REZUMAT AL TEZEI DE DOCTORAT CU TITLULInserţia valorilor moral-religioase în sfera comportamentelor şi a relaţiilor

interumane (cu aplicare la grupurile de adolescenţi)

Coordonator, prof. univ. dr. Pantelimon GoluDoctorand, lect. univ. drd. Daniel-Sorin Duţă

CUPRINS1.Perioada adolescenţei. Delimitări conceptual2.Valorile morale şi religioase. Fundamente teoretice3.Aspecte psihosociale ale comunicării morale şi religioase4.Scopul şi obiectivele cercetării5.Designul cercetării6. Cercetare exploratorie 7. Valorile morale şi religioase în relaţie cu sistemul de personalitate al adolescenţilor. Cercetare constatativă8. “Locul unde se nasc valorile" – analiză şi intervenţie

DELIMITĂRI CONCEPTUALE Valoarea reprezintă „relaţie socială în care se exprimă preţuirea acordată unor obiecte

sau fapte (naturale, sociale, psihologice) în virtutea unor corespondenţe a însuşirilor lor cu trebuinţele sociale ale unei comunităţi umane şi cu idealurile acesteia." (Dicţionarul de filosofie, 1978, p.754)

Din punct de vedere psihologic, valoarea este definită ca „ proprietate a ceva, relaţie subiectiv - obiectivă de natură socioculturală, pretinzând semnificaţii şi indicând preţuire sau apreciere." (Paul Popescu Neveanu- Dicţionarul de psihologie)

Sunt acceptate şi interiorizate inegal de către membii comunităţii Prezintă o ierarhizare în funcţie de cultura şi educaţia individului Supuse transformărilor socio-culturale : „Scimbări valorice dictate de însăşi trecerea

de la o societate comunistă totalitară, nedemocratică în esenţa ei, la un regim politic şi social democratic şi pluralist”. (Petre, Balica, & Banciu, 2002, p. 10)

Atașate unor subculturi specifice

SCOPUL:Delimitarea atitudinilor faţă de principalele valori morale şi religioase în adolescenţă şi a relaţiilor dintre acestea şi diferiţi factori interpersonali şi de personalitate.

OBIECTIVELE: Evaluarea nivelului atitudinii adolescenţilor faţă de principalele valori morale şi

religioase; Identificarea relaţiilor dintre atitudinile cu privire la valorile moral-religioase şi

factorii de personalitate ai adolescenţilor; Evidenţierea influenţei tipului de instituţie de învăţământ urmată asupra structurii

atitudinilor faţă de principalele valori moral – religioase; Explorarea specificului atitudinilor faţă de valorile morale şi religioase ale

adolescenţilor în funcţie de o serie de variabile demografice.

1

DESIGNUL CERCETĂRII

Etapa 1: Cercetare exploratoriePrima etapă a studiului a fost una de natură calitativă, exploratorie, care a urmărit identificarea conţinuturilor domeniului moral – religios al instanţelor psihice în adolescenţă şi conturarea principalelor valori care constituie fundamentul dezvoltării spiritual – morale în acest stadiu ontogenetic.

Etapa 2: Valorile morale şi religioase în relaţie cu sistemul de personalitate al adolescenţilor. Cercetare constatativăA doua etapă a presupus o cercetare cantitativă şi constatativă care a avut ca scop identificarea structurii şi frecvenţei principalelor atitudini faţă de valorile moral-religioase dar şi relaţiile dintre acestea şi delimitarea locului acestora în sistemul de personalitate al adolescenţilor.

Etapa 3: "Locul unde se nasc valorile" – analiză şi intervenţieEtapa finală a studiului a presupus o cercetare cu caracter cvasi experimental, care a urmărit efectele unei intervenţii modelatoare asupra atitudinii adolescenţilor cu privire la principalele valori moral – religioase.

IPOTEZELE CERCETĂRII1. Presupunem că adolescenţii prezintă un nivel mai ridicat al atitudinilor faţă de valorile

morale comparativ cu valorile religioase.2. Pentru subiecţii care şi-au dezvoltat valorile morale, religioase şi moral-religioase, ne

putem aştepta la niveluri ridicate ale unor factori de personalitate ca: agreabilitate, deschidere şi conştiinţă.

3. Este de aşteptat ca subiecţii care prezintă un nivel ridicat al valorilor morale, religioase şi moral-religioase să prezinte tendinţe internaliste în ceea ce priveşte locul controlului.

4. Presupunem că există o relaţie de interdependenţă între valorile morale, religioase şi moral-religioase ale adolescenţilor şi modul în care se raportează ei la propria existenţă în raport cu lumea exterioară.

5. Presupunem că orientarea confesională sau nonconfesională a instituţiei de învăţământ, să le influenţeze atitudinea faţă de valorile morale, religioase şi moral-religioase.

6. Presupunem existenţa unor diferenţe între subiecţii de sex masculin şi cei de sex feminin în ceea ce priveşte valorile morale, religioase şi moral-religioase.

