sigmund freud interpretarea viselor

7/21/2019 SIGMUND FREUD Interpretarea Viselor

http://slidepdf.com/reader/full/sigmund-freud-interpretarea-viselor-56d9ec1fd5733 1/31

SIGMUND FREUDInterpretarea viselor

Traducere de Nicolae AnghelEditura Măiastra Bucureşti- l!

Intr-o epocă, pe care o putem numi preştiinţifică, umanităţii nu-i era greu să-şiinterpreteze visele. Cei care şi le aminteau la trezire, le considerau ca o manifestare binevoitoare sau ostilă a puterilor superioare, zei sau demoni. Odat ă cu naştereaspiritului ştiinţific toată această ingenioasă mitologie a fost devansată de psihologieşi, in zilele noastre toţi savanţii, cu excepţia unui mic număr, sint de acord să atribuievisul activităţii psihice a insuşi celui care doarme.otodată, ipoteza mitologică fiind respinsă, a devenit necesar să se cautevisului noi interpretări. In ce condiţii se produce visul ! Care sint relaţiile sale cuactivitatea psihică din starea de veghe ! Cum s int susceptibile excitaţiile venite din

exterior să-l influenţeze pe cel care doarme ! "e unde provin aceste detalii care, prea adesea, repugnă gindirii omului treaz şi această discordanţă intre mi#loacele deexpresie ale visului şi stările afective care-l intovărăşesc ! "e unde vine, in cele dinurmă, instabilitatea visului ! "e ce la trezire el este respins de c ătre gindire ca unelement străin şi se şterge, integral sau parţial, din memorie ! $ceste intrebări, carede secole cer un răspuns, n-au găsit pină azi unul satisfăcător.%roblema care ne interesează in primul rind, cea a semnificaţiei visului, se prezintă sub două aspecte& se caută semnificaţia visului din punct de vedere psihologic şi locul iui in seria fenomenelor psihice' mai mult, se doreşte să se afledacă visul este susceptibil de interpretare şi dacă conţinutul visului, ca orice alt produs psihic căruia am fi tentaţi să-l asimilăm, prezintă un (sens(.

Considerind starea actuală a problemei, ne aflăm in prezenţa a trei tendinţe distincte.%rima, care pare să fie un ecou tirziu al epocii in care visului i se atribuia oorigine su"ranaturală# $şi găseşte expresia la un anumit număr de filosofi. %entruei# producerea visului şi-ar avea principiul $ntr-o stare specială a activităţii psihice.$ceasta ar fi un gen de inălţare a sufletului la o stare superioara. $ceasta este# spreexemplu, opinia lui )chubert& &%rin vis, s"iritul se eliberează de obstacolele naturiiexterioare, su'letul scapă de lanţurile senzualităţii(.*Fără a (erge at$t de departe,alţii afirmă totuşi că v#sele+#int, $n esen)ă# excit#aţu #s#hice, că sint manifestări aleanu(itor 'or)e psihice pe care starea de veghe le impiedică să se dezvolte liber.apt este că in anumite domenii *s"re exemplu, cel al memoriei/ ma#oritateaobservatorilor atribuie manifestărilor visului o superioritate evidentă.In ceea ce ii priveşte pe medicii care scriu despre vis, ei profeseaz ă, ingeneral, o opinie diametral opusă celei a filosofilor. 0i acordă cu greu visului valoareaunui fenomen psihic. 0l11ar fi provocat, dup ă ei, de către excitaţiile corporafe şisenzoriale pe care le resimte cel care((doarme, at it2de Ia lumea (exterioară cit şi dela propriile organe interne. In acest caz, con ţinutul visului ar fi, deasemenea, lipsit desens şi la fel de imposibil de interpretat ă precum notele scoase la intimplare peclaviatură de către o mină neexperimentată in muzică, iar definiţia visului ar fi, pur şisimplu, aceasta& (3n proces material totdeauna inutil şi foarte adesea morbid( 45ing/.



oate semnele caracteristice ale visului se explic ă atunci prin activitatea incoerent ă aanumitor grupuri de celule care r ămin in stare de veghe in creier, sub imperiulacestor excitaţii fiziologice, in timp ce restul organismului se află cufundat in somn.6entimentul popular, influenţat mediocru de către aceste aprecieri ale ştiinţei şi puţin riguros cu privire la originile profunde ale visului, se incăpăţinează in antica sa

credinţă. %entru el, visul are un sens şi acest sens ascunde o previziune78 %entru a oelibera din conţinutul visului, care este adeseori mult prea confuz şi misterios, estenecesar să se aplice anumite procedee de interpreta re, iar aceste procedeeconstau, in general, in inlocuirea conţinutului visului, aşa cum a rămas el in memorie, printr-un alt conţinut. ranspunerea se poate face in amănunt, cu a+utorul unei(chei( care nu trebuie să varieze. 6e "oate# dease(enea# $nlocui dintr-o dataobiectul esenţial al visului printr-un alt obiect 'a)a de care primul n-ar fi decit.simbolul.Oamenii serioşi zimbesc la aceste copilării, căci noi şti( cu to)ii că &a ,isa $nsea(nă a te $nşela&

II9are mi-a fost surpriza cind, intr-o zi, am remarcat că cea mai corectăconcepţie despre vis nu trebuie căutată la medici ci la profani, unde ea r ămine incăascunsă, pe #umătate, de superstiţie: In ceea ce priveşte visul, am a#uns la concluziineprevăzute, care mi-au fost oferite de o nouă investigaţie psihologică, aceeaşi caremi-a adus mari servicii in tratamentul angoaselor, obsesiilor, ideilor delirante şi a altor conflicte şi care, de atunci, a fost adoptat ă sub numele de (psihanaliză( de către ointreagă şcoală de cercetători. 9a#oritatea acestor practicieni nu au putut s ă nurecunoască numeroase analogii intre vis şi tulburările psihologice de toate genurilecare se constată in starea de veghe. ;i s-a părut deci interesant să aplicăm

imaginilor visului acelaşi procedeu de investigaţie care şi-a dovedit virtuţile faţă deimaginile psihopatice. Ideile de angoasă şi ideile de obsesie sint străine uneiconştiinţe normale, exact cum sint visele faţă de o conştiinţă in stare de veghe.Originea lor, ca şi cea a visului, se cufundă incă in inconştient. "acă s-a apreciatdrept interesant, din punct de vedere practic, studiul naşterii şi dezvoltării acestor imagini psihopatice, aceasta s-a datorat faptului că a fost demonstrat experimental c ăeste suficientă descoperirea căilor inconştiente prin care ideile morbide ale unuiindivid intilnesc restul conţinutului lui psihic pentru ca simptomul nevrotic s ă fierezolvat şi ca ideea morbidă să devină complet reprimabilă. %sihoterapiei i sedatorează, deci, procedeul de care mă folosesc pentru a rezolva problema visului.$cest procedeu este uşor de descris, dar aplicarea sa necesită experienţă şi abilitate.6ă presupunem că avem de-a face cu un bolnav afectat de ideea de angoas ă. II vominvita să-şi fixeze atenţia asupra acestei idei, dar nu cum a făcut-o in alte rinduri, casă bată cimpii, ci pentru a-i scruta cu claritate toate feţele şi a-i destăinui medicului,fără rezervă, orice ii va trece prin minte. Cel mai adesea, bolnavul incepe prin arăspunde că atenţia sa este incapabilă să sesizeze ceva. rebuie să fie contrazis şisă i se afirme energic că este imposibil să nu i se prezinte nici un fel de imagini. 6i,de fapt, se va a#unge cur ind să se producă o mulţime de idei şi de asociaţii de idei'dar ele vor fi, cu regularitate, precedate de o remarc ă a pacientului prin care el le va



declara absurde sau insignifiante, ori va pretinde c ă ele i-au venit in minte dinintimplare, fără să fie legate prin ceva cu tema propus ă. 6e observă atunci că, inmod sigur, tocmai această autocritică este cea care l-a impiedicat pe bolnav să-şiexteriorizeze imaginile sau chiar să le conştientizeze. "acă poate fi convis ca,renunţind la criticarea ideilor sale, s ă continue pur şi simplu să enunţe toate

asociaţiile, pe care un efort susţinut al atenţiei-le face să-i vină in minte, se obţine unmaterial psihic care se află in legătură directă cu ideea morbidă iniţială şi permitedescoperirea asociaţiilor existente intre această ideeşi viaţa psihică a bolnavului,graţie cărora medicul va sfirşi prin a inlocui ideea morbidă cu o idee nouă, adaptatăexact cerinţelor psihologice ale pacientului său. ;u este locul aici pentru a se examina ipotezele pe care se bazeaz ă aceastăexperienţă, nici concluziile care se -desprind din faptul că ea este infailibilă. 0stesuficient să spunem că fixindu-ne atenţia asupra asociaţiilor (involuntare(, asupracelor (care ne impiedică să gindim(, asupra celor pe care autocritica se gr ăbeşte săle respingă ca fiind insignifiante obţinem, alături de ideea morbidă, un material carene va permite s-o eliminăm. "acă se incearcă procedeul de către cineva asupra sa

insuşi, cel mai bun mi#loc de a sus ţine experienţa este acela de a nota in scris, pemăsură ce se prezintă, ideile a căror apariţie nu se explică.$ş vrea acum să arăt rezultatul la care se poate a#unge aplic ind această metodă lainterpretarea visului. In principiu, orice vis s-ar preta in mod egal la demonstraţiamea, dar eu prefer, din diferite motive, s ă-l aleg pe cel pe care l-am avut noapteatrecută.0ste scurt,ceea ce ne permite să-l folosim şi ceea de am reţinut din el esteabsurd şi confuz, aşa cum am dorit. lata conţinutul acestui vis pe care l -am notatimediat după trezire&O reuniune la o masă - sau la o (asa de restaurant Se ser,e şte piure des"anac Doa(na E. este aşe/ată lingă mine şi este $ntoarsă $n $ntregi(e s"re(ine 0a $(i pune familiar mina pe genunchi 0u 'ac un gest "entru a-i $nde"ărta

($na Atunci ea $(i s"une0 &A)i a,ut $ntotdeauna ochi at$t de 'ru(oşi& Si eudisting# con'u/# ce,a care seamănă cu un desen re"re/ent$nd doi ochi sausticlele unei perechi de ochelari.Iată visul, sau cel puţin, iată ce am putut eu să notez.. II găsesc obscur,insignifiant şi aproape surprinzător. "oamna 0.<. este o persoan ă cu care eu am -avut vagi relaţii de prietenie şi cu care, după cite ştiu, n-am dorit să am altele. 0stemultă vreme de cind n-am mai văzut-o, şi nu cred să fi auzit vorbindu-se de ea inultimul timp. ;u intilnesc, in desfăşurarea acestui vis, nici o urmă de afectivitate.Cu cit reflectez mai mult asupfa lui, cu atit imi pare mai puţin inteligibil. rebuie să procedez acum la examenul meu introspectiv şi să notez, fără părtinire, dar şinecritic, ideile care-mi vor veni in minte. "ar nu-mi trebuie mult timp pentru a-mi daseama că această muncă este mult mai uşoară dacă descompun mai intii visul şielementele sale şi dacă grupez, in #urul acestor fragmente izolate, ideile care seleagă intre ele.=euniune, 9asă sau Masă la restaurantI(i amintesc mai intii incidentul cucare s-a incheiat seara de ieri. %e cind plecam de la o mică reuniune in tovărăşiaunui prieben, acesta s-a oferit să ia o maşină şi să mă conducă acasă. (imi place aşade mult, adăugă el, inventarea taximetrului. II cauţi din ochi, il ocupi, te indepărtezi...("upă ce am urcat in maşină şi şoferul -a potrivit in aşa fel geamul incit să se poată



vedea suma taxată, >? helleri, am reluat glumind& ($bia ne -am aşezat şi iată-neindatoraţi. aximetrul este ca masa la restaurant, simţi că devii avar şi egoist, obligatfiind să te gindeşti la suma care creşte. 0a creşte prea repede şi ţi-e teamă că n-osă-ţi a#ungă banii. <a masă la restaurant am intotdeauna această preocupare puţincomică de a nu lăsa preţul consumaţiei să se stabilească in detrimentul meu(. 6i

am citat, recunosc, fără cine ştie ce legătură, două versuri ale lui @oethe&(Aoi ne daţi viaţă, voi ne lăsaţi ca, săraci, să contractăm o datorie...(O a doua idee relativă la masa la restaurant& cu8 c iteva săptămini in urmă,aflindu-mă la masă intr-un han din Brol, am avut o discu ţie cu soţia mea. 9i-adisplăcut că ea făcea oferte de vinzare unor persoane cu care eu vroiam cu orice preţ să evit relaţiile comerciale. $m rugat -o să nu le dea atenţie acelor străini şi să seocupe de mine. $ici imi pare că, intr-un fel sau altul, mă simţisem frustrat de masaaceea. Ceea ce mă frapează acum,deasemenea, este contrastul dintre atitudineasoţiei mele la acea masă şi cea pe care a luat-o in vis doamna 0.<. care seintorsese in intregime spre mine.$ltă remarcă& acest detaliu din visul meu este reproducerea unei mici scene

care a avut loc intre soţia mea şi mine pe vremea cind eu ii făceam curte pe ascuns.0a mă mingiiase pe sub masă, ca răspuns la o scrisoare in care o cerusem incăsătorie. In vis, persoana străină 0.<. este cea care o inlocuieşte pe soţia mea."oamna 0.<. este fiica unui om c ăruia eu i-am datorat cindva bani. $icidescopăr o relaţie nebănuită intre detaliile visului meu şi ideile pe care el mi letrezeşte.-pc*##nnăreş3lanţul asociailo#care porneşte de la unuldintre2elementele2 vsului, te2găseşti condus element. $ltespus2există fntreideile stimulate de vis legături care nu sint discernabile in visul insuşi.Cind o persoană pare să conteze pe serviciile alteia, f ără să-şi dea ea insăşicea mai mică osteneală, in ce termeni se obişnuieşte să i se reproşeze ! I se spune&(Credeţi că sintem aici pentru ochii dumneavoastr ă frumoşi !( $stfel incit, cuvintele

pronunţate in visul meu de doamna 0.<.& ($ţi avut intotdeauna ochi atit de frumoşi(,nu semnifică altceva decit& (Ceea ce s-a făcut, s-a făcut din dragoste pentrudumneavoastră' aţi avut intotdeauna gratuit ceea ce v -aţi dorit(. 5ineinţeles că esteadevărat contrariul. %rietenii mei m-au făcut intotdeauna să plătesc scump serviciilelor.Iată de ce curii sa gratuită cu maşina, ieri seara, cu prietenul meu, m-a frapat ca oimpre#urare de excepţie.%e de altă parte, celuilalt prieten, la care am fost ieri sear ă la cină, i-am fostadesea indatorat. Intr-o altă zi, am ratat o ocazie să mă achit faţă de el. ;u i-am făcutdecit un singur cadou, o cupă veche cu doi ochi pictaţi pe ea. 0a se numeşte(Ochială( şi te fereşte de deochi. %rietenul de care vorbesc este oculist. Ieri sear ă iamcerut, deasemenea, amănunte despre un bolnav pe care i -l trimisesem să-lconsulte intr-o problemă de ochelari.=emarcăm aici că aproape toate elementele visului meu se reg ăsesc inideile de mai sus. =ămine să ne intrebăm ce reprezintă piureul de spanacservit la masă. 0i bine, piureul evocă o altă scenă, care s-a petrecut intr-o altă zi lamine acasă, pentru că un copil - acela chiar poate să-şi revendice ochi frumoşi - arefuzat să manince piure. 0u, deasemenea, in copilărie aveam oroare faţă deaceastă legumă şi doar mai tirziu mi s-au schimbat gusturile şi amapreciat-o. $stfel incit, menţionarea acestei mincări ataşează la imaginea



băieţelului pe cea a propriei mele copil ării. (Consideră-te fericit că ai piure de spanac,spunea mama, care dezaproba aceste maniere, mul ţi copii ar fi foarte mulţumiţi săfie in locul tău(. $ceasta mă duce cu gindul la obligaţiile părinţilor faţă de copiii lor şicuvintele lui @oethe&(Aoi ne daţi viaţă,

7D Aoi ne lăsaţi ca, săraci, să contractăm datorii...(, alăturate de cele de maiinainte, dobindesc un sens nou. 6ă ne oprim şi să aruncăm o privireasupra rezultatelor la care am a#uns p ină aici. prin analiza acestui vis. $minceput prin a izola toate detaliile, rup ind astfel legătura care le alătura unul de altul.$poi, pornind de la fiecare din aceste detalii, am urmărit asociaţiile de idei care mi letrezea. $m obţinut, prin acest mi#loc, un ansamblu de g induri şi reminiscenţe, printre care am recunoscut un număr considerabil de elemente esenţiale ale vieţiimele intime. 9aterialul adus astfel la lumină, prin analiza visului, se găseşte in relaţiistrinse cu visul insuşi. "ar un simplu examen al conţinutului visului nu mi l-ar fidescoperit. Aisul era incoerent, neinteligibil şi lipsit de orice element afectiv. Inideile pe care eu le desfaşor in spatele său se simte, dimpotrivă, o afectivitate

intensă( şi bine motivată. $ceste idei se inlănţuie intr-o logică perfectă şi, in acesteasociaţii, imaginile care au cea mai mare importanţă se reproduc mai frecvent dec italtele. In conţinutul visului pe care l -am propus ca exemplu, unele dinaceste idei esenţiale nu sunt reprezentate& opoziţia dintre (interesat( şi(dezinteresat(, noţiunea de (datorie( şi cea de (cadou(. In acest ghem de ginduri caremi s-a relevat prin analiză aş putea, stringindmai tare firele, să arăt că ele tind toatecătre un nod unic. "ar, alături de interesele ştiinţei există interese personalecare-mi interzic formal să public o lucrare de acest gen. $r trebui pentru aceasta sădescopăr unele dintre sentimentele mele intime, care mi -au fost relevate prin analiză,dar pe care nu-mi place să mi le mărturisesc mie insumi. 0ste mai bine să tac. 6idacă sint intrebat de ce n-am ales un vis pe care să-l analizez fără rezerve, de o

manieră in care cititorul să pătrundă mai bine sensul şi legătura dintre ideile oferite,răspunsul este simplu& orice vis pe care aş fi putut să-l aleg s-ar reduce in cele dinurmă la aceleaşi elemente dificil de comunicat şi m-ar obliga la aceeaşi discreţie."ificultatea nu va fi mai mică dacă supun analizei visul unei persoane str ăine. $r trebui, cel puţin, ca aceasta să se facă in astfel de circumstanţe incit să pot ridicatoate vălurile fără a-l trăda pe cel care mi-ar fi comunicat visul.%ot de acum să concep visul ca un su1stitut al oric2rui con)inutsenti(ental şi intelectual al asocia)iilor de idei la care anali/a (-a 'ăcut săa+ung ;u ştiu incă prin ce proces aceste idei au dat na ştere visului, dar pot să afirmde#a că este o greşeală să nu se vadă in acesta decit un fenomen material fărăimportanţă pentru psihologie şi care nu are altă cauză decit activitatea persistentă aunor grupuri de celule in timpul somnului.=emarcăm aici că conţinutul visului este mult mai scurt dec it tot acest ansamblu deidei al căror substitut, pare să fie. In al doilea rind, analiza ne arată că ceea ce a provocat visul este o impre#urare insignifiantă din seara precedentă.5ineinţeles, eu n-aş vrea să trag concluzii generale din analiza unui singur vis. "ar cind experienţa imi va ară-ta că primul vis avut, deEndată ce -l supun analizei de mai sus,Emi dă Enlănţuiri de idei asemănătoare, că aceste idei nu numai că sEnt #udicios legate Entre ele,dar chiar reproduc parţial elementele visului, poate că at unci voi fi En drept să afirm că



asociaţiile de idei observate prima oară nu sEnt un efect pur al EntEmplării. 6i mă voi crede, poate, autorizat să stabilesc terminologia noii mele lucrlfri.Aisul, aşa cum l-am găsit En memoria mea, El opun materialului ca re-mi va fi mai tErziu oferitde analiză. %e primul El numesc conţinutul manifest al visului. %e cel de al doilea El numesc,fără altă distincţie prealabilă, conţinutul latent al visului.

9ă găsesc acum En faţa a două noi probleme pe care nu le -am formulat pEnă acum&F. %rin ce proces psihic conţinutul latent al visului s -a transformat En acestconţinut manifest pe care El găsesc En memoria mea la trezire !G. %entru care motive a fast găsită necesară această tra nsformare !%rocesul de transformare a visului latent En vis manifest El voi numi lucrarea visului. 9uncaopusă, cea care duce la o transformare En sens invers, o voi numi travaliul analizei. "ecelelalte probleme privind natura incitării la vis, originea materialului visului, sensul său probabil, funcţia sa, motivele care -l fac să fie uitat atEt de uşor mă voi ocupa mai tErziu, cEndvoi trece de la problema visului manifest la cea a conţinutului său latent.ăcEnd aceasta, voi evita cu cea mai mare gri#ă c onfuzia dintre visul manifest şi ideile latenteale visului, căci m-am gEndit adesea că dacă se EntElnesc En literatură atEtea date false şi

contradictorii despre viaţa visului, aceasta se datorează faotului că scriitorii ignoră cel maiadesea că visul conţine gEnduri latente şi că este important ca acestea să fie mai EntEi dega#ate prin analiză.

IIITrans'or(area gindurilor latente ale ,isului in con)inutul său (ani'est (erită să re)inăintreaga noastră aten)ie# deoarece ea este "ri(ul e3e("lu cunoscu t al (anierei in careun (aterial "sihic trece dintr -o 'or(ă de e3"resie "er'ect inteligi1ilă intr -o alta# lain)elegerea căreia noi nu a+unge( decit "rintr -o (uncă (etodicăRe'eritor la rela)iile care e3istă intre con)inutul latent al ,isului şi con)inut ul său

(ani'est# ,isele "ot 'i i("ăr)ite in trei categorii0- %e "ri(ul loc "lasă( ,isele clare şi re/ona1ile care "ar i("ru(utate direct din ,ia)anoastră conştientă Aceste ,ise se "roduc adesea Ele sint scurte şi nu ne interesea/ădeloc# "entru că ele n-au ni(ic care să sur"rindă# ni(ic care să 'ra"e/e i(agina)iaE3isten)a unor ase(enea ,ise este cel (ai 1un argu(ent contra teoriei care sus)ine că,isul ar 'i un "rodus al acti,ită)ii i/olate al citor,a gru"uri de celule Ele nu atestă in niciun 'el e3isten)a unei acti,ită)i "sihice reduse sau 4'rag(entate şi# totuşi# noi nu e/ită( săle recunoaşte( caracterele ,isului# nu le con'undă( niciodată cu "roduc)iile stării de,eghelţ %e locul secund a,e( gru"a , iselor re/ona1ile# al căror sens# oricit de clar# neuluieşte "entru că ni(ic# in ceea ce ne "ri,eşte# nu +usti'ică ast'el de "reocu"ări Acestaeste# s"re e3e("lu# ca/ul in care ,isă( că unul dintre "ărin)i# care ne este drag# (oarede ciu(ă# deşi n-a,e( nici un (oti, să ne te(e( de acest e,eni(en t sau să-l crede("osi1il Ne intre1ă( cu sur"rindere0 &De unde -(i "oate ,eni această idee 5& # In s'irşit# a treia gru"ă cu"rinde ,isele care sint6 li"sitg deo"otri,ă de sens şi clarita te7 care sintincoerente# o1scure ş'6a1surde D e alt'el# su1 această'or(ă ele se "re/intă cel (ai adesea şi "entru aceasta



("dicii# care nu atri1uie ,iselor decit o i("ortan)ă (ediocrH, refuză să vadă En ele altcevadecEt produsul unei activităţi psihice reduse. 6ă spunem En plus că, Entr-o manieră generală, rareori visele oarecum lungi şi neEntrerupte să nu prezinte unele trăsături de incoerenţă. 6e poate concluziona, din cele de mai sus, că opoziţiadintre conţinutul latent al visului şi conţinutul său manifest nu are importanţă dec Et pentru

visele din a doua şi Endeosebi din a treia categoriei $cestea sEnt cele En care se EntElnescenigmele care nu pot fi rezolvate * decEt Enlocuind conţinutul manifest cu conţinutul latent. [t

$naliza pe care am expus-o mai Enainte este aceea a unui vis din această categorie,deopotrivă confuz şi neinteligibil. "ar, En ciuda aşteptării noastre, ne -am lovit de motivelede discreţie care ne-au Empiedicat să dezvoltăm temeinic analiza noastră < şi, dupăcEteva Encercări de acelaşi gen, ne credem Endreptăţiţi să presupunem ceea ce #rmează&Intre caracterul con'u/ şi incomprehensibil al ,isului şi re/isten)a care se resi(te lade/,ăluirea gindirii latente e3istă un ra"ort secret şi necesar.Aom căuta să ştim de ce nat ură este acest raport, dar mai Enainte este de dorit să ne Endreptămatenţia spre visele mai simple din prima categorie, cele En care conţinutul manifest şiconţinutul latent se confundă de o asemenea manieră că lucrarea visului,pare aici nulă.

0xamenul acestor vise mai este necesar şi dintr -un alt punct de vedere. $cesta este tipul dupăcare se formează visele copiilor, vise coerente şi Entotdeauna perfect clare. In treacăt fie zis,acesta ar fi un motiv En plus de a nu reduce visul la o activitate parţial ă a creierului En somn,căci de ce această reducere a funcţiilor psihice ar fi proprie somnului adultului şi nu şi celui alcopilului ! otodată, procesele psihice F copil fiind extrem de simplificate, studiul lor ne pare a fi o pregătire necesară pentru studiul psihologiei adultului.Aoi da aici, ca exemple, cEteva vise ale copiilor pe care am avut posibilitatea să le culeg.O fetiţă de nouăsprezece luni este ţinută la regim o zi pentru că a vomitat dimineaţa. "upăspusele bonei, răul i-a fost provocat de căpşuni. In noaptea următoare fetiţa pronunţă En vismai EntEi propriul său nume şi apoi &că"şună.tartină...coş(."eci,fetiţa visează că mănEnc( şivede En meniul său, En mod precis, lucrurile de care se aşteaptă să fie lipsită.

.1 3n băieţel de douăzecişidouă de luni vede, tot En ,is# o plăcere refuzată& En ziua precedentăel trebuise sJ-i ofere unchiului său un paner cu cireşe din care lui nu i s -a permis să mănEncedecEt una singură. rezindu-se dimineaţă, el a declarat EncEntat& (Kerman a mEncat toatecireşele(.O fetiţă de trei ani şi trei luni a făcut o plimbare cu barca, plimbare prea scură după gustul ei,căci a ince"ut să plEngă En clipa cEnd a coborEt. $ doua zi, ea a povestit că s -7a plimbat pe lacEn timpul nopţii. 0a Eşi continuase, deci, E n vis, distracţia Entreruptă.3n băieţel de cinci ani şi trei luni se arată "rost Ldispus En timpul unei excursii En regiunea"achstein. <a fiecare nou urcuş Entreba dacă acolo era "achstein şi sfErşi prin a refuza sămeargă cu ceilalţi pentru a vedea casc ada. $titudinea sa, care a fost pusă pe seama oboselii,şi-a găsit explicaţia a doua zifc el declară la trezire că a visat că urca pe "achstein. 0l crezusecă scopul plimbării era ascensiunea pe "achstein şi, nevăzEnd muntele, se simţise frustrat,după care visul El despăgubise de decepţia zilei.$celaşi exemplu la o fetiţă de şase ani, En plimbare cu tatăl ei şi pe care ora tErzie i -a obligat săse Entoarcă, fără să-şi fi atins scopul. 0a remarcă un stElp indicator pe care se citea numeleunui alt loc de excursie şi tatăl ei Ei promise s -o ducă acolo altă dată. $ doua zi dimineaţa, ea povesti tatălui ei că visase că făcuseră Empreună prima excursie şi apoi p7e cea de -a doua.0ste lesne de observat că toate aceste vise ale copiilor sEnt identice Entr -un punct. 0lerealizează dorinţele care s-au născut ziua şi care n-au 'ost satisfăcute. 0le sEnt deci, direct, fără



Encon#ur7 dorinţe realizate.Iată Encă un vis de copil, neinteligibil la prima vedere, dar care nu face altceva decEt sărealizeze o dorinţă. O fetiţă de aproape patru ani, a fost adusă de la ţară la oraş, datorită unei poliomielite. 0a şi-a petrecut noaptea la o mătuşă fără copii, Entr -un pat disproporţionat demare faţă de talia ei. $ doua zi dimineaţa ea a relatat

că a visat că patul devenise mult prea mic, astfel incit nu mai avea loc in el. 0nigmaacestui vis, ca realizare a unei dorin ţe, este uşor de dezlegat. Cine nu ştie că pentrucopii, un lucru este cel mai dorit dintre toate& s ă devină mare : "imensiunile patului iiamintiseră fetiţei,, cu mult prea mare intensitate, pu ţina ei importanţă. $stfel, ea s-agrăbit să remedieze in vis această situaţie umilitoare şi a devenit atit de mare ca nicichiar marele pat nu mai putea s -o incapă.Chiar atunci cind visul copilului se complică şi se rafinează, el rămine totdeauna uşor de redus la satisfacerea unei dorin ţe. 3n băieţel de opt ani visează că se află alăturide $hile in carul condus de "tomede. 6e ştie că el se cufundase cu o zi inainte inlectura legendelor eroice ale @reciei. ;u este nici o indoială ca, entuziasmat deaceşti doi eroi, el să nu fi regretat că nu a trăit in vremea lor.

$ceste diferite exemple ne relev ă un al doilea caracter al visului copilului& el Mse află inrelaţie directă gK viaţa cotidiană. "orinţele pe care le vedem realizate aici, copilul leaformulat in timpul zilei, cel mai adesea in timpul zilei precedente, cu o intensitate cutotul deosebită. %e de altă parte, el nu visează niciodată lucruri care par insignifiantesau indiferente pentru spiritul infantil.<a adult se intilnesc, deasemenea, numeroase exemple de astfel de vise de tipinfantil, dar cum am spus de#a, ele s int aproape totdeauna fparte scurte. $stfel, multe persoane, dacă li se face sete cind dorm, visează că beau. In acest fel, momentandorinţa indepărtată, ele pot continua să doarmă. $ceste vise, care ar putea fi numiteviNg de confort, nu sint rare şi se produc adesea cu puţin fc7mp inainte de trezire,cind cel care doarme se apropie de. momentul in care va trebui să se scoale.L0l se

grăbeşte atunci să viseze că este in picioare, că este de#a ocupat cu toaleta, sauchiar că se află la şcoală,, la birou, in locul unde trebuie să se ducă. In noaptea care precede o călătorie se visează adesea că s-a a#uns la locul de destinaţie."easemenea inaintea unei reprezentaţii teatrale sau a unei reuniuni prietene şti sea#unge ca visul să anticipeze,printr-un gen de nerăbdare,plăcerea promisă.=ealizarea dorinţei se exprimă uneori, in vis, intr-o manieră indirectă. $tunci estenecesar, pentru a restabili adev ărata gindine a celui care doarme, să se adaugelanţului veriga care lipseşte. 0ste primul pas pe calea interpret ării visului. 3n soţ,spre exemplu, imi povesteşte visul tinerei sale soţii. $ceasta a visat că i-a venit ciclul.Or, incetarea ciclului este simptomul gravidităţii. $ceste două idei nu pot decit săcoincidă in mintea tinerei femei, iar conţinutul visului ei, ca dorinţă realizată, imiindică in mod clar că ea doreşte ca graviditatea să intirzie să se producă.In cazurile speciale, de necesitate extremă, visele de tip infantil devin extrem defrecvente. )eful unei expediţii polare povesteşte că in timpul iernării oamenilor săi printre gheţuri, aceştia, obligaţi la meniuri invariabile şrraţii minime, visau ori de citeori dormeau, precum copiii, mese copioa se, munţi de tutun şi plăcerile fumatului. ;u rareori se intimplă ca , pe fondul unui vis obscur, lung şi confuz, să se detaşezeun motiv mai clar, in care se recunoaşte imediat realizarea unei dorinţe. "ar acestmotiv este sudat de materiale incomprehensi bile şi după o muncă indelungată in



analiza viselor adulţilor, chiar a celor care par mai superficiale, este surprinz ător săse constate că ele n-au niciodată simplitatea viselor infantile şi că un sens misteriosse ascunde in spatele imaginii dorinţei realizate.0nigma visului ar fi, fără indoială, dezlegată intr-o manieră mai simplă şi maisatisfăcătoare dacă analiza ne-ar permite să reducem visele obscure şi neinteligibile

ale adulţilor la tipul infantil, adică să vedem aici realizarea unei dorin ţe intensresimţite in timpul zilei. "ar această aşteptare pare să fie cel mai puţin #ustificată.Aisele adulţilor sint aproape intotdeauna pline de materiale absurde şi eteroclite carenu prezintă urma vreunei dorinţe realizate.inainte de a abandona aceste vise infantile, care sint in mod vizibil realizări aledorinţelor, notăm incă o particularitate care a fost observat ă de mult timp in vis şicare se verifică cel mai bine pe cele din prima grup ă. iecare din visele pe care le-amstudiat se poate formula printr-o dorinţă& (Oh, dacă plimbarea pe apă ar fi durat mai multă vreme : "acă aş fi eu de#aspălat şi Embrăcat : "acă aş fi mEncat eu toate cireşele En loc să le dau unchiului :( "ar visuloferă ceva mai mult decEt acest mod optativ. 0l ne prezintă dorinţa realizată, el ne oferă

această realizare sub o formă reală şi actuală. Iar materialele de care se serveşte constau celmai adesea En situaţii, En imagini senzoriale, aproape Entotdeauna vizuale. "eci, chiar Enaceastă grupă se produce un gen de transpunere pe care o putem numi lucrarea visului& ogindire care e3ista su1 'or(a o"tati,ă este inlocuită "rintr -o i(agine actuală

I8$m a#uns la concluzia că unele dintre imaginile pe care le EntElnim En visele noastre cele maiincoerente sEnt deasemenea rez ultatul unei transpuneri. Ignorăm, este adevărat, dacă aceastătranspunere a avut drept obiect o dorinţă. otodată, exemplul visului prezentat mai Enainte şi a

cărui analiză am dus-o atEt de departe pare, cel puţin En două din aspectele sale, să ne confirm eaceastă presupunere. 6ă ne reamintim că En analiza acestui vis, soţia mea, la masa derestaurant, se ocupă mai mult de străini decEt de mine, fapt pentru care m -am simţit ofensat. Invis, dimpotrivă, persoana care o reprezenta pe soţia mea, se Entoarce c u totul spre mine. Or,dacă un incident penibil a putut să nască o dorinţă, aceasta este de a vedea producEndu -seincidentul opus ... En mod sigur incidentul din vis. Iar acest alt sentiment pe care -l descopăr prin analiză, ranchiuna pentru refuzul unei dr agoste dezinteresate, nu-şi găseşte oare reversulEn cuvintele din vis ! 4($ţi avut Entotdeauna ochi atEt de frumoşi :(/. In acest fel, o parte aopoziţiilor Entre conţinutul manifest al visului şi conţinutul său latent se reduce la dorinţerealizate.<ucrarea visului are o acţiune Encă şi mai surprinzătoare, căreia i se datorează, fără nici oEndoială, visele noastre cele mai incoerente. <uEnd un vis oarecare, dacă -i evaluăm numărul deimagini, fie direct, fie notEndu -le En scris şi facem apoi acelaşi calc ul al ideilor latente relevate prin analiză, a căror urmă a fost păstrată En (vis, vom observa că lucrarea visului a operat ocomprimare, o condensare aparte. 0ste greu să ne facem o idee a "riori despre importanţaacestei condensări, dar ea nu va putea de cEt să ne frapeze şi mai mult, pe măsură ce EnaintămEn analiza visului. ;u vom EntElni atunci nici unul dintre elementele conţinutului său ale cărui fire să nu pornească,En două trei



direcţii, nici o situaţie ale cărei elemente să nu fieF imprumutate din două sau maimulte reminiscenţe ale vieţii reale. 9i s-a intimplat, spre exemplu, să văd in vis ungen de bazin de inot de unde inotătorii păreau să fugă in toate direcţiile. Intr-unanumit loc, o persoană se apleca pe deasupra marginii spre o alta c are se bălăcea,ca pentru a o trage din apă. @ăsim aici combinarea unei amintiri din perioada

pubertăţii mele şi a două tablouri, dintre care unul era Sur"ri/ă la 1aie# in seria lui6chind7 despre 9elusina77 4 inotători fugind in toate direcţiile/, iar celălalt un %oto"din 6coală Italiană. Aăzusem unul dintre aceste două tablouri cu citeva zile inainte.In ceea ce priveşte mica intimplare, ea se datorează unei amintiri de la şcoala deinot cu o scenă in care patronul a#ută să iasă din bazin o femeie, care intirziase pinăla ora la care erau programaţi bărbaţii. In visul pe care l-am ales, ca exemplu detravaliu al analizei, există o situaţie pe care analiza ne-o arată a fi in raport cu diferiteamintiri. Or, fiecare din aceste amintiri a avut contribu ţia sa la conţinutul visului. 9aiintii, mica scenă din perioada logodnei mele, aceast ă apăsare a miinii sub masă,despre care am vorbit mai sus şi care a furnizat visului amănuntul (sub masă(, care poate fi atribuit memoriei. In ceea ce prive şte persoana (intoarsă spre mine(, ea nu

intra in discuţie atunci. $naliza imi arată că acest detaliu este o realizare a dorin ţei prin contrariu şi care se raportează la atitudinea soţiei mele la masa de restaurant. Inspatele acestei amintiri recente se ascunde o scen ă asemănătoare, dar mult maitragică care urcă pină in perioada logodnei noastre şi care ne--a invră#bit pentru ointreagă zi. Cit priveşte gestul familiar al miinii care se aşează pe genunchiul meu, elevocă alte persona#e9oritz 6chind 4FJ?P-lJQF/, pictor romantic german 4n.tr./.%ersona# din mitologia franceză care putea fie să se metamorfozeze En şarpe, fie să seEnfăţişeze ca o sirenă cu şoldurile unite En coadă de peşte. "upă anul FP?? a pătruns şi Enmitologia germanică 4n.tr./Rşi alte asociaţii de idei. 0l insuşi devine punctul de plecare a dou ă

inlănţuiri de amintiri foarte diferite. 6i aşamai departe.rebuie, desigur, ca detaliile imprumutate ideilor latente şi care, alăturate, vor produce o situaţie de vis să fie a "riori utilizabile. %rima condiţie este prezenţa, intoate componentele sale, a unui element comun sau a maimultora.<ucrarea visului se va servi atunci de acela şi procedeu ca cel al lui rancis @alton7 pentru fotografiile sale de familie. 0a va suprapune elementele, a stfel incit să facă săiasă in evidenţa, accentuindu-l, punctul central comun al tuturor imaginilor suprapuse, in timp ce elementele contradictorii, izolate, se vor atenua mai mult saumai puţin. $cest procedeu de compozi ţie explică in parte imprecizia, caracterul flotantcare sint atit de caracteristice in detaliile accesorii ale visului.≪A

Observaţiile de mai inainte mi-au servit ca bază pentru a stabili una din regulileinterpretării visului& cind, in analiza ideilor visului, ne găsim in prezenţa uneialternative, trebuie să se ţină cont că aceasta nu este decit o afirmaţie deghizată, săse inlocuiască (sau( prin (şi( şi să se ia cei doi termeni ai falsei alternative drept punctul de plecare a unor noi lanţuri de asociaţii.Cind ideile latente nu au nimic comun, lucrarea visului, care are intotdeauna dreptscop formarea unei imagini unice, a#unge totu şi să le contopească intr-una singură.



6tratagema pe care ea o foloseşte pentru a uni astfel două idei care nu au nimiccomun este aceea de a schimba expres ia orală a uneia din cele două, adesea chiar a ambelor, dintr-o dată, lucrare care a#unge la apogeu turn ind două imagini disparateintr-o singură formă de limba#. $ceastă funcţie ar putea fi asimilată celei aversificatorului care găseşte in . concordanţa sunetelor vnitatea dorită.

7 rancis @alton 4FJGG-lSFF/, antropolog englez care a aplicat metoda statistică En studiuleredităţii. 0ste unul dintre Entemeietorii biometriei şi fondatorul eugeniei. Cea mai mare parte a lucrării visului constă in a crea aceste tranziţii care sint uneorifoarte ingenioase, dar care ne apar adesea for ţate. 0le servesc la stabilirea asocia ţieicare există intre conţinutul visului şi ideea latentă insăşi, diferită in forma şi materiasa, elaborată in circumstanţele care au condus la vis. ,3rmărind analiza visului nostru model,eu intilnesc ogindire care a fost deformată in scopul de a o face săcoincidă cu o alta, complet străină de prima. %rintreideile oferite de analiză se găseşte şi aceasta& eu nu măvoi bucura deci niciodată, cum fac alţii, de un dar ! "ar

această formă este inutilizabilă pentru conţinutul visului,astfel incit ea este inlocuită după cum urmează& nu măvoi bucura de nimic fără să suport cheltuielile ! Cuvintulcheltuieli va lua un sens nou pentru a trece in ciclulideilor aparţinind mesei la restaurant şi va fi reprezentat prin piureul de spanac servit la mas ă. <a noi, intr-adevăr,cind se serveşte o mincare de care copiii refuză să seatingă, mama incearcă să-i ia cu blindeţe şi să-i convingăsă (guste( numai puţin. 0ste cu totul neobişnuit de avedea lucrarea visului folosindu-se, fără a ezita, de douăaccepţii ale aceluiaşi cuvint7. "ar experienţa ne va arăta

curind că nimic nu este ma: frecvent.6e pot, deasemenea, explica prin acţiunea de condensare unele imagini speciale alevisului, pe care starea de veghe le ignor ă in mod absolut. $cestea sint figuri umanecu personalitate multiplă sau mixtă şi, la fel, acele stranii creaţii compozite care nusfe pot compara decit cu figurile animatelor create de imaginea popoarelor Orientului."ar acestea s-au cristalizat odată pentru totdeauna, in timp ce creaţiile visului par săimprumute formele mereu noi ale unei imagina ţii inepuizabile.Care dintre noi n-a intilnit in propriile sale vise imagini de acest gen ! 0le rezult ă dincombinaţiile cele mai diferite. 0u pot s ă formez o singură figură cu trăsăturiimprumutate de la mulţi alţii. 0u pot să văd inIn limba germană cuvEntul (Tosten( are o dublă accepţiune&(a gusta( şi (cheltuieli(, (costuri( 4n.tr./ Rvis o fizionomie binecunoscut ă şi să-i dau numele altcuiva sau s -o identific inintregime dar s-o plasez intr-o situaţie in care, in realitate, se găseşte o cu totul altă persoană. In aceste cazuri diferite, condensarea mai multor persoane intr-unasingură conferă tuturor acestor persoane un gen de echivalen ţă, ele sint puse, dintrun punct de vedere special, pe acela şi plan. $ceastă echivalenţă poate fi indicată prin conţinutul visului, dar cel mai adesea ea nu este descoperită decit prin analiză şinimic n-o relevă in vis dacă aceasta nu este figura atribuită persoanei colective.



$ceastă regulă unică şi aceste multiple procedee de compozi ţie se aplică,deasemenea, tuturor imaginilor compozite de care abun dă visul şi din care ar fisuperfluu să se dea exemple. 0le ne apar mai pu ţin stranii din momentul in carerenunţăm să le asimilăm obiectelor percepţiei noastre in stare de veghe şi neamintim să ele rezultă din acţiunea de condensare a visului şi servesc la punerea in

valoare, intr-o manieră concisă şi frapantă, a caracterului comun diferitelor motivecare intră in combinare. $naliza este aceea care ne permite s ă descoperim acestcaracter comun, căci tot ceea ce putem conchide cel mai adesea din con ţinutulvisului este că există o necunoscută, o valoare x, comună tuturor acestor imaginieteroclite. "isociind aceste imagini, analiza ne va conduce direct la interpretareavisului.6ă luăm un exemplu. $m visat că mă aflam in compania unuia dintre vechii mei profesori de la 3niversitate' eram aşezat pe o bancă şi această bancă, la fel ca multealtele, era proiectată, printr-o mişcare rapidă, inainte. <ăsind la o parte asociaţiile deidei care m-au condus la concluzie, cred c ă pot să afirm că există aici combinareasălii de cursuri şi a trotoarului rulant. Intr-un alt vis, mă văd aşezat pe bancheta unui

compartiment de tren, ţinindu-mi pălăria pe genunchi. 0ste o pălărie inaltă, de formaunei sticle transparente. $ceast ă situaţie mă face să mă gindesc mai intii la proverbul& (%unind pălăria #os, se obţine orice in lumea asta(.In ceea ce priveşte cilindrul de sticlă,el mă conduce fără prea mari ocolişuri să măgindesc la becul $uer şt iacompatriotul meu, dr. $uer din Uelsbach7. Emi zic c6 n -aş fi nemulţumit să fac, ca şi el, odescoperire care să mă facă bogat şi independent... $tunci aş călători, En loc să rămEn laAiena. In vis eu călătoresc cu descoperirea mea, această pălărie de sticlă cu o utilitate Encădiscutabilă. ;u rareori se EntEmplă ca lucrarea visul ui să se complacă la formarea unei imagini compozitedin două idei contradictorii. 6pre exemplu, acest vis al unei tinere femei care se vede

purtătoarea unei ti#e Enflorite, cea a Engerului din tablourile 5unei Aestiri 4simbolul inocenţei'această tEnără femeie se numeşte 9ăria/. ;umai că ti#a poartă flori albe şi grele care seaseamănă cu cameliile 4contrariul inocenţei& dama cu camelii/.O mare parte a descoperirilor noastre despre acţiunea de condensare En vis se poate rezumaastfel& (aterialul latent al ,isului este cel care deter(ina con)inutul (ani'est in cele (ai(ici detalii Niciunul dintre aceste detalii nu deri,a dintr -o idee i/olată# ci din (ai (ulteidei i("ru(utate dintre acestea şi care nu sint in (od necesar in rela)ii reci"roce Ele"ot a"ar)ine do(eniilor cele (ai di'erite ale ideilor latente Fiecare detaliu al ,isului este"ro"riu-/is re"re/entarea in con)inutul ,isului a unui ast'el de gru" de idei dis"arate"ar analiza ne descoperă Encă o particularitate a acestor schimburi complicate E ntre conţinutulvisului şi ideile latente. $lături de aceste fire divergente, care pleacă de la fiecare din detaliilevisului, există altele care pornesc de la ideile latente ş# merg divergent către conţinutul visului,En sşa fel EncEt o singură idee laten tă poate fi reprezentată prin mai multe detalii. Intreconţinutul manifest al visului şi conţinutul său latent se formează astfel o reţea complexă defire Encrucişate.Condensarea ne pare un element important şi cu totul caracteristic lucrării visului, la fel catransformarea ideii En situaţie 4(dramatizarea(/. %Enă En prezent ne -a fost imposibil sădescoperim care este motivul care face necesară această comprimare.



* Tarl $uer von Uelsbach 4FJVJ -lSGS/, chimist austria ac. $ inventat sita incandescentă pentru lămpile cu gaz care-i poartă numele. L L RIn visele complicate şi EncElcite de care ne ocupăm acum, deosebirea care se remarcă Entreconţinutul manifest al visului şi conţinutul său latent nu poate fi atribuită En mod un icnecesităţii de a condensa şi dramatiza. $numite indicii, este interesant de relevat, dovedesc

existenţa unui al treilea factor.6ă remarcăm, mai EntEi, că atunci cEnd am a#uns prin analiză la cunoaşterea ideilor latente, elene apar de cu totul altă nat ură decEt conţinutul manifest al visului. "ar aceasta nu este decEt o primă impresie, care se va risipi după examinare, căci constatăm En cele din urmă F că Entregconţinutul visului se explică prin ideile latente precum şi că ma#oritatea ideilor latente Eş i aureprezentarea En conţinutul manifest. 6ubzistă, totodată, o diferenţă& ceea ce visul desfăşuraamplu drept esenţialul conţinutului său este chiar ceea ce se va dovedi, En urma analizeiideilor latente, a avea un rol cu totul secundar. "impotrivă, aluz ia cu greu perceptibilă, careabia se iveşte din regiunile cele mai tenebroase ale visului, este cea care va revendica primulrol printre ideile latente. $cest proces putem să -l descriem astfel&In ti(" ce lucrarea ,isului se i("lineşte#intensitatea "sihic a a ideilor şi a re"re/entărilor

care-i constituie o1iectul se trans'eră asu"ra altora# asu"ra acelora "e care# in (odsigur# noi nu ne aşte"tă( deloc să le ,ede( accentuate ast'el : i$cest transfer al accentului psihic este cel care contribuie cel mai m ult la ascunderea sensuluivisului şi la nerecunoaşterea relaţiilor dintre visul manifest şi visul latent.In cursul acestui proces, pe care El voi numi deplasarea visului, eu văd, deasemenea,intensitatea psihică sau afectivă a ideii latente transformEndu -se En agitaţie materială. Iar atuncicind voi fi tentat să iau drept esenţial ceea ce este evidentvoi remarca, dimpotrivă, că trebuie să văd intr-un detaliu obscur substitutul ideiiesenţiale a visului.Ceea ce numesc deplasarea visului a ş putea să numesc, la fel de bine, inversareavalorilor. 9ai mult, fenomenul merit ă să ne oprim asupra lui. Aoi adăuga deci, că in

analizele pe care le-am făcut diferitelor vise am intilnit toate gradele deplasării şiinversării. 0xistă vise in care ele nu se produc aproape deloc. $cestea s int viseleraţionale şi inteligibile, ca cele pe care le-am prezentat la inceput şi care nu sint decitdorinţe deschis exprimate. In alte vise, dimpotriv ă, nu se găseşte nici un singur element care să-şi fi păstrat intreaga sa valoare. ot ceea ce era esenţial in ideilelatente este reprezentat aici prin detalii accesorii şi se descoperă intre acestea şiacelea un important lanţ de asociaţii. Cu cit visul este mai obscur şi mai incilcit, cuatit mai mult trebuie să se ţină cont, pentru a-l interpreta, de procesul de transpunere.

In visul pe care l-am supus analizei, deplasarea se face in aşa fel incit. conţinutulmanifest al visului este accentuat in cu totul alt punct decit conţinutul său latent. In prim-planul visului avem o situaţie, cea a femeii cars pare c ă vrea să-mi facăavansuri. <a nivelul ideilor latente, accentul cade pe dorin ţa pe care o am cu privirela- o dragoste dezinteresată, la o dragoste (care nu costă nimic( şi această idee sedisimulează in spatele frazei despre (ochii frumoşi( şi al aluziei oferite de (piureul despanac(.≪M..$naliza visului, permiţindu-ne să restabilim perspectiva originar ă, ne pune pe

drumul celei mai bune soluţii pentru două probleme foarte dezbătute, cea a incitaţieila vis şi cea a relaţiilor dintre vis şi starea de veghe. 0xistă vise in care legătura



directă cu evenimentele din ziua precedent ă este vizibilă şi altele in careevenimentele nu par să #oace nici un rol. ăcind atunci apel la analiză, observăm cătoate visele, fără excepţie, işi au rădăcina intr-o impresie dobindită in a#un, sau mai bine zis, in ziua care a precedat visul. $ceast ă impresie, care poate fi numităincitarea la vis, este uneori at it de puternică incit nu este nimic surprinzător in faptul

că ea ne-a preocupat in timpul stării de veghe. In acest caz spunem pe bun ădreptate că visul nopţii nu face decit să continue preocupările zilei$"ar cei maiadesea, atunci cind conţinutul visului oferă o trimitere la impresiile zilei, acesta nueste decit un amănunt atit de mic, atit de insignifiant, că trebuie să facem un efort pentru a ni-l reaminti. In acest caz conţinutul visului, chiar dacă este coerenc şicomprehensibil, ne pare alcătuit din astfel de bagatele incit nu este surprinzător că,in mod obişnuit, toate aceste manifestări sint considerate demne de dispreţ.otodată, analiza vine să infirme această apreciere, descoperind ce se ascunde subaparenţe. O circumstanţă insignifiantă, dacă se găseşte aşezată in prim plan, va putea să treacă pe primul loc in incitarea la vis. Insă prin intermediul analizeidescoperim imediat adevărata cauză a visului, circumstanţa atit de importantă incit

să-l suscite şi căreia i s-a substituit cealaltă, deoarece intre ele existau numeroase puncte de contact. Cind conţinutul visului se prezintă sub o formă lipsită de sens şide interes, analiza descoperă căile de acces pe unde aceste elemente f ără valoare leintilnesc pe celelalte, care sint de primă importanţă pentru psihologia subiectului.$ceastă substituire in conţinutul visului se datorează acţiunii de deplasare de laincidentul banal la faptul emoţionant, de la materiale oarecare la cele care pot s ăintereseze pe drept. 5azindu-ne pe această nouă achiziţie putem, mi se pare, săoferim un inceput de rezolvare a dublei probleme a incit ării la vis şi a relaţiilor dintrevis şi viaţa cotidiană şi să afirmăm& <ucrurile care nu sint o1iect de interes $n ti("ulzilei nu devin obiect de interes "entru ,is# iar 'leacurile care nu ne ating in stare de,eghe este i("osi1il să ne preocupe in timpul somnului.

Care poate fi incitarea la vis in exemplul pe care l-am propus spre analiză ! 0stefaptul, de-a dreptul insignifiant, că un prieten imi oferă un drum gratuit cu maşina.6ituaţia din vis, masa la restaurant, este o aluzie la acest fapt insignifia nt, deoarece pălăvrăgind cu prietenul in discuţie am făcut o paralelă intre taximetru şi masa larestaurant. aptul esenţial care se ascunde aici este că, cu citeva zile mai inainte,eu cheltuisem omare sumă de bani pentru o persoană din familia mea, de care sint ataşat. Iar printreideile latente găsesc reflecţia că persoana obligată imi va arăta recunoştinţă, dar căsentimentele sale faţă de mine nu vor fi dezinteresate. In con ţinutul latent al visuluidragostea dezinteresată este cea care se află pe primul plan. 0u acompaniasem demai multe ori această persoană in maşină şi astfel cursa făcută in a#un cu un prietenimi adusese in memorie pe cele făcute demult. Incidentul banal care devine incitareala vis prin legături de acest gen este supus unei condiţii care nu există pentruadevărata sursă a visului& el trebuie să se fi produs in mod necesar in a#un. ;u voi abandona această temă a deplasării in vis fără a semnala un exemplu in careeste interesant de văzut cum condensarea şi transpunerea concură impreună la producerea unei imagini a visului. $m expus de#a cazul in care două idei ale visului,care au un singur punct de contact, fuzioneaz ă pentru a introduce in conţinutulmanifest al visului o imagine mixt ă, o imagine al cărei nod central inteligibil va



corespunde detaliului comun, in timp ce detaliile particulare ale celor dou ă idei nu vor mai fi reprezentate in vis decit prin accesorii confuze. "acă *a această acţiune decondensare se adaugă o acţiune de deplasare nu va mai rezulta o imagine mixtă, cio imagine mediană in funcţie de cele două idei iniţiale, pe care n-o po.t comparadecit cu rezultantaL unui paralelogram de for ţe in funcţie de componentele sale.

Intr-unul din visele mele, spre exemplu, este vorba de o in#ec ţie cu propilenă. <ainceput nu găsesc, prin analiză, ca fapt de incitare la vis, dec it o circumstanţăinsignifiantă in care #oacă un rol amilena. $ceasta nu explic ă insă cum a devenitamilena propilenă. "ar aparţine, deasemenea, ciclurilor de idei ale aceluia şi visamintirea primei mele vizite la 9unchen, unde am fost impresionat la vederea%ropileelor7.$lte circumstanţe aleIntrare monumentală En,Munele edificii sau ansam bluri arhitectonice dinL@reciaantică,formată din-tr-un ansamblu de vesti"uluri şi porţi legate En tre ele prin -porticuri şiscări. $ici referire la un edifir.iu din 9unchen, construit En acest stil in anul FJ>G.analizei ne indreptăţesc să admitem că influenţa acestui al doilea cicfu asupra primului a condus la transformarea amilenei in propilenă. %ropilenă eatc, ca a

spunem aşa, reprezentarea mediană a amilenei şi %ropileelor şi ea s-a introdus in vis printr-un gen de compromis, ca urmare a ac ţiunii simultane a condensării şideplasării.$ceasta ni se pare că este enigma acţiunii de deplasare sau, mai degrabă, amotivelor care fac această acţiune necesară şi pe care ar fi important să o rezolvămmai intii.

8IIn lucrarea visului se poate, dacă privim cu atenţie, să mai găsim un fenomen, mai puţin activdecEt fenomenul deplasării, dar care contribui e şi la transformarea ideilor latente Entr -o

manieră care le face de nerecunoscut. CEnd am a#uns, prin analiză, la identificarea unora dintreaceste idei, rareori s-a EntEmplat să nu fim surprinşi , chiar de la Enceput, de neobişnuita lor deghizare. 0le nu ni se prezintă sub forma verbală, pe cEt de posibil sobră, En care avemobiceiul să ne Embrăcăm gEndurile, ci găsesc cel mai adesea mi#locul expresiei simbolice, celal poetului care adună En opera sa comparaţiile şi metaforele. 9otivul folosirii atEt deexclusive a imaginilor nu este En fond atEt de greu de Enţeles. Conţinutul manifest al visuluinefiind format decEt din situaţii concrete este necesar ca ideile latente, pentru a fi introduseaici, să sufere o deghizare care să le facă utilizabile pentru r eprezentare. "acă ne gEndim lafrazele unui articol de ziar sau la cele dintr -o pledoarie En faţa curţii cu #uri şi dacă neimaginăm posibilitatea de a le Enlocui printr -o serie de imagini vizuale, ne vom face o ideedespre transformările la care lucrarea visului trebuie să supună ideile latente ca ele să devinăsusceptibile pentru o reprezentare concretă.In fondul psihic care alimentează aceste idei se EntElnesc frecvent amintiri ale unor fapte trăite,impresionante, a căror origine se află En prima copil ărie. 0le oferă visului o situaţie care se prezintă totdeauna sub formă concretă şi constituie un element foarte important, deoareceexercită asupra formării visului o influenţă activă, servind drept nod de cristalizare, En #urulcăruia se ordonează şi se grupează restul materialului. W$stfel că, aproape toate situaţiile pecare ni le oferă visele noastre nu sEnt altceva decEt copii, considerabil revăzute şi adăugite, aunora dintre aceste amintiri impresionante. =areori se EntEmpl6 ca, dimpotrivă, vis ul să



ne ofere o reproducere exactă şi nealterată a unei situaţii din starea de veghe. 7otodată, conţinutul manifest al visului comportă şi altceva En afară de situaţii. $ici se adaugăimagini vizuale fragmentate şi incoerente, conversaţii, uneori un cap ăt de frază stereotipă. $r fi, fără Endoială, avanta#os dacă am trece rapid En revistă toate aceste forme de expresie careconstituie mi#loacele folosite de lucrarea visului pentru a reduce grupul ideilor latente la

singura formă adecvată visului.i Ideile latente descoperite prin analiză ne apar ca un complex psihic cu o arhitectură infinit deconfuză, ale cărui elemente au Entre ele raporturile cele mai diverse& ele se află En prim -plansau En fundal' ele instituie condiţii, digresiuni, explicaţii, #ustif icări şi exigenţe. $proapeEntotdeauna, alături de o asociaţie de idei se află o alta care o contrazice. Iar acest material prezintă En fond aceleaşi caractere ca şi gEndirea noastră En stare de veghe. %entru ca toateacestea să devină un vis, trebuie mai EntEi ca materialul visului să fie supus unei presiuni careva avea drept prim rezultat condensarea acestui material şi apoi fragmentarea elementelor saleinterne. $ceste elemente, fragmentate astfel la infinit, se vor reconstitui pe planuri noi. InsfErşit, acţiunea de selecţie va elimina tot ceea ce , En acest nou material al visului, va ficonsiderat drept impropriu reprezentării concrete. In ceea ce priveşte originile acestui

material, Entregul proces pe care l -am descris poate fi considerat o regresie. <egăturile logicecare uneau Entre ele ideile latente dispar de Endată ce visul manifest s -a consituit, acţiuneavisului neexercitEndu-se En fond decEt asupra conţinutului utilizabil al ideilor latente. =evineanalizei să restabilească, ia sfErşit, Enlănţ uirile şi relaţiile logice ale acestor idei.=emarcăm aici pEnă la ce punct sEnt limitate mi#loacele de expresie ale visului, comparate cucele ale gEndirii En stare de veghe. otodată, visul nu renunţă, la modul general, lareproducerea raporturilor logic e dintre materialele sale. 0l a#unge, destul de des, să leasimileze. "ar pentru aceasta este necesar să le Enlocuiască prin piesele care-i par mai potriviteangrena#elor sale specifice. 6 -ar zice să visul, in faţatuturor acestor fragmente de idei et alate, se străduieşte să satisfacă exigenţeleimperioase ale logicii. %entru aceasta el inglobează toate materialele sale intr-o

singură situaţie şi reproduce un grup logic prin intermediul unei apropieri in timp şispaţiu. $proape la fel cum face pictorul care reprezintă poeţii adunaţi pe %arnas,ştiind foarte bine că modelele sale nu s-au intilnit niciodată pe virful unui munte şi cătabloul său este pur simbolic.$ceeaşi metodă de figuraţie există in detaliul visului. Cind acesta #uxtapune douăelemente inseamnă că există o relaţie intimă intre ideile laiente pe--eare acesteelemente le reprezintă. 0ste demn de remarcat aici c ă toate visele din aceeaşinoapte, supuse analizei, se raporteaz ă invariabil la un singur ciclu de ginduri.<egătura cauzală intre două idei poate fi sau suprimat ă sau inlocuită prin #uxtapunerea a două lungi fragmente eterogene. $ceste fragmente s int adeseaintervertite, in sensul că prima reprezintă concluzia şi a două ipoteza. Oricetransformare imediată a unui lucru in altul reprezintă in vis, credem, relaţia de lacauză la efect.$m spus mai sus că visul nu admite alternativa şi că atunci cind se prezintă douăipoteze, el le introduce pe amindouă in aceeaşi asociaţie de idei. In alţi termeni,con#ucţia (sau( din conţinutul latent al visului este inlocuită in conţinutul manifest princon#ucţia (şi(.=eprezentările contradictorii se exprimă aproape intotdeauna in vis printr-un singur şiacelaşi element7. Opoziţia dintre două idei, antagonismul lor se exprimă in vis intr-o



manieră cu totul caracteristică& un alt element se transformă aici, pină la sfirşit, incontrariul său. Aom vedea mai departe prin ce alt procedeu mai poate visul s ă<ingvişti notorii au afirmat că En cele mai vechi limbi, noţiunile contrarii ca (puternic -slab(,(En-ăuntru-Enafară( n-au pentru a se exprima decEt un singur cuvEnt. Cuvintele primitiveau dublu sens. exprime contradicţia. 6ă spunem, deasemenea, c ă

Lsenzaţia atit de frecventă a unei imposibilităţi de a neRmişca marchează faptul că există la cel care doarme două impulsuri de sens inverscare produc un conflict de voinţă.& 0xistă, deasemenea, un anumit număr de relaţii care par mai utile decit altele in mecanismul formării visului.&$cestea sint asociaţiile prin asemănare, prin contact şi prin corespondenţă. Aisul sefoloseşte de ele pentru a susţine acţiunea proprie de condensare şi din toateelementele, mai mult sau mai pu ţin concordante, elLalcătuieşte o unitate nouă.6e va spune că acest enunţ prea scurt, format din citeva remarci elementare, nu estesuficient pentru a oferi o idee despre numărul infinit de mi#loace de care dispune visul

pentru a reprezenta relaţiile logice dintre elementele sale. iecare vis, in particular,işi desfăşoară din acest-punct de vedere acţiunea sa specială, care este cind minuţioasă, cind grosolană,cind urmăreşte indeaproape tema propusă, cind se indepărtează mai mult de ea. Inacest ultim caz el utilizează intr-o mai largă măsură procedeele pe care le-am indicatşi atunci visul ne pare mai obscur, confuz şi incoerent. "ar trebuie remarcat c ă atuncicind conţinutul manifest este prea absurd, c ind el conţine o contradicţie preaflagrantă, aceasta nu se intimplă niciodată fără o intenţie ascunsă şi, adesea, subacest aparent dispreţ faţă de regulile logicii descoperim o indica ţie privind conţinutulintelectual al ideilor visului. O absurditate in conţinutul manifest al visului corespunde,in conţinutul său latent, unui sentiment de contradic ţie, de ură sau de dispreţ.

"eoarece această interpretare ne oferă cel mai bun argument impotriva teoriei careatribuia visul unei activităţi intelectuale reduse şi incoerente este& necesar s-o susţinem printr-un exemplu&8ise/ că un t$năr a'lat "rintre cunoştin)ele (ele# M9# a 'ost "us la "unc t,iolent# $ntr-o "ole(ică# de către un ad,ersar care nu este ni(eni altul dec $t(arele Goethe Du"ă "ărerea noastră# a tuturor# atacurile s$nt deo"otri,ănedre"te şi ,iolente In ur(a acestui incident# M9 $şi ,ede re"uta)ia "ierdutăEl se "l$nge cu a(ărăciune de aceasta# la o (asă la restaurant :aut# la r$ndul(eu# să clari'ic anu(ite as"ecte cronologice care $(i "ar incredi1ile Goethe a (urit $n !;<= %ole(ica sa cu M9 a a,ut loc $ntr-oe"ocă anterioarădar $n acea e"ocă M9 era "rea t$năr Re'lect$nd la aceasta(i se "are "lau/i1il să ad(it că el a,ea !; ani Dar nu ştiu e3act $n ce ans$nte( Restul calculului (eu se "ierde $n cea)ă Mai (ult# această "ole(ică sea'lă $n cele1ra lucrare a lui Goethe# &Natura&$bsurditatea acestui vis reiese incă şi mai clar dacă avem in vedere că K. este unom de afaceri foarte tinăr, care nu se preocupă cituşi de puţin de poezie şi literatură.6ă-i desfăşurăm acum conţinutul, prin analiză, şi să arătăm intreaga logică ascunsăin spatele acestei absurdităţi.F. 9.K., pe care l -am cunoscut la masă la .restaurant, m-a rugat intr-o



zi să-i examinez fratele mai mare care manifesta semnele unei deregl ări mintale. Intimp ce vorbeam cu bolnavul am fost surprins in mod penibil să-l aud făcind,fără nici o incitare din partea mea, aluzie la nebuniile din tinere ţe ale fratelui său.<-am intrebat despre data sa de naştere *data (or)ii# in vis/ şi, pentru a-mi daseama de anumite tulburări de memorie, l-am determinat să efectueze in

faţa mea citeva calcule.G. O revistă medicală la care eram membru a publicat, sub semn ătura unuifoarte t$năr colaborator, o critică ,iolentă a cărţii unuia dintre prietenii mei, . din5erlin. $m cerut explicaţii redactorului şi acesta, exprimindu-şi regretul, arefuzat orice gen de rectificare. %e deasupra, am rupt rela ţiile cu publicaţia,dar in scrisoarea de retragere mi -am exprimat speranţa că rela)iile noastre personale nu ,or a,ea de su'erit $n ur(a acestui incident $ici se află sursaveritabilă a visului. %roasta primire făcută cărţii prietenului meu m-a necă#it cu atitmai mult cu cit această carte conţinea o descoperire in biologie pe care oconsiderasem esenţială şi pe care confraţii, după atiţia ani, incep astăzi s-oaprecieze.

. O pacientă imi vorbise, cu mulţi ani in urmă, despre boala fratelui ei, atins deun acces de delir furios care debutase pr in strgătul (;atura, natura :( "upă părerea medicilor, acest strigăt a fost inspirat de citirea unei lucr ări a lui @oethe şidovedea că bolnavul se surmenaşecu aceste studii. In ceea ce mă priveşte, mi s-a părut plauzibil să admit că aceststrigăt, &Natura&# trebuia să fie luat in sensul sexual pe care toată lumea il cunoaşte,atit ignoranţii cit şi savanţii. 6i timpul nu m-a contrazis deoarece, mai t irziu, acestnenorocit şi-a mutilat propriile organe genitale. Cind s-a produs criza el avea FJ ani....-. In conţinutul manifest al visului, ceea ce se ascunde sub (eu( este persoanaacestui prieten atit de maltratat de către critică. Cartea prietenului meu trateaz ă, inmod sigur, dintr-un punct de vedere biologic, despre anumite circumstan ţe de timp.

0a reduce, intre altele, durata vieţii lui @oethe la un număr determinat de perioade.Aisul asimilează acest (eu( unui amnezic total& &Eu nu ştiu $n ce an s$hte(& "eci,in vis, prietenul meu este nebunul. $ici se frizeaz ă absurdul. In ideile latente alevisului vom găsi această mustrare ironică& ($cum el este detracatul, nebunul... şi voiil criticaţi, voi oamenii de geniu : ;-ar fi mai degrabă invers !r(-$ceastă răsturnareva fi reluată de vis, care ni-l va arăta pe @oethe atacind un tinăr, situaţie absurdă,cind contrariul, un adolescent critic indu-l pe marele @oethe, poate să se producă perfect in zilele noastre.Aisul, aşa cum l-am observat, nu se inspiră niciodată decit din sentimente personale.In visul de mai sus, personalitatea mea, inaintea celei a prietenului meu, este ceacare este reprezentată prin (eu(. "acă eu mă identific cu acest prieten, aceasta seintimplă deoarece destinul descoperirii sale simbolizeaz ă in ochii mei reuşita proprieimele teorii. Cind o voi expune, denunţind sexualitatea ca origine a tuturor tulburărilor psihice 4vezi diagnosticul meu dat bolnavului de FJ ani& (natura, natura...(/, nu estenici o indoială că mă voi intilni cu aceleaşi critici cărora, de azi, le opun acelaşisentiment de ironie.3rmărind analiza acestui vis, constatăm că absurdităţile care se intilnesc aici au laorigine un sentiment de ironie sau de dispre ţ. 6e ştie că Goethe a conceput teoriavertebrelor craniene la Aeneţia, adunind pe marginea lagunei rămăşiţele unui craniu



de berbec. Or, prietenul meu işi făcuse un titlu de glorie din organizarea unui scandal pentru a obţine scoaterea la pensie a unui profesor, alt ădată strălucitor 4in mod sigur chiar in această ramură a anatomiei comparate/, dar care devenise datorita senilit ăţii incapabil sămai funcţioneze ca atare. "oar agitaţia provocată de prietenul meu putea săremedieze această stare de lucruri, căci in universităţile germane, unde se uită că

virsta nu este o garanţie impotriva imbecilităţii, nu există limită de virstă pentruinvăţămintul de acest grad. In spitalul acestui ora ş eu am avut onoarea să lucrez anide zile, sub conducerea unui şef care era de multă vreme fosilă şi care devenise,după părerea tuturor, perfect imbecil, f ără ca pentru aceasta să se intenţioneze să ise retragă vreuna din responsabilităţi. 6e impune o relaţie intre acest detaliu şidescoperirea de pe lagună. inerii mei colegi din spital au compus intr-o zi, inlegătură cu acest şef, o parodie a operei lui @assenhauer, la mod ă atunci&(;u este @oethe cel ce astfel scr ie ... 6i nici din 6chiller aceste versuri nu au cum s ăfie ...(

8II ;-am terminat examinarea lucrării visului. rebuie să adăugăm condensării,deplasării şi reprezentării concrete ale materialului psihic incă o activitate. $ceastanu contribuie in mod necesar la intreaga formare a visului şi, fără a dori s-o tratăm indetaliu, să spunem că pentru a he-o imagina cu o oarecare precizie trebuie admis ăipoteza, probabil inexactă, a unei activităţi care ar interveni la sf irşit asupraconţinutului visului şi numai atunci cind diversele părţi ale acestuia au luat formasimbolică. <ucrarea visului ar consta atunci in a dispune aceste simboluri pentru acrea un ansamblu coerent, o reprezentare ordonat ă. Aisul dobindeşte astfel un gende faţadă, ce-i drept insuficientă, care nu maschează in mod egal toate părţile. "ar,cu a#utorul citorva legături, citorva modificări uşoare, el primeşte o interpretare

provizorie şi cu totul aproximativă. In fond, noi nu găsim aici decit o strălucitădeghizare a ideilor latente. Cind intreprindem o analiză, prima noastră gri#ă trebuie săfie aceea de a reacţiona impotriva acestei interpretări "rea spirituale.Ce motivează deci această ultimă parte a lucrării, această revizie finală a conţinutuluivisului ! 0ste uşor de observat că ea are drept unic scop să facă visul inteligibil şiinţelegem, deasemenea, prin aceasta, care este natura acestei activit ăţi. 0a intervineasupra conţinutului visului care ii este prezentat, in aceeaşi manieră ca şi activitateanoastră psihică normală asupra tuturor obiectelor percepţiei. 0a le sesizează cua#utorul noţiunilor prealabile pe care le posed ă, le ordonează in conformitate cu celemai mari şanse de inteligibilitate şi reduce astfel riscul de a le falsifica. Căci dacăobiectul percepţiei nu poafe fi asimilat niciunui alt obiect cunoscut, interpretarea sa vada naştere celor mai neobişnuite erori.Oricine ştie că noi sintem incapabili să apreciem o serie de semne stranii sau decuvinte necunoscute fără ca efe-să nu ne facă să ne gindim mai intii la termeniicunoscuţi care le seamănă cel mai mult şi cărora vom fi tentaţi să le asimilăm. Aiselecare au fost reprelucrate astfel, printr -o activitate psihică analogă gindirii noastre instare de veghe, sint vise (bine compuse(. 0xist ă altele asupra cărora aceastăactivitate nu se exercită. ;-a fost făcută nici o tentativă pentru a introduce aicX ordineşi sens şi, cind ne trezim, apreciem imaginile care ne -au rămas in memorie ca fiind



perfect incoerente. "ar, din punctul de vedere al analizei, aceast ă mulţime demateriale are tot atita valoare ca şi un vis ordonat in mod superficial, doar că primulcaz ne scuteşte de efortul de a desface mai intii o ordonare provizorie.--YR otodată, ne-am inşela dacă am vedea in această primă faţadă a visului doar un dispreţ sau un capriciu al activităţii noastre psihice conştiente. "impotrivă, pentru

a-l construi a fost nevoie de un anumit num6r de dorin ţe, de reverii care se află ingindurile latente ale visului şi care sint de aceeaşi natură cu cele pe care lecunoaştem in starea de veghe şi le denumim, pe bună dreptate, (vise cu ochiideschişi(. $ceste reverii, pe care analiza le deceleaz ă in visul nocturn, ni se prezintăsub forma scenelor copilăreşti, mai mult sau mai puţin remaniate şi transformate.$ceasta este faţada visului şi, in ma#oritatea cazurilor, se poate vedea cum putematinge imediat nodul său esenţial, care n-a fost decit deghizat prin aportul altor materiale.Cele patru forme de activitate pe care le -am indicat alcătuiesc singure lucrareavisului. %utem, deci, s-o definim pe aceasta din urmă spunind că ea nu este altcevadecit fcţfensferul ideilor latente in conţinutul manifest. 3rmează că acţiunea visului nu

este niciodată creatoare, că ea nu imaginează nimic care să fie al ei, că ea nuapreciază, nu concluzionează. $cţiunea aceasta constă in condensarea, deplasareaşi remanierea in vederea unei reprezentări senzoriale a tuturor materialelor visului.6e adaugă, in ultimul rind, acţiunea accesorie de ordonare pe care am indicat -o. intradevăr,in conţinutul visului se intilneşte un număr de elemente pe care am fi tentaţi să le luăm drept rezultat al unei Ractivităţi pur intelectuale. "ar analiza ne demonstrează că aceste o"era)iuni ale s"iritului erau de+a e'ectuate $ng$ndurile latente ale ,isului şi "e care aceasta nu 'ace dec$t să le re"roducă caatare "acă in vis se intilneşte o deducţie logică, ea nu este altceva decitreproducerea verbală a logicii ideilor visului. 0a pare irepro şabilă cind trece fără a fialterată in conţinutul visului, dar devine absurdă cind, prin lucrarea visului, este

transferată asupra altor materiale. <a fel, prezen ţa unui calcul aritmetic in conţinutulvisului vrea să spună, pur şi simplu, că un calcul asemănător se găsea printre ideilelatente. 6i acolo el era exact. "ar cind il regăsim apoi in visul manifest, in urmacondensării factorilor săi şi a transferului operaţiunilor sale asupra altor materiale, eldă rezultatele cele mai extravagante. Chiar discursurile pe care le intilnim inconţinutul visului nu sint discursuri originale, ci mozaicuri in care se regăsesc toategenurile de fragmente imprumutate din discursuri pe care cel care doarme poate s ăle fi pronunţat, auzit sau citit. 9emoria a conservat aceste fragmente, visul lereproduce literalmente, dar el a uitat subiectul lor şi a transformat sensul in manieracea mai surprinzătoare.≫.'

%oate că n-ar fi inutil să susţinem aceste ultime reguli prin c iteva exemple&F. Iată visul uneia dintre bolnavele mele. 0ste un vis ordonat şi, la prima vedere,complet inofensiv.Această doa(nă (erge $n co("ania 1ucătăresei sale# care duce coşni)a $şi'ace co(anda la (ăcelar şi acesta-i răs"unde0 &Aceea nu se (ai găseşte& şi,reasă-i dea o altă 1ucată care, /ice el# are aceeaşi calitate Dar ea re'u/ă şi se $ndrea"tă s"re ,$n/ătoarea de legu(e emeia ii o'eră o legu(ă cu as"ectneo1işnuit# negricioasă şi legată $n (ănunchi &Nu ,reau să ,ăd aşa ce,a&#s"une ea şi n-o cu("ără



raza &Aceea nu se (ai găseşte&# işi are originea in consultaţia mea. 0u insumi iamspus bolnavei, cu citeva zile mai inainte, că amintirile primei copilării nu se (aigăsesc ca atare, dar că se intilnesc totuşi, transpuse in vise. 0u sint deci cel pecare-l reprezintă măcelarul.Cea de a două frază, &Nu ,reau să ,ăd aşa ce>a&# a parţine altei asociaţii de idei. "oamna şi-a

mustrat in a#un bucătăreasa, aceeaşi care #oacă un rol in vis şi i-a zis& (Comportaţi-vă cum trebuie' nu ,reau să ,ăd aşace,a&# adică& eu nu permit aşa ceva, eu nu vreau să văd o astfel de comportare.%artea cea mai neinsemnată a acestui discurs a suferit o deplasare care a f ăcut-o săapară in conţinutul visului. In ideile visului, o singur ă altă parte #ucase un rol, căci iatăce se intimplase& lucrarea visului a transformat, intr-o manieră care să o facă denerecunoscut şi complet nevinovată, u situaţie care nu există decit in imaginaţia celeicare doarme şi in care eu mă co("orta( faţă de această doamnă $ntr-un (odoarecu( indecent $ceastă situaţie imaginară nu este, la rindul ei, decit decalculunei situaţii in care bolnava se aflase in mod real intr-o perioadă mult mai veche.G. Iată un vis foarte neinsemnat in aparenţă, in care vedem apărind cifrele&

7R7L ? "ersoană ,isea/ă că ,rea să e'ectue/e o "lată oarecare Fiica sa $i ia"orto'elul din ($nă şi scoate < 'lorini şi @ de crei)ari Atunci ea $i s"une0 &:e'aci 5 Aceasta nu costă dec$t=! de crei)ari&$ceastă persoană este străină. 0a şi-a trimis fiica la un pension de fete din Aiena şiare de gind să urmeze tratamentul cu mine in perioada in care copilul va rămine inacest oraş. In ziua care a precedat visul, directoarea pensionului a intrebat-o dacă nuar fi de acord să-şi lase fiica incă un an acolo, ceea ce ar fi prelungit tot cu un antratamentul cu mine. %entru a g ăsi sensul cifrelor din vis, trebuie s ă ne aducemaminte că (timpul este bani(. 3n an reprezint ă <@ /ile 0xprimat in creiţari, aceastarevine la >V de creiţari sau < 'lorini şi @ de crei)ari =! de crei)ari corespundcelor să"tă($ni care ar despărţi incă, in acest moment, noaptea visului de sf irşitul

cursurilor şi al tratamentului cu mine. 0ste evident c ă aspectele băneşti sint cele careau determinat-o pe doamna aceasta să refuze propunerea directoarei şi, la fel, tot elesint cele care conferă lipsa de importanţă a sumei plătite in vis.< ? t$nără 'e(eie# căsătorită de (ai (ul)i ani# a'lă că una dintre cunoştin)elesale# care are a"ro3i(ati, aceea şi ,$rstă# do(nişoara Elise # s-a logoditNoa"tea ur(ătoare ea ,isea/ă că este la teatru cu so)ul ei Un considera1il nu(ăr de locuri"rintre 'otoliile de orchestră $ncă nu s-a ocu"at So)ul"o,esteşte că Elise şi logodnicul ei au inten)ionat şi ei să ,ină# dar cu( nu(ai erau dec$t trei locuri de ! 'lorin şi C de crei)ari# ei le-au consideratinacce"ta1ile Ea răs"unde că nu este o (are nenorocireCeea ce ne interesează aici este să ştim cum işi au cifrele originea in ideile latenteale visului şi ce transformare au suferit. "e unde vine suma de F florin şi V? decreiţari ! 0a işi are originea intr-o impre#urare din a#un& cumnata acestei doamne a primit de la soţul ei, in dar, !C de 'lorini pe care s-a grăbit să-i cheltuiască pentru o bi#uterie. =emarcăm că FV? de florini reprezintă de o suta de ori mai mult dec it Fflorin şi V? de creiţari. %entru cifra trei, care insoţeşte preţul biletelor de teatru, nugăsim decit o singură asociaţie& logodnica, 0lise <., este cu trei luni mai tinără decit prietena sa. 6ituaţia din vis reproduce o mică scenă care a fost, nu o dată, motiv deironie intre soţi& tinăra femeie se gră1ise să ia dinainte biletele la teatru şi intrase in



sala de spectacol cind o intreagă parte a fotoliilor de orchestră era incă neocupată.=emarcăm, in sfirşit, că acest vis conţine o absurditate& faptul că două persoane iautrei bilete de intrare la teatru :Ideile latente ale visului sint, in mod evident, acestea&($m fost proast ă că m-ammăritat atit de tinără : Ce nevoie am avut să mă grăbesc atit ! 0xemplul 0lisei imi

arată bine că aş fi găsit oricind un soţ' nu aveam decit să aştept, aş fi găsit unul de osută de ori mai bun 4soţ sau bi#uterie/. Cu banii aceştia 4dota/ aş fi.putut să-micumpăr trei :(.

8III"upă expunerea pe care am făcut-o despre procedeele lucrării visului am putea fitentaţi să privim această lucrare ca un proces psihic special care, dup ă cunoştinţanoastră, nu poate fi comparat cu nimic. 6i poate c ă in noi se va naşte puţină uimiresuperstiţioasă constatind că produsul său, visul insuşi, este dintotdeauna treaz.In realitate, acţiunea visului nu este decit primul şi cel mai bine studiat dintr-o serie

de procese psihice, in special cele la care se reduce producerea simptomelor isterice, angoaselor, obsesiilor, demen ţelor, etc. oate aceste procese prezint ă, inmod egal, caracterele condensării şi deplasării, mai ales ale acesteia din urmă, intimp ce prelucrarea in vederea unei reprezentări senzoriale rămine proprie lucrăriivisului."acă, deci, procesul visului este acela şi cu cel care dă naştere imaginilor morbide,cu atit mai interesantă ar fi determinarea condiţiilor in care el se produce. ;u mică neva fi surpriza aflind că el poate exista fără a#utorul somnului şi fără ceţ al bolii şi că unnumăr considerabil de fenomene care apar ţin vieţii cotidiene a subiecţilor normali cauitările, lapsusurile de vorbire şi de comportament sint create prin aceleaşimecanisme psihice ca şi visul şi ca toate simptomele morbide desemnate mai sus.

;odul problemei rezidă in procesul de deplasare, cel care merit ă, ni se pare, dintretoate, cea mai mare atenţie. %entru a cunoaşte condiţia esenţială a deplasării esteindispensabil să se abordze problema dintr -un punct de vedere pur psihologic. 6e vavedea atunci că acest fenomen se produce exclusiv sub imperativul necesită)ii şi pentru a-l inţelege va fi importantă conştientizarea anu-mitor dificultăţi de care cu greu va scăpa cel care studiază visele.Cind, la inceputul acestei lucrări, am oferit ca exemplu de analiză unul dintre viselemele a trebuit să intrerup inventarul ideilor mele latente deoarece printre ele se aflauunele pe care eu preferam să le păstrez secrete, pe care nu puteam să le comunicfără să incalc grav anumite convenienţe. $m adăugat că n-ar folosi la nimic săinlocuiesc această analiză printr-o alta, căci oricare ar fi visul ales, fie el cel maiobscur şi cel mai confuz dintre toate, aş a#unge in cele din urmă la ginduri latente pecare nu le-aş putea releva fără indiscreţie. Cu toate acestea, după ce am respinsdovezile acestor dezbateri intime şi am continuat analiza, făcind abstracţie că estevorba despre mine, am intilnit ginduri care m-au surprins profund. ;u mi lecunoşteam. 0le imi păreau nu numai stranii# ci şi "eni1ile <e-am respins din toate puterile dar, in acelaşi timp, am simţit că ele imi erau impuse prin logica inflexibil ă aideilor latente. ;u pot să-mi explic această stare de lucruri, admiţind că acesteginduri au existat realmente in mine, decit in sensul că ele posedau aici o anumită



intensitate sau energie psihică, dar că se găseau, după opinia mea, intr-o situaţie psihologică specială care mă impiedica să le conştientizez. 0u denumesc aceastăsituaţie specială stare de re'ulare =ecunosc atunci că intre caracterul confuz alvisului manifest şi starea de refulare a ideilor latente - altfel zis repulsia pe care oresimt luind cunoştinţă de aceste idei -există o relaţie de la cauză la efect. Conchid

că dacă visul este confuz, el este astfel din necesitatea de a nu tr ăda anumite ideilatente "e care conştiin)a (ea le de/a"ro1a $stfel se explică acţiunea dedeformare, care pentru vis este o adev ărată deghi/are$r fi interesant de cercetat, in visul pe care l-am supus analizei, care dintre gindurilemele se prezintă deghizat din teama de a-mi suscita prea puternic dezaprobareadacă s-ar prezenta fără mască. 0u ştiu că cursa despre care am vorbit, cursa aceeagratuită cu maşina, mi-a amintit de altele mai costisitoare in compania unei persoanedin familia mea, iar semnificaţia visului părea să fie& ($ş vrea să cunosc o dragostedezinteresată(. Or, cu puţin timp inainte de a avea acest vis, cheltuisem o insemnatăsumă de bani pentru persoana in discuţie. In faţa acestei asociaţii de idei sintconstrins să recunosc că regret c; a( 'ăcut aceasta cheltuiala ;umai prin

mărturisirea unui asemenea sentiment am a#uns s ă inţeleg ce semnifică, in visulmeu, dorinţa de o dragoste care nu "rile+uieşte cheltuieli otuşi, pot s-o spun cutoată sinceritatea, n-am ezitat un moment să cheltuiesc acesta sumă. =egretul pecare il resimt face parte dintr-un curent care nu mi-a atins conştiinţa."e ce n-a făcuto!$ceasta este o altă problemă care ne-ar conduce prea departe. =ăspunsul pecare l-aş putea da aparţine unei alte asociaţii de idei."acă analizez, in locul unui vis care-mi aparţine, visul unei persoane străine aşa#unge la constatări asemănătoare. ;umai mi#loacele mele de control vor fi pu ţindiferite. "acă visul analizat este cel al unui subiect normal il voi determina să-şirecunoască ideile refulate, demonstrindu-i inlănţuirea gindurilor visului. 0l va aveainsă intotdeauna libertatea de a le nega. "ar dac ă este vorba de.un bolnav de nerv i,

de un isteric de exemplu, va trebui, pentru a -l determina să-şi recunoască ideilerefulate, să i se dezvăluie relaţia care există intre acestea şi simptomele bolii sale şisă se insiste asupra acestui aspect p ină cind starea sa s-a ameliorat intr-atit incitideile refulate s-au substituit simptomelor.I 6ă luăm exemplul acelei tinere femei care mi -a povestit visul cu cele trei bilete deteatru de F florin şi V? de creiţari. $naliza ideilor sale latente arat ă că ea hu-şi preţuia prea mult soţul, că i-ar fi convenit mai mult să nu se fi căsătorit cu el, că l-ar fi doritinlocuit fără regret cu un altul. 0ste adevărat că ea pretinde că-l iubeşte. ;u admitecă dispreţul faţă de el 4(altul ar putea fi de o sut ă de ori mai bun:(/ aduce cea maimică atingere vieţii sale sentimentale. otuşi, toate simptomele sale conduc laaceeaşi concluzie ca şi visul. 0ste suficient să se trezească in ea amintirile refulatedintr-o epocă in care era perfect conştientă că nu-şi iubeşte soţul pentru ca imediatsimptomele să dispară şi bolnava să inceteze să protesteze impotriva interpretăriimele.

I. ;oţiunea de refulare fiind stabilită, la fel ca şi relaţiile care există intre deformareavisului şi materialul psihic refulat, devine posibil s ă rezumăm, intr-o manieră



generală, principalele concluzii pe care le desprindem din cercet ările noastre.7Y7X- )tim că visele inteligibile şi raţionale sint realizarea nedeghizată a uneidorinţe, in alţi termeni că dorinţa a cărei realizare concretă o reprezintă ele este odorinţă recunoscută de către conştiinţă, nesatisfăcută in viaţa cotidiană, dar intrutotul demnă de interes. $naliza viselor confuze şi neinteligibile ne arată ceva analog&

fundamentul acestor vise este de asemenea o dorin ţă realizată, dorinţă pe care ideilelatente ne-o relevă pe de altă parte. ;umai că reprezentarea ei este obscură. %entrua o clarifica trebuie să recurgem la analiză şi aceasta ne va arăta cind o dorinţărefulată şi inconştientă, cind o dorinţă intim legată de ginduri refulate şi, ca săspunem aşa, transportată de acestea. %utem caracteriza aceste vise afirm ind că eles$nt reali/ări ,oalate ale dorin)elor re'ulate 9ai mult, remarcăm, ceea ce esteinteresant, că inţelepciunea populară are dreptate cind pretinde că visele prezicviitorul. In realitate visul ne arată viitorul nu aşa cum se va realiza ci cum dorim noi s ăse realizeze. 6piritul popular face in această privinţă ceea ce are de altfel obiceiul săfacă& crede ceea ce doreşte.Zfc≫ Aisele, din punct de vedere al realiz ării dorinţelor, se pot impărţi in trei

categorii&$vem, in primul rind, visul care reprezintă fără deghizare o dorinţă nerefulată. $cestaeste visul de tip infantil, care devine din ce in ce mai rar pe măsură ce copilulinaintează In virstă.In al doilea rind avem visul care reprezintă, deghizat, o dorinţă refulată. 9a#oritateaviselor noastre aparţin acestui tip şi din această cauză e/e nu pot fi inţelese fărăanaliză.In sfirşit, urmează visul care exprimă dorinţa refulată, dar n-o deghizează sau odeghizează prea puţin. $cest ultim vis este insoţit intotdeauna de o senzaţie deangoasă care il obligă să se intrerupă şi care pare să fie echivalentul acţiunii dedeghizare pentru că, in visele-din cea de-a doua categorie, angoasa l-a cruţat pe cel

care doarme tocmai datorită acestei acţiuni. $r fi uşor de demonstrat că situaţia dinvis care generează angoasă nu este altceva decit o dorinţă veche nerealizată şirefulată de multă vreme.%rintre visele inteligibile se găsesc şi cele al căror conţinut este penibil şi care, totuşi,nu generează la cel care doarme nici un sentiment de angoas ă. 0le nu pot fi puse inrindul viselor de angoasă şi servesc drept argument celor care vor s ă conteste oricesemnificaţie şi orice valoare manifestărilor visului. ;e va fi suficient un exemplu pentru a arăta că aceste visa ni[ sipt altcevadecit realizări voalate pi forinţalnr refutări≫ ş# aparţin net

celei de-a doua categorii. Aom vedea, deasemenea, de c ită ingeniozitate sefoloseşte acţiunea de deplasare pentru a deghiza dorin ţa.O tinără fată visează că cel de-al doilea copil al surorii sale a murit, iar ea se afl ă infaţa sicriului, exact aşa cum s-a aflat, cu ciţiva ani mai inainte, in faţa celui al primuluinăscut al aceleiaşi familii. $cest spectacol nu-i inspiră nici cea mai mică suferinţă.inăra fată refuză, natural, să-şi interpreteze visul in sensul unei dorinţe ascunse. ;ici interpretarea noastră nu este aceasta. "ar există faptul că lingă sicriul primuluicopil ea s-a intilnit cu bărbatul pe care-l iubeşte, i-a vorbit şi, din acel moment, ea nul-a mai văzut n#cinrlatg. ără indoială că dacă cel de-al doilea copil nu ar fi murit, eanu l-ar mai fi intilnit pe acest bărbat in casa surorii sale. 0a se revolt ă impotriva



acestei ipoteze, dar doreşte cu ardoare urmarea, intilnirea cu bărbatul iubit. In ziuacare a precedat visul ea a primit o invita ţie la o conferinţă unde spera să-l intilnească.Aisul este, deci, unsimplu vis de nerăbdare, aşa cum se produce el inaintea unei călătorii, a unuispectacol de teatru, in aşteptarea oricărei plăceri. "ar tinerei fete trebuie să i se

disimuleze propria dorinţă. $tunci, unuia dintre aspectele situa ţiei i se substituie unaltul, pe cit posibil la fel de nepotrivit pentru a -i inspira bucuria. 6ă mai remarcăm căelementul afectiv al visului nu se potriv eşte decit cu conţinutul său latent, cu cel carea fost refulat. Intrucit această idee latentă este cea a unei intilniri dorită cu ardoare,ea nu se poate asocia cu un sentiment de triste ţe."eoarece filozofii de pină acum n-au avut ocazia să se ocupe cu o filozofie a refulăriicredem că este necesar, la acest prim contact cu misterioasa problem ă a formăriivisului, să incercăm o expunere cit mai clară cu putinţă. In schema noastră sintema#utaţi de alte studii decit cel despre vis şi dacă la inceput poate părea puţincomplicat, nouă ni s-a părut că, pe de altă parte, niciuna din aceste complica ţii nu erasuperfluă.

RR7≫

\ 6ă admitem că in aparatul nostru psihic exist ă două funcţii creatoare degindire. $ doua dintre aceste func ţii poSedă privilegiul că toate produsele sale devinimediat parte a conştiinţei, in timp ce activitatea celei dint ii rămine inconştientă saunu a#unge in conştiinţă decit prin intermediul celei de-a doua.<a limita separării dintre cele două funcţii, chiar in punctul in care prima o intilneşte pe cea de-a doua, există o cenzură care nu lasă să treacă decit ceea ce ii esteagreabil şi respinge restul. %rodusele respinse de c ătre cenzură se găsesc atunci, pentru a folosi propria noastră expresie, in stare de refulare."ar in anumite condiţii, in timpul somnului care aduce cu sine un gen de relaxare acenzurii, activităţile reciproce ale celor două funcţii nu mai sint aceleaşi. %roduselerefulate nu mai pot fi respinse in intregime şi reuşesc să-şi croiască drum pină la

conştiinţă. Cu toate acestea, intrucit cenzura poate fi slăbită dar niciodată abolită,trebuie ca obiectele refulate, pentru a fi admise de con ştiinţă, să fie deghizate intr-oasemenea manieră incit ele să-şi piardă caracterul respingător. Ceea ce pătrundeatunci in conştiinţă este un compromis intre tendinţele primei funcţii şi scrupulelecelei de-a doua.=emarcăm aici că, făcind abstracţie de imaginile visului, refularea, relaxarea cenzuriişi acceptarea unui compromis se afl ă in mod sigur la baza oricărui proces careconcură la formarea unei imagini psihopatice. =emarc ăm, deasemenea, că laformarea acestui compromis concur ă in mod sigur procesele de condensare,deplasare, de ordonare provizorie şi superficială pe care le-am studiat in lucrareavisului. ;u căutăm să disimulăm faptul că un gen de demonologie intervine din plin inexpozeul de mai sus. ;i s-a părut, intr-adevăr, că procesul de formare a visuluiconfuz seamănă cu efortul pe care l-ar face un subordonat pentru a strecura pe furi şo vorbă care i-ar displace şefului său. $m plecat de la această comparaţie pentru acontura procesul de deghizare şi pe acela al cenzurii şi neam străduit să redămimpresia noastră printr-o teorie psihologică incă frustă dar, pe cit este posibil, clară.6perăm că un examen mai aprofundat al subiectului va permite să se identifice celedouă funcţii pe care le-am numit (prima( şi (a doua( şi să se descopere corelaţiile



care confirmă ceea ce am stabilit a "riori0 antagonismul celor două funcţii, dintrecare una păzeşte intrarea in conştiinţă şi o poate exclude pe cealaltă.Cina starea de somn este invinsă, cenzura işi. reia drepturile şi face ta1ula rasa dintot. ceea ce i-a fost impus in perioada sa de neputinţă. Ceea ce confirmă ipotezanoastră este rapiditatea cu care visul se şterge din memorie precum şi o experienţă

pe care am a#uns să o fac frecvent& in timp ce povestim unul dintre visele noastre,sau il supunem analizei se intimplă ca un detaliu pe care il uitasem complet să apară pe neaşteptate. 6i aproape intotdeauna, acest detaliu scos din uitare reprezintăcalea cea mai scurtă şi mai sigură pentru a pătrunde sensul latent al visului. ocmai pentru aceasta el ar fi trebuit in mod sigur să dispară in uitare, ceea ce reprezintăefortul suprem al cenzurii. 7

.I"acă admitem că conţinutul visului reprezintă o dorinţă realizată, iar caracterul său confuzeste opera cenzurii, care modifică şi deghizează materialele refulate, ne este uşor să

determinăm funcţia visului. Contrar a ceea ce admite opinia curentă, care consideră visul ca perturbator al somnului, noi am a#uns la concluzia neobişnuită că visul serveşte ca paznic alsomnului. Aisul infantil ne va oferi aici cea mai bună demonstraţie. 76tarea de somn sau trecerea psihică de la veghe la somn este indusă la copil printr -o senzaţiede oboseală, la care se adaugă o oarecare constrEngere exterioară. %entru a i se uşura copiluluiaceastă trecere se Endepărtează toţi stimulii care i -ar putea abate spiritul de la ideea de somn.6e ştie cum să se Endepărteze stimulii din exterior, dar cu m am putea să reducem la tăceretoate aceste dorinţe care se află En sufletul copilului şi -l ţin treaz ! 3itaţi-vă la o mamă careEncearcă să-şi adoarmă copilul& acesta nu Encetează să ceară fie un sărut, fie o #ucărie, dar dorinţele nu-i sEnt satisfăcute decEt En parte, realizarea celorlalte fiind amEnată cu autoritate pentru a doua zi. 0ste clar că toate aceste mişcări care agită copilul constituie obstacole pentru

somnul său. Cine nu cunoaşte povestea amuzantă a băieţelului răutăcios care, trezindu -senoaptea, se apucă să răcnească pentru a chema rinocerul ! 3n copil Enţelept, En loc sărăcnească, ar fi visat că vede rinocerul şi se #oacă cu el. Aisul, care -i oferă copilului dorinţarealizată, găseşte credit la el En timpul somnului. "orinţa fiind satisfă cută, somnul continuă.6e va spune că copilul crede En imaginea sa din vis pentru că aceasta Embracă formeleverosimilităţii şi pentru că, pe de altă parte,, spiritul copilului este Encă lipsit de facultatea pecare şi-o va dobEndi mai tErziu, de a di stinge Entre imaginaţia şi halucinaţiile sale şi realitate.$dultul, En ceea ce-l priveşte, a dobEndit facultatea de a face această distincţie. 0l a Enţeles căeste inutil să-şi formuleze dorinţe şi ştie din experienţă că este mai bine să -şi Enăbuşe dorinţele pEnă En momentul En care, pe căi ocolite şi graţie Empre#urărilor mai favorabile, acestora li seva permite satisfacţia. =ezultă că En somnul adultului realizarea directă a dorinţelor aparerareori, poate chiar niciodată, şi că visul adultului, care ni se pare de tip infantil, se relevă laexaminare ca o problemă infinit mai complicată. %entru aceasta, la orice adult normal, fărăexcepţie, se produce o diferenţiere a materialelor psihice care nu există la copil. %rin ea serealizează o funcţie, funcţie care se alimentează din experienţa de viaţă şi exercită, cu gelozie,o influenţă de represiune şi inhibiţie asupra tuturor mişcărilor sufletului. %rin raporturile salecu conştiinţa şi cu activitatea voluntară, această funcţie este investită cu o putere co nsiderabilăasupra Entregii vieţi psihice a adultului. Or, ea condamnă, ca improprii şi superflue, multe dintendinţele infantile, punEnd astfel En stare de refulare toate modurile de a gEndi şi a simţi care



derivă din aceste tendinţe."ar din momentul En care această funcţie, En care noi recunoaştem eul nostru normal, cedeazănevoii de somn, o vedem obligată de condiţiile psihofiziologice En care se produce acesta să -şislăbească supravegherea şi să opună o energie foarte redusă intruziunii materialelor re fulate.In sine această relaxare are puţină importanţă, n -ar fi mare nenorocire dacă tendinţele infantile

refulate ar face momentan carieră. ;umai că atEta timp cEt va dura somnul, ele nu vor găsiieşire nici En gEndirea inconştientă, nici En activitatea m otrice. 0le nu pot, deci, decEt să devinăun pericol pentru somn şi despre acest pericol este vorba să fie Endepărtat. rebuie să admitemaici că, chiar En orele En care sEntem profund adormiţi, o anumită cantitate de atenţie liberărămEne disponibilă. 0a face oficiul de supraveghetor pentru cazul En care ar exista interesul pentru noi să ne Entrerupern somnul. Cum s -ar explica fără aceasta că - aşa cum-a observatvenerabilul fizioiog 5urdach - fiecare dintre noi rămEne sensibil En timpul somnului la a numiteexcitaţii senzoriale care-l interesează En mod special& mama la scEncetul copilului său, morarulla o oprire a zgomotului morii sale şi toţi oamenii, En general, la chemarea numelui lor !$ceastă atenţie totdeauna trează se Entoarce, deasemenea, ]pr e excitaţiile interne produse dedorinţele refulate şi din acestea se formează visul, adică aşa cum am spus mai sus, un

compromis care satisface cele două tendinţe. Aisul este, Entr -un anumit fel, descărcarea psihică a unai dorinţe En stare de refulare deo arece el prezintă această dorinţă ca realizată. 0lsatisface En ecelaşi timp cealaltă tendinţă, permiţEnd celui care doarme să -şi continue somnul.(0ul( nostru se comportă En aceasta ca un copil, Ei place maE mult să creadă En imaginilevisului& ("a, da pare el să spună, ai dreptate, dar lasă -mă să dorm(. $precierea dispreţuitoare pe care o facem En stare de veghe cu privire la vis, la incoerenţa şi lipsa sa de logică este fărăEndoială aceeaşi pe -care o face (eul( nostru adormit asupra produselor refulări i. "ispreţ cuatEt mai fondat cu cEt aceşti perturbatori ai somnului nu reuşesc să ne pună En mişcare. ;oirămEnem conştienţi chiar En timpul somnului, căci atunci cEnd imaginile visului se eliberează prea mult de cenzura gEndirii cugetăm& (%uah : $ceasta nu este decEt un vis :( şi continuăm sădormim.

;i se va obiecta că există cazuri, spre exemplu cel al visului de angoasă, En care visul esteincapabil să păstreze somnul. "ar trebuie să se conchidă pur şi simplu că visul este investit cudouă funcţii, dintre care cea de-a doua este aceea de a Entrerupe somnul atunci oEnd trebuie. 0leste comparabil En aceasta cu paznicul de noapte conştiincios a cărui datorie este, Enainte detoate, de a face să Enceteze zgomotele care ar putea trezi populaţia, dar care nu ezită să-şiEndeplinească o datorie opusă şi să ridice toată lumea En picioare atunci cEnd zgomotele devinneliniştitoare şi cărora el singur nu le poate face faţă.$ceastă a doua funcţie a visului ne devine mai clară mai ales atunci cEnd luăm En consider areefectele excitaţiilor senzoriale asupra unei persoane adormite. 6e ştie că excitaţiile venite dinafară influenţează En general conţinutul visului. %roba experimentală a fost făcută Enacest caz. 0a aparţine unui mic număr de cercetări pe care medic ii le-au Entreprins asupravisului şi cărora li s-a acordat, din nenorocire, o importanţă exagerată.L ;e găsim şi aici En faţaunei enigme& persoana adormită, supusă de către experimentator unei excitaţii oarecare, nurecunoaşte En vis această excitaţie, e a nu face decEt s-o traducă, s-o interpreteze. "ar cum sedecide alegerea sa din atEtea forme posibile de interpretare ! $ceastă alegere nu poate să ni se pară decEt arbitrară, dar noi ştim, pe de altă parte, că arbitrariul psihic nu există.Cel care doarme are, Entr-adevăr, mai multe mi#loace de a reacţiona Empotriva oricăreiexcitaţii senzoriale venite din afară. 0l poate să se trezească, poate deasemenea să -şi continuesomnul şi, En acest din urmă caz, reuşeşte aceasta prin mi#loacele cele mai variate. " acă



visează, spre exempiu, că se află Entr -o situaţie incompatibilă cu perturbaţia exterioară va reuşisă o Envingă pe aceasta din urmă. $ceasta este situaţia ,celuE care, suferind un abces dureros al perineului, visează că urcă pe cal. Cataplasma destinat ă să-i uşureze durerea devine şauaanimalului şi En felul acesta el continuă să doarmă. "easemenea, se poate, şi acesta este cazulcel mai frecvent, ca excitaţia percepută En vis să intre Entr -o asociaţie de imagini aparţinEnd

unei dorinţe refulate care vr ea să se realizeze. 0xcitaţia Eşi pierde imediat realitatea şi seEncorporează materialului psihic al celui care doarme. In felul acesta unul dintre prietenii meia a#uns să viseze că a scris o comedie, realizarea unei idei care Ei este dragă. 6e află la t eatru, primul act se desfăşoară cu succes, izbucneşte un tunet de aplauze ... 6i aici cel care doarmetrebuie să fi reuşit să-şi prelungească somnul, căci atunci cEnd s -a trezit n-a mai auzit nici unzgomot şi a presupus, ceea ce se va dovedi adevărat mai tErziu, că s-au bătut covoarele prinapropiere. oate visele care se manifestă imediat Enainte de trezire printr -un vacarm oarecarenu sEnt decEt eforturi pentru negarea zgomotului perturbator, pentru a -i conferi o altăinterpretare şi a mai cEştiga cEteva clipe de odihnă.

.IIDacă se ad(it e3igen)ele cen/urii dre"t cau/ă "rinci"ală a de'or(ării ,isului nu se ,a,edea ni(ic sur"rin/ător in 'a"tul că a"roa"e toate ,isele adul)ilor se reduc# in ur(aanali/ei# la dorin)e erotice Nu ne re'eri( aici la ,isel e descrise in (od o1işnuit su1nu(ele de &,ise se3uale& şi care o'eră i(agini de/golite de ,ăluri To)i cei care au ,isatle cunosc Ei nu sint totdeauna atit de sur"rinşi 'ie de alegerea "ersoanelor care 'aco1iectul dorin)ei# 'ie de a1olirea tuturor 1ari erelor "e care indi,idul trea/ are gri+ă sa leo"ună e3igen)elor sale se3uale# 'ie# in s'irşit# de anu(ite a(ănunte 1i/are care "ar să'ri/e/e "er,ersiunea :eea ce ne in,a)ă anali/a este că (ulte alte ,ise# care nu "ar la"ri(a ,edere să includă "reocu"ăr i erotice se reduc# "rin (unca de inter"retare# la oreali/are a dorin)ei se3uale şi# "e de altă "arte# că ast'el de (ateriale ale gindirii noastre

conştiente# care "ar să 'i trecut in ,isul no")ii ca &relic,e ale /ilei&# nu sint ad(ise aicidecit "entru a +uca rolul de 'iguran)i in re"re/entarea dorin)elor erotice re'ulate%entru a e3"lica o stare de lucruri# in legătura cu care nu se consideră necesarăteoreti/area# a(inti( că nu e3ista tendin)e care să 'i 'ost (ai 1ine re'ulate şi co(1ătutein noi de către (orală şi ci,ili/a)ie "recu( tendin)ele se3uale Mai (ult# la (a+oritateaoa(enilor# aceste tendin)e ştiu "er'ect să se sustragă tiraniei 'unc)iilor "sihice de unordin (ai ele,at Studiul "e care l -a( 'ăcut in altă "arte asu"ra se3ualită)ii in'antile# a(ani'estărilor sale o1scure şi in general nein)elese ne autori/ea/ă să s"une( că a"roa"ela to)i indi,i/ii ci,ili/a)i e,olu)ia in'antilă a ,ie)ii se3uale se o"reşte intr -un "unctInconsecin)a# dorin)ele se3ulate re'ulate la co"il ,or de,eni (ai tir/iu resorturi (ulti"le şi"uternice ale 'or(ării ,iselor adulte%entru ca ,isul# care este o (ani'estare a dorin)elor erotice# să nu "re/inte in con)inutulsău (ani'est nici o ur(ă de se3ualitate este indis"ensa1ilă o "regătire tainicaNe"utindu-se "re/enta ca atare# (aterialele i(aginilor se3uale ,or 'i inlocuite incon)inutul ,isului "rin se(ne# alu/ii sau orice altă 'or(ă de e3"resie indirectă Nu(aică# contrar a ceea ce se cere in general de la aceste 'or(ule# cele ale ,isului tre1uie să nu'ie# inainte de toate# i(ediat inteligi1ile Ast'el se e3"lică 'a"tul 1inecunoscut alre"re/entării si(1olice a ideilor ,isului# 'a"t cu atit (ai re(arca1il cu cit se ştie astă/ică to)i cei care 'olosesc aceeaşi li(1ă se ser,esc cind ,isea/ă de aceleaşi si(1oluri Aş



adăuga chiar că# in anu(ite ca/uri# co(unitatea si(1olurilor se intinde dincolo deco(unitatea li(1ilor Intrucit cel care ,isea/ă ignoră el insuşi sensul si(1olurilor "ecare le 'oloseşte# "ro1le(a originii acestor si(1oluri şi a ra"orturilor "e care le "ot a,eacu o1iectul lor ră(ine in intregi(e o1scură Dar 'a"tul in sine este cert şi acest 'a"t "arede "ri(ă i("ortan)ă "entru tehnica inter"retării ,isului Este clar# "entru cine cunoaşte

in "ro'un/i(e această si(1olică# că sensul ,isului# toate de taliile şi unele dintre'rag(entele sale de,in (ai uşor de in)eles 'ără a 'i necesar ca cel care a dor(it să 'iesu"us unui interogatoriu "ri,ind gindurile sale din ,is Ne a"ro"ie( aici de idealul"o"ular "e de-o "arte# iar "e de altă "arte de (etoda drag ă "o"oarelor "ri(iti,e la carei(aginile ,isului se inter"retau in (od e3clusi, "rin si(1oluri:u toate că s"ecialiştii in si(1olica ,isului sint incă de"arte de a a+unge la o conclu/ie#noi "ute( de+a să consideră( dre"t achi/i)ii cite,a date generale şi un anu(it nu(ăr dere(arci "articulareE3istă si(1oluri cu o inter"retare unică Ast'el# i("ărat şi i("ărăteasă# Rege şi Regină#se(ni'ică Tată şi Ma(ă :a(era se(ni'ică Fe(eia#Aezi 6igmund reud, (rei eseuri asupra teorie isexualităţii(, FS?V.

In limba germană pentru femeie există două cuvinte& rHusi rauenzimmer' cuvEntul german pentru cameră este +immer 4n.tr./. ^-j

ieşire reprezintă deschiderile naturale ale corpului. 6imbolu rile folosite in vis servesccel mai adesea pentru a ascunde persoanele, p ărţile corpului sau actele careinteresează sexualitatea. Organele genitale indeosebi utilizează o colecţie desimboluri bizare şi obiectele cele mai variate intr ă in componenţa acestor simboluri.Or, noi admitem că armele ascuţite, obiectele lungi şi rigide, trunchiurile de arbori sautrestiile reprezintă organul masculin, in timp ce dulapurile, cutiile, automobilele, tig ăileinlocuiesc in vis organul feminin findcă motivul acestei substituţii este uşor de inţeles."ar nu toate simbolurile visului con ţin aluzii atit de transparente şi cind ni se spunecă cravata este organul masculin, lemul, corpul feminin şi că mişcarea ascendentă,

scara reprezintă relaţiile sexuale noi indemnăm la reflecţie, atita timp cit probaautenticităţii acestor simboluri n-a fost, pe de altă parte, făcută. $dăugăm aici căma#oritatea simbolurilor, visului este bisexual ă, acestea putind, după impre#urări, săfie raportate la organele celor două sexe.$numite simboluri au o folosinţă generală şi se intilnesc la toţi cei ce visează carevorbesc aceeaşi limbă şi au aceeaşi formaţie intelectuală. $ltele, de o folosinţălimitată, sint create de către individ pe măsura nevoilor sale. rebuie să se distingă incadrul primelor, cele care sint destinate, cu totul firesc prin folosirea in limba curentă,să reprezinte aspectele sexuale, spre exemplu cele care au leg ătură cu cultivarea&săminţă, fecundaţie etc. In al doilea rind, cele al căror raport cu aspectele sexuale par a data din epocile primitive şi n-au putut să se nască decit in conştientul nostrucel mai obscur. Oricum şi oricare i-ar fi natura, această forţă creatoare de simbolurinu s-a epuizat incă in zilele noastre. "e remarcat că anumite descoperiri recente, caaceea a balonului, au fost utilizate imediat din acest punct de vedere şi au trecut inrindul simbolurilor sexuale.otuşi, am greşi dacă ne-am imagina că datorită unei cunoaşteri mai aprofundate asimbolicii visului 4Cheia viselor/ noi vom putea intr-o zi să evităm chestionarea celuicare a dormit despre gindurile sale din starea de veghe şi să revenim la procedeele primitive de interpretare. 0ste imposibil s ă ştim a priori dacă conţinu-VJ



Itul manifest al visului trebuie s ă fie luat in sens simbolic sau in sens propriu,deoarece există pe deasupra simboluri individuale şi nenumărate fluctuaţii infolosirea simbolurilor generale. Ceea ce se ştie cu siguranţă este faptul că nu toatematerialele sint simboluri. Cunoaşterea simbolurilor ne poate a#uta, intr-o maremăsură, să traducem ceea ce rămine obscur in conţinutul manifest al visului, dar ea

nu face inutilă folosirea procedeului de mai sus. Cu at it mai mult ea ne va servi cami#loc de investigaţie in cazul in care ideile visului ar fi nule sau insuficien te.6imbolica visului ne pare, In mod egal,indispensabilă pentru analiza viselor zise (tipice(, comune tuturor oamenilor şi aviselor individuale zise (periodice(. "ac ă n-am făcut decit să atingem aici in treacătinteresanta problemă a expresiei simbolice a visului, aceasta se datoreaz ă in modsigur faptului că, prin importanţa sa, problema depăşeşte cadrul lucrării noastre. 0ane conduce dincolo de domeniul visului, in cel al imaginilor populare. $ici vom vedeacă simbolul se află la originea poveştilor, miturilor şi legendelor, in spiritul comic şi infolclor. %rin el vom descoperi raporturi intime intre vis şi aceste producţii diverse. "ar noi ştim că el nu este creat de lucrarea visului, c ă el nu este altceva decit forma de

expresie a gindirii noastre inconştiente şi că el este acela care furnizează acesteilucrări materialele pentru a condensa, a deplasa şi a dramatiza.

.III6Entem, desigur, departe de a fi indicat toate problemele care se pun cu privire la vis sau chiar de a fi rezolvat complet pe cele pe care le -am ridicat aici. Cititorii care sEnt interesaţi de problemă, Entr-o manieră generală, El trimitem la cartea 6ancte de 6anctis, I 6ogni, orino,FJSS. Cei care sEnt interesaţi de o expunere mai co mpletă a teoriei mele personale despre vis ovor găsi En lucrarea mea, "ie raumdeutung, <eipzig und Uien, FS??. 6ă mai spunem En cedirecţie ni se pare dezirabil să se continue studiile asupra visului.

6tabilind, cum am făcut-o, că interpretarea unui vis constă En Enlocuirea conţinutului săumanifest prin ideile sale latente, En alţi termeni En desfacerea tramei care a fost urzită de cătrelucrarea visului pun, pe de o parte, o serie de noi probleme psihologice privind deasemeneanatura şi formarea a ceea ce am numit refulare. %e de altă parte, afirm existenţa ideilor latenteale visului, adică a materialelor abundente care pot da naştere formaţiunilor psihologice de prim ordin, Entru totul asemănătoare producţiilor normale ale inteligenţei, dar care nu se potmanifesta En conştiinţă decEt sub travestiul visului. $ceste ,idei latente există la toţi oamenii,deoarece toţi, chiar şi cei mai normali, sEnt subiecte care visează. =elaţiilor lor cu conştiinţa şicu refularea li se corelează problemele ulterioare, de primă importanţă En psihologie, căroratrebuie să le se amEne soluţia pEnă En momentul En care se va a#unge, prin analiză, să selămurească originea cEtorva alte formaţiuni psihopatice precum simptomele isterice şiobsesiile.



T :A UD0 T ANM VJ i l fi3o - &. 5$ - 6u.C.i$ $O*i-i -F NRRedactor0Nicolae Anghel Tehnoredactor0 Gheorghe BurgheleaBun de ti"ar0 I$;3$=I0 FSSF A"'lrut0 !! :oli de ti"ar0

Ti"arul e3ecutat su1 co(anda nr la Ti"ogra'ia Uni,ersul# strBre/uianu nr=< -=Bucureşti# R?MANIADe acelaşi autor# Editura Măiastră& ,a o'eri $n cur$nd "u1licului cititor0trei eseuri privind teoria sexualităţii.

sigmund freud interpretarea viselor

Documents