ACADEMIA DE POLIŢIE „Alexandru Ioan Cuza”

Școala Doctorală “Ordine Publică și Siguranță Națională”

TEZĂ DE DOCTORAT

CONTRABANDA. SPECIFICUL CONTRABANDEI

LA FRONTIERA DE NORD A ROMÂNIEI

REZUMAT

CONDUCĂTOR DE DOCTORAT: PROF.UNIV.DR.

IOAN DASCĂLU

DOCTORAND: COMAN FLORIN

Teză elaborată în vederea obținerii titlului de DOCTOR în domeniul „Ordine publică și siguranță națională”

BUCUREŞTI 2015

2

CUPRINS LISTA DE ABREVIERI

INTRODUCERE

CAPITOLUL I

FENOMENUL CONTRABANDEI ÎN CONTEXTUL ACTUAL

1.1. Consideraţii generale privind contrabanda

1.1.1. Specificul contrabandei la frontierele României

1.2. Riscuri, ameninţări şi vulnerabilităţi transfrontaliere asociate contrabandei

1.3. Contrabanda – Evoluţie şi perspective

1.3.1. Evoluţia fenomenului contrabandei la frontierele României

1.4. Contrabanda – componentă a crimei organizate

1.4.1. Definirea conceptului de organizaţie criminală

1.4.2. Contrabanda, fenomen infracţional transfrontalier

1.4.3. Contrabanda o ,,afacere rentabilă pe piaţa infracţionalităţii”

CAPITOLUL II

ASPECTE JURIDICO–PENALE PRIVIND INFRACŢIUNEA DE CONTRABANDĂ

2.1. Legea de incriminarea a contrabandei

2.2. Analiza juridico-penală a infracţiunii de contrabandă

2.2.1. Noţiunea şi caracterizarea infracţiunii de contrabandă

2.2.2. Obiectul infracţiunii de contrabandă

2.2.3. Subiecţii infracţiunii

2.2.4. Conţinutul constitutiv al infracţiunii de contrabandă

2.2.5. Formele infracţiunii de contrabandă

2.2.6. Forme, modalităţi, sancţiuni

2.3. Infracţiuni conexe contrabandei

2.4. Cadrul juridic relevant în domeniul contrabandei în Ucraina

2.4.1. Legea de incriminare a contrabandei

3

2.4.2. Analiza juridico-penală a infracţiunii de contrabandă. Fapte de contrabandă.

CAPITOLUL III

CONTRABANDA ŞI S PECIFICUL ACESTEIA LA FRONTIERA DE NORD A ROMÂNIEI

3.1. Poliţia de Frontieră, principala structură de combatere a fenomenului contrabandei la

frontiera de nord. Scurt istoric al evoluţiei acestei structuri la frontiera de nord a României

3.1.1. Monografia frontierei de nord aflată în competenţa Inspectoratului Teritorial al

Politiei de Frontieră Sighetu Marmatiei

3.2. Scurt istoric al evoluţiei activităţii de contrabandă la frontiera de nord a României

3.3. Specificul contrabandei la frontiera de nord. Evenimente pe linia contrabandei

înregistrate la frontiera de nord în ultimii ani

3.3.1. Cauze , factori de risc şi vulnerabilităţi ce pot contribui la producerea

evenimentelor de frontieră pe linia contrabandei

3.4. Conflictul din Ucraina – prioritate si provocare pentru sistemul de management

integrat al frontierelor

3.4.1. Consideraţii generale

3.4.2. Peninsula Crimeea şi Donbas – rapt teritorial sau opţiune legitimă a populaţiei ?

3.4.3. Conflictul din Ucraina – noi riscuri şi ameninţări la adresa securităţii frontierei de

nord a României

3.4.4. Serviciul Frontierei de Stat al Ucrainei – măsuri de intensificare a combaterii

contrabandei începând cu luna Octombrie 2014

3.4.5. Concluzii

CAPITOLUL IV

COOPERAREA ROMÂNO-UCRAINEANĂ LA NIVELUL AUTORITĂŢILOR DE

FRONTIERĂ ÎN SCOPUL COMBATERII CONTRABANDEI LA FRONTIERA DE

NORD A ROMÂNIEI

4

4.1. Dezvoltarea aparatului Împuternicitului de frontieră la frontiera comună

4.1.1. Consideraţii generale

4.1.2. Reglementarea activităţii. Competenţe

4.1.3. Modul de lucru al împuterniciţilor

4.1.4. Cerinţe pentru organizarea activităţilor, reguli de protocol, aspecte procedurale.

4.1.5. Comunicările cu omologii din statul vecin

4.1.6. Documente, aprobări

4.2. Crearea Punctului de contact româno-ucrainean Porubne

4.3. Perfecţionarea cooperării în scopul combaterii infracţionalităţii transfrontaliere şi

supravegherii frontierei de stat româno-ucrainene, având la bază Planul privind

dezvoltarea cooperării instituţiilor de frontieră ale României şi Ucrainei semnat în Rădăuţi,

România în Martie 2012

4.4. Comisia mixtă de frontieră româno – ucraineană

4.5. Cadrul juridic relevant în domeniul regimului frontierei de stat cu Ucraina

4.5.1. Consideraţii generale

4.6. Cadrul juridic relevant în domeniul regimului frontierei de stat cu Ucraina

4.6.1. Cadrul juridic bilateral

4.6.2. Cadrul juridic U.E. – Ucraina

4.6.3. Valorificarea cadrului juridic de cooperare în vigoare

4.7. Problematica suspendării punctelor de trecere simplificată de la frontiera dintre

România şi Ucraina

CAPITOLUL V.

METODOLOGIA INVESTIGĂRII INFRACŢIUNII DE CONTRABANDĂ

5.1. Principalele probleme ce trebuie clarificate pe parcursul investigării infracţiunilor de

contrabandă

5

5.2. Activităţile ce se intreprind pentru administrarea probelor

5.3. Cercetarea în comun cu autorităţile statului ucrainean a evenimentelor de frontieră

5.4. Principalele reguli tactice ce trebuie respectate de către poliţiştii de frontieră în cazul

urmăririi persoanelor suspecte de săvârşirea unor infracţiuni de frontieră cât şi regulile

tactice obligatorii în cazul folosirii armamentului din dotare

CAPITOLUL VI.