7. Presupunem că mediul de rezidenţă al adolescenţilor poate să influenţeze semnificativ atitudinile faţă de valorile morale, religioase şi moral-religioase

Rezultatele cercetării etapa 1• În urma analizei de conţinut valorile exprimate au putut fi organizate în trei categorii:

• valori morale (10), • valori religioase (10) • valori moral-religioase (5).

• Faza de validare prin proba experţilor, la care au participat 5 psihologi, 3 filozofi şi 2 teologi

• Au fost incluşi în această fază preliminară un nr de 60 de subiecţi, repartizaţi în mod egal în 3 focus-grupuri

Valori morale: prietenie, dragoste, intimitate, sinceritate, sacrificiu, modestie, responsabilitate, hărnicie, creativitate, optimism.

2

Valori moral - religioase: fericire, speranţa, iertare, altruism, toleranta.Valori religioase: Dumnezeu, credinţa, rugăciune, biserica, biblia, închinare, slujba, păcat, pocăit, icoana.Număr subiecţi: 447 elevi Vârsta subiecţilor: 15 - 19 ani Profil de studii: 35,4% uman şi 64,6% real. Distribuţia subiecţilor în funcţie de sex şi mediu de provenienţă: 229-fete, 175-băieţi, 292-urban, 112-ruralMetode de culegere a datelor etapa a 2-a

Scala existențială (Existenzskala), instrument construit de A. Längle şi C. Orgler, adaptată în limba română de Monica Albu şi Diana Pamfil

Inventar de personalitate Neo Pi-r autori: Costa, P. şi McCrae, R. – factorii: deschidere, agreabilitate şi conştiinţă.

Chestionar Locul Controlului (Locus of Control Scale) elaborat de Stephen Nowicki B. Strickland) ), adaptat pe populaţie românească de Septimiu Chelcea

Inventarul de valori, instrument de construcţie proprie, elaborat în etapa anterioară a studiului. Organizat în jurul a trei factori (valori morale, valori moral-religioase şi valori religioase), inventarul cuprinde 25 de itemi corespunzători unor valori diferite pe care subiecţii trebuie să le evalueze în funcţie de relevanţa acestora pentru propria existenţă

Concluziie cercetării etapa a 2-a1. Prima ipoteză. există diferenţe semnificative între diferitele categorii de valori ale adolescenţilor (F(2,732)=32,745 p<0,05). Aceste diferenţe se manifestă atât între nivelul valorilor moral-religioase şi cel al valorilor morale (F(1,366)=6,06 p<0,05) cât şi între nivelul valorilor religioase. 2. La a doua ipoteză putem concluziona că investigaţiile asupra implicaţiilor sistemului valoric individual asupra personalităţii adolescenţilor au evidenţiat o serie de relaţii şi diferenţe specifice. Consolidarea valorilor morale,moral-religioase şi religioase este asociată într-o măsură mai mare dezvoltării unor factori de personalitate deschidere, agreabilitate şi conştiinţă cu faţetele lor.3. În ceea ce priveşte ipoteza trei ce presupune că subiecţii care prezintă un nivel ridicat al valorilor morale, religioase şi moral-religioase să prezinte tendinţe internaliste în ceea ce priveşte locul controlului, obsevăm din cercetare că:nu există diferenţe semnificative statistic (p>0,05) între subiecţii care prezintă un nivel ridicat şi cei care prezintă un nivel scăzut al valorilor morale, moral-religioase şi religioase în ceea ce priveşte locul controlului. Poate sugera faptul că reprezintă o dimensiune stabilă deja la vârsta adolescenţei. 4. În ceea ce priveşte cea de a patra ipoteză care presupune că există o relaţie de interdependenţă între valorile morale, religioase şi moral-religioase ale adolescenţilor şi modul în care se raportează ei la propria existenţă în raport cu lumea exterioară, observăm din cercetare că există diferenţe semnificative statistic al valorilor morale în ceea ce priveşte autotranscederea (t(384)=2,73 p<0,01), ce sugerează o capacitate mai redusa de a participa emoţional, de a fi impresionaţi de valori, de a "simţi valorile" în schimb la valorile moral-religioase şi religioase nu există diferenţe semnificative statistic (p>0,05).5. A cincea ipoteză care presupune că există diferenţe semnificative statistic între subiecţii care urmează cursurile unei instituţii de învăţământ confesional şi cei care urmează cursurile unei instituţii neconfesionale de învăţământ în ceea ce priveşte valorile morale, moral-religioase şi religioase este confirmată.6. În ceea ce priveşte ipoteza a şasea s-a presupus existenţa unor diferenţe între subiecţii de sex masculin şi cei de sex feminin în ceea ce priveşte valorile morale, religioase şi moral-

3

religioase în sensul unei interiorizări mai puternice a acestor categorii de valori în rândul fetelor, observăm din cercetare că este confirmată.7. La ipoteza a şaptea există diferenţe semnificative între subiecţii din mediul rural şi urban decât la nivelul valorilor religioase.

