[3] Abrudan, I., Cândea, D. (coord.), Manual de inginerie economică: Ingineria şi managementul sistemelor de producţie., Cluj-Napoca : Editura Dacia, 2002.


[4] Abrudan, I., Lungu, F., Sucală, I.V., Proiectarea sistemelor de fabricaţie, Ed. Dacia, 2000

[5] Achim. M., Hada. T., Managementul şi finanţarea afacerilor, Ed. Risoprint, 2007

[6] Adam, E. E. și Ebert, R. J. Managementul producţiei şi al operaţiunilor. Bucureşti : Editura Teora, 2001.

[7] Armstrong, M. A Handbook of Management Techniques. Londra : Kogan Page, 1995.

[8] Bârlea, S. Inițiere în cibernetica sistemelor industriale. Ed. Tehnică, 1975.

[9] Bertalanffy, Ludwig von., General System Theory, Ed. George Braziller, 1968.

[10] Braesh, C. La modelisation systemique en entreprises. Paris : Ed. Hermes, 1995.

[11] Brandimarte, P., Villa, A., (editori), Modeling Manufacturing Systems: From Aggregate Planning to Real-Time Control, Springer, 1999

[12] Buffa, E. S. Conducerea modernă a producţiei. Bucureşti : Editura Tehnică, 1975.

[13] Buşe, F. (coord.). Manual de inginerie economică: tehnologia informaţiei în domeniul managerial. Cluj-Napoca : Editura Dacia, 2002.

[14] Cândea, D., și alții, Planificarea agregată a producției. *autorul cărții+ I. Abrudan și D. (coord.) Cândea. Manual de Inginerie Economică - Ingineria și Managementul Sistemelor de Producție. Cluj-Napoca : Ed. Dacia, 2002.

[15] Cândea, D., și alții, Programarea producției de serie. *autorul cărții+ I. Abrudan și D. (coord.) Cândea. Manual de Inginerie Economică - Ingineria și Managementul Sistemelor de Producție. Cluj-Napoca : Ed. Dacia, 2002.

[16] Carr, N. G. Does IT Matter? Boston, USA : Harvard Business School Press, 2004

[17] Courtois, A., Martin-Bonnefous, C. și Pillet, M. Gestion de Production. Paris : Editions d'Organisation, 2001.

[18] Daft, R. Management. New York : The Dryden Press, 1988.

[19] Deming, W. E., The New Economics for Industry, Government, Education, MIT Press, 2000

[20] Dickersbach, J. T., Keller, G. și Weihrauch, K. Production Planning and Control with SAP. Boston : Galileo Press, 2007.

[21] Dickersbach, J., Characteristic Based Planning with mySAP SCM. Scenarios, Processes, and Functions, Springer Berlin, 2006

[22] Doumeingts, G., coord. La gestion de production assistee par ordinateur. Paris : Ed. Hermes, 1983.

[23] Drucker, P. The Practice of Management. New York : Butterworth-Heinemann, 1999.

[24] Druker, P., Management, HarperBusiness, 2008

[25] Gad, S. C., Pharmaceutical Manufacturing Handbook: Production and Processes, Wiley-Interscience, 2008

[26] Hammer, M. și Champy, J. Re-engineering the Corporation. New York : HarperCollins, 1993.

[27] Hammer, M. Sufletul noii organizaţii, în: Organizaţia viitorului, Bucureşti : Editura Teora, 2000.

[28] Hammer, M. The Agenda - What Every Business Must Do To Dominate The Decade, ed. II. New York : Three Rivers Press, 2003

[29] Hill, T. Production/Operations Management. Hertfordshire, Marea Britanie : Prentice Hall, 1991.


[30] Holt, J., A Pragmatic Guide to Business Process Modelling, British Informatics Society Ltd, 2009

[31] Holzer, M. și Schramm, M. Quality Management with SAP. Boston : Galileo Press, 2009. ISBN 978-1-59229-262-2.

[32] International Society for Pharmaceutical Engineering., GAMP 5 - A Risk-Based Approach to Compliant GxP Computerized Systems, International Society for Pharmaceutical Engineering, 2008

[33] Iyer, A., Seshadri, S., Vasher, R., Toyota Supply Chain Management: A Strategic Approach to Toyota's Renowned System, McGraw-Hill, 2009

[34] Iyer, D. R. Effective SAP SD. Boston : Galileo Press, 2007. ISBN 978-1-59229-101-4.

[35] Kalakota, R., Robinson, M., e-Business 2.0: Roadmap for Success, Addison-Wesley Professional, 2000, ISBN 978-0201721652.