CONCLUZII FINALE ŞI PROPUNERI

6.1. Concluziile cercetării privitoare la contrabandă şi specificul acesteia la frontiera de

nord a României

6.2. Propuneri referitoare la îmbunătăţirea cadrului juridic şi procedural

6.3. Propuneri de eficientizare a modului de acţiune al organelor judiciare.

6

INTRODUCERE

A) Cadrul general al problematicii abordate.

Potrivit unei definiţii general admise, contrabanda constă în trecerea clandestină peste

graniţă a unor mărfuri interzise sau sustrase de la plata taxelor vamale, fiind una dintre

principalele forme de fraudă la nivelul Uniunii Europene. Pentru a evita plata taxelor vamale

datorate la intrarea mărfurilor pe teritoriul UE, persoanele în cauză recurg fie la contrabanda

propriu zisă, fie la eludarea procedurilor de tranzit vamal. În acest context, România ca stat

membru al UE, prin convenţii internaţionale asumându-şi, de asemenea, o serie de obligaţii

privind reprimarea sau controlul traficului cu anumite bunuri, este direct responsabilă cu

prevenirea, descoperirea şi sancţionarea infracţiunilor la regimul vamal, infracţiuni aflate, de

multe ori, în conexiune cu spălarea banilor, finanţarea actelor de terorism şi criminalitate

organizată.1 Contrabanda este una dintre cele mai grave fapte susceptibile a fi săvârşite în sfera

raporturilor juridice vamale, fiindcă, prin comiterea ei se ameninţă sau se lezează, efectiv, valori

sociale de maximă importanţă pentru ordinea publică şi în mod corespunzător, pentru interesele

legitime şi legale ale cetăţenilor români şi străini aflaţi sub jurisdicţia română. Totodată statul

român are obligaţia de a nu lăsa ca drepturile şi libertăţile cetăţenilor aflaţi pe teritoriul vamal al

României, să fie expuse vreunui prejudiciu derivat din comiterea faptei de contrabandă.

Contrabanda şi evaziunea fiscală prejudiciază societatea în ansamblu, prin diminuarea

încasărilor bugetare, ceea ce conduce implicit la insuficienta finanţare a politicilor sociale şi

economice ale statului, dar şi la practicarea unei concurenţe neloiale şi distorsionarea mediului

de afaceri.

1 Georgiana Tudor, Infracţiunea de contrabandă, Bucuresti, Ed. Hamangiu, pag.1

7

CAPITOLUL I

FENOMENUL CONTRABANDEI ÎN CONTEXTUL ACTUAL

1.1. Consideraţii generale privind contrabanda.

Problema dimensiunilor contrabandei poate fi examinată din cel puţin trei puncte de vedere 2.

1. din punct de vedere cantitativ, reprezentat de numărul infracţiunilor constatate într-o

perioadă de timp şi pe un teritoriu delimitat; 2. din perspectiva sumelor neîncasate la bugetul de

stat ca urmare a comiterii faptelor constatate; 3. din perspectiva persoanelor implicate ca autori,

coautori, complici, organizatori etc. În doctrină s-a afirmat că infracţiunea de contrabandă

întreţine economia subterană şi ameninţă în mod direct chiar siguranţa naţionala. Acesta deoarece

regimul vamal se constituie ca o expresie a suveranităţii naţionale, ca o condiţie indispensabilă

pentru îndeplinirea sarcinilor ce-i revin 3.

1.1.1. Specificul contrabandei la frontierele României.

În ultimele decenii, datorită cererii pieţei, s-a dezvoltat foarte mult contrabanda cu ţigări şi

alcool, producătorii şi comercianţii fiind interesaţi de obţinerea unor câştiguri cât mai mari prin

eludarea taxelor de tot felul 4. Din studiul materialelor de analiză privind activitatea poliţiei de

frontieră în ultimii ani, se poate concluziona că traficul ilicit cu produse din tutun reprezintă

principala activitate infracţională prezentă la frontierele României. Se păstrează tendinţa

introducerii ilegale în România din Ucraina, Moldova şi Serbia a produselor din tutun, ce sunt

destinate în principal pieţei interne dar şi celei din Uniunea Europeană. Acest fenomen se produce

din cauza diferenţei de preţ din ce în ce mai mare între preţul ţigărilor din România , puternic

accizat, şi cel din statele sus menţionate. O zonă foarte vizată de grupările de contrabandişti este

Portul Constanţa, unde se derulează un mare procent din traficul de mărfuri la import şi export,

cantităţile de bunuri în special ţigarete, provenite din contrabandă şi care sunt confiscate sunt de

2 Constantin Tănase – op.cit. , pag. 38 7 Vasile Berchesan – Metodologia investigării infracţiunilor. Curs de criminalistică, Piteşti, Editura Paralela 45, pag. 207 4 Ion Suceava şi colab. – Drept Vamal, Craiova, Editura Sitech, 2007, pag. 86-90

8

ordinal zecilor de milioane de pachete în fiecare an. Creşterea continuă a diferenţei de preţ între

ţigaretele comercializate în România şi statele vecine, pe fondul majorării TVA şi a garanţiilor

pentru antrepozitele fiscale, perspectivele economice sumbre şi reducerile salariale au condus la

creşterea cererii pentru ţigările comercializate pe piaţa neagră. Riscurile transfrontaliere care

vizează contrabanda trebuie bine documentate pe baza datelor şi informaţiilor culese şi prelucrate.

