rezumat - usv.ro teza leliuc... · dificultăți contabile privind recunoașterea și evaluarea...

1

CORELAŢII ŞI IMPLICAŢII PRIVIND EVALUAREA ACTIVELOR INTANGIBILE -

PE EXEMPLUL ENTITĂŢILOR COTATE

REZUMAT

CONDUCĂTOR ȘTIINȚIFIC:

Prof.univ.dr. Elena HLACIUC

DOCTORAND:

Cristina-Gabriela LELIUC (COSMULESE)

Suceava, 2018

2

UNIVERSITATEA „ȘTEFAN CEL MARE” DIN SUCEAVA

FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ

Școala Doctorală -Domeniul contabilitate

Vă facem cunoscut că în data de 14 august 2018, ora 12.00, în sala E233, etaj 2, Corpul E,

doamna LELIUC Cristina Gabriela (COSMULESE) va susține, în sedință publică, teza de

doctorat cu tema „Corelații și implicații privind evaluarea activelor intangibile pe exemplul

entităților cotate”, în vederea obținerii titlului de doctor în domeniul Contabilitate.

Comisia de analiză și sinteză are următoarea componență:

Președinte

Profesor univ. dr. Carmen NĂSTASE

Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava

Conducător științific

Prof. univ. dr. Elena HLACIUC


Referenți

Prof. univ. dr. ȘTEFEA Petru Marin

Universitatea „de Vest” din Timișoara

Prof. univ. dr. Dorel MATEȘ

Universitatea „de Vest” din Timișoara

Prof. univ. dr. Veronica GROSU


Secretar Școala doctorală USV,

Carmen SKOKAN

În acest scop, vă punem la dispoziție rezumatul tezei de doctorat și vă invităm să participați

la susținerea publică a tezei.

Vă mulțumim!

Suceava, 2018

3

CORELAȚII ȘI IMPLICAȚII

PRIVIND EVALUAREA ACTIVELOR

INTANGIBILE - PE EXEMPLUL

ENTITĂȚILOR COTATE

4

CUPRINS

CUPRINSUL TEZEI DE DOCTORAT ................................................................ 6

CUVINTE CHEIE ................................................................................................... 9

INTRODUCERE, MOTIVAȚIE, SCOP ȘI OBIECTIVELE CERCETĂRII . 10

PREZENTAREA SINTETICĂ A CAPITOLELOR .......................................... 16

CONCLUZII FINALE ALE CERCETĂRII DOCTORALE ȘI LINII

ULTERIOARE DE DEZVOLTARE ................................................... 24

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ ............................................................................ 28

5

Această lucrare/articol a beneficiat de suport financiar prin proiectul „Doctorat European de Calitate -

EURODOC”, Contract nr. POSDRU/187/1.5/S/155450, proiect cofinanţat din Fondul Social European

prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013.

6

CUPRINSUL TEZEI DE DOCTORAT

Lista abrevierilor, figurilor, tabelelor și graficelor

CUVINTE CHEIE

INTRODUCERE

Motivația, scopul și importanța cercetării

Obiectivele cercetării

Metodologia cercetării

CAPITOLUL 1. DELIMITĂRI CONCEPTUALE PRIVIND RECUNOAȘTEREA

ȘI EVALUAREA ACTIVELOR INTANGIBILE ÎNTRE IAS/IFRS, U.S.GAAP ȘI

REGLEMENTĂRILE CONTABILE NAȚIONALE 1.1. Stadiul actual al cercetării privind recunoașterea și evaluarea activelor

intangibile la nivelul entităților economice

1.1.1. Conceptul de active intangibile în viziunea reglementărilor contabile

internaționale și în literatura de specialitate

1.1.2. Dinamica abordărilor contabile privind activele intangibile în optica

reglementărilor IFRS

1.1.3. Aspecte definitorii privind modificările intervenite în tratamentul contabil a

activelor intangibile în normele U.S. GAAP

1.2. Criterii de recunoaştere, evaluare şi structurare a activelor intangibile

1.2.1. Recunoașterea și evaluarea contabilă a activelor intangibile conform IFRS

1.2.2. Recunoașterea și evaluarea contabilă a activelor intangibile conform U.S.

GAAP

1.2.3. Criterii de recunoaștere, evaluare și structurare a activelor intangibile în

legislația națională

1.3. Abordări comparative a politicilor contabile aferente activelor intangibile prin

prisma referențialelor internaționale IFRS, U.S. GAAP și reglementărilor contabile naționale

1.4. Necesitatea finalizării procesului de convergență între IFRS și U.S. GAAP și

impactul asupra politicilor contabile aferente activelor intangibile

1.5. Fundamentele opțiunii de utilizare a IAS/IFRS sau U.S. GAAP de către entitățile

economice cotate prin prisma evaluării activelor intangibile

1.6. Concluzii preliminare

CAPITOLUL 2. DIFICULTĂȚI PRIVIND EVALUAREA ȘI RAPORTAREA

ACTIVELOR INTANGIBILE. PROPUNEREA UNOR METODE ALTERNATIVE DE

EVALUARE A ACESTORA

2.1. Considerații privind tipologia activelor intangibile - recunoașterea și evaluarea

acestora în situațiile financiare anuale

2.1.1. Fondul comercial

2.1.1.1. Concepte, clasificări, definiţii şi teorii economice privind fondului

comercial

2.1.1.2. Metode de evaluare a fondului comercial. O revizuire critică a literaturii

de specialitate

2.1.1.3. Principalele problematici intervenite în evaluarea și recunoașterea

fondului comercial – o abordare contabilă

2.1.2. Marca comercială

7

2.1.2.1. Aspecte generale de definire și clasificare a conceptului de marcă

comercială

2.1.2.2. Reflectarea mărcii comerciale în contabilitate

2.1.2.3. Metode de evaluare specifice mărcii comerciale

2.1.3. Brvetul de invenţie

2.1.3.1. Definirea și clasificarea brevetelor de invenție

2.1.3.2. Dificultăți contabile intervenite în evaluarea brevetelor

2.1.3.3. Metode de evaluare specifice brevetelor de invenție

2.1.4. Brandul

2.1.4.1. Definirea brandului ca activ intangibil

2.1.4.2. Dificultăți contabile privind recunoașterea și evaluarea brandului

2.1.4.3. Metode de evaluarea a brandurilor

2.2. Analiza riscurilor de evaluare a activelor intangibile

2.3. Analiza riscului de fluctuație a valorii activelor intangibile datorate regularității

evaluării

2.4. Propuneri de soluții privind raportarea activelor intangibile, ca rezultat al

incertitudinilor existente


CAPITOLUL 3. DIVULGAREA ACTIVELOR INTANGIBILE ÎN SITUAȚIILE

FINANCIARE ANUALE – ELEMENT ESENȚIAL ÎN CREȘTEREA CALITĂȚII

COMUNICĂRII ECONOMICO-FINANCIARE ȘI A VALORII ENTITĂȚII

3.1. Relevanța situațiilor financiare anuale în raport cu gradul de divulgare a

activelor intangibile

3.2. Comunicarea economico-financiară instrument esențial pentru divulgarea

informațiilor aferente activelor intangibile

3.3. Rolul și importanța comunicării economico-financiare

3.4. Calitatea comunicării economico- financiare versus cantitatea de informaţii

divulgate a entității

3.5. Analiza principalilor indicatori (clasici și bursieri) de cuantificare contabilă a

dimensiunii patrimoniale şi relaţionarea acestora cu activele intangibile

3.5.1. Indicatori clasici de cuantificare contabilă a dimensiunii patrimoniale

3.5.2. Indicatori bursieri de evaluare a performanței specifici piețelor de capital

3.6. Satisfacerea necesităților informaționale ale stakeholderilor prin creșterea

calității comunicării economico-financiare

3.7. Reflectarea în politicile contabile a necesităţii divulgării activelor intangibile


CAPITOLUL 4. ACTIVELE INTANGIBILE ȘI VALOAREA DE PIAȚĂ/

PERFORMANȚA ENTITĂȚII – DEPENDENȚE ȘI INTERDEPENDENȚE

4.1. Fundamentul cercetării empirice în context național cu privire la evaluarea


4.1.1. Cercetări similare și pertinența rezultatelor obținute

4.1.2. Implicațiile pragmatice/ efective pentru entitățile economice care dețin astfel de

elemente intangibile

4.2. Fundamentul cercetării empirice în context internațional cu privire la evaluarea


4.3. Actorii instituționali preocupați/interesați de definirea și evaluarea activelor

intangibile cu implicații asupra valorii de piață

8

4.4. Principalele teorii economice cu privire la sistemul de indicatori utilizați în

aprecierea creșterii valorii de piață a entităților economice


CAPITOLUL 5. STUDIU EMPIRIC PRIVIND IMPACTUL EVALUĂRII

ACTIVELOR INTANGIBILE ASUPRA VALORII DE PIAȚĂ A ENTITĂȚILOR

COTATE LA NYSE ȘI NASDAQ 5.1. Importanța, scopul și obiectivele cercetării

5.2. Actualitatea, relevanța și limitele cercetării

5.3. Motivația cercetării

5.4. Metodologia şi strategia cercetării

5.5. Populația țintă

5.6. Analiza datelor

5.6.1. Analiza indicatorilor utilizați în determinarea impactului activelor intangibile

asupra valorii de piață a entităților care le dețin

5.6.2. Analiza cantitativă a datelor financiare supuse modelării

5.6.3. Evidențierea variabilelor atribuite diferenței dintre valoarea de piață și

valoarea contabilă a unei entități cotate

5.6.4. Prezentarea modelului econometric

5.7. Rezultate şi concluzii preliminare

CONCLUZII FINALE

Limitele cercetării

Contribuții proprii și direcții viitoare de cercetare

BIBLIOGRAFIE

ANEXE

9

CUVINTE CHEIE

Active intangibile, goodwill, capital intelectual, brevete de invenție, marcă comercială, brand,

secrete comerciale, drepturi de autor, fondul comercial generat intern, tratament contabil,

beneficii economice viitoare, criterii de recunoaștere, evaluarea inițială, ulterioară, reevaluarea,

inseparabilitate, raportări financiare anuale, poziție financiară, indicatori economico-financiari,

comunicare voluntară, comunicare obligatorie, organisme internaționale de normalizare

contabilă, organisme profesionale, Standarde Internaționale de Raportare Financiară (IFRS),

Principii Contabile General Acceptate (US GAAP), reglementări naționale, abordări și metode

de evaluare, entități cotate, indici bursieri, valoarea de piață, valoarea justă, piață activă, cotații

bursiere, transparență, valoare contabilă, valoare reală, valoare globală, cost istoric,

performanță, rentabilitate, avantaj competitiv, activitate inovativă, investitori, variabile

dependente, variabile independente, metoda celor mai mici pătrate în două faze (TSLS), model

econometric, impact, incidență.

10

INTRODUCERE, MOTIVAȚIE, SCOP ȘI OBIECTIVELE CERCETĂRII

În actualul context al dezvoltării economice, al accelerării revoluţiei digitale şi al

internaţionalizării entităților, activele intangibile deţin un rol tot mai important în determinarea

valorii globale a celor mai multor entități economice, deoarece încorporează acele elemente

capabile să creeze un plus de valoare netă, fiind rezultate de regulă, în urma unui proces de

inovare sau de cercetare. Totuşi, în ciuda aportului tot mai semnificativ în creșterea valorii

entității, estimarea şi recunoaşterea activelor intangibile reprezintă o problemă încă nerezolvată

pe deplin, complexă și controversată, generată de regulă, de dificultățile întâmpinate în

obținerea unor estimări fiabile ale valorii acestor active.

În ultimele aproximativ trei decenii crearea sau achiziționarea de active intangibile a

căpătat o importanță din ce în ce mai semnificativă pentru prosperitatea economică a entităților,

unele dintre acestea reuşitând să creeze în decursul timpului active intangibile de valoare foarte

mare, cu efecte directe asupra dezvoltării activităţii de exploatare şi a creșterii substanțiale a

performanţei. De exemplu, companiile care practică o politică de brand la nivel internațional

(Nike, IBM, Coca-Cola etc) dețin active intangibile de valori consistente, însă în acelaşi timp,

se confruntă cu dificultăți majore în evaluarea la valoarea justă, valoare care în mod obiectiv ar

trebui recunoscută în raportările financiare. Practic, aceste dificultăți decurg şi din

imposibilitatea găsirii unei soluții optime în divulgarea valorii acestor active, situaţie creată de

lipsa unor prevederi legale care să permită recunoaşterea activelor intangibile generate intern.

Datorită faptului că în practică au existat foarte multe controverse legate de volatilitatea

activelor intangibile, referențialele contabile au suferit și suferă în continuare modificări

semnificative, atât în cea ce privește recunoașterea activelor intangibile, dar și în ceea ce

privește evaluarea acestora.

Tinem să precizăm că, în accepțiunea standardelor de raportare financiară (IASB și

FASB), termenul echivalent utilizat pentru active intangibile este cel de imobilizări necorporale

(traducerea în limba română), iar în standardele de evaluare (IVS) pentru activele intangibile se

folosește termenul de active necorporale. În opinia noastră, considerăm că deşi există o

multitudine de termeni ce pot fi folosiţi alternativ pentru a desemna ceea ce se înţelege prin

active intangibile, cum ar fi: active necorporale, imobilizări necorporale, proprietate

intelectuală, capital intelectual, bunuri intelectuale, capital de cunoaştere, active bazate pe

cunoaştere, bunuri imateriale etc, în contabilitate ar trebui să ne rezumăm strict la acei termeni

care pot fi identificaţi în mod separat ca o resursă economică, generatoare de beneficii

economice, şi care să poată fi controlată de entitatea deţinătoare.

Începând cu anii `73, activele intangibile reprezintă o categorie distinctă în cadrul

elementelor patrimoniale ale entităților economice, iar existența lor a determinat un interes tot

mai crescut pentru mediul academic și practicieni, din prisma aportului acestora la valoarea

globală a entităţii deţinătoare, fapt confirmat în cazul entităților cotate la bursă prin indicatorul

de capitalizare bursieră care poate atinge o proporție şi de 80% din valoarea de piaţă a firmei.

Astfel, de-a lungul timpului, în încercarea de a găsi cele mai potrivite metode și

instrumente de definire și cuantificare a activelor intangibile, au fost elaborate diferite metode

de evaluare/cuantificare a acestora.

Atenția acordată activelor intangibile a apărut odată cu identificarea diferențelor

semnificative dintre valoarea de piață a unei entități şi valoarea contabilă netă; practic, cei

implicați în aceste evaluări erau preocupați în primul rând de aflarea cauzei datorită căreia

entitățile care deţineau aceleași resurse financiare, fizice şi umane, obțineau rezultate diferite.

Acesta a fost şi motivul care i-a determinat pe numeroși autori să presupună că există un factor

care explică/determină variațiile înregistrate de productivitate şi de valoare de piață a entității.

Aceste diferențe au devenit tot mai vizibile pe măsură ce s-a avansat tot mai mult spre actuala

eră informațională, situație care a condus în timp, la privirea cu scepticism a acestui aspect

11

controversat, legat de cuantificarea activelor intangibile, numite în literatura de specialitate și

active invizibile/imateriale, ca urmare a faptului că regulile și normele prezente existente la

nivel național și internațional ce definesc acest tip de active, prezintă o serie de lacune și carențe

ce se impun a fi rezolvate.

În acelaşi timp, concurența acerbă existentă la nivel global consolidează nevoia pregnantă

de evaluare cât mai credibilă și de recunoaștere a valorii activelor intangibile pe care entitățile

cotate și nu numai, le dețin, mai ales în sfera operaţiunilor de vânzare sau achiziţionare de

întreprinderi; aşadar, putem afirma cu certitudine că prin intermediul exploatării permanente și

dinamice, activele intangibile contribuie semnificativ la obținerea și menținerea avantajului

competitiv pe termen lung.

Concludem că, prin sistematizarea și analiza informațiilor existente în literatura de

specialitate cu privire la această tematică, pot fi aflate argumente și raţionamente științifice

importante, care să combată considerentele clasice inoculate de gândirea economică tradițională

și transmise până în prezent; există frecvente dezbateri în mediul academic şi profesional, cu

privire la latura subiectivă a managementului performanței entităților economice. În acest sens,

lucrarea de față îşi propune să răspundă unor probleme reale şi să rezolve o serie de

impedimente cu privire la recunoașterea și evaluarea activelor intangibile.

Motivația, scopul și importanța cercetării

Motivația care a stat la baza acestui demers științific a fost influențată de importanța

acordată contribuției activelor intangibile în creșterea valorii globale a entităților economice,

bazate pe acumularea de cunoștințe și investiții intensive în tehnologii avansate, dar și de faptul

că ne-am dorit să aflăm răspunsuri la o serie de întrebări, între care amintim:

Cum putem determina impactul deținerii activelor intangibile asupra valorii de

piață a entităților?

Există instrumente sau modele care să poată evalua/măsura cât mai exact

valoarea activelor intangibile generate intern?

Crearea unui model de evaluare/măsurare cât mai exactă a valorii activelor

intangibile generate intern ar putea determina legiuitorul să permită entităților

raportarea acestei valori prin intermediul bilanțul contabil, contribuind astfel la

eliminarea discriminării dintre entitățile care produc acest tip de active şi cele

care le achiziționează?

Găsirea răspunsurilor la aceste întrebări reprezintă practic și motivația alegerii prezentei

temei.

Scopul lucrării Corelaţii şi implicaţii privind evaluarea activelor intangibile pe

exemplul entităţilor cotate, constă în identificarea, explorarea, analiza și îmbunătățirea unor

metode și instrumente, sau propunerea unui model de cuantificare a impactului activelor

intangibile generate intern asupra valorii de piață a unei entități economice, cum de altfel şi

titlul o sugerează. În vederea atingerii acestui scop, ne-am propus sistematizarea și analiza celor

mai relevante publicații existente în literatura de specialitate, dar și a legislației sau standardelor

contabile în vigoare, pentru a argumenta și dovedi într-o manieră științifică necesitatea depășirii

raționamentelor practicate în gândirea economică tradițională, și de a schimba viziunea

managementului cu privire la măsurarea performanței entităților pe care le conduc.

În prezent, considerăm că, încă este dificil de acceptat o astfel de aserțiune, mai ales la

nivel național unde se remarcă o carență vizibilă în reglementările contabile existente, cu privire

la prezentarea informațiilor financiare aferente activelor intangibile generate intern; acest aspect

este specific și cadrului de reglementare contabilă a societăților cotate care oprează pe o piață

reglementată. Unul din argumentele care justifică decizia legiuitorului cu privire la acest aspect,

o reprezintă caracteristicile calitative ale informațiilor finaciare referitoare la activele de natură

12

intangibilă, și anume: gradul ridicat de subiectivism și de incertitudine, dificultăți majore

întâmpinate în separabilitate acestor active de alte active de bază, exclusivitate parțială, etc. În

aceste condiții, se consideră că activele intangibile generate intern reprezintă mai mult un

concept de natură pur filosofică, iar caracterul lor pragmatic în competiția dintre entitățile

economice fiind vădit privat de sensul său real.

În ceea ce privește actualitatea şi importanța temei, considerăm că aspectele invocate

din perspectiva evaluării și recunoașterii activelor intangibile, mai cu seamă a activelor

intangibile generate intern, este de mare actualitate, actualitatea rezultând tocmai din

implicațiile activelor intangibile în valoarea de piață a entităților deținătoare, dar și din aportul

acestora în creșterea prosperității economice a diferitelor grupuri sau entități economice. Cu

alte cuvinte, atât entitățile economice, cât și grupurile de întreprinderi sunt din ce în ce mai

interesate de beneficiile economice pe termen lung, generate de expoatarea acestor resurse

intangibile. Mai mult decât atât, putem afirma că avantajul competitiv deținut de o firmă în

raport cu ceilalți concurenți de pe piață, este determinat în mare măsură de natura și

caracteriticile intrinseci ale acestor active, care pot fi de diferite forme, dar mai ales de forma

cunoștințelor și abilităților personalului.

Ținând cont de generozitatea temei, unul din obiectivele noastre a fost de a contribui în

mod pozitiv și constructiv la îmbunătățirea metodelor și a instrumentelor de analiză utilizate în

cercetarea științifică din domeniului financiar-contabil, dar și de a oferi soluții concrete și altor

părți interesate, cum ar fi: investitori, acționari, antreprenori, organismele statului, etc.

Restricțiile impuse actualului sistem de raportare financiară au inspirat numeroase studii

și cercetări, preocupate în a găsi noi modalități de măsurare și recunoaștere a activelor

intangibile. Tot în acest context, au fost dezvoltate numeroase cercetări, a căror obiectiv a fost

focalizat pe sublinierea importanței transparenței informaționale, impunându-se o raportare

suplimentară de informații, exercițiu dificil de realizat, deoarece aceste informații sunt de naturi

foarte diferite, iar divulgarea lor se bazează pe o acțiune voluntară.

Considerăm că tematica abordată prezintă un interes real nu numai pentru factorii

decidenți, ci pentru toate categoriile de utilizatori de informații financiar-contabile. Un

asemenea subiect este dificil de abordat, dat fiind faptul că în literatura de specialitate din

România, acest termen este relativ recent din punct de vedere teoretic, iar în practică,

profesioniști îl ignoră adesea.

Obiectivele cercetării

Este important să subliniem că încă de la inițierea acestei lucrări de cercetare am acceptat

faptul că fiecare informație, fiecare articol științific, studiu, și chiar fiecare pagină lecturată,

alături de ideile și întrebările ivite pe parcursul demersului nostru științific, au fost abordate în

primul rând, cu scopul de a clarifica și întări obiectivele propuse în strategia noastră de

cercetare. Deși a fost destul de dificil să ne poziționăm într-o anumită nișă de cercetare, având

în vedere spectrul larg al tematicii abordat din diferite perspective, cum ar fi managemetul,

marketingul, business etc, complexitatea și numeroasele problematici din sfera raportării

activelor intangibile, ne-au sprijinit într-un fel să ne conturăm clar itineraiul nostru încă de la

început.

Obiectivul principal al cercetării noastre este focusat pe invocarea argumentelor

științifice pertinente și identificarea de noi modalități care să fie în măsură să confirme

importanța valorii activelor intangibile generate intern în raport cu valoarea de piață a entităților

care le dețin și în baza cărora să fie posibilă stabilirea corelaţiilor şi implicaţiilor privind

evaluarea activelor intangibile la nivelul entităţilor cotate.

În vederea atingerii obiectivului principal au fost utilizate două metode. Prima metodă

este de natură conceptuală, fiind pusă în practică prin studierea literaturii de specialitate și

13

sistematizarea informațiilor considerate utile, dar și prin punerea în antiteză a conceptelor

contabile existente în referențialul internațional, cu cel european și american. A doua metodă

este de natură empirică, cu ajutorul căreia s-a dezvoltat un model econometric, pe baza

informațiilor extrase din raportările financiare ale entităților cotate, cu rolul de a reflecta

impactul activelor intangibile asupra valorii de piață a entităților care le dețin. Baza de date este

formată dintr-un număr de 180 companii și a fost construită în perioada studiilor doctorale;

rezultatele obținute în urma prelucrării econometrice a informațiilor financiare ale acestor

companii, au rolul de a sprijini părțile interesate, în evaluarea rapidă a valorii globale a unei

firme (în speță vorbim de managerii entităților), dar în același timp poate constitui pentru

profesioniștii contabili, o metodă concretă de evaluare a activelor intangibile generate intern, și

care poate determina un comportament prudențial, prevenind astfel riscul denaturării informaței

contabile, sau mai degrabă zis o informație mai exhaustivă.

Din obiectivul principal se desprind următoarele obiective secundare, și anume:

Obiectivul

secundar nr. 1

Analiza metodelor şi criteriilor de definire, recunoaștere și evaluare a activelor

intangibile în practica contabilă națională şi internațională, dar și identificarea

problematicilor ce intervin atunci când valoarea de piață a unei entități economice

depășește valoarea sa contabilă.

Obiectivul

secundar nr. 2

Identificarea dificultăților privind evaluarea și raportarea activelor intangibile și

propunerea unor metode alternative de evaluare a acestora

Obiectivul

secundar nr. 3

Analiza rolului divulgării activelor intangibile din situațiile financiare anuale în

creșterea calității comunicării economico-financiare și a valorii entității

Obiectivul

secundar nr. 4

Stabilirea relațiilor de dependență sau interdependență dintre activele intangibile și

valoarea de piață/ performanța entității

Obiectivul

secundar nr. 5

Realizarea unui studiu empiric privind evaluarea impactului activelor intangibile

asupra valorii de piață a entităților cotate la NYSE ȘI NASDAQ

Aceste obiective au fost atinse prin intermediul celor cinci capitole ale tezei de doctorat

intitulate Corelaţiilor şi implicaţiilor privind evaluarea activelor intangibile la nivelul

entităţilor cotate, derulate într-o succesiune logică, care reușesc să dea consistență și valoare

rezultatelor obținute, să asigure formularea unor concluzii bine fundamentate din punct de

vedere științific și pliate pe problematica cercetată, dar și perspectiva deschiderii unor noi

direcții viitoare de cercetare.

Metodologia cercetării

Direcția de cercetare asumată impune existența a două laturi de abordare aflate într-o

strânsă interdependență. Astfel, primul aspect face referire la cadrul normativ existent la nivel

internațional, mai exact standardele IFRS și US GAAP care tratează tematica raportării la

valoarea justă a activelor intangibile în situațiile financiare anuale, cu accent pe diferențele de

abordare existente între politicile sau tratamentul contabil al acestor active.

A doua direcție de cercetare, de natură empirică, vizează analiza modalităților în care

activele intangibile generează un plus de valoare și un avantaj competitiv, sau conferă poziții

de top tranzacțiilor de pe bursele de valori. În ceea ce priveşte natura cercetării, aceasta este

concomitent de tip critic şi analitic, semnalând situații în care Standardelor Internaţionale de

Raportare Financiară IAS/IFRS dau dovadă de lipsă de obiectivitate şi de o logică care

contravine abordării practicate în cazul altor active, practic printr-o ignorare aproape completă

a tratamentului activelor intangibile generate intern, aspect semnalat de comunitatea ştiinţifică

încă de la elaborarea şi aplicarea lor.

În sensul celor invocate anterior, opțiunea noastră metodologică nu impune niciun fel de

restricţii, ci stă la baza concretizării propriei strategii de cercetare.

14

În aceste condiții, opțiunea metodologică asumată, cât și direcția de cercetare pe care ne-

am dorit să o explorăm, impune utilizarea așa numitei triangulări metodologice. Cu alte cuvinte,

considerăm necesar mixajul raționalului cu empiricul, a calitativului cu cantitativului, a

obiectivismului cu subiectivismul, a pașilor programați cu cei neprogramați, dat fiind specificul

problemei pentru care căutăm și producem cunoaștere.

Demersul ştiinţific de față îmbină o serie de elemente metodologice cu caracter general,

menite să faciliteze înțelegerea modalității de lucru întreprinsă. În sensul celor expuse, acest

studiu s-a realizat, sub raport metodologic, pe două etape:

Prima etapă, cea de documentare, pentru realizarea abordării teoretice, a presupus

studierea unui număr însemnat de surse bibliografice relevante, care ne-a permis o analiză

conceptuală și de conținut a terminologiei utilizate în problematica activelor intangibile, iar în

al doilea rând au fost analizate punctele de vedere ale cercetătorilor care au încercat diverse

modalități de evaluare şi cuantificare a activelor intangibile prin tehnici, instrumente sau

modele adecvate. În acest sens, parte dintre lucrările și studiile de specialitate invocate și

utilizate spre informare de către noi, dispun de o bază factuală minimă, iar cea mai mare parte

a lucrării se bazează pe constrângerile ştiinţifice existente cu privire la definirea şi evaluarea

activelor intangibile. Marea majoritate a cercetărilor au promovat proceduri sau planuri de

cercetare care prezintă limite, deoarece nu sunt realizabile în termeni pragmatici, cu alte cuvinte

nu-şi justifică aplicabilitatea la nivelul unei entități economice, ori pentru că ar putea fi prea

costisitoare, ori pentru că avalanșa de informații nu-şi justifică utilitatea față de stakeholderii

entității.

Cea de-a doua etapă de analiză este reprezentată de cercetarea aplicativă propriu-zisă, care

se succede documentării bibliografice, fiind fundamentată prin recursul la un studiu empiric,

mai cu seamă prin prelucrarea unor date din realitatea organizațională a unui eșantion omogen

cu ajutorul statisticii. În faza de culegere a informațiilor necesare cercetării, am apelat la tehnici

de culegere mediată a datelor, utilizând informații din situaţiile financiare anuale şi rapoartele

administratorilor, publicate pe site-urile oficiale ale fiecărei entități din eșantionul analizat, dar

și din surse secundare, prin intermediul unor portaluri specializate pe burse, site-ul de redare

ecranizată Gurufocus.com. Alte date utilizate au fost obținute prin calcule și prelucrări proprii,

în urma aplicării unor metode statistico-matematice.

Testarea relevanţei informaţiei conţinute de indicatorii de performanţă financiari selectaţi

în capitolul 5 şi determinaţi pe baza datelor din situaţiile financiare a fost realizată pe cazul unui

eșantion format inițial din 500 de entități (S&P 500), cotate la două dintre cele mai mari burse

americane din lume: NYSE și NASDAQ. În urma criteriilor de selecţie și anume cel al

posibilităţii calculării celor 15 indicatori pentru perioada luată în considerare şi anume 2007-

2016, doar 180 de entități s-au încadrat.

Metodele de cercetare utilizate pentru a surprinde în esenţă fenomenele studiate sunt

diverse, între care amintim: metoda observației neparticipative, prin prezentarea noțiunilor

teoretice din capitolele 1, 2 și 3, metoda tipologică utilizată în construirea unor clasificări ale

conceptelor și caracteristicilor acestora. De asemenea, vom face uz de metoda comparațiilor în

special în ceea ce privește tratamentul contabil al activelor intangibile prin prisma celor două

referențiale contabile americane și europene. O altă metodă utilizată este cea longitudinală și

transversală, având o perioadă de timp cuprinsă între 1 și 10 ani, în ceea ce privește cercetarea

empirică. Au fost utilizate și metode statistice de măsurare a principalilor indicatori care fac

referire la activele intangibile cu intenţia de a realiza o abordare cantitativă a acestora.

Modelarea sistemelor și analiza datelor contabile a fost realizată preponderent prin metoda celor

mai mici pătrate (2SLS), a unui număr de 15 de indicatori calculați pe baza situațiilor financiare,

prelucrați cu ajutorul programului de statistică GRETL, versiunea 2017d, utilizând programul

de calcul tabelar Excel, oferit de aplicația Microsoft Office, versiunea 2013.

15

Astfel, în privința studiului empiric, am urmărit ca entitățile din eşantion să respecte

criteriile minime de informare cu privire la includerea/divulgarea în situațiile financiare anuale

a unor elemente semnificative legate de activele intangibile urmărind să existe o diferenţă

considerabilă între valoarea de piaţă şi valoarea activului net contabil, adică un raport

supraunitar între cele două valori.

Tot în acest sens, s-au analizat articolele științifice publicate pe această temă și le-am

selectat pe cele mai reprezentative pentru cercetarea noastră. Apoi am folosit metoda de

comparație, prin care am identificat asemănările și diferențele dintre studiile publicate, astfel

încât să putem determina care sunt cele mai relevante pentru tematica studiată.

Studiul de caz porneşte de la premisa că datele şi informaţiile puse la dispoziţie de

managementul companiilor şi analizate de noi ȋn sursele consultate sunt corecte şi complete şi

că reprezentanţii companiilor au furnizat toate datele şi informaţii esenţiale şi relevante în ceea

ce priveşte activitatea entităţilor.

Sursele de date pentru studiul de față sunt destul de vaste pentru a putea realiza o analiză

a lor, iar impreună cu exemplele care au fost date în capitolul 1 şi 2 pot furniza informaţii

economico-financiare suficient de semnificative şi utile, îndeosebi pentru potenţiali investitori

sau pentru managementul firmei. Totuşi în utilizarea acestor surse informaționale (a raportărilor

financiare anuale şi interimare) trebuie folosită o anumită doză de prudenţă (aspect amplu

dezbătut şi analizat în capitolele 1 şi 2), având în vedere tratamentele contabile opţionale impuse

de normele IFRS, a căror aplicare poate genera efecte diverse asupra valorii totale a activului,

a capitalului propriu sau a rezultatului obţinut.

Motivul pentru care ne-am decis să includem în studiu perioada 2007-2016, a fost acela

că am constatat că din datele prezentate în situaţiile financiare existente (din 1999 -2012) se

poate observa că nu întotdeauna putem avea încredere totală în exactitatea acestor documente,

fapt observat în perioada 2003-2006 (anul 2005 constituind anul introducerii obligatorii a

standardelor IAS/IFRS), încrederea în veridicitatea lor influenţând utilizatorii de informaţii

economico-financiare (din perspectiva absenţei anumitor informaţii din conturile anuale sau

interimare).

În concluzie, în raport cu cercetarea doctorală generală, ţinem să menţionăm că esența

acestui studiu de cercetare poate fi restrânsă la fundamentarea şi proiectarea unui demers

teoretico-empiric cu scopul de a arăta în ce măsură activele intangibile, în special activele

intangibile generate intern, pot contribui la crearea unui avantaj competitiv prin generarea unor

beneficii economice și a unei poziții competitive durabile pe piață. Ne dorim așadar, să

demonstrăm că putem contribui sugestiv la îmbunătățirea domeniului de cercetare ales, atât la

nivel conceptual, cât și empiric, prin optimizarea structurii situațiilor financiare, mai exact

îmbunătățirea calității raportării financiar-contabile, pornind de la o metoda simplă de calcul a

activelor intangibile generate intern, pe baza căruia să poată fi prescris un tratament contabil

credibil, care să permită includerea valorii sale în raportările financiare.

16

PREZENTAREA SINTETICĂ A CAPITOLELOR

Lucrarea ”Corelaţii şi implicaţii privind evaluarea activelor intangibile - pe exemplul

entităţilor cotate” este structurată din punct de vedere teoretic și aplicativ în 2 părți importante.

Astfel, prima parte formată din 4 capitole este orientată pe explorarea și analiza cadrului

conceptual și teoretic al literaturii de specialitate, cu precădere asupra modalităților de definire,

clasificare și evaluare a activelor intangibile. Cea de-a doua parte a tezei, dedicată cercetării

empirice, are drept scop proiectarea unui model econometric cu ajutorul căruia să poată fi

rezolvată problematica evaluării activelor intangibile generate intern și neraportate în situațiile

financiare anuale.

Primul capitol intitulat ”Delimitări conceptuale privind recunoașterea și evaluarea

activelor intangibile între IAS/IFRS, U.S.GAAP și reglementările naționale”, are drept

obiectiv studierea aprofundată a literaturii economico-financiare națtionale și internaționale

pentru a putea identifica principalele impedimente care au condus în timp la imposibilitatea

unei evaluări obiective a activelor intangibile, dar și pentru a surprinde esența și evoluția istorică

a conceptului de activ intangibil și a tipologiei aferente recunoscute de practicieni și de mediul

academic. În acest contex, copitolul 1 debutează cu așezarea conținutului doctrinar al

conceptului, parcurge momentele esențiale ale evoluției sale și descoperă implicațiile conexe

regăsite atât în sfera contabilității, cât și a managementului sau a marketingului. În încercarea

de a cuprinde toate aceste aspecte importante cu privire la activele intangibile vom acorda o

atenție deosebită revizuirii literaturii de specialitate cu privire la definirea noțiunii de activ

intangibil, oferind totodată o imagine de ansamblu asupra schemelor potențiale de clasificare a

acestuia. Studiul numeroaselor referințe din literatura străină ne-a determinat să ajungem la

concluzia că asistăm la unele dintre cele mai rapide și variate transformări ale societății umane

în care activele intangibile au evoluat, de la o valoare simbolică simplă la elemente generatoare

de importante beneficii economice cu avantaje competitive pentru a asigura succesul

companiilor pe piața concurențială. În acest mediu dinamic, explozia tehnologiei informației

și comunicațiilor a transformat profund activitatea de producție. Costurile și sursele de creare a

valorii s-au mutat de la fabricație la proiectare și organizare, ceea ce conferă o importanță

centrală tratării și gestionării activelor intangibile.

Dacă ne punem întrebarea: De ce nu s-a ajuns la o unică definiție a activelor intangibile

care să fie unanim acceptată şi utilizată în mediul academic şi antreprenorial?, răspunsul ar

suna cam așa: prima definiție vehiculată în literatura de specialitate aparține acelor autori care

dau dovadă de un accentuat simț pragmatic şi să nu omitem aici a-i include și pe cei care

studiază, cercetează sau lucrează în domeniul financiar-contabil, în timp ce cea de-a doua

definiție, prin însăși conținutul său, este îndreptată spre sfera marketingului, a comunicării

economico-financiare cu mediul intern şi extern, caracterul subiectiv prevalând însă mai mult

în cea de-a doua. Întrucât definițiile cu privire la active intangibile diferă foarte mult în ceea ce

privește conținutul, lucrarea își propune să aducă în lumina acele definiții care au fost formulate

ținând seama de cele mai importante și mai explicite caracteristici ale activelor analizate:

semnificația economică a activelor intangibile, beneficiile economice viitoare generate,

valoarea adăugată creată și potențialul de creștere a valorii de piață al entității.

Diversitatea abordărilor în definirea acestui concept, deschiderea și raportarea pe piețele

internaționale ne-au determinat să ne îndreptăm atenția spre două dintre sistemele contabile

internaționale – IFRS și US GAAP, considerate a fi cele mai importante și mai relevante la

nivel internațional și reglementările contabile naționale. Prin urmare, am ales în faza de definire,

recunoaștere, clasificare și evaluare a activelor intangibile, reglementările contabile americane

- US GAAP, internaționale - IAS / IFRS și legislația națională reprezentată de OMFP

1802/2014.

17

Tot în cadrul acestui capitol, printre alte chestiuni esențiale, vom încerca să recurgem la

o analiză comparativă a tratamentelor contabile aplicate activelor intangibile prin prisma

reglementărilor internaționale și naționale, evidențind astfel similaritățile și diferenţele.

Deși în ultimele aproximativ trei decenii crearea sau achiziționarea de active intangibile a

căpătat o importanță din ce în ce mai semnificativă pentru prosperitatea economică a entităților

care le dețin sau în unele cazuri declinul acestora în contextul în care tot mai mulți practicieni

și organizații sunt preocupați de îmbunătățirea metodelor de evaluare a activelor intangibile,

nici până în momentul actual, autoritățile legislative nu au dezvoltat încă un sistem adecvat de

raportare a acestora, care să ofere investitorilor și tuturor părților interesate, informațiile

necesare pentru luarea deciziilor de investire și de creditare. Această aserțiune constituie poate,

motivul pentru care am intenționat în Capitolul 2, intitulat ”Dificultăți privind evaluarea și

raportarea activelor intangibile. Propunerea unor metode alternative de evaluare a

acestora”, să identificăm, pornind de la evidențierea tipologiei activelor intangibile și insistând

cu precădere asupra acelor tipuri de intangibile dificil de cuantificat precum: brandul, mărcile

comerciale, brevetul de invenție și fondul comercial, care sunt dificultățile întâmpinate în

recunoașterea și măsurarea activelor intangibile, dar și a problematicilor intervenite în definirea

și clasificarea acestora.

Atribuirea unei valori activelor intangibile devine adeseori dificil de realizat. În ceea ce

privește acele active care nu generează beneficii de la bun început, lucrurile pot deveni mai

complicate, deoarece există situații în care inovațiile tehnologice asociate cu acest tip de activ

nu pot fi estimate din punct de vedere a intrărilor viitoare de fluxuri de numerar, sau de

dimensiunea avantajului competitiv, deoarece nu poate fi preconizat și anticipat impactul pe

care acesta îl va avea asupra pieței. Acesta este și motivul pentru care, adeseori, companiile

care dețin active intangibile ce par a nu genera venituri/ beneficii, neglijează valoarea lor, ceea

ce din punctul nostru de vedere nu reprezintă o situație reală. De exemplu, brandurile, mărcile

comerciale, portofoliul de clienți, drepturile de autor, secretele comerciale și procesele brevetate

sunt exemplele cele mai concludente dintre activele intangibile care ar putea reprezenta o sursă

de venit neexploatată la adevăratul lor potențial, iar evaluarea pentru acordarea de licențe, sau

vânzarea de proprietate intelectuală poate fi o adevărată oportunitate.

Pentru o înțelegere mai clară a procesului prin care tranzitează un activ intangibil în figura

nr. 1. este ilustrată esența acestui proces din punct de vedere al recunoașterii în situațiile

financiare anuale ale entității.

Recurgând la o revizuire critică a literaturii de specialitate, un alt aspect avut în vedere

în structura acestui capitol face referire implicită la numeroasele metode şi tehnici de evaluare

şi măsurare a elementelor intangibile, în special a fondului comercial, metodele recunoscute

atât de mediul academic, adesea sunt considerate relative şi inexacte din punct de vedere al

stabilirii unei valori obiective și fiabile a resurselor intangibile evaluate. Această aserțiune cu

privire la actualele metode de cuantificare și a potențialului lor de a surprinde valoarea

întregului ansamblu de active intangibile pe care le deține o entitate, ne conduce cu gândul la

nevoia de perfecționare, de îmbunătățire, sau de extindere a structurii situațiilor financiare cu

noi informații și cu valori semnificative pentru entitatea raportoare.

Astfel, putem constata că un anumit nivel de subiectivitate caracterizează într-o măsură

mai mare sau mai mică, toate metodele existente, acesta fiind practic motivul pentru care

cunoașterea și dezbaterea limitelor/impedimentelor acestei game variate de metode și

instrumente utilizate în încercarea de a cuantifica activele intangibile, vor constitui punctul de

plecare în proiectarea modelului nostru econometric elaborat în partea aplicativă a lucrării, care

să permită măsurarea cât mai exactă a activelor intangibile generate intern și neraportate, însă

deținute de entitate.

Teză de doctorat – Cristina-Gabriela COSMULESE

18

Figura nr. 1. Tratamentul contabil al activelor intangibile potrivit IFRS

Elaborare autor

Pentru a completa demersul nostru științific, acest capitol vine să întărească ideea

conform căreia dihotomia aplicată criteriilor de recunoaștere prescrise în normele contabile

(indiferent că facem referire la cele naționale sau internaționale) asupra acelor categorii de

active intangibile dificil de cuantificat, a condus, concomitent, nu doar la raportarea unor

informații utile și totodată reale de către entitățile raportoare, ci a dat și naștere la numeroase

aspecte controversate.

În ceea ce privește propunerile de soluții asupra modului de raportare a activelor

intangibile, considerăm că marea majoritate a acestor propuneri urmăresc recunoașterea

activelor intangibile suplimentare, sau mai bine zis generate intern, în bilanț, precum și

reducerea neconcordanțelor existente între tratamentul contabil aplicabil pentru diferite tipuri

de active intangibile. În acest sens, putem constata că unii autori recomandă extinderea

capitalizării activelor intangibile generate intern prin ajustarea criteriilor lor de recunoaștere, în

timp ce alții solicită o schimbare fundamentală a modelului tradițional contabil, către o evaluare

ulterioară/reevaluare deplină a întregului ansamblu de active la valoarea justă, care ar fi mai în

măsură să reflecte aceste valori.

În capitolul 3 al tezei noastre, intitulat ”Divulgarea activelor intangibile în situațiile

financiare anuale – element esențial în creșterea calității comunicării economico-

financiare și a valorii entității” ne propunem să identificăm dificultățile și limitele pe care le

întimpină procesul de comunicare economico-financiară, atunci când se confruntă cu lipsa unor

informații considerate utile pentru anumiți stakeholders. În cazul nostru, aceste informații

privesc natura și valoarea activelor intangibile care sunt generate în interiorul unei entități

economice și deși au o importanță esențială în determinarea valorii globale a entității, ele nu

sunt incluse în categoria acestora, fiind practic excluse din tratamentul preferențial acordat

celorlalte active care compun structura activelor intangibile/imobilizate necorporale din bilanțul

contabil. Din aceste motive, multe companii au început să includă, pe lângă raportarea

obligatorie, tradițională care cuprinde informații referitoare la rezultatele economico-financiare

și informații suplimentare care să-i permită diferențierea de ceilalți concurenți de pe piață.

Un alt obiectiv atins în prezentul capitol este acela al prezentării în detaliu al procesul de

comunicare economico-financiară la nivel de entitate, accentuând importanţa informării

financiare, a transparenţei informaţionale şi mai ales al divulgării complete și corecte în

situațiile financiare a activelor intangibile în vederea creării de valoare pentru entitate. Suntem

de părere că, comunicarea nu doar transmite valoarea entității, ci contribuie în mod efectiv la

crearea sa, îmbunătăţind patrimoniul intangibil al acesteia.

În actualul context economic internaţional, în care informația contabilă este extrem de

importantă în luarea deciziilor, tematica dezbătută în acest capitol subliniază importanţa

asumată de comunicarea economico-financiară a companiilor în relația cu stakeholderii firmei,

deoarece de acest proces depinde într-o proporție semnificativă succesul sau insuccesul entității

în viitor.

Elementul de noutate care caracterizează această parte a lucrării noastre constă în

identificarea în cadrul procesului de comunicare a corelațiilor de validare a datelor și de

sistematizare a acestor corelații sub formă de tabel de erori, cu privire la divulgarea activelor

intangibile și măsurile pe care managerii entităților le pot utiliza prin intermediul manualului

de politici contabile în vederea creării unui cadru standardizat, propriu entității, cu scopul de a

minimiza erorile intervenite în divulgarea acestor activede natură intangibilă și de raportare a

acestora, prin intermediului situațiilor financiare anuale.

Capitolul 4 intitulat ”Activele intangibile și valoarea de piață /performanța entității –

dependențe și interdependențe”, este focalizat pe analiza raportului dintre valoarea activelor

intangibile și valoarea de piață a unei entități economice, dar și pe evidențierea importanței și

implicațiile activelor intangibile în valorificarea performanței financiare. În acest sens este

necesară o analiză cât mai detaliată celor mai relevante studii în domeniul nostru de interes și a


20

rezultatelor obținute pentru a reuși în final să construim o fundație solidă de cercetare pentru a

fundamenta alegerea variabilelor pentru studiul de caz.

Contrar așteptărilor noastre, există la nivel conceptual anumite omisiuni sau suprapuneri

de termeni și concepte, care au inoculat literatura românească fiind frecvent utilizate, dar pentru

care nu s-au stabilit delimitări clare, definiții/traduceri concrete și ridică încă numeroase

dificultăți, conturând o evoluție sinuasă în planul cunoașterii și individualizării domeniului

activelor intangibile. În acest sens, un aspect demn de semnalat este că adeseori în studiile

elaborate pe această temă, se poate observa un schimb de termeni, şi anume a capitalului

intelectual cu activele intangibile, a activelor intangibile cu activele necorporale sau cu

imobilizări necorporale. O explicație ar fi aceea că deși în literatura de specialitate se întâlnesc

distinct atât termenul de capital intelectual cât şi cel de active intangibile, ambele fac referire la

ansamblul cunoştinţelor, abilităţilor și competenţelor acumulate de o entitate a căror exploatare

generează beneficii, iar eventuala diferenţă este semnalată de fapt de amploarea perspectivei pe

care o oferă entității.

Capitolul 5 intitulat ”Studiu empiric privind impactul evaluării activelor intangibile

asupra valorii entităților cotate” compune partea aplicativă a tezei care este realizată la

nivelul a 180 de entități cotate pe bursele americane NASDAQ și NYSE în perioada 2007-2016.

Obiectivul acestui capitol este centrat pe evaluarea impactului AIGI1 asupra valorii reale

a entităților economice cotate, în principal la cele două burse americane: NASDAQ și NYSE.

În acest sens, vom debuta prin a descrie necesitatea și scopul studiului, motivația cercetării și

vom defini obiectivele specifice. În continuare, vom prezenta structura eșantionului, variabilele

(dependente și independente) și vom formula ipotezele de lucru care vor fi testate pentru

validare. Ne propunem să evidențiem modalitatea prin care activele intangibile generate intern

acționează asupra valorii de piață a entităților.

Pentru cercetarea empirică, în faza de culegere a informațiilor necesare cercetării, am

apelat la tehnici de culegere mediată a datelor, utilizând informații din situaţiile financiare

anuale şi rapoartele administratorilor publicate pe site-urile oficiale ale fiecărei entități din

eșantionul analizat (indexate S&P 500), dar și din surse secundare, prin intermediul unor

portaluri specializate pe burse, site-ul de redare ecranizată Gurufocus.com. Alte date utilizate

au fost obținute prin calcule și prelucrări proprii, în urma aplicării unor metode statistico-

matematice, utilizând software-ul MS Excel.

În urma colectării datelor relevante necesare cercetării empirice, s-a trecut la următoarea

fază, aceea de analiza datelor. Pentru a obține rezultate pertinente și pentru a aprofunda

subiectul propus, au fost create o serie de indexuri și scoruri corespunzătoare pentru fiecare

variabilă luată în calcul, care ulterior au ajutat la completarea ecuației de regresie multiplă/

modelului econometric. Dacă pentru prelucrarea datelor a fost utilizat programul de calcul

tabelar Excel, oferit de aplicația Microsoft Office, versiunea 2013, pentru analiza datelor

aferente cercetării econometrice a fost folosit programul software statistic GRETL, versiunea

2017d.

Eșantionul stabilit surprinde în structură toate sectoarele importante de activitate ale

economiei. Din punct de vedere statistic au fost analizate motivațiile și dimensiunea deținerilor

de active intangibile, obținându-se o structură radială în funcție de media pe sector și media

pe eșantion, atât în ceea ce privește deținerile de capitaluri (capitalizarea, tranzacțiile sau

lichiditatea la tranzacționare), cât și din punct de vedere al acumulării de active intangibile.

În ce privește caracteristicile companiilor analizate, putem să afirmăm în primul rând,

faptul că sunt entități mari, în cazul cărora se pretează respectarea recomandărilor în materie de

divulgare a informațiilor cu privire la activele intangibile, pe categorii: cheltuieli de cercetare

dezvoltare, fond comercial, alte active intangibile precum brevetele, licențele, drepturile de

1 AIGI – active intangibile generate intern


21

autor etc. Un criteriu care a stat la baza întocmirii bazei de date a fost condiția de tranzacționare

a companiilor la bursa de valori pe cel puțin 10 ani. În urma procedeului de selecție au fost

incluse în eșantion 180 de entități tranzacționate, mai concret, un număr de 116 entități cotate

pe NYSE, 21 entități cotate pe NASDAQ și un număr de 43 tranzacționate pe US OTC.

Astfel, diagrama reprezentativității eșantionului din punct de vedere al activelor

intangibile deținute este prezentată mai jos:

Grafic nr. 1. Structura eșantionului pe sectoare de activitate

Sursa: Proiecție autor

Se poate constata că sectorul energetic deține o pondere impunătoare, această ramură fiind

considerată drept cea mai prosperă din economie și cea care deține numărul cel mai mare de

entități. Astfel, putem afirma că rezultatele cercetării vor avea o relevanță crescută în raport cu

acest domeniu întrucât impactul pe care îl are asupra valorii de piață a entităților este unul

evident.

Un alt obiectiv al prezentului capitol este acela al elaborării și expunerii modelului

conceptual al impactului valorii activelor intangibile generate intern asupra valorii de piață a

unei entități economice care se bazează pe un număr de 4 ipoteze metodologice. Pentru a testa

ipotezele studiului și pentru atingerea obiectivelor stabilite, ne-am bazat pe o abordare de tip

inductiv, adică pe fundamentul studiilor anterioare din literatura de specialitate, dar și pe

raționamentul contabil și de management. În ce privește obținerea rezultatelor propuse ne-am

bazat şi pe abordarea de tip descriptiv și analitică prin intermediul căreia pe dorim să

creăm/dezvoltăm un instrument de testare a ipotezelor și validare a rezultatelor care să poată a

fi acceptate în final de mediul academic, practicieni şi legiuitor.

Scopul modelului este acela de a testa dacă impactul activelor intangibile asupra valorii

de piață a entităților care le dețin crește atunci când managerii entităților furnizează informații

contabile clare și ușor de înțeles cu privire la valoarea activelor intangibile pe care le

gestionează în activitățile lor. Acest aspect conduce cu siguranță la o reacție pozitivă și


22

semnificativă a investitorilor fața de inițiativa acestora de oferi o paletă mai completă de

informații financiare. Astfel, pentru a evalua/verifica fiabilitatea modelului, am aplicat teste

statistice precum; dispersia, dispersia ajustată, testul student, heteroskedasticitatea, coeficienții

Pearson și criteriile Akaike, Criteriul Schwarz și Hannan-Quinn, care au demonstrat fiabilitatea

acestuia prin valorile valide obținute.

Pentru testarea rezultatelor analizei empirice şi a validității modelului de evaluare a

impactului activelor intangibile neraportate asupra valorii de piață a entităților, a fost elaborat

un model algoritmic. ( a se vedea figura nr. 2)

Figura nr. 2. Algoritmul modelului de evaluare a impactului valorii activelor intangibile intangibile

asupra valorii de piață a entităților care le dețin

Modelul statistic păstrat în final, după analiza tuturor combinațiilor posibile ale

variabilelor predictive, conține ca variabilă dependentă: AIGI şi trei variabile regresionale:

capitalizarea bursieră, total active ajustate, total datorii ajustate, urmate de 2 variabile

instrumentate: numărul de de acţiuni şi elementele de goodwill capitalizate în bilanț.

Modelarea econometrică - modelul testat s-a bazat pe regresia datelor din eşantion pentru

a putea estima impactul activelor necorporale generate intern asupra valorii de piaţă a

companiilor.

Rezultatele obţinute s-au concretizat în elaborarea unui model econometric de evaluarea

a valorii AIGI, nerecunoscute în raportarea financiară a unei companii.

Importanța acestui studiu constă în faptul că poate ajuta orice tip de entitate economică

să-și evalueze cât mai exact diferența dintre valoarea sa contabilă şi valoarea de piață, oferind

în același timp un sprijin semnificativ altor studii care au vizat această tematică.

Pe lângă faptul că rezultatele obținute ne pot ajuta să evaluăm cât mai exact impactul

valorii AIGI în maximizarea valorii de piață a acestor companii pe piața financiară

internațională, acestea ne arătă şi că investițiile în active necorporale influențează semnificativ

Cercetarea a inclus un eșantion

de 180 de entități cotate la

bursele NASDAQ și NYSE, în

perioada 2007-2016

Valoarea activelor intangibile

din informațiile financiare

anuale

Valoarea activelor intangibile

generate intern aflate prin

formula de calcul

Determinarea variabilelor care

afectează valoarea de piață a

entității

Crearea modelului de impact al

activelor intangibile asupra

valorii de piață a entităților

Subelementele selectate: fondul

comercial și alte active

intangibile

Etapele cercetării Rezultatele cercetării Metodele cercetării

Selectare eșantion entități

cotate

Identificarea tuturor

componentelor activelor

intangibile

Valoarea activelor

intangibile raportate

Valoarea activelor

intangibile neraportate/

generate intern

Determinarea variabilelor

regresionale și

insrumentate

Crearea modelului de

impact

Criterii de selecție a eșantionului

(de includere și excludere)

În funcție de semnificația lor în bilanțul

entității

Costul istoric

Formula de calcul: Valoarea de

piață a capitalurilor proprii la data

bilanțului, minus valoarea

contabilă a capitalurilor proprii

plus valoarea contabilă a activelor

intangibile înregistrate în bilanț

Analiza structurii modelului de

impact

Analiza datelor de tip panel


23

creșterea avantajului competitiv pe termen lung. Mai mult decât atât, rezultatele pot influenţa

dezbaterile şi analizele critice existente cu privire la evaluarea activelor intangibile generate

intern și neraportate şi pot fi de interes pentru cercetătorii şi profesioniştii interesaţi de analiza

evoluţiei AIGI, dar şi de a propune noi modele de evaluare, sau de îmbunătăţire a celor

existente, dezvoltate cu precădere în ultimii 15 ani.

Utilitatea și importanța modelului

Modelul determinat este util stakeholderilor, managerilor și altor utilizatori ai informației

financiare care pot prin utilizarea sa să obțină informații relevante asupra valorii reale ale

entității, oferindu-le o imagine previzionate a evoluției posibile și permițând totodată

identificarea vulnerabilităților neaparente care pot afecta activitatea economică din perspectiva

strategică. Modelul permite abordarea unei direcții standardizate pentru organismele de

reglementare care să evalueze atât la nivel micro, cât și la nivel macro sănătatea economică a

entităților. Deficiența modelului contă în faptul că utilizează informații privind lichiditatea

acțiunilor tranzacționate. Acestă deficiență în fapt amplifică rolul evaluatorilor de entități care

ar putea colabora cu organismele de reglementare pentru extinderea ariei de piață a modelului,

permițând astfel standarlizarea și crearea unui cadrul reglementativ care să permită raportarea

în bilanț a AIGI.


24

CONCLUZII FINALE ALE CERCETĂRII DOCTORALE ȘI LINII

ULTERIOARE DE DEZVOLTARE

În urma analizei conceptelor teoretice cu privire la activele intangibile, suntem de părere

că nu s-a ajuns la o unică definiție a activelor intangibile care să fie unanim acceptată şi utilizată

în mediul academic şi antreprenorial, părerile fiind împărțite pe doua direcții: prima definiție

aparține acelor autori cu accentuat simț pragmatic şi să nu omitem aici a-i include pe cei care

studiază, cercetează sau lucrează în domeniul contabil, în timp ce cea de-a doua definiție, prin

însăși conținutul său, este îndreptată spre sfera marketingului, a comunicării economico-

financiare cu mediul intern şi extern, caracterul subiectiv prevalează însă mai mult în cea de-a

doua.

Întrucât noțiunea de active intangibile este neclară în ceea ce privește conținutul, lucrarea

își propune să formuleze o definiție în lumina caracteristicile cele mai importante, explicit ale

activelor analizate: importanța economică a activelor necorporale, beneficiile economice

viitoare ale activului, valoarea adăugată creată și potențialul de creștere a valorii de piață al

companiei.

Contabilitatea româneacă a fost și ea influențată de procesul de convergență

internațională, în decursul timpului suferind transformări considerabile, însă din punct de

vedere al tratamentului contabil aplicat activelor intangibile, considerăm că trei fenomene

armonizarea, conformitatea și convergență s-au realizat într-un ritm foarte lent și deși recent a

fost elaborat o nouă reglementare, încă există foarte multe carențe în ceea ce privește criteriile

de recunoaștere și evaluare a activelor intangibile și pentru ca acestea să fie estompate credem

că ar trebui realizate următoarele:

reformularea și completarea definiției goodwill-ului, subliniind necesitatea eliminării

înregistrării acestuia în bilanț sub forma de activ intangibil în cazul în care a fost generat

de plata unei valori superioare valorii contabile a unei entități, sau ramuri de activitate,

iar pentru a evita distorsionarea inormației contabile - întregistrarea direct în contul de

profit și pierdere și nu în bilanț (ex: eliminarea unui concurent de pe piață sau pentru a

nu risca pierderea unor sinergii);

clarificarea aspectelor legate de amortizarea activelor intangibile prin corelarea

reglementărilor naționale cu cerințele IAS 38- Imobilizări necorporale și delimitarea

clară a activelor intangibile cu durată de viață determinată și nedeterminată;

introducerea unor cerințe speciale pentru dezvoltarea software-ului de uz intern sau a

publicității cu răspuns direct;

ar mai trebui subliniat faptul că există o incoerenţa între criteriile de contabilizare a

activelor intangibile generate intern într-o entitate şi cele achiziţionate de la terţi. Este

cunoscut faptul că utilizarea criteriilor diferite de recunoaştere şi de înscriere în bilanţ a

resuselor intangibile, în funcţie de modul în care acestea intră în patrimoniu, reprezintă

o discriminare între entităţile economice care investesc în bunuri intangibile şi cele care

le achiziţionează de la terţi.

Dispoziţiile prevăzute în IAS 38 sunt coerente cu framework-ul IASB, însă aplicarea

concretă a acestora ridică două mari probleme pe care IASB ar trebui să le rezolve într-un

proiect viitor de revizuire a standardului, şi anume:

recunoaşterea în bilanţ a activelor intangibile generate intern - în actualul standard IAS

38 există un complet dezacord între modalităţile de contabilizare a activelor

achiziţionate de la terţi şi între cele generate intern, determinate de sinergia producţiei,

sau a activităţilor în curs. Interzicerea capitalizării celor mai multe active intangibile

generate intern, determină riscul ca utilizatorii de informaţii economico-financiare să-şi

formeze o imagine distorsionată cu privire la consitenţa patrimonială efectivă a entităţii

şi asupra activităţii managementului;


25

evaluarea la fair value a activelor intangibile, aşa cum solicită actualul IAS 38, coerentă

cu abordarea contabilă anglo-saxonă, admite posibilitatea de reevaluare la fair value a

activelor intangibile. Aşa cum a subliniat însăşi IASB, această posibilitate se realizează

în mod concret, foarte rar. Este necesar aşadar a ne întreba asupra obiectivităţii şi

validităţii efective a fair value ca şi criteriu de contabilizare a intangibilelor şi asupra

rolului lor impus de obiectivul bilanţului, stabilit în noul framework comun

IASB/FASB.

Pentru a rezolva toate aceste neajunsuri la nivel mondial, considerăm că o soluţie ideală,

însă dificil de realizat ar putea fi formarea unui nou organism profesional la nivel mondial, care

să elaboreze un nou set de standarde pe baza IAS/ IFRS- urilor şi a U.S. GAAP- urilor și care

să se poată aplica pe orice continent, sau măcar la nivelul pieţelor de capital din întreaga lume.

Credem că în acest fel, s-ar asigura o mai mare comparabilitate și transparență a situațiilor

financiare anuale a companiilor listate, caracteristici foarte importante în special pentru

investitori.

În ceea ce privește modelul de regresie elaborat, acesta este menit să arate impactul unui

activ intangibil asupra valorii de piață a unei entități atunci când acesta deține informațiile

contabile publicate corect și în timp util despre valoarea justă a activelor intangibile.

Originalitatea modelului se reflectă prin calcularea valorii activelor intangibile generate intern,

care este de fapt produsul integrat al informațiilor nefinanciare, în ideea în care cercetătorii au

evaluat până acum impactul valorii activelor intangibile ca rezultant al informațiilor financiare

asupra valorii de piață a entităților. Au fost formulate și verificate 4 ipoteze științifice pentru a

extinde posibilitățile de adaptare a modelului conceptual. Pentru a determina fiabilitatea sa, a

fost compilată o metodologie de evaluare a activelor intangibile formată din mai mulți pași.

Această metodologie explică modul în care poate fi aplicată corect principiul clasificării,

evaluării și impactului unui activ intangibil asupra modelului valorii de piață al unei entități.

Rezultatele studiului, bazate pe metodologia dezvoltată pentru evaluarea activelor

intangibile generate intern, au confirmat caracterul adecvat al modelului conceptual al

impactului activelor intangibile create asupra valorii de piață a entităților. O metodologie de

evaluare a activelor intangibile, care permite entitășilor să calculeze valoarea justă a unui activ

intangibil, care va crește valoarea de piață a acțiunii, rămâne un aspect important.

Deși rezultatele studiului ne ajută să găsim dovezi care să ateste că reglementările

contabile ar putea beneficia de alte metode inovative de evaluare a activelor intangibile, este de

asemenea important să menționăm că, modelul nostru nu captează riscurile crescute de

gestionare a câștigurilor manageriale, riscuri ce ar avea un efect negativ asupra fiabilității

informației contabilile. În plus, deoarece precizia prognozată crește cu proporția activelor

necorporale care sunt capitalizate, indicând o mai mică incertitudine în ceea ce privește

măsurarea, suntem de părere că entitățile tind să-și valorifice activele necorporale atunci când

există o mai mică incertitudine cu privire la beneficiile economice viitoare ale activelor. Prin

urmare, cauzalitatea ar putea funcționa în ambele sensuri, deoarece capitalizarea în sine ar putea

să nu reducă incertitudinea măsurării, ci mai degrabă să acționeze ca un semnal al unei

incertitudini mai scăzute deja existente.

Contribuții proprii

Pe tot parcursul cercetării noastre considerăm că au fost aduse contribuții proprii

literaturii de specialitate atât prin reflectarea stadiului cunoașterii în definirea și problematica

conceptuală, cât și prin incercarea de a dezvolta noi idei sau funcții. De asemenea un aspect

important în sfera propriilor contribuții a constat în identificarea acelor relații și interdependențe

între anumite domenii abordate și diferitele instrumente utilizate.

Contribuţiile proprii aferente fiecărui capitol în parte pot fi sintetizate astfel:


26

• evidențierea cu ajutorul literaturii de specialitate, acelor definiții care au fost formulate

ținând seama de cele mai importante și mai explicite caracteristici ale activelor

analizate: semnificația economică a activelor intangibile, abilitatea de a genera beneficii

economice viitoare, gradul de identificabilitate și control, valoarea adăugată creată și

potențialul de creștere a valorii de piață al entității;

• identificarea similarităților și diferențelor privind tratamentul contabil al activelor

intangibile între IFRS, US GAAP și normelor contabile naționale;

• identificarea parametrilor care nu pot fi ignoraţi în evaluarea activelor intangibile,

existente în patrimoniul unei entităţi economice, pentru a ne putea baza pe o evaluare

corectă a entităţii, atât a valorii sale economice cât şi a valorii sale de piaţă;

• evidențierea avantajelor și limitelor în utilizarea metodelor tradiționale, moderne și

complexe de cuantificare a activelor intangibile.

• elaborarea unui model econometric de regresie bazat pe metoda 2SLS, care să permită

evaluarea impactului activelor intangibile generate intern și neraportate a entităților

cotate;

Limite și direcții viitoare de cercetare

Dat fiind faptul că, în oricare activitate aferentă cercetării, întâlnim și situații limită cu

care fiecare cercetător se confruntă și în cazul cercetării întreprinse de noi ne-am lovit din

păcate de anumite limitări inerente, care pot fi totuși privite ca implicații în studiile viitoare de

cercetare.

Din analiza literaturii de specialitate, putem afirma că mediul academic și practicienii se

confruntă cu dificultăți foarte mari privind conceptul și importanța activelor intangibile

generate intern şi a căror valoare nu este permisă a fi recunoscută în bilanțul contabil, decât în

momentul vânzării entităţii in ansamblu, sau a unei ramuri de activitate a acesteia. Incapacitatea

de a determina impactul omisiuni acestei valori, face ca valoarea de piață a companiilor să nu

aibă un efect pozitiv asupra profiturilor, cu toate că piața le recunoaște ca o resursă importantă,

generatoare de venit și care deține un rol prioritar în atragerea de investitori şi parteneri de

afaceri.

Astfel, limitările și dificultățile acestui studiu sunt asociate în principal cu dificultății de

identificare și măsurare a activelor necorporale, și anume:

O analiză a conceptului și a definiției (reglementate) activelor intangibile ne

demonstrează că acestea se referă doar la asemănările și distincțiile esențiale existente

în tipologia acestora, ele fiind separate sau nu de conceptul de capital intelectual și de

interpretarea altor termeni sinonimi.

Complexitatea metodelor utilizate în măsurarea valorii informațiilor nefinanciare sau a

activelor intangibile generate intern au determinat companiile, investitorii, analiști

financiari, etc să opteze în practica curentă pentru metoda capitalizării bursiere,

disociindu-se astfel de alte metode de evaluare.

În lucrarea de față este examinat impactul valorii activelor intangibile generate intern

asupra valorii de piață a unei entități, fiind disociat de analiza conceptului de valoare

contabilă a entității. Conceptul de valoare de piață a entității este echivalent cu termenul

de capitalizare bursieră.

Valoarea de piață a unei entități economice este calculată indiferent de rentabilitatea

acțiunilor, de lichiditatea sau solvabilitatea acesteia, de operațiunile extraordinare care

pot interveni (divizării sau fuziunii), precum și de motivele care au stat la baza creșterii

sau scăderii cursurilor burse.


27

Atunci când valoarea aferentă activelor intangibile generate intern modelează impactul

asupra valorii de piață a unei entități, aceasta este disociată de factori externi, fiind

atribuită în totalitate factorilor interni.

În vederea efectuării analizei, deoarece majoritatea necorporalelor nu sunt recunoscute

în bilanțurile entităților, a fost utilizat un proxy pentru activele intangibile generate

intern și neraportate ale companiilor.Deși există câteva tipuri diferite de proxy-uri

utilizate în cercetările anterioare, fiecare are limitările sale. Proxy-ul ales în acest studiu

se bazează pe diferența dintre valoarea de piață a capitalurilor proprii la data bilanțului

și valoarea contabilă a capitalurilor proprii plus valoarea contabilă a activelor intangibile

înregistrate în bilanț. Dezavantajul utilizării acestui proxy este faptul că nu reflectă exact

valoarea activelor intangibile ale entităților care fac obiectul unor speculații sau au o

mulțime de active corporale cu o valoare a pieței deasupra valorilor contabile.

În ceea ce privește direcțiile de cercetare viitoare, acestea vor urmări: Tematica activelor intangibile generate intern este un subiect complex atât din punct de

vedere al definirii acestui concept, dar mai ales al evaluării acestui element. Faptul că nu există

o definiţie completă care să fie unanim acceptată de către teoriticieni şi practicieni, îngreunează

identificarea unor instrumente de monitorizare şi contabilizare care să stea la baza evaluării,

cuantificării, gestionării şi comunicării acestui element de natură intangibilă, prin urmare

găsirea unor noi metode și instrumente de analiză care să ajute la reflectarea cât mai concretă

şi exactă a poziției pe care activele intangibile, va fi dificil de realizat.

Aşadar, o viitoare direcţie de cercetare şi poate cea mai importantă o reprezintă

construirea unui model care șă permită extinderea structurii bilanțului contabil și să includă

valoarea activelor intangibile generate intern. În acest context, pe baza golului acoperit în

bilanţul contabil, odată cu introducerea valorii aferente activelor intangibile generate intern și

neraportate poate fi îmbunătăţită structura unui model existent, cum este de altfel și de Balance

Scorecard (BS), sau propus un nou model de evaluare.

Întrucât datele culese pentru studiul empiric au fost cu greu obținute, eșantionul care a

stat la baza analizei statistice a fost destul de redus, format din 180 de companii. În consecință,

ar putea fi interesant de studiat dacă rezultatele acestui studiu se confirmă pentru un eșantion

de companii mai numeros și mai diversificat prin prisma domeniului de activitate.

O altă direcție de cercetare este aceea a evidențierii corelațiilor dintre activele intangibile

gererate intern si neraportate și performanța financiară în mai multe etape ale dezvoltării

companiilor, marcate de normativele existente în vigoare la acea perioadă. Această cercetare ne motivează ca pe viitor să lansăm noi direcții de analiză a activelor

intangibile generate intern și neraportate și valoarea de piață/ performanța entităților definită de alți

indicatori economico-financiari. Încheiem această succintă prezentare a tezei de doctorat cu speranța că am reușit să captăm

atenția și interesul cititorului și că suntem cu toții în asentimentul că, realizările mari încep ca și

marile călătorii, cu pași mici și timizi însă plini de speranță.


28

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

A. Cărţi

1. Aaker, D., Managementul capitalului unui brand, Editura Brandbuilders, Bucureşti,

2005, p. 50.

2. Anghelache, G., Piața de capital. Caracteristici. Evoluții. Tranzacții, Editura

Economică, București, 2004.

3. Bănacu, C. S., Active intangibile, proprietate intelectuală, Editura Tribuna Economică,

București, 2006.

4. Bănacu, C. S., Evaluarea activelor intangibile, Editura Tribuna Economică, București,

2012.

5. Bertinetti, G., Communicazione finanziaria aziendale e teoria della finanza, Editura

Egea, Milano, 1996, p. 112.

6. Besta, F., La ragioneria, Volume I: Ragioneria Generale, Seconda ed., Vallardi, Milano,

1909.

7. Bianchi Martini S., Interpretazione del concetto avviamneto. Analizi dei principali

orientamenti della dottrina italiana, Giuffre, Milano, 1996;

8. Blair, M. M., Wallman S. M. H., Report of the brookings task force on intangibles, The

Brookings Institution, Washington, DC., 2001, pp. 9- 10.

9. Bodoaşcă T., Dreptul proprietăţii intelectuale, Ediţia a 2-a, Editura C.H. Beck,

Bucureşti, 2007, p. 361;

10. Bogdan A., Brandingul de frontul de Est, Editura Brandient, 2010.

11. Bogdan, V., Armonizarea contabilă internaţională, Editura Economică, Bucureşti, 2004,

p.231.

12. Boisisio O., Il valore di avviameneto, Milano, Pirola, 1964.

13. Bonbright, J. C., Valuation of Property, McGraw Hill, New York, 1937, p. 78.

14. Bragg, S., Wiley GAAP 2012: Interpretation and application of Generally Accepted

Accounting Principles. New Jersey: John Wiley & Sons, Inc., 2011.

15. Brătian, V., Valoarea firmei- Tehnici și modele de evaluare financiară, Editura

Universității Lucian Blaga, Sibiu, 2013, p. 83.

16. Cohen, J. A., Intangible Assets: Valuation and economic benefit, John Wiley & Sons,

Inc., 2005. p. 58.

17. Corvi, E., La communicazione aziendali: obiettivi, tehniche, strumenti, Milano 2007,

Egea, p. 149.

18. Corvi, E., Fiocca, R., Comunicazione e valore nelle relazione d‘impresa, Milano Egea,

1996, p.81.

19. Damodaran, A., Investment Valuation: Tools and Techniques for Determining the Value

of Any Asset, (ed. 2nd). New York: John Wiley and Son, 2002, p. 755.

20. Deegan, C., Financial Accounting Theory. Roseville, NS: McGraw-Hill, 2003; Dreven,

M., Stanton, P., McGowan, S., Contemporary Issues in Accounting. John Wiley & Sons,

Inc, 2007.

21. Dragotă, V. (coordonator), Gestiunea portofoliului de valori mobiliare, ediția a

doua,Editura Economică, București, 2009, p. 191.

22. Dreven, M., Stanton, P., McGowan, S., Contemporary Issues in Accounting. John Wiley

& Sons, Inc, 2007;

23. Duţescu, A,, Ghid pentru înţelegerea şi aplicarea IAS, Editura CECCAR, Bucureşti,

2001, p.161,

24. Edvinsson, L., Malone, M., S., Intellectual Capital: Realizing Your Company's True

Value by Finding Its Hidden Brainpower, New York, 1997, p. 22.


29

25. Gîrbină, M., Ț Bunea, Ș., Sinteze, studii de caz și teste grilă privind aplicarea IAS

(revizuite), IFRS, Volume 1, Editura CECCAR București 2009.

26. Grosu, V., Perspective şi limite în procesul de armonizare financiar-contabilă, Editura

Tipo Moldova, 2010.

27. Hendriksen, E., Breda, M. F., Accounting Theory, Fifth Edition, Irwin, Inc.,

Boston,1992, pp. 856-860

28. Huduzeu, G., Piețe și burse internaționale de valori, Editura Pro Universitaria,

București, 2006, p. 41

29. IFRS, Partea A, Editura CECCAR, București, 2015.

30. Kohler, E. L., A Dictionary for Accountants, Englewood Cliff, N.J.: Prentice Hall, 1957.

31. Kotler P., Managementul Marketingului, Editura Teora, Bucureşti, 1997, p. 558.

32. Kotler, P., Marketing Management: The Millennium Edition. Person Prentice Hall,

Upper Saddle River, 2000.

33. Kotler, Ph., Marketing de la A la Z, Editura Codecs, Bucureşti, 2004

34. Leo, K. J., Hoggett, J., Company Accounting in Australia, John Wiley & Sons,

Brisbance, 1984, p. 348.

35. Lindemann J., Brands and branding, Editura The Economist Books, 2004, p. 37.

36. Lungu, C. I., Caraiani, Chi., Cimpoeru, V., Sahlian, D., Repoziționarea raportării

financiare, Studii și cercetări, Editura ASE, București, 2012, p. 137;

37. Lungu, C., Teorie și practici contabile privind întocmirea și prezentarea situațiilor

financiare, , Editura CECCAR, București, 2007, p. 71 .

38. Macovei I., Romiţan C., R., Dreptul proprietăţii intelectuale. Ediţia a doua, Editura C.H.

Beck, Bucureşti, 2006, p. 211, p. 296.

39. Mateş D., David D. et al., Contabilitate financiară: conformă cu Directiva a IV-a a

Comunităţilor Economice Europene, Editura Gutenberg Univers, Arad, 2010, pp.15-17.

40. Mateș et al., Normalizarea informației contabile în România, Editura Cartier, Chișinău,

2008, p. 12.

41. Millot, V., Trademarks as an Indicator of Product and Marketing Innovations, OECD

Science, technology and Industry Working Papers, 2009.

42. Olins W., Despre brand, Editura Comunicarea.ro, Bucureşti, 2006; Naomi K., No Logo.

Tirania mărcilor, Editura Comunicarea.ro, Bucureşti, 2006.

43. Paton, W. A., Accounting Theory: With Special Reference to the Corporate Enterprise,

Ronald Press Company, New York, 1922.

44. Paton, W. A., Advanced Accounting, Macmillan & Co, New York, 1941.

45. Reinoldi A., La valutazione dei beni immateriali. Metodi e soluzioni, Milano, Egea,

1992.

46. Smith G., Parr R., Valuation of Intelectual Property and Intangible Assets, Library of

Congres, 1994, p. 94.

47. Smith, G. V., Trademark Valuation, John Wiley & Sons, 1997, p. 8.

48. Stan S., V., Anghel I., Evaluarea activelor intangibile, IROVAL, 1998, p. 134.

49. Stancu, I., Finanțe. ediția a patra. Piețe financiare și gestiunea portofoliului. Investiții

directe și finanțarea lor. Analiza și gestiunea financiară a întreprinderii, Editura

Economică, București, 2007, p 787.

50. Steward, T. A., Intellectual capital: The new wealth of organizations, Dell Publishing

Group, 1997.

51. Stewart, T. A., Your company's most valuable asset: Intellectual capital, Fortune,

October 3, 1994, pp. 23-24

52. Sundararajan, V., Accounting for Goodwill, 1995, p. 2

53. Sveiby, K. E., The new organisational wealth. Managing and measuring knowledge-

based assets, Berrett-Koehler, San Francisco, CA. Upton, 2001, pp. 2-5.


30

54. Sveiby, K., E., The Invisible Balance Sheet; Key Indicators for Accounting, Control and

Valuation of Know-how Companies . Stockholm: The Konrad Group, 1989

55. Tabără, N., Introducere în contabilitate, Editura Tipo Moldova, Iaşi, 2011, pp.543-544

56. Upton, W. S., Jr., Special report: Business and financial reporting: Challenges from the

new economy. Financial Accounting Series 219-A, Financial Accounting Standard

Board, FASB, Norwalk, April 2001

57. Vâlceanu, G., Robu, V., Georgescu, N., Analiză economic-financiară, ediția a doua

revizuită și adăugită, Editura Economică, București, 2005, p.300.

58. Wyatt, A.R., International accounting standards and organisations: quo vadis?, în

F.D.S. Choi (coord) Handbook of international accounting, New York, 1991, p. 87;

59. Yang, J. M., Goodwill and Other Intangibles, Ronald Press, 1927;

60. Zaiț et al. Construcţia strategică a cercetării. Opţiuni metodologice: între logic şi

euristic, Editura Sedcom Libris, Iaşi 2015.

61. Zanda G., La grande impresa. Caratteristiche sttruturali e di compartamneto, Giuffre,

Milano, 1974, p. 222.

B. Articole ştinţifice 62. Aaker, D., Jacobson, .R., The Financial Information Content of Perceived Quality.

Journal of Marketing Research 31 (May), 1994, pp. 191-201.

63. Abbas, T., Abdul-Hussein, A.S., Intangible assets, consisting internally and

requirements of financial reporting, Journal, Iraq, the tenth volume, 2013.

64. Abdallah Omar B. F. în teza de doctorat Exploring The Aggregate, Mandatory And

Voluntary Financial Disclosure Behaviour Under A New Regulatory Environment: The

Case Of Jordan , p. 23.

65. Abernethy, M., Wyatt, A., Economic Consequences of the Accounting Treatment of

Intangible Assets, Chapter Four, Report to the European Commission, DG Enterprise,

2003, pp. 85-125.

66. Abhijeet, CH., Richa, G., Intellectual Capital Accounting. Advances In Management.

Volume 3 Issue (9), 2010, pp. 13-16.

67. Aboody, D., & Lev, B., The value relevance of intangibles: The case of Software

capitalization, Journal of Accounting Research, 1998, 36, pp. 161-

191. http://dx.doi.org/10.2307/2491312.

68. Anderson J., Measuring the Financial Value of Brand Equity, Journal of Business

Administration Online Volume 10, No. 1, Spring 2011, pp. 1-11.

69. Andrews D., Serres A., Intangible assets, resource allocation and growth: a framework

for analysis, ECO/WKP, Volume 66, 2012, p. 9.

70. Andriessen, D., IC Valuation and Measurement- Why and How? PMA IC Research

Symposium. Retrieved November 10, 2005;

71. Andrulytė, I., Jurkšas, L., Pasinaudojimo viešai neatskleista informacija mastas Nasdaq

OMX Vilnius biržoje. Pinigų studijos, Vol. 17-19, No. 1, 2015, pp. 5–23

72. Archer, R. W., The Sydney Betterment Levy, 1969-1973: An Experiment in Functional

Funding for Metropolitan Development. Urban Stud Volume 13, Issue 3, 1976, pp. 339-

342.

73. Arkblad, L., Milberg, C., Accounting for intangible assets – Revelance lost?, Bachelor

Thesis, Goteborg University, Spring 2006.

74. Arthur Andersen & Co , The Valuation of Intangible Assets, Editor Economist

Intelligence Unit, 1992, p. 55.

75. Baboukardos, D., Rimmel, G., Value relevance of accounting information under an

integrated reporting approach: A research note, Journal of Accounting & Public Policy,

Volume 35, Issue (4), 2016, pp. 437-452.

http://dx.doi.org/10.2307/2491312


31

76. Baboukardos, D., Rimmel, G., Goodwill under IFRS: Relevance and disclosures in an

unfavorable environment, Accounting Forum, Volume 38, Issue (1), 2014, pp. 1-17.

77. Barth, M., Beaver, W. and Landsman, W., The relevance of value relevance research for

financial accounting standard setting: another view. Journal of Accounting and

Economics, Volume 31, 2001, pp. 77-104.

78. Basu, S., Waymire, G., Has the importance of intangibles really grown? And if so, why?

Accounting and Business Research, Volume 38, Issue (3), 2008, pp. 171-190.

79. Bălășoiu, R., Considerations on Regulatory Accounting Research and Accounting

Normalization, Past, Present and Future, Revista Audit financiar, Anul X, nr.89-5-2012,

p. 50.

80. Bănacu, C., S., et al., The effectiveness of using intangible assets in order to decrease the

costs of R & D for innovative SMEs for a research institute (INFOSIT), 2009.

81. Boesso, G., Kumar, K., Drivers of corporate voluntary disclosure: A framework and

empirical evidence from Italy and the United States, Accounting, Auditing &

Accountability Journal, Volume 20, Issue: 2, 2007, pp.269-296,

https://doi.org/10.1108/09513570710741028.

82. Boloş, M. D., Boloș, B. V., Concepte şi riscuri privind portofoliul de mărci, Studia

Universitatis Petru Maior, Series Oeconomica, Fasciculus 1, anul V, 2011, ISSN 1843-

1127, pp. 23-36.

83. Bontis, N., Dragonetti, N. C., Jacobsen, K., Roos, G., The KnowledgeToolbox: A Review

of the Tools Available to Measure and Manage Intangible Resources. European

Management Journal, Volume17, Issue (4), 1999, pp. 391–402.

84. Bontis, N., Intellectual capital: an exploratory study that develops measures and models,

Management Decision, Volume 36, Issue 2, 1998, pp. 63-76.

85. Bontis, N., There’s a price on yourhead: managingintellectual capital strategically.

Business QuarterlySummer, 1996, pp.41–47.

86. Bostan I., Grosu V., Studiu comparativ privind cadrul legislativ de raportare financiarã

din SUA și UE, Orizonturi ale cunoașterii, Volumul 2, nr. 2/2010, p. 36.

87. Bostan, I., Grosu, V., Limits on legislative harmonization financial accounting, The 33rd

Annual Congress of the American Romanian Academy of Arts and Sciences (ARA).

Politechnic International Press, Montreal, Quebec, 2009.

88. Bostan, I., Grosu, V., Iancu, E., The role and importance of economic and financial

information in corporate governance, Annales Universitatis Apulensis Series

Oeconomica, Volume 11, Issue (1), 2009, pp. 163– 169.

89. Bottaro De Lima Castro, W., C. Benetti, C., The impact of intangible assets in the market

value of companies that compose the index of Brazilian stock Exchange. Proceedings of

8th Annual London Business Research Conference Imperial College, London, UK, 8 - 9

July, 2013.

90. Bourne, J. H., Goodwill, The Accountant, Volume September, Issue 10, 1888, pp. 604-

605.

91. Brannstrom, D., Catasu´s, B., Grojer, J. E. Giuliani, M., Construction of intellectual

capital, the case of purchase analysis, Journal of Human Resource Costing &

Accounting, Volume 13 Issue 1, 2009, pp. 61-76.

92. Bužinskienė, R., Determination of the value of intangible assets in the. Companies of

Lithuania, Economics and culture, Volume 14, Issue (2), 2017, pp. 55–68.

93. Bužinskienė, R., Rudytė, D., Nematerialiųjų išteklių vertinimo metodai organizacijos

išteklių apskaitoje. Ekonomika ir vadyba: aktualijos ir perspektyva, Volume 2, Issue (26),

2012, pp. 104-111, ISSN 1648-9098.

94. Calfee Halter, Griswold LLP, Will SEC finally nix IFRS in the United States?, May 18,

2015.

https://doi.org/10.1108/09513570710741028


32

95. Cañibano, L., García-Ayuso, M., Sánchez, P., Accounting for Intangibles: A literature

review, Journal of Accounting Literature, Volume19, 2000, pp. 102-131.

96. Carvalho, C. Rodrigues, A. M., Ferreira, C., The Recognition of the Intangible Assets in

Business Combinations: The Portuguese Case. Proceedings of The 13th European

Conference on Knowledge Management, 2012, Volume 1, pp. 169-178.

97. Chen, W., Niebel, T., Saam, M., Are intangibles more productive in ICT-intensive

industries? Evidence from EU countries, Telecommunications Policy, Volume 40, Issue

5, 2016, p. 471-484.

98. Clausen, S., Hirth S., Measuring the value of intangibles, Journal of Corporate Finance,

Volume 40, Issue (110), 2016, pp. 110-127.

99. Cooke, T., Disclosure in the Corporate Annual Reports of Swedish Companies,

Accounting and Business Research, Volume 19, no 74, 1989, pp. 113–124;

100. Crema, M., Nosella, A., Intangible assets management and evaluation: evidence from

SMEs, Engineering Management journal, Volume 26, Issue (1), 2014.

101. Cruz Basso L. F, Seligmann-Feitosa E., Bido D., Kimura H., The existence and

disclosure of intangibles versus corporate financial performance in France, Conference

on Intellectual Capital: ECIC 2013, pp. 63-73.

102. Cruz Basso, L. F., Kimura, H., Salib,a J.A., Braune E,.S., The impact of intangibles on

value creation: Comparative analysis of the Gu and Lev methodology for the United

States software and hardware sector, Investigaciones Europeas de Dirección y Economía

de la Empresa Volume 21, 2015, pp. 73–83.

103. De Cicco, R.F., I requisti della comunicazione economico-finanziaria per contribuire

all’affermazione di una autentica democrazia economico, Rivista italiana di ragioneria e

di economia aziendale, Volume 110 (7-8), 2010, pp. 415-426.

104. Dedman, E., Mouselli, S., Shen, Y., Stark, A., Accounting, intangibleassets, stock

market activity, and measurement and disclosure policy – viewsfromthe U.K, ABACUS,

Volume 45, Issue 3, 2009, pp 312-357.

105. Diefenbach, T., Intangible resources: a categorial system of knowledge and other

intangible assets, Journal of Intellectual Capital, Volume 7, Issue 3, 2006, pp. 406-420.

106. Dobre, A., Intangible Assets as a source of competitiveness in the post-crisiseconomy –

the role of brand, Institul Naţional de statistică, Bucureşti, 2013.

107. Dragotă, V., Ce cuantifică PER pe piața românească de capital?,Tribuna economică,

nr. 15/2005, pp. 22-24.

108. Dumay J., The third stage of IC: towards a new IC future and beyond, Journal of

Intellectual Capital, Volume 14 Issue: 1, 2013, pp.5-9;

109. Dumay, J., A critical reflection on the future of intellectual capital: from reporting to

disclosure. Journal of Intellectual Capital, Volume 17, Issue 1, 2016, p. 178.

110. Dumitraşcu, R., A., Dumitraşcu, V., The Intangible Wealth and the Sustainability of

Romania’s Development in the World Context, Revista Română de Statistică Trim.

I/2012, Supliment. 84.

111. Fădur, C., Rusu, A., Financial reporting of intangible assets. Comparative study

Romania-France concerning the application of IAS/IFRS, 7th International Conference

Accounting and Management Information Systems, Bucharest, Romania, (AMIS 2012).

112. Fădur, C.I, et al., Studiu empiric privind raportarea financiară a activelor intangibile

de către firmele româneşti, Economie teoretică şi aplicată, Universitatea A.I. Cuza,

Volume XVIII, Issue 8(561), Iaşi, 2011, pp.3-14.

113. Feleagă N., Feleagă, L., Guvernanța întreprinderii, pârghie indispensabilă a politicii de

maximizare a bogăției acționarilor și complementele ei contemporane, Revista de

economie teoretică și aplicată, , nr. 8/2006, pp. 53-60. Feleagă, L., Feleagă, N.,


33

Convergențe contabile internaționale prin prisma aderării la Uniunea Europeană, din

Revista Economie teroretică și aplicată, nr.3, 2006, p. 40.

114. Francis, J., Schipper, K., Have Financial Statements Lost TheirRelevance?, Journal of

Accounting Research, Volume 37, No. 2 (Autumn, 1999), pp. 319-352.

115. Frey, H., Oehler, A., Intangible assets in Germany: Analysis of the German stock market

index DAX and a survey among the German Certified Public Accountants, Journal of

Applied Accounting Research, Volume 15 Issue: 2, 2014, pp.235-248.

116. Gamayuni, R. R., The Effect of Intangible Asset, Financial Performance and Financial

Policies on the Firm Value. International Journal of Scientific & Technology Research

Vol. 4, 2015, pp. 202-212.

117. Gheorghe, A., A, Tratamentul contabil al activelor necorporale în economia bazată pe

cunoștințe, Ecostudent – Revistă de cercetare științifică a studenților economiști, Nr.

7/2016, p. 73.

118. Gîju, G. C., Radu, V., Grigore A. M., Vlădaia M. L., From Visible to Hidden Intangible

Assets, Procedia - Social and Behavioral Sciences, Volume 62, 24 October 2012, pp. 682-

688.

119. Greco, M, Cricelli, L, Grimaldi, M., A strategic management framework of tangible and

intangible assets. European Management Journal. Volume 31, Issue(1), 2013, pp. 55–66.

120. Greco, M., Cricelli, L., & Grimaldi, M., A strategic management framework of

tangibleandintangibleassets. European Management Journal, Volume 31, Issue (1), 2013,

pp.55-66.

121. Grosu, C., Almasan, A., Activele imateriale, resurse importante pentru gestiunea

performanta a intreprinderii, Revista AGER Economie teoretică şi aplicată, nr. 8,

București, 2006, p. 83.

122. Grosu, V., Socoliuc M., Discrimănări contabile privind tratarea fondului comercial,

articol publicat în cadrul conferinței internaționale, Paradigma contabilităţii şi auditului:

realităţi naţionale, tendinţe regionale şi international, Chișinău, aprilie 2016, pp. 71-72.

123. Grüber, S., Intangible Values in Financial Accounting and Reporting An Analysis from

the Perspective of Financial Analysts, Dissertation of the University of St. Gallen,

Springer Gabler, Wiesbaden 2014, p.83.

124. Hlaciuc E., Grosu V. et al., Comparative study regarding the main differences between

U.S.GAAP and IFRS, The USV Annals of Economics and Public Administration, Volume

14, Issue 2 (20)/ 2014, p. 144.

125. Hlaciuc E., Măciucă G., Sandu A., The role of prudence in financial reporting, IFRS

versus Directive 34, Procedia Economics and Finance,Volume 32, 2015, pp. 738–744

126. Hlaciuc, E. et al., Some Issues About The Transition From U.S. Generally Accepted

Accounting Principles (GAAP) To International Financial Reporting Standards (IFRS),

Annales Universitatis Apulensis Series Oeconomica, Volume 11, Issue (1), 2009, pp.275-

289;

127. Holt Gh. - Theoretical aspects regarding the valuation of intangible assets, Annals of the

„Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Economy Series, Issue 1, volume

II/2015, p. 48

128. Hsu, D. H., & Ziedonis, R. H., Patents as quality signals for entrepreneurial ventures.

Paper presented at the DRUID Summer Conference, Copenhagen, June 2007, pp. 18-20;

129. Hunter, L., Webster, E., Wyatt A., Accounting for Expenditure on Intangible, ABACUS,

Volume 48, No. 1, 2012, pp. 104-145.

130. Ipate, D. M., Parvu, I., The impact of intangible assets on companies in emerging

markets, Economics, Management, and Financial Markets, Volume 11, Issue (1), 2016,

pp. 94 – 99.


34

131. Irimieş C., Irimieș L., Evaluarea brandului, măsură de bază în magamentul modern al

brandurilor, Revista Transilvană de Ştiinţe ale Comunicării, Volume 3, Issue (14), 2011,

pp. 34-44;

132. J. M. Rivera, The internationalisation of accounting standards. Past problems and

current prospects, în International Journal of Accounting, Education and Research, 1989,

p.33

133. Jaara, O. O., Elkotayni, K. A. R., The Impact of Intangible Assets Internally Developed

on the Market Values of companies. A Field Study in the Pharmaceutical Companies in

Jordan. Accounting and Finance Research, Volume 5, Issue (2), 2016, pp. 154–163.

134. Jahmani, Y., Dowling, W. A.,Torres, P.D, Does management deliberately select the

timing of goodwill impairment recognition to smooth the company's earnings?, publicată

în Journal of Business & Economics Research, 2010.

135. Jarva, H., Do firms manage fair value estimates? An examination of SFAS 142 goodwill

impairments, Journal of Business Finance & Accounting, 2009, Volume 36, Issue 9/10,

pp. 1059-86.

136. Jennings, R., J. Robinson, R. B. Thompson, and L. Duvall,The relation between

accounting goodwill numbers and equity values. Journal of Business Finance and

Accounting, 1996, Volume 23, pp. 513–533.

137. Jerman, M., Kavčič, S., Kavčič, B., The Significance of Intangibles: A Comparative

Analysis Between Croatia, Slovenia, Czech Republic, Germany and the USA, Economic

Research-Ekonomska Istraživanja, Volume 23, Issue 2, 2010, pp. 60-69, DOI:

10.1080/1331677X.2010.11517412.

138. Jianu, I., Brătianu, C., Dinamica semantică a conceptului de capital intelectual, Revista

de Management & Marketing, 2006, p. 16.

139. Johanson, M, Martensson, M., Skoog, M., Measuring to understand Intangible

performance drivers. The European Accounting Review, Volume 10, Issue (3), 2001,

disponibil la adresa: http://dx.doi.org/10.1080/09638180126791.

140. Jordao, R. V. D., de Almeida V.R., Performance ̃ measurement, intellectual capital and

financial sustainability, Journal of Intellectual Capital, Volume 18, Issue: 3, 2017,

pp.643-666.

141. Katz, D., The split over convergence: FASB and IASB back away from the goal of single

accounting language. CFO Magazine, October 2014.

142. Kimouche, R., Rouabhi, A., The Impact of Intangibles on the Value Relevance of

Accounting, Information: Evidence from French Companies. Intangible Capital: Vol. 12,

No. (2), 2016, pp. 437-456.

143. Kottasova I., The value of a brand: Apple and Google top $100 billion, Cable News

Network, 2014;

144. . 145. Lan, Y., Wang, L., Zhang, X., Determinants and Features of Voluntary Disclosure in

the Chinese, China Journal of Accounting Research, Volume 6, Issue 4, 2013, pp. 265-

285.

146. Leake, P. D., Goodwill: Its Nature and How to Value it, The Accountant, Volume 50,

Issue 2041, January 1914, pp. 81-90.

147. Leake, P.D., Commercial Goodwill. Its History, Value and Treatment in Accounts, Sir

Isaac Pitman and Sons, Ltd, 1921.

148. Lee, T.A., Goodwill, further attempts to capture the will-o’-the-wisp, Accounting and

Business Research, Volume 24 Issue 93, Winter 1971, pp. 79-91.

149. Lev B., Intangibles: Management, Measurement and Reporting, Washington D.C.

Management. Journal of Intellectual Capital, Volume 1, Issue 2, 2001.

http://dx.doi.org/10.1080/09638180126791


35

150. Lev B., Intangibles: Management, Measurement, and Reporting, Cwinto-Consulting,

Moscow, 2003.

151. Lev, B., Daum, J. H., The dominance of intangible assets: consequences for enterprise

management and corporate reporting, Measuring Business Excellence, Volume 8, Issue

1, 2004, pp.6-17.

152. Lev, B., Daum, J., The dominance of intangible assets: consequences for enterprise

management and corporate reporting, New York University, 2004.

153. Lev, B., Intangibles: Management, Measurement and Reporting, Washington D.C.

Management. Journal of Intellectual Capital, Volume 1, Issue 2, 2001, p. 5.

154. Lev, B., Remarks on the measurement, valuation, and reporting of intangible assets.

FRBNY Economic Policy Review, 2003.

155. Lin, G.T.R., Tang, J.Y.H. J., Appraising Intangible Assets from the Viewpoint of Value

Drivers, Journal of Business Ethics, Volume 88, 2009, pp.679–689.

156. Ma, R., R. Hopkins, R.,Goodwill, An Example of Puzzle-Solving in Accounting,

ABACUS, Volume, 24, Issue (1), 1988, p. 76.

157. Mačerinskienė, I., Survilaitė, S., Įmonės pridėtinės vertė ir jos intelektinio kapitalo

sąsaja.Verslas: teorija ir praktika Nr. 12 (2), 2011, pp.183-192.

158. Manea, D., Flexibilitate versus manipulare contabilă, din revista Contabilitate,

expertiză şi auditul afacerilor, februarie, 2013, p. 35.

159. Marosco, V., L’informazione finanziaria delle societa. Bilanci-Prospetti ed informativi-

Relazioni infrannuali- Controlli, CONSOB, Certificazione, IPSOA Informatica, Milano,

1998, p. 18.

160. Marr, B., Impacting Future Value: How to Manage your Intellectual Capital,

Mississauga (Canada): The Society of Management Accountants of Canada, 2008, p. 31.

161. Mateş, D., Cosmulese C. G., Anisie L., Abordări și metode de evaluare a activelor

intangibile, articol publicat în cadrul Conferinței Internaționale Paradigma contabilităţii

şi auditului: realităţi naţionale, tendinţe regionale şi internationale, Chișinău, aprilie 2016,

p. 63.

162. Matiș, D., Mănoiu, M.S., Bonaci, C.G., Corporate Governance and the Financial

Reporting Process, Annales Universitatis Apulensis Series Oeconomica, Volume 14, nr.

2, 2012, pp.415-426.

163. Matolcsy, Z., Wyatt, A., Capitalized intangibles and financial analysts, Accounting &

Finance, Volume 46, Issue (3), 2006, pp. 457–479.

164. Măciucă G., Conformitatea contabilității românești cu Directivele Europene,

convergența cu IFRS/IAS și impactul asupra rezultatului global, Teză de doctorat

susținută în cadrul Universității Ștefan cel Mare Suceava, 2015, p. 95.

165. Măciucă, G., Ursache, A., Moroșan G., Apetri, A.N., 2015-IFRS in the USA?, Journal

of Economics and Engineering, Volume 5, Issue1, 2014, pp. 38-41.

166. Miresi C., The importance of Trademarks and a review of empirical studies, European

Journal of Sustainable Development, ISSN: 2239-5938, Volume 4, Issue 3, 2013, pp. 125-

134.

167. More, F., Goodwill,nThe Accountant, Volume 17, Issue 4, 1891, pp. 282-287;

168. Moroșan, Gh., Grosu, V., Zubraș, I., M., Approaches concerning accounting of

intangible assets, The Annals of The "Ştefan cel Mare" University of Suceava, Volume

5, Issue 1(8), Suceava, 2016, p. 362.

169. Morricone, S., Valuing patents for accounting purposes, The Economic Valuation of

Patents: Methods and Applications, Edward Elgar Publishing, 2011.

170. Munteanu, V., Zuca, M., Zuca, Ş., Coordonatele ale sistemului contabil din Statele

Unite ale Americii(I), din revista Gestiune şi contabilitatea firmei, nr. 3 martie 2011, p.

ale cunoașterii, Volumul 2, nr. 2/2010, p. 38.


36

171. Murthy, V., Mouritsen, J., The performance of intellectual capital. Accounting,

Auditing&Accountability Journal, Volume 24, Issue (5), 2008, pp. 622-646.

172. Nakamura, L. I., Intangible assets and national income accounting, Review of Income

and Wealth Volume 56, Issue s1, 2010, pp. S135-S155.

173. Nakamura, L., A Trillion Dollars a Year in Intangible Investment and the New

Economy, in John R.M. Hand and Lev B., Intangible Assets, Oxford: Oxford University

Press, 2003, pp. 19-47.

174. Nakamura, L., Intangibles: What put the new in the new economy? Federal Reserve

Bank of Philadephia Business Review, July/August 1999, pp. 3-16.

175. Nakayama, W. K., Salotti, B. M., Fatores determinantes do nível de divulgação de

informações sobre combinações de negócios com a entrada em vigor do pronunciamento

técnico CPC 15, Revista de Contabilidade & Finanças, Volume 25, Issue 66, 2014, pp.

267-280.

176. Nielsen, C., M. Lund & P. Thomsen, Killing the balanced scorecard to improve internal

disclosure, Journal of Intellectual Capital, Volume 18, Issue 1, 2017, pp. 45-62.

177. Nilsson M., Hawwari A., The valuation and recognition of internally generated brands

& trademarks, Teză susținută în cadrul Universității Lund, pe data de 23 mai 2017, p.26

178. Nonaka, I., Takeuchi, H., The knowledge-creating company. How Japanese companies

create the dynamics of innovation, Oxford University Press, Oxford, 1995.

179. Ohlson, J.A., Earnings, Book values and Dividends in Equity Valuation, Contemporary

Accounting Research, Volume 11, 1995, pp. 661-687.

180. Osinski, M., et al., Methods of evaluation of intangible assets and intellectual capital.

Journal of Intellectual Capital, Volume 18, Issue (3), 2017, pp. 470-485.

181. P.H.G. Meulensteen BSc, Valuing Equity Using Accounting Numbers: The Role of

Intangible Assets, Master Thesis Accountancy, Tilburg University, 2010.

182. Palepu, K., Healy, M., Peek, R., Business analysis and valuation.IFRS edition. Second

edition, China: R.R. Donellelley, 2008.

183. Pastor D., Glova J., Lipták F., Kováč V., Intangibles and methods for their valuation in

financial terms: Literature review, Intangible Capital, Volume 13, Issue 2, 2017, pp.

387-410.

184. Penman, S.H., Accounting for Intangible Assets: There is Also an Income Statement,

ABACUS,Volume 45, No. 3, 2009, doi:10.1111/j.1467-6281.2009.00293.x

185. Petkov, R. R.., The Current Financial Crisis and Its Potential Impact on Internally

Generated Intangible Assets. International Journal of Business and Management, Volume

6, Issue 3, 2011, p. 40.

186. Petrică, S., Un studiu longitudinal asupra generatorilor de valoare din sectorul IT și a

riscului inerent de audit, Anul X, nr. 88-4/2012, Editura CAFR, pp. 24-31.

187. Petrovan, M., K., Brandul, O abordare economică: de la strategie la performanță,

Revista fwdBV, secțiunea Economie, Brașov 16 februarie 2017.

188. Popa, A., Blindișel, R., Bogdan, V., Transparency and Disclosure between Theory and

Practice. A Case Study of Romania, Proceedings of Fikusz 09 Symposium for Young

Researchers, 2009, pp.173-183.

189. Prašnikar, J., The role of intangible assets in exiting the crisis. Ljubljana: Časnik

Finance, 2010.

190. Procob, C., Mironiuc M., Influența raportării capitalului intangibil asupra

performanței companiilor românești, anul XIV Audit financiar, XIV, Nr. 1(133), 2016,

pp. 40-51.

191. Ramanna, Karthik; Dreschel, Allen, The Quiet War on Corporate Accountability". The

New York Times, 26 April 2016.


37

192. Ramírez-Córcoles Y., Towards the convergence of accounting treatment for intangible

assets, Intangible Capital, Volume 6, Issue (2), 2010, pp. 185-210.

193. Rațiu R., V., Implicații, tratament contabil și studii avansate privind fondul comercial,

Teza de doctorat, Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca, 2013, p. 20.

194. Romano. M., Taliento, M., Il trattamento contabile del negative goodwill secondo i

nuovi orientamenti internazionali, Rivista dei Dottori Commercialisti, , Giuffrè, Milano,

gennaio-febbraio 2004.

195. Rupulytė, V., Paprastosios akcijos tikroji vertė ir jos nustaty-mo metodai, iš

konferencijos,Verslas XXI amžiuje / Business in XXI Century, 2013 vasario 7 d., Vilnius,

Lietuva. Vilnius: Technika, pp. 94–100;

196. Sacui, V., Prediscan, M., The intangible assets investments characteristics and the

accounting treatment, Annals of the University of Oradea. Economic Science Series,

Volume 20, Issue 1, 2011, pp. 295-300.

197. Sacui, V., Szatmary M., C., Intangible Assets in Business Combinations, Review of

International Comparative Management, Volume 16, Issue 3, July 2015, pp. 385-397.

198. Salameh, A., Bashir, H., Intangible assets and stock price of Jordanian companies: an

empirical analysis. European Journal of Business and Social Sciences. Volume 2, Issue

9 , December 2013, pp. 153 - 1 65.

199. Sasu V. D., Diferentieri și similitudini intre marca și brand, Analele Universităţii din

Oradea, Volume XIII, 2005, p. 333.

200. Săcărin, M., Aplicarea Standardelor Internaţionale de Raportare Financiară (de

contabilitate) în România: trecut, prezent şi viitor, în lucrarea: Profesia contabilă şi

Globalizarea, Congresul al XVI-lea al profesiei contabile din România, Editura

CECCAR, Bucureşti, 2006, p. 885.

201. Schiemann, F., Richter, K., Günther T,., The relationship between recognised intangible

assets and voluntary intellectual capital disclosure, Journal of Applied Accounting

Research, Volume 16 Issue: 2, 2015, pp. 240-264.

202. Shamrock, S., IFRS and U.S.GAAP, An comprehensive Comparison, John Wiley&Sons,

New Jersey, 2012, p.21.

203. Sharma K., Various theories and hurdles involved in intangible assets reporting,

International Journal Of Business Management And Scientific Research, Volume 22,

October, 2016, pp. 42-46.

204. Sima, M., Cruceru, R., The value of intangible assets within a SME. Annals of the

Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Economy Series, Issue 4/2012.

205. Singhal, R., Parkash, M., Tobin’s q Ratio and Firm Performance, International Research

Journal of Applied Finance.Volume VII, Issue – 4 April, 2016,

206. Smalt, S., W., Marshall J., Accounting for Internally Generated Intangible Assets,

International Journal of Accounting and Taxation, Volume 4, Issue (1), June 2016, p. 4.

207. Socoliuc, M., Grosu V., Elucidarea limitelor întâmpinate în procesul de convergenţă a

referenţialelor internaţionale de raportare financiară, Conferinţa Ştiinţifică

Internaţională ,,Competitivitatea şi inovarea în economia cunoaşterii, Chișinău, 25-26

septembrie 2015, pp.15-19 .

208. Socoliuc, M., Grosu V., Reflecţii privind recunoaşterea şi evaluarea imobilizărilor

necorporale în viziunea reglementărilor actuale, articol publicat în cadrul Conferinței

Internaționale, Paradigma contabilităţii şi auditului: realităţi naţionale, tendinţe regionale

şi internationale, Chișinău, aprilie 2016.

209. Spero, L.L., The Extent and Causes of Voluntary Disclosure of Financial Information

in Three European Capital Markets: An Explotary Study, Teza de doctorat susținută în

1979 la Harvard University Graduate School of Business.


38

210. Stanga, K.G., Disclosure in Published Annual Reports, Financial Manegement, Volume

5, Issue 4, 1976, pp.42-52.

211. Stankevičienė, A., Liučvaitienė, A., Intelektinio kapitalo vertinimo aspektai. Verslas:

teorija ir praktika. Nr. 13(1), 2012, pp. 79–93.

212. Steward, R. E., Accounting for Goodwill: Research Bulletin R-112, New Zealand

Society of Accountants, Wellington, 1980.

213. Su, W. H., Wells, P., The association of identifiable intangible assets acquired and

recognised in business acquisitions with postacquisition firm performance, Accounting

and Finance, 2014.

214. Suresh, R., Annuar, M.N., Murali, S. and Huson, J., Financing intangibles in Malaysian

firms – is there a pecking order?, New Zealand Journal of Applied Business, Vol. 6 No.

1, 2007, pp. 63-86

215. SuShih, N., How Intangible Dynamics Influence Firm Value, Journal of Mathematical

Finance, Volume 3 No.2, May 24, 2013.

216. Svensson, A., Voluntary Disclosure of Information on Intangibles in Corporate, Annual

Reports Global Review of Accounting and Finance, Volume 4, Issue (1), 2014, pp. 133–

147.

217. Tabără, N., Pleșco O., Raportarea financiară – instrument economic în procesul de

luare a deciziilor, articol publicat in Conferinţa Ştiinţifică Internaţională: Contabilitate:

provocări actuale şi aspiraţii pentru viitor, Editura ASEM, Chişinău, 2012, p. 86.

218. Tabără, N., Vasiliu A., Analiza evoluției pieței bursiere prin intermediul metodei

comparative de evaluare a întreprinderilor, articol publicat in Conferinţa Ştiinţifică

Internaţională: Contabilitate: provocări actuale şi aspiraţii pentru viitor, Editura ASEM,

Chişinău, 2012, p. 216.

219. Tiago C.P., Intangible flow theory. American Journal of Economics and Sociology,

Volume 71, Issue (2), 2012, pp. 328-353.

220. Tobin, J. A., General Equilibrium Approach to Monetary Theory, Journal of Money,

Credit and Banking, 1/1969, pp. 15–29.

221. Tollington, T., Separating the brand asset from the goodwill asset, Journal of Product

and Brand Management, 1998, Volume7, Issue 4, pp. 291-304.

222. Tybout, A., M., Calkins, T., Kellogg on Branding The Marketing Faculty of The Kellogg

School of Management, Editura John Wiley&Sons, 2005, p. 4.

223. Üç M., Mancellari E., The Acquisition and Valuation of Goodwill: A Comparison of the

Regulations of Albania and the IFRS, Optimum Journal of Economics and Management

Sciences, Volume 3, Issue (2), 2016, pp. 1-11.

224. Uyar, A., Kilic, M., Bayyurt, N., Association between Firm Characteristics and

Corporate Voluntary Disclosure: Evidence from Turkish Listed Companies,

OmniaScience, Volume 9, Issue 4, 2013, pp.1080-1112;

225. Van der Walt D., Valuation of intellectual property and intangible assets, Short

Dissertation, Magister in Business Management, Johannesburg, October, 2007.

226. Vidrascu, P., A., Intangible assets, sustainable economic factors and new creators of

value, Internal Auditing and Risk Management, 2015, Volume 37, issue 1, pp. 65-76.

227. Vidrașcu, P. A., The complexity classification of intangible assets, Hyperion Economic

Journal, Year I, no.1(1), March 2013, pp. 42-50.

228. Villanueva, C. A., Towards a new model for evaluation of intangibles. Strategy

document T01. Corporate Excellence, 2011.

229. Walker, G.T., Why Purchased Goodwill Should Be Amortized on a Systematic Basis,

The Journal of Accountancy, February 1953, p. 213.

230. Walker, R. G., Discussion of Lev, Radhakrishnan and Zhang, Abacus, Volume 45, No

3, 2009, pp. 299-311.

http://www.scirp.org/(S(351jmbntvnsjt1aadkposzje))/journal/PaperInformation.aspx?PaperID=31842

http://www.scirp.org/(S(351jmbntvnsjt1aadkposzje))/journal/Home.aspx?IssueID=3003

https://econpapers.repec.org/article/athjournl/


39

231. Wang, V. S., Is amortisation good enough? evidence from the U.K. goodwill

accounting. Journal of International Management Studies, 6(1)/ 2011, pp.1-7..

232. Waxman, R. , Goodwill convergence. The CPA Journal, 2001, Volume 71 Issue 10, pp.

18-23.

233. Widiantoro, D. M., Measuring the Impact of Intangible Asset Investment toward.

Companies Financial Health and Agency Problem.Empirical Research from Indonesian

Companies during World Financial Crisis Period 2006-2011, Master thesis presented at

Agder University, Faculty of Economics and Social Sciences, Kristiansand 2012.

234. Wight, A. M., Building Intangible Resources: The Stickiness of Reputation. Corporate

Reputation Review Volume 12, Isusue(1), 2009, pp. 21-32.

235. Wise, R. M., Paying a Premium for Control, CA Magazine, Volume December, Issue,

1986, pp. 255-259.

236. Wolff, W., Accounting for Intangibles, Canadian Charter Accountant, Volume October,

1967, pp. 255-259.

237. Wulf, I., Bilanzierung immaterieller Vermögenswerte nach IFRS, Finanzund

erfolgswirtschaftliche Auswirkungen von IAS 38 und IFRS 3 am Beispiel der Dax 30

Unternehmen, in: IRZ Volume 4, Issue 3, 2009, p. 110;

238. Wyatt, A., Accounting Recognition of Intangible Assets: Theory and Evidenceon

Economic Determinants, The Accounting Review, Volume 80, Issue 3, 2005, pp. 999-

1000.

239. Wyatt, A., Accounting for intangibles: The Great Divide Between Obscurity in

Innocation Activities and the Balance Sheet, Singapore Economic Review, Volume 46,

Issue 1, 2001, pp. 83-117.

240. Wyatt, A., What financial and non-financial Information on Intangibles is value-

relevant? A review of the evidence. Accounting and Business Research, Volume 38, Issue

3, 2008, pp. 217-256.

241. Xhaferri S., The convergence of accounting treatment for intangible assets in Albania,

Mediterranean Journal of Social Sciences, Volume 4, Issue (1), pp. 503-509.

242. Xu-Dong Ji, Wei Lu, The value relevance and reliability of intangible assets: Evidence

from Australia before and after adopting IFRS, Asian Review of Accounting, Volume.

22, Issue 3, 2014, pp.182-216.

243. Zaman, Gh., Gherasim, Z., Evaluarea capitalului natural şi a bunurilor intangibile,

domenii majore ale educaţiei pentru dezvoltarea durabilă, Comunicare AGIR, Buletinul

AGIR, disponibil la adresa: www.agir.ro/, 2009, p. 944.

244. Zeghal, D., Maaloul, A., The accounting treatment of intangibles, a critical review of

the literature, Accounting Forum, Volume 35 Issue 4, 2011, pp. 262-274;

C. Legislaţie 245. Acordul TRIPS, secţiunea 2, art. 15, disponibil la adresa:

http://www.wto.org/english/docs_e/legal_e/27-trips.pdf.

246. Australian Accounting Research Foundation. Objective of General Purpose Financial

Reporting. Melbourne: Australian Accounting Research Foundation, 1990.

247. Convenţia de la Paris 1883 privind protecţia proprietăţii industriale, art. 6quinquies , lit. b,

art. 6ter URL:,

http://www.wipo.int/export/sites/www/treaties/en/ip/paris/pdf/trtdocs_wo020.pdf.

248. FASB, Concepts State No 6, Elements of Financial Statements, o înlocuire a FASB

Concepts Statement Issue 3 (care include o modificare a FASB Concepts Statement No.

2), paragr. 26.

http://www.agir.ro/

http://www.wto.org/english/docs_e/legal_e/27-trips.pdf

http://www.wipo.int/export/sites/www/treaties/en/ip/paris/pdf/trtdocs_wo020.pdf


40

249. Ghid practic de aplicare a reglementărilor contabile privind situațiile financiare anuale

individuale și situațiile financiare anuale consolidate aprobate prin OMFP nr. 1802/2014,

Editura CECCAR, București, 2015, p. 176.

250. International Valuation Standards Council (IVSC) 2018, disponibil la adresa:

https://www.ivsc.org/files/file/view/id/647;

251. Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice, republicată în 2010.

252. OMFP 1802/2014 pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind situaţiile

financiare anuale individuale şi situaţiile financiare anuale consolidate, publicat în M.O.

nr. 963/30.12.2014, pct .144(1), p. 25

253. OSIM, scurt ghid pentru înregistrarea unei mărci, disponibil la adresa:

http://www.osim.ro/marci/ghid_marci.htm.

254. Standardele de Evaluarea a Bunurilor, SEV- Active necorporale, București, ediția 2018.

D. Surse internet 255. Brand vs marcă, 2012, disponibil la adresa: http://prbeta.ro/blog/brand-vs-marca/.

256. Demeter A.,, IAS 38 intr-o pagina, tratamentul activelor intangibile, iulie 31, 2013,

disponibil la adresa: http://www.faracontabilitate.ro;

257. Elmore, J., E., The Valuation of Trademark-Related Intangible Property, Insights

Winter 2015, pp 66-79, disponibil la adresa: www.willamette.com

258. Grant Thornton LLP- Comparison between U.S. GAAP and International Financial

Reporting Standards, April 2016, p. 44, disponibil la adresa:

https://www.grantthornton.com/~/media/content-page-files/audit/pdfs/white-

papers/GTUS-comparison-document-2016.ashx; și FASB, ASC 350-30-35-6 .

259. Grant Thornton, Comparison between U.S. GAAP and IFRS Standards, 2017, p. 45;

260. Morariu A., IAS 38, Imobilizări necorporale, Note curs, disponibil la adresa:

http://restant2012.cafr.ro/ASE București, 2012, p.16.

261. Ocean Tomo , LLC, 2015, http://www.oceantomo.com/ocean-tomo-300/.

262. PricewaterhouseCoopers LLP, IFRS and US GAAP: Similarities and differences; iunie

2017, p. 6-9.

263. Studiu Brand Finance, Brand Valuation Services, 2010, disponibil la adresa:

www.brandvaluation.co.uk

264. Studiu JPMorgan/Interbrand, The contribution of brands to shareholder value, Business

Week, 2002, p. 23

265. www.finance.yahoo.com,

266. www.financials.morningstar.com

267. www.gurufocus.com,

268. www.ycharts.com,

E .Alte surse

269. Andersson, J., Johansson B., Value and proportions of intangible assets : A comparison

between the private- and the public sector, Master thesis, Jonkoping University, May

2016.

270. Avram, A., R., Cercetări privind evaluarea entităților economice, Teza susținută în anul

2014 la Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca.

271. Balan, I., Abordarea contabilă a activelor necorporale, Teza susținută în anul 2014 la

Universitatea Alexandru I. Cuza, Iași.

272. Bloom, M. H., Double Accounting for Goodwill- A Problem Redefined, Teză susținută

în 2005, în cadrul Universității din Sydney. Business and Economics.

https://www.ivsc.org/files/file/view/id/647

http://www.osim.ro/marci/ghid_marci.htm

http://prbeta.ro/blog/brand-vs-marca/

http://www.faracontabilitate.ro/

http://www.willamette.com/

https://www.grantthornton.com/~/media/content-page-files/audit/pdfs/white-papers/GTUS-comparison-document-2016.ashx

https://www.grantthornton.com/~/media/content-page-files/audit/pdfs/white-papers/GTUS-comparison-document-2016.ashx

http://restant2012.cafr.ro/

http://www.oceantomo.com/ocean-tomo-300/

http://www.brandvaluation.co.uk/

http://www.finance.yahoo.com/

http://www.financials.morningstar.com/

http://www.gurufocus.com/

https://ycharts.com/


41

273. Boloș M. D., Protecţia şi apărarea dreptului asupra mărcilor şi indicaţiilor geografice

în relaţiile internaţionale, Teză de Doctorat, Universitatea Babeș Bolyai, Cluj Napoca,

2011, pp. 24-30.

274. Bryan L. E., Goodwill and Other Intangible Assets: An Exploratory Study into

the Effectiveness of the Accounting Standards Codification, Teza de doctorat susținută

în 2017 la Universitatea Washington and Lee, p.13

275. Carpertier C., How to value brands correctly? A case study on adidas, Teza susținută

in iunie 2014, la Universitatea HEC, Paris.

276. Caselli P., Avviamento e performance economico finanziaria nelle operazioni di

M&A. Aspetti contabili ed evidenze empiriche, Teza de doctorat susținută în 2010 la

Universitatea Degli Studi din Parma, p.146.

277. Chakrabarti, A., Intangible asset and intellectual property valuation, A

multidisciplinary perspective, Teza de doctorat susținută în 2016 la Universitatea din

Calcutta.

278. Cioară I., Teorii şi practici ale capitalului uman ca element tripartit al capitalului

intelectual în sfera contabilității, Teza susținută în anul 2013 la Universitatea Babeş-

Bolyai, Cluj-Napoca.

279. Colbu, I. C., Cercetare teoretico– aplicativă privind implementarea normelor contabile

internaționale la nivelul companiilor cotate din Romȃnia, Teză susținută în 2015, la

Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava, p. 106.

280. Elina, H., Accounting treatment for intangible assets acquired in a business

combination under IFRS, Master’s Thesis: Lappeenranta University of Technology,

2015.

281. Grosu, V., Evaluarea capitalului intelectual, Studii şi cercetări privind impactul

cercetării şi inovării asupra progresului economic, volumul 4, Studii Post-Doctorale În

Economie- Disertații Post-Doctorale, Editura Academiei Române, ISBN 978-973-27-

2290-9 ISBN 978-973-27-2294-7, București, 2013, pp. 397-460.

282. Grosu, V., Impactul standardelor IAS/IFRS asupra evoluției raportărilor financiare.

Studiu de caz empiric la Grupul Telecom Italia, Teza de doctorat susținută la

Universitatea de Vest din Timișoara, 2009, pp. 107-119;

283. Grosu, V., Raportare și analiză financiară, Note de curs, USV Suceava, 2015;

284. József Fejes: The role of intangible assets in the banking value creation process, teza

susținută în 2018, la Universitatea Corvinus din Budapesta.

285. Ljungkvist A., Österlind A., Intangible Assets and Analyst Forecast Errors, Master

Thesis sustinuta in 2014 la Universitatea Gothenburg

286. Moldovan, R., V., Implicații, tratament contabil și studii avansate privind fondul

comercial, Teza susținută în anul 2013 la Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca.

287. Paulon, I., La qualità dell'attività di Investor Relator :un'analisi delle società italiane

quotate in Borsa, Tesi di laurea, p. 49.

288. Scurtu L.E., Dimensiunea tacită a cunoștiințelor pentru accesul la poziții executive și

exercitarea lor în organizații de afaceri, teză susținută în 2017, la Universitatea Ștefan

cel Mare din Suceava, pp.17-22.

289. Socoliuc, M., Optimizarea comunicării economico-financiare a companiilor în

contextul internaţionalizării afacerilor, Cercetare Postdoctorală în cadrul proiectuli

SOCERT, 2015, p.7.

290. Vidrașcu, P. A., Active necorporale: costuri, evaluare, performanță, perspectivă în era

cunoașterii, Teza susținută în anul 2017, la Academia de Studii Economice din București,

2017.

291. Wasserman, B., Valuation of Intangible Assets: Should Brand Equity Be Accounted for

on the Balance Sheet?, Doctoral thesis, University of Connecticut, May 2015, p.17

rezumat - usv.ro teza leliuc... · dificultăți contabile privind recunoașterea și evaluarea...

Documents