[36] Küppers, S., Kuhn, S., Bauernfeind, D., Supply Chain Event Management in the Pharmaceutical Industry — Status and Outlook, în: Strategies and Tactics in Supply Chain Event Management, Springer Berlin, 2008

[37] Le Moigne, J. L. La theorie du systeme general. Theorie de la modelisation. Paris : Ed. Presses Univ. de France, 1977.

[38] Lunn, T., MRP: Integrating Material Requirements Planning and Modern Business, McGraw-Hill, 1992

[39] Marian, L. Analiza şi modelarea sistemelor industriale, în: Manual de inginerie economică: Ingineria şi managementul sistemelor de producţie, Editura Dacia, 2002.

[40] Marian, L., Elemente de management industrial. Târgu-Mureş : Editura Universităţii Petru Maior, 2001.

[41] Marian, L. Sisteme informaționale strategice și tehnologia informației în reingineria afacerilor, în: Tehnologia informației în domeniul managerial, Ed. Dacia, 2002.

[42] Matzke, B., ABAP/4 - Programming the SAP R/3 System, Pearson Education Limited, 2001

[43] McKweon, P., Information Technology and the Networked Economy, Course Technology, 2002

[44] Mohan, P., Glassey, J., Montague, G., Pharmaceutical Operations Management: Manufacturing for Competitive Advantage, McGraw-Hill Professional, 2006

[45] Moodie, C. L., și alții, și alții. Manufacturing Process Re-engineering Revisited. *autorul cărții+ G. Doumeingts și J. Browne. Modelling Techniques for Business Process Re-engineering and Benchmarking. Londra : Chapman & Hall, 1997.

[46] Morar, L. , Westkamper, E., Abrudan, I. şi alţii, Planning and Operation of Production Systems, Fraunhofer IRB Verlag, 2007

[47] Murray, M. SAP MM - Functionality and Technical Configuration. Boston, USA : Galileo Press, 2006. ISBN 978-1-59229-072-7.

[48] Oprea, D., Airinei, D. și Fotache, M. Sisteme informaţionale pentru afaceri. Iaşi : Editura Polirom, 2002.

[49] Oprean, C., Vanu, A., Managementul integrat al calităţii. Dicţionar explicativ pentru ştiinţă şi tehnologie, Ed. AGIR, 2006

[50] Plossl, G. W., Orlicky's Material Requirements Planning, McGraw-Hill, 1994

[51] Porter, M. E. Competitive Advantage: Creating and Sustaining Superior Performance. New York : Free Press, 1985.


[52] Raţiu-Suciu, C. Modelarea şi simularea proceselor economice. Bucureşti : Ed. didactică şi pedagogică, 1995.

[53] Schwalbe, K., Information Technology Project Management, Course Technology, 2009

[54] Silver E. A., Pyke D. F., Peterson, R., Inventory Management and Production Planning and Scheduling, Wiley, 1998

[55] Snabe, J. H., și alții, și alții. Business Process Management - the SAP Roadmap. Boston : Galileo Press, 2009. ISBN 978-1-59229-231-8.

[56] Stăncioiu, I. și Militaru, Gh. Management. Elemente fundamentale. Bucureşti : Editura Teora, 1998.

[57] Starr, M. K. Conducerea producţiei. Sisteme şi sinteze. Bucureşti : Editura tehnică, 1970.

[58] Ten Have, S., Key Management Models, FT Press, 2003

[59] Vollman, B. Manufacturing, Planning and Control Systems. Chicago : Irwin, 1992.

[60] Weill, P. și Ross, J. W., IT Governance: How Top Performers Manage IT Decision Rights for Superior Results, Harvard Business School Press, 2004.

[61] Wiener, N., Cybernetics or Control and Communication in the Animal and the Machine, The Technology Press, 1961.

[62] Wild, R. Essentials of Production and Operations Management. Marea Britanie : Cassel, 1995.

[63] Womack, J. P., Jones, D. T. și Roos, D. The Machine that Changed the World: The Story of LEAN Production. New York : Harper Perennial, 1991.

Articole din reviste, jurnale [64] Boian, N. și Ivan, M., Eficientizarea sistemului informaţional al sistemelor de

producţie mici şi mijlocii, în: Revista de Management şi Inginerie Economică Vol. 3, Nr. 4, 2004

[65] Boncoi, Gh., Barbu, M. și Novac, I., Noțiuni fundamentale despre procesarea materială prin procese KANBAN., în: Revista de Management și Inginerie Economică, Vol. 6, 2007, pp. 85-100

[66] Brad, S., Asupra importanţei inovaţiei de proces în asigurarea unei profitabilităţi ridicate a activităţilor de tip outsourcing în industria IT, în: Revista de Management şi Inginerie Economică, vol. 4, nr. 1, 2005, pp. 37-46

[67] Brodner, P., From Taylorism to competence-based production, în: AI & Society, vol. 21, nr. 4, 2007, pp. 497-514

[68] Chen C.Y., , Zhao, Z. Y., O. Ball, M., Quantity and Due Date Quoting Available to Promise, în: Information Systems Frontiers, vol. 3, nr. 4, 2004, pp. 477-488

[69] Closs, D. J., Nyaga, G. N. și Voss, M. D., The Differential Impact of Product Complexity, Inventory Level, and Configuration Capacity on Unit and Order Fill Rate Performance, în: Journal of Operations Management, Vol. 28, Nr. 1, 2010

[70] Dalen, D. M., Strøm, S., Haabeth, T., Price regulation and generic competition in the pharmaceutical market, în: The European Journal of Health Economics, vol. 7, nr. 3, 2006, pp. 204-211

[71] Flapper, S. D. P., Miltenburg, G. J. și Wijngaarda, J., Embedding JIT into MRP., în: International Journal of Production Research, Vol. 29, nr. 2, pp. 329-341


[72] Friedli,T., Goetzfried, M., Basu, P., Analysis of the Implementation of Total Productive Maintenance, Total Quality Management, and Just-In-Time in Pharmaceutical Manufacturing, în: Journal of Pharmaceutical Innovation, vol. 5, nr. 4, 2010, pp. 181-192

[73] Geldermann, J., și alții, Production Planning in Dynamic and Seasonal Markets, în: Operations Research Proceedings, 2006, pp. 509-514

[74] Gorski, H., Ciuhureanu, A. T., În perioade de criză economică şi financiară, ştiu managerii să utilizeze analiza <<Total Cost of Ownership>>?, în: Revista de Management şi Inginerie Economică, vol. 8, nr. 2, 2009, pp. 99-108

[75] Kekre, Sunder, și alții, Risk-Based Integration of Strategic and Tactical Capacity Planning, în: Annals of Operations Research, Vol. 132, nr. 1, 2004, pp. 85-108

[76] Küppers, S., Kuhn, S., Bauernfeind, D., Supply Chain Event Management in the Pharmaceutical Industry — Status and Outlook, în: Strategies and Tactics in Supply Chain Event Management, 2008, partea 1, pp. 13-35

[77] Lobonţiu, G., Consideraţii privind implementarea proiectelor de reengineering, în: Revista de Management şi Inginerie Economică, vol. 3, nr. 1, 2004, pp. 57-62

[78] Marian, D., Aplicarea grilei O'MEARA la un scenariu comercial, în: Revista de Management şi Inginerie Economică, vol. 1, nr. 1, 2002, pp. 43-46

[79] Marian, D., Modelarea unor procese ale producţiei în industria farmaceutică, în: Revista de Management şi Inginerie Economică, vol. 10, nr. 2, 2011

[80] Marian, D., Particularităţi ale planificării resurselor materiale în industria farmaceutică, în: Revista de Management şi Inginerie Economică, vol. 9, nr. 4, 2010, pp. 99-112

[81] Moga, M., Buhociu, F. și Vîrlănuță, F. O., Contribuții la dezvoltarea sistemelor informatice pentru managementul întreprinderilor, în: Revista de Management și Inginerie Economică, Vol. 7, Nr. 3, 2008, pp. 171-180

[82] Mönch, L., Stehli, M., ManufAg: a multi-agent-system framework for production control of complex manufacturing systems, în: Information Systems and E-Business Management, vol. 4, nr. 2, 2005, pp. 159-185

[83] Polojinţef-Corbu, N. și Bungău, C., Asupra ingineriei asistate de calculator (CAE), ca o componentă a firmei virtuale, în: Revista de Management şi Inginerie Economică Vol. 3, Nr. 1, 2004

[84] Rogers, G. G., Bottaci, L., Modular production systems: a new manufacturing paradigm, în: Journal of Intelligent Manufacturing, vol. 8, nr. 2, 2004, pp. 147-156

[85] Salazar, A., Hackney, R., Howells, J., The Strategic Impact of Internet Technology in Biotechnology and Pharmaceutical Firms: Insights from a Knowledge Management Perspective, în: Information Technology and Management, vol. 4, nr. 2-3, 2004, pp. 289-301

[86] Trautmann, N., Fündeling, C. U., Supply Chain Management and Advanced Planning in the Process Industries, în: Operations Research Proceedings 2006, Annual International Conference of the German Operations Research Society (GOR), vol. 2006, pp. 503-508

[87] Veatch, M. H., De Véricourt, F., Zero-Inventory Conditions for a Two-Part-Type Make-to-Stock Production System, în: Queueing Systems, vol. 43, nr. 3, 2004

[88] Zachman, J. A., A framework for information systems architecture, în: IBM Systems Journal, Vol. 26, 1987, pp. 454-470.

rezumatul tezei de doctorat -...

Documents