Folosirea documentelor de identitate şi de însoţire a transporturilor false ori falsificate, tentativele

de corupţie, şantaj şi ameninţări la adresa personalului care-şi desfăşoară activitatea în punctele de

trecere a frontierei, interceptarea transmisiilor de date transfrontaliere cu caracter confidenţial,

tentativa de contrabandă sub falsă acoperire, inclusiv diplomatică, spălarea de bani şi eludarea

taxelor vamale şi impozitelor sau perceperea de returnări de TVA pentru mărfuri care în mod real

nu au fost trecute peste frontieră, coroborate cu insuficienţa numerică a personalului de

supraveghere şi control a frontierei, nivelul scăzut de dotare şi de pregătire teoretică, lipsa

deprinderilor practice, perspicacitatea scăzută a unor lucrători şi multe altele generează tot atâtea

riscuri şi ameninţări la adresa siguranţei frontaliere 5. Diversitatea formelor de manifestare a

acestor fenomene infracţionale transfrontaliere, impune o reanalizare a modalităţilor de

contracarare printr-o previzionare multicriterială care să aibă drept scop prevenirea producerii

acestor fenomene, aplicarea de măsuri care să aibă ca obiectiv diminuarea vulnerabilităţilor,

reuşindu-se astfel mărirea capacităţii de reacţie a factorilor responsabili.

1.2. Riscuri, ameninţari şi vulnerabilităţi transfrontaliere asociate contrabandei.6

Sfârşitul secolului XX, marcat de caderea comunismului, a însemnat şi începutul

procesului de ridicare a cortinei de fier, interpuse între cele două sisteme mondiale, capitalismul şi

comunismul. Aceste fenomene au favorizat apariţia şi evoluţia procesului de globalizare şi, pe

cale de consecinţă, stabilirea şi aplicarea principiilor unei noi ordini mondiale, dar, pe de alta 5 Dumitru Popescu - Op.cit., pag. 37 6 Dumitru Popescu - Managementul Integrat al Frontierei de stat a României, Editura Pro Transilvania, Bucureşti, 2004, pag.34

Riscul reprezintă posibilitatea de a ajunge într-o primejdie, de a avea un necaz sau de suportat o paguba, pericol posibil. Ameninţarea este sitauţia de a face rău cuiva (pentru a-l ameninţa sau pentru a obţine ceva de la el);gesturi de ameninţare , o primejdie pentru cineva sau ceva. Vulnerabilitatea – cineva sau ceva care poate fi atacat uşor; care are părţi slabe, criticabile, DEX, Editia a II-a Editura Univers Enciclopedic, Bucuresti 1996.

9

parte, au însemnat şi un fel de deschidere a unei cutii a Pandorei, lăsând cale liberă unor

ameninţări scăpate de sub corsetul bipolarismului dispărut.7

Pe fondul acestor profunde transformări, dar şi al multor altora, pe care nu le mai amintim,

au aparut, s-au amplificat şi s-au diversificat fenomene noi, cum sunt crima organizată, traficul

ilicit de droguri, traficul de materiale explozive, chimice, radioactive, terorismul, agresiunea

informaţionala însoţită de criminalitatea în acest domeniu, cât şi multe asemenea manifestări, care

împiedică procesele paşnice de progres al naţiunilor, afectează liniştea şi siguraţa cetăţenilor.8

1.3. CONTRANADA – EVOLUŢIE ŞI PERSPECTIVE.

1.3.1. Evoluţia fenomenului contrabandei la frontierele României.

Încă din cele mai vechi timpuri statele au prelevat impozite pentru mărfurile care treceau

frontiera. Primele atestări documentare în legătură cu modul de funcţionare a vămilor pe

teritoriul de azi al României aparţin perioadei Evului Mediu Timpuriu. Cele dintâi puncte vamale

cunoscute au fost Câineni, Bran, Vama Buzăului, Cernăuţi. Organizarea vămilor în Ţările

Române a început în secolul al XIV-lea şi funcţiona ca un venit domnesc. Legea 86/2006,

publicata in M. Of. Nr. 350 din 19 Aprilie 2006, a intrat în vigoare la data de 18 Iunie 2006, şi a

abrogat Codul Vamal din 1997, contrabanda fiind prevazută şi sancţionată de art. 270 din această

lege. Prin O.U.G. 54/2010, art. IX pct.1 si 2 este modificat art. 270, avand în vedere necesitatea

asigurării unei mai bune monitorizări a operatorilor economici care desfaşoară operaţiuni cu

produse accizabile, respectiv produse energetice, alcool şi băuturi alcoolice şi tutun prelucrat, în

vederea accelerării încasării accizelor la bugetul de stat şi a diminuării evaziunii fiscale în

domeniu, în scopul întăririi şi supravegherii controlului vamal al activităţii de introducere şi

comercializare a mărfurilor în regim duty-free, pentru instituirea unor pârghii care să ducă la

creşterea gradului de colectare a veniturilor bugetare, în considerarea faptului ca aceste elemente

vizează interesul general public şi constitue situaţii extraordinare, a căror reglementare nu poate

fi amânată9.

7 Dumitru Popescu - Op. cit. , pag.32 8 Dumitru Popescu - Op. cit. , pag.32 9 O.U.G. 54/2010, privind ulele masuri de combatere a evaziunii fiscale, publicata in M. Of. 421 din 23 Iunie 2010, - Preambul.

10

Perspectivele fenomenului contrabandei la frontierele Român

Din analiza situatiei operative pentru anul 2014, la nivel naţional se pot trage urmatoarele

concluzii :

- în anul 2014, principalul fenomen infracţional prezent la frontierele ţării noastre este

reprezentat de contrabanda cu produse din tutun;

- traficul ilegal cu ţigări de provenite din Ucraina şi Moldova se menţine la cote ridicate,

fiind mult peste cel constatat in anul 2013;

- acest fapt ce se datorează în special preţului mic al ţigaretelor în Ucraina şi Moldova iar

nivelul ridicat al contrabandei a fost influenţat pentru frontiera româno – ucraineană de

conflictul militar din această ţară, situţie în care activitatea structurilor din Ucraina cu

atribuţii în acest domeniu este aproape inexistentă.

