NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

1 din 16

ROMÂNIA

MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE NECLASIFICAT

UNIVERSITATEA NAŢIONALĂ DE APĂRARE „Carol I“ Exemplar nr.

Nr.............din................

Locotenent-colonel Alexandru-Dragoş NECULA

_____________________________________________________________

TEZĂ DE DOCTORAT

REZUMAT

TEMA: DETERMINĂRI PRIVIND CONTRACARAREA ACŢIUNILOR

RĂZBOIULUI HIBRID ÎN SPAŢIUL EURO-ATLANTIC

Conducător de doctorat:

Colonel prof. univ. dr.

Daniel DUMITRU

Teză elaborată în vederea obţinerii

titlului de DOCTOR în Informaţii şi Securitate Naţională

-BUCUREŞTI, 2018-

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

2 din 16

DETERMINĂRI PRIVIND

CONTRACARAREA ACŢIUNILOR

RĂZBOIULUI HIBRID ÎN SPAŢIUL EURO-ATLANTIC

CUPRINSUL TEZEI DE DOCTORAT

INTRODUCERE

CAPITOLUL 1 ANALIZA EFECTELOR RĂZBOIULUI HIBRID ASUPRA

SECURITĂŢII EURO-ATLANTICE

1.1. Repere ale mediului de securitate internaţional ce favorizează apariţia

războiului hibrid

1.1.1 Generalităţi privind mediul de securitate

1.1.2 Riscurile şi ameninţările începutului de secol XXI

1.2. Războiul hibrid. Evoluţie şi conţinut

1.2.1. Evoluţia conceptului de război hibrid

1.2.2. Fazele războiului hibrid

1.2.3. Instrumente politice şi diplomatice utilizate în războiul hibrid

1.2.4. Instrumente informaţionale utilizate în războiul hibrid

1.2.5. Factorul economic parte componentă a războiului hibrid

1.2.6. Instrumentele militare utilizate în războiul hibrid

1.2.7. Actori statali şi non-statali participanţi la războiului hibrid

1.3. Efectele războiului hibrid asupra securităţii euro-atlantice

1.3.1. Efectele războiului hibrid asupra economiei

1.3.2. Efectele războiului hibrid asupra sănătăţii şi nutriţiei

1.3.3. Efectele instituţionale ale războiului hibrid

1.3.4. Războiul hibrid şi mediul

1.3.5. Efectele războiului hibrid asupra copiilor

1.3.6. Imigraţia efect al războiului hibrid

CAPITOLUL 2 VULNERABILITĂŢI ALE SECURITĂŢII SPAŢIULUI

EURO-ATLANTIC LA ÎNCEPUT DE MILENIU

2.1 Delimitări conceptuale privind noţiunile de pericol, ameninţare, risc şi

vulnerabilitate

2.1.1. Vulnerabilităţi ale spaţiului euro-atlantic

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

3 din 16

2.1.2. Politicile implementate de instituţiile euro-atlantice privind criminalitatea

organizată şi traficul de droguri, vulnerabilităţi ale spaţiului euro-atlantic

2.1.3. Proasta guvernare vulnerabilitate a spaţiului euro-atlantic

2.1.4. Vulnerabilităţi ale spaţiul euro-atlantic cauzate de ineficienţa politicilor

instituţiilor euro-atlantice şi guvernelor naţionale privind descurajarea acţiunilor