Etapa a 3-a „Locul unde se nasc valorile”Scopul: evidenţierea valenţelor formative ale intervenţiilor sistematizate de tipul seminariilor şi dezbaterilor asupra valorilor morale şi religioase ale adolescenţilor.

Obiective:• Studierea transformărilor apărute în ceea ce priveşte atitudinile faţă de valorile moral-

religioase în urma intervenţiei sistematizate care vizează dezbaterea valorilor morale de nivel general şi redefinirea acestora prin punerea în comun a experienţelor personale şi de grup

• Explorarea relaţiilor dintre valorile adolescenţilor şi modelele valorice parentale aşa cum sunt ele percepute de către adolescenţi;

• Investigarea influenţelor surselor de informare şi a specificului acestora asupra atitudinilor adolescenţilor faţă de valorile morale şi religioase.

• De asemenea, ca un obiectiv adiţional, s-a urmărit relaţia dintre valorile personale ale adolescenţilor şi modelele valorice parentale.

Ipotezele la etapa „Locul unde se nasc valorile”1. Este de presupus că există diferenţe semnificative între atitudinile subiecţilor faţă de valorile morale şi religioase în faza test şi retest, în urma desfăşurării programului de intervenţie "Locul unde se nasc valorile".2. Se presupune că atitudinile subiecţilor faţă de valorile morale şi religioase înainte de desfăşurarea proiectului de intervenţie sunt semnificativ diferite de cele ale părinţilor lor. 3. Ne aşteptăm ca sursele predilecte de informare ale subiecţilor să le influenţeze semnificativ atitudinile faţă de valorile morale şi religioase în faza iniţială.• Numărul de subiecţi – 90• Vârsta cuprinsă între 15 - 18 ani• Recrutaţi din cadrul Liceului Tudor Vladimirescu Bucureşti, printr-o modalitate de

eşantionare empirică în care clasele de elevi au servit drept unităţi tip.• Subiecţii din lotul experimental (44) au participat la proiectul "Locul unde se nasc

valorile“.• Subiecţii din lotul de control 46 au fost testaţi cu aceleaşi instrumente ca şi cei din

lotul experimental, fără a participa la activităţile proiectului de intervenţie.

Designul cercetării la „Locul unde se nasc valorile”Lotul experimental cât şi cel de control au participat la două situaţii de testare: situaţia pretest şi post test. Între cele două momente de testare, lotul experimental a participat la o serie de activităţi organizate în cadrul proiectului de intervenţie "Locul unde se nasc valorile". În prima fază care a constituit momentul iniţial de testare (aspect constatativ), au fost utilizate o serie de instrumente de culegere a datelor, de construcţie proprie, care au avut ca temă valorile proprii şi ale părinţilor dar şi sursele principale de informare ale adolescenţilor:

1. Inventar de valori: instrument construit în prima etapă a cercetării 2. Inventar valori părinţi: conţinutul acestui de-al doilea instrument este identic cu

primul, consemnul fiind acela de a evalua valorile părinţilor conform importanţei pe care aceştia le-o acordă.

4

3. Chestionar discrepanţe valori: un instrument alcătuit din 8 itemi, care are ca temă principală relaţia dintre valorile personale şi cele ale părinţilor, prietenilor şi ale altor persoane semnificative.

4. Chestionar media: instrument construit special pentru această etapă a cercetării cu scopul de a investiga principalele surse de informare ale adolescenţilor şi tipurile de activităţi efectuate în legătură cu sursele.

Rezultate la cercetarea „Locul unde se nasc valorile”1.Prima ipoteză presupune că există diferenţe semnificative între atitudinile subiecţilor faţă de valorile morale şi religioase în faza test şi retest, în urma desfăşurării programului de intervenţie "Locul unde se nasc valorile". Această etapă de cercetare a demonstrat eficienţa intervenţiilor formative sistematizate în asimilarea şi consolidarea valorilor.2. A doua ipoteză presupune că atitudinile subiecţilor faţă de valorile morale şi religioase înainte de desfăşurarea proiectului de intervenţie sunt semnificativ diferite de cele ale părinţilor lor.Rezultatele cercetării au evidenţiat rolul esenţial al valorilor parentale, care nu sunt percepute ca fiind antagonice sau în conflict cu sistemul valoric personal. Dimpotrivă, valorile parentale sunt evaluate pozitiv de către adolescenţi, rezultatele cercetării ilustrând stabilitatea şi consistenţa acestora.3.A treia ipoteză presupune că sursele predilecte de informare ale subiecţilor să le influenţeze semnificativ atitudinile faţă de valorile morale şi religioase în faza iniţială.

a) Există o influenţă semnificativă statistic a tipurilor de activităţi desfăşurate pe internet asupra valorilor religioase. (F(6,81)=2,88 p<0,05).

b) b) Există diferenţe semnificative statistic (t(85)=2,11 p<0,05) între subiecţii care petrec mult timp şi cei care petrec puţin timp jucând jocuri computerizate în ceea ce priveşte valorile moral-religioase.

5