rezumatul raportului unicef privind competentele parentale la romani

8/9/2019 Rezumatul Raportului UNICEF privind Competentele Parentale la Romani

1/16


2/16

Principalele o#iective ale acestui studiu au vi-at anali-a cunoștințelor,atitudinilor și practicilor parentale (CAPP) cu privire la nutriția copilului,starea de s$n$tate -ic$ și de-voltarea psi3ologic$, participareaeducațional$, climatul familial și rolurile în cadrul familiei, dar și la accesul laservicii de asistenț$ social$, de s$n$tate și educație/ 1ai mult, prinidenticarea factorilor care facilitea-$, dar și a #arierelor în adoptarea unorcomportamente s$n$toase și a unor practici sigure de c$tre persoanele care îngrijesc copiii, au fost ela#orate recomand$ri cu privire la strategiileeciente de intervenție de îm#un$t$țire a cunoștințelor, atitudinilor șipracticilor privind îngrijirea, creșterea și educarea copiilor/

ASPECTE METODOLOGICE

A#ordarea metodologic$ a presupus utili-area unor te3nici mi2te cares$ sporeasc$ încrederea și validitatea datelor, s$ susțin$ triangularea și s$

compense-e eventualele erori/ Prin urmare, pre-entul studiu a prev$-ut ocomponent$ cantitativ$ care a vi-at p$rinți și persoane care se ocup$ de îngrijirea copiilor și o component$ calitativ$ care a urm$rit p$rinți, persoanecare se ocup$ de îngrijirea copiilor, dar și diverși actori locali a c$roractivitate presupune o #un$ cunoaștere a locuitorilor și o interacțiunefrecvent$ cu p$rinți și4sau copii/

Componenta cantitativ$ a presupus o anc3et$ sociologic$ pe #a-$ dec3estionar vi-ând populația p$rinților și a persoanelor care se ocup$ de îngrijirea copiilor din .omânia/ Studiul a fost reali-at pe un eșantion

pro#a#ilistic multistadial straticat pe regiuni de de-voltare (cu controlulariilor culturale denite de 5/ Sandu6) repre-entativ la nivel național, ținândcont de pragul de s$r$cie relativ$*, așa cum este denit de 1inisterul 1uncii/șantionul inițial a fost format din 67*0 de p$rinți și persoane care se ocup$de îngrijirea copiilor (6600 PAS, respectiv 8*0 P&AS), care aveau lamomentul culegerii datelor cel puțin un copil cu vârste între 0 și ! ani/ Pentruo mai #un$ repre-entare a persoanelor din familii de-avantajate, au fostreali-ate prin metoda #ulg$relui de -$pad$ su#eșantioane de p$rinți dinfamilii de etnie rom$, de p$rinți din familii monoparentale sau care au copiicu di-a#ilit$ți/

6 5umitru, Sandu, (*009)/ 5e-voltare comunitar$/ Cercetare, practic$, ideologie, 'ași: Polirom/

* Criteriul în funcție de care sa determinat dac$ o persoan$ este afectat$ de s$r$cie (PAS) sau nu esteafectat$ (P&AS) a fost legat de pragurile de s$r$cie care au fost preluate din datele 1inisterului 1unciiprivind 1etodologia sistemului indicatorilor de inclu-iune social$, pentru anul *066/ Prag; s$r$cierelativ$ (.? @' 6 adult = * copii sau mai mulți, >7> @', * adulți =6copil, ?97 @', * adulți=*copii sau mai mulți, 6,668 @'


3/16

Componenta calitativ$ a presupus reali-area a ! focusgrupuri cup$rinți și a 7> de interviuri cu diverși actori locali a c$ror activitatepresupune o #un$ cunoaștere a mem#rilor comunitatii și o interacțiunefrecvent$ cu p$rinți și4sau copii/ Cele ! focusgrupuri cu p$rinți au fostdesf$șurate atât în regiunile cu cele mai ridicate rate ale s$r$ciei, cât și încele mai sc$-ute rate ale s$r$ciei/ Cele 7> de interviuri cu actori locali(personal pedagogic, mediatori școlari sau sanitari, e2perți romi, medici,asistenți medicali, asistenți sociali și repre-entanți ai autorit$ților locale) aufost reali-ate în toate cele > regiuni de de-voltare ale .omâniei/

&outatea pe care o aduce pre-entul studiu este tocmai atențiaacordat$ familiilor vulnera#ile, iar utili-area metodelor mi2te de culegere șianali-$ a datelor a repre-entat un demers util pentru studiu, prin corpusulro#ust de date, dar și prin posi#ilitatea de a verica validitatea și încrederea în datele o#ținute/

Limitele prezentului tu!iu

+Cunoștințe, atitudini și practicile parentale ale familiilor și persoanelorcare se ocup$ de îngrijirea copiilor cu vârste între 0 și ! ani șia propusinițial s$ e o comparație cu studiul CAPP desf$șurat în anul *00!, care aavut ca populație țint$ p$rinții copiilor cu vârste între 0B ani/ Sc$derealimitei superioare a vârstei copiilor vi-ați în cadrul pre-entului studiu estedatorat$ transform$rilor survenite în legea educației în anul *06*, respectivintroducerea clasei preg$titoare, care presupune înscrierea copiilor cu vârste

de ! ani în înv$ț$mântul primar o#ligatoriu/ 5e asemenea, ținând cont defaptul c$ pre-entul studiu șia propus ca element de noutate s$ acorde oatenție sporit$ categoriilor de-avantajate ale populației, a fost necesar$utili-area unor eșantioane suplimentare/ Prin urmare, comparațiile întredatele care provin din studiul desf$șurat în *00! și studiul actual au fostf$cute, acolo unde a fost posi#il, cu prudenț$ și cu mențiuni clare asupradiferențelor metodologice dintre cele dou$ studii/

"n plus, tre#uie menționat c$, în situațiile sond$rii opiniei populației înspecial în leg$tur$ cu su#iecte sensi#ile, cum ar climatul familial, violențadomestic$, #un$starea familiei, dar și cu privire la su#iecte care implic$

evaluarea cunoștințelor în ceea ce privește alimentația, igiena, de-voltarea-ic$ și psi3ologic$ a copiilor etc/, oamenii tind s$ ofere r$spunsuri pe care leconsider$ ca ind accepta#ile pentru persoana care îi intervievea-$/ Prinurmare, în unele situații, așa cum a fost menționat și pe parcursul anali-ei,unele declarații cu privire la cunoștințele, atitudinile și practicile p$rinților șia persoanelor care se ocup$ de îngrijirea copiilor au fost privite cu prudenț$, în special în situația în care su#iectele aate în discuție sunt unele sensi#ile/


4/16

5e asemenea, o alt$ perspectiv$ de care tre#uie s$ se țin$ cont este aceealegat$ de modul în care persoanele intervievate înțeleg conceptele utili-ate în formularea între#$rilor/ Așa cum a putut o#servat pe parcursul anali-eidatelor cantitative și calitative, în unele ca-uri, p$rinții, dar și actorii localiintervievați au o înțelegere limitat$ asupra al$pt$rii e2clusive, al$pt$riicontinue, de-volt$rii -ice și psi3ologice a copiilor/

PRINCIPALELE REZULTATE ȘI CONCLUZII

Pre-entul studiu atrage atenția asupra faptului c$, în ciuda îm#un$t$țirii cunoștințelor și practicilor parentale, în anumite arii referitoarela îngrijirea, creșterea și educarea copiilor, p$rinții au înc$ lacune saureproduc modele tradiționale nerecomandate de c$tre specialiștii îndomeniu/ Anali-a pune în evidenț$ e2istența unor diferențe cu privire ladimensiunile c3eie de denire a competențelor parentale atât în rândul

persoanelor afectate de s$r$cie (PAS), în raport cu persoanele neafectate des$r$cie (P&AS) cât și în funcție de mediul de re-idenț$, nivelul de educațiesau de etnie/

Cun"#tin$e% &titu!ini #i pr&'ti'i p&rent&le pri(in! nutri$i& #ii)ien& '"pilului

Comparativ cu anul *00!, studiul a evidențiat o creștere a nivelului decunoștințe cu privire la nutriția și al$ptarea copiilor/ Aceast$ creștere agradului de informare este susținut$ pe de o parte de de-volt$ri ce țin de

infrastructur$, inclusiv acces la televi-iune și internet și pe de alt$ parte demodul în care personalul de specialitate, în special medicii, asistentelemedicale dar și alți specialiști, interacționea-$ cu p$rinții/

Cu toate acestea, anumite aspectele referitoare la practicilerecomandate și #eneciile al$pt$rii8 sunt mai sla# cunoscute de c$tre p$rinți/Astfel, un num$r relativ sc$-ut de p$rinți cunosc perioada recomandat$pentru al$ptarea e2clusiv$ a copilului/ 5eDi aparent gradul de cunoaDtereprivind avantajele al$pt$rii a crescut, practicile cu privire la al$ptare suntdiverse/ "n acest sens, dintre mamele care nu mai al$ptau copilul la

momentul reali-$rii studiului, 98/7E au înc3eiat al$ptarea e2clusiv$ înaintede ! luni, *?/7E au continuat pân$ la 6 an, iar 6B/6E au continuat pân$peste un an/ %tili-area unor practici necorespun-$toare de al$ptare sau

8 "n pre-entul studiu, termenul de al$ptare denește 3r$nirea copilului la sân și areurm$toarele dou$ categorii: al$ptarea e2clusiv$ la sân în primele șase luni de viaț$ale copilului, respectiv al$ptarea continu$, dup$ începerea diversic$rii alimentației,pân$ la vârsta de doi ani/


5/16

a#sența informațiilor cu privire la metodele adecvate pentru a reuși s$continue al$ptarea atunci când se confrunt$ cu anumite pro#leme sunt uneledintre potențiale cau-e ale întreruperii al$pt$rii sau ale începerii timpurii adiversic$rii/

"n ca-ul persoanelor afectate de s$r$cie pare s$ e2iste tendința de aprelungi peste ! luni perioada în care copilul este 3r$nit e2clusiv cu lapte/Posi#ile cau-e ale acestei practici pot a#sența informațiilor cu privire ladiversicarea corect$ sau faptul c$ 3r$nirea adecvat$ a sugarului ar implicao realocare a resurselor nanciare ale familiei în interesul copilului/

5iversicarea alimentației copiilor dup$ primele șase luni se #a-ea-$mai rar pe considerente științice, p$rinții având tendința de a se g3ida încontinuare dup$ cunoștințele și practicile tradiționale/ "n acest sens, seo#serv$ o discrepanț$ destul de mare între cunoDtinFele +din popor șirecomand$rile actuale în domeniu, cu prec$dere în rândul persoanelor cu un

nivel sc$-ut de educație din mediul rural/ Sau întâlnit frecvent Di practici deintroducere a produselor de patiserie, cofet$rie și a altor mânc$ruri g$titenerecomandate în alimentația copilului mic/

"n general, p$rinții cunosc și respect$ recomand$rile referitoare laigiena alimentar$ corect$, îns$ un procent destul de ridicat utili-ea-$ metodeeronate cum ar folosirea apei de #$ut dintro surs$ de ap$ st$t$toare,sp$larea fructelor în lig3ean sau ștergerea lor cu o cârp$ etc/ Su# un sfertdintre persoanele sau familiile care consum$ ap$ din fântân$ er# apa înainte de a o oferi copiilor/ 5oar 6*/6E PAS, respectiv **E P&AS er# apaprovenit$ din surse curg$toare Di st$t$toare înainte de consum, procente îngrijor$tore pentru starea de s$n$tate a copiilor/ Cantit$țile de nitriți, nitrațiși impurit$țile apei ce pot ingerate atunci când apa pe care o consum$copiii provine din surse nevericate pot avea repercusiuni majore asuprast$rii de s$n$tate a copiilor/ %n procent de 6BE din respondenți folosesc înalimentaFia copiilor fructe Di legume sp$late în lig3ean cu ap$ cald$ s$u rece/

Cunoașterea și respectarea regulilor de igien$ corporal$ sunt condițiic3eie pentru asigurarea unui mediu s$n$tos de de-voltare a copilului, cuimpact major pentru întreaga sa viaț$, iar pre-entul studiu indic$ un decitde cunoaDtere a acestor reguli igien$, cu prec$dere în rândul persoanelor

afectate de s$r$cie/ 5e e2emplu, în ceea ce privește igiena -onelor intimeale fetelor, 76E dintre PAS și 9*E dintre P&AS cunosc metoda corect$, iar înca-ul persoanele de etnie rom$ metodele corecte de îngrijire a -onelor intimeale copiilor, atât în ca-ul fetelor, cât și în ca-ul #$ieților sunt cunoscute înprocente și mai mici/

5iscrepanțele dintre familii (p$rinți, copii) sunt accentuate de accesuldiferit la resurse (economice, informaționale, de infrastructur$ etc/), nu doar


6/16

din punct de vedere al alimentației și igienei alimentare, ci și din punctul devedere al igienei corporale, conte2tul socioeconomic în care familia se a$inuențând de-voltarea copilului/

S*n*t&te #i !ez("lt&re

valuarea su#iectiv$ a st$rii de s$n$tate a copiilor de c$tre p$rinți șipersoanele care se ocup$ de îngrijirea acestora este în proporție de ?8Epo-itiv$, potrivit datelor pre-entului studiu/ Se poate o#serva c$, în ca-ulpersoanelor educate, ce provin din familii neafectate de s$r$cie, evaluareast$rii de s$n$tate a copiilor este preponderent po-itiv$, în timp ce, procentulcelor care evalua-$ starea de s$n$tate a copiilor ca ind precar$ este îngeneral compus din p$rinți și îngrijitori ai copiilor din familii afectate des$r$cie, cu un nivel mai redus de educație și a celor de etnie rom$/

&ivelul de cunoștințe ale p$rinților cu privire la etapele de de-voltare

-ic$ și psi3ologic$ a copilului este în general sc$-ut/ %neori aceștiaaprecia-$ starea copilului prin raportare la alți copii de vârst$ asem$n$toare,iar aprecierile medicului repre-int$ doar pentru >,*E dintre p$rinți unelement important în evaluarea st$rii de de-voltare -ic$ a copilului/ Cutoate acestea, în opinia p$rinților, copiii sunt considerați în general s$n$toși,armație #a-at$ pe frecvența sc$-ut$ a îm#oln$virilor din ultimul an/

Pre-entarea copilului la medic nu are loc de la primele semne de #oal$,ci uneori p$rinții aplic$ +leacuri #$#ești sau tratamente alopate șianti#iotice, f$r$ consultarea unui specialist/ 5e e2emplu, în cadrul

pre-entului studiu, p$rinții declar$ c$ nu duc copiii la medic de la primelesemne de #oal$ în procent de: 6?/*E în ca- de fe#r$, *>E în ca- de tuse,8*/!E în ca- de diaree Di 67/*E în ca- de traumatisme4accidente/ .iscurile lacare copiii sunt e2puși sunt foarte ridicate prin neacordarea atenției cuvenitesimptomelor cum ar tuse și fe#r$ administrarea unor tratamente pe #a-ae2perienței anterioare, discuțiilor cu vecini și prieteni sau pe #a-a altorrecomand$rilor, f$r$ consultarea medicului/

5intre persoanele care au apelat la un consult medical, >8E au apelatserviciul special de urgențe 66*/ Persoanele care tr$iesc în mediul rural și cuun nivel de educație mai sc$-ut sunt mai degra#$ cele care apelea-$

serviciile speciale de urgenț$/ "n mediul rural, diferența o face accesul laresurse e c$ este vor#a de lipsa dot$rilor necesare, e a disponi#ilit$țiireduse/

Sarcina de a duce copilul la medic este preponderent asociat$ mamei,ținând cont de faptul c$, în B6/>E dintre ca-uri mamele sunt cele care însoțesc copilul la medic, în timp ce doar 8/6E dintre tați preiau aceast$sarcin$/ Cu toate aceste, faptul c$ în **/8E dintre ca-uri am#ii p$rinți


7/16

însoțesc copilul la medic poate sugera c$ distri#uția rolurilor în familie începes$ descrie împ$rțirea sarcinilor și responsa#ilit$ților între p$rinți/

?!/>E dintre respondenți, p$rinFi sau persoane de îngrijire arm$ c$ auvaccinat copiii, îns$ studiul de faț$ nu ofer$ informații cu privire la reali-areaunei sc3eme de vaccinare complete/ Practica de vaccinare a copiilor este maipuțin frecvent$ în rândul familiilor de etnie rom$/ < treime dintre p$rinți nucunosc scopul vaccin$rii și sunt puțini p$rinți care au cunoștințele necesaredespre vaccinuri pentru a înțelege cum funcționea-$ și de ce administrareaacestora este important$ pentru copii/ Au fost identicați și p$rinți careconsider$ vaccinurile ineciente sau periculoase, în special în rândulpersoanelor din mediul ur#an și cu un nivel ridicat de educație/

"n ceea ce privește copiii cu di-a#ilit$ți, dintre cei 9/!E p$rinți carearm$ c$ au copii în aceast$ situație, doar jum$tate dintre aceștia (*/!E) auo#ținut pentru copii o încadrare în grad de 3andicap, deDi o întâr-iere sau o

lips$ a diagnostic$rii produce efecte negative asupra de-volt$rii copiilor/Accesul sc$-ut la resurse economice și informaționale al persoanelorafectate de s$r$cie, dar și nevoia de ajutor, de sprijin, pot motivele pentrucare acești copii nu ajung în timp util s$ e diagnosticați pentru a #eneciade o recuperare ecient$ Di de alte drepturi prev$-ute de lege (însoFitor,alocaFii du#le)/

Ne("i pi+"l")i'e pe'i,'e (-rtei

"ntro mare m$sur$ competențele sociale, de-voltarea cognitiv$ și

formarea a#ilit$ților de înv$țare ale copilului depind de interacțiunea cumediul, de e2plorarea acestuia și de a#ilit$țile parentale privind comunicareacu copilul și utili-area jocului în procesul de educare/

.espondenții evaluea-$ gradul de de-voltare psi3ologic$ a copiilordrept corespun-$tor, dar nivelul de cunoștințe cu privire la câteva dintre celemai importante repere de de-voltare a copiilor este destul de limitat/ Cutoate c$ reperele de de-voltare utili-ate în cadrul acestui studiu nu constituieo list$ strict$ de comportamente ce tre#uie însușite de c$tre copii lamomente 2e, este necesar$, totuși, creșterea accesului la programe deinformare și sprijin pentru sporirea cunoștințelor și competențelor parentale

și o mai #un$ înțelegere și cunoaștere a reperelor de de-voltare a copilului/Spre e2emplu, 8!/?E dintre p$rinți aprecia-$ enunțul +Pericolul esteperceput de copil de la vârsta de 6 an ca ind adev$rat/ Cu toate acestea,specialiștii consider$ c$ un copil începe s$ recunoasc$ pericolul sau diferitereguli a#ia dup$ vârsta de 6? luni, c3iar dac$ acesta reacționea-$ maidevreme la atențion$ri din partea adulților cu privire la diverse situații depericol mai devreme/


8/16

Cu toate c$ la nivel declarativ p$rinții înțeleg nevoile copiilor din punctde vedere al jocului, al comunic$rii și al interacțiunilor, discuțiile cu diverșiactori locali arat$ o realitate ușor diferit$/ Copiii din familiile afectate des$r$cie se joac$ mai puțin decât ceilalți cu juc$rii sau r$sfoiesc mai puFindiferite c$rți, atât pentru c$ acestea le lipsesc cât Di pentru c$ p$rinții dinfamiliile afectate de s$r$cie acord$ o importanț$ mai sc$-ut$ jocului înde-voltarea copiilor/ "n ca-ul familiilor din mediul ur#an, te3nologia tinde s$ia locul activit$ților o#ișnuite ale copil$riei/

GaFii aloc$, în general, un timp mai redus jocului cu copiii, ceea cepoate ridica o pro#lem$ din perspectiva internali-$rii unor roluri sociale c3eie în formarea ec3ili#rat$ a identit$ții copilului/

1ajoritatea p$rinților declar$ c$ înțeleg importanța relațiilor deafecțiune, a comunic$rii dintre p$rinți și copii/ &ecesitatea comunic$rii și adove-ilor de afecțiune care conduc la de-voltarea siguranței emoționale a

copilului sunt aspecte a c$ror importanț$ a fost identicat$ ca ind relativsc$-ut$ pentru persoanele s$race, din mediul rural și de etnie rom$participante la acest studiu/ @ipsa de înțelegere a acestor nevoi psi3ologiceare ca o e2plicație pro#a#il$ faptul c$ unii p$rinți au fost la rândul lor crescuțiastfel, f$r$ favori-area dialogului și a manifest$rilor afective/

@uatul copilului în #rațe nu este o practic$ generali-at$ în familiileintervievate/ >BE dintre su#iecții afectați de s$r$cie spun c$ șiau luatcopilul în #rațe în -iua interviului/ 5ac$ ne referim doar la tați, aceștia își iaucopiii în #rațe copii doar în proporție de 96E / Cu cât crește nivelul deeducație al mamei, crește și importanța acordat$ nevoii copiilor de a încontact -ic cu p$rinții/ 5atele pre-entate pot indica o cunoaștere sc$-ut$ anevoilor de de-voltare copiilor în perioada timpurie, dar și reproducerea unormodele familiale tradiționale, în care contactul -ic cu copiii este limitat/

"n special în mediul rural, unde modelele tradiționale sunt înc$reproduse în familiile tinere, sunt aplicate aceleași mecanisme de relaționarecu copiii c$rora și p$rinții leau fost su#iecți în copil$rie/ Cu toate c$ p$rințiiau o atitudine desc3is$ asupra educației copiilor și au înglo#at în valorile lorparentale aspecte care ar tre#ui s$ asigure autonomie și independenț$copiilor, acestea sunt înc$ amestecate cu valori care indic$ o#ediența și

conformismul, specice unei societ$ți tradiționaliste/'nteracFiunile dintre copii în cadrul jocului sunt înc$, întro m$sur$

destul de ridicat$, sta#ilite de p$rinți, care consider$ c$ este mai #ine c$ eis$ decid$ în locul copiilor/ A fost o#servat$ segregarea pe criterii etnice ainteracțiunilor pe care copiii le au, practicile discriminatorii devenind maifrecvente o dat$ cu creșterea nivelului de educație a p$rinților, aceștiaconsiderând inoportune interacțiunile copiilor lor cu copii de alt$ etnie/ Prin


9/16

urmare, nivelul ridicat de educație nu este neap$rat un indicator pentruacceptarea diversit$ții și evitarea discrimin$rii/

90/8E dintre copiii cu vârste între 0 și ! ani cuprinși în studiu particip$la o form$ de educație timpurie, marea majoritate a acestora frecventândgr$dinița, în timp ce restul sunt înscriși la creșe sau centre de -i/ Participareadiferit$ la educație preșcolar$ poate inuențat$ de diferențele de statutsocioeconomic, ind mai mic$ în ca-ul familiilor defavori-ate și a celor încare nivelul de educație al p$rinților este relativ sc$-ut/ Aceast$ tendinț$poate determinat$ și de alte cau-e, precum lipsa infrastructurii, ainstituțiilor sau a locurilor disponi#ile în cadrul acestora, sau de percepția pecare o au p$rinții despre instituțiile antepreșcolare/ %nii dintre p$rințiiintervievați aprecia-$ c$ educaFia timpurie în cadrul instituFional ar tre#ui s$ înceap$ dup$ ce copiii împlinesc vârsta de * ani, trimiterea copiilor la creD$ind considerat$ nerelevant$ pentru de-voltarea copilului/

Clim&tul .&mili&l

Cu toate c$, în majoritatea familiilor, p$rinții discut$ despre creșterea șieducarea copiilor și iau deci-ii împreun$, e2ist$ un num$r mare al familiilor încare unul dintre p$rinți, de o#icei mama, ia singur4$ deci-iile/ Anali-ânddatele pe criterii etnice, o#serv$m c$ în familiile de etnie rom$, înmajoritatea ca-urilor, #$r#atul este cel care ia deci-iile/ "n general, p$rințiicare construiesc un parteneriat mai strâns în creșterea copiilor sunt cei dinfamilii care nu sunt afectate de s$r$cie, cu un nivel ridicat de educație/

Climatul familial nu este în toate ca-urile favora#il de-volt$rii copiilor/"n *!,6E dintre familii certurile au loc lunar, de câteva ori pe s$pt$mân$ sauc3iar -ilnic/ "n familiile în care e2ist$ o tendinț$ mai mare ca certurile s$apar$ cu o frecvenț$ ridicat$, pro#a#ilitatea ca acestea s$ se petreac$ înpreajma copiilor crește/ Potrivit armaFiilor acestora, certurile dintre p$rințise ivesc de o#icei din cau-a pro#lemelor nanciare cu care familia seconfrunt$/

Potrivit specialiștilor în domeniul de-volt$rii timpurii, copiii învaț$ celmai #ine atunci când e2perimentea-$/ Pentru ași de-volta autonomia șiindependența, ei tre#uie l$sați s$ fac$ alegeri, s$ teste-e, s$ anali-e-e și s$

greșeasc$/ Pedeapsa nu aduce re-ultate, ci doar creea-$ frustrare/ Studiulpre-ent arat$ c$ majoritatea p$rinților consider$ c$ pedeapsa nu este ceamai #un$ soluție sau c$ nu este necesar$, dar e2ist$ un num$r destul deridicat al celor care apelea-$ la pedeaps$ pentru a re-olva situațiile dicilepe care le întâmpin$ cu copilul, fapt înt$rit și ca urmare a interviurilordesf$șurate cu actorii locali/ Pedeapsa este considerat$ de 80/6 E dintrep$rinți un r$u necesar/ Pedeapsa sugerat$ de -icala +%nde d$ mama crește


10/16

a fost întro mai mare m$sur$ validat$ în cadrul familiilor PAS/ 97E dintrePAS și 78E dintre P&AS recunosc c$ ridic$ vocea la copil, dac$ acesta face o+#oac$n$/ Aceste procente pot sugera faptul c$ p$rinții nu au la îndemân$strategii care s$ îi ajute s$ gestione-e educarea copiilor prin metode po-itive,al$turi de alte posi#ile cau-e/

&ici p$rinții, dar nici actorii locali nu aduc în discuție decât foarte rarserviciile primare sau speciali-ate (5HASPC sau SPAS) și nici o posi#il$intervenție a acestora în ca-uri de violenț$, inclusiv ver#al$, asupra copilului/Hradul de toleranF$ a actorilor locali faț$ de violenFa domestic$, o sla#$implicare a autorit$ților competente și lipsa unor programe de stopare aviolenței în familie fac ca aceste situații s$ e reproduse în continuare și s$conduc$ la perpetuarea sau agravarea st$rii de vulnera#ilitate a copilului și afamiliei/

< alt$ situaFie îngrijor$toare este dat$ de faptul c$ *0/8E dintre p$rinți

las$ copiii nesupraveg3eați -ilnic pentru o jum$tate de or$, ?/9E îi las$singuri pân$ la o or$, în timp ce 9/6E și 6/>E îi las$ pe copii între 6 și 8 ore,respectiv peste 8 ore singuri/ lemente periculoase cu care copiii pot aveacontact, recunoscute de respondenFi, dar Di o#servate de evaluatori, serefer$ la suprafețele er#inți, sursele de curent, o#iectele care pot îng3ițite, dar și o#iecte ascuțite sau o#iecte neancorate, cum ar piesele demo#ilier/

"n general atunci când p$rinții pleac$ de acas$, copiii r$mân în grija#unicilor/ 1ai mult decât atât, apar în discuție și situațiile în care de îngrijireafraților mai mici se ocup$ frații mai mari, ceea ce poate conduce c3iar laa#andonul Dcolar al acestora/

Geti"n&re& /n)ri0irii !e zi 'u zi #i "'i&liz&re& !e )en

"ngrijirea gospod$riei și a copilului este perceput$, în majoritateaca-urilor, ca responsa#ilitatea femeii/ 1amele sunt cele care se ocup$ în ceamai mare parte a timpului de îngrijirea și educarea copiilor, în timp ce roluldesemnat al tat$lui este acela de a lucra pentru a asigura veniturile necesare întreținerii familiei/ C3iar dac$ femeia revine în câmpul muncii dup$ cedevine mam$, rolul acesteia în îngrijirea copilului și familiei r$mâne deose#it

de important/ Acest model tradițional, în care rolul de îngrijire îi revinemamei, iar rolul pentru întreținere este atri#uit tat$lui, în timp ce copiiitre#uie sociali-ați diferit în funcție de gen, a fost identicat întro mai marem$sur$ în familiile cu un nivel sc$-ut de educație, cele afectate de s$r$cie șifamiliile de etnie rom$/ "n familiile cu un nivel mai ridicat de educație,modelul este reinterpretat, în sensul în care rolurile celor doi p$rinți îngospod$rie și în creșterea copilului tind s$ se ec3ili#re-e/


11/16

Studiul de faț$ aduce evidențe cu privire la familiile l$rgite, unde rolulde îngrijire este preluat în proporție semnicativ$ de c$tre #unici și uneori defrații mai mari, mai ales atunci când p$rinFii sunt la munc$/

Sociali-area diferit$ a copiilor în funcție de gen este o practic$ înc$folosit$, reali-ânduse astfel perpetuarea modelelor tradiționale șireproducerea diferențelor de comportamente specice genului, po-iții deputere și responsa#ilit$ți în viața de adult, în special în ca-ul familiilorafectate de s$r$cie și a celor cu un nivel mai sc$-ut de educație și a celorcare aparțin etniei rome/

5iferențele de sociali-are pot o#servate și în privința activit$ților de joc și de petrecere a timpului li#er, cu prec$dere în ca-ul juc$riilor pe carep$rinții și persoanele care se ocup$ de îngrijirea copiilor le g$sesc potrivitepentru fete, respectiv #$ieți/ 5iferențele sunt percepute de c$tre persoaneleintervievate ca ind normale, cu toate c$ acestea sunt mai degra#$ asociate

cu juc$riile pe care le au copiii și nu neap$rat cu modul în care aceștia se joac$/ 5iferențele de gen și rolurile asociate genului sunt înt$rite cuprec$dere în ca-ul familiilor cu un nivel mai sc$-ut de educație, repre-entândun model cultural reprodus/

< transformare a paradigmei în privința sociali-$rii de gen poate o#servat$ în ca-ul familiilor cu un nivel mai ridicat de educație și a familiilorcare domicilia-$ în mediul ur#an/ Aici se poate o#serva c$ p$rințiivalori-ea-$ mai degra#$ egalitatea dintre se2e, în timp ce reproducereapercepțiilor tradiționale cu privire la rolul femeilor și al #$r#aților tinde s$ elimitat$/

Concediul de îngrijire a copilului este privit ca ind necesar pentru aasigura copiilor de-voltarea optim$ și pentru a consolida relația p$rinte Icopil/ 1ama este cea care de o#icei întrerupe activitatea și #enecia-$ deconcediul de îngrijire a copilului/ Prejudec$File privind implicarea tat$lui încreDterea copilului prin intrarea în concediu paternal sunt mult diminuatefaF$ de trecut, dar înc$ sunt pre-ente, #$r#aFii intraFi în concediu de creDterea copilului ind adesea ironi-aFi de mem#rii comunit$ții/

Reure ,n&n'i&re #i er(i'iile !e &iten$* "'i&l*

&ivelul de educație și s$r$cia se a$ întro relație de du#l$determinare, în sensul c$, în general, factorul socioeconomic inuențea-$nivelul educațional ma2im atins, iar nivelul de educație inuențea-$ la rânduls$u veniturile ulterioare o#ținute, perpetuând straticarea social$/ Principalapro#lem$ cu care se confrunt$ familiile cuprinse în acest studiu o repre-int$veniturile insuciente, sursele de venit ind mici și inconstante/


12/16


13/16

RECOMAND1RI

Principalele recomand$ri vi-ea-$ îm#un$t$țirea cunoștințelor,atitudinilor și practicilor parentale în vederea asigur$rii unei de-volt$riec3ili#rate a copiilor înc$ din stadiul timpuriu al copil$riei, urm$rind

îndeaproape reducerea disparit$ților pentru grupurile de-avantajate/ "naceste sens, principalele recomand$ri au fost grupate în cinci direcțiistrategice:

23 El&4"r&re& &u /m4un*t*$ire& un"r p"liti'i pu4li'e5 tr&te)iiinte)r&te #i 'l&ri,'*ri le)il&ti(e /n pri0inul /m4un*t*$irii CAPP

a/ la#orarea Di apro#area prin act normativ a unei strategii naFionalede formare Di de-voltare a competenFelor parentale Di a legislaFieicare s$ reglemente-e acest domeniu/

#/ Anali-a și îm#un$t$țirea legislaFiei cu privire la controlul calit$Fiiapei în comunit$Fi/

c/ Promovarea politicilor de reconciliere a vieții private cu viațaprofesional$, pentru a putea respecta recomand$rile specialiștilorprivind continuarea al$pt$rii copilului pân$ la vârsta de * ani/

d/ Anali-a legislației cu privire la sprijinul material acordat familiilordefavori-ate, în vederea ac3i-ițion$rii #unurilor necesare pentruformarea și consolidarea deprinderilor parentale de igien$ acopilului/

e/ .evi-uirea legislaFiei din domeniul s$n$t$ții în vederea introduceriivi-itelor o#ligatorii a personalului sanitar, inclusiv A1C, la domiciliulcopiilor în vârst$ de pân$ la ! ani/

f/ .evi-uirea politicilor de s$n$tate pu#lic$ și a reglement$rilornaționale aate în vigoare cu privire la vaccinare în sensul spoririitransparenței și asigur$rii clarit$ții/

g/ la#orarea de politici pu#lice pentru creșterea num$rului copiilorcuprinși în forme de educaFie ante4preșcolare sau preDcolare, prin

sc$derea vârstei pentru educaFia o#ligatorie/3/ la#orarea și apro#area cadrului normativ pentru introducerea la

nivel național a pac3etului minim de servicii sociale/

i/ .eali-area Di promovarea unui sistem integrat de evidenF$ a#eneciarilor serviciilor sociale/


14/16

63 Or)&niz&re&% l& ni(el n&$i"n&l% !e &'$iuni item&ti'e #i'""r!"n&te !e in."rm&re pe teme !e e!u'&$ie p&rent&l* pentru!ez("lt&re& #i /m4un*t*$ire& '"mpeten$el"r p&rent&le3 A'ete&'tiuni p"t , p&rte & un"r pr")r&me n&$i"n&le !e e!u'&$iep&rent&l* &u '&mp&nii #i e(enimente le)&te !e u4ie'tepe'i,'e3

a/ Continuarea inform$rii p$rinFilor cu privire la #eneciile al$pt$riie2clusive pentru primele ! luni de viaF$ Di ale continu$rii al$pt$riicopilului pân$ la vârsta de * ani prin canale media/

#/ 'nformarea p$rinFilor Di a persoanelor de îngrijire cu privire lamodalitatea corect$ de diversicare a alimentaFie sugarului/

c/ 'nformarea populaFiei, cu prec$dere a celei din comunit$File lipsitede infrastructur$ necesar$ pentru a asigura ap$ pota#il$, în vederea

cunoașterii practicilor sigure pentru utili-area apei/d/ 5erularea de campanii de informare privind nevoile copilului de

igien$ Di modalit$File corecte de asigurare a igienei acestuia,adaptate nivelului de înțelegere și caracteristicilor culturale alepopulaFiei Fint$/

e/ .eali-area unor campanii de informare cu privire la #eneciilevaccin$rilor având ca grupuri țint$ categoriile de populație la careapar cele mai frecvente reticențe/

f/


15/16

c/ 5e-voltarea unui sistem de vi-ite o#ligatorii la domiciliul gravideiDi copilului pân$ la ! ani din partea personalului medical, inclusivprin de-voltarea reFelei de asistenF$ medical$ comunitar$/

d/ 2tinderea reFelei de centre de identicare timpurie, recuperare

Di rea#ilitare a copiilor cu di-a#ilit$Fi/e/ 5e-voltarea reFelei de servicii de educaFie timpurie a copilului I

creșe, centre multifuncFionale, centre de -i, gr$diniFe/

f/ 5e-voltarea de servicii de intervenție în situații de violenț$domestic$, inclusiv pentru agresori și crearea de servicii deconsiliere/

g/ 5e-voltarea SPASurilor în ecare comunitate, ela#orarea uneimetodologii de lucru cu p$rinFii Di viitorii p$rinFi/

;3


16/16

f/ 'nstruirea personalului din cadrul serviciilor locale și judeFene deasistenț$ social$, din cadrul poliției locale, a serviciilor medicale Dieducative cu privire la metode Di te3nici de disciplin$ po-itiv$ Di laefectele violenFei în familie/

=3 Dez("lt&re& !e pr")r&me &!re&te p*rin$il"r% in'lui( 'el"r!in '&te)"rii !e.&("riz&te5 &'$iuni #i pr")r&me &!&pt&te #i!etin&te p*rin$il"r &u (iit"ril"r p*rin$i !in me!iul rur&l% 'el"r'u un ni(el '*zut !e e!u'&$ie% p*rin$il"r &.e't&$i !e *r*'ie%pre'um #i 'el"r !e etnie r"m*3

a/ 'nformarea Di educarea p$rinFilor Di a persoanelor de îngrijire cuprivire la modalitatea corect$ de diversicare a alimentaFieisugarului întrun lim#aj accesi#il p$rinFilor cu un nivel sc$-ut deeducaFie (de e2emplu prin grace, materiale vi-uale, etc/)/

#/ ducaFia parental$ pe teme care s$ sprijine p$rinții în do#ândireaunor a#ilit$Fi privind igiena corect$ a copilului în cadrul grupuriloridenticate cu deciențe de informare pe aceast$ tem$/

c/ "ncurajarea p$rinților din grupuri defavori-ate s$ apele-e la consultmedical și s$ monitori-e-e frecvent starea de s$n$tate a copiilor/

d/

rezumatul raportului unicef privind competentele parentale la romani

Documents