- cele mai mari capturi de ţigări înregistrate în anul 2014 au avut loc la frontiera maritimă,

ca urmare a descoperirilor facute în containerele ce urmau să intre în România,

menţinându-se şi în continuare foarte ridicat riscul introducerii produselor din tutun pe la

frontiera albastră.

- frontiera cu Ucraina rămâne însă, cea mai activă frontieră sub aspectul activităţii

infracţionale pe linia contrabandei cu tutun şi produse din tutun.

1.4. CONTRABANDA - COMPONENTĂ A CRIMEI ORGANIZATE.

1.4.1. Definirea conceptului de organizaţie criminală.

Astfel, într-o primă accepţiune, prin crimă organizată se înţelege acel segment

infracţional la care se raportează activitaţile ilegale de natura să afecteze grav anumite sectoare

ale vieţii economice, sociale şi politice, desfăşurate prin diverse metode şi mijloace, în mod

constant, planificat şi conspirat, de către asociaţii de indivizi, cu ierarhie internă bine

determinată, în structuri specializate şi mecanisme de autoapărare, în scopul obţinerii de profituri

ilicite, la cote deosebit de ridicate. 10În accepţiunea Legii nr. 39/2003 privind prevenirea şi

combaterea criminalităţii organizate, grupul criminal organizat ,,este format din trei sau mai

multe persoane, care există pentru o perioadă şi acţionează în mod coordonat, în scopul comiterii

10 S. Radulescu, D. Banciu, “Sociologia crimei şi criminalităţii”, Editura Sansa, Bucureşti, 1996, pag.68

11

uneia sau mai multor infracţiuni grave, pentru a obţine, direct sau indirect, un beneficiu financiar

sau alt beneficiu material”.

1.4.2. Contrabanda, fenomen infracţional transfrontalier.

Ultimul deceniu al secolului XX – lea s-a caracterizat printr-o veritabilă schimbare în

toate domeniile economico-sociale, a gândirii şi a modului de viaţă. Această schimbare s-a

repercutat şi asupra fenomenului infracţional. Asistăm, astfel, la globalizarea comerţului, a

pieţelor financiare care au provocat două rezultate: dispariţia limitelor dintre naţional, regional şi

internaţional, lumea devenind aproape un stat; întrepătrunderea problemelor politice, economice

şi sociale, până la punctul de a nu mai fi posibil să fie separate. În cadrul acestei tendinţe de

globalizare s-a extins şi sfera criminalităţii. A apărut astfel crima organizată la nivel transnaţional

şi transcontinental ale căror forme de manifestare sunt: traficul de stupefiante, traficul ilicit de

arme, traficul de materiale nucleare, terorismul, prostituţia, pedofilia, spălarea banilor,

industria pirateriei şi a contrafacerilor, furtul şi contrabanda cu maşini scumpe şi cu obiecte ce

aparţin patrimoniului cultural, răpirea oamenilor de afaceri în scopul şantajului şi extorcării de

fonduri, corupţia din companiile multinaţionale, pirateria camioanelor, a vaselor maritime şi a

aeronavelor, poluarea mediului şi a furtului de bani prin intermediul computerelor. Crima

organizată a căpătat un aspect mondializat aducând atingerea siguranţei publice, umbrind

suveranitatea statelor şi tulburând buna desfaşurare a activităţii instituţiilor economice, politice şi

sociale11. Toate aceste aspecte conduc la amplificarea fenomenului infracţional în general şi cel

transfrontalier în special din zonele cu probleme către ţările dezvoltate. La nivelul ţării noastre,

avand în vedere capturile de bunuri şi mărfuri realizate, dosarele instrumentate şi numărul

persoanelor cercetate pentru săvârşirea infracţiunilor din sfera contrabandei, se poate

concluziona faptul că grupurile de contrabandişti autohtoni şi străini au stabilit conexiuni şi

legături cu reţelele internaţionale bine organizate. S-a reuşit atragerea la colaborare în numeroase

cazuri a unor lucrători vamali, poliţişti de frontieră şi alţi funcţionari cu atribuţii în domeniu, şi

dispunând de resurse financiare însemnate cât şi permanentizarea unor relaţii în rândul

autorităţilor fac documentarea activităţii lor infracţionale de către organele de urmărire penală

din ce în ce mai dificilă.

11 Bucur D., Criminalitatea transfrontalieră şi economia globală, Bucuresti, Ed. ProUnivrsitaria, 2011, pag.22

12

1.4.3. Contrabanda - o ,,afacere rentabilă pe piaţa infracţionalităţii”.

Dinamica fenomenului contrabandei a determinat „specializarea” unor persoane şi

organizarea lor în filiere şi reţele de contrabandişti cu o structură bine pusă la punct. Specialiştii

acestor structuri „oferă” toată gama de servicii necesare desfăşurării în bune condiţii a activităţii

de contrabandă: trecerea frauduloasă a frontierelor cu bunurile care sunt de interes, mijloacele de

transport, transportul în interiorul ţării, până la locul de depozitare indicat de beneficiar, folosind

persoane cu dublă cetăţenie intraţi legal pe teritoriul României şi care preiau marfa de la

frontieră. Ca noutate în ultimii ani, coordonatorii grupărilor se ocupă de identificarea unor piloţi

profesionişti, de regulă foşti piloţi militari din ţări aparţinând fostei U.R.S.S., care să piloteze

aparatele de zbor cu care se transportă ilegal peste frontieră marfă de contrabandă. Putem spune

că, contrabanda cu toate formele ei de manifestare, este o afacere foarte rentabilă pe piaţa

infracţionalităţii, fapt ce a dus la dezvoltarea unor importante reţele de criminalitate organizată

transfrontalieră. Analiza datelor existente şi rezultatelor obţinute la nivelul structurilor de

aplicare a legii din România, presiunea în continuă creştere asupra frontierelor, ne duc la

concluzia că ţara noastră a devenit foarte atractivă pentru derularea unor astfel de activităţi

infracţionale, în special în contextul creşterii accizelor la foarte multe produse odată cu intrarea

în U.E. şi alinierea preţurilor la nivelul celor din comunitate.

