rezumat sigmund freud

3
sigmund Freud (n. 6 mai 1856 , Freiberg , astăzi Pribor /Republica Cehă - d. 23 septembrie 1939 , Londra ) a fost un medic neuropsihiatru evreu austriac, fondator al şcolii psihologice de psihanaliză . Principalele teorii ale acestei scoli sunt fondate pe urmatoarele ipoteze: Dezvoltarea umană este înţeleasă prin schimbarea zonei corporale de gratificare a impulsului sexual. Aparatul psihic refulează dorinţe, în special cele cu conţinut sexual şi agresiv, acestea fiind conservate în sisteme de idei inconştiente. Conflictele inconştiente legate de dorinţele refulate au tendinţa de a se manifesta în vise, acte ratate şi simptome. Conflictele inconştiente sunt sursa nevrozelor . Nevrozele pot fi tratate, cu ajutorul metodei psihanalitice, prin aducerea în conştient a dorinţelor inconştiente şi refulate. Freud este considerat a fi părintele psihanalizei iar lucrările sale introduc noţiuni precum inconştient, mecanisme de apărare, acte ratate şi simbolistica viselor. ii Prima lucrare publicată de Freud, Zur Auffassung der Aphasien ("Concepţii asupra afaziei") (1891), trata problema tulburărilor de vorbire apărute în urma unei leziuni organice a creierului. După o nouă lucrare în domeniul neurologiei, Die infantile Cerebrallähmung ("Paralizia cerebrală infantilă") (1897), Freud s-a dedicat cu exclusivitate cercetărilor privind explicarea tulburărilor psihice pe baze psihologice, ceea ce a dus la elaborarea conceptului de "psihanaliză" (1896). Freud explică apariţia manifestărilor nevrotice, în special ale isteriei, datorită refulării unor traume emoţionale,

Upload: stefanca-florentina

Post on 17-Dec-2015

3 views

Category:

Documents


1 download

DESCRIPTION

psihologie

TRANSCRIPT

sigmund Freud (n

sigmund Freud (n. 6 mai 1856, Freiberg, astzi Pribor/Republica Ceh - d. 23 septembrie 1939, Londra) a fost un medic neuropsihiatru evreu austriac, fondator al colii psihologice de psihanaliz. Principalele teorii ale acestei scoli sunt fondate pe urmatoarele ipoteze:

Dezvoltarea uman este neleas prin schimbarea zonei corporale de gratificare a impulsului sexual.

Aparatul psihic refuleaz dorine, n special cele cu coninut sexual i agresiv, acestea fiind conservate n sisteme de idei incontiente.

Conflictele incontiente legate de dorinele refulate au tendina de a se manifesta n vise, acte ratate i simptome.

Conflictele incontiente sunt sursa nevrozelor.

Nevrozele pot fi tratate, cu ajutorul metodei psihanalitice, prin aducerea n contient a dorinelor incontiente i refulate.

Freud este considerat a fi printele psihanalizei iar lucrrile sale introduc noiuni precum incontient, mecanisme de aprare, acte ratate i simbolistica viselor.iiPrima lucrare publicat de Freud, Zur Auffassung der Aphasien ("Concepii asupra afaziei") (1891), trata problema tulburrilor de vorbire aprute n urma unei leziuni organice a creierului. Dup o nou lucrare n domeniul neurologiei, Die infantile Cerebrallhmung ("Paralizia cerebral infantil") (1897), Freud s-a dedicat cu exclusivitate cercetrilor privind explicarea tulburrilor psihice pe baze psihologice, ceea ce a dus la elaborarea conceptului de "psihanaliz" (1896).

Freud explic apariia manifestrilor nevrotice, n special ale isteriei, datorit refulrii unor traume emoionale, ascunse n incontient. Ca tratament recomand transpunerea pacientului n stare de hipnoz, cu ajutorul creia tririle emoionale refulate sunt din nou aduse la suprafaa contiinei i n felul acesta, conflictele, prelucrate n mod contient, nu mai provoac tulburri psihice. ntre 1895 i 1900 Freud a formulat cea mai mare parte a concepiilor sale, care formeaz nucleul psihanalizei n teorie i practic. El renun la metoda hipnozei, prefernd expunerea spontan de ctre pacient a amintirilor sale, nc din perioada copilriei, n timpul edinelor de psihanaliz, sub forma aa zisei "asociaii libere". n felul acesta psihanalistul l ajut s-i clarifice contient experienele conflictuale, care stau la baza tulburrilor nevrotice.

Cu ajutorul asociaiilor libere gsete calea de ptrundere ctre procesele petrecute n incontient, ceea ce l-a condus i la explicarea semnificaiei viselor i a actelor ratate ("lapsusuri"). Prin interpretarea viselor a ajuns la formularea conceptului de sexualitate infantil i a "complexului Oedip", care ar sta la baza legturilor erotice incontiente ale copilului cu printele de sex opus. Aceste puncte de vedere din concepia freudian au fost i rmn foarte controversate.

n 1902, Freud este numit profesor la Universitatea din Viena. n jurul su s-a format un cerc de discipoli, ca Alfred Adler, Eugen Bleuler, Carl Gustav Jung i Ernest Jones, care i-au preluat i i-au dezvoltat mai departe teoriile. n 1910 a fost creat Societatea Internaional de Psihanaliz, cu extindere n special n America. Pe baza reprezentrilor sale, Freud a ncercat s explice i unele fenomene sociale i culturale, ca religia, mitologia, arta i literatura. Dup ocuparea Austriei de naziti Freud se refugiaz cu ntreaga familie la Londra, unde moare n urma unui cancer al maxilarului n 1939.

Contribuia esenial a lui Sigmund Freud const n punerea n eviden a existenei i aciunii incontientului n viaa psihic i n explicarea pe aceast baz a personalitii umane. n plus, a dezvoltat o nou teorie (teoria psihanalitic), precum i o metodologie terapeutic aferent, care - n forma iniial sau modificat - urmrete ameliorarea funcionrii psihice, uneori cu aplicaii n patologiile mentale.