comisia pentru elaborarea propunerii legislative privind ... · amendament p.n.l. + dep. valeriu...

Parlamentul RomânieiComisia pentru elaborarea propuneriilegislative privind revizuirea Constituţiei

Bucureşti, 10.06.2003

R A P O R Tasupra amendamentelor la Propunerea legislativă privind revizuirea Constituţiei

Prin Hotărârea Parlamentului României nr.23 din 25 iunie 2002 a fost constituită Comisiapentru elaborarea propunerii legislative privind revizuirea unor texte din Constituţia României adoptatăîn şedinţa Adunării Constituante din 21 noiembrie 1991, publicată în Monitorul Oficial al României,Partea I, nr.233 din 21 noiembrie 1991 şi aprobată prin Referendumul Naţional din 8 decembrie 1991.

Iniţiativa privind revizuirea Constituţiei a aparţinut parlamentarilor, potrivit acorduluipolitic încheiat între partidele reprezentate în Parlament şi grupul minorităţilor naţionale.

Comisia a fost constituită din 21 deputaţi şi senatori - cu drept de vot, un reprezentantdesemnat de Preşedintele României, un membru al Guvernului şi Avocatul Poporului. LucrărileComisiei s-au desfăşurat integral cu participarea reprezentanţilor grupurilor parlamentare ale PSD(Social-Democrat şi Umanist), PNL, PD, UDMR şi minorităţilor naţionale. Reprezentanţii grupuluiparlamentar PRM s-au retras de la şedinţele de lucru ale Comisiei, cu excepţia aceleia la care aparticipat Preşedintele României.

Hotărârile Comisiei au fost adoptate cu votul a cel puţin două treimi din numărulmembrilor cu drept de vot.

Propunerea legislativă privind revizuirea Constituţiei nu se mai supune examinării altor comisiiparlamentare şi va fi susţinută în plenul Camerei sesizate de către membrii Comisiei.

La lucrările comisiei au participat, în calitate de invitaţi, specialişti şi reprezentanţi aiautorităţilor publice. Totodată, o parte însemnată din propunerile formulate de societatea civilă prinintermediul Forumului Constituţional se regăsesc în textele finale ale propunerii legislative cu carea fost sesizată Camera Deputaţilor.

Principalul obiectiv al propunerii de revizuire a Constituţiei îl reprezintă asigurareatemeiului constituţional pentru realizarea procesului de integrare în Uniunea Europeană şi aderareala Alianţa Nord-Atlantică, precum şi îmbunătăţirea unor prevederi şi instituţii pe baza experienţeide peste 10 ani de aplicare a Constituţiei aprobate prin referendumul din decembrie 1991.

Sub acest din urmă aspect, s-a urmărit optimizarea procesului de adoptare a deciziilor,precum şi întărirea exigenţelor statului de drept prin realizarea specializării Camerelor legislative,menţinându-se egalitatea lor în atribuţii, dar, în acelaşi timp, diferenţierea lor în funcţie deproblemele asupra cărora urmează a se pronunţa, ceea ce elimină procesul medierii şi întrunirea înşedinţă comună a celor două Camere pentru rezolvarea divergenţelor neconciliate în faza medierii.

2

De asemenea, a fost prevăzut în mod expres principiul separaţiei şi echilibrului puterilor înstat, principiul liberei iniţiative, a fost garantată proprietatea privată, a fost consacrat rolul patronatelorîn societatea românească, a fost restrânsă imunitatea parlamentară, s-a limitat în mod riguros regimulordonanţelor de urgenţă. Sub alt aspect, s-a întărit controlul Parlamentului asupra Guvernului şi s-auprecizat mai concludent drepturile persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale.

Pentru întărirea democraţiei constituţionale, a fost creat un cadru instituţional pentrurealizarea unui act de justiţie mai corect şi mai eficient prin instituirea Înaltei Curţi de Casaţie şiJustiţie, organizarea pe baze noi a Consiliului Superior al Magistraturii, modificarea şi completareaunor atribuţii ale Curţii Constituţionale, întărirea rolului Avocatului Poporului, întrucât reprezintăgaranţii constituţionale ale drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor.

Comisia a depus proiectul de revizuire, însoţit de 233 semnături ale deputaţilor şi 94 alesenatorilor iniţiatori, la Birourile permanente ale celor două Camere, care l-au pus la dispoziţiapartidelor politice şi grupurilor parlamentare semnatare ale acordului politic, pentru iniţierearevizuirii Constituţiei în condiţiile art.146 alin.(1) din Constituţie.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil propunerea legislativă prin Avizul nr.541 din 5aprilie 2003.

Curtea Constituţională s-a pronunţat asupra constituţionalităţii propunerii legislative prinDecizia nr.148 din 16 aprilie 2003.

Comisia a prezentat, la data de 12 mai 2003, propunerea de revizuire Biroului permanent alCamerei Deputaţilor, în calitate de Cameră primă sesizată, în vederea declanşării procedurilorparlamentare.

Ulterior, textul propunerii legislative a fost pus de acord de către Comisie cu avizulConsiliului Legislativ şi cu Decizia Curţii Constituţionale, propunerea legislativă astfel redactatăfiind difuzată membrilor Camerei Deputaţilor, în vederea depunerii de amendamente.

În termenul stabilit de Biroul permanent al Camerei Deputaţilor au fost depuse un numărde 254 de amendamente, din care 34 au fost acceptate de către Comisie, 210 au fost respinse, iar la10 iniţiatorii au renunţat.

Comisia a hotărât, în unanimitate, să supună plenului Camerei Deputaţilor, spre dezbatereşi adoptare, Propunerea legislativă privind revizuirea unor texte din Constituţia României, cuamendamentele admise, astfel cum sunt prevăzute în Anexa nr.1 la prezentul raport.Amendamentele respinse sunt prevăzute în Anexa nr. 2.

În raport de obiectul şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categorialegilor constituţionale.

Comisia recomandă plenului Camerei Deputaţilor următoarele:1. cvorumul de lucru să fie de cel puţin 2/3 din numărul total al deputaţilor;2. adoptarea fiecărui articol să se realizeze cu votul majorităţii deputaţilor;3. lucrările Camerei Deputaţilor să se desfăşoare în şedinţe prelungite în cadrul actualei

sesiuni, precum şi, dacă va fi necesar, continuarea dezbaterilor într-o sesiune extraordinară.

PREŞEDINTE

Valer Dorneanu

Anexa 1. – Amendamente admise 1

ANEXA 1.

A M E N D A M E N T E A D M I S E

Nr.

crt.

Punctul dinpropunerea

legislativă sauart. din

Constituţie

TEXTdin propunerea legislativă sau din Constituţie TEXT ADOPTAT DE COMISIE MOTIVARE

1. Art.15alin.(2)

Constituţie

(2) Legea dispune numai pentru viitor, cu excepţialegii penale mai favorabile.

La articolul 15 din Constituţie, alin.(2) va aveaurmătorul cuprins:�(2) Legea dispune numai pentru viitor, cu excepţialegii penale sau contravenţionale mai favorabile.�

Amendament PD

Întrucât contravenţiile, ca şi pedepsele, suntcaracteristice pentru dreptul sancţionator, iniţial făcândchiar parte din Codul penal, ce cuprindea trei părţi -crime, delicte şi contravenţii - legea mai blândă estejustificat să li se aplice şi contravenţiilor pentruaceleaşi raţiuni pentru care se aplică şi pedepselor.

2. pct.6prop.leg.

Alineatul (3) al articolului 16 se modifică şi va aveaurmătorul cuprins:�(3) Funcţiile şi demnităţile publice, civile saumilitare, pot fi ocupate de persoanele care aucetăţenia română şi domiciliul în ţară. Statul romângarantează egalitatea de şanse între femei şi bărbaţipentru ocuparea acestor funcţii.�

Alineatul (3) al articolului 16 se modifică şi va aveaurmătorul cuprins:�(3) Funcţiile şi demnităţile publice, civile sau militare, potfi ocupate, în condiţiile legii, de persoanele care aucetăţenia română şi domiciliul în ţară. Statul romângarantează egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi pentruocuparea acestor funcţii.�Amendament Guvern

Precizarea are în vedere faptul că ocuparea acestorfuncţii şi demnităţi, de interes public, trebuiereglementată prin lege, în corelare cu prevederile art.16alin.4 nou introdus.

3. pct.43prop.leg

După articolul 120 se introduce un nou articol, 1201,cu următorul cuprins:- Denumirea va fi: �Dispoziţii privind alegerile�- Cuprinsul articolului va fi:�Articolul 1201 În condiţiile aderării României laUniunea Europeană, cetăţenii Uniunii careîndeplinesc cerinţele legii au dreptul de a alege şi de afi aleşi pentru constituirea autorităţilor administraţieipublice locale şi pentru Parlamentul European.�

La art.16 se adaugă un nou alineat, (4), cu următorulcuprins:�În condiţiile aderării României la Uniunea Europeană,cetăţenii Uniunii care îndeplinesc cerinţele legiiorganice au dreptul de a alege şi de a fi aleşi pentruconstituirea autorităţilor administraţiei publice locale.�Amendament Guvern

Reglementare preluată din art.1201 al propuneriilegislative, întrucât priveşte ocuparea unei funcţiipublice.

4. art.20alin.(2)

Constituţie

(2) Dacă există neconcordanţe între pactele sitratatele privitoare la drepturile fundamentale aleomului, la care România este parte, şi legile interne,au prioritate reglementările internaţionale.

La articolul 20 din Constituţie, alin.(2) va avea următorulcuprins:(2) Dacă există neconcordanţe între pactele si tratatele privitoarela drepturile fundamentale ale omului, la care România esteparte, şi legile interne, au prioritate reglementările internaţionale,cu excepţia cazului în care Constituţia sau legile interneconţin dispoziţii mai favorabile.Amendament PD şi amendament P.N.L. + dep. Valeriu Stoica

Prevederea corespunde dispoziţiilor din ConvenţiaEuropeană pentru drepturile omului şi constituie ogaranţie constituţională a respectării priorităţiireglementărilor internaţionale în domeniul drepturiloromului întrucât soluţia mai favorabilă, prin natura sa,nu poate fi contrară standardelor internaţionaleprivitoare la aceste drepturi.


Nr.

crt.



Constituţie


5. pct. 9prop.leg

Art. 23 se modifică astfel:- Alineatul (4) va avea următorul cuprins:�(4) Arestarea preventivă se dispune numai deinstanţa de judecată.�- După alineatul (4) se introduc trei noi alineate, (41),(42) şi (43), cu următorul cuprins:�(41) În cursul urmăririi penale, arestarea preventivăse poate dispune pentru o durată de cel mult 30 de zileşi se poate prelungi cu câte o durată de cel mult 30 dezile, fără ca durata totală să depăşească 120 de zile.��(42) În faza de judecată, arestarea preventivă semenţine până la împlinirea duratei de 30 de zile atuncicând această măsură a fost dispusă în faza de urmărirepenală şi se poate prelungi cu câte o durată de celmult 30 de zile.��(43) Încheierile instanţei privind măsura arestăriipreventive sunt supuse căilor de atac prevăzute de lege.�- Alineatul (6) va avea următorul cuprins:�(6) Punerea în libertate a celui reţinut sau arestat esteobligatorie, dacă motivele acestor măsuri au dispărut,precum şi în alte situaţii prevăzute de lege.�

După alineatul (9) al art.23 se introduce un alineat nou,(10), cu următorul cuprins:�(10) Sancţiunea privativă de libertate nu poate fidecât de natură penală.�

Amendament P.N.L. + dep. Valeriu Stoica

Privarea de de libertate nu se justifică decât în ipotezaunei fapte penale întrucât presupune pierderea unuidrept constituţional esenţial privind libertateaindividuală. Pentru fapte ce nu au caracter penal existăsuficiente sancţiuni de natură pecuniară, munca înfolosul comunităţii etc., care nu antrenează pierderea,chiar pe o durată limitată, a dreptului constituţionalprivind libertatea individuală şi corespunde practiciieuropene.

6. art.27Constituţie

(2) De la prevederile alineatului (1) se poatederoga prin lege în următoarele situaţii:

a) pentru executarea unui mandat de arestare sau aunei hotărâri judecătoreşti;b) pentru înlăturarea unei primejdii privind viaţa,integritatea fizică sau bunurile unei persoane;c) pentru apărarea siguranţei naţionale sau aordinii publice;d) pentru prevenirea răspândirii unei epidemii.

La alineatul (2) al art.27, lit.c) va avea următorulcuprins:c) pentru apărarea securităţii naţionale sau a ordiniipublice;

Amendament dep. Ion Stan, Titu Ghiorghiof

Sintagma �securitate naţională� este utilizată atât înUniunea Europeană cât şi în cadrul NATO cu unconţinut ce asigură compatibilitatea ţării noastre custandardele de apărare colectivă ale acestora, iartermenul �siguranţă naţională� era utilizat numai înperioada antebelică.

7. art.31alin.(3)

Constituţie

(3) Dreptul la informaţie nu trebuie să prejudiciezemăsurile de protecţie a tinerilor sau siguranţanaţională.

Alineatul (3) al articolului 31 se modifică şi va aveaurmătorul cuprins:(3) Dreptul la informaţie nu trebuie să prejudiciezemăsurile de protecţie a tinerilior sau securitateanaţională.


Idem motivarea amendamentului 6.

8. - - După art.32 se introduce un articol nou, 321, cuurmătorul cuprins:Denumirea articolului va fi: Accesul la culturăCuprinsul articolului va fi:�Accesul la cultură este garantat, în condiţiile legii.�

Amendament Guvern şi Comisia de cultură

Garantarea accesului la cultură presupune un efortinstituţional, investiţional şi de organizare a căruidiversitate, complexitate şi evoluţie, prin natura lui, nupoate face decât obiectul reglementării legiuitoruluiconstituţional, ci a celui ordinar.


Nr.

crt.



Constituţie


9. pct. 12prop.leg

După articolul 35 se introduce un nou articol, 351,cu următorul cuprins:- Denumirea va fi: �Alegerile pentru ParlamentulEuropean�- Cuprinsul articolului va fi:�Art.351. În condiţiile aderării României la UniuneaEuropeană, cetăţenii români au dreptul de a alege şide a fi aleşi în Parlamentul European�.

Denumirea art.351 va fi: �Dreptul de a fi ales înParlamentul European�

Amendament PNL

Dreptul de a fi ales presupune şi pe cel de a alege,constituind finalitatea acestuia din urmă.

10.

- -

Alineatul (1) al articolului 37 se modifică şi va aveaurmătorul cuprins:�(1) Cetăţenii se pot asocia liber în partide, în sindicate,în patronate şi în alte forme de asociere.�


Includerea şi a patronatelor, în corelare cu art. 9 dinpropunerea legislativă.

11. art.39alin.(2)

lit.a)Constituţie

(2) Nu constituie muncă forţată:a) serviciul cu caracter militar sau activităţile

desfăşurate în locul acestuia de cei care, potrivitlegii, nu prestează serviciul militar obligatoriu dinmotive religioase;

La alineatul (2) al art.39, lit.a) va avea următorulcuprins:a) activităţile pentru îndeplinirea îndatoririlor militare,precum şi cele desfăşurate, potrivit legii, în loculacestora, din motive religioase sau de conştiinţă;

Amendament Guvern

Noţiunea de activităţi pentru îndeplinirea îndatoririlormilitare are un caracter mai general, corespunzătorterminologiei utilizate în cadrul NATO şi UniuniiEuropene şi desfiinţării treptate a serviciului militarobligatoriu.

12. art.45alin.(2)

Constituţie

(2) Statul acordă alocaţii de stat pentru copii şiajutoare pentru îngrijirea copilului bolnav orihandicapat. Alte forme de protecţie socială a copiilorşi a tinerilor se stabilesc prin lege.

Alineatul (2) al articolului 45 se modifică şi va aveaurmătorul cuprins:(2) Statul acordă alocaţii de stat pentru copii şi ajutoare pentruîngrijirea copilului bolnav ori cu handicap. Alte forme deprotecţie socială a copiilor şi a tinerilor se stabilesc prin lege.

Amendament PD

Soluţia este în corelare cu art. 46 din propunerealegislativă.

13. art.49alin.(1)

Constituţie

(1) Exerciţiul unor drepturi sau al unor libertăţipoate fi restrâns numai prin lege şi numai dacă seimpune, după caz, pentru: apărarea siguranţeinaţionale, a ordinii, a sănătăţii ori a moralei publice,a drepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor; desfăşurareainstrucţiei penale; prevenirea consecinţelor uneicalamităţi naturale ori ale unui sinistru deosebit degrav.

Alineatul (1) al articolului 49 se modifică şi va aveaurmătorul cuprins:(1) Exerciţiul unor drepturi sau al unor libertăţi poate firestrâns numai prin lege şi numai dacă se impune, dupăcaz, pentru: apărarea securităţii naţionale, a ordinii, asănătăţii ori a moralei publice, a drepturilor şi alibertăţilor cetăţenilor; desfăşurarea instrucţiei penale;prevenirea consecinţelor unei calamităţi naturale ori aleunui sinistru deosebit de grav.


Înlocuirea sintagmei �siguranţă naţională� cu sintagma�securitate naţională� se justifică pentru motivelearătate la amendamentul nr. 6.


Nr.

crt.



Constituţie


14. pct.19prop.leg

Alineatul (2) al articolului 52 se modifică şi va aveaurmătorul cuprins:�(2) Condiţiile efectuării serviciului militar pentrubărbaţii, cetăţeni români, care au împlinit vârsta de20 de ani, se vor stabili prin lege organică.�

Alineatul (2) al articolului 52 se modifică şi va aveaurmătorul cuprins:Condiţiile privind îndeplinirea îndatoririlor militarese stabilesc prin lege organică.Amendament Guvern + dep. Ioan Timiş

Pentru crearea condiţiilor în vederea profesionalizăriiserviciului militar şi eliminarea discriminării pecriteriul sexului.

15. art.52alin.(3)

Constituţie

(3) Pentru pregătirea în cadrul serviciului militaractiv, cetăţenii pot fi încorporaţi până la vârsta de 35de ani.

Alineatul (3) al articolului 52 se modifică şi va aveaurmătorul cuprins:�(3) Cetăţenii pot fi încorporaţi de la vârsta de 20 de anişi până la vârsta de 35 de ani, cu excepţia voluntarilor,în condiţiile legii organice.�Amendament Guvern + A. Iorgovan

În concordanţă cu cerinţele profesionalizării armateiţinând seama şi de perioada de timp inevitabilă până larealizarea acestui proces.

16. pct. 26prop.leg

Alineatul (3) al articolului 72 se modifică şi va aveaurmătorul cuprins:�(3) Prin lege organică se reglementează:a) sistemul electoral; organizarea şi funcţionarea

Autorităţii Electorale Permanente;b) organizarea şi funcţionarea partidelor politice;c) statutul deputaţilor şi al senatorilor, stabilirea

indemnizaţiei şi a celorlalte drepturi aleacestora;

d) organizarea şi desfăşurarea referendumului;e) organizarea Guvernului şi a Consiliului Suprem

de Apărare a Ţării;f) regimul stării de asediu şi al stării de urgenţă;g) infracţiunile, pedepsele şi regimul executării

acestora;h) acordarea amnistiei sau a graţierii colective;i) organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al

Magistraturii, a instanţelor judecătoreşti, a MinisteruluiPublic şi a Curţii de Conturi;

j) regimul juridic general al proprietăţii şi almoştenirii;

k) organizarea generală a învăţământului;l) organizarea administraţiei publice locale, a

teritoriului, precum şi regimul general privindautonomia locală;

m) regimul general privind raporturile de muncă,sindicatele şi protecţia socială;

n) statutul minorităţilor naţionale din România;o) regimul general al cultelor;p) celelalte domenii pentru care, în Constituţie, se

prevede adoptarea de legi organice.�

Alineatul (3) al articolului 72 se modifică astfel:

- Lit.b) va avea următorul cuprins:b) organizarea, funcţionarea şi finanţarea partidelorpolitice;

- După litera e) se introduce o nouă literă, e1), cuurmătorul cuprins:�e1) regimul stării de război şi al stării de mobilizareparţială sau totală a forţelor armate;�

- După litera i), se introduce o nouă literă, i1), cuurmătorul cuprins:� i1) statutul funcţionarilor publici;

- Litera m) se modifică şi va avea următorul cuprins:�m) regimul general privind raporturile de muncă,sindicatele, patronatele şi protecţia socială.�

Amendamente P.N.L. + dep. Valeriu Stoica

Finanţarea, care completează textul iniţial, esteindisolubil legată de organizarea şi funcţionareapartidelor politice.

Regimul stării de război şi a stării de mobilizare, fiindstări de incontestabil pericol public, este necesar să fielegiferat prin lege organică, ca şi regimul stărilorexcepţionale, de asediu şi de urgenţă.

Statutul funcţionarilor publici priveşte nemijlocitconstituirea şi stabilitatea organelor statului.

În corelare cu completările aduse la art.9 dinpropunerea legislativă.


Nr.

crt.



Constituţie


17. pct.28prop. leg.

După articolul 73 se introduce un nou articol, 731,cu următorul cuprins:- Denumirea va fi: �Sesizarea Camerelor�- Cuprinsul articolului va fi:�Articolul 731 � (1) Se supun spre dezbatere şiadoptare Camerei Deputaţilor, în primă lectură,proiectele de legi şi propunerile legislative pentruratificarea tratatelor internaţionale sau a altoracorduri internaţionale şi a măsurilor legislative cerezultă din aplicarea acestor tratate sau acorduri,precum şi proiectele legilor organice prevăzute laart.31 alin.(5), art.37 alin.(3), art.52 alin(2), art.55alin.(3), art.72 alin.(3) lit. e), i), k), l), art.79 alin.(2),art.101 alin.(3), art.104 alin.(2), art.116 alin.(3),art.117 alin.(2) şi (3), art.119 alin.(2), art.125 alin.(4)şi (5) şi art.140 alin.(4). Celelalte proiecte de legisau propuneri legislative se supun dezbaterii şiadoptării, în primă lectură, Senatului.(2) Camera sesizată în primă lectură se pronunţă întermen de 30 de zile. Pentru coduri şi alte legi decomplexitate deosebită, termenul este de 45 de zile.În cazul depăşirii acestor termene se consideră căproiectul de lege sau propunerea legislativă au fostadoptate.

- Cuprinsul articolului va fi:�(1) Se supun spre dezbatere şi adoptare CamereiDeputaţilor, în primă lectură, proiectele de lege şipropunerile legislative pentru ratificarea tratatelorinternaţionale sau a altor acorduri internaţionale şi amăsurilor legislative ce rezultă din aplicarea acestortratate sau acorduri, precum şi proiectele legilororganice prevăzute la art.31 alin.(5), art.37 alin.(3),art.52 alin(2), art.55 alin.(3), art.72 alin.(3) lit. e), i), k),l), art.79 alin.(2), art.101 alin.(3), art.104 alin.(2),art.116 alin.(3), art.117 alin.(2) şi (3), art.119 alin.(2),art.125 alin.(4) şi (5) şi art.140 alin.(4). Celelalteproiecte de lege sau propuneri legislative se supundezbaterii şi adoptării, în primă lectură, Senatului.�


Precizare redacţională, în sensul că textul are în vedereproiectele de lege.

18. art.83alin.(1)

Constituţie

(1) Mandatul Preşedintelui României este de 4 anişi se exercită de la data depunerii jurământului.

(1) Mandatul Preşedintelui României este de 5 ani şi seexercită de la data depunerii jurământului.Amendament A. Iorgovan, PNL şi PD

Pentru asigurarea decalării alegerilor prezidenţiale dealegerile parlamentare.

19. art.93alin.(1)

Constituţie

(1) Preşedintele României instituie, potrivit legii,starea de asediu sau starea de urgenţă, în întreagaţară ori în unele localităţi, şi solicită Parlamentuluiîncuviinţarea măsurii adoptate, în cel mult 5 zile dela luarea acesteia.

Alineatul (1) al articolului 93 se modifică şi va avea următorulcuprins:(1) Preşedintele României instituie, potrivit legii, stareade asediu sau starea de urgenţă, în întreaga ţară ori înunele unităţi administrativ-teritoriale şi solicităParlamentului încuviinţarea măsurii adoptate, în celmult 5 zile de la luarea acesteia.Amendament Guvern

Modificarea se justifică deoarece starea de asediu poatefi instituită şi în unităţile administrativ teritoriale, nunumai în localităţi.


Nr.

crt.



Constituţie


20. art.117alin.(2)

Constituţie

(2) Structura sistemului naţional de apărare,organizarea armatei, pregătirea populaţiei, aeconomiei şi a teritoriului pentru apărare, precum şistatutul cadrelor militare, se stabilesc prin legeorganică.

Alineatul (2) al art.117 din Constitiţie se modifică şi vaavea următorul cuprins: (2) Structura sistemului naţional de apărare, pregătireapopulaţiei, a economiei şi a teritoriului pentru apărare,precum şi statutul cadrelor militare, se stabilesc prinlege organică.Amendament Guvern + dep. Ion Neagu

Structura sistemului naţional de apărare cuprinde şiorganizarea armatei.

21. pct.40prop.leg

- Alineatul (5) al art.117 va avea următorulcuprins:�(5) Pe teritoriul României nu pot intra, staţiona,desfăşura operaţiuni ori trece trupe străine decât încondiţiile prevăzute prin lege.�

- Alineatul (5) al art.117 din propunerea legislativă vaavea următorul cuprins:�(5) Pe teritoriul României pot intra, staţiona, desfăşuraoperaţiuni sau trece trupe străine numai în condiţiile legii sauale tratatelor internaţionle la care România este parte.�Amendament Guvern

Pentru a se da o redactare care să pună în evidenţăposibilitatea, nu interdicţia, precum şi temeiul pe care îlreprezintă tratatele internaţionale la care România esteparte

22. pct.41prop.leg

Articolul 118 se modifică şi va avea următorulcuprins:�Consiliul Suprem de Apărare a Ţării organizează şicoordonează unitar activităţile care privesc apărareaţării şi siguranţa naţională, participarea la menţinereasecurităţii internaţionale şi la apărarea colectivă însistemele de alianţă militară, precum şi la acţiuni demenţinere sau de restabilire a păcii.�

Articolul 118 se modifică şi va avea următorul cuprins:

�Consiliul Suprem de Apărare a Ţării organizează şicoordonează unitar activităţile care privesc apărarea ţăriişi securitatea naţională, participarea la menţinereasecurităţii internaţionale şi la apărarea colectivă însistemele de alianţă militară, precum şi la acţiuni demenţinere sau de restabilire a păcii.�Amendamente dep. Ion Stan, Titu Ghiorghiof, IoanTimiş

Admis parţial prin înlocuirea termenului siguranţănaţională cu securitate naţională, pentru motivelearătate la amendamentul nr. 6.

23. pct.42prop.leg

Articolul 119 se modifică şi va avea următorul cuprins:�(1) Administraţia publică din unităţileadministrativ-teritoriale se întemeiază pe principuldescentralizării, al autonomiei locale şi pe cel aldesconcentrării serviciilor publice.(2) În unităţile administrativ-teritoriale undecetăţenii aparţinând unei minorităţi naţionale au opondere semnificativă, se asigură folosirea limbiiminorităţii naţionale respective în scris şi oral înrelaţiile cu autorităţile administraţiei publice localeşi serviciile publice desconcentrate, în condiţiileprevăzute de legea organică.(3) Cetăţenii aparţinând unei etnii care, într-o unitateadministrativ-teritorială, nu au o ponderesemnificativă, au dreptul de a fi reprezentate înconsiliul local sau judeţean, în condiţiile prevăzutede legea organică.�

Articolul 119 se modifică şi va avea următorul cuprins:(3) Cetăţenii aparţinând unei minorităţi naţionale care,într-o unitate administrativ-teritorială, nu au o ponderesemnificativă, pot fi reprezentaţi în consiliul local saujudeţean în condiţiile prevăzute de legea organică.(4) Prevederile alineatul precedent se aplică şi pentrucetăţenii de origine română care nu au o ponderesemnificativă într-o unitate administrativ �teritorială.

Amendament dep. Ion Neagu

Pentru asigurarea reprezentativităţii unei minorităţi dincadrul unităţii administrativ-teritoriale, în scopul creăriicadrului necesar armonizării intereselor acestora cucele ale majorităţii şi, pe această bază, a creşteriicoeziunii şi solidarităţii sociale pe plan local.


Nr.

crt.



Constituţie



(3) Atribuţiile prefectului se stabilesc potrivit legii. Art. 122 se modifică astfel:- Alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:(3) Atribuţiile prefectului se stabilesc prin lege organică.- După alineatul (3) se introduce un nou alineat, (31), cuurmătorul cuprins:(31) Între prefecţi, pe de o parte, consilii locale şiprimari, precum şi consiliile judeţene şi presedinţiiacestora, pe de altă parte, nu există raporturi desubordonare.

Amendament PD

Pentru reglementare relaţiilor dintre prefect, careprezentant al Guvernului şi organele autonomieilocale, cu respectarea principiului descentralizării.

25. pct.45prop.leg

După alineatul (1) al articolului 123 se introduce unnou alineat, (11), cu următorul cuprins:�(11) Justiţia este unică şi egală pentru toţi.�

După alineatul (1) al articolului 123 se introduce un noualineat, (11), cu următorul cuprins:�(11) Justiţia este unică, imparţială şi egală pentru toţi.�

Amendament PNL + dep .V. Stoica

Imparţialitatea este esenţială pentru corectitudineaactului de justiţie.

26. pct.46prop.leg

După alineatul (1) al art.124 se introduce un noualineat (11), cu următorul cuprins:(11) Propunerile de numire, precum şi promovarea,transferarea sau sancţionarea judecătorilor pot fi stabilitenumai de Consiliul Superior al Magistraturii, în condiţiilelegii.

După alineatul (1) al art.124 se introduce un noualineat (11), cu următorul cuprins:(11) Propunerile de numire, precum şi promovarea,transferarea şi sancţionarea judecătorilor sunt decompentenţa Consiliul Superior al Magistraturii, încondiţiile legii sale organice.Amendament dep. Ion Stan, Titu Ghiorghiof

Pentru definirea de principiu a competenţeiconstituţionale Consiliului Superior al Magistraturii.

27. pct.49prop.leg

Articolul 130 se modifică şi se completează astfel:- Alineatul (2) va avea următorul cuprins:

�(2) Ministerul Public îşi exercită atribuţiile prinprocurori constituiţi în parchete, pe lângă ÎnaltaCurte de Casaţie şi Justiţie şi celelalte instanţejudecătoreşti.�

Eliminarea alin.(2) din propunerea legislativă şimenţinerea actualului alin.(2) din Constituţie.

Amendament Guvern

Întrucât există parchete specializate, precum ParchetulNaţional Anticorupţie, ce nu funcţionează pe lângă oinstanţă judecătorească; funcţionarea parchetelorautonom sau pe lângă o instanţă judecătorească nu este oproblemă constituţională, ci a legiuitorului ordinar.

28. pct.51prop.leg

Articolul 133 se modifică şi va avea următorulcuprins:...�(2) Consiliul Superior al Magistraturiiîndeplineşte rolul de instanţă de judecată, în secţiişi în plen, în domeniul jurisdicţiei disciplinare ajudecătorilor şi a procurorilor, fără votulministrului justiţiei, preşedintelui Înaltei Curţi deCasaţie şi Justiţie şi procurorului general alParchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi

Articolul 133 se modifică astfel:- Alin.2 se modifică şi va avea următorul cuprins:(2) Consiliul Superior al Magistraturii îndeplineşte rolulde instanţă de judecată, în secţii, în domeniul jurisdicţieidisciplinare a judecătorilor şi a procurorilor, fără votulministrului justiţiei, preşedintelui Înaltei Curţi deCasaţie şi Justiţie şi procurorului general al Parchetuluide pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, potrivitprocedurii stabilite prin legea sa organică.

Spre a se evita situaţia actuală, când judecătorii suntjudecaţi cu participarea procurorilor, şi invers,procurorii sunt judecaţi cu participarea judecătorilor, şipentru ca legea organică a Consiliului Superior alMagistraturii să poată cuprinde toate atribuţiilenecesare realizării rolului său de garant alindependenţei justiţiei.


Nr.

crt.



Constituţie


Justiţie, potrivit procedurii stabilite prin legea saorganică.�...

- După alin.3 se adaugă un alineat nou, (4), cuurmătorul cuprins: (4) Consiliul Superior al Magistraturii îndeplineşte şialte atribuţii stabilite prin legea sa organică, în realizarearolului său de garant al independenţei justiţiei.�Amendament P.N.L. + dep. Valeriu Stoica

29. pct.53prop.leg

Articolul 135 se modifică şi va avea următorul cuprins: �(1) Proprietatea este publică sau privată.(2) Proprietatea publică este garantată şi ocrotită prin legeşi aparţine statului sau unităţilor administrativ teritoriale.(3) Bogăţiile de interes public ale subsolului, spaţiulaerian, plajele, marea teritorială, resursele naturaleale zonei economice şi ale platoului continental,precum şi alte bunuri stabilite de legea organică, facobiectul exclusiv al proprietăţii publice. (4) Bunurile proprietate publică sunt inalienabile. Încondiţiile legii organice, ele pot fi date înadministrare regiilor autonome ori instituţiilorpublice sau pot fi concesionate ori închiriate; deasemenea, ele pot fi date în folosinţă gratuităinstituţiilor de utilitate publică.(5) Proprietatea privată este inviolabilă, în condiţiilelegii organice.�

Alineatul (3) al articolului 135 se modifică şi va aveaurmătorul cuprins:�Bogăţiile de interes public ale subsolului, spaţiulaerian, apele cu potenţial energetic valorificabil, deinteres naţional, plajele, marea teritorială, resurselenaturale ale zonei economice şi ale platouluicontinental, precum şi alte bunuri stabilite de lege, facobiectul exclusiv al proprietăţii publice.�

Amendament dep. Dumitru Chiriţă

Apele cu potenţial energetic valorificabil, de interesnaţional, sunt similare bogăţiilor de interes public alesubsolului (cum ar fi gazul, cărbunele etc.), care suntproprietate publică, având în vedere importanţa lor înasigurarea balanţei energetice a ţării, în condiţiile uneieconomii concurenţiale; altminteri, cei careexploatează, de exemplu, o hidrocentrală, vor puteaelimina orice altă concurenţă prin luarea în stăpânire aîntregului curs de apă.

30. pct.55prop.leg

- Alineatul (4) al art.139 va avea următorul cuprins:�(4) Consilierii de conturi sunt numiţi de Parlamentpentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi prelungitsau înnoit. Membrii Curţii de Conturi suntindependenţi şi inamovibili, potrivit legii. Ei suntsupuşi incompatibilităţilor prevăzute de lege pentrujudecători.�

Alineatul (4) al art.139 va avea următorul cuprins:�(4) Consilierii de conturi sunt numiţi de Parlamentpentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi prelungit sauînnoit. Membrii Curţii de Conturi sunt independenţi înexercitarea mandatului lor şi inamovibili pe toatădurata acestuia. Ei sunt supuşi incompatibilităţilorprevăzute de lege pentru judecători.Amendament Guvern

Pentru asigurarea stabilităţii şi independenţieiconsilierilor de conturi, similar cu statutul judecătorilorCurţii Constituţionale.

31. pct.55prop.leg

- După alineatul (5) al articolului 139 se adaugă un noualineat, (6) cu următorul cuprins:�(6) Revocarea membrilor Curţii de Conturi se facede Parlament, în cazurile şi condiţiile prevăzute delege.Amendament Guvern

Posibilitatea revocării, în condiţiile şi în cazurileprevăzute de lege, este justificată, ţinând seama deimportanţa consilierilor de conturi în realizarea roluluiconstituţional al Curţii de Conturi.


Nr.

crt.



Constituţie


32. pct.60prop.leg

Alineatul (2) al art.1451 va avea următorul cuprins:(2) Ca urmare a aderării, prevederile tratatelorconstitutive ale Uniunii Europene, precum şi alereglementărilor derivate din acestea, care au caracterobligatoriu, au prioritate faţă de dispoziţiile contraredin legile interne, cu respectarea prevederilor actuluide aderare.

Alineatul (2) va avea următorul cuprins:(2) Ca urmare a aderării, prevederile tratatelorconstitutive ale Uniunii Europene, precum şi celelaltereglementări comunitare cu caracter obligatoriu, auprioritate faţă de dispoziţiile contrare din legile interne,cu respectarea prevederilor actului de aderare.Amendament Guvern

Pentru simplificarea reglementării, deoarecereglementările comunitare cu carcter obligatoriureprezintă legislaţia derivată din actele constitutive.

33. pct.60prop.leg

Articolul 1452 se modifică şi va avea următorul cuprins :Articolul 1452 � Aderarea României la TratatulAtlanticului de Nord se face prin lege adoptată în şedinţacomună a Camerei Deputaţilor şi Senatului cumajoritatea de două treimi din numărul deputaţilor şisenatorilor. �Amendament Guvern

Pentru acurateţea reglementării.

34. pct.61prop.leg.

- După alin.(2) al art.151 se introduce un alineat nou, (21),cu următorul cuprins:�(21) Prevederile alineatului (1) al articolului 83 seaplică începând cu următorul mandat prezidenţial.�Amendament A. Iorgovan

Întrucât prevederile alineatului (1) al articolului 83 aravea caracter retroactiv în ceea ce priveşte actualulmandat prezidenţial şi ar constitui o încălcare a acestuimandat, astfel cum a fost acordat de electorat.

_______________________

Anexa 2. – Amendamente respinse 1

ANEXA 2.

A M E N D A M E N T E R E S P I N S EA M E N D A M E N T E R E S P I N S EA M E N D A M E N T E R E S P I N S EA M E N D A M E N T E R E S P I N S EN

r.cr

t.



Constituţie

TEXTdin propunerea legislativă sau din Constituţie AMENDAMENT

MOTIVARE1. argumente în favoarea amendamentului2. argumente de respingere a amendamentului

1. art.1 alin.(1)Constituţie

(1) România este stat naţional, suveran şiindependent, unitar şi indivizibil.

Alineatul (1) al articolului 1 se modifică şi vaavea următorul cuprins:�(1) România este stat suveran şi independent,unitar şi indivizibil�

Amendament UDMR

1. Există constituţii în care nu a fost prevăzut caracterulnaţional.

2. Este contar prevederilor art. 148 alin. 1 dinConstituţie, care nu face obiectul revizuirii şi corespundepct.2 din proiectul de Constituţie a Uniunii Europene,conform căruia �Uniunea Europeană respectă identitateanaţională a statelor membre�.

2. pct.1prop.leg.

La articolul 1, se introduc două noi alineate, (4) şi(5), cu următorul cuprins:

După alineatul (3) al articolului 1 se introducdouă alineate, alin.(4) şi alin.(5), cu următorulcuprins:Amendament dep. Emil Rădulescu

1. Propunere redacţională.2. Lipsit de obiect faţă de avizul Consiliului Legislativ.

3. - (4) Statul se organizează potrivit principiului separaţiei şiechilibrului puterilor - legislativă, executivă şijudecătorească - în cadrul democraţiei constituţionale.

Alineatul (4) al articolului 1 se modifică şi vaavea următorul cuprins:(4) Statul se organizează după principiul separaţieişi echilibrului puterilor şi principiulsubsidiarităţii.�Amendament dep. Vekov Karoly

1. Subsidiaritatea este un principiu acceptat în UniuneaEuropeană.

2. Subsidiaritatea nu este un principiu al statelor unitareşi se justifică numai în statele federale sau regionale,inclusiv în mecanismele decizionale ale Uniunii Europene.

4. pct.1prop.leg.

Alineatul (4) al articolului 1 se modifică şi vaavea următorul cuprins:Statul român se organizează conform principiuluiseparaţiei şi echilibrului puterilor în cadruldemocraţiei constituţionale.Amendament dep. Ioan Timiş

1. Precizarea că norma se referă la statul român.2. Precizare inutilă faţă de prevederile art. 1 alin. 2 şi

denumirea marginală a articolului.

5. pct.2prop.leg.

Alineatul (1) al articolului 2 se modifică şi va aveaurmătorul cuprins:�(1) Suveranitatea naţională aparţine poporuluiromân, care o exercită prin organele salereprezentative, constituite prin alegeri libere,periodice şi corecte, precum şi prin referendum.�

Alineatul (1) al articolului 2 se modifică şi vaavea următorul cuprins:�(1) Suveranitatea naţională aparţine poporuluiromân, care o exercită prin autorităţile salereprezentative, constituite prin alegeri libere,periodice şi corecte, precum şi prin referendum.�Amendament P.N.L.

1. Înlocuirea sintagmei �organe reprezentative� cu ceade �autorităţi reprezentative� conform prevederilorTitlului III din Constituţie.

2. Termenele �organe� sau �autorităţi� sunt utilizateîntr-un mod echivalent în tot cuprinsul Constituţiei, cum arfi în ceea ce priveşte Parlamentul, acesta fiind organulreprezentativ suprem, conform art.58 alin.1; acceptareaamendamentului presupune repunerea în discuţie, în modinutil, a majorităţii prevederilor constituţionale referitoarela regimul politic.


Nr.

crt.



Constituţie



6. pct.2prop.leg.

Alineatul (1) al articolului 2 se modifică şi vaavea următorul cuprins:Suveranitatea României aparţine cetăţenilor ţării,care o exercită prin organele lor reprezentative,constituite prin alegeri libere, periodice şi corecte, şiprin referendum.

Amendament dep. Vekov Karoly

1. Renunţarea la principiul suveranităţii naţionale.2. Principiul suveranităţii naţionale este o tradiţie a

constituţionalismului românesc şi european, care nu esteafectat de integrarea în Uniunea Europeană, întrucâtaceasta nu generează o supra-suveranitate.

7. pct.2prop.leg.

Alineatul (1) al articolului 2 se modifică şi va aveaurmătorul cuprins:

Alineatul (1) al articolului 2 va avea următorulcuprins:

Amendament dep. Emil Rădulescu


8. pct.2prop.leg.

După alineatul (1) al articolului 2 se introduce unnou alineat, (11), cu următorul cuprins:(11) Anumite drepturi suverane sau exercitareaacestora împreună cu alte state, pot fi transmise,prin tratate internaţionale, către organizaţiiinternaţionale sau organe ale acestora. În acestecazuri, actele juridice şi hotarârile judecătoreştiobligatorii pentru statul român, adoptate deorganizaţia internaţionala sau de organeleacesteia pot avea aplicabilitate directă în sistemuljuridic intern si pot avea prioritate faţa denormele juridice interne.

Amendament Toro Tibor

1. Este o soluţie ce se regăseşte în unele constituţiieuropene, cum ar fi cea a Germaniei.

2. Problema a fost rezolvată în art. 1451 şi 1452 numai înce priveşte integrarea euro-atlantică, ce singură se justificăfaţă de voinţa populară din România. Dacă soluţiaintegrării ar fi de principiu, ea ar permite, fără consultareapoporului, orice fel de integarare.

9. pct.2prop.leg.

- Se adaugă alin.11 cu următorul conţinut:(11) Transferul unor atribuţii de suveranitatecătre instituţiile comunitare se face în baza uneilegi organice în procedura prevăzută deConvenţia Europeană.

Amendament dep. Ioan Timiş

1. Pregătirea disponibilităţii de cesiune de suveranitate.2. Soluţia este reglementată la art. 1451 alin. 1 din

propunerea legislativă în sensul transferului unor atributeşi exercitării în comun a unor competenţe, ceea ce nuimplică ştirbirea suveranităţii, ci realizarea ei în condiţiisuperioare, mai ales că Uniunea Europeană nu arepersonalitate juridică şi deci nu beneficiază de o supra-suveranitate.


Nr.

crt.



Constituţie




(3) Teritoriul este organizat, sub aspect adminstrativ,în comune, oraşe şi judeţe. în condiţiile legii, uneleoraşe sunt declarate municipii.

Alineatul (3) al articolului 3 se modifică şi va aveaurmătorul cuprins:�(3) Teritoriul este organizat, sub aspectadminstrativ, în comune, oraşe şi judeţe, încondiţiile legii, unele oraşe sunt declarate municipii.Prin lege organică se pot stabili şi alte forme deorganizare a administrativă a teritoriului.�

Amendament UDMR

1. Pentru crearea posibilităţii unor noi forme deorganizare administrativă a teritoriului.

2. Legiuitorul ordinar, chiar printr-o lege organică, nupoate modifica o normă constituţională, ceea ce constiuie ocaracteristică a constituţionalismului românesc şi a celuieuropean.

11. pct.3prop.leg.

�(1) Statul are ca fundament unitatea poporuluiromân şi solidaritatea cetăţenilor săi.�

Art.4 al.1 �solidaritatea cetăţenilor săi �se elimină.

Amendament PRM

1. Să se reţină la nivelul normei constituţionale doarunitatea poporului român.

2. Solidaritatea cetăţenilor constiuie substanţa unităţiipoporului şi este un principiu european general .

12. pct.3prop.leg.

Alineatul (1) al articolului 4 se modifică şi va aveaurmătorul cuprins:

Alineatul (1) al articolului 4 va avea următorulcuprins:



13. pct.3prop.leg.

- După alineatul (2) al articolului 4 se introduce unnou alineat, (3), cu următorul cuprins:(3) Statul român este responsabil pentrucomunităţile naţionale, etnice şi lingvistice aleromânilor de peste graniţele sale. În acest sensstatul sprijină păstrarea şi dezvoltarea identităţiinaţionale a acestor comunităţi în forme şi condiţiistabilite prin lege.

Amendament Toro Tibor

1. Precizarea responsabilităţii statului pentru românii dinafara graniţelor.

2. Problema este reglementată în mod corespunzător laart.7 din Constituţie şi nu se justifică crearea unui temeiconstituţional pentru o lege similară celei privindmaghiarii de peste graniţă, întrucât nu corespundestandardelor europene în acest domeniu.

14. art. 5Constituţie

(1) Cetăţenia română se dobândeşte, se păstrează sause pierde în condiţiile prevăzute de legea organică.(2) Cetăţenia română nu poate fi retrasă aceluia carea dobândit-o prin naştere.

Art.5 se completează, după alin.(2), cu un noualineat, (3)�(3) Este român în sensul prezentei Constituţiioricine are naţionalitate română sau a fostadmis pe teritoriul României, aşa cum era el la1 ianuarie 1940, în calitate de cetăţean român,de soţ sau de descendent al unui cetăţeanromân.�

Amendament dep. Vasile Moiş

1. Definirea calităţii de român.2. Definirea apartenenţei etnice a unei persoane depinde

exclusiv de opţiunea sa şi nu poate fi impusă printr-onormă constituţională.


Nr.

crt.



Constituţie




(1) Statul recunoaşte şi garantează persoaneloraparţinând minorităţilor naţionale dreptul lapăstrarea, la dezvoltarea şi la exprimarea identităţiilor etnice, culturale, lingvistice şi religioase.

(2) Măsurile de protecţie luate de stat pentrupăstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţiipersoanelor aparţinând minorităţilor naţionaletrebuie să fie conforme cu principiile de egalitate şide nediscriminare în raport cu ceilalţi cetăţeniromâni.

Înaintea alineatului (1) al articolului 6 se introduce unnou alineat, cu următorul cuprins:(1) �Statul recunoaşte şi protejeazăminorităţile, naţionale, ca fiind comunităţinaţionale minoritare, elemente (factori)constitutive ale statului, cu o identitate etnică,culturală, lingvistică şi religioasă proprie, carese integrează în societatea româneascăreprezentând o valoare incontestabilă.�Amendament UDMR

1. Instituirea unei noi structuri a comunităţilor naţionaleminoritare.

2. Comunitatea naţională minoritară este un conceptcontrar prevederilor art.4 din Constituţie, de natură aacutiza conflictele etnice şi contar concepţiei europeneprivind protecţia persoanelor aparţinând minorităţilornaţionale. Potrivit avizului Comisiei de la Veneţia,adoptarea unui asemenea concept ar implica şi instituireaconceptului de �majoritate naţională�, aplicabil şiromânilor de peste graniţă, exacerbând, un criteriu denatură conflictuală, contrar integrării României în UniuneaEuropeană.


Alin.1 al art.6 se modifică şi va avea următorulcuprins:(1) Statul recunoaşte şi garantează tuturorcetăţenilor, inclusiv celor aparţinând minorităţilornaţionale, dreptul la păstrarea, la dezvoltarea şi laexprimarea identităţii lor etnice, culturale,lingvistice şi religioase.Amendament PD

1. Conform modelului constituţiei Republicii Moldovadin 1994.

2. Problema este reglementată la art.4 şi art. 6 dinConstituţie, iar modelul avut în vedere s-a dovedit practicde natură a submina unitatea statului prin acutizareaconflictelor existente în Republica Moldova.


Alin.2 al art.6 se modifică şi va avea următorulcuprins:(2) Măsurile de protecţie luate de stat pentrupăstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţiipersoanelor aparţinând comunităţilor naţionaleminoritare şi a persoanelor aparţinând acestorcomunităţi trebuie să fie conforme cu principiulegalităţii, egalităţii şanselor şi a nediscriminării.Amendament UDMR

1. Statutul comunităţilor naţionale minoritare şi apersoanelor care le compun pe temeiul principiuluiegalităţii de şanse şi a nediscriminării

2. Principiile avute în vedere sunt incomplete şi seregăsesc în reglementarea mult mai amplă a art.4 alin.2 dinConstituţie, astfel încât adoptarea amendamentului nu arconduce decât la o discriminare nejustificată.


După alineatul (2) al articolului 6 se introduce un noualineat, (21), cu următorul cuprins:(21) �Instituţiile comunităţilor naţionale înfiinţatecu scopul păstrării, dezvoltării şi exprimăriiidentităţii etnice, culturale, lingvistice şi religioase,se organizează pe baza principiului autonomiei şi alsubsidiarităţii.�Amendament UDMR

1. Instituţionalizarea conceptului de comunităţi naţionaleprin autonomizarea acestora.

2. Autonomizarea conceptului de comunitate naţională nueste justificată pentru motivele arătate la amendamentul 15.


Nr.

crt.



Constituţie




Art.6 va avea următorul cuprins:(1) Identitatea naţională, etnică sau lingvistică

este un drept fundamental al omului.(2) Orice cetăţean are dreptul de a alege liber

apartenenţa la o comunitate naţională, etnicăsau lingvistică.

(3) Statul recunoaşte şi garantează dreptulpersoanelor aparţinând minorităţilor naţionalede a păstra, dezvolta şi expnima identitateanaţională, etnică sau lingvistică.

(4) Statul recunoaşte minorităţile naţionale cafiind comunităţi naţionale minoritare, factoriconstitutivi ai statului având identitatenaţională, etnică, lingvistică, culturală şireligioasă proprie, care se integrează însocietatea românească reprezentând o valoareincontestabilă.

(5) Măsurile luate de stat pentru păstrarea,dezvoltarea şi exprimarea identităţiicomunităţilor naţionale minoritare şi apersoanelor aparţinând acestor comunităţitrebuie să fie conforme cu principiul egalităţii,egalităţii şanselor şi a nediscriminării.

(6) Comunităţile naţionale minoritate potsolicita şi dobândi dreptul la autonomieculturală.

(7) Dreptul la autonomie culturală se exercită,pe baza unor prerogative de drept public îndomeniul învăţământului, culturii,comunicaţiei, precum şi în alte domenii alevieţii comunitare, prin instituţii proprii, care seînfiinţează şi funcţionează pe baza unor legispeciale.

(8) Statul sprijină întărirea legăturilorcomunităţilor naţionale minoritare cu naţiuneade care aparţin.

Amendament dep. Kovács Zoltán, Pécsi Ferenc,Szilágyi Zsolt, Toró Tibor, Vekov Károly

1. Instituţionalizarea conceptului de comunitatenaţională şi a autonomiei culturale.

2. Art. 6 din Constituţie consacră dreptul la identitate, iarpropunerea de modificare nu se justifică ţinând seama deprincipiile constituţionalismului românesc, de prevederileart.4 din Constituţie şi de tendinţele moderne de apropiereşi dezvoltare a etniilor în cadrul Uniunii Europene şi deprevederile proiectului de Constituţie a Uniunii Europene(pct.2), conform căruia �Uniunea Europeană respectăidentitatea naţională a statelor membre.�


Nr.

crt.



Constituţie



20. pct.4prop.leg.

Articolul 9 se modifică astfel:- Denumirea va fi: �Sindicatele, patronatele şiasociaţiile profesionale�- Cuprinsul articolului va fi: �Articolul 9 � Sindicatele, patronatele şiasociaţiile profesionale se constituie şi îşidesfăşoară activitatea potrivit cu statutele lor, încondiţiile legii. Ele contribuie la apărarea drepturilorşi la promovarea intereselor profesionale, economiceşi sociale ale salariaţilor şi ale membrilor asociaţiilorpatronale sau profesionale.�

Articolul 9 se modifică astfel:Denumirea marginală va fi: �Patronatele,sindicatele şi asociaţiile profesionale�Cuprinsul articolului va fi: �Articolul 9 � Patronatele, sindicatele,şi asociaţiileprofesionale se constituie şi îşi desfăşoară activitateapotrivit cu statutele lor, în condiţiile legii. Ele contribuiela apărarea drepturilor şi la promovarea intereselorprofesionale, economice şi sociale ale salariaţilor şimembrilor asociaţiilor patronale sau profesionale.�Amendament P.N.L. + dep. Valeriu Stoica

1. Inversarea ordinii între patronate şi sindicate întrucâtîn dezvoltarea istorică patronii sunt o condiţie pentruexistenţa salariaţilor şi implicit a sindicatelor.

2. Completarea textului actual nu justifică o asemeneainversare, întrucât ordinea constituţională într-un statdemocratic trebuie să aibă în vedere ponderea în totalitateapopulaţiei a grupărilor la care se referă. În plus, sub aspectnormativ, această enumerare nu are nici o semnificaţie.

21. pct.4prop.leg.

Titlul articolului 9 va avea următoareadenumire:�Sindicatete şi patronatul�Amendament dep. Emil Rădulescu

1. Eliminarea asociaţiilor profesionale.2. Eliminarea propusă nu se justifică cât timp însăşi

sindicatele şi patronatele sunt expresia dreptului deasociere pe criterii profesionale.

22. pct.4prop.leg.

Păstrarea denumirii iniţiale şi eliminarea dinconţinutul articolului a expresiei �patronatele şiasociaţiile profesionale�.


1. Eliminarea asociaţiilor profesionale şi patronale2. Eliminarea propusă nu se justifică cât timp sindicatele

însăşi sunt o expresie a dreptului la asociere pe criteriulprofesional, ca şi patronatele şi asociaţiile profesionale.

23. pct.4prop.leg.

După alineatul (2) al articolului 11 se introduce unnou alineat, (3), cu următorul cuprins:

La articolul 11, se introduce un nou alineat,alin.(3), cu următorul cuprins:


1. Propunere redacţională2. Lipsit de obiect faţă de avizul Consiliului Legislativ


(3) Imnul naţional al României este "Deşteaptă-teromâne".

Eliminarea art.12 alin.13 din Constituţie.Amendament PD + dep. Şt. Cazimir

1. Eliminarea imnului naţional deoarece în uneleconstituţii, cum ar fi a Germaniei, el nu e prevăzut ca atare.

2. Imnul este cel al Revoluţiei Române din decembrie1989 şi eliminarea sa ar avea semnificaţia renunţării la acestsimbol tradiţional pentru cântecele patriotice specificeRomâniei. Soluţia trecerii imnului în legea fundamentală seregăseşte şi în alte constituţii, cum ar fi cea a Franţei, care apreluat imnul Revoluţiei Franceze de la 1789.


Capitala României este municipiul Bucureşti. Art.14 din Constituţie poate lipsi.Amendament PD

1. Nu este de nivel constituţional.2. Consacrarea constituţională a Bucureştiului ca fiind

capitala ţării este încă din Constituţia din 1866 (art. 125) şi seregăseşte şi în alte constituţii, cum ar fi cea a Spaniei (art. 5).


Nr.

crt.



Constituţie



26. pct.6prop.leg.

Alineatul (3) al articolului 16 se modifică şi va aveaurmătorul cuprins:�(3) Funcţiile şi demnităţile publice, civile saumilitare, pot fi ocupate de persoanele care aucetăţenia română şi domiciliul în ţară.Statul român garantează egalitatea de şanse întrefemei şi bărbaţi pentru ocuparea acestor funcţii.�

Alineatul (3) al articolului 16 se modifică şi vaavea următorul cuprins:�(3) Demnităţile publice, precum şi funcţiilemilitare, pot fi ocupate de persoanele care aucetăţenia română şi domiciliul în ţară. Accesul lafuncţiile publice civile este supus condiţiilordefinite prin lege (organică). Statul romângarantează egalitatea de şanse între femei şi bărbaţipentru ocuparea acestor funcţii.�Amendament P.N.L. + dep. Valeriu Stoica

1. Pentru ca funcţiile publice civile să nu fie condiţionatede calitatea de cetăţean român şi nici de obligativitateadomiciliului în ţară, ci numai de legea organică.

2. Nu se justifică ca funcţiile publice să aibă un statutconstituţional în cazul celor militare, şi de nivelul legiiorganice în cazul celor civile, spre diferenţă de temeiulactual, care este exclusiv constituţional. Funcţia publică,fiind în interesul publicului, nu poate fi exercitată într-unstat suveran decât de cetăţenii ţării, iar condiţia domiciliuluiîn ţară este indispensabilă pentru îndelinirea acestei funcţiiîn slujba fiecărui cetăţean (altminteri, statul ar trebui săsuporte cheltuielile celui care are nevoie de serviciilefuncţionarului public cu domiciliul în străinătate).

27. pct.6prop.leg.

Alineatul (3) al articolului 16 se modifică şi va aveaurmătorul cuprins:�(3) Funcţiile şi demnităţile publice, civile saumilitare, pot fi ocupate de persoanele care aucetăţenia română şi domiciliul în ţară.�

Amendament PRM

1. Egalitatea între sexe nu poate fi redusă numai ladomeniul ocupării funcţiilor şi demnităţilor publice.

2. Prevederea în cauză nu reduce această egalitate doarla ocuparea funcţiilor şi demnităţilor publice ţinând seamade art. 4 şi art. 16 din Constituţie, însă ea se justifică penecesitatea precizării acestui principiu într-un domeniu deinteres deosebit pentru viaţa politică a ţării, în concordanţăcu tendinţele generale europene.

28. pct.6prop.leg.

Alineatul (3) al articolului 16 va avea următorul cuprins:Amendament dep. Emil Rădulescu


29. art.18 alin.2Constituţie

(2) Dreptul de azil se acordă şi se retrage încondiţiile legii, cu respectarea tratatelor şi aconvenţiilor internaţionale la care România esteparte.

Alineatul (2) al articolului 18 se modifică şi vaavea următorul cuprins:(2) Dreptul de azil se acordă şi se retrage încondiţiile legii, cu respectarea tratatelorinternaţionale la care România este parte, precumşi începând cu data la care România va devenimembră a Uniunii Europene, în conformitatecu dispoziţiile actelor cu caracter obligatoriuadoptate în cadrul acesteia.Amendament P.N.L. + dep. Valeriu Stoica

1. Precizarea caracterului obligatoriu al legislaţieiUniunii Europene legată de dreptul de azil.

2. Obligativitatea legislaţiei comunitare estereglementată la art. 1451; de aceea reluarea acesteiobligaţii numai în legătură cu dreptul de azil ar puteainduce soluţia că faţă de alte prevederi comunitare,obligativitatea este de altă natură, ceea ce ar putea conducela soluţii contradictorii şi nejustificate.

30. pct.7prop.leg.

După alineatul (1) al articolului 19 se adaugă un noualineat, cu următorul cuprins:�(11) Prin derogarea de la alineatul (1), cetăţeniiromâni pot fi extrădaţi în baza convenţiilorinternaţionale la care România este parte, încondiţiile legii şi pe bază de reciprocitate.�

Păstrarea textului iniţial al Constituţiei.


1. Eliminarea posibilităţii extrădării cetăţenilor români2. Posibilitatea extrădării este necesară pentru crearea

unui spaţiu juridic de securitate în cadrul UniuniiEuropene, cât şi pentru lupta împotriva unor flagele cucaracter internaţional cum sunt terorismul, traficul dedroguri, de fiinţe umane, de arme etc.


Nr.

crt.



Constituţie



31. art.21 alin.1Constituţie

(1) Orice persoană se poate adresa justiţiei pentruapărarea drepturilor, a libertăţilor şi a intereselor salelegitime.

Alineatul (1) al articolului 21 se modifică şi vaavea următorul cuprins:�(1) Orice persoană se poate adresa unei instanţeindependente şi imparţiale, instituite de lege,pentru apărarea drepturilor, a libertăţilor şi aintereselor sale legitime.�Amendament P.N.L. + dep. Valeriu Stoica

1. Dreptul la justiţie presupune instanţe independente şiimparţiale.

2. Problema este soluţionată prin amendarea art. 123.

32. pct.8prop.leg.

După alineatul (2) al articolului 21 se introducdouă noi alineate, (3) şi (4), cu următorul cuprins:

După alineatul (2) al articolului 21 se introduc douăalineate, alin.(3) şi alin.(4), cu următorul cuprins:Amendament dep. Emil Rădulescu


33. - - După art.22 se introduce un articol nou, 221- Denumirea: ,,Clonarea umană procrearea asistatămedical, ingineria genetică şi transplantul de organe�- Cuprinsul articolului:�Art.221: (1) Fiinţa umană şi mediul său deviaţă sunt protejate prin lege împotrivaabuzurior pe calea ingineriei genetice.(2) Pe teritoriul României este interzisă oriceformă de clonare a fiinţei umane precum şiintervenţiile în patrimoniul genetic al gameţilorşi embrionior umani.(3) Utilizarea patrimoniului germinal şi geneticuman în scopul procreării asistate medical seface în condţiile legii, cu asigurarea protecţieidemnităţii umane, a persoanei şi a famiiei.Recurgerea la metoda de procreare asistatămedical este posibilă numai în cazuri desterilitate ori când există pericolul transmiteriiunei boli grave pe cale genetică. Patrimoniulgenetic al unei persoane nu poate fi analizat,înregistrat şi comunicat fără acordul acesteia.(4) Transplantul de organe, de ţesuturi şi de celuleumane se face numai în condiţiile legii. Cedareaorganelor, ţesuturior şi celulelor umane estegratuită. Comerţul cu organe, ţesuturi şi celuleumane este interzis.�Amendament dep. Vasile Moiş

1. Pentru prevenirea abuzurilor pe cale de ingineriegenetică sau transplant de organe.

2. Problema nu este de domeniul Constituţiei, ci a legii,deoarece ingineria genetică poate constitui nu numai unfactor de risc negativ, ci şi de progres în lupta împotrivaanumitor boli. De asemenea transplantul de organe, câttimp nu are o semnificaţie penală, este un factor de apărarea sănătăţii, astfel încât, prin natura sa, nu este de domeniullegiuitorului constituant, ci al celui ordinar.


Nr.

crt.



Constituţie



34. pct.9prop.leg.

Art. 23 se modifică astfel:- Alineatul (4) va avea următorul cuprins:�(4) Arestarea preventivă se dispune numai de instanţade judecată.�- După alineatul (4) se introduc trei noi alineate, (41),(42) şi (43), cu următorul cuprins:�(41) ....��(42) În faza de judecată, arestarea preventivă se menţinepână la împlinirea duratei de 30 de zile atunci când aceastămăsură a fost dispusă în faza de urmărire penală şi sepoate prelungi cu câte o durată de cel mult 30 de zile.��(43) ...�- Alineatul (6) va avea următorul cuprins:�(6) Punerea în libertate a celui reţinut sau arestat esteobligatorie, dacă motivele acestor măsuri au dispărut,precum şi în alte situaţii prevăzute de lege.�

Art.23 se modifică astfel:- Alineatul (4) va avea următorul cuprins:� (4) Arestarea preventivă se dispune numai dejudecător.�- Alineatul (42) se modifică şi va avea următorul cuprins:�(4)² În faza de judecată, arestarea preventivă semenţine până la împlinirea duratei de 30 de zile şi sepoate prelungi cu câte o durată de cel mult 30 dezile, dacă instanţa constată că sunt îndeplinitecondiţiile prevăzute de lege. Dacă s-a pronunţato hotărâre de condamnare, arestarea preventivăse poate menţine până la soluţionarea definitivăa căilor de atac�.


1. Corelarea cu art. 27 alin. 3 privind percheziţiile.2. Arestarea preventivă, întrucât presupune lipsirea de

libertate necesită o precedură mai severă în ceea cepriveşte admiterea sa numai de către o instanţă de judecatăşi pe o durată care să minimalizeze pericolul oricărui abuz.

35. pct.9prop.leg.

Alin.(4) al art.23 va avea următorul cuprins:Amendament dep. Emil Rădulescu


36. pct.9prop.leg.

Alineatul (4) al art.23 va avea următorul cuprins:(4) Arestarea preventivă se poate dispune numai întemeiul unui mandat emis de judecător.Amendament PD

1. Pentru simplificarea posibilităţii de emitere amandatului de arestare.

2. Arestarea preventivă, constituind o pierdere, chiarlimitată, a dreptului constituţional la libertate individuală,presupune o garanţie mai severă pe care o poate asiguranumai instanţa de judecată.

37. pct.9prop.leg.



38. pct.9prop.leg.

Alineatul (4) al art.23 va avea următorul cuprins:�(4) Arestarea preventivă se dispune numai deinstanţa de judecată, cu excepţia mandatului dearestare preventivă provizorie, care poate fiemis de procuror, pentru o perioadă de maxim5 zile.�Amendament dep. Gh. Duţu

1. Necorelarea cu noul Cod de procedură penală,conform căruia şi procurorul poate dispune arestareapreventivă pe o perioadă de trei zile.

2. Norma constituţională este pentru a inova legislaţia şinu pentru a fi pusă de acord cu ea. Dreptul procurorului dea dispune arestarea este nejustificat cât timp acesta nu seîncadrează în puterea judecătorească.

39. pct.10prop.leg.

Alineatul (3) al articolului 27 se modifică şi va aveaurmătorul cuprins:�(3) Percheziţiile pot fi dispuse de judecător şi pot fiefectuate numai în formele prevăzute de lege.�

Alineatul (3) al articolului 27 se modifică şi vaavea următorul cuprins:�(3) Percheziţia se dispune numai de judecător şipoate fi efectuată numai în formele prevăzute de lege.�Amendament P.N.L. + dep. Valeriu Stoica

1. Propunere redacţională pentru sublinierea exclusivităţiijudecătorului în dispunerea percheziţiei.

2. Propunere inutilă, întrucât textul în forma actuală esteclar cu privire la această exclusivitate.


Nr.

crt.



Constituţie



40. pct.10prop.leg.

Alineatul (3) al articolului 27 se modifică şi vaavea următorul cuprins:�(3) Percheziţiile pot fi dispuse numai de judecătorşi pot fi efectuate exclusiv în formele prevăzute delege. În cazul infracţiunilor flagrante,percheziţiile pot fi dispuse şi de procuror.�Amendament dep. Gh. Duţu

1. Pentru ca percheziţia să se poată dispune şi deprocuror, în cazul infracţiunilor flagrante.

2. Indicarea a două autorităţi (procurorul şi judecătorul)pentru a dispune percheziţia, chiar în cazul infracţiuniiflagrante, este o soluţie conflictuală, întrucât ar puteagenera decizii contradictorii între procuror şi judecător şieste de natură să altereze garanţia constituţională pe care oreprezintă aprobarea percheziţiei numai de către oautoritate independentă, care este exclusiv judecătorul.

41. - - După art.29 se introduce un articol nou, 291,- Denumirea: ,, Libertatea economică�- Cuprinsul articolului:,,Art.291: Libertatea economică a fiecarui cetăţeaneste garantată. Ea presupune accesul liber la oactivitate economică lucrativă precum şi exercitarealiberă a acesteia �.Amendament dep. Vasile Moiş

1. Definirea noţiunii de libertate economică.2. Libertatea economică nu poate avea ca fundament

decât libera iniţiativă fără de care este lipsită de substanţă.Ori libera iniţiativă a fost consacrată constituţional prinprevederile din propunerea legislativă de revizuirereferitoare la art. 134 alin. 1.


(4) Învăţământul de stat este gratuit, potrivit legii. Alineatul (4) al articolului 32 se modifică şi vaavea următorul cuprins:(4) Invăţământul de stat e gratuit.

Amendament PD

1. Pentru instituirea gratuităţii învăţământului de stat.2. Ca şi în restul Europei, gratuitatea învăţământului de

stat nu este asigurată decât în condiţiile legii, spre a seputea astfel realiza concurenţa cu învăţământul particular,aspect esenţial pentru dezvoltarea învăţământului înansamblul său. În perioada antebelică tot învăţământul destat era cu plată, iar gratuitatea se asigura numai prinintermediul unor burse acordate în funcţie de merit şi desituaţia socială a beneficiarului.

43. - - După art.33 se introduce un articol nou, 331,Denumirea: Dreptul la mediu sănătos şi echilibratecologicCuprinsul articolului:(1) Statul recunoaşte şi asigură dreptul oricăreipersoane la un mediu înconjurător sănătos şiechilibrat ecologic.(2) Statul este obligat să asigure cadrullegislativ necesar şi adecvat pentru exercitareaacestui drept.(3) Persoanele fizice şi juridice au îndatorireade a proteja şi a ameliora mediu înconjurător.

Amendament UDMR

1. Definirea dreptului la mediu sănătos.2. Dreptul la un mediu sănătos este reglementat prin

art.461 din propunerea legislativă de revizuire. Consacrareaconstituţională a dreptului la un mediu sănătos constituie otendinţă caracteristică a evoluţiei legislaţiei europene.Modalităţile de realizare a acestui drept, prin diversitatealor, amploarea investiţiilor şi a formelor de răspundere pecare le generează nu sunt de natura normei constituţionaleşi în toate ţările reclamă intervenţia legiuitorului ordinar,mai ales că legislaţia în acest domeniu este în plinăformare şi evoluţie.


Nr.

crt.



Constituţie




(1) Cetăţenii au drept de vot de la vârsta de 18 ani,împliniţi până în ziua alegerilor inclusiv.

Alin.(1) al art.34 (actual) se completează.Cuprinsul completării: ,,Participarea la vot esteobligatorie, sub sancţiunea prevăzută de lege.�


1. Obligativitatea votului pentru combatereaabsenteismului.

2. Constituind un drept constituţional, votul nu poate fiobligatoriu. Obligativitatea votului, ce exista în perioadaantebelică, nu a constituit un mijloc de combatere aabsenteismului deoarece votanţii ce nu vor să se exprime,chiar dacă sunt obligaţi să voteze, o vor face în modalităţi acărui efect va fi numai creşterea voturilor nule. De aceea,obligativitatea votului, în general, a fost eliminată în toatelegislaţiile europene şi reintroducerea lui la nivelulConstituţiei ar avea semnificaţia unei evoluţii negative.


(2) Candidaţii trebuie să fi împlinit, până în ziuaalegerilor inclusiv, vârsta de cel puţin 23 de ani,pentru a fi aleşi în Camera Deputaţilor sau înorganele locale, şi vârsta de cel puţin 35 de ani,pentru a fi aleşi în Senat sau în funcţia de Preşedinteal României.

Alineatul (2) al art. 35 se modifică şi va aveaurmătorul cuprins:(2) Candidatii trebuie sa fi împlinit, până înziua alegerilor inclusiv, vârsta de cel puţin 23 deani pentru a fi aleşi în Camera Deputaţilor, înSenat, în organele locale sau în funcţia dePreşedinte al României.

Amendament PD

1. Desfiinţarea censului de vârstă dintre CameraDeputaţilor şi Senat, precum şi pentru PreşedinteleRomâniei

2. În condiţiile bicameralismului, desfiinţarea censuluide vârstă dintre cele două Camere este nejustificată,întrucât acest cens este unul dintre elementele esenţiale dediferenţiere dintre cele două Camere şi constituie una dincauzele ce justifică structura duală a Parlamentului. Deaceea el se regăseşte în majoritatea regimurilor bicamerale.De asemnea, funcţia de Preşedinte al României presupuneo experienţă politică legată de pragul de vârstă actual.

46. pct.12prop.leg.

După articolul 35 se introduce un nou articol, 351,cu următorul cuprins:- Denumirea va fi: �Alegerile pentru ParlamentulEuropean�- Cuprinsul articolului va fi:�Art.351. În condiţiile aderării României la UniuneaEuropeană, cetăţenii români au dreptul de a alege şide a fi aleşi în Parlamentul European�.

Cuprinsul articolului va fi:�În cazul aderării României la organizaţii supra-statale care presupun alegeri pentru structuriparlamentare proprii, cetăţenii români au dreptulde a alege şi de a fi aleşi în respectivele structuriparlamentare�.

Amendament dep. Sever Meşca

1. Dreptul cetăţenilor de a alege şi de a fi aleşi înstructurile parlamentare a organizaţiilor supra-statale.

2. Dreptul cetăţenilor de a alege şi de a fi aleşi înstructurile parlamentare ce nu sunt naţionale nu poateexista decât în cazul Parlamentului European care, prinnatura lui, este o structură de integrare. Celelalte structuriparlamentare internaţionale (ale OSCE, Consiliul Europei,NATO etc.) sunt alcătuite numai din membrii desemnaţide parlamentele naţionale, întrucât nu au semnificaţia unorstructuri de integrare, ci exclusiv de cooperare inter-parlamentară.


(1) Dreptul de proprietate, precum şi creanţeleasupra statului, sunt garantate. Coţinutul şi limiteleacestor drepturi sunt stabilite de lege.

Alineatul (1) al art. 41 se modifică şi va aveaurmătorul cuprins:(1) Dreptul de proprietate, precum şi creanţele asuprastatului, sunt garantate. Coţinutul şi limitele acestordrepturi sunt stabilite de lege fără a face imposibilărealizarea lor.

Amendament PD

1. Condiţionarea stabilirii conţinutului dreptului deproprietate de posibilitatea realizării lui.

2. Imposibilitatea realizării dreptului de proprietate estesinonimă cu desfiinţarea acestui drept astfel încât, prinipoteză, nu poate constitui un criteriu al definirii conţinutuluişi limitelor dreptului respectiv.


Nr.

crt.



Constituţie



48. pct.13prop.leg.

�(2) Proprietatea privată este garantată şi ocrotită înmod egal de lege, indiferent de titular. Cetăţeniistrăini şi apatrizii pot dobândi dreptul de proprietateprivată asupra terenurilor numai în condiţiile rezultatedin aderarea României la Uniunea Europeană şi dinalte tratate internaţionale la care România este parte,pe bază de reciprocitate, în condiţiile prevăzute prinlegea organică, precum şi prin moştenire legală.�

Alineatul (2) al art.41 se modifică şi va aveaurmătorul cuprins:�(2) Proprietatea privată este garantată şi ocrotităîn mod egal de lege, indiferent de titular. Cetăţeniistrăini şi apatrizii pot dobândi dreptul deproprietate privată asupra terenurilor numai încondiţiile rezultate din aderarea României laUniunea Europeană şi din alte tratateinternaţionale la care România este parte, pe bazăde reciprocitate, în condiţiile prevăzute prin legeaorganică, precum şi prin moştenire.�Amendament P.N.L.

1. Dreptul de moştenire testamentară trebuie săprevaleze asupra moştenirii legale, care nu constituie decâto prezumţie instituită de legiuitor în lipsa unui testament.

2. Extinderea dreptului de moştenire la cea testamentarăar încuraja operaţiuni ilicite pentru dobândirea de terenuriprin testamente, favorizând accesul în spaţiul ţării noastreşi al Uniunii Europene a unor persoane din afara acestuiteritoriu.

49. pct.13prop.leg.

Alineatul (2) se modifică şi va avea următorulcuprins:(2) Dreptul de proprietate privată este garantat şiocrotit în mod egal de lege, indiferent de titular.Dobândirea dreptului de proprietate privatăasupra terenurilor de către cetăţenii străini şiapatrizi se realizează numai în condiţiile legiiorganice, pe bază de reciprocitate sau moştenirelegală.Amendament dep. Ioan Timiş


50. pct.13prop.leg.

- La alineatul (2) se elimină:�rezultate din aderarea României la UniuneaEuropeană�

Amendament PRM

1. Posibilitatea dobândirii de terenuri de către străini sauapatrizi numai pe bază de reciprocitate şi în condiţiileconvenţiilor internaţionale încheiate în acest scop,eliminându-se referirea la Uniunea Europeană

2. Prin natura sa, Uniunea Europeană presupune atâtreciprocitatea cât şi convenţia internaţională la care sereferă autorul amendamentului. De aceea, eliminareapropusă nu se justifică mai ales că prin tratatul de aderarese vor putea stabili termene pentru libera circulaţie aterenurilor înăuntrul cărora să se asigure o dezvoltareeconomică care să conducă la rente funciare comparabilecu cele din ţările Uniunii Europene. Eliminarea acesteicondiţionări este, de aceea, împotriva interesului naţional.

51. pct.13prop.leg.

Titlul articolului 41 va avea următoarea denumire:�Dreptul de proprietate privată�Amendament dep. Emil Rădulescu


52. pct.13prop.leg.




Nr.

crt.



Constituţie



53. pct.13prop.leg.

(2) Proprietatea privată este garantată şi ocrotită înmod egal de lege, indiferent de titular. Cetăţeniistrăini şi apatrizii pot dobândi dreptul deproprietate privată asupra terenurilor numai încondiţiile rezultate din aderarea României laUniunea Europeană şi din alte tratateinternaţionale la care România este parte, pe bazăde reciprocitate sau în condiţiile prevăzute prinlegea organică, precum şi prin moştenire legală.Amendament dep. Ion Stan, Titu Ghiorghiof

1. Pentru ca legea organică la care se referă textul săpoată fi adoptată distinct de existenţa unui tratatinternaţional

2. Legea organică pentru dobândirea de terenuri de cătrecetăţenii străini sau apatrizi nu poate fi ruptă de condiţiareciprocităţii şi a existenţei unui tratat internaţional,deorece ea este tocmai consecinţa unei asemeneacondiţionări, ce constituie temeiul său legal.

54. pct.13prop.leg.

Alineatul (2) se modifică şi va avea următorulcuprins:�(2) Proprietatea privată este garantată şi ocrotită înmod egal de lege, indiferent de titular. Cetăţeniistrăini şi apatrizii pot dobândi dreptul de proprietateprivată asupra terenurilor prin moştenire legalăsau prin cumpărare, numai când în Româniavenitul pe cap de locuitor va fi cel puţin egal cuvenitul pe cap de locuitor din UniuneaEuropeană.�Amendament dep. Ludovic Mardari

1. Condiţionarea posibilităţii de dobândire a terenurilorde egalizarea venitului pe cap de locuitor din România cucel din Uniunea Europeană.

2. Venitul pe cap de locuitor depinde de efortul naţionalpentru ridicarea acestui venit. De aceea, nici în UniuneaEuropeană sau în statele care o compun venitul pe cap delocuitor nu poate fi acelaşi peste tot şi fluctueazăpermanent. Soluţia propusă de autorul amendamentuluieste nu numai inaplicabilă, dar poate compromite aderareaRomâniei la Uniunea Europeană.

55. - - După alineatul (2) al articolului 41 se introduce unnou alineat, (21), cu următorul cuprins:�(21) Titularii dreptului de proprietate suntobligaţi să contribuie proporţional la bunăstareasocială.�Amendament PRM

1. Contribuţia la bunăstarea socială să fie în sarcinatitularului dreptului de proprietate în mod proporţional.

2. Potrivit art. 53 din Constituţie, sistemul legal deimpunere trebuie să asigure aşezarea justă a sarcinilorfiscale, ceea ce are în vedere atât titularul dreptului deproprietate, cât şi oricare alte venituri.

56. pct.13prop.leg.

Eliminarea alin.(31).


1. Textul privind exproprierea acoperă şi astfel deîmprejurări.

2. Atât exproprierea, care este o vânzare forţată, cât şischimbul obligatoriu de proprietăţi, confiscare etc., ar puteafi utilizate ca mijloace de epurare etnică, pe criterii de clasăetc., care toate reprezintă discriminări, astfel încât normaconstituţională prevăzută în propunerea legislativă sejustifică tocmai datorită utilizării unor asemenea practici înistoria mai îndepărtată a României sau în practica altor ţări.


Nr.

crt.



Constituţie




(8) Bunurile destinate, folosite sau rezultate dininfracţiuni ori contravenţii pot fi confiscate numai încondiţiile legii.

Alin.8 al art.41 se elimină.

Amendament PD

1. Textul nu este de nivelul Constituţiei, ci al CoduluiPenal.

2. Orice prevedere a legiuitorului ordinar privind confiscareaunui bun nu poate fi instituită în afara unui temei constituţional.În baza acestei norme, ce se cere a fi eliminată, a fost abrogatădin legislaţia penală confiscarea averii ca pedeapsă principalăsau accesorie. Adoptarea amendamentului ar avea dreptconsecinţă posibilitatea legiuitorului ordinar ca să legifereze dinnou o asemenea pedeapsă, cât timp confiscarea nu este limitatădoar la bunurile ce au făcut posibilă sau au rezultat ca urmare asăvârşirii unei infracţiuni sau contravenţii.


(8) Bunurile destinate la, folosite pentru saurezultate din săvârşirea de infracţiuni oricontravenţii pot fi confiscate numai în condiţiilelegii.Amendament dep. Ion Stan, Titu Ghiorghiof

1. Pentru o mai precisă reglementare.2. Reglementarea actuală este corespunzătoare sub

aspectul acurateţei juridice, pe când cea propusă ar puteagenera practici legislative şi judiciare controversate (unbun poate să nu fie destinat săvârşirii unei infracţiuni saucontravenţii prin natura lui, ci prin utilizarea ce i se dă,astfel încât ceea ce contează este destinaţia reală şi nu ceaproiectată la realizarea bunului, pe când redactarea propusăar presupune exclusiv destinaţia proiectată sau poateinduce o asemenea interpretare).

59.

pct.14prop.leg.

Persoanele handicapate se bucură de protecţiespecială. Statul asigură realizarea unei politicinaţionale de prevenire, de tratament, de readaptare,de învăţamânt, de instruire şi de integrare socială apersoanelor cu handicap, respectând drepturile şiîndatoririle ce revin părinţilor şi tutorilor.

Art. 46 - Egalitatea de şanse a persoanelor cudizabilităţi (cu nevoi speciale).Persoanele cu dizabilităţi au garantată egalitatea deşanse cu ceilalţi cetăţeni. Statul asigură realizareaunei politici naţionale de egalizare a oportunităţilorşi de participare socială deplină pentru persoanelecu dizabilităţi. Drepturile şi îndatoririle ce revinpărinţilor şi tutorilor sunt respectate.Amendament PD

1. Preluarea unui termen utilizat în legislaţia anglo-saxonă.2. Norma constituţională, fiind destinată poporului în mod

necesar nu poate conţine decât termenii utilizaţi de cetăţeni. Deaceea, sintagma �persoane cu handicap� este corespunzătoareînţelesului curent şi recepţiei sociale a normei constituţionale.De asemenea, prin definiţie, persoanele cu handicap nu potavea o participare egală şi deplină cu aceea a cetăţenilor fărăhandicap şi de aceea trebuie să beneficieze de o protecţiespecială, aşa cum prevede art. 46 din Constituţie.

60. pct.16prop.leg.

�(3) Statul răspunde patrimonial, potrivit legii, pentruprejudiciile cauzate prin erorile judiciare. Răspundereastatului nu înlătură, în condiţiile legii, răspundereamagistraţilor care şi-au exercitat funcţia cu reacredinţă.�

Teza 2 din alin.(3) al art.48 din propunerealegislativă se elimină.


1. Reglementare prea amănunţită.2. Reglementarea este de principiu, nu amănunţită,

deoarece răspunderea statului pentru erorile judiciarereprezintă o socializare a consecinţelor produse de ceicare, cu rea credinţă, au săvârşit eroarea, cât timp auîndeplinit funcţia în numele statului.

61. art.51 dinConstituţie

pct.1 şi pct.18prop.leg

�Respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi alegilor este obligatorie.�

- abrogare

Menţinerea actualului art.51 prin eliminareaabrogării sale potricit punctului 18 din propunerealegislativă.


1. Respectarea Constituţiei este o îndatorirefundamentală.

2. Textul a fost preluat la art.1, având astfel semnificaţianu numai a unei îndatoriri fundamentale a cetăţenilor dar şia unui principiu de aşezare pe temeiuri constituţionale astatului şi a societăţii, ce caracterizează starea deconstituţionalitate a unei ţări.


Nr.

crt.



Constituţie



62. pct.20prop.leg.

Articolul 55 se modifică şi va avea următorulcuprins:�Articolul 55 - (1) Avocatul Poporului este numit pe odurată de 4 ani pentru apărarea drepturilor şilibertăţilor persoanelor fizice. Adjuncţii AvocatuluiPoporului sunt specializaţi pe domenii de activitate. (2) Avocatul Poporului şi adjuncţii săi nu potîndeplini nici o altă funcţie publică sau privată, cuexcepţia funcţiilor didactice din învăţământulsuperior. (3) ...�

Articolul 55 se modifică şi va avea următorul cuprins:(1) Instituţia Avocatului Poporului este format dinAvocatul General al Poporului şi AvocaţiiSpecializaţi ai Poporului.(2) Avocaţii Specializaţi ai Poporului îşi desfăşoarăactivitatea pe următoarele domenii:a. Protecţia comunităţilor naţionale minoritare,prevenirea tuturor formelor de discriminare;b. libertatea conştiinţei şi a cultelor;c. problemele militarilor, activitatea serviciilorspeciale, instituţiilor de siguranţă şi ordine publică;d. sistemul penitenciarelor;e. protecţia consumatorului şi a concurenţei loiale;f. protecţia informaţiilor personale.Amendament UDMR

1. Instituirea unui Avocat General al Poporului şi unorAvocaţi Specializaţi ai Poporului, precum şi a domeniilorde activitate a acestora din urmă.

2. Divizarea instituţiei în Avocatul General şi AvocaţiSpecializaţi ai Poporului este de natură să ducă lamicşorarea eficienţei acesteia, iar precizareaconstituţională a domeniilor în care există AvocaţiSpecializaţi ai Poporului este o soluţie ineficientă,deoarece domeniile în care ar trebui înfiinţaţi diferă înfuncţie de dinamica evoluţiilor sociale. Soluţia dinpropunerea legislativă, asigurând o unitate de concepţiepermite şi flexibilitatea necesară în realizarea uneieficienţe cât mai mari în apărarea drepturilor şilibertăţilor cetăţenilor.

63. pct.20prop.leg.

Alineatul (1) al articolului 55 se modifică şi vaavea următorul cuprins: (1) Avocatul Poporului este numit de Senat şiCamera Deputaţilor în şedinţă comună pe odurată de 4 ani pentru apărarea drepturilor şilibertăţilor persoanelor fizice.Amendament dep. Ioan Timiş

1. Propunerea de la art. 62 lit. g1 să fie inclusă la art. 55şi eliminaţi adjuncţii specializaţi ai Avocatului Poporului.

2. Art. 62 alin. 2 lit. g1, întrucât reglementeazăinstituţiile în care Camerele se reunesc în şedinţă comună,numirea nu poate fi prevăzută decât în acea reglementare,iar adjuncţii specializaţi ai Avocatului Poporului reprezintăuna din inovaţiile importante ale propunerii legislative înconcordanţă cu tendinţele din Uniunea Europeană, denatură a fi o garanţie suplimentară pentru întărirea roluluiAvocatului Poporului în medierea conflictelor sociale.

64. pct.20prop.leg.

(2) Avocatul Poporului nu poate îndeplini nici oaltă funcţie publică sau privată, cu excepţiafuncţiilor didactice din învăţământul superior.Amendament PRM

1. Eliminarea adjuncţilor Avocatului Poporului2. Adjuncţii Avocatului Poporului nu pot avea un alt

statut decât cel al Avocatul Poporului.


(1) Parlamentul este organul reprezentaţiv suprem alpoporului român şi unica autoritate legiuitoare aţării.

(1) Parlamentul este organul reprezentativ supremal poporului român şi unica autoritate legiuitoare aţării, care adoptă şi strategiile, respectivpoliticile de securitate naţională ale României.


1. Precizarea că Parlamentul adoptă şi strategii, respectivpoliticile de securitate naţională a României.

2. În calitatea de organ reprezentativ suprem alpoporului şi unică autoritate legiuitoare, Parlamentul are ocompetenţă generală ce nu poate fi redusă la celeprevăzute în amendament. De asemenea, ca o competenţăspecializată, la art. 62 alin. 2 lit. f) din propunerealegislativă s-a precizat competenţa Camerelor reunite de aaproba strategia naţională de apărare a ţării care, prinnatura ei, cuprinde şi politicile de securitate naţională.


Nr.

crt.



Constituţie




(1) Parlamentul este organul reprezentativ supremal cetăţenilor români şi unica autoritate legiuitoarea ţării.Amendament UDMR

1. Înlocuirea termenului de �popor� cu cel de�cetăţean�.

2. Înlocuirea termenului de �popor� cu cel de �cetăţean�este nejustificată întrucât în orice democraţie autenticăputerea originară este a poporului, iar toate celelate puterisunt derivate.


(1) Camera Deputaţilor şi Senatul sunt alese prin votuniversal, egal, direct, secret şi liber exprimat,potrivit legii electorale.

Alin.(1) reformulat şi restructurat în două alineate:(1) Camera Deputaţilor este aleasă prin votuniversal, egal, direct, secret şi liber exprimatpotrivit scrutinului pe listă conformprevederilor legii electorale.(2) Senatul este ales prin vot universal, egal,direct, secret şi liber exprimat, potrivitsistemului de vot preferenţial pe listă, conformlegii electorale.Amendament UDMR

1. Precizarea obligatorie în Constituţie a votuluiuninominal şi a celui de listă.

2. Modalităţile de transforamare a voturilor exprimateîn mandate nu sunt de natură constituţională, ci dedomeniul legii electorale, constituind ultima etapă aprocesului electoral; votul preferienţial este, de asemenea,de domeniul acestei legi, întrucât constituie una dintremodalităţile de exercitare a dreptului de vot.


(1) Camera Deputaţilor şi Senatul sunt alese prinvot uninominal, pe liste, egal, direct, secret şiliber exprimat, potrivit legii electorale.Amendament dep. Gh. Duţu

Idem motivarea amendamentului 67 în ce priveştemodalităţile de transformare a voturilor exprimate înmandat.

69. Art.59 Alin.(2)Constituţie

(2) Organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilornaţionale, care nu întrunesc în alegeri numărul devoturi pentru a fi reprezentate în Parlament, audreptul la câte un loc de deputat, în condiţiile legiielectorale. Cetăţenii unei minorităţi naţionale pot fireprezentaţi numai de o singură organizaţie.

Eliminarea art.59 alin.(2)


1. Pentru eliminarea discriminării pozitive aorganizaţiilor minorităţilor naţionale.

2. Reprezentarea organizaţiilor minorităţilor naţionaleeste una din cuceririle Revoluţiei din decembrie 1989, iareliminarea sa ar avea semnificaţia unei evoluţii negative aregimului politic, de natură a crea artificial situaţiiconflictuale şi este contrară art. 6 din Constituţie.


(1) Camera Deputaţilor şi Senatul sunt alese pentruun mandat de 4 ani, care poate fi prelungit, prin legeorganică, în caz de război sau de catastrofă.

(1) Camera Deputaţilor şi Senatul sunt alese pentruun mandat de 4 ani, care poate fi prelungit, prinlege organică, în caz de război, de catastrofă şi deinteres naţional primordial privind integrareaRomâniei în Uniunea Europeană - 2007.Amendament dep. Raj Tunaru

1. Prelungirea actualului mandat parlamentar până laintegrarea în Uniunea Europeană.

2. Soluţia reprezintă o încălcare a principiuluidemocraţiei, ca urmare a nesocotirii mandatului dobânditla alegeri care, dacă ar fi acceptată, ar compromite însăşiintegrarea în Uniunea Europeană.


Nr.

crt.



Constituţie



71.

- -

După articolul 61 se introduce un nou articol, 611,cu următorul cuprins:(1) Camera Deputaţilor are următoareleatribuţii:a. dezbaterea şi adoptarea proiectelor de legi;b. numiri în cazurile prevăzute de Constituţie;c. controlul activităţii organelor puterii executive.(2) Senatul are următoarele atribuţii:a. avizarea proiectelor de legi;b. retrimiterea proiectelor de legi primite de la

Camera Deputaţilor, însoţite de obiecţiileformulate în cadrul dezbaterilor generale;

c. numirile în funcţii şi demnităţi publice, conformlegii;

d. supravegherea şi controlul activităţii organelorputerii executive;

e. controlul activităţii forţelor armate, instituţiilorde ordine şi siguranţă publică şi a serviciilor desiguranţă naţională.

Amendament UDMR

1. Transformarea Senatului într-un organ de avizare încadrul procesului legislativ şi stabilirea atribuţiilorspecifice fiecărei Camere.

2. Schimbarea rolului Senatului exclusiv ca organ deavizare şi concentrarea întregii activităţi legislative cu caracterdecizional la Camera Deputaţilor nu asigură optimizareaprocesului decizional ci, dimpotrivă, ar putea genera întârzierimai mari decât cele actuale şi înlătură unul din principiilefundamentale ale Constituţiei privind egalitatea Camerelor.Astfel, s-ar institui un bicameralism funcţional inegalitar care,sub aspectul atribuţiilor specifice, ar putea fi conflictual, cumar fi de exemplu controlul activităţii puterii executive de cătreCamera Deputaţilor şi supravegherea aceleiaşi activităţi decătre Senat sau controlul activităţii forţelor de ordine de cătreSenat, cu excluderea oricărei competenţe a CamereiDeputaţilor, ori numirile în toate funcţiile şi demnităţilepublice conform legii de către Senat şi conform Constituţieide către Camera Deputaţilor (ceea ce ar exclude Senatul de lanumirea judecătorilor Curţii Constituţionale) etc. De aceea,soluţia, în loc să optimizeze procesul decizional, este denatură a crea un conflict latent şi o mai mare întârziere înfinalizarea procedurii legislative parlamentare.

72. pct.21prop.leg.

Art. 62 alin.(2) va avea următorul cuprins:Camerele se întrunesc în şedinţă comunăpentru:a. primirea mesajului Preşedintelui României;b. aprobarea bugetului de stat şi a bugetuluiasigurărilor sociale de stat;c. declararea mobilizării generale sa parţiale;d. declararea stării de război;e. suspendarea sau încetarea ostilităţilormilitare;f. îndeplinirea altor atribuţii care, potrivitConstituţiei sau regulamentului, se exercită înşedinţă comună.Amendament UDMR

1.Reducerea compoetenţelor realizate de Camere înşedinţă comună2. Aprobarea strategiei naţionale de apărare a ţării,numirea directorilor serviciilor de informaţii şi controlulasupra acestora, statutul deputaţilor şi senatorilor şicelelalte competenţe ce se realizează în şedinţă comunăinteresează în egală măsură deputaţii şi senatorii, cât şiinteresul general, astfel încât reducerea propusă nu sejustifică, fiind de natură să afecteze rolul Parlamentului îndomeniile eliminate de autorul amendamentului.


Nr.

crt.



Constituţie



73. pct.21prop.leg.

Articolul 62 se modifică şi se completează astfel:- Denumirea este: �Şedinţele Camerelor�- Alineatul (1) se modifică şi va avea următorulcuprins:� (1) Camera Deputaţilor şi Senatul lucrează înşedinţe separate.�- Partea introductivă a alineatului (2) se modifică şiva avea următorul cuprins:�(2) Camerele îşi desfăşoară lucrările în şedinţecomune, potrivit unui regulament adoptat cu votulmajorităţii deputaţilor şi senatorilor, pentru:�- Prevederile literelor f) şi g) ale alineatului 2) semodifică şi vor avea următorul cuprins:�f) aprobarea strategiei naţionale de apărare a ţării,examinarea rapoartelor Consiliului Suprem deApărare a Ţării;g) numirea, la propunerea Preşedintelui României, adirectorilor serviciilor de informaţii şi exercitareacontrolului asupra activităţii acestor servicii;- După litera g) a alineatului 2 se introduc două noilitere, g1) şi g2), cu următorul cuprins:�g1) numirea Avocatului Poporului;�g2) stabilirea statutului deputaţilor şi al senatorilor,stabilirea indemnizaţiei şi a celorlalte drepturi aleacestora.�

Art.62 se modifică şi se completează astfel:1. Denumirea marginală este: �Atribuţiile şi şedinţeleCamerelor�2. După alin.(1) se introduc următoarele alineate:(11) Camera Deputaţilor dezbate şi adoptă proiectele de legeşi propunerile legislative, moţiunile şi hotărârile proprii. Înacest scop, ea se întruneşte în şedinţă separată.(12) Senatul are următoarele atribuţii:a) ratificarea tratatelor internaţionale, cu excepţia celorcare intră în competenţele Camerelor întrunite înşedinţă comună;b) numirea în funcţii potrivit Constituţiei şi a legii, cuexcepţia funcţiilor pentru care numirea intră încompetenţele Camerelor întrunite în şedinţă comună;c) examinarea rapoartelor prezentate de autorităţile lacare a efectuat numirea;d) dezbaterea şi adoptarea hotărârilor proprii.În scopul exercitării acestor atribuţii, el se întruneşte înşedinţă separată.3. După alin.(2) lit.b) se introduc următoarele dispoziţii:b1) ratificarea tratatului pentru aderarea României laUniunea Europeană;b2) ratificarea tratatului pentru aderarea României laOrganizaţia Tratatului Atlanticului de Nord;b3) ratificarea tratatelor internaţionale a căror îndeplinirecreează sarcini asupra bugetului de stat sau necesită modificarealegilor în vigoare ori adoptarea de legi noi.4. Prevederile literelor f), g) şi h) ale alineatului 2se modifică şi vor avea următorul conţinut:�f) aprobarea strategiei naţionale de apărare aţării şi examinarea rapoartelor Consiliului Supremde Apărare a Ţării;g) numirea, la propunerea Preşedintelui României,a directorilor serviciilor de informaţii şiexercitarea controlului asupra acestor servicii.h) numirea Avocatului Poporului.5. După litera h) a alienatului 2 se introduce o nouăliteră h1) cu următorul cuprins:�h1) stabilirea statutului deputaţilor şi alsenatorilor.�Amendament P.N.L. + dep. Valeriu Stoica

1. Separarea rigidă a atribuţiilor celor două Camere.2. Adoptarea unei asemenea soluţii ar avea semnificaţia

renunţării la principiul bicameralismului şi pe cale deconsecinţă, nu la specializarea atribuţiilor, ci la formarea înfapt a două Camere, fiecare cu funcţie de Parlament, ceeace este o soluţie inacceptabilă. Orice formulă bicameralăpresupune acordul expres sau tacit al Camerelor inclusiv,excepţional, în şedinţă comună, iar separarea propusă aravea ca efect imposibilitatea realizării în cadrulParlamentului a unei politici coerente ca urmare a însăşiseparării rigide propuse şi deci a lipsei de dialog dintreCamere.


Nr.

crt.



Constituţie



74. pct.21prop.leg.

Înlocuirea denumirii CSAT cu o denumire maifirească şi mai puţin pompoasă: ConsiliulNaţional de Securitate sau Consiliul de Apărarea Ţării � lit.f).

Amendament PD

1. Schimbarea denumirii CSAT.2. Denumirea CSAT a fost recepţionată în perioada de

aplicare a Constituţiei şi reflectă rolul şi funcţiile acestuiConsiliu, iar schimbarea denumirii ar însemna şi o afectarea atribuţiilor.

75. pct.21prop.leg.

Eliminarea lit.g)

Amendament PD

1. Eliminarea numirii de către Parlament a directorilorserviciilor de informaţii.

2. Propunerea are drept consecinţă eliminarea şi acontrolului parlamentar asupra acestor servicii, cât şi o altăcompetenţă de numire a directorilor, ceea ce nu estecorespunzător cu întărirea caracterului democratic alregimului politic.

76. art. 64

ConstituţieCamera Deputaţilor şi Senatul adoptă legi, hotărârişi moţiuni, în prezenţa majorităţii membrilor.

Articolul 64 se modifică şi va avea următorulcuprins:Camera Deputaţilor şi Senatul adoptă legi, hotărârişi moţiuni, după caz, în prezenţa majorităţiimembrilor.Amendament P.N.L. + dep. Valeriu Stoica

1. Precizare redacţională.2. Precizare inutilă, întrucât oricum nu pot fi adoptate în

acelaşi timp legi, hotărâri şi moţiuni, acestea fiind actediferite.


(1) În exercitarea mandatului, deputaţii şi senatoriisunt în serviciul poporului.

(2) Orice mandat imperativ este nul.

După alin ( 1) al art. 66 se introduce un noualineat, (11), cu următorul cuprins:(11) Deputatul sau senatorul care părăseşte partidulpe lista căruia a fost ales pierde de drept mandatulparlamentar.Amendament PD

1. Pentru respectarea voinţei electorale pe temeiul căreiaparlamentarul a obţinut mandatul. Soluţia nu este contrarămandatului reprezentativ ci, dimpotrivă, compatibilă cuacest mandat, astfel cum rezultă din consacrarea ei înConstituţia Portugaliei (art.160) la care se face referire şiîn avizul Comisiei de la Veneţia.

2. Soluţia nu este conformă mandatului reprezentativ înconcepţia art.66 din Constituţia României, astfel cumaceastă prevedere a fost aplicată şi interpretată până înprezent. Posibilitatea părăsirii partidului care a susţinut unparlamentar poate fi consecinţa reorientării politice peparcursul exercitării mandatului, fiind astfel conformă unuiimperativ de ordin moral al onestităţii politice încomportamentul parlamentar şi în acord cu dreptulconstituţional la liberă asociere politică a cetăţenilor.


Nr.

crt.



Constituţie



78. pct.23prop.leg.

Articolul 69 se modifică şi va avea următorulcuprins:

�(1) Deputaţii şi senatorii nu pot fi traşi larăspundere juridică pentru voturile sau pentruopiniile politice exprimate în exercitarea mandatului.(2) Deputaţii şi senatorii pot fi urmăriţi şi trimişi înjudecată penală pentru fapte care nu au legătură cuvoturile sau cu opiniile politice exprimate înexercitarea mandatului, dar nu pot fi percheziţionaţi,reţinuţi sau arestaţi fără încuviinţarea Camerei dincare fac parte, după ascultarea lor. Competenţa dejudecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.�

Art.69 se modifică şi va avea următorul cuprins:,,Art.69 (1) Deputaţii şi senatorii nu răspundcivil, penal, administrativ sau disciplinar pentruvoturile ori pentru opiniile politice exprimate înexercitarea mandatului.(2) Cu autorizarea camerei căreia îi aparţin,senatorii şi deputaţii pot fi trimişi în judecatăpentru fapte penale care nu au legătură cuvoturile sau opiniile politice exprimate înexercitarea mandatului. Competenţa de judecatăaparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.(3) Pe timpul exercitării mandatului senatorii şideputaţii nu pot fi supuşi percheziţiei corporale saudomiciliare, reţinuţi ori arestaţi�


1. Limitarea formelor lipsei de răspundere juridicăpentru voturile şi opiniile exprimate numai la răspundereacivilă, penală, administrativ şi disciplinară în exercitareamandatului şi reducerea posibilităţii de ridicare ainviolabilităţii numai la trimiterea în judecată, astfel încâtpercheziţia, reţinerea şi arestarea să fie interzise.

2. Lipsa de răspundere pentru voturile şi opiniileexprimate se referă la orice fel de răspundere juridică nunumai la cele indicate de autorul amendamentului, cum arfi răspunderea contravenţională, materială etc., iarreducerea posibilităţii de ridicare a inviolabilităţiiparlamentare numai la ipoteza trimiterii în judecată estecontrară unui curent de opinie publică dominant şiconstituie un privilegiu inadmisibil faţă de prevederile art.16 şi art.21 din Constituţie.

79. pct.23prop.leg.

Alineatul (1) al articolul 69 se modifică şi va aveaurmătorul cuprins(1) Deputaţii şi senatorii nu pot fi traşi larăspundere juridică pentru voturile sau pentruopiniile politice exprimate în exercitareamandatului în oricare din formele sale.�Amendament PRM

1. Mandatul se exercită în forme diferite în Parlamentsau în afara acestuia.

2. Mandatul parlamentar este unic, astfel încât precizarea�în oricare din formele sale� ar putea induce ideea că oricear face parlamentarul, chiar în afara Parlamentului, este totîn exerciţiul mandatului este tot în exercitarea mandatului,ceea ce excede cu totul noţiunii de iresponsabilitate, astfelcum este ea consacrată în dreptul constituţional românescşi european.

80. pct.23prop.leg.

Alineatul (1) al articolul 69 se modifică şi va aveaurmătorul cuprins:(1) Deputaţii şi senatorii nu pot fi traşi la răspunderejuridică pentru activitatea parlamentară, pentruvoturile sau pentru opiniile politice exprimate înexerciţiul mandatului.

Amendament dep. Garda Dezső Kálmán

1. Lipsirea de răspundere juridică a parlamentarilorpentru activitatea parlamentară.

2. În afara voturilor şi opiniilor exprimate celelalteactivităţi, prin natura lor, chiar dacă sunt legate deactivitatea parlamentară, nu pot fi acoperite de imunitateaparlamentară, cum ar fi de exemplu un decont fals înîndeplinirea unei însărcinări date de Parlament.

81. pct.23prop.leg.

Alineatul (2) al articolul 69 se modifică şi va aveaurmătorul cuprins:(2) Percheziţionarea, reţinerea sau arestareadeputaţilor şi senatorilor se face numai cuîncuviinţarea Camerei din care fac parte, dupăascultarea lor. Competenţa de judecată aparţineÎnaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.�


1. Pentru claritatea redacţională.2. Reducerea inviolabilităţii numai la urmărirea şi

trimiterea în judecată a parlamentarilor nu poate fiimplicită, ci numai expresă, astfel încât propunerea făcutăeste de natură a crea o confuzie inadmisibilă în acestdomeniu, fără a pune în evidenţă inovaţia propusă.


Nr.

crt.



Constituţie



82. pct.23prop.leg.

Alineatul (2) al articolul 69 se modifică şi va aveaurmătorul cuprins:�(2) Deputatul sau senatorul poate fi urmărit,percheziţionat sau trimis în judecată penală saucontravenţională, dar nu poate fi reţinut sauarestat preventiv fără încuviinţarea Camerei dincare face parte, după ascultarea sa. Competenţa dejudecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie�.Amendament P.N.L. + dep. Valeriu Stoica

1. Inviolabilitatea să privească şi trimiterea în judecatăcontravenţională.

2. Faţă de prevederile art.23 alin.10 (nou introdus),conform căruia sancţiunea privativă de libertate nu poateavea decât o natură penală, nu se mai justificăinviolabilitatea legată de săvârşirea unei contravenţii.

83. pct.26prop.leg.

Alineatul (3) al articolului 72 se modifică şi va aveaurmătorul cuprins:�(3) Prin lege organică se reglementează:�c) statutul deputaţilor şi al senatorilor, stabilireaindemnizaţiei şi a celorlalte drepturi ale acestora;�

Eliminarea lit.c) din alin. 3 al art.72Amendament PD

1. Problema este de competenţa celor două Camere careo rezolvă prin regulamentele proprii.

2. Statutul deputatului şi senatorului este de naturăconstituţională, astfel încât obligativitatea legii trebuieinstituită de Constituţie.

84. pct.26prop.leg.

f) regimul stării de asediu şi al stării de urgenţă; �� f) regimul stării de asediu şi al stării de urgenţă,managementul acestora, precum şi al altor tipuri decriză;Amendament Guvern

1. Să se precizeze la regimul stării de asediu şi a celei deurgenţă că se referă şi la managementul acestora şi a altortipuri de crize.

2. Managementul este implicat în regimul stării deasediu şi a celei de urgenţă, iar alte tipuri de criză, cum arfi o grevă sau o criză economică, nu pot fi asimilate curegimul unor asemenea tipuri de stări şi este necesar a figestionate în cadrul regimului normal, prin mijloace uzualepentru prevenirea şi combaterea lor.

85. pct.27prop.leg.

Articolul 73 se modifică astfel:- Alineatul (1) are următorul cuprins:�(1) Iniţiativa legislativă aparţine Guvernului,deputaţilor, senatorilor, precum şi unui număr de celpuţin 100.000 de cetăţeni cu drept de vot. Cetăţenii careîşi manifestă dreptul la iniţiativa legislativă trebuie săprovină din cel puţin un sfert din judeţele ţării, iar înfiecare din aceste judeţe şi în municipiul Bucureştitrebuie să fie înregistrate cel puţin 5.000 de semnăturiîn sprijinul acestei iniţiative.�

- Alineatul (3)va avea următorul cuprins:�(3) Guvernul îşi exercită iniţiativa legislativă printransmiterea proiectului de lege către Cameracompetentă să îl adopte în primă lectură.�- Alineatul (5) va avea următorul cuprins:�(5) Propunerile legislative se supun dezbaterii maiîntâi Camerei competente să le adopte în primălectură.�

Articolul 73 se modifică astfel:1. Alineatul (3) va avea următorul cuprins:�(3) Iniţiativele legislative sunt supuse spredezbatere Camerei competente potrivitdispoziţiilor art.62, cu excepţia celor prevăzute laalin.(2) al acestuia, care se supun mai întâidezbaterii Senatului.�

2. Alin.(5) se abrogă.


1. Consecinţă a concepţiei separării rigide a competenţeicelor două Camere, ca şi cum fiecare ar îndeplini funcţiade Parlament în limitele acestei competenţe.

2. Soluţia este contrară bicameralismului pentrumotivele arătate anterior la amendamentul 73.


Nr.

crt.



Constituţie



86. pct.27prop.leg.

Articolul 73 se modifică astfel:(1) Iniţiativa legislativă aparţine Guvernului,deputaţilor, senatorilor, Avocatului General alPoporului, precum şi unui număr de cel puţin250000 de cetăţeni cu drept de vot.(2) Nu fac obiectul iniţiativei legislative acetăţenilor problemele fiscale, amnistia şigraţierea.(3) Iniţiativa legislativă se exercită printransmiterea proiectului de lege către CameraDeputaţilor.(4) Subiecţii de drept care exercită dreptul lainiţiativă legislativă pot prezenta propunerilegislative numai în forma cerută pentruproiectele de legi.(5) Proiectele de legi vor fi adoptate în formafinală de către Camera Deputaţilor.Amendament UDMR

1. Avocatul General al Poporului să aibă iniţiativălegislativă şi creşterea numărului de susţinători ai uneiiniţiative legislative la nivelul constituţional actual de250.000 de susţinători.

2. Conform art. 73 alin. 1 din propunerea legislativă,numărul susţinătorilor a fost redus de la 250.000 la100.000 pentru întărirea eficienţei iniţiativei legislativepopulare, ca modalitate democrată de participare acorpului electoral la procesul decizional. AvocatulPoporului nu poate beneficia de iniţiativă legislativăîntrucât, conform art.37 alin.3 din Constituţie, nu poateface parte din partide politice.

87. pct.28prop.leg.

� Articolul 731 - (1) Se supun spre dezbatere şiadoptare Camerei Deputaţilor, în primă lectură,proiectele de legi şi propunerile legislative pentruratificarea tratatelor sau a altor acorduriinternaţionale şi a măsurilor legislative ce rezultă dinaplicarea acestor tratate sau acorduri, precum şiproiectele legilor organice prevăzute la art.31alin.(5), art.37 alin.(3), art.52 alin.(2), art.55 alin.(3),art.72 alin.(3) lit.e), i), k), l), art.79 alin.(2), art.101alin.(3), art.104 alin.(2), art.116 alin.(3), art.117alin.(2) şi (3), art.119 alin.(2), art.125 alin.(4) şi (5)şi art.140 alin.(4). Celelalte proiecte de legi saupropuneri legislative se supun dezbaterii şi adoptării,în primă lectură, Senatului.(2) Camera sesizată în primă lectură se pronunţă întermen de 30 de zile. Pentru coduri şi alte legi decomplexitate deosebită, termenul este de 45 de zile.În cazul depăşirii acestor termene se consideră căproiectul de lege sau propunerea legislativă au fostadoptate.

Articolului 731va avea următorul cuprinsl:�Se trimit Camerei Deputaţilor, în prima lecturătoate proiectele de legi şi propunerile legislative,inclusiv cele privind aprobarea ordonanţelor deurgenţă, cu excepţia celor privind ratificareatratatelor sau a altor acorduri internaţionale şi amăsurilor legislative ce rezultă din aplicarea lor.Acestea din urmă se supun dezbaterii şiadoptării, în prima lectură, Senatului �Amendament PRM

1. Pentru asigurarea caracterului de corp ponderator alSenatului şi înlăturarea aleatorismului privind sesizareaCamerelor în cazul ordonanţelor de urgenţă

2. În ceea ce priveşte funcţionarea Parlamentului, autorulamendamentului neprecizând Camera decizională, practicface imposibilă adoptarea măsurii legislative. Dezechilibrulcompetenţei celor două Camere are drept consecinţăinversarea rolului fiecărei Camere cu privire la faza primeilecturi sau a celei de a doua lectură, aşa cum a rezultat dincompetenţele Camerelor, prevăzute în art. 731 din propunerealegislativă.

În ce priveşte ordonanţele de urgenţă, conform art. 114 alin.4, Guvernul este obligat să le depună spre adoptare Camereicompetente să fie sesizată, care conform art. 731 esteîntotdeauna Camera sesizată în primă lectură, astfel încât nuexistă nici un fel de aleatorism.


Nr.

crt.



Constituţie



(3) După adoptare sau respingere de către primaCameră sesizată, proiectul sa propunerea legislativăse trimit, pentru a doua lectură, la cealaltă Cameră,care va decide definitiv.(4) În cazul în care Camera prima sesizată adoptă oprevedere care, potrivit alin. 1, intră în competenţa sadecizională, prevederea este definitiv adoptată dacă şicea de a doua Cameră este de acord. În caz contrar,numai pentru prevederea respectivă, legea se reîntoarcela prima Cameră sesizată, care va decide definitiv înprocedură de urgenţă.(5) Dispoziţiile alineatului precedent, referitoare lareîntoarcerea legii, se aplică în mod corespunzător şi încazul în care Camera decizională adoptă o prevederepentru acre competenţa decizională aparţine primeiCamere.�

88. pct.28prop.leg.

Alineatul (2) al art. 731 va avea următorulcuprins:(2) Camera sesizată în primă lectură se pronunţă întermen de 30 de zile. Pentru coduri şi alte legi decomplexitate deosebită, termenul este de 45 dezile. În cazul depăşirii acestor termene proiectul delege sau propunerea legislativă sunt reputate a fifost adoptate tacit.Amendament dep. Ion Stan, Titu Ghiorghiof

1. Precizarea redacţională .2. Precizarea este contrară prevederilor art. 72, conform

căruia �legile se adoptă�, această formulare fiind singuracorespunzătoare tradiţiilor constituţionalismului românescşi european şi utilizată ca atare, în mod consecvent, încuprinsul Constituţiei.


(1) Legile organice şi hotărârile privindregulamentele Camerelor se adoptă cu votulmajorităţii membrilor fiecărei Camere.

(2) Legile ordinare şi hotărârile se adoptă cu votulmajorităţii membrilor prezenţi din fiecare Cameră.

(3) La cererea Guvernului sau din proprieiniţiativă, Parlamentul poate adopta proiecte de legisau propuneri legislative cu procedură de urgenţă,stabilită potrivit regulamentului fiecărei Camere.

Articolul 74 se modifică astfel:(1) Legile organice, avizele pronunţate asupraacestora şi hotărârile privind regulamenteleCamerelor se adoptă cu votul majorităţiimembrilor fiecărei Camere.(2) Legile ordinare, avizele pronunţate asupraacestora şi hotărârile se adoptă cu votulmajorităţii membrilor prezenţi din fiecareCameră.(3) La cererea Guvernului sau din proprieiniţiativă, Parlamentul poate adopta proiecte delegi cu procedură de urgenţă, stabilită potrivitregulamentului fiecărei Camere.Amendament UDMR

1. În afara legilor, să fie supuse votului plenului şiavizele.

2. Avizele comisiilor de specialitate sau ale ConsiliuluiLegislativ ca şi ale Consiliului Economic şi Social suntacte ajutătoare plenului în vederea adoptării legii astfelîncât nu pot fi supuse unui regim de adoptare similar legii,care le-ar transforma în acte obligatorii. În plus, soluţiapoate fi conflictuală în cazul în care legea se adoptă şiavizul se respinge.


Nr.

crt.



Constituţie



90. pct. 29prop. leg.

Art.75 din Constituţie se abrogă se abrogă. Art. 75 va avea următorul cuprins:Proiectele de legi adoptate de către CameraDeputaţilor se trimit spre o singură dezbateregenerală Senatului. Obiecţiile formulate de Senatse vor retrimite Camerei, care va decide asupralor. Decizia Camerei este definitivă.Amendament UDMR

1. Concentrarea întregii activităţi legislative privindiniţiativele guvernamentale la Camera Deputaţilor, Senatulavând exclusiv un rol de avizare.

2. Soluţia nu este de natură să ducă la optimizareaprocesului legislativ ci, dimpotrivă, ar putea crea întârzierinejustificate desfiinţând specializarea Camerelor şiadoptând o procedură care, şi pe fond, este mai puţinproductivă decât cea existentă în prezent. Disocierea dintreiniţiativele guvernamentale şi cele parlamentare saupopulare este artificială întrucât ambele privesc legislaţiaţării.


(2) Înainte de promulgare, Preşedintele poate cereParlamentului, o singură dată, reexaminarea legii.

(2) Înainte de promulgare, Preşedintele poate cereCamerei Deputaţilor, o singură dată,reexaminarea legii.

Amendament UDMR

1. Consecinţa concepţiei cu privire la rolul decizional alCamerei Deputaţilor.

2. Soluţia duce la desfiinţarea specializării Camerelor şila imposibilitatea optimizării procesului legislativ, ceea cenu se justifică faţă de obiectivele urmărite prin propunereade revizuire.

92. pct.31prop.leg.

�Legea se publică în Monitorul Oficial al Românieişi intră în vigoare la 3 zile de la data publicării sau lao dată ulterioară prevăzută în textul ei.�

După alineatul (1) al articolului 78 se introduceun nou alineat, (2), cu următorul cuprins:(2) Legea nepublicată în Monitorul Oficial alRomâniei este considerată inexistentă.Amendament UDMR

1. Legea nepublicată nu poate fi aplicată.2. Ipoteza unei legi nepublicate este inexistentă în

constituţionalismul românesc şi nu este cazul ca printr-onormă constituţională să se reglementeze o ipotezăexclusiv imaginară.

93. pct.31prop.leg.

Legea se publică în Monitorul Oficial alRomâniei şi intră în vigoare la 30 de zile dupăpublicare sau la data prevăzută în textul ei.

Amendament dep. Toro Tibor UDMR

1. Amânarea intrării în vigoare a legii la 30 de zile de lapublicare.

2. Amânarea intrării în vigoare a unei legi cu 30 de zilede la data publicării este excesivă, mai ales în ipotezanecesităţii adoptării legislaţiei în concordanţă cu aquis-ulcomunitar şi a situaţiilor care cer o reglementare urgentă.


(1) Consiliul Legislativ este organ consultativ despecialitate al Parlamentului, care avizează proiectelede acte normative în vederea sistematizării, unificariişi coordonarii întregii legislaţii. El ţine evidenţaoficială a legislaţiei României.

(2) Înfiinţarea, organizarea şi funcţionareaConsiliului Legislativ se stabilesc prin lege organică.

Eliminarea art.79 din Cnstiuţie

Amendament PD

1. Eliminarea Consiliului Legislativ.2. Statutul constituţional al Consiliului Legislativ

corespunde constituţionalismului românesc dupăConstituţia României din 1923 şi este justificat de faptul căde coordonarea şi sitematizarea legislaţiei depinde în maremăsură însuşi statul de drept, mai ales în ceea ce priveştepredictibilitatea legii.


(3) Mandatul Preşedintelui României poate fiprelungit, prin lege organică, în caz de război sau decatastrofă.

(3) Mandatul Preşedintelui României poate fiprelungit, prin lege organică, în caz de război, decatastrofă şi de interes naţional primordialprivind integrarea României în UniuneaEuropeană - 2007.Amendament dep. Raj Tunaru

1. Prelungirea mandatului Preşedintelui României pânăla integrarea în Uniunea Europeană

2. Soluţia reprezintă o încălcare a principiuluidemocraţiei ca urmare a nesocotirii mandatului dobândit laalegeri care, dacă ar fi acceptată, ar compromite însăşiintegrarea în Uniunea Europeană.


Nr.

crt.



Constituţie



96. pct.32prop.leg.

Alineatul (2) al art 84 se modifică şi va aveaurmătorul cuprins:�(2) Preşedintele României se bucură de imunitate.Prevederile alineatului (1) al articolului 69 se aplicăîn mod corespunzător.�

În loc de �se bucură�, �are imunitate� sau �esteprotejat de imunitate�


1. Modificarea redacţională.2. Modificarea propusă nu are nici o semnificaţie

juridică.


Denumirea marginală a art. 85 este:Numirea Guvernului

Denumirea articolului va fi:�Numirea şi demiterea Guvernului�

Amendament PRM

1. Completarea denumirii marginale cu sintagma�demiterea Guvernului�.

2. Prevederile art. 85 nu au în nici un fel nici o legăturăcu demiterea Guvernului.


(1) Preşedintele României desemnează un candidatpentru funcţia de prim-ministru şi numeşte Guvernulpe baza votului de încredere acordat de Parlament.

(1) Preşedintele României desemnează uncandidat pentru funcţia de prim-ministru şi îlnumeşte, după votul de încredere acordat deParlament. Acesta acordă votul de încrederepentru persoana primului-ministru şi pentruprogramul Guvernului.

Amendament PD

1. Preşedintele României să numească numai candidatulla funcţia de prim-ministru căruia Camerele să îi acordevotul de încredere inclusiv pentru programul Guvernului.

2. Soluţia, deşi este prevăzută în Germania, a fostinfirmată de Adunarea Constituantă originară şi este denatură să slăbească relaţia de încredere ce trebuie să existeîntre Guvern şi Parlament întrucât, astfel, legătura dintreun ministru şi Parlament va fi exclusiv prin intermediulprimului-ministru. De aceea, soluţia preconizată prinamendament este de natură să asigure, ca în Germania, dealtfel, o preeminenţă constituţională a primului-ministru înrelaţia dintre Guvern şi Parlament, ceea ce implică în modfiresc adoptarea moţiunii de cenzură constructive, care deasemenea a fost infirmată de Adunarea Constituantă, cât şide negocierile politice ce au premers propunerii legislativede revizuire a Constituţiei.

99. pct.33prop.leg.

După alineatul (2) al articolului 85 se introduce un noualineat, (3), cu următorul cuprins:�(3) Dacă prin propunerea de remaniere se schimbăstructura sau compoziţia politică a Guvernului,Preşedintele României va putea exercita atribuţiaprevăzută la alineatul (2) numai pe baza aprobăriiParlamentului, acordată la propunerea primului-ministru.�

Alineatul (3) al art.85, nou introdus, se elimină.


1. Guvernul să poată fi remaniat numai la cererea primului-ministru şi cu acordul Preşedintelui României, chiar dacă i seschimbă natura sau compoziţia politică.

2. Schimbarea structurii sau compoziţiei politice aGuvernului are ca semnificaţie depăşirea limitelor votuluide învestitură, astfel încât nu pot fi făcute numai prinacordul primului-minsitru ci şi al Preşedintelui Românieifără aprobarea prealabilă a Parlamentului cât timp oasemenea modificare nu se mai încadrează în votul deîncredere pe temeiul căruia Guvernul a fost învestit.Acesta având numai o legitimitate indirectă, rezultată dinînvestire, modificarea mandatului iniţial de învestire estenecesar a fi aprobată pentru a se asigura noii structuriîncrederea parlamentară fără de care Guvernul nu poatefuncţiona într-un regim parlamentar democratic.


Nr.

crt.



Constituţie



100. pct.33prop.leg.

După alin.(3) se introduce alin.(4) cu următorulcuprins :�(4) Preşedintele poate solicita Camerelorreunite ale Parlamentului demiterea primuluiministru şi a Guvernului printr-o procedurăsimilară moţiunii de cenzură�

Amendament PRM

1. Posibilitatea Preşedintelui României de a sesizaCamerele cu o procedură similară moţiunii de cenzură.

2. Guvernul fiind învestit pe temeiul votului de încredereal Camerelor Parlamentului, promovarea unei moţiuni decenzură nu poate fi de natură prezidenţială, iar soluţiapropusă excede relaţiilor constituţionale dintrePreşedintele României şi Parlament, cât timp votul deîncredere se acordă la cererea candidatului la funcţia deprim-ministru şi nu la cererea Preşedintelui României.


(1) Preşedintele României poate lua parte laşedinţele Guvernului în care se dezbat probleme deinteres naţional privind politica externă, apărareaţării, asigurarea ordinii publice şi, la cerereaprimului-ministru, în alte situaţii.

Alin.(1) al art. 87 se modifică şi va aveaurmătorul cuprins(1) Preşedintele României poate lua parte laşedinţele Guvernului în care se dezbat probleme deinteres naţional privind politica externă,securitatea naţională şi, la cererea primului-ministru, în alte situaţii.Amendament dep. Ion Stan, Titu Ghiorghiof

1. Înlocuirea sintagmei �apărarea ţării� cu cea de�securitate naţională�.

2. Înlocuirea solicitată prin amendament restrângeparticiparea Preşedintelui României, mai ales căprincipalele aspecte privind securitatea naţională, de naturăîndeosebi tehnică, se aprobă în CSAT. Propunerea estenejustificată şi ţinând seama de art. 92 alin. 1 dinConstituţie, potrivit căruia, Preşedintele este comandantulforţelor armate.

102. art.89alin (1) şi (2)Constituţie

(1) După consultarea preşedinţilor celor două Camere şia liderilor grupurilor parlamentare, Preşedintele Românieipoate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordatvotul de încredere pentru formarea Guvernului în termende 60 de zile de la prima solicitare şi numai dupărespingerea a cel puţin două solicitări de învestitură.

(2) În cursul unui an, Parlamentul poate fi dizolvato singură dată.

Articolul 89 din Constituţie se modifică astfel:(1) Preşedintele României poate, dupăconsultarea preşedinţilor celor două Camere, săpronunţe dizolvarea Parlamentului.(2) Alegerile parlamentare au loc la cel puţin 30de zile şi la cel mult 60 de zile de la dizolvare.

Amendament PD

1. Posibilitatea dizolvării Parlamentului dupăconsultarea preşedinţilor celor două Camere.

2. Dizolvarea Parlamentului, în funcţie exclusiv devoinţa Preşedintelui României, fără un temei constituţionalobiectiv, poate fi un factor de instabilitate guvernamentalăcontrar interesului naţional şi al ţărilor ce constituieUniunea Europeană al căror succes, îndeosebi economic,are ca fundament asigurarea unei asemenea stabilităţi.


Alineatul (1) al articolului 91 se modifică şi va aveaurmătorul cuprins:�(1) Preşedintele încheie tratate internaţionale înnumele României, negociate de Guvern, şi le supunespre ratificare Parlamentului, într-un termenrezonabil. Celelalte tratate şi acorduri internaţionalese încheie, se aprobă sau se ratifică potrivit proceduriistabilite prin lege.�

Alineatul (1) al articolului 91 se modifică şi vaavea următorul cuprins:�(1) Preşedintele încheie tratate internaţionale înnumele României, negociate de Guvern, şi lesupune spre ratificare Parlamentului, în termen de90 de zile. Celelalte tratate şi acorduri internaţionalese încheie, se aprobă sau se ratifică potrivitprocedurii stabilite prin lege.�


1. Limitarea posibilităţii Preşedintelui României de aaprecia asupra oportunităţii ratificării unui tratat la numai 90de zile.

2. Termenul de 90 de zile, ca şi cel actual de 60 de zile, într-un domeniu esenţialmente politic în care interesul naţionalpoate dicta soluţii diverse în funcţie de contextul general, estenejustificat. Practica, de la adoptarea Constituţiei şi până înprezent, a dovedit existenţa unor situaţii în care tocmaiasemenea împrejurări au justificat, îndeosebi în guvernareaanterioară, depăşirea termenului constituţional de 60 de zile.De aceea, se justifică o formulă mai suplă, corespunzătoareinteresului naţional, cum este cea prevăzută în propunerealegislativă, mai ales că soluţia unui termen fix este fărăprecedent în dreptul european.


Nr.

crt.



Constituţie




La Articolul 91 alineatul (1) menţinereaactualului termen de 60 de zile.


1. Menţinerea actualului termen de 60 de zile.2. Idem motivarea amendamentului 103.


Alin. (1) al art. 91 se modifică şi va avea următorulcuprins:(1) Preşedintele încheie tratate internaţionale înnumele României, negociate de Guvern şi le supuneParlamentului spre ratificare, acceptare sauaprobare într-un termen rezonabil. Celelalte tratate şiacorduri internaţionale sunt semnate şi supuseratificării, acceptării sau aprobării ori aderăriipotrivit procedurii stabilite prin lege organică.


1. Norma constituţională să se refere nu numai laratificare, dar şi la acceptare sau aprobare.

2. Termenul constituţional de �ratificare� a fost receptatca incluzând toate modalităţile apărute pe planinternaţional pentru încheierea unor tratate, din careautorul amendamentelor a reţinut numai unele, omiţând deexemplu aderarea, ce este specifică tratatelor multilaterale.De aceea, o detaliere ar putea fi neadecvată mai ales într-un domeniu care este într-o continuă dezvoltare.


Alineatul (1) al articolului 91 se modifică şi vaavea următorul cuprins:�(1) Preşedintele încheie tratate internaţionale înnumele României, negociate de Guvern, şi le supunespre ratificare Parlamentului, într-un termen de 45 dezile. Celelalte tratate şi acorduri internaţionale seîncheie, se aprobă sau se ratifică potrivit proceduriistabilite prin lege.�Amendament dep. Ioan Timiş

1. Reducerea termenului actual de la 60 de zile la 45 dezile.

2. Aceeaşi motivare ca la amendamentul 103. În plus,reducerea termenului ar avea consecinţe şi mai dăunătoaredecât termenul fix actual.


�Atribuţii în domeniul apărării� Denumirea articolului va fi:�Atribuţii în domeniul securităţii naţionale�.


1. Înlocuirea termenului de �apărare� cu cel de�securitate naţională� din denumirea marginală a art.92.

2. Conform art. 92 alin.1 Preşedintele României fiindcomandantul forţelor armate, atribuţiile sale sunt îndomeniul apărării, ceea ce implică şi ideea de securitate.


(1) Preşedintele României este comandantul forţelorarmate şi îndeplineşte funcţia de Preşedinte alConsiliului Suprem de Apărare a Ţării.

Propunem înlocuirea denumirii CSAT cu cevamai puţin pompos.

Amendament PD

1. Schimbarea denumirii CSAT.2. Idem motivarea amendamentului 74.


Indemnizaţia şi celelalte drepturi ale PreşedinteluiRomâniei se stabilesc prin lege.

Eliminare art. 100

Amendament PD

1. Nu este de nivelul Constituţiei.2. Transparenţa inerentă democraţiei impune ca

indemnizaţia şefului statului să fie stabilită prin lege şi nualtfel.


Nr.

crt.



Constituţie



110. art.102alin.(2)

Constituţie

(2) Candidatul pentru funcţia de prim-ministru vacere, în termen de 10 zile de la desemnare, votul deîncredere al Parlamentului asupra programului şi aîntregii liste a Guvernului.

(2) Candidatul pentru funcţia de prim-ministru vacere, în termen de 10 zile de la desemnare, votul deîncredere al Parlamentului asupra programuluiGuvernului.Amendament PD

1. Votul de încredere să privească numai programulGuvernului.

2. Idem motivarea. amendamentului 98.

111. art.102alin.(3)

Constituţie

(3) Programul şi lista Guvernului se dezbat deCamera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună.Parlamentul acordă încredere Guvernului cu votulmajorităţii deputaţilor şi senatorilor.

(3) Programul se dezbate de CameraDeputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună.Parlamentul acordă încredere Primului-ministru cu votul majorităţii deputaţilor şisenatorilor.Amendament PD

1. Votul de încredere asupra programului Guvernului şipersoanei primului-ministru.

2. Idem motivarea amendamentului 98.

112. art.106alin.(2)

Constituţie

(2) Dacă primul-ministru se află într-una din situaţiileprevăzute la articolul 105 sau este în imposibilitateade a-şi exercita atribuţiile, Preşedintele României vadesemna un alt membru al Guvernului ca prim-ministru interimar, pentru a îndeplîni atribuţiileprimului-ministru, până la formarea noului Guvern.Interimatul, pe perioada imposibilităţii exercităriiatribuţiilor, încetează dacă primul-ministru îşi reiaactivitatea în Guvern.

Alineatul (2) al art.106 se elimină.

Amendament PRM

1. Eliminarea funcţiei de prim-ministru interimar.2. Puterea executivă este necesar să funcţioneze

continuu, ceea ce nu este posibil dacă un guvern nu estecondus de o persoană care să îndeplinească funcţia deprim-ministru, chiar dacă pe o perioadă limitată, deci cucaracter interimar. Este o soluţie tehnică dictată decontinuitatea vieţii statale ce justifică numeroase altesoluţii cum ar fi Preşedintele României interimar,prorogarea activităţii Parlamentului, continuarea activităţiiGuvernului demisionar etc. În caz contrar există un pericolpublic deosebit al vidului de putere.


După alineatul (2) al articolului 106 se introduceun nou alineat, (21), cu următorul cuprins:�(21) Preşedintele României nu poate revoca primul-ministru.�

Alineatul (21) al art.106, nou introdus, seelimină.


1. Eliminarea interdicţiei de revocare a primului-ministrude către Preşedintele României.

2. Constituţia actuală nu prevede posibilitatea revocării,însă în practica constituţională a existat o asemeneaîmprejurare. Pentru evitarea repetării unei astfel de situaţii,se justifică precizarea prevăzută în propunerea legislativă.

114. art.111alin.(1)

Constituţie

1) Guvernul şi fiecare dintre membrii săi sunt obligaţi sărăspundă la întrebările sau la interpelările formulate dedeputaţi sau de senatori.

(1) Guvernul şi fiecare dintre membri săi sunt obligaţi sărăspundă personal la întrebările sau la interpelărileformulate de deputaţi sau de senatori.

Amendament PD1. Obligarea membrilor Guvernului de a răspunde

personal la întrebări şi interpelări.115. art.111

alin.(1)Constituţie

Alineatul (1) al articolului 111 se modifică şi vaavea următorul cuprins:�(1) Primul-ministru şi fiecare dintre membriiGuvernului sunt obligaţi să răspundă, personal, laîntrebările sau la interpelările formulate dedeputaţi sau de senatori.�


2. Răspunsul la o asemenea întrebare sau interpelare sepoate face în orice Parlament şi printr-o persoanăîmputernicită, având în vedere atribuţiile celui întrebat sauinterpelat, care pot presupune imposibilitatea acestuia de ase prezenta personal. De aceea, nu se justifică adoptareaunei asemenea norme constituţionale ce ar putea fi unmotiv ce ar împiedica un membru al Guvernului de a-şiduce la îndeplinire obligaţiile ce îi revin.


Nr.

crt.



Constituţie



116. - - După alineatul (2) al articolului 111 se introduce unnou alineat, (3), cu următorul cuprins:�(3) Într-o sesiune parlamentară se poate iniţiaun număr de cel mult trei moţiuni simple.�Amendament UDMR

1. Limitarea posibilităţii iniţierii de moţiuni simple.2. Moţiunea simplă este una din modalităţile de control

Parlamentar ce s-a dezvoltat cel mai mult, întrucât permiteangajarea unei dezbateri politice asupra unor aspecte deimportanţă deosebită. De aceea, limitarea lor este contrarălibertăţii luptei politice în Parlament şi un mijloc artificialde limitare a controlului parlamentar asupra Guvernului.

117. art.112alin.(1)

Constituţie

(1) Camera Deputaţilor şi Senatul, în şedinţăcomună, pot retrage încrederea acordată Guvernuluiprin adoptarea unei moţiuni de cenzură, cu votulmajorităţii deputaţilor şi senatorilor.

Alin.1 se modifică şi va avea următorul cuprins :(1) Camera Deputaţilor şi Senatul, în şedinţăcomună, pot retrage încrederea acordatăGuvernului sau unui membru al acestuia, prinadoptarea unei moţiuni de cenzură, cu votulmajorităţii deputaţilor şi senatorilor.Amendament PD

1. Moţiunea de cenzură asupra unui membru alGuvernului.

2. Amendamentul este necorelat cu concepţia autoruluisău referitoare la faptul că învestirea se acordă numaiprimului-minsitru care, aşa cum s-a arătat, are ca efectmedierea relaţiei dintre un ministru şi Parlament numai decătre primul-ministru. Amendamentul nu se justifică,deoarece, potrivit art.102 din Constituţie, votul deîncredere se dă asupra listei întregului Guvern şi nu asuprafiecărui ministru în parte. Soluţia ar fi justificată numaidacă alcătuirea echipei guvernamentale s-ar face de cătreParlament şi nu de candidatul la funcţia de prim-ministruce solicită acordarea votului de învestitură.

118. art.113alin.(1)

Constituţie

(1) Guvernul îşi poate angaja răspunderea în faţaCamerei Deputaţilor şi a Senatului, în şedinţăcomună, asupra unui program, a unei declaraţii depolitică generală sau a unui proiect de lege.

Alineatul (1) al art.113 va avea următorulcuprins:(1) Guvernul îşi poate angaja răspunderea înfaţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului, înşedinţă comună, asupra unui program şi a uneideclaraţii de politică generală.Amendament UDMR

1. Eliminarea posibilităţii adoptării unei legi pe caleaangajării răspunderii Guvernului.

2. Angajarea răspunderii Guvernului asupra unui proiectde lege este consecinţa faptului că, astfel, Parlamentul esteîn situaţia de a alege între declanşarea unei crizeguvernamentale prin demiterea Guvernului şi acceptareaunui proiect de lege fără de care Guvernul consideră că nu-şi poate îndeplini programul de guvernare. De aceea, oasemenea procedură are semnificaţia unei moţiuni decenzură provocate. În cazul în care Guvernul nu şi-ar maiputea angaja răspunderea pentru un proiect de lege, arînsemna ca el să rămână în funcţiune în condiţiile în carenu are temeiul legal necesar, în logica relaţiilorconstituţionale dintre Guvern şi Parlament, pentruîndeplinirea programului său de guvernare.


Nr.

crt.



Constituţie



119. art.113alin. (2)

Constituţie

(2) Guvernul este demis dacă o moţiune de cenzură,depusă în termen de 3 zile de la prezentareaprogramului, a declaraţiei de politică generală sau aproiectului de lege nu a fost votată în condiţiilearticolului 112.

Alin.2 al art.113 se modifică şi va avea următorulcuprins:(2) Guvernul este demis dacă programul,proiectul de lege sau declaraţia de politicăgenerală nu a fost adoptată cu votul majorităţiideputaţilor şi senatorilor.Amendament PD

1. Reintroducerea votului de încredere pentru adoptareaunei legi, program sau declaraţie politică.

2. Votul de încredere este o soluţie consacrată înperioada antebelică, care în majoritatea ţărilor europene afost înlocuită cu moţiunea de cenzură, adoptată şi deConstituţia actuală, întrucât practica politică a dovedit căaceastă modalitate de retragere a încrederii a fost unul dinfactorii importanţi de instabilitate politică ce a favorizatfenomenele negative de ascensiune a mişcărilor extremisteca urmare a reacţiei inadecvate a autorităţilor de stat. Deaceea, renunţarea la moţiunea de cenzură, ar aveasemnificaţia unei evoluţii negative în condiţiile în carestabilitatea guvernamentală este esenţială în concertareapoliticilor în cadrul Uniunii Europene şi în procesul dereformă. În acelaşi sens este şi justificarea dată laamendamentul 118.


Alineatul (3) al articolului 113 se modifică şi va aveaurmătorul cuprins:�(3) Dacă Guvernul nu a fost demis potrivit alin. (2),proiectul de lege prezentat, modificat sau completat,după caz, cu amendamente acceptate de Guvern, seconsideră adoptat, iar programul sau declaraţia depolitică generală devine obligatorie pentru Guvern.�

Alineatul (3) al art.113 va avea următorulcuprins:�(3) Dacă Guvernul nu a fost demis potrivitart.(2), proiectul de lege prezentat, modificatsau completat, după caz, se consideră adoptat,iar programul sau declaraţia de politicăgenerală devine obligatorie pentru Guvern�.Amendament dep. Emil Rădulescu

1. Eliminarea posibilităţii acceptării unor amendamente2. Posibilitatea Guvernului de a accepta unele

amendamente este conformă scopului urmărit prinangajarea răspunderii, asigură dreptul parlamentarilor de aîmbunătăţi reglementarea prin amendamente constructiveşi facilitează Guvernului evitarea iniţierii unei moţiuni decenzură.


Alineatul (3) al articolului 113 se modifică şi va aveaurmătorul cuprins:�(3) Dacă Guvernul nu a fost demis potrivit alin. (2),proiectul de lege prezentat, modificat sau completat,după caz, cu amendamente acceptate de Guvern, seconsideră adoptat, iar aplicarea programului sau adeclaraţiei de politică generală devine obligatoriepentru Guvern.�Amendament dep. Şt. Cazimir

1. Precizare redacţională în sensul că aplicareaprogramului sau a declaraţiei devin obligatorii.

2. Precizare inutilă deoarece obligativitatea unuiprogram sau declaraţii implică aplicarea lor, fără de careaceastă obligativitate nu ar avea nici un sens.


Nr.

crt.



Constituţie



122. art.114alin.(1) şi (3)Constituţie

(1) Parlamentul poate adopta o lege specială deabilitare a Guvernului pentru a emite ordonanţe îndomenii care nu fac obiectul legilor organice.

(3) Dacă legea de abilitare o cere, ordonanţele sesupun aprobării Parlamentului, potrivit proceduriilegislative, până la împlinirea termenului deabilitare. Nerespectarea termenului atrage încetareaefectelor ordonanţei.

Alineatele (1) şi (3) ale art.114 vor avea următorulcuprins:

(1) Parlamentul poate adopta o lege specială deabilitare a Guvernului la finalul fiecărei sesiuniale puterii legislative, pentru a emite ordonanţe înperioada vacanţei parlamentare, în domenii carenu fac obiectul legii organice.

(3) Ordonanţele se supun aprobăriiParlamentului, potrivit procedurii legislative,până la împlinirea termenului de abilitare. Nuse supun aprobării Parlamentului ordonanţelecare înăuntrul termenului de abilitare şi-auîndeplinit efectul pentru care au fost emise.

Amendament UDMR

1. Limitarea legii de abilitare numai pe perioadavacanţei parlamentare şi excluderea de la aprobare aordonanţelor care în perioada de abilitare şi-au produsefectele.

2. Prin legea de abilitare, Guvernul nu se substituieParlamentului, ci execută ceea ce această lege i-a permis.De aceea, fiind o măsură de natură politică, competenţaParlamentului de a o emite nu poate fi limitată, depinzândexclusiv de situaţiile concrete avute în vedere de legiuitorîn realizarea politicii sale legislative. Ordonanţele ce şi-auprodus efectul, este necesar să poată fi supuse controluluiparlamentar şi legiferării, deoarece şi acestor categorii deordonanţe se impune să le fie aplicabile prevederile art.114alin.51 din propunerea legislativă, potrivit căruia, dacăParlamentul le respinge, poate stabili măsuri reparatorii.De asemenea, este inadmisibilă sustragerea unor categoriide ordonanţe de la competenţa de organ unic legiuitor alParlamentului, în funcţie de măsurile adoptate de Guvernîn temeiul abilitării.


�(4) În situaţii extraordinare a căror reglementarenu comportă sub nici o formă amânarea, Guvernulpoate adopta ordonanţe de urgenţă, având obligaţiamotivării în cuprinsul acestora a măsurilor dispuse.Ordonanţa de urgenţă intră în vigoare numai dupădepunerea sa spre dezbatere în procedură de urgenţăla Camera competentă să fie sesizată şi publicarea înMonitorul Oficial al României. Camerele, dacă nu seaflă în sesiune, se convoacă în mod obligatoriu în 5zile de la depunere sau, după caz, trimitere. Dacă întermen de cel mult 30 de zile de la depunere,Camera sesizată nu se pronunţă asupra ordonanţei,aceasta este considerată adoptată şi se trimite la ceade-a doua Cameră care decide, de asemenea înprocedură de urgenţă. Ordonanţa de urgenţăcuprinzând norme de natura legii organice se aprobăcu majoritatea prevăzută de alineatul (1) alarticolului 74.�

�(41) Ordonanţele de urgenţă nu pot fi adoptate îndomeniul legilor constituţionale, nu pot afectaregimul instituţiilor fundamentale ale statului,drepturile, libertăţile şi îndatoririle prevăzute deConstituţie, drepturile electorale şi nu pot vizamăsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietateapublică.�

Alineatul (4) al art.114 din prop. leg. se va elimina.

Amendament UDMR

1. Eliminarea ordonanţelor de urgenţă.2. Ordonanţele de urgenţă sunt o practică legislativă

prevăzută şi în alte constituţii (Italia, Spania) în cadruldelegării legislative, care este o soluţie consacrată pe planeuropean, iar eliminarea lor ar avea drept consecinţăimposibilitatea unei reacţii �ce nu suferă amânare�, cusacrificarea interesului public ce justifică o reglementarede urgenţă.


Nr.

crt.



Constituţie




Alin. 4 se modifică şi va avea următorul cuprins:�(4) În situaţii extraordinare a căror reglementare nucomportă sub nici o formă amânarea, Guvernul poateadopta ordonanţe de urgenţă, având obligaţiamotivării în cuprinsul acestora a măsurilor dispuse.Ordonanţa intră în vigoare numai după pronunţareaCurţii Constituţionale cu privire la existenta situaţieiextraordinare, depunerea la Camera Deputaţilor spredezbatere în procedură de urgenţă şi la trei zile dupăpublicarea sa în Monitorul Oficial. Camerele, dacă nuse află în sesiune, se convoacă în mod obligatoriu în 5zile de la depunere sau, după caz, trimitere. Dacă întermen de cel mult 30 de zile de la depunere,Camera sesizată nu se pronunţă asupra ordonanţei,aceasta este considerată adoptată şi se trimite la ceade-a doua Cameră care decide, de asemenea înprocedură de urgenţă. (SE ELIMINĂ) Ordonanţade urgenţă cuprinzând norme de natura legii organicese aprobă cu majoritatea prevăzută de alineatul (1) alarticolului 74.�Amendament PRM

1. Asupra situaţiei extraordinare, să se pronunţe dinoficiu Curtea Constituţională, depunerea ordonanţei să sefacă la Camera Deputaţilor, iar dezbaterea să aibă loc la 3zile după publicarea ordonanţei în Monitorul Oficial. Să seelimine în procedura de adoptare a ordonanţei trimiterealegii de aprobare de la o Camera la alta.

2. Fiind o autoritate constituţională cu caracterjurisdicţional, nu politic, Curtea Constituţională nu sepoate pronunţa din oficiu asupra situaţiei excepţionale, cuexcluderea Parlamentului. Depunerea ordonanţei numai laCamera Deputaţilor, cu excluderea Senatului, transformăParlamentul, în cadrul procedurii de aprobare a uneiordonanţe de urgenţă, într-un Parlament monocameral, cunesocotirea principiului bicameralismului. În plus, astfel serenunţă la avantajul specializării decizionale a Camerelor,care este de esenţa optimizării procesului parlamentarlegislativ.


Alin. (4) al. art. 114 se modifică şi va avea următorulcuprins:Art. 114 (4): In situaţii extraordinare a cărorreglementare nu comportă sub nici o formăamânarea, Guvernul poate adopta ordonanţe deurgenţă în domenii care nu fac obiectul legilororganice, având obligaţia motivării în cuprinsulacestora a măsurilor dispuse. Ordonanţa de urgenţăintră în vigoare numai după depunerea sa spredezbatere în procedură de urgenţă la cameracompetentă să fie sesizată şi publicată în MonitorulOficial al României. Camera sesizată, dacă nu seaflă în sesiune, se convoacă în mod obligatoriu în 5zile de la depunere sau, după caz, trimitere. Dacă întermen de cel mult 90 de zile de la depunereParlamentul nu se pronunţă asupra ordonanţei,aplicarea acesteia se suspendă până la intrarea învigoare a legii de aprobare.Amendament dep. Marton Arpad

1. Ordonanţele de urgenţă să nu poată fi emise îndomeniul legilor organice, iar dacă Parlamentul nu sepronunţă în termen de 90 de zile de la depunere, aplicareaordonanţei de urgenţă se suspendă până la intrarea învigoare a legii de aprobare.

2. Excluderea legilor organice este nejustificată ţinândseama de limitele prevăzute de art. 114 alin. 41 dinpropunerea de revizuire, precum şi de faptul că situaţiile cejustifică, prin ipoteză, emiterea uneia asemenea ordonanţear putea afecta şi domeniul unei legi organice, curespectarea, însă, a limitelor constituţionale susmenţionate.Suspendarea aplicării ordonanţei ar putea crea stări detulburare socială şi incertitudine a situaţiilor juridice încurs şi are în vedere o ipoteză nejustificată, cât timpordonanţa se adoptă numai în procedură de urgenţă şi curespectarea termenelor prevăzute la art. 114 alin. 4.


Nr.

crt.



Constituţie




Alin. 4 al art.114 se modifică astfel:In cazul stării de necesitate, al stării de asediu şi alstării de război, Guvernul poate adopta ordonanţede urgenţă. Acestea intră în vigoare numai dupădepunerea lor spre aprobare la Parlament. DacăParlamentul nu este în sesiune, el se convoacă înmod obligatoriu.

Amendament PD

1. Limitarea ordonanţelor de urgenţă numai în cazulstării de necesitate, stării de asediu şi stării de război

2. Regimul stării de asediu, stării de urgenţă şi a stării derăzboi, potrivit art. 72 alin.3 litera e1) şi f) din propunerealegislativă de revizuire, se stabilesc prin lege organică,ceea ce, prin ipoteză, exclude intervenţia ordonanţelor deurgenţă, aşa cum s-a prevăzut şi în avizul Comisiei de laVeneţia referitor la faptul că stările excepţionale trebuiesc,ca şi în alte constituţii europene (Italia, Spania), disjunsede ordonanţa de urgenţă, referindu-se la ipoteze absolutdiferite: stările excepţionale la situaţii ce ies dinnormalitatea constituţională, iar ordonanţa de urgenţă lasituaţiile extraordinare ce implică o reglementare pentrurealizarea unui interes public ce nu comportă, sub nici oformă, amânare.


Alin. (4) al art. 114 se modifică şi va aveaurmătorul cuprins:(4) În caz de război, catastrofă, calamităţinaturale ori situaţii care justifică declarareastării de urgenţă sau a stării de asediu, Guvernulpoate adopta ordonanţe de urgenţă. Acesteaintră în vigoare numai după depunerea lor spreaprobare la Parlament. Dacă Parlamentul nu seaflă în sesiune, se convoacă în mod obligatoriu.Amendament dep. Toro Tibor

1. Limitarea ordonanţelor de urgenţă numai în cazulstării de urgenţă, stării de asediu, stării de război,catastrofelor şi calamităţilor naturale.

2. Aceeaşi justificare ca la amendamentul 126.


Alin. 4 şi 41 să facă obiectul unui articol distinctcu marginala �Mandat excepţional�. �(4) În situaţii extraordinare a căror rezolvare sau,după caz, reglementarea nu comportă sub nici oformă amânarea, Guvernul poate adopta ordonanţede urgenţă, având obligaţia motivării în cuprinsulacestora a măsurilor dispuse.Ordonanţa intră în vigoare numai după depunereasa spre dezbatere în procedură de urgenţă laCamera competentă să fie sesizată pentru primalectură şi publicarea în Monitorul Oficial alRomâniei. Camerele, dacă nu se află în sesiune, seconvoacă în mod obligatoriu în 5 zile de ladepunere sau, după caz, trimitere. Dacă în termende cel mult 30 de zile de la depunere, Camerasesizată nu se pronunţă asupra ordonanţei, aceastaeste reputată a fi fost aprobată şi se trimite la ceade-a doua Cameră care decide, de asemenea, în

1. Consacrarea termenului �mandat excepţional� pentruordonanţele de urgenţă, a termenului �reputată� pentruaprobarea sau respingerea lor şi a respingerii numai încazul ordonanţelor ce privesc o normă din domeniul legiiorganice.

2. Ordonanţa de urgenţă face parte din conceptul dedelegare legislativă şi nu de mandat excepţional, ceea ce arimplica o micşorare a competenţei constituţionale aParlamentului. Camera ce urmează a fi sesizată cuaprobarea ordonanţei este cea prevăzută de art. 731 dinpropunerea legislativă de revizuire, iar termenul �reputat�este inadecvat, cât timp, în cuprinsul întregii Constituţii, caşi în tradiţiile constituţionalismului românesc şi european,termenul pentru stabilirea unei măsuri legislative este acelade �adoptat�. Neîntrunirea majorităţii necesare, indiferent


Nr.

crt.



Constituţie



procedură de urgenţă, în caz de nepronunţare în30 de zile de la primire, ordonanţa fiind reputată afi fost aprobată. Ordonanţa cuprinzând norme denatura legii organice se aprobă cu majoritateaprevăzută de alin.(1) al art.74. În caz denerealizare a acestei majorităţi, ordonanţa estereputată a fi fost respinsă.Amendament dep. Ion Stan, Titu Ghiorghiof

de conţinutul ordonanţei, are ca efect respingerea ei, astfelîncât nu se justifică o asemenea soluţie numai pentruordonanţele emise în domeniul legii organice.


Alineatul (41) al art.114 va avea următorul cuprins:Ordonanţele de urgenţă nu pot fi adoptate îndomeniul legilor constituţionale, nu pot afectaregimul autorităţilor publice, drepturile,libertăţilor şi îndatoririle cetăţenilor şi nu pot vizamăsuri de expropiere.


1. Eliminarea din sfera domeniilor în care nu este posibilăadoptarea de ordonanţe de urgenţă a drepturilor electorale şi amăsurilor de trecere silită a unor bunuri în proprietateastatului, cu excepţia exproprierilor şi extinderea interdicţieireferitoare la instituţiile fundamentale ale statului la toateautorităţile publice, indiferent de semnificaţia lor în cadrulregimului politic constituţional.

2. Drepturile electorale implică şi întâmpinările,contestaţiile, condiţiile spre a candida etc., deci, au o sferă mailargă decât prevederea constituţională referitoare la dreptul dea alege şi de a fi ales, ceea ce justifică includerea lor înaceastă interdicţie spre a nu se afecta corectitudinea alegerilorpotrivit legii electorale. Trecerea silită a unor bunuri înproprietate publică se poate face nu numai prin expropriere,dar şi prin confiscare, schimburi obligatorii de proprietăţi etc.,ceea ce, de asemenea, justifică sfera de interdicţie prevăzutăîn propunerea legislativă, iar extinderea regimului instituţiilorfundamentale ale statului la toate autorităţile publice, este denatură să împiedice luarea unor măsuri urgente şi necesare îndomenii ce nu afectează regimul politic, cum ar fi celereferitoare la anumite autorităţi ale administraţiei publice deimportanţă sectorială.


Alineatul (41) al art.114 va avea următorulcuprins:�(41) Ordonanţele de urgenţă nu pot fi adoptate îndomeniul legilor constituţionale, nu pot afectaregimul instituţiilor fundamentale ale statului,drepturile, libertăţile şi îndatoririle prevăzute deConstituţie, nu pot viza măsuri de trecere silită aunor bunuri în proprietatea publică.�(se elimină drepturile electorale)Amendament dep. Şt. Cazimir

1. Eliminarea din sfera interdicţiei ordonanţelor deurgenţă a drepturilor electorale

2. Drepturile electorale implică şi întâmpinările,contestaţiile, condiţiile spre a candida etc., deci, au o sferămai largă decât prevederea constituţională referitoare ladreptul de a alege şi de a fi ales, ceea ce justificăincluderea lor în această interdicţie spre a nu se afectacorectitudinea alegerilor potrivit legii electorale.


Nr.

crt.



Constituţie




�(5) Ordonanţele cu care Parlamentul a fost sesizatse aprobă sau se resping printr-o lege în care vor ficuprinse şi ordonanţele ale căror efecte au încetatpotrivit alineatului (3).�

�(51) Prin legea de aprobare sau respingere se vorreglementa, dacă este cazul, măsurile necesare cuprivire la efectele juridice produse pe perioada deaplicare a ordonanţei.�

Alineatul (5) al art.114 se elimină.Amendament dep. Ioan Timiş

1. Să se elimine aprobarea sau respingerea ordonanţei decătre Parlament.

2. Delegarea legislativă fiind o împuternicire, controlulparlamentar şi legiferarea sunt consecinţe ale înseşiabilitării acordate.


Alin. 5 şi 51 trebuie să facă obiectul unui articolseparat, cu marginala �Aprobarea saurespingerea ordonanţelor�.(5) Fiecare ordonanţă cu care Parlamentul a fostsesizat se aprobă sau se respinge prin lege,ordonanţele adoptate în baza unei legi deabilitare, ale căror efecte au încetat conformalin. (3) vor fi menţionate prin decizie a CurţiiConstituţionale.


1. Aprobarea sau respingerea ordonanţelor să facăobiectul unui articol separat, iar ordonanţele adoptate pebaza unei legi de abilitare, a căror efecte au încetat, să fiestabilite printr-o decizie a Curţii Constituţionale.

2. Aprobarea sau respingerea ordonanţelor face parte dinregimul delegării legislative, iar ordonanţele ce şi-auîncetat efectul este necesar a fi stabilite de către Parlamenttocmai datorită calităţii sale de autoritate legiuitoare;Curtea Constituţională poate acţiona numai la sesizare şinu poate exclude în nici un fel rolul Parlamentului caautoritate ce a emis legea de abilitare.

133. - - După art.116 se introduce un nou articol, 1161 cuurmătorul cuprins:�Securitatea naţională�(1) Securitatea naţională constă în ansamblulacţiunilor şi măsurilor de apărare naţională,siguranţă naţională şi ordine publică, precum şide orice altă natură potrivit legii, prin care segarantează existenţa statului, a societăţii, precumşi exercitarea neîngrădită a drepturilor şilibertăţilor fundamentale ale cetăţenilor.Sistemul instituţional al securităţii naţionale sestabileşte prin lege organică, pe baza �Strategieide securitate naţională aprobată de Parlament.Amendament dep. Ion Stan, Titu Ghiorghiof

1. Definirea conţinutului noţiunii de �securitatenaţională�

2. Noţiunea de �securitate naţională�, prin diversitatea,complexitatea şi dinamica ei, este necesar a fi de domeniullegiuitorului ordinar, nu constituant, deoarece tocmaidatorită acestei caracteristici, orice definiţie s-ar puteadovedi inadecvată.


Nr.

crt.



Constituţie




Alineatul (1) al art.117 va avea următorul cuprins:�(1) Armata este subordonată exclusiv voinţeipoporului pentru garantarea suveranităţii, aindependenţei şi a unităţii statului, a integrităţiiteritoriale a ţării şi a democraţiei constituţionale. Încondiţiile legii şi ale tratatelor internaţionale la careRomânia este parte, armata contribuie la apărareacolectivă în sistemele de alianţă militară şi participăla acţiuni privind menţinerea sau restabilirea păcii.�

Alineatul (1) al art.117 va avea următorulcuprins:�(1) Armata este subordonată exclusiv voinţeipoporului pentru garantarea suveranităţii aindependenţei şi unităţii statului, a integrităţiiteritoriale a ţării şi a democraţiei constituţionale. Înconformitate cu tratatele internaţionale la care esteparte, România, poate participa la alianţe politico �militare, având ca scop apărarea valorilordemocraţiei a securităţii şi integrităţii statelormembre şi poate trimite în străinătate trupe încadrul operaţiunilor militare desfăşurate de aceastăalianţă, precum şi în cadrul acţiunilor de menţinereşi restabilire a păcii�.Amendament dep. Ioan Timiş

1. Să se elimine precizarea �în condiţiile legii�; să secondiţioneze trimiterea de trupe numai de existenţaprealabilă a unui tratat internaţional politico-militar.

2. Nu poate fi eliminată �legea� pentru legitimarea uneiacţiuni, chiar înainte de încheierea unei alinaţe politico-militare, în funcţie de situaţiile geo-politice existente, cumar fi în legătură cu participarea în Afghanistan, în Kosovo,în Irak, cu aprobarea Parlamentului, ca organ reprezentativsuprem al poporului şi unică autoritate legiuitoare (art. 58alin. 1 din Constituţie).


Articolul 118 se modifică şi va avea următorul cuprins:�Consiliul Suprem de Apărare a Ţării organizează şicoordonează unitar activităţile care privesc apărareaţării şi siguranţa naţională, participarea la menţinereasecurităţii internaţionale şi la apărarea colectivă însistemele de alianţă militară, precum şi la acţiuni demenţinere sau de restabilire a păcii.�

Propunem înlocuirea denumirii CSAT cu ceva maipuţin pompos; Consiliul Naţional de Securitatesau Consiliul de Apărare a Ţării.Amendament PD

1. Schimbarea denumirii CSAT.2. Idem motivarea de la amendamentul 74.

136. - - Art.1181 Hotărârile CSAT sunt publicate înMonitorul Oficial al României, Partea I.Amendament PD

1. Publicarea tuturor hotărârilor Consiliului Suprem deApărare a Ţării.

2. Hotărârile CSAT au un caracter secret, întrucâtprivesc probleme militare şi de securitate naţională care, întoate ţările, sunt secrete de stat.


Articolul 119 se modifică şi va avea următorulcuprins:�(1) Administraţia publică din unităţileadministrativ-teritoriale se întemeiază pe principuldescentralizării, al autonomiei locale şi pe cel aldesconcentrării serviciilor publice.(2) În unităţile administrativ-teritoriale undecetăţenii aparţinând unei minorităţi naţionale au opondere semnificativă, se asigură folosirea limbiiminorităţii naţionale respective în scris şi oral înrelaţiile cu autorităţile administraţiei publice localeşi serviciile publice desconcentrate, în condiţiileprevăzute de legea organică.

Alineatul (1) al art.119 va avea următorulcuprins:(1) �Administraţia publică din unităţile administrativ-teritoriale se întemeiază pe principiul descentralizării,al autonomiei locale, al subsidiarităţii şi pe cel aldesconcentrării serviciilor publice.�Amendament UDMR

1. Pentru consacrarea principiului subsidiarităţii.2. Idem motivaţia amendamentului 18.


Nr.

crt.



Constituţie




(3) Cetăţenii aparţinând unei etnii care, într-o unitateadministrativ-teritorială, nu au o ponderesemnificativă, au dreptul de a fi reprezentate înconsiliul local sau judeţean, în condiţiile prevăzutede legea organică.�

După alineatul (1) al articolului 119 se adaugă unnou alineat, (11) cu următorul cuprins:(11) În baza dreptului la autonomie regională şiţinând cont de trăsăturile tradiţionale istorice,culturale şi economice comune, la iniţiativaautorităţilor administraţiilor publice localeinteresate, acestea se pot constitui în unităţiadministrativ-teritoriale cu caracter regional.Constituirea unor asemenea unităţiadministrativ-teritoriale şi compeţenţeleautorităţilor corespunzătoare se reglementeazăprin lege organică.

Amendament dep. Kovács Zoltán, Pécsi Ferenc,Szilágyi Zsolt, Toró Tibor, Vekov Károly

1. Constituirea de unităţi administrativ-teritorilae cucaracter regional.

2. Aceeaşi motivare ca la amendamentul 10. În plus,amendamentul este contrar art. 3 alin. 3 din Constituţie, câtşi prevedrilor art.134 alin.1 lit.g) din propunerealegislativă.


Alineatul (2) al art.119, nou introdus, se elimină.


1. Eliminarea posibilităţii folosirii limbii materne.2. Soluţia este contrară legislaţiei actuale cât şi

standardelor europene în domeniul protecţiei minorităţilornaţionale.


(2) În unităţile administrativ-teritoriale toţicetăţenii, chiar şi cei care aparţin unei minorităţinaţionale au o pondere semnificativă, vor utilizalimba oficială în relaţiile cu autorităţileadministraţiei publice locale şi serviciile publicedesconcentrate.Amendament dep. Ludovic Mardari

1. Eliminarea posibilităţii folosirii limbii materne.2. Idem motivarea amendamentului 139.


Alineatul (2) al art.119 va avea următorulcuprins:(2) În unităţile administrativ-teritoriale undecetăţenii aparţinând unei minorităţi naţionale au opondere semnificativă, se asigură folosirea limbiiminorităţii naţionale respective în scris şi oral înrelaţiile cu autorităţile administraţiei publice locale şiserviciile publice desconcentrate, în condiţiileprevăzute de legea organică, având dreptul la uninterpret pus la dispoziţie de acele autorităţi�Amendament PRM

1. Dreptul la interpret2. Este o măsură inutilă, din moment ce se asigură

folosirea limbii materne.


Nr.

crt.



Constituţie




După alineatul (2) al articolului 119 se introduceun nou alineat, (21), cu următorul cuprins:(21) Actele redactate în limba unei minorităţinaţionale vor fi însoţite de traducereaautorizată în limba română.Amendament dep. A. Căşunean, I. Olteanu, C.Bădoiu, Şt. Cazimir

1. Obligativitatea traducerii autorizate în limba română aactelor redactate în limba maternă a unei persoaneaparţinând minorităţilor naţionale.

2. Nu este o problemă de ordin constituţional, ci alegiuitorului ordinar, deoarece traducerea în limba românăse justifică numai în funcţie de utilizarea actului.


La art.119, alineatul (3), nou introdus, seelimină.Amendament PNL + dep. V. Stoica

1. Soluţia preconizată e contrară reprezentativităţiipolitice a cetăţenilor şi ar conduce la deformarea acesteireprezentativităţi, ca urmare a ponderii excesive înconsiliul local a reprezentanţilor etniilor cu ponderenesemnificativă; din această cauză, dintr-o discriminarepozitivă, soluţia poate genera un privilegiu inadmisibil,chiar dacă condiţiile sunt stabilite prin lege organică.

2. Reprezentarea minorităţilor etnice din cadrul unităţiiadministrativ-teritoriale, ca şi reprezentarea organizaţiiloraparţinând minorităţilor naţionale în Parlament, nu ar puteaavea ca efect deformarea reprezentativităţii politice, fiindstabilită prin lege organică, ci, dimpotrivă, este de naturăsă conducă la creşterea coeziunii şi solidarităţii sociale peplan local.

144. - Alin.(2) al art.120 va avea următorul cuprins:�După alin.(2) al art.120 se introduce un noualineat, alin.(3) cu următorul cuprins:Amendament dep. Emil Rădulescu

1. Propunere redacţională2. Nu se regăsesc în textele supuse revizuirii.


După articolul 120 se introduce un nou articol,1201, cu următorul cuprins:- Denumirea va fi: �Dispoziţii privind alegerile�- Cuprinsul articolului va fi:�Articolul 1201 În condiţiile aderării României laUniunea Europeană, cetăţenii Uniunii careîndeplinesc cerinţele legii au dreptul de a alege şi de afi aleşi pentru constituirea autorităţilor administraţieipublice locale şi pentru Parlamentul European.�

Art.1201 se elimină.Amendament PRM

1. Eliminarea posibilităţii cetăţenilor Uniunii Europenede a participa la alegerile locale odată cu integrareaRomâniei în această uniune.

2. Dreptul cetăţenilor Uniunii Europene de a participa laalegerile locale în ţările ce alcătuiesc această uniune esteprevăzut în tratatele constitutive şi rezultă din calitatea decetăţeni ai Uniunii a tuturor cetăţenilor din ţărilecomponente, precum şi de realizare a unei legături cât maistrânse între popoarele care o alcătuiesc.


Nr.

crt.



Constituţie




Titlul articolului 1201 va avea următoareadenumire:�Dispoziţii privind alegerile�Amendament dep. Emil Rădulescu

1. Propunere redacţională2. Lipsit de obiect faţă de avizul Consiliului Legislativ.


Art.1201 va avea următorul cuprins:�În condiţiile aderării României la UniuneaEuropeană, cetăţenii Uniunii care îndeplinesccerinţele legii organice au dreptul de a alege şi de a fialeşi pentru constituirea autorităţilor administraţieipublice locale şi pentru Parlamentul European.�Amendament dep. Ion Stan, Titu Ghiorghiof

1. Legea care face referire textul să fie organică.2. Precizare inutilă faţă de prevederile art.72 alin.3 lit.

a), potrivit căruia întregul sistem electoral este de naturalegii organice.


Alineatele (1) şi (2) ale articolului 122 se modifică şivor avea următorul cuprins:�(1) ��(2) Prefectul este reprezentantul Guvernului pe planlocal şi conduce serviciile publice desconcentrate aleministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţieipublice centrale din unităţile administrativ-teritoriale.�

Alineatul (2) al articolului 122 se modifică şi vaavea următorul cuprins:�(2) Prefectul este reprezentantul Guvernuluipe plan local.�


1. Să se elimine subordonarea serviciilor desconcentratefaţă de prefect.

2. Eliminarea ar avea drept consecinţă un centralismexcesiv şi sufocant, deoarece serviciile desconcentrate ar fisubordonate exclusiv autorităţilor centrale ale administraţieipublice, fără posibilitatea de a se mai avea în vedere condiţiilelocale în care ele îşi desfăşoară activitatea.

149. art.122alin.(4)

Constituţie

(4) Prefectul poate ataca, în faţa instanţei decontencios administrativ, un act al consiliuluijudeţean, al celui local sau al primarului, în cazul încare consideră actul ilegal. Actul atacat estesuspendat de drept.�

(4) Prefectul poate ataca, în fata instanţei de contenciosadministrativ, un act al consiliului judeţean, al celuilocal sau al primarului, în cazul în care consideră actulilegal.Amendament dep. Toro Tibor

1. Eliminarea caracterului suspensiv de drept al acţiuniiintentate de prefect.

2. Caracterul suspensiv de drept este o măsură deprotecţie a cetăţenilor care ar putea fi în situaţia să sufereprejudicii materiale şi juridice nemeritate dacă actul esteanulat de justiţie.


După alineatul (1) al articolului 123 se introduce unnou alineat, (11), cu următorul cuprins:�(11) Justiţia este unică şi egală pentru toţi.�

Eliminarea alin.11


1. Precizare inutilă, acoperită de principiul egalităţii2. Caracterul unic, imparţial şi egal pentru toţi al

justiţiei, este de esenţa raţiunii specificului puteriijudecătoreşti în cadrul separaţiei puterilor în stat.


Nr.

crt.



Constituţie




Articolul 124 se modifică şi se completează astfel:- Alineatul (1) va avea următorul cuprins:�(1) Judecătorii numiţi de Preşedintele Românieisunt inamovibili, în condiţiile legii.�- După alineatul (1) se introduce un nou alineat (11),cu următorul cuprins:�(11) Propunerile de numire, precum şi promovarea,transferarea sau sancţionarea judecătorilor pot fistabilite numai de Consiliul Superior al Magistraturii,în condiţiile legii.�

Art.124 se modifică astfel:- Denumirea este ,,Statutul judecătorilor�- Conţinutul articolului este:,,Art.124-alin.(1) Judecătorii numiţi de cătreConsiliul Superior al Magistraturii suntinamovibili. Preşedintele şi ceilalţi judecători aiÎnaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sunt numiţi pe operioadă de 6 ani. Ei pot fi reînvestiţi în funcţie.(2) Promovarea, transferarea şi sancţionareajudecătorilor pot fi dispuse numai de ConsiliulSuperior al Magistraturii, în condiţiile legii.(3) Funcţia de judecător este incompatibilă cuorice funcţie publică sau privată, cu excepţiafuncţiilor didactice din învăţământul superior.�Amendament dep. Vasile Moiş

1. Numirea judecătorilor să nu se mai facă dePreşedintele României, ci de către Consiliul Superior alMagistraturii, iar în rest, să se păstreze reglementareaactuală.

2. Numirea judecătorilor de către şeful statului este unprincipiu al constituţionalismului românesc din perioadaantebelică, cât şi din celelalte ţări democrate europene.Potrivit art.80, Preşedintele României reprezintă statulromân, ceea ce asigură judecătorilor o legitimitatepopulară indirectă. Renunţarea la numirea judecătorilorÎnaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru un mandat pe 6ani se justifică nu numai din raţiuni de drept comparat, darşi pentru eliminarea oricărei suspiciuni de presiune politicăce s-ar putea exercita asupra acestor judecători pentrureînvestirea lor cu un nou mandat.



“…(5) Este interzisă înfiinţarea de instanţe

extraordinare. Prin lege organică pot fi înfiinţateinstanţe specializate în anumite materii, cuposibilitatea participării, după caz, a unor persoanedin afara magistraturii.

Alineatul (5) al articolului 125 se modifică şi vaavea următorul cuprins:�(5) Este interzisă înfiinţarea de instanţeextraordinare. Prin lege organică pot fi înfiinţateinstanţe specializate în anumite materii, cuposibilitatea participării, după caz, a unor persoanedin afara magistraturii. Instanţele militare pot fiînfiinţate numai în timp de război.�Amendament P.N.L. + dep. Valeriu Stoica

1. Desfiinţarea instanţelor militare, însă nu pe perioadastării de război.

2. Existenţa instanţelor militare şi pe timp de pace este osoluţie constituţională ce se regăseşte şi în alte regimuripolitice (SUA, Franţa etc.), având în vedere specificularmatei.


(6) Controlul judecătoresc al actelor autorităţilor publice,pe calea contenciosului administrativ, este garantat, cuexcepţia celor care privesc raporturile cu Parlamentul,precum şi a actelor de comandament cu caracter militar.Instanţele de contencios administrativ sunt competentesă soluţioneze cererile persoanelor vătămate prinordonanţe sau, după caz, prin dispoziţii din ordonanţedeclarate neconstituţionale.�

(6) Controlul judecătoresc al legalităţii actelorautorităţilor administraţiei publice, pe caleacontenciosului administrativ, este garantat, cuexcepţia celor care privesc raporturile cuParlamentul, precum şi a actelor de comandamentcu caracter militar. Instanţele de contenciosadministrativ sunt competente să soluţionezecererile persoanelor vătămate prin aplicarea unordispoziţii din ordonanţe constatate ca fiindneconstituţionale.Amendament dep. Ion Stan, Titu Ghiorghiof

1. Pentru limitarea contenciosului administrativ numai lalegalitatea actelor administraţiei publice şi numai ladispoziţii dintr-o ordonanţă neconstituţională.

2. Limitarea este nejustificată deoarece în contenciosadministrativ poate fi atacat de exemplu şi un actguvernamental (de exemplu, o hotărâre a Guvernului), iarvătămarea poate să rezulte şi când ordonanţa, în întregulei, este declarată neconstituţională (de exemplu, pentrudepăşirea limitelor abilitării sau, după caz, inexistenţasituaţiei excepţionale).


(6) Controlul juridic al actelor autorităţilorpublice, pe calea contenciosului administrativ estegarantat, în condiţiile legii.Amendament PD

1. Eliminarea excepţiilor de la controlul contenciosuluiadministrativ, cât şi a litigiilor rezultate din vătămărilecauzate printr-o ordonanţă neconstituţională.

2. Contenciosul administrativ, fiind o garanţieconstituţională a drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti, estenecesară definirea completă a conţinutului săuconstituţional, altfel, legiuitorul ordinar ar putea, în modlegitim, să altereze această garanţie.


Nr.

crt.



Constituţie




(6) Controlul judecătoresc al actelor autorităţilorpublice, pe calea contenciosului administrativ, estegarantat, cu excepţia celor care privesc raporturilecu Parlamentul, precum şi a actelor decomandament cu caracter militar. Instanţele decontencios administrativ sunt competente săsoluţioneze şi cererile persoanelor vătămate prinordonanţe sau, după caz, prin dispoziţii dinordonanţe declarate neconstituţionale.�Amendament dep. Gh. Duţu

1. Precizare terminologică.2. Precizare inutilă.

156. pct.48prop. leg.

Articolul 127 se modifică astfel:- Denumirea articolului va fi: �Folosirea limbii materne şia interpretului în justiţie�- Alineatul (2) al articolului 127 se modifică şi va aveaurmătorul cuprins:�(2) Cetăţenii români aparţinând minorităţilor naţionale audreptul să se exprime în limba maternă în faţa instanţelor dejudecată, în condiţiile legii organice.- După alineatul (2) se introduce un nou alineat, (3), cuurmătorul cuprins:(3) Cetăţenii străini şi apatrizii care nu înţeleg sau nuvorbesc limba română au dreptul de a lua cunoştinţă detoate actele şi lucrările dosarului, de a vorbi în instanţăşi de a pune concluzii, prin interpret; în procesele penaleacest drept este asigurat în mod gratuit.�

Menţinerea textului actual din Constituţie prineliminarea art.127 din propunerea legislativă

Amendament PRM

1. Menţinerea textului actual din Constituţie şieliminarea soluţiilor din propunerea legislativă.

2. Cetăţenii români aparţinând minorităţilor naţionale nu potavea acelaşi regim cu cel al străinilor şi apatrizilor. De aceea,distincţiile făcute în propunerea de revizuire sunt justificate denecesitatea unei garanţii constituţionale a identităţii lor, ceea cenu este cazul în ce priveşte străinii şi apatrizii.

157. pct.48

prop.leg.

Menţinerea textului actual din Constituţie prineliminarea art.127 din propunerea legislativă sauurmătoarea formulă :În faţa organelor judiciare din unităţileadministrativ-teritoriale locuite şi de persoane dealtă naţionalitate decât cea româna se asigură, lacerere, părţilor şi altor persoane chemate în procesfolosirea limbii materne prin interpret, toate acteleprocedurale întocmindu-se în limba română.Amendament PD

1. Menţinerea textului actual din Constituţie şieliminarea soluţiilor din propunerea legislativă.

2. Idem motivarea amendamentelor 156 şi 141 .


Nr.

crt.



Constituţie




Articolul 127 se modifică astfel:- Denumirea articolului va fi: �Folosirea limbiimaterne şi a interpretului în justiţie�- Alineatul (2) al articolului 127 se modifică şi vaavea următorul cuprins:�(2) Cetăţenii români aparţinând minorităţilornaţionale au dreptul să se exprime oral în limbamaternă în faţa instanţelor de judecată, încondiţiile legii organice.Amendament P.N.L. + dep. Valeriu Stoica

1. Dreptul cetăţenilor români aparţinând minorităţilornaţionale de a se exprima în justiţie să fie exprimat doaroral.

2. Întrucât dreptul de a se exprima în justiţie este numaiîn condiţiile legii organice, precizarea solicitată de autorulamendamentului nu se justifică, fiind, potrivit însăşinormei constituţionale, în domeniul legiuitorului ordinar(de exemplu, un litigiu între cetăţenii aceleaşi minorităţipoate avea reguli specifice faţă de un litigiu dintre cetăţeniiaparţinând unor minorităţi diferite etc.).


- Alineatul (2) al articolului 127 se modifică şi vaavea următorul cuprins:�(2) Cetăţenii români aparţinând minorităţilornaţionale au dreptul să se exprime, la cerere, înlimba maternă, prin interpret, în faţa instanţelorde judecată, în condiţiile legii organice. Toateactele din dosar, redactate de părţi în limbamaternă, vor fi însoţite de traducereaautorizată în limba română.�Amendament dep. A. Căşunean, C. Bădoiu

1. Exprimarea în limba maternă să fie la cerere şi prininterpret, iar actele redactate în această limbă, să fieînsoţite de traduceri autorizate în limba română.

2. Ipotezele de aplicare sunt de domeniul legii organiceunde asemenea detalii, ca cele propuse de autoriiamendamentelor, cât şi altele, vor putea fi reglementate înmod concret. A se vedea şi motivarea amendamentelor 141şi 156.


Articolul 127 va avea următorul cuprins:Dreptul la interpret(2) Cetăţenii aparţinând minorităţilor naţionale,precum şi persoanele care nu înţeleg sau nuvorbesc limba română au dreptul de a luacunoştinţă de toate actele şi lucrările dosarului,de a vorbi în instanţă şi de a pune concluzii, prininterpret; în procesele penale acest drept esteasigurat în mod gratuit�.Pe cale de consecinţă, alin.(3) al art.127 nouintrodus, se elimină.Amendament dep. Emil Rădulescu

1. Dreptul cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionalecare nu înţeleg sau nu vorbesc limba română de a folosi uninterpret în justiţie.

2. Idem motivarea amendamentului 159.


Împotriva hotărârilor judecătoreşti, părţile interesateşi Ministerul Public pot exercita căile de atac, încondiţiile legii.

Eliminarea articolului

Amendament PD

1. Nu este de nivelul Constituţiei.2. Dreptul de a exercita căile de atac este fundamental

pentru asigurarea dreptului la apărare, iar practicajurisdicţiei constituţionale, bogată în această privinţă,justifică pe deplin menţinerea reglementării actuale.


Nr.

crt.



Constituţie




(1) În activitatea judiciară, Ministerul Publicreprezintă interesele generale ale societăţii şi aparăordinea de drept, precum şi drepturile şi libertăţilecetăţenilor.(2) Ministerul Public îşi exercită atribuţiile prinprocurori constituiţi în parchete, în condiţiile legii.

Eliminarea articolului 130

Amendament PD

1. Nu este de nivelul Constituţiei.2. Ministerul Public reprezintă o autoritate publică

fundamentală, instituită prin Constituţie, deci statutulacestuia este de nivelul Constituţiei, urmând ca legiuitorulordinar să detalieze numai organizarea şi funcţionareacestuia. Consacrarea constituţională a Ministerul Publiccorespunde tradiţiilor constituţionalismului românesc, atâtpotrivit Constituţiei din 1866 (art.101), Constituţiei din1923 (art.98), Constituţiei de la 1938 (art.70) cât şi a altorconstituţii europeane: Constituţia Italiei (art.112, 107),Constituţia Portugaliei (capitolul IV din Titlul V),Constituţia Spaniei (art.124) etc.


- Alineatul (2) va avea următorul cuprins:�(2) Ministerul Public îşi exercită atribuţiile prinprocurori constituiţi în parchete, pe lângă Înalta Curtede Casaţie şi Justiţie şi celelalte instanţe judecătoreşti.�

Înlocuirea termenului �parchet� cu termenul�procuratură�.

Amendament dep. Gh. Duţu

1. Revenirea la vechea denumire a acestei structuri,potrivit Constituţiei din 1965.

2. Denumirea actuală corespunde tradiţiilorconstituţionalismului românesc şi evocă un principiufundamental al drepturilor omului privind �egalitatea dearme� între procuror şi apărător potrivit ConvenţieiEuropene a Drepturilor Omului.


(1) Procurorii îşi desfăşoară activitatea potrivitprincipiului legalităţii, al imparţialităţii şi al controluluiierarhic, sub autoritatea ministrului justiţiei.(2) Funcţia de procuror este incompatibilă cu oricealtă funcţie publică sau privată, cu excepţiafuncţiilor didactice din învăţământul superior.

Eliminarea articolului 131

Amendament PD

1. Nu este de nivelul Constituţiei.2. Idem motivarea amendamentului 162. În acelaşi sens

este şi avizul Comisiei de la Veneţia, autoritateaministrului justiţiei neafectând autonomia procurorului însoluţionarea unei cauze, dar fiind indispensabilă pentruasigurarea unei politici penale coerente, în concordanţă cupoziţia constituţională a Guvernului.


Articolul 132 se modifică astfel:- Denumirea va fi: �Rolul şi structura�- Cuprinsul articolului va fi:�Articolul 132 - (1) Consiliul Superior alMagistraturii este garantul independenţei justiţiei.(2) Consiliul Superior al Magistraturii este alcătuitdin 19 membri din care:

a) 14 sunt aleşi în adunările generale alemagistraţilor şi validaţi de Senat; aceştia facparte din două secţii, una pentru judecători şiuna pentru procurori; prima secţie estecompusă din 9 judecători, iar cea de a doua din5 procurori;

Art.132 se modifică astfel:- Denumirea: ,,Rolul şi structura�;- Cuprinsul articolului este:,,Art. 132 (1) Consiliul Superior al Magistraturiiasigură independenţa justiţiei faţă de celelalteputeri ale statului.(2) Consliiul Superior al Magistraturii esteprezidat de Preşedintele României.(3) Preşedintele şi Procurorul General al ÎnalteiCurţi de Casaţie şi Justiţie fac parte de drept dinacest consiliu.(4) Consiliul Superior al Magistraturii secompletează cu următorii membri:

1. Prezidarea Consiliului Superior al Magistraturii decătre Preşedintele României; eliminarea din Consiliu aministrului justiţiei; alcătuirea Consiliului din 8 membrialeşi de autorităţi politice (Preşedintele României şi cele 2Camere ale Parlamentului), 4 dintre judecători şi 2 dintreprocurori, aleşi pe baza principiului reprezentăriiproporţionale; numirea vicepreşedintelui din membridesemnaţi de către Parlament; supunerea tuturorhotărârilor Consiliului controlului jurisdicţional al ÎnalteiCurţi de Casaţie şi Justiţie, în apel la secţiile despecialitate şi în recurs la plenul Curţii;

2. Amendamentul compromite ideea de independenţă ajustiţiei faţă de factorul politic, înlătură orice legătură


Nr.

crt.



Constituţie



b) 2 reprezentanţi ai societăţii civile, specialiştiîn domeniul dreptului, care se bucură de înaltăreputaţie profesională şi morală, aleşi de Senat;aceştia participă numai la lucrările în plen;

c) ministrul justiţiei, preşedintele Înaltei Curţi deCasaţie şi Justiţie şi procurorul general alParchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţieşi Justiţie.

(3) Preşedintele Consiliului Superior alMagistraturii se alege pentru un mandat de un an, cenu poate fi reînnoit, din cadrul magistraţilorprevăzuţi la alin.(2) lit.a).(4) Durata mandatului membrilor Consiliului estede 6 ani.(5) Hotărârile Consiliului Superior al Magistraturiise iau prin vot secret.(6) Preşedintele României prezidează lucrărileConsiliului Superior al Magistraturii la careparticipă.(7) Hotărârile Consiliului Superior al Magistraturiisunt definitive şi irevocabile, cu excepţia celorprevăzute la art.133 alin.2).�

a) doi desemnaţi de Preşedintele României;b) trei desemnaţi de Camera Deputaţilor;c) trei desemnaţi de Senat;d) patru judecători şi doi procurori aleşi demagistraţi din rândurile lor, pe bazaprincipiului reprezentării proporţionale.

(5) Consiliul alege, prin vot secret, unvicepreşedinte dintre membrii desemnaţi deParlament.(6) Calitatea de membru al Consiliului Superioral Magistraturii este incompatibilă cu aceea deparlamentar.(7) Durata mandatului membrilor Consiliuluieste de 4 ani.(8) Hotărârile Consiliului Superior alMagistraturii se iau prin vot secret şi sunt supusecontrolului jurisdicţional. Apelul împotrivahotărârilor Consiliului se judecă de către secţiacompetentă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţieiar recursul de către plenul acestei Curţi.


dintre Consiliu şi Guvern, făcând astfel imposibilămedierea iniţiativelor guvernamentale pe care o realizeazăministrul justiţiei în promovarea unor soluţii ce rezultă dinactivitatea practică a instanţelor judecătoreşti sau în altedomenii (buget, logistică etc.), iar în ce priveşte sistemulcăilor de atac, Consiliul are poziţia unei prime instanţesubordonate ierarhic Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie,nemaiputând astfel asigura garantarea independenţeijustiţiei. În schimb, dreptul judecătorilor şi a procurorilorde a ataca hotărârea secţiilor în materie disciplinarăconstituie o garanţie suficientă a dreptului lor la apărare,aşa cum se prevede în propunerea legislativă.


Propunem eliminarea Ministrului Justiţiei dinConsiliul Superior al Magistraturii, mărindu-sela 3 numărul reprezentanţilor societăţii civile.Alin.2 lit. b al art.132: 3 reprezentanţi aisocietăţii civile �Alin.2 lit.c al art.132: preşedintele Înaltei Curţide Casaţie şi Justiţie şi procurorul general alparchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţieşi JustiţieAmendament PD

1. Eliminarea ministrului justiţiei din Consiliul Superioral Magistraturii; creşterea la 3 a numărului reprezentanţilorsocietăţii civile .

2. Ministrul justiţiei are rolul de a media iniţiativeleguvernamentale necesare promovării unor soluţii ce rezultădin activitatea practică a instanţelor judecătoreşti sau înalte domenii (buget, logistică etc). De aceea, nu sejustifică eliminarea ministrului justiţiei şi, pe cale deconsecinţă, nici creşterea numărului reprezentanţilorsocietăţii civile.


Titlul articolului 132 va avea următoareadenumire:�Rolul şi structura�Amendament dep. Emil Rădulescu



Înlocuirea termenului �parchet� cu termenul�procuratură�.Amendament dep. Gh. Duţu




Nr.

crt.



Constituţie





�(1) Consiliul Superior al Magistraturii propunePreşedintelui României numirea în funcţie ajudecătorilor şi a procurorilor, cu excepţia celorstagiari, în condiţiile legii.

(2) Consiliul Superior al Magistraturii îndeplineşterolul de instanţă de judecată, în secţii şi în plen, îndomeniul jurisdicţiei disciplinare a judecătorilor şiprocurorilor, fără votul ministrului justiţiei,preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şiprocurorului general al Parchetului de pe lângăÎnalta Curte de Casaţie şi Justiţie, potrivit proceduriistabilite prin legea sa organică.

(3) Hotărârile Consiliului Superior al Magistraturiiîn materie disciplinară pot fi atacate la Înalta Curtede Casaţie şi Justiţie.�

Art.133 se modifică astfel:- Denumirea este ,,Atribuţii�;- Conţinutul articolului este:,,Art.133 (1) Consiliul Superior al Magistraturiinumeşte în funcţii, în condiţiile legii, judecătorii şiprocurorii, cu excepţia celor stagiari.(2) Numirea magistraţilor se face prin concurs.(3) Consiliul Superior al Magistraturiiîndeplineşte rolul de instanţă de judecată îndomeniul jurisdicţiei disciplinare a judecătorilorşi procurorilor, potrivit procedurii stabilite prinlege organică.�


1. În corelare cu amendamentul de la 165; numireamagistraţilor să se facă prin concurs; Consiliul îndeplineşterolul de instanţă de judecată în domeniul jurisdicţieidisciplinare.

2. Numirea judecătorilor şi procurorilor, cu excepţiacelor stagiari, de către şeful statului este un principiu alconstituţionalismului românesc din perioada antebelică, câtşi din celelalte ţări democrate europene. Potrivit art.80,Preşedintele României reprezintă statul român, ceea ceasigură judecătorilor o legitimitate populară indirectă.Renunţarea la numirea judecătorilor Înaltei Curţi deCasaţie şi Justiţie pentru un mandat de 6 ani se justifică nunumai din raţiuni de drept comparat, dar şi pentrueliminarea oricărei suspiciuni de presiune politică ce s-arputea exercita asupra acestor judecători. Concursul este oproblemă de nivelul legii organice, care se justificăîndeosebi la intrarea în magistratură. Respectarea dreptuluila apărare presupune ca în ce priveşte jurisdicţiadisciplinară, cel interesat să aibă deschisă calea de atac laÎnalta Curte de Casaţie şi Justiţie, aşa cum s-a prevăzut înpropunerea legislativă de revizuire.


Eliminarea procurorilor, care sunt agenţi aiexecutivului.

Amendament PD

1. Eliminarea procurorilor din Consiliul Superior alMagistraturii deoarece sunt agenţi ai executivului.

2. Aşa cum s-a precizat şi în avizul Comisiei de la Veneţia,pentru a-şi putea aduce la îndeplinire funcţia, procurorii trebuiesă se bucure de autonomie, astfel încât se justifică să fiereprezentaţi în Consiliul Superior al Magistraturii, în calitateaacestuia de garant al independenţei justiţiei.


(1) Consiliul Superior al Magistraturii propunePreşedintelui României numirea în funcţie ajudecătorilor şi a procurorilor, cu excepţia celorstagiari, în condiţiile legii organice.Amendament dep. Ion Stan, Titu Ghiorghiof

1. Precizarea naturii legii ca fiind organică.2. Precizarea este inutilă, natura legii fiind cea prevăzută

la art.72 alin. 3 lit. i).


Înlocuirea termenului �parchet� cu termenul�procuratură�.Amendament dep. Gh. Duţu


Idem motivarea amendamentului 163.173. - Denumirea TITLULUI IV din Constituţie este

Economia şi finanţele publice

Denumirea TITLULUI IV din Constituţie va fi:Titlul IV

Economia, cultura, arta, ştiinţa, tehnica şifinanţele publice

Amendament PD

1.Completarea titlului2.Conţinutul titlului priveşte numai economia şi

finanţele.


Nr.

crt.



Constituţie




Denumirea marginală a art. 134 din Constituţieeste:Economia

Denumirea marginală a art. 134 din Constituţie vafi:Economia, cultura, arta, ştiinţa şi tehnicaAmendament PD

1.Completarea denumirii articolului 134.2.Conţinutul denumirii priveşte numai economia.


Articolul 134 se modifică astfel:- Alineatul (1) se completează şi va avea următorulcuprins: �

Alin.(1) al art.134 va avea următorul cuprins:




La alineatul (2) al art.134, după lit.b) se introducdouă noi litere, b1) şi b2), cu următorul cuprins:�b1) stimularea creaţiei culturale;b2) protejarea patrimoniului cultural;�

Amendament Comisia de cultură

1. Pentru protejarea şi stimularea creaţiei culturale.2. Ţinând seama de instituirea dreptului la cultură

potrivit art. 321, aşa cum a fost admis de către Comisie,precizarea este inutilă, mai ales că presupune mult maimulte aspecte decât cele semnalate în propunerea făcutăcare, prin complexitatea, diversitatea şi dinamica lor suntde domeniul legiuitorului ordinar.

177. art.134alin.(2) lit.c)Constituţie

c) stimularea cercetării ştiinţifice naţionale; Articolul 134, alin.(2) lit.c):c) dezvoltarea culturii, artei, ştiinţei şi tehniciiprin asigurarea suportului financiar necesar, prinprotejarea şi garantarea intereselor materiale şimorale ale autorilor, prin scutirea de taxe şiimpozite, precum şi prin alte măsuri, potrivit legii.Amendament PD

1. Pentru stimularea dezvoltării culturii, artei, ştiinţei şitehnicii.

2. Idem motivarea amendamentului 176. În plus,conţinutul reglementării ar deveni în mod inutil eterogenşi nu se mai încadrează nici în restul prevederilor din titlulrespectiv

178. art.134alin.(2) lit.c)Constituţie

După lit.c) se introduce lit.c1), cu următorulcuprins : c1) protejarea moştenirii culturale, inclusiv acelei aparţinând minorităţilor naţionale, amonumentelor istorice şi artistice şi afrumuseţilor naturale, potrivit legii.Amendament PD

1. Pentru protejarea moştenirii culturale .2. Idem motivarea amendamentului 176.


�g) aplicarea politicilor de dezvoltare regională înconcordanţă cu obiectivele Uniunii Europene;�

Se elimină lit.g)

Amendament PRM

1. Eliminarea implementării politicilor regionale dedezvoltare economică a Uniunii Europene

2. Politica de dezvoltare regională a Uniunii Europeneare un caracter general pentru toate statele membre, fărăde care nu se poate asigura finanţarea programelor dedezvoltare aprobate de Uniune

180. - - Litera e) alin.(2) a art.134 va avea următorulcuprins:Amendament dep. Emil Rădulescu

1. Propunere redacţională2. Nu se regăsesc în textele supuse revizuirii.


Nr.

crt.



Constituţie




Articolul 135 se modifică şi va avea următorul cuprins:“…(3) Bogăţiile de interes public ale subsolului, spaţiulaerian, plajele, marea teritorială, resursele naturaleale zonei economice şi ale platoului continental,precum şi alte bunuri stabilite de legea organică, facobiectul exclusiv al proprietăţii publice. (4) Bunurile proprietate publică sunt inalienabile. Încondiţiile legii organice, ele pot fi date în administrareregiilor autonome ori instituţiilor publice sau pot ficoncesionate ori închiriate; de asemenea, ele pot fidate în folosinţă gratuită instituţiilor de utilitatepublică.�.�

Alineatul (3) al articolului 135 se modifică şi vaavea următorul cuprins:�(3) Bogăţiile de interes public ale subsolului,spaţiul aerian, plajele, marea teritorială,resursele naturale ale zonei economice şi aleplatoului continental fac obiectul proprietăţiipublice.�Alineatul (4) al articolului 135 se modifică şi vaavea următorul cuprins:�(4) Bunurile proprietate publică suntinalienabile. În condiţiile legii organice, ele pot ficoncesionate ori închiriate; de asemenea, ele potfi date în folosinţă gratuită instituţiilor deînvăţământ.�Amendament P.N.L.

1. Limitarea exclusiv la enumerarea constituţională abunurilor ce constituie obiectul proprietăţii publice, prineliminarea în acest scop a posibilităţii de cuprindere petemeiul unei legi organice şi al altor bunuri; eliminareaposibilităţii ca bunurile proprietate publică să poată fi dateîn administrarea regiilor autonome sau instituţiilor publiceşi limitarea posibilităţii de a fi date în folosinţă gratuitănumai în favoarea instituţiilor de învăţământ

2. Enumerarea constituţională, prin natura ei, nu poate fiexhaustivă deoarece interesul public ar putea justifica, faţăde evoluţia societăţii, ca şi alte categorii de bunuri să fie înproprietate publică ( de exemplu, râuri precum Dunărea şialtele de interes naţional).

Posibilitatea dării în administrarea regiilor autonomesau altor instituţii publice a unor bunuri proprietatepublică este de natură să asigure valorificarea acestora încircuitul economic, iar limitarea folosinţei gratuite numaila instituţiile de învăţământ, cu omiterea oricăror alteinstituţii de utilitate publică, cum ar fi spitalele, parcurilenaţionale, muzeele, armata etc. este nejustificată de uninteres public sau naţional.


Alineatul (2) al articolului 136 se completează, înfinal, astfel:�(2) În condiţiile aderării la Uniunea Europeană,prin lege organică se poate recunoaşte circulaţia şiînlocuirea monedei naţionale cu aceea a UniuniiEuropene.�

Alin.(2) al art.136 va avea următorul cuprins:�(2) Formarea, administrarea, întrebuinţarea şicontrolul resurselor financiare ale statului, aleunităţilor administrativ-teritoriale şi aleinstituţiilor publice sunt reglementate prin lege.În condiţiile aderării la Uniunea Europeană, prinlege organică se poate recunoaşte circulaţia şiînlocuirea monedei naţionale cu aceea a UniuniiEuropene�.


1. Necesitatea reglementării aspectelor prevăzute înprima teză a amendamentului şi eliminarea leului camonedă naţională.

2. Toate aspectele ce fac obiectul primei teze aamendamentului sunt prevăzute întocmai la alin. 1 al art.136 din Constituţie. Nu se justifică eliminarea leului, camonedă naţională, decât într-o fază ulterioară, dupăintegrarea în Uniunea Europeană a ţării.


(2) În condiţiile aderării la Uniunea Europeană,prin lege organică se poate recunoaşte monedeiU.E. putere circulatorie şi liberatorie peteritoriul României şi decide aderareaRomâniei la Sistemul Monetar European, prinînlocuirea monedei naţionale cu moneda U.E.


1. Detalierea condiţiilor de înlocuire a monedeinaţionale cu Euro.

2. Condiţiile de înlocuire a monedei naţionale cu Eurodepind de tratatul de aderare şi situaţia economico-financiară a ţării în momentul în care se va impune luareaunei asemenea măsuri şi nu este cazul ca prin Constituţiesă se condiţioneze asemenea împrejurări ce în prezent nupot fi în mod precis stabilite.


Nr.

crt.



Constituţie




art.136alin.(2)

Constituţie

Alineatul (2) al articolului 136 se completează, în final,astfel:�În condiţiile aderării la Uniunea Europeană, prinlege organică se poate recunoaşte circulaţia şiînlocuirea monedei naţionale cu aceea a UniuniiEuropene.�(2) Moneda naţională este leul, iar subdiviziuneaacestuia, banul.

Alineatul (2) al articolului 136 se completează, înfinal, astfel:Prin lege constituţională, adoptată şi supusăreferendumului se poate recunoaşte şi chiarînlocui moneda naţională cu o altă monedăaparţinând unor forme de uniuni monetareinternaţionale.Amendament PRM

1. Introducerea Euro să fie printr-o lege constituţională(de revizuire a Constituţiei) supusă referendumului.

2. Introducerea Euro depinde de dezvoltarea economico-financiară ţării şi nu de voinţa politică a autorităţiilegiuitoare şi a corpului electoral; sub aspectconstituţional, art. 1451 constituie un temei suficient, iarsoluţia din propunerea de revizuire urmăreşte numai caprevederea actuală să nu constituie o piedică.

185. art.137alin.(1)

Constituţie

(1) Bugetul public naţional cuprinde bugetul de stat,bugetul asigurărilor sociale de stat şi bugetele localeale comunelor, ale oraşelor şi ale judeţelor.

Alin.(1) al art.137 va avea următorul cuprins: �(1) Bugetul public naţional cuprinde bugetul destat, bugetul asigurărilor sociale de stat şi bugetelelocale ale comunelor, oraşelor, municipiilor şijudeţelor�.Amendament dep. Emil Rădulescu

1. Să se prevadă în mod expres şi municipiile.2. Municipiile intră în categoria oraşelor potrivit art.3

alin.3 din Constituţie.

186. - - După alin.(3) al art.137 se introduce un noualineat (31) cu următorul cuprins:(31) Sumele cuprinse în fondurile care constituiebugetul asigurărilor sociale de stat nu pot fifolosite decât pentru scopurile pentru careasiguraţii au contribuit la aceste fonduri.Amendament PD

1. Imobilizarea fondurilor pentru asigurări socialeexclusiv pentru destinaţia pentru care au fost încasate.

2. Fondurile pentru asigurări sociale trebuiescvalorificate deoarece, altminteri, imobilizarea lor conduceinevitabil la depreciere. În ce priveşte respectareadestinaţiei acestor fonduri, ea se stabileşte prin bugetulasigurărilor sociale aprobat de Parlament.

187. - - După art.137 se introduce un nou articol 1371 cuurmătorul cuprins:Art. 1371 Contribuţiile private la sistemulnaţional de asigurări de sănătate seadministrează autonom faţă de bugetulnaţional, în regim public, cu participareareprezentanţilor contributorilor şi nu pot fifolosite decât pentru cheltuieli legate desănătate.Amendament PD

Idem motivare amendament 186.


- Alineatul (1) al art.139 va avea următorul cuprins:�(1) Curtea de Conturi exercită controlul asupramodului de formare, de administrare şi deîntrebuinţare a resurselor financiare ale statului şiale sectorului public. În condiţiile legii organice,litigiile rezultate din activitatea Curţii de Conturivor fi soluţionate de instanţele judecătoreşti.�

- Alineatul (1) va avea următorul cuprins:�(1) Curtea de Conturi exercită controlul asupramodului de formare, de administrare şi deîntrebuinţare a resurselor financiare ale statului şiale sectorului public. În condiţiile legii, Curteaexercită şi atribuţii jurisdicţionale prin instanţe dejudecată specializate, care se organizează şifuncţionează potrivit prevederilor capitolului VIdin Titlul III.�

Amendament Guvern

1. Să se păstreze atribuţiile jurisdicţionale ale Curţii deConturi prin instanţe de judecată specializate, care să facăparte din puterea judecătorească

2. Potrivit prevederilor de la art. 123 alin. 11, justiţiafiind unică, imparţială şi egală pentru toţi, nu pot existadouă jurisdicţii paralele ale Curţii de Conturi şi ale puteriijudecătoreşti. De aceea, litigiile rezultate din activitateaCurţii de Conturi nu pot fi soluţionate decât de instanţelejudecătoreşti al căror statut exclusiv este cel prevăzut încapitolul VI (Autoritatea judecătorească) al Titlului IIIdin Constituţie.


Nr.

crt.



Constituţie




Articolul 139 se modifică astfel:- Alineatul (1) va avea următorul cuprins:��





- Alineatul 4) va avea următorul cuprins:“…”“…”“…”“…”





- După alineatul (4) se introduce un nou alineat, (5) cuurmătorul cuprins:

După alin.(4) al art.139 se introduce un noualineat, alin.(5) cu următorul cuprins:Amendament dep. Emil Rădulescu



După articolul 139 se introduce un nou articol,1391, cu următorul cuprins:- Denumirea va fi: �Consiliul Economic şi Social�- Cuprinsul articolului va fi:�Articolul 1391 - Consiliul Economic şi Social esteorgan consultativ al Parlamentului şi Guvernului îndomeniile de specialitate stabilite prin legea saorganică de înfiinţare, organizare şi funcţionare.�

Articolul 1391 se elimină.

Amendament PRM + PD

1. Eliminarea Consiliului Economic şi Social2. Consiliul Economic şi Social este prevăzut în

numeroase constituţii europene (Franţa - art.69, Italia �art..99, Portugalia � art..92) şi corespunde cerinţelor dearmonizare a intereselor profesionale, condiţii de caredepinde esenţial calitatea măsurilor legislative, inclusiv alegislaţiei secundare.


Înaintea alineatului (1) al articolului 140 seintroduce un nou alineat, cu următorul cuprins:

Alin.(1) al art.140 devine alin.(2)




Articolul 144 se modifică astfel: ...- După litera a) se introduce o nouă literă, a1), cuurmătorul cuprins:�a1) se pronunţă asupra constituţionalităţii tratatelorsau altor acorduri internaţionale, la sesizarea unuiadintre preşedinţii celor două Camere, a unui numărde cel puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 desenatori.�

- După litera a) se introduce o nouă literă, a1), cuurmătorul cuprins:a1) se pronunţă asupra constituţionalităţii legilor deratificare, aprobare, acceptare a tratatelor sau altoracorduri internaţionale, ori, după caz, a legilor deaderare la acestea, înainte de promulgarea lor lasesizarea unuia dintre preşedinţii celor douăCamere, a unui număr de cel puţin 50 de deputaţisau de cel puţin 25 de senatori.Amendament dep. Ion Stan, Titu Ghiorghiof

1. Detalierea tipurilor de tratate.2. Idem motivarea amendamentului 105.


- După litera a1) se introduce o nouă literă, a2), cuurmătorul cuprins:a2) se pronunţă asupra existenţei situaţiilorexcepţionale care justifică emitereaordonanţelor de urgenţă de către Guvern, întermen de 24 ore de la depunerea ordonanţei.Cu privire la acest aspect nu se mai poate facealt control de constituţionalitate.

Amendament PRM

1. Curtea să hotărască asupra situaţiilor în care se pot emiteordonanţe de urgenţă.

2. Fiind o autoritate constituţională cu caracter jurisdicţional,nu politic, Curtea Constituţională nu se poate pronunţa dinoficiu asupra situaţiei excepţionale, cu excludereaParlamentului. Depunerea ordonanţei numai la CameraDeputaţilor, cu excluderea Senatului, transformă Parlamentul,în cadrul procedurii de aprobare a unei ordonanţe de urgenţă,într-un Parlament monocameral, cu nesocotirea principiuluibicameralismului. În plus, astfel se renunţă la avantajulspecializării decizionale a Camerelor, care este de esenţaoptimizării procesului parlamentar legislativ.


Nr.

crt.



Constituţie




- După litera b) se introduce o nouă literă, b1), cuurmătorul cuprins:b1) se pronunţă din oficiu asupraconstituţionalităţii tratatelor internaţionaleînainte de ratificarea lor de către Parlament.


1. Instituirea controlului din oficiu a constituţionalităţiitratatelor internaţionale de către Curtea Constituţională.

2. Cu excepţia legii de revizuire a Constituţiei, CurteaConstituţională, ca şi celelalte jurisdicţii similare europene(Curte sau Tribunal Constituţional), îşi exercită jurisdicţianumai la sesizare. Parlamentul este primul interpret alConstituţiei în procesul de legiferare, astfel încât, atâtatimp cât prezumţia de constituţionalitate a unei legi,inclusiv privind aprobarea unui tratat, nu este contestată,intervenţia Curţii nu se justifică şi ar întârzia inutilprocesul legislativ.


Articolul 144 se modifică astfel: ...Litera c) va avea următorul cuprins:�c) hotărăşte asupra excepţiilor de neconstituţionalitateprivind legile şi ordonanţele, ridicate în faţa în faţainstanţelor judecătoreşti sau de arbitraj; excepţia deneconstituţionalitate poate fi ridicată şi direct deAvocatul Poporului.�

c) hotărăşte asupra excepţiilor ridicate în faţainstanţelor judecătoreşti privindneconstituţionalitatea legilor şi a ordonanţelor;legile de ratificare a tratatelor internaţionale nupot face obiectul controlului constituţionalulterior.

Amendament dep. Toro Tibor

1. Eliminarea excepţiilor de neconstituţionalitate invocateîn faţa unui organ de arbitraj, a posibilităţii invocăriiexcepţiei direct de către Avocatul Poporului şi instituireainterdicţiei controlului ulterior a legilor de ratificare a tratelor

2. Eliminarea excepţiilor invocate în faţa instanţelor dearbitraj constituie o restrângere nejustificată a garanţiilorconstituţionale pe care o reprezintă excepţia deneconstituţionalitate, cât timp aceste instanţe au o competenţăalternativă faţă de aceea a instanţelor judecătoreşti, rezultatădin voinţa părţilor; posibilitatea Avocatului Poporului de ainvoca direct o excepţie de neconstituţionalitate constituie unmijloc important de apărare a drepturilor şi libertăţilorcetăţeneşti recunoscut şi în alte constituţii (Polonia,Portugalia); interdicţia de invocare a unei excepţii în cazulconstatării constituţionalităţii unui tratat internaţional esteprevăzută la art.145 alin.2 din propunerea legislativă derevizuire.


Eliminarea termenului �arbitraj� în condiţiileîn care nu se spune despre care este vorba: celcomercial, internaţional public, valutar sausportiv.

Amendament PD

1. Eliminarea instanţei de arbitraj în faţa căreia părţile arputea invoca excepţia de neconstituţionalitate.

2. Jurisdicţia arbitrală este în plină dezvoltare, îndeosebiîn domeniul comercial. Eliminarea instanţei de arbitraj aravea ca efect reducerea sferei de aplicare a garanţieiconstituţionale a excepţiei de neconstituţionalitate şi,implicit, obligarea atât a părţilor într-un asemenea litigiu,ca şi a arbitrilor, să aplice o dispoziţie legală chiar dacăeste neconstituţională, ceea ce este contrar principiuluisupremaţiei Constituţiei .


Nr.

crt.



Constituţie




Litera c) va avea următorul cuprins:c) hotărăşte asupra excepţiilor deneconstituţionalitate privind legile şi ordonanţele,ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti şi aautorităţilor administrative cu atribuţiijurisdicţionale; excepţia de neconstituţionalitatepoate fi ridicată şi de către Avocatul Poporului,fie ca intervenient în proces, fie direct, dinoficiu în faţa Curţii Constituţionale.


1. Introducerea autorităţilor administrative cu atribuţiijurisdicţionale alături de instanţele judecătoreşti în faţacărora se poate ridica o excepţie de neconstituţionalitate,precum şi consacrarea posibilităţii Avocatului Poporuluide a participa ca intervenient într-un proces în faţa CurţiiConstituţionale.

2. Autorităţile administrative cu atribuţii jurisdicţionalesunt potrivit art.21 alin.4 din propunerea legislativă derevizuire, facultative şi gratuite, astfel încât nu se justificăridicarea excepţiei decât în faţa instanţelor de arbitraj acăror competenţă nu este nici facultativă şi nici gratuită;Avocatul Poporului nu poate fi intervenient într-uncontencios constituţional declanşat de către alţii, deoarecestatutul său nu-i permite să se substituie unui avocat sau săse alăture rolului unui avocat ca apărător al părţilor.


Litera c) va avea următorul cuprins:�c) hotărăşte asupra excepţiilor deneconstituţionalitate privind legile şiordonanţele, ridicate în faţa în faţa instanţelorjudecătoreşti sau de arbitraj.�

Amendament dep. Şt. Cazimir

1. Eliminarea Avocatului Poporului de la posibilitatearidicării unei excepţii de neconstituţionalitate.

2. Posibilitatea invocării excepţiei de către AvocatulPoporului este esenţială pentru îndeplinirea funcţiei salede apărare a drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti, având învedere că, prin însăşi activitatea sa, este în măsură săconstate dacă anumite dispoziţii legale conduc laîncălcarea acestor drepturi şi libertăţi prevăzute deConstituţie.


După litera i) se introduce o nouă literă, j), cuurmătorul cuprins:�j) îndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute de legeaorganică a Curţii.�

Eliminare lit.j)

Amendament dep. Şt. Cazimir

1. Atribuţiile Curţii Constituţionale să fie exclusivconstituţionale.

2. Completarea de către legiuitorul ordinar prin legeaorganică a Curţii a atribuţiilor constituţionale estejustificată de posibilele interese de ordin naţional ce arjustifica o asemenea măsură şi pe care legiuitorul le-arputea consfinţi fără să recurgă la procedura rigidă arevizuirii Constituţiei.


Nr.

crt.



Constituţie




Alin.(1) al art.145 va avea următorul cuprins:(1) Dispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionaleîşi încetează efectele juridice la 45 de zile de lapublicarea deciziei Curţii Constituţionale dacă, înacest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz,nu pun de acord prevederile neconstituţionale cudispoziţiile Constituţiei.

(1) În cazurile de neconstituţionalitateconstatate potrivit articolului 144 literele a) şib), legea sau regulamentul se transmite sprereexaminare fiecărei Camere, acestea fiindobligate să reformuleze sau să elimine texteleneconstituţionale.


1. Instituirea în sarcina legiuitorului a obligaţiei dereexaminare a legii sau regulamentului neconstituţional.

2. Potrivit alin. 1 al art. 145 din propunerea legislativă derevizuire, Parlamentul sau Guvernul au posibilitatea ca,înăuntrul termenului de 45 de zile până la intrarea în vigoare adeciziei Curţii, să pună de acord prevederile neconstituţionalecu dispoziţiile Constituţiei. Instituirea unei obligaţii dereexaminare ar avea ca semnificaţie încălcarea autonomieiparlamentare, cât şi a libertăţii politice a Guvernului, ceea ce,de principiu, este inadmisibil; ceea ce legiuitorul sau Guvernulînţelege să facă, trebuie să fie exclusiv pe temeiul voinţei sale,cunoscând efectele inacţiunii şi anume intrarea în vigoare adeciziei Curţii.


După articolul 145 se introduce un nou titlu cudenumirea �Integrarea euro-atlantică� cuprinzânddouă articole:a) Articolul 1451, cu denumirea �Integrarea în UniuneaEuropeană� şi următorul cuprins:�Articolul 1451 - (1) Aderarea României la tratateleconstitutive ale Uniunii Europene, în scopul transferăriiunor atribuţii către instituţiile comunitare, precum şi aexercitării în comun cu celelalte state membre acompetenţelor prevăzute în aceste tratate, se face prinlege adoptată în şedinţa comună a Camerei Deputaţilorşi Senatului cu majoritatea de două treimi din număruldeputaţilor şi senatorilor.(2) Ca urmare a aderării, prevederile tratatelorconstitutive ale Uniunii Europene, precum şi alereglementărilor derivate din acestea, care au caracterobligatoriu, au prioritate faţă de dispoziţiile contrare dinlegile interne, cu respectarea prevederilor actului deaderare.(3) Prevederile din alineatele (1) şi (2) se aplică, în modcorespunzător, şi pentru aderarea la actele de revizuirea tratatelor constitutive ale Uniunii Europene.(4) Preşedintele României, Parlamentul şi Guvernulgarantează aducerea la îndeplinire a obligaţiilorrezultate din actul aderării şi prevederile alin.(2).(5) Guvernul transmite celor două Camere aleParlamentului proiectele actelor cu caracter obligatoriuînainte ca acestea să fie supuse aprobării instituţiilorUniunii Europene.�

Art.1451 cu Titlul �Integrarea euro-atlantică�se elimină.


1. Pentru a nu se asigura temeiul constituţional necesarintegrării în Uniunea Europeană.

2. Amendamentul este contrar voinţei unanime apartidelor parlamentare în sprijinirea acestei integrări, câtşi a opiniei publice majoritare din ţara noastră, în vedereaintegrării.


Nr.

crt.



Constituţie




Articolul 1451are următorul cuprins:(1) Aderarea României la tratatele constitutiveşi de revizuire ale Uniunii Europene se ratificăprin lege, adoptată în şedinţa comună aCamerei Deputaţilor şi Senatului cu omajoritate de două treimi din număruldeputaţilor şi senatorilor.(2) Prevederile tratatelor constitutive aleUniunii Europene precum şi ale reglementărilorderivate din acestea au prioritate faţă dedispoziţiile contrare din legile interne, curespectarea prevederilor actului de aderare.(3) Guvernul transmite, celor două Camere aleParlamentului proiectele actelor cu caracterobligatoriu înainte ca acestea să fie supuseaprobării instituţiilor Uniunii Europene.


1. Sistematizarea reglementării prin eliminarea scopuluiaderării şi eliminarea obligaţiei Preşedintelui României,Parlamentului şi Guvernului de a garanta aducerea laîndeplinire a actului de aderare.

2. Aspectele omise de autorul amendamentului suntesenţiale în scopul definirii actului de aderare, atât dinpunct de vedere juridic, cât şi politic, fiind corelate şi cunormele similare, adoptate tot în scopul aderării, de cătrelegiuitorul din alte state europene. Garanţia autorităţilorpolitice este necesară, având în vedere rolul pe care îl vorjuca în cadrul echilibrului constituţional specific UniuniiEuropene.


�Articolul 1451 - (1) Aderarea României la tratateleconstitutive ale Uniunii Europene, în scopuldelegării unor atribuţii către instituţiile comunitare,precum şi a exercitării în comun cu celelalte statemembre a competenţelor prevăzute în aceste tratate,se face prin lege adoptată în şedinţa comună aCamerei Deputaţilor şi Senatului cu majoritatea dedouă treimi din numărul deputaţilor şi senatorilor şise aprobă prin referendum.

Amendament PRM

1. Delegarea şi nu transferarea unor atribuţii, iar legeade ratificare să se supună referendumului

2. Curtea de la Strasbourg, ca şi Parlamentul European,exercită atribuţii proprii şi nu delegate, ce le-au fosttransferate prin actul aderării de către statele membre,astfel încât adoptarea amendamentului este sinonimă cuimposibilitatea aderării. În ce priveşte referendumul, el serealizează prin însăşi aprobarea actului de revizuire peaceastă cale astfel cum s-a practicat şi în alte regimuriconstituţionale europene, când aderarea a presupusreglementarea temeiului constituţional corespunzător.


Alin. (2) � (5) ale art 1451 se elimină.

Amendament PRM

1. Eliminarea obligativităţii legislaţiei comunitare şi acaracterului său prioritar, aplicării prevederilor alin. 1 şi 2pentru. aderarea la actele de revizuire a tratatelorconstitutive ale Uniunii, a răspunderii PreşedinteluiRomâniei şi Guvernului pentru îndeplinirea obligaţiilorrezultate din actul aderării şi a îndatoririi Guvernului de atransmite Camerelor Parlamentului proiectele actelor cucaracter obligatoriu înainte ca acestea să fie supuse aprobăriiinstituţiilor Uniunii Europene.

2. Preeminenţa legislaţiei comunitare este de esenţaintegrării; aplicabilitatea prevederilor alin. 1 şi 2 din art.1451 şi în cazul actelor de revizuire a tratatelor constitutivela nivelul Uniunii Europene este necesară, spre a se evita o


Nr.

crt.



Constituţie



nouă lege constituţională inutilă cât timp reprezintă un dreptce rezultă din însăşi integrarea ţării în Uniunea Europeană;garanţia Preşedintelui României, Parlamentului şiGuvernului se impune având în vedere rolul acestora încadrul echilibrului instituţional al Uniunii Europene, iarcolaborarea dintre Guvern şi Camerele Parlamentului estenecesară, în vederea asigurării din timp a condiţiilor pentruimplementarea legislaţiei europene, îndeosebi a directivelor,ce presupun, în toate cazurile adoptarea şi a unei legislaţiinaţionale complete pe temeiul obligativităţii directivelor.


b) Articolul 1452, cu denumirea �Aderarea laTratatul Atlanticului de Nord� şi următorul cuprins:�Articolul 1452 � Aderarea României la TratatulAtlanticului de Nord se face prin lege adoptată cu omajoritate de două treimi din numărul deputaţilor şisenatorilor, în şedinţa comună a Camerei Deputaţilorşi Senatului. �

Art.1452 cu denumirea �Aderarea la TratatulAtlanticului de Nord� se elimină.


1. Pentru a nu se asigura temeiul constituţional necesaraderării la NATO.

2. Amendamentul este contrar voinţei unanime apartidelor parlamentare în sprijinirea aderării la NATO,cât şi a opiniei publice majoritare din ţara noastră,favorabilă aderării.


Limitele revizuirii(1) Dispoziţiile prezentei Constituţii privind

caracterul naţional, independent, unitar şi indivizibil alstatului român, forma republicană de guvernământ,integritatea teritoriului, independenţa justiţiei,pluralismul politic şi limbă oficială nu pot formaobiectul revizuirii.

(2) De asemenea, nici o revizuire nu poate fi făcutădacă are ca rezultat suprimarea drepturilor şi alibertăţilor fundamentale ale cetăţenilor sau agaranţiilor acestora.

(3) Constituţia nu poate fi revizuită pe durata stării deasediu sau a stării de urgentă şi nici în timp de război.

Eliminarea întregului articol 148 din Constituţie.

Amendament UDMR

1. Pentru asigurarea unei mai mari libertăţi a puteriiconstituante derivate.

2. Limitele revizuirii sintetizează principalele cuceririale Revoluţiei din decembrie 1989 şi reprezintă voinţaoriginară a Adunării Constituante, confirmată prinreferendumul de aprobare a Constituţiei.


Alin. (2) al art. 61 se modifică şi va avea următorulcuprins:(2) Instituţiile prevăzute de Constituţie existente la dataintrării în vigoare a legii de revizuire rămân înfuncţiune până la constituirea celor noi.

Alin.2 va avea următorul cuprins:(2) Instituţiile prevăzute de Constituţie existente ladata intrării în vigoare a legii de revizuire rămân înfuncţiune până la constituirea celor noi, dar nu maimult de 2 ani de la intrarea în vigoare a legilorde revizuire.

Amendament PRM

1. Instituirea unui termen de cel mult 2 ani până laconstituirea noilor instituţii stabilite prin legea de revizuire

2. Stabilirea unui termen rigid conduce, în cazulnerealizării lui, la un vid de putere cu consecinţe profundnegative.


Nr.

crt.



Constituţie




Alin. (4) al art. 61 se modifică şi va avea următorulcuprins:(4) Judecătorii în funcţie ai Curţii Supreme deJustiţie şi consilierii de conturi numiţi de Parlamentîşi continuă activitatea până la data expirăriimandatului pentru care au fost numiţi. Pentruasigurarea înnoirii Curţii de Conturi din 3 în 3 ani, laexpirarea mandatului actualilor consilieri de conturiaceştia vor putea fi numiţi pentru încă un mandat de3 sau 6 ani.�

(4) Judecătorii în funcţie ai Curţii Supreme deJustiţie şi consilierii de conturi numiţi deParlament îşi continuă activitatea până la dataexpirării mandatului pentru care au fost numiţi saua constituirii Înaltei Curţi de Casaţie şi a Curţide Conturi conform legii de revizuire. Pentruasigurarea înnoirii Curţii de Conturi din 3 în 3 ani,la expirarea mandatului actualilor consilieri deconturi aceştia vor putea fi numiţi pentru încă unmandat de 3 sau 6 ani.�

Amendament PRM

1. Limitarea mandatului judecătorilor Curţii Supreme deJustiţie până la constituirea Înaltei Curţi de Casaţie şiJustiţie.

2. Formula propusă nu se justifică întrucât, fiind înexerciţiul unui mandat a cărui durată constituţională nu aexpirat, acesta nu poate înceta înainte de termen.

Se adaugă după nr.crt.166, pag.44 din Anexa 2. � Amendamente respinse

Nr.

crt.



Constituţie

TEXTdin propunerea legislativă sau din Constituţie AMENDAMENT MOTIVARE

166bis.

50 pl �Articolul 132...(7) Hotărârile Consiliului Superior sunt definitive şiirevocabile, cu excepţia celor prevăzute la art.133alin.(2).�

Alineatul (7) al art.132 se modifică şi va aveaurmătorul cuprins:�(7) Hotărârile Consiliului Superior al Magistraturiinu pot fi atacate la instanţele judecătoreşti, afarăde cazurile şi în condiţiile expres prevăzute prinlegea sa organică�.


1. Ţinând seama de rolul Consiliului Superior al Magistraturii, sejustifică ca hotărâri, cum ar fi în domeniul alocaţiilor bugetare, sănu poată fi atacate în faţa instanţelor judecătoreşti, dar altele, carevizează drepturile persoanei, cum ar fi sancţiunile disciplinare,inclusiv excluderea din magistratură, să confere posibilitateacelui interesat să atace în instanţă, distincţii ce urmează a firealizate pe calea legii organice.

2. În art. 133 alin.3 din propunerea legislativă s-a prevăzut căîn cazul sancţiunilor disciplinare, hotărârile Consiliului Superioral Magistraturii pot fi atacate la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie,iar alte aspecte, cum ar fi numirile în funcţii de conducere,întrucât nu privesc un drept, ci o vocaţie, nu se justifică nu să fiecontestate pe calea unei acţiuni în justiţie menită să cenzurezedecizia judecătorilor ce fac parte din Consiliul Superior alMagistraturii, având în vedere tocmai atribuţiile acestuia de aasigura independenţa justiţiei, nu numai faţă de puterea politică,dar şi faţă de orice interese de grup.

_______________________

comisia pentru elaborarea propunerii legislative privind ... · amendament p.n.l. + dep. valeriu...

Documents