13

CAPITOLUL II.

ASPECTE JURIDICO–PENALE PRIVIND INFRACŢIUNEA DE

CONTRABANDĂ

2.1. Legea de incriminarea a contrabandei.

Codul Vamal al României, aprobat prin Legea 86/2006, publicată în M.Of. nr. 350 din 19

Aprilie 2006, prevede şi sancţionează următoarele infracţiuni de contrabandă 12:

- (art.270) – alin.(1) Introducerea sau scoaterea din ţară, prin orice mijloace, a bunurilor sau

mărfurilor, prin alte locuri decât cele stabilite pentru control vamal, constituie infracţiunea de

contrabandă şi se pedepseste cu închisoare de la 2 la 7 ani şi interzicerea unor drepturi.

- alin. (2) constituie, de asemenea, infracţiune de contrabandă şi se pedepseşte potrivit alin. (1):

a) introducerea în sau scoaterea din ţară prin locurile stabilite pentru controlul vamal, prin

sustragere de la controlul vamal, a bunurilor sau a mărfurilor care trebuie plasate sub un regim

vamal, dacă valoarea în vamă a bunurilor sau a mărfurilor sustrase este mai mare de 20.000 lei în

cazul produselor supuse accizelor şi mai mare de 40.000 lei în cazul celorlalte bunuri sau

mărfuri;

b) introducerea în sau scoaterea din ţară, de două ori în decursul unui an, prin locurile

stabilite pentru controlul vamal, prin sustragere de la controlul vamal, a bunurilor sau a

mărfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal, dacă valoarea în vamă a bunurilor sau a

mărfurilor sustrase este mai mică de 20.000 lei în cazul produselor supuse accizelor şi mai mică

de 40.000 lei în cazul celorlalte bunuri sau mărfuri;

c) înstrăinarea sub orice formă a mărfurilor aflate în tranzit vamal.

- alin. (3) Sunt asimilate infracţiunii de contrabandă şi se pedepsesc potrivit alin. (1)

colectarea, deţinerea, producerea, transportul, preluarea, depozitarea, predarea, desfacerea şi

12 Legea 86/2006 – Codul Vamal – art. 270-276

14

vânzarea bunurilor sau a mărfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal cunoscând că

acestea provin din contrabandă sau sunt destinate săvârşirii acesteia.

- art. 271. - Introducerea sau scoaterea din ţară, fără drept, de arme, muniţii, materiale

explozibile, droguri, precursori, materiale nucleare sau alte substanţe radioactive, substanţe

toxice, deşeuri, reziduuri ori materiale chimice periculoase, constituie infracţiunea de

contrabandă calificată şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 12 ani şi interzicerea unor

drepturi, dacă legea penală nu prevede o pedeapsă mai mare.

- Art. 274. - Faptele prevăzute la art 270 - 273 săvârşite de una sau mai multe persoane

înarmate ori de două sau mai multe persoane împreună, se pedepsesc cu închisoare de la 5 la 15

ani şi interzicerea unor drepturi.

- Art.276 - Faptele prevazute la art.270-271 săvârşite de angajaţi sau de reprezentanţi ai

unor persoane juridice care au ca obiect de activitate operaţiuni de import – export ori în folosul

acestor persoane juridice.

- Art. 275. - Tentativa la infracţiunile prevăzute la art. 270-274 se pedepseşte.

2.2.1. Noţiunea şi caracterizarea infracţiunii de contrabandă.

Conţinutul legal - Incriminarea infracţiunii de contrabandă în legislaţia vamală îşi găseşte

locul în titlul XII, intitulat Sancţiuni din Legea 86/10.04.2006 (Codul Vamal al Romaniei). 13

2.3. Infracţiuni conexe contrabandei :Traficul şi consumul ilicit de droguri 14, nerespectarea regimului

armelor şi muniţiilor15, nerespectarea regimului materialelor nucleare sau al altor materii radioactive16, spălarea

banilor, contrabanda cu valori de patrimoniu. Specific frontierei româno-ucrainene, principalul caz

de trafic cu bunuri de patrimoniu a avut loc în anul 2007, când un grup infracţional organizat axat 13 Legea 86/2006 – Codul Vamal – art. 270-276 14 Legea nr. 143 / 26.07.2000 privind combaterea traficului si consumului ilicit de droguri – art.2 si art.3

15Legea nr. 295/28.06.2004 şi Legea nr.17/02.04.1996 art.46-52

16 Art. 345 Noul Cod Penal.

15

pe traficul internaţional cu bunuri de patrimoniu a încercat să comercializeze unor colecţionari

ucraineni o brăţară dacică. Dosarul s-a finalizat prin recuperarea bunului de patrimoniu, predarea

acestuia către Muzeul Naţional de Istorie şi probarea activităţii infracţionale a acestei grupări.

2.4. Cadrul juridic relevant în domeniul contrabandei in Ucraina.17

2.4.1. Legea de incriminarea a contrabandei. Articolul 201 Cod Penal si articolul 305

Cod Penal. Contrabanda cu stupefiante, substanţe psihotrope, analogi, precursori sau

medicamente contrafăcute.

Din analiza textului care incriminează contrabanda în Codul Penal ucrainean se poate

concluziona faptul că ne aflăm în prezenţa infracţiunii de contrabandă cu bunuri sau mărfuri fără

regim special, numai în cazul în care această activitate a fost desfăşurată cu bunuri sau mărfuri în

cantităţi mari, cel puţin de 1000 de ori mai mare decât valoarea minimă a veniturilor pe cap de locuitor.