asimetrice în acest spaţiu

2.1.5. Politicile instituţiilor euro-atlantice privind migraţia vulnerabilitate a spaţiului

euro-atlantic

2.2 Elemente economico-statale, zonale şi globale generatoare de vulnerabilităţi ce

pot duce la manifestarea războiului hibrid

2.2.1. Vulnerabilităţile infrastructurii de informatică şi comunicaţii ce pot duce la

manifestarea războiului hibrid

2.2.2. Elemente economice ce pot exploata vulnerabilităţile din infrastructura

spaţiului euro-atlantic

2.2.3. Elemente economico-statale statale, zonale şi globale generatoare de

vulnerabilităţi ale spaţiului euro-atlantic

2.2.4. Domeniul financiar-bancar vulnerabilitate a spaţiului euro-atlantic

2.2.5. Reţelele de servicii publice, vulnerabilităţi ale spaţiului euro-atlantic

CAPITOLUL 3 CAPABILITĂŢI MILITARE ŞI ECONOMICE EXISTENTE

ŞI POTENŢIALE, ADECVATE DESCURAJĂRII RĂZBOIULUI HIBRID

3.1. Delimitări conceptuale privind noţiunea de capabilitate

3.1.1 Noţiunea de capabilitate în literatura de specialitate

3.2. Uniunea Europeană (UE) actor important în dezvoltarea capabilităţilor de

răspuns la efectele războiului hibrid

3.2.1. Agenţia Europeană de Apărare (EDA) pilon important în dezvoltarea

capabilităţilor europene de apărare

3.2.2. Planul european în domeniul apărării, al Uniunii Europene

3.2.3. Planul de dezvoltare a capacităţilor (CDP) la nivelul Uniunii Europene

3.3. Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) pilon esenţial în asigurarea

securităţii spaţiului euro-atlantic împotriva efectelor războiului hibrid

3.3.1. Conceptul Smart Defense

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

4 din 16

3.3.2. Capabilităţi existente şi potenţiale la nivelul NATO necesare contracarării

războiului hibrid în spaţiul euro-atlantic

3.4. Capabilităţi potenţiale necesar a fi dezvoltate în vederea contracarării efectelor

războiului hibrid în viitor

3.5. Capabilităţi economice existente şi potenţiale adecvate descurajării războiului

hibrid

CONCLUZII ŞI PROPUNERI

BIBLIOGRAFIE

ABREVIERI

LISTA ANEXELOR

CUVINTE CHEIE: Securitate, mediu de securitate, pericol, risc, ameninţare,

vulnerabilitate, război hibrid, acţiuni asimetrice, capabilitate, Smart Defense, Planul

de dezvoltare a capabilităţilor.

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

5 din 16

REZUMATUL

TEZEI DE DOCTORAT

Ipoteza de la care am pornit demersul de cercetare este următoarea:

Fenomenele geopolitice şi geostrategice ce evoluează rapid şi fără precedent au

dus la un dezechilibru al raportului de forţe la nivel global dar şi regional. Criza

economică şi financiară mondială izbucnită în 2007 a generat o deteriorare a relaţiilor

internaţionale între marii actori culminând în ultima perioadă cu o repoziţionare a

acestora. Mediul de securitate euro-atlantic se află într-o permanentă dinamică din cauza

acţiunilor actorilor statali şi non-statali în dorinţa lor de a se repoziţiona pe harta lumii.

Efectele globalizării au contribuit şi ele într-o măsură destul de importantă la

radicalizarea acestor fenomene iar lupta acerbă pentru resurse a cunoscut noi evoluţii în

planul puterii globale încercând să submineze rolul de unică putere Statelor Unite ale

Americii.

Izbucnirea unui conflict armat pe continentul european aşa cum este definit în

literatura de specialitate este improbabil, dar schimbările profunde petrecute în ultimii

ani odată cu declanşarea conflictului de pe teritoriul Ucrainei demonstrează dinamismul

fără precedent al mediului actual de securitate generând totodată o nouă viziune asupra

securităţii. Comunitatea trans-atlantică se confruntă cu provocări ce pleacă de la unele

atitudini revizioniste ale unor actori statali din partea de est a graniţei euro atlantice

cumulate de ameninţările ce vin din Orientul Mijlociu şi nordul Africii din cauza

instabilităţii acestor spaţii. Pe de altă parte, presiunile interne la care sunt supuse statele

membre din cauza austerităţii va duce cu siguranţă în viitor la o remodelare a viziunii

asupra securităţii euro-atlantice.

În aceste condiţii statul ca instituţie a intrat într-o nouă eră de redefinire a

intereselor sale iar noţiunea de securitate şi-a depăşit sensul clasic militar din perioada

Războiului Rece. Legitimitatea statului este dată de capacitatea acestuia de a proteja

interesele şi drepturile cetăţenilor sau concluzionând a le asigura securitatea. Aşa cum

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

6 din 16

reliefa Abraham Maslow în piramida trebuinţelor securitatea personală se plasează pe al

doilea nivel de importanţă imediat după nevoile fiziologice.

Observăm că secolul XXI prin multitudinea de evenimente se îndreaptă către

restabilirea multipolarităţii civilizaţiei umane. Principalii poli de putere sunt angrenaţi

într-o competiţie multivalentă ce creşte gradul de interdependenţă şi interrelaţionare

dintre entităţile statale ceea ce accentuează transportul civilizaţiei dinspre Occident către

Orient.

Demersul ştiinţific a plecat de la ipoteza conform căreia dacă spaţiul euro-

atlantic este supus agresiunii hibride ce capabilităţi militare şi economice existente şi

potenţiale sunt necesare pentru a răspunde eficient acestui tip de agresiune.

Ipoteza are la bază analiza instrumentelor de putere ce pot fi utilizate în cadrul

războiului hibrid precum şi vulnerabilităţile spaţiului euro –atlantic ce concură la

manifestarea acestuia.

Scopul cercetării a plecat de la nevoia identificării capabilităţilor militare şi

economice existente la nivelul Alianţei Nord Atlantice şi Uniunii Europene dar şi

direcţiile de dezvoltare a unora noi pentru contracararea eficientă a pericolelor,

riscurilor şi ameninţărilor asociate Războiului Hibrid cu care spaţiul euro-atlantic se

poate confrunta în viitor.

Cercetarea am organizat-o pe două direcţii care să conducă în final la elaborarea

tezei de doctorat din domeniul ales.

Prima direcţie s-a axat pe o analiză a evoluţiei conceptului de război hibrid în

care am cercetat şi identificat fazele ce declanşează acest tip conflict precum şi

instrumentele ce sunt utilizate de actori statali şi non-statali agresori în declanşarea

acestui război.

În cadrul direcţiei am analizat conceptele de pericol, ameninţare, risc şi

vulnerabilitate identificând ca principale vulnerabilităţi ale spaţiului criminalitatea

organizată, proasta guvernare, migraţia, politicile ineficiente de descurajare a acţiunilor

asimetrice. Am analizat elementele economico-statale zonale şi globale generatoare de

riscuri si ameninţări ce pot favoriza manifestarea războiului hibrid.

În cadrul celei de a doua direcţii de cercetare ne-am axat pe definirea conceptului

de capabilitate dar şi pe analiza strategiilor de dezvoltare atât a capabilităţilor

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

7 din 16

economice cât şi a celor militare ce sunt implementate de Alianţa Nord Atlantică şi

Uniunea Europeană. Urmând această direcţie am identificat capabilităţile potenţiale

necesar a fi dezvoltate în vederea contracarării eficiente a războiului hibrid.

Pentru a îndeplini scopul cercetării şi în vederea verificării ipotezei de lucru ne-

am stabilit următoarele obiective:

- Identificarea reperelor din mediul de securitate internaţional ce pot favoriza

apariţia războiului hibrid;

- Realizarea unei analize a războiului hibrid plecând de la evoluţia şi definirea

conceptului, identificând fazele de declanşare a acestuia precum şi modul cum

instrumentele de putere sunt utilizate pentru a realiza efectele dorite;

- Analiza noţiunilor de pericol, ameninţare şi risc cu identificarea factorilor

favorizanţi ce vulnerabilizează spaţiul euro-atlantic;

- Analiza capabilităţilor existente şi potenţiale ce sunt sau pot fi dezvoltate de

Alianţa Nord Atlantică şi Uniunea Europeană.

Metodele şi tehnicile utilizate pentru atingerea obiectivelor cercetării au fost de

tip transversal şi longitudinal din domeniul sociologic aplicabile domeniului de

doctorat „Informaţii şi securitate naţională”.

Folosind metoda empirică şi de cercetare nomologică am propus definiţii ale

conceptelor de „Război Hibrid”, pericol, ameninţare, risc, vulnerabilitate si capabilitate

prin analiza documentară avută la dispoziţie, prelucrarea informaţiilor şi corelarea

acestora cu datele teoretice existente.

Metoda cognitiv-structurală ne-a permis să optimizăm concluziile prin

structurarea informaţiilor şi analiza semanticii şi terminologiei utilizate în domeniul

securităţii.

Analiza strategiilor şi conceptelor în domeniul securităţii dezvoltate de NATO şi

UE ne-a permis utilizând metoda inducţiei să formulăm propuneri de dezvoltare a

capabilităţilor.

Prin raţionamente logico-deductive pornind de la caracteristicile generale ale

conflictului le-am identificat pe cele specifice ale „Războiului Hibrid”, dar şi

vulnerabilităţile din spaţiul euro-atlantic ce pot duce la manifestarea unui astfel de

conflict.

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

8 din 16

Utilizând pe întreaga perioadă de documentare metoda analizei am demonstrat

ipoteza de cercetare iar prin combinarea metodelor expuse am conceptualizat

fenomenul, am identificat capabilităţile existente şi potenţial necesare contracarării

acestui tip de conflict şi am propus direcţii de dezvoltare ale acestora. Pentru elaborarea

tezei de doctorat am utilizat tehnici de cercetare atât cantitative cât şi calitative.

Tehnicile de cercetare cantitative au constat în culegerea de date şi analiza documentară,

de conţinut şi a evoluţiei conceptuale iar tehnicile de cercetare calitative ne-au oferit

oportunitatea de a interpreta datele şi posibilitatea de a face deducţii şi inducţii.

Prin tehnicile folosite am corelat instrumentele de cercetare cu ipoteza dar şi cu

obiectivele propuse pentru realizarea tezei de doctorat. Baza documentară studiată s-a

formalizat prin articolele scrise în reviste de specialitate şi sesiunile ştiinţifice la care am

participat în fiecare etapă de studiu. Aceste participări ştiinţifice mi-au oferit

oportunitatea să mă încadrez în principiile admise de cercetătorii şi specialiştii din

domeniu. Prin studierea evoluţiei conceptului de război hibrid am putut identifica

instrumentele precum şi fazele de manifestare ale acestuia. Pentru că orice acţiune se

execută pentru a îndeplini anumite obiective, am analizat efectele ce pot apărea ca

urmare a acţiunii acestui tip de război.

Cu ajutorul tehnicilor şi instrumentelor de cercetare am intenţionat să confirmăm

pe baza obiectivelor stabilite, ipoteza de cercetare. Validarea rezultatelor cercetării vor

permite o cunoaştere mai aprofundată a domeniului iar diseminarea acestora va permite

publicului larg mai puţin familiarizat cu acest domeniu să înţeleagă cauzele evoluţiilor

mediului de securitate precum şi capabilităţile potenţiale şi existente necesare

contracarării efectelor războiului hibrid.

Scopul cercetării poate fi atins prin utilizarea fundamentelor epistemologice în

ceea ce priveşte originile, nivelul actual, caracteristicile, efectele, mod de manifestare a

războiului hibrid dar şi metodele şi capabilităţile necesar a fi dezvoltate pentru

contracararea efectelor acestui tip de conflict.

Rezultatele cercetării vor fi utile factorilor decidenţi în elaborarea strategiilor de

dezvoltare a unor tipuri de capabilităţi care să ducă în final la contracararea în spaţiul

euro-atlantic a oricăror tendinţe de manifestare a războiului hibrid.

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

9 din 16

După finalizarea cercetării şi validarea tezei putem formula concluzii şi

propuneri care să ofere factorilor decidenţi o imagine de ansamblu şi cadrul general

elaborării strategiilor de dezvoltare a capabilităţilor militare şi economice necesare

contracarării efectelor războiului hibrid.

Pentru a valida ipoteza am fost nevoiţi să baleiem între restricţii şi constrângeri

cu toate că resursele bibliografice studiate au fost variate. O analiză atentă a acestora ne-

a dus la concluzia că se oferă o bază inegală de cunoaştere. Dacă la nivel operativ şi

tactic sunt studii care ne oferă informaţii cu privire la modul de manifestare a războiului

hibrid la nivel strategic în palierul politico-militar sursele bibliografice sunt greu de

accesat din cauza restricţiilor impuse de protecţia informaţiilor clasificate.

În ciuda acestor restricţii putem afirma că rezultatele obţinute pot fi utilizate în

zona academică din punct de vedere ştiinţific dar şi în zona politică oferind uneltele

necesare decidenţilor politici pentru dezvoltarea sau modernizarea capabilităţilor

militare şi economice necesare contracarării efectelor războiului hibrid în spaţiul euro-

atlantic.

Motivaţia alegerii temei a apărut pe de o parte datorită cunoştinţelor dobândite

pe parcursul celor trei ani ai studiilor de doctorat şi pe de altă parte în urma studiului

individual în acest domeniu. Un alt argument a fost acela că în urma analizelor am

observat că războiul modern utilizează în aceeaşi măsură pe lângă instrumentele

militare convenţionale şi alte instrumente în vederea îndeplinirii obiectivelor strategice.

Motivaţia extrinsecă s-a datorat dorinţei de a înţelege direcţia spre care se

îndreaptă mediul de securitate actual în condiţiile apariţiei la graniţa de est a spaţiului

european şi euro-atlantic a unui nou tip de conflict denumit de experţii militari „Război

Hibrid”.Pe de alta parte, şi identificarea unor nevoi de dezvoltare a capabilităţilor

existente şi potenţiale necesare contracarării riscurilor şi ameninţărilor asociate acestui

tip de conflict ce poate afecta spaţiul euro-atlantic a determinat de asemenea alegerea

acestei teme.

În acest sens, am analizat evoluţia conceptului de „Război Hibrid”, dar şi

instrumentele prin care acesta se manifestă în mediul actual de securitate prin apariţia

unor pericole, riscuri, ameninţări generate de vulnerabilităţile acestui spaţiu.

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

10 din 16

Motivaţia intrinsecă s-a manifestat prin dorinţa de a cerceta şi identifica acele

capabilităţi militare şi economice necesar a fi dezvoltate pentru a contracara eficient

acţiunile hibride ce pot fi lansate în spaţiul euro-atlantic de actori statali sau non-statali

agresori.

În urma analizei altor temele de doctorat existente în biblioteca universităţii, am

constatat că „Războiul Hibrid” a fost analizat mai mult din punct de vedere al

instrumentului militar şi mai puţin din prisma celorlalte instrumente de putere.

Noutatea şi actualitatea temei constă în faptul că, pe baza analizei conceptului

de „Război Hibrid”, a pericolelor, riscurilor, ameninţărilor şi vulnerabilităţilor asociate

acestui tip de conflict am identificat nevoia de dezvoltare de către statele membre ale

spaţiului euro-atlantic a unor capabilităţi militare şi economice care să contracareze

eficient efectele acestui tip de război.

Demersul ştiinţific a dus la identificarea unor concluzii pe baza cărora am

elaborat propuneri ce pot duce în final la creionarea unor strategii de dezvoltare a

capabilităţilor.

Prin unicitatea temei alese dorim să oferim un punct de plecare ştiinţific în

identificarea şi pentru România a nevoilor de capabilităţi militare şi economice care să

contracareze eficient manifestarea războiului hibrid în acest spaţiu oferind oportunitatea

ţării noastre de a deveni un pol de securitate în această regiune.

Rezultatele cercetării pot constituii un punct de plecare în îmbunătăţirea

programelor analitice la cursurile masterale ale Facultăţii de Comandă şi Stat Major din

cadrul Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”.

Teza de doctorat poate deschide o nouă dimensiune de cercetare atât în domeniul

economic cât şi în cel militar pentru identificarea surselor bugetare şi utilizarea eficientă

a acestora în dezvoltarea capabilităţilor.

Pentru realizarea obiectivelor am structurat lucrarea de doctorat pe trei capitole

În Capitolul I denumit „Analiza efectelor războiului hibrid asupra securităţii

euro-atlantice” am plecat de la premisa că fără o analiză atentă a mediului de securitate

internaţional şi european nu se pot trage concluzii pertinente privind cauzele ce pot

declanşa un conflict hibrid. Analiza mediului de securitate ne-a permis să elaborăm o

definiţie a conceptului de război hibrid, o identificare a cauzelor ce îl pot declanşa

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

11 din 16

precum şi instrumentele ce pot fi utilizate în acest tip de conflict. Pe baza acestor analize

am identificat efectele pe care acest tip de război le poate produce în spaţiul euro-

atlantic.

Am putut concluziona faptul că instabilitatea va fi regula de bază a unei perioade

destul de îndelungate, în care presiunile pentru extinderea conflictelor regionale sunt

datorate persistenţei vechilor conflicte îngheţate din anii confruntării bipolare, dar şi de

emergenţa unor noi surse politice şi economice de conflict apărute pe fondul unui acces

relativ facil la mijloace de luptă convenţionale, dar şi din cele înalt tehnologizate.

Creşterea fără precedent, în ultimele decenii, a riscurilor, pericolelor şi

ameninţărilor la adresa securităţii statelor şi a organismelor internaţionale, din cauza

vulnerabilităţilor a necesitat o analiză atentă a acestui domeniu.

În acest sens Capitolul II denumit „Vulnerabilităţi ale securităţii spaţiului

euro-atlantic la început de mileniu” se axează pe identificarea căilor de urmat pentru

diminuarea vulnerabilităţilor. Un exemplu îl constituie faptul că accesul facil la

tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor reprezintă una dintre premisele bunei

funcţionări a societăţii moderne dar poate reprezenta şi o mare vulnerabilitate.

În cadrul capitolului au fost analizate noţiunile de ameninţare, risc şi

vulnerabilitate dar şi modul cum ele pot afecta securitatea spaţiului euro-atlantic.

Analiza acestor noţiuni a scos în evidenţă complexitatea războiului hibrid identificând

căile de urmat şi măsurile ce pot fi adoptate pentru a diminua sau contracara pericolele,

riscurile şi ameninţările asociate acestuia.

O atenţie deosebită a fost acordată elementelor economico-statale, zonale şi

globale generatoare de vulnerabilităţi care pot genera riscuri şi ameninţări la adresa

securităţii analizând totodată modul cum spaţiul euro-atlantic poate fi influenţat de

aceste elemente ce pot duce în final la manifestarea războiului hibrid.

Una din concluziile reieşite în cadrul capitolului se referă la faptul că

vulnerabilităţile actuale sunt în strânsă corelaţie cu evoluţiile economico-sociale şi cu

resursele materiale existente în acest spaţiu. Comportamentul actorilor statali şi non-

statali pot influenţa capacitatea instituţiilor euro-atlantice şi ale statelor membre de a

asigura un climat democratic prin subminarea capacităţii de a gestiona riscurile şi

ameninţările. În acest sens corupţia reprezintă principala vulnerabilitate ce are implicaţii

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

12 din 16

directe în viaţa cetăţeanului, prin efectele ce le are asupra creşterii evaziunii fiscale,

contrabandei şi practicilor specifice economiei subterane.

Pentru România o vulnerabilitate majoră o reprezintă incapacitatea instituţiilor

statului de a crea mecanismele necesare de previziune, prognoză, programare,

planificare, execuţie şi control care să ofere predictibilitate finanţării proiectelor ce pot

aduce dezvoltare. În vederea reducerii acestei vulnerabilităţi se impune o coerenţă în

formularea şi implementarea politicilor publice pentru respectarea nivelul unor

indicatori stabiliţi, în funcţie de interesele, înţelegerile şi tratatele României pe plan

internaţional.

Întregul spaţiu euro-atlantic este vulnerabil din cauza creşterii activităţilor de

criminalitate organizată şi imigraţiei ilegale, fapt ce impune din partea statelor membre

asigurarea de resurse umane, financiare şi economice imense pentru contracararea

acestor fenomene.

Am observat faptul că limitarea capacităţii de interoperabilitate a diverselor

instituţii ale statelor membre de a contracara eficient ameninţările asimetrice şi cele de

tip hibrid se datorează în principal deficienţelor în alocarea eficientă a resurselor.

În Capitolul III denumit „Capabilităţi militare şi economice existente şi

potenţiale, adecvate descurajării războiului hibrid” facem o analiză a noţiunii de

capabilitate dar identificăm şi ce capabilităţi sunt necesar a fi dezvoltate pentru

contracararea riscurilor, ameninţărilor şi limitarea vulnerabilităţilor. Am pornit de la

analiza noţiunii de capabilitate. Am identificat nevoile de capabilităţi militare şi

economice ce sunt necesare statelor membre ale spaţiului euro-atlantic plecând o analiză

a acţiunilor militare ale Federaţiei Ruse de-a lungul frontierelor euro-atlantice, în special

în zona ţărilor nordice şi baltice reliefându-ne capabilităţile militare de care aceştia

dispun şi pe care nu ezită să le utilizeze. Exerciţiile militare ruse de la graniţa de nord-

est a spaţiului european ne oferă imaginea completă a importanţei strategice a acestei

zone.

O opţiune viabilă pentru contracararea eficientă a oricărui tip ameninţare a

spaţiului euro-atlantic a fost identificată în dezvoltarea în comun de către statele

membre a capabilităţilor de apărare. Chiar dacă acestea rămân suverane în luarea

deciziilor, privind politicile naţionale de dezvoltare a capabilităţilor în domeniul

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

13 din 16

securităţii s-a identificat ca necesară o abordare integrată şi comună. A apărut astfel

nevoia de creare a unei industrii europene de apărare care să îi ofere acestui spaţiu

posibilitatea de a deveni autonom din punct de vedere al apărării.

Am observat că deciziile pentru dezvoltarea capabilităţilor de nivel strategic se

iau după formularea unor strategii ce pot fi dezvoltate de structuri organizaţionale

adecvate. Aceste structuri organizaţionale propunem a fi înfiinţate la nivelul fiecărui stat

membru, cât şi la nivelul Alianţei. O atenţie deosebită va trebui acordată selecţiei

personalului care va trebui cooptat atât din rândul personalului militar, cât şi din cel

civil care activează în mediul economic sau academic şi care să aibă pe lângă expertiza

profesională şi abilităţi inovative şi creative. Cooperarea în rândul acestor categorii de

personal este esenţială pentru elaborarea şi dezvoltarea unor noi procese şi produse.

Inovaţiile pot fi rezultatul unor noi idei apărute în organizaţie, dar pot să fie şi rezultatul

abilităţii de a identifica noi oportunităţi de dezvoltare a capabilităţilor ce rezidă din

ideile din afara organizaţiei.

Capabilităţile esenţiale pentru pregătirea contracarării acţiunilor de război hibrid

constau în capacitatea structurilor inter-instituţionale de a dezvolta concepte întrunite

care să se regăsească în doctrine, reglementări, manuale, tactici, tehnici, proceduri, în

vederea adaptării la dinamica mediului strategic şi operativ.

Prin demersul nostru am dorit să contribuim la dezvoltarea cunoaşterii în acest

domeniu prin articolele şi prezentările susţinute la sesiunile de comunicări ştiinţifice pe

perioada celor trei ani de studii doctorale.

Am realizat cercetarea ştiinţifică în domeniul securităţii printr-o cunoaştere

descriptivă a conceptului de război hibrid ce se suprapune peste noţiunile de pericol,

ameninţare, risc şi vulnerabilitate formulând prin cunoaştere predictivă previziuni

privind dezvoltarea capabilităţilor necesare contracarării eficiente a acţiunilor hibride.

Evoluţia evenimentelor în mediul de securitate ne-a permis elaborarea unor

raţionamente logico-inductive şi deductive de tip conceptual. Pentru a formula

concluzii pertinente am plecat de la realitatea actuală ce ne-a oferit oportunitatea de

observa evenimente şi evoluţii ale acestora printr-o abordare comprehensivă a

domeniului analizat.

În urma cercetării am reuşit să formulăm un număr de 81 Concluzii şi propuneri

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

14 din 16

Principalele concluzii şi propuneri sunt:

Propunem o reanalizare a strategiilor de securitate ale statelor europene precum şi

a NATO în urma căreia să se identifice modalităţile de contracarare a acţiunilor

războiului hibrid. În acest context statele vor trebui să-şi adapteze structurile de

securitate pentru a face faţă unor astfel de ameninţări.

Propunem ca statele central şi est europene din cadrul NATO şi UE să aibă o

poziţie comună şi fermă în conştientizarea statelor vestice asupra pericolului ce îl

reprezintă războiul hibrid pentru întregul spaţiu euro-atlantic. Asigurarea unei dezvoltări

sustenabile a zonei euro-atlantice cumulată cu o creştere a nivelului de trai a propriilor

cetăţeni a creat în proximitatea acestui spaţiu o stare de nervozitate şi frustrare ce poate

duce la o afectare a securităţii în interiorul graniţei. Această stare de lucruri impune ca

statele membre din zona euro-atlantică să acţioneze împreună pentru a realiza la nivel

global pacea şi securitatea.

Propunem ca la nivelul acestui spaţiu liderii statelor membre să creeze pârghiile

necesare pentru diminuarea vulnerabilităţilor. Suntem conştienţi că acest deziderat nu se

poate realiza decât printr-o unire a eforturilor în promovarea unei Politici Externe şi de

Securitate Comună la nivelul Uniunii Europene care să vină în completarea politicii de

securitate promovată de NATO. S-a observat că instrumentele de care dispun până în

acest moment cele două organizaţii pentru prevenirea conflictelor, nu garantează în

totalitate membrilor săi securitatea şi prosperitatea de care aceştia au nevoie.

Propunem ca odată cu dezvoltarea capabilităţilor să se aibă în vedere şi corelarea

legislaţiilor statelor membre ale spaţiului euro-atlantic la noile tipuri de riscuri şi

ameninţări. În ţările membre este necesar a se lua măsuri suplimentare pentru

consolidarea capacităţii de aplicare a legilor şi sistemului judiciar în domeniul

criminalităţii informatice. Este necesară crearea unor capabilităţi integrate la nivelul UE

pentru gestionarea incidentelor informatice şi crearea reţelelor de avertizare şi răspuns

de tipul UE Computer Emergency, CERT, sistemul de alertă (EISAS).

Propunem dezvoltarea unor strategii coerente de combatere a actelor de evaziune

fiscală prin intensificarea colaborării inter-instituţionale. Acest lucru se poate realiza

prin mecanisme coerente care să identifice şi să contracareze actele decizionale ce duc

la abuzuri care în final pot afecta deciziile la nivel strategic. Instituţiile statale au

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

15 din 16

responsabilitatea de a creşte gradul de implicare a cetăţenilor acestui spaţiu, dar şi de

asigurarea resurselor pentru o planificare continuă, integrată şi multianuală.

Capabilităţile esenţiale pentru pregătirea contracarării acţiunilor de război hibrid

sunt eficiente în măsura în care structurile inter-instituţionale au viziunea de dezvolta

concepte întrunite uşor de pus în practică prin doctrine, reglementări, manuale, tactici,

tehnici, proceduri, în vederea adaptării în timp scurt la dinamica mediului strategic şi

operativ.

Dezvoltarea tehnologică va facilita utilizarea pe scară largă a roboţilor insectă

foarte utili în obţinerea de informaţii sau răspândirea de boli grave în anumite spaţii.

Dezvoltarea tehnologică va face ca în viitor utilizarea echipamentelor militare

convenţionale în războaie să devină ineficiente şi mari consumatoare de resurse. Pentru

a contracara eficient viitoarele ameninţări este necesar a aborda conceptul de război într-

o nouă paradigmă în care economia şi dezvoltarea tehnologică au rolul principal.

Se impune implementarea cât mai rapidă în cadrul societăţilor productive din

spaţiul euro-atlantic a tehnologiilor avansate ce vor permite o eficientizare a producţiei

de bunuri materiale la preţuri mici.

Contribuţia personală reiese din modul cum a fost elaborată teza pentru a

identifica acele capabilităţi militare şi economice necesar a fi dezvoltate pentru

contracararea eficientă a efectelor războiului hibrid în spaţiul euro-atlantic.

Pentru îndeplinirea scopului cercetării am cercetat conceptele şi teoriile

elaborate în disciplinele de ştiinţe militare, ştiinţe economice, relaţii internaţionale şi

politicile de dezvoltare a capabilităţilor din cadrul NATO şi UE. Am oferit o nouă

perspectivă privind direcţiile de dezvoltare a capabilităţilor bazate pe analiza mediului

de securitate internaţional strategiilor de securitate ale statelor membre ale spaţiului

euro-atlantic şi identificării efectelor posibile de manifestare a războiului hibrid.

Prin elaborarea lucrării am dorit să oferim o analiză a mediului internaţional de

securitate ce poate duce la apariţia Războiul hibrid. În acest sens prin identificarea

pericolelor, riscurilor şi ameninţărilor la care spaţiul euro-atlantic am oferit soluţii

pentru diminuarea vulnerabilităţilor. Dezvoltarea capabilităţilor militare şi economice

adecvate pot contracara eficient acţiunile războiului hibrid în acest spaţiu.

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

16 din 16

În suportul argumentativ şi explicativ al demersului nostru ştiinţific am utilizat 17

anexe, reprezentând extrase din acte normative, scheme, grafice şi parte dintre ele

reprezentând creaţii proprii. Prezentul demers ştiinţific s-a concretizat într-o lucrare de

332 de pagini, cu un solid aparat ştiinţific, concretizat în 279 de note de subsol, care fac

trimiteri la o bibliografie ce constă dintr-un un număr de 17 legi şi acte normative, 10

Doctrine, regulamente, manuale, 10 Dicţionare şi enciclopedii, 39 lucrări generale, 40

lucrări de autori străini, 40 reviste, 46 Site-uri INTERNET.. Sursele bibliografice

studiate reprezintă lucrări relevante şi de notorietate, cuprinzând cu precădere surse

deosebit de recente, care dovedesc interesul şi implicarea autorului în demersul ştiinţific

asumat.