influenŢa proximitĂŢii parentale asupra dezvoltĂrii intelectuale a Şcolar u l ui mic

INFLUENŢA PROXIMITĂŢII PARENTALE ASUPRA DEZVOLTĂRII INTELECTUALE A

ŞCOLARULUI MIC

psiholog şcolar: Delia DASCĂLUDelia DASCĂLU

ARGUMENT Migraţia forţei de muncă are consecinţe multiple

pe diferite planuri: economic, social, cultural. Una din aceste consecinţe se referă la modul în care sunt afectaţi şcolarii mici, în ceea ce priveşte achiziţiile intelectuale pe care ei trebuie să le facă.

Cercetarea îşi propune să demonstreze ştiinţific faptul că lipsa părinţilor de lângă copilul şcolar antrenează, pe lângă alte multe neajunsuri, rămâneri în urmă în ceea ce priveşte dezvoltarea intelectuală a acestora.

Importanţa şi rolul familiei rolul central în asigurarea

condiţiilor necesare trecerii prin stadiile de dezvoltare ale copilăriei;

este unul din cei mai importanţi factori educativi, alături de şcoală şi societate;

una dintre cele mai importante funcţii pe care trebuie să o îndeplinească este funcţia educativă;

realitatea timpurilor prezente a adus cu ele o modificare a rolurilor parentale, în raport cu îndeplinirea rolurilor educative;

Ipoteze

1. Nivelul achiziţiilor intelectuale al şcolarilor care cresc într-o familie cu ambii părinţi prezenţi, este diferit faţă de nivelul achiziţiilor intelectuale al copiilor şcolari care au unul / ambii părinţi plecaţi la muncă în străinătate.

2. Există diferenţe în funcţie de genul subiecţilor, în ceea ce priveşte nivelul achiziţiilor intelectuale la şcolarii mici.

3. Există o influenţă a variabilelor: tipul familiei şi genul subiecţilor, asupra rezultatelor obţinute la probele testului de inteligenţă W.I.S.C.-R.

4. Este o legătură între rezultatele la probele de performanţă din W.I.S.C. şi performanţa şcolară a subiecţilor.

Variabile independente:- tip familie: cu părinţi plecaţi / cu părinţi în ţară- genul: feminin / masculin- performanţa şcolară: ridicată / medie / slabă

Variabile dependente: 8 probe din testul de inteligenţă W.I.S.C. – R:- Informaţii generale - Completare de imagini- Aranjare de imagini - Aritmetică- Cuburi - Vocabular- Comprehensiune - Cod

Tip familie

cu părinţi plecaţi cu părinţi în ţară

Gen

feminin masculin feminin masculin

Performanţa

şcolară

ridicată 7 9 16 12

medie 11 7 4 7

slabă 2 4 0 1

Cercetarea s-a desfăşurat în luna mai, anul 2008.Lot de subiecţi80 elevi din clasele I-IV de la Şcoala cu Clasele I-VIII Numărul 4 din Suceava, împărţiţi în:

Grupa experimentală40 elevi cu părinţii plecaţi, câte

10 pentru fiecare nivel de clasă, împărţiţi în jumătate fete, respectiv jumătate băieţi

Grupa de control40 elevi cu părinţii în ţară, câte

10 pentru fiecare nivel de clasă, împărţiţi în jumătate fete, respectiv jumătate băieţi

Instrument8 probe selectate din Scala de Inteligenţă Wechsler pentru copii, varianta revizuită:- Informaţii generale - Aranjare de imagini- Completare de imagini - Aritmetică- Vocabular - Cuburi- Comprehensiune - Cod

Rezultatele cercetării:

1. Nivelul achiziţiilor intelectuale al şcolarilor care cresc într-o familie normală (cu ambii părinţi prezenţi) este diferit faţă de nivelul achiziţiilor intelectuale al copiilor şcolari care au unul sau ambii părinţi plecaţi la muncă în străinătate.

2. Există diferenţe în funcţie de genul subiecţilor, în ceea ce priveşte nivelul achiziţiilor intelectuale la şcolarii mici.

s-a folosit Testul t pentru eşantioane independente, pentru fiecare din cele 8 probe aplicate

proba Informaţii generale

1. diferenţă semnificativă: t(78)=-2,73; p=0,008


Tip familie gen

10,87 < 13,90 10,65 < 14,12

TIPFAM

familie cu pãrinþiifamilie cu unul sau

Me

an

IN

FG

EN

15

14

13

12

11

10

14

11

GEN

masculinfeminin

Me

an

IN

FG

EN

15

14

13

12

11

10

14

11

proba Completare de imagini



Tip familie gen

13,67 < 15,82 13,70 < 15,80

TIPFAM


Me

an

CO

MP

IMA

G

16,0

15,5

15,0

14,5

14,0

13,5

13,0

15,8

13,7

GEN

masculinfeminin

Me

an

CO

MP

IMA

G

16,0

15,5

15,0

14,5

14,0

13,5

13,0

15,8

13,7

proba Aranjare de imagini


2. diferenţă nesemnificativă: t(78)=-1,41; p=0,16

Tip familie gen

26,82 < 30,85 27,42 < 30,25

TIPFAM


Me

an

AR

AN

JIM

A

32

31

30

29

28

27

26

31

27

GEN

masculinfeminin

Me

an

AR

AN

JIM

A

30,5

30,0

29,5

29,0

28,5

28,0

27,5

27,0

30,3

27,4

proba Aritmetică



Tip familie gen

10,00 < 10,85 9,70 < 11,15

TIPFAM


Me

an

AR

ITM

11,0

10,8

10,6

10,4

10,2

10,0

9,8

10,9

10,0

GEN

masculinfeminin

Me

an

AR

ITM

11,5

11,0

10,5

10,0

9,5

11,1

9,7

proba Cuburi



Tip familie gen

35,30 < 40,32 36,10 < 39,52

TIPFAM


Me

an

CU

BU

RI

41

40

39

38

37

36

35

34

40

35

GEN

masculinfeminin

Me

an

CU

BU

RI

40

39

38

37

36

35

40

36

proba Vocabular

1. diferenţă semnificativă: t(78)=-5,36; p<0,001

2. diferenţă nesemnificativă: t(78)= 0,25; p=0,80

Tip familie gen

17,50 < 25,27 21,60 > 21,17

TIPFAM


Me

an

VO

CA

B

26

24

22

20

18

16

25

18

GEN

masculinfeminin

Me

an

VO

CA

B

21,7

21,6

21,5

21,4

21,3

21,2

21,1

21,2

21,6

proba Comprehensiune

1. diferenţă semnificativă: t(78)=-4,46; p<0,001


Tip familie gen

12,10 < 16,22 13,25 < 15,07

TIPFAM


Me

an

CO

MP

RE

H

17

16

15

14

13

12

11

16

12

GEN

masculinfeminin

Me

an

CO

MP

RE

H

15,5

15,0

14,5

14,0

13,5

13,0

15,1

13,3

proba Cod


2. diferenţă nesemnificativă: t(78)= 1,18; p=0,23

Tip familie gen

36,80 < 43,12 41,30 > 38,62

TIPFAM


Me

an

CO

D

44

42

40

38

36

43

37

GEN

masculinfeminin

Me

an

CO

D

41,5

41,0

40,5

40,0

39,5

39,0

38,5

38,0

38,6

41,3

3. Există o influenţă a variabilelor: tip familie şi genul subiecţilor, asupra rezultatelor obţinute la probele W.I.S.C. – R.

- s-a folosit ANOVA univariate

tip familie gen tip f. X genInformaţii generale F=8,37; p=0,005 F=11,05; p=0,001 F=0,55; p=0,46

Completare de imagini

F=8,69; p=0,004 F=8,29; p=0,005 F=0,79; p=0,37

Aranjare de imagini F=4,28; p=0,04 F=2,11; p=0,15 F=2,26; p=0,13

Aritmetică F=1,83; p=0,17 F=5,34; p=0,02 F=1,43; p=0,23

Cuburi F=3,95; p=0,05 F=1,83; p=0,17 F=0,14; p=0,70

Vocabular F=28,09; p<0,001 F=0,08; p=0,77 F=0,049; p=0,82

Comprehensiune

generală

F=20,51; p<0,001 F=4,01; p=0,04 F=0,33; p=0,56

Cod F=8,77; p=0,004 F=1,56; p=0,21 F=2,21; p=0,14

4. Există o legătură între rezultatele la probele de performanţă din W.I.S.C. – R. şi performanţa şcolară a subiecţilor

- s-a folosit analiza corelaţională

Informaţii generale

Completare de imagini

Aranjare de imagini

Aritmetică

Cuburi

Vocabular

Comprehensiune

Cod

r=0,107; r<0,30; p=0,34

corelaţie pozitivă, slabă, nesemnificativă

r=0,04; 0,04<0,30; p=0,72


r=0,08; 0,08<0,30; p=0,47


r=0,15; 0,15<0,30; p=0,16


r=-0,06; r<0,30; p=0,59

corelaţie negativă, slabă, nesemnificativă

r=-0,11; r<0,30; p=0,29


r=-0,04; r<0,30; p=0,66


r=-0,19; r<0,30; p=0,08


CONCLUZII ŞI PERSPECTIVERezultatele obţinute confirmă în parte ipotezele lansate:

1. Atât tipul familiei cât şi genul subiecţilor influenţează nivelul achiziţiilor intelectuale pe care le dobândesc copiii şcolari din clasele primare:

influenţa tipului familiei asupra achiziţiilor intelectuale la copii se remarcă la 6 din cele 8 probe aplicate;

influenţa genului asupra achiziţiilor copiilor se confirmă în sensul că performanţa băieţilor e semnificativ mai bună faţă de cea a fetelor şi distanţa se egalează pe măsură ce vârsta creşte;

2. La nici o probă nu s-au semnalat efecte de interacţiune ale celor două variabile, ceea ce înseamnă că ele influenţează doar separat.

3. Nu există nici o legătură între rezultatele obţinute de şcolari la probele aplicate şi performanţa şcolară a acestora.

în loc de CONCLUZII...

Cercetarea a pus în evidenţă una din consecinţele negative ale fenomenului migraţiei forţei de muncă în străinătate: lipsa suportului afectiv parental reprezintă o frână în calea dezvoltării intelectuale a micului şcolar.

este o temă de actualitate; reprezintă un teren încă

insuficient cercetat; deschide calea unei varietăţi

de probleme care ar putea face obiectul unor cercetări ulterioare;

influenŢa proximitĂŢii parentale asupra dezvoltĂrii intelectuale a Şcolar u l ui mic

Documents