Specificul pentru frontiera de nord a României, este contrabanda cu tigarete, introduse atat peste frontiera

verde cat si prin punctele de trecere a frontierei, din Ucraina în România. Pentru ca o astfel de activitate să

fie considerată infracţiune de contrabandă pe teritoriul statului ucrainean, ar trebui ca valoarea bunurilor

traficate să depăşească aproximativ 20 000 de dolari, iar la 2,3 lei valoarea pachetului de tigari, ar trebui să

fie descoperite peste 33 000 pachete de ţigări. Rezultă astfel că, actuala reglementare juridică a

contrabandei din legislaţia ucraineană este printre principalii factori externi care favorizează producerea

acestui fenomen infracţional la frontiera comună, iar statul ucrainenean în contextul militar şi economic

actual nu este interesat în modificarea legislatiei, contrabanda fiind unul din mijloacele care în prezent

asigură veniturile minime pentru o parte a populaţiei din zona de frontieră.

17 http://radnuk.info/komentar/kruminal/osobluva/299-rozd13/4625--305.html

16

CAPITOLUL III.

CONTRABANDA ŞI SPECIFICUL ACESTEIA LA FRONTIERA DE NORD A

ROMÂNIEI

3.1. Poliţia de Frontieră ca principală structură de combatere a fenomenului

contrabandei la frontiera de nord. Scurt istoric al evoluţiei acestei structuri la frontiera de

nord a Romaniei.

Prin OUG 80/1999 s-a înfiinţat Poliţia de Frontieră Română prin preluarea structurilor şi

efectivelor Comandamentului Naţional al Grănicerilor şi Direcţiilor Poliţiei de Frontieră din

cadrul Direcţiei Generale de Poliţie de Frontieră, Străini, Probleme de Migrări şi Paşapoarte.18

O.U.G. 104 din 27.06.2001 aşează şi aliniază instituţia poliţiei de frontieră la realităţile,

practicile şi standardele instituţiilor europene în materie. Prin modificările aduse O.U.G.

104/2001 prin Legea 280 din 12 Decembrie 2011, art.12, stabileşte faptul că la frontiera cu

fiecare stat vecin, exceptând judeţele Tulcea şi Constanţa, se organizează şi funcţionează

inspectorate teritoriale cu personalitate juridică. În judeţele care au ca limită frontiera de stat, se

organizează servicii teritoriale ale politiei de frontieră.19

Frontiera de nord a României cu Ucraina este de 438,620 km, din care:

- alpină: 160 km.;

- pe uscat: 192,073 km;

- pe apă: 86,547 km.

Supravegherea frontierei cu Ucraina este asigurată de catre I.T.P.F. Sighetu Marmaţiei,

pentru judeţele: Satu Mare - 92,790 km, Maramureş - 111,115 kilometri, Suceava - 163,100 km

şi I.T.P.F. Iaşi pentru judetul Botoşani - 71,615 , 2 sectoare ale poliţiei de frontieră, Rădăuţi Prut

, Bivolari şi un punct de trecere a frontierei.

18 www.traditia-militara.ro 19 OUG 104/2001, art.12

17

În prezent, Inspectoratul Teritorial al Poliţiei de Frontieră Sighetu Marmaţiei 20 este

unitatea teritorială a Poliţiei de Frontieră Române, care asigură supravegherea şi controlul

trecerii frontierei de stat în scopul prevenirii şi combaterii migraţiei ilegale, a faptelor specifice

criminalităţii transfrontaliere, respectării regimului juridic al frontierei de stat, al paşapoartelor şi

străinilor, ordinii şi siguranţei publice, în condiţiile legii la frontiera de Nord a României cu R.

Ungară şi R. Ucraina. Securitatea integrată a frontierei de stat se bazează pe participarea tuturor

instituţiilor cu competenţe în acest domeniu, printr-un management participativ şi prin cooperare

interinstituţională, naţională şi internaţională. Planul de acţiune Schengen este documentul de

implementare în cuprinsul căruia sunt evidenţiate acţiunile asumate de autorităţile şi instituţiile

publice cu atribuţii şi responsabilităţi în domeniul managementului integrat al frontierei şi care

descrie măsurile ce se derulează pentru realizarea managementului integrat al frontierei de stat.

Inspectoratul Teritorial al Poliţiei de Frontieră Sighetu Marmaţiei are în subordine:

• 3 Servicii Teritoriale ale Poliţiei de Frontieră, respectiv: Serviciul Teritorial al Poliţiei

de Frontieră Satu Mare, Serviciul Teritorial al Poliţiei de Frontieră Maramureş şi Serviciul

Teritorial al Poliţiei de Frontieră Suceava;

• 14 sectoare ale poliţiei de frontieră

• 14 puncte de trecere a frontierei.

Specificul contrabandei la frontiera de nord. Evenimente pe linia contrabandei

înregistrate la frontiera de nord în ultimii ani.

Pe fondul crizei economice prin care trece România şi implicit a creşterii şomajului,

începând cu anul 2010, la frontiera de nord a ţării s-a intensificat traficul ilegal cu ţigări de

provenienţă ucraineană, putându-se observa faptul că din ce în ce mai multe persoane fizice

recurg la această activitate; de asemenea făptuitorii şi-au perfecţionat şi diversificat metodele

utilizate, acţionând în grup, cu mijloace de transport, de observare şi de comunicaţii moderne,

plasarea de antemergători şi observatori pe itinerariile de deplasare ale patrulelor poliţiei de

frontieră şi pe căile de comunicaţii. Asistăm, astăzi, la o nouă „Clisură”, dar nu în sud pe Dunăre

20 Monografia zonei de competenţă a I.T.P.F. Sighetu Marmaţiei.

18

ci, în cealaltă extremitate a ţării, în nord, la frontiera cu Ucraina, cel mai fierbinte punct al

acestui fenomen fiind Maramureşul. Cauzele interne, care sunt surse ale dezvoltării fenomenului

sunt şi situaţia economică precară şi rata ridicată a somajului populaţiei din zona de frontieră de

pe teritoriul ambelor state. Acestea determină un număr din ce în ce mai mare de persoane să se

implice în desfăşurarea unor activităţi ilicite, generând un specific tot mai organizat şi mai

specializat al grupurilor infracţionale care acţionează în zona de competenţă. O problemă

deosebită o constituie caracteristicile terenului de la frontiera alpină, care îngreunează

comunicarea între patrulele Poliţiei de Frontieră, limitează accesul mijloacelor auto din dotare şi

nu permit utilizarea cu eficienţă a mijloacelor de observare în supravegherea frontierei de stat.

Traficul ilegal cu ţigări, de provenienţă ucraineană, în zona de competenţă a I.T.P.F.

Sighetu Marmaţiei tinde să atingă proporţii de fenomen. Creşterea continuă a diferenţei de preţ

între ţigaretele comercializate în România şi Ucraina, pe fondul majorării TVA şi a garanţiilor

pentru antrepozitele fiscale, perspectivele economice sumbre şi reducerile salariale au condus la

creşterea cererii pentru ţigările comercializate pe piaţa neagră. Grupările infracţionale, care

acţionează la frontiera verde şi pe căile de comunicaţie, îşi bazează acţiunile pe observarea

itinerariilor şi a intervalurilor orare acoperite de patrulele Poliţiei de Frontieră, încercând să

speculeze orice breşă apărută în dispozitivul de supraveghere a frontierei. Liderii grupărilor nu

participă întotdeauna direct la activităţile infracţionale ci le coordonează telefonic astfel încât, o

parte dintre participanţi nu se cunosc între ei. În cadrul grupărilor infracţionale fiecare participant

are un rol bine stabilit, sunt dispuşi observatori în zona săvârşirii activităţilor de contrabandă şi

antemergători pe rutele de transport al ţigărilor. Transportul ţigărilor peste frontieră este efectuat

de către cetăţeni ucraineni. Aceştia stabilesc locul acţiunii utilizând aparatură de observare şi le

depozitează temporar în acoperirile din teren. În continuare, ţigările sunt preluate de cetăţeni

români şi transportate în diferite locaţii, de regulă la domiciliul unor membri ai grupării. În unele

cazuri, sunt preferate transporturile spre localităţi aflate în afara zonei de frontieră, efectuate

imediat după activitatea de contrabandă propriu-zisă, minimizând riscurile presupuse de

depozitarea temporară a ţigărilor în diferite locaţii. De regulă, pentru transportul ţigărilor, sunt

utilizate autovehicule considerate, de către contrabandişti, ca fiind dispensabile

(închiriate/împrumutate sau înmatriculate în alte ţări). Ţigările sunt comercializate atât în

localităţile din zona de frontieră, dar şi pe raza altor judeţe. De asemenea, în cazul în care, unele

segmente de frontieră devin improprii (creşterea cotelor apelor, strat de zăpadă impracticabil,

19

etc.) grupările infracţionale îşi mută, temporar, operaţiunile pe alte segmente de frontieră, unele

situate la mare distanţă de localităţile de domiciliu, cel mai probabil, cu sprijinul unor persoane

care cunosc foarte bine zona. În multe cazuri, activităţile ilicite sunt continuate şi după ce

fãptuitorii au fost deferiţi justiţiei, încercând, astfel, recuperarea pierderilor cauzate de acţiunile

Poliţiei de Frontieră. La frontiera alpină, se conturează o serie de particularităţi, datorate atât

specificului muntos cât şi efortului fizic necesar pentru transportul ţigărilor pe distanţe cuprinse

între 3,5-5 km, în teren accidentat. Grupările infracţionale se deplasează în frontieră însoţite de

câini, pentru a beneficia de avantaj tactic, iar loturile de ţigări sunt fragmentate în loturi mai

mici, care sunt ascunse în acoperirile din teren şi mascate cu vegetaţie, pentru a minimiza

pierderile în cazul în care sunt interceptate de către poliţişti. Transporturile se efectueazã în

etape, pe distante mai scurte, uneori pe parcursul mai multor zile, iar în apropierea localităţilor,

ţigările sunt depozitate temporar în diferite construcţii cu caracter utilitar, izolate, nelocuite sau

locuite doar pe timp de vară. Se întâmplă ca acelaşi lot de ţigări adus în frontieră de cetăţenii

ucraineni, să fie împărţit între 2 sau mai multe grupări infracţionale, care folosesc trasee diferite

pentru transportul ţigărilor către localităţile din apropiere. Componenţa grupărilor infracţionale

este variabilă. Membrii acestora îşi stabilesc apartenenţa la o grupare, în funcţie de oportunităţile

pe care le au la dispoziţie la un moment dat. O nouă tendinţă în derularea activităţii infracţionale,

o reprezintă transportul ţigărilor de către contrabandiştii ucraineni până la domiciliile cetăţenilor

români (situate la 4-5 km de frontieră), pentru suma suplimentară de 50 euro/bax. Sunt reduse,

astfel, riscurile la care se expun contrabandiştii români, mai ales a celor aflaţi în recidivă.

Din analiza situaţiei operative la nivelul frontierei cu Ucraina pentru anul 2014, se

poate concluziona urmatoarele:

- principalul fenomen infracţional prezent la frontierele româno-ucrainene este contrabnda

cu produse din tutun, în special ţigarete;

- se pastrează aceaşi tendinţă ca şi în ultimii ani, în sensul că 65% din capturi sunt realizate

la frontiera verde, iar la nivel naţioanl cele mai active zone sunt cele din cadrul I.T.P.F.

Sighetu Marmatiei, Sectoarele Poliţiei de Frontieră Sarasău, Sighet, Valea Vişeului,

Brodina şi Rădăuţi.

- cele mai multe ţigarete sunt de provenienţă duty-free urmate de cele de provenieneţă

20

ucraineană sau netimbrate;

- principalele mărci de ţigarete confiscate sunt Viceroy - 33%, urmate de Jinling – 30% şi

Marble – 22%;

În ceea ce priveşte ţigaretele JIN LING, acestea nu se produc oficial în spaţiul U.E.,

şi nu există astfel nici un control cu privire la calitatea acestora. Unele analize de laborator

efectuate au scos la iveală urme de produşi chimici industriali şi azbest. Aceasta marcă este

produsă de Baltic Tabacco Company din Kaliningrad. Licenţa pentru dreptul de desfacere

a fost cumparată de o societate din Republica Moldova, care comercializează aceste ţigarete

pe alte pieţe decât producătorul rusesc. Ţigaretele JIN LING sunt produse astfel de

compania din Republica Moldova Tutun CTC. Este posibil ca aceste ţigarete să aibă timbru

duty-free aparent ca o tactică de marketing menită să confere calitate produsului. Prezenţa

scazută în ultima perioadă a mărcii Viceroy, comparabil cu anii trecuţi, se datorează

faptului că producatorul legal a schimbat ambalajul, fiind mult mai deficil de reprodus de

contrabandişti.

3.3.1. Cauze şi factori de risc ce pot contribui la producerea evenimentelor de frontieră pe

linia contrabandei.

FACTORI DE RISC

Factori externi.

- în contextul recesiunii care afectează spaţiul european, a scăzut cererea de

forţă de muncă de pe piaţa muncii şi mai mult decât atât, unele state membre percep problema

migraţiei ca pe o ameninţare la adresa securităţii interne; acest fapt a determinat reintroducerea

controalelor la frontierele unor state membre (Danemarca, Olanda) dar a creat şi premisele

pentru actualizarea Acordului de la Schengen în conformitate cu realităţile momentului;

- grupările infracţionale organizate, existente pe teritoriul Ucrainei, profită de

legislaţia permisivă şi sunt foarte active mai ales în această perioadă datorită stării de conflict

existente între Ucraina şi Rusia, situaţie în care peste 30% din efectivele trupelor de graniceri

ucraineni au fost mobilizate în zona de conflict.

- una din cauzele care favorizează contrabandei cu ţigări în cantităţi

21

însemnate, este aceea că, pe teritoriul Ucrainei există comunicaţii aproape de-a lungul liniei de

frontieră, chiar şi în zonele de deal sau munte, practicându-se transportul ţigărilor cu camioane

de fabricaţie rusă, în cantităţi foarte mari. În astfel de activităţi de amploare sunt angrenate, de

regulă, foarte multe persoane, îndeosebi cele care locuiesc pe raza localităţilor pretabile

desfăşurării acestor activităţi, unde nivelul de trai este scăzut, iar veniturile obţinute din

practicarea acestor activităţi sunt tentante sau chiar substanţiale. Aceste acţiuni ilicite se

organizează, ca urmare a unor înţelegeri prealabile dintre cetăţeni ucraineni şi români, fiind

foarte bine organizaţi şi cu posibilităţi financiare deosebite, astfel încât atrag de partea lor chiar şi

funcţionari ai instituţiilor cu atribuţii la frontieră.

- cantităţile mari de armament şi muniţie care au fost sustrase din depozite şi unităţi

militare din Ucraina cu ocazia evenimentelor din Decembrie 2013, şi care ar putea fi

comercializate pe teritoriul ţării noastre unor membrii ai grupărilor infracţionale, sau folosite în

recuperaea sumelor neplătite, ca urmare a săvârşirii unor activităţi de contrabandă cu diferite

produse.

- internetul şi site-urile de socializare permit exploatarea cu promptitudine a oricărei

vulnerabilităţi ale frontierelor externe UE.

Factori interni

- sărăcia şi rata ridicată a şomajului care afectează populaţia din zona de frontieră,

determină un număr din ce în ce mai mare de persoane să se implice în desfăşurarea unor

activităţi ilicite, aducătoare de profituri mari în timp scurt;

- caracterul tot mai organizat şi specializat al grupurilor infracţionale care

acţionează în zona de competenţă;

- perfecţionarea şi diversificarea metodelor utilizate de făptuitori (utilizarea unor

aparate de zbor de mici dimensiuni pentru transportul ţigărilor sau a costumelor termoizolante tip

scafandru pentru traversarea apelor de frontieră);

- caracteristicile zonei alpine limitează utilizarea mijloacelor auto din dotare şi

îngreunează realizarea surprinderii infractorilor; se remarcă extinderea segmentelor de frontieră

vulnerabile până la altitudini de peste 1.500 m şi la mare distanţă de zonele locuite;

- marea majoritate a căilor de acces spre munte, practicabile cu mijloace auto,

traversează zone locuite;

22

- monitorizarea grupărilor infracţionale transfrontaliere, este îngreunată de faptul

că, pe momente operative, acestea folosesc mijloace de telefonie în reţeaua ucraineană Kievstar;

- comercializarea ţigărilor în zonele intens circulate sau în pieţele din Satu Mare,

Negreşti Oaş, Sighetu Marmaţiei, Suceava, Rădăuţi achiziţionate în cantităţi mici de la diferite

persoane care tranzitează frecvent prin P.T.F.-uri sau de la contrabandişti, este percepută ca o

activitate lucrativă de către o parte a populaţiei;

- implicarea unor poliţişti de frontieră/lucrători vamali în activităţi infracţionale,

fie ca făcând parte din mediul grupării infracţionale, fie favorizând activităţile infracţionale a

acestor grupări, în schimbul unor sume de bani;

- atitudinea sfidătoare a populaţiei faţă de poliţişti, în toată zona de nord a

României;

- deţinerea ilegală de armament şi muniţii, utilizate pentru autoapărare/intimidare

sau braconaj cinegetic;

- existenţa unui număr mare de autoturisme înmatriculate de regulă, în Marea

Britanie şi Bulgaria care, sunt puse în circulaţie dar sunt radiate în ţările de origine sau au

asigurarea ori inspecţia tehnică periodică expirată/falsificată;

- continuarea tentativelor de introducere în ţară de bunuri peste plafonul admis sau

de sustragere de la controlul vamal şi introducerea în ţară a unor bunuri prohibite sau interzise de

lege (seminţe agricole, produse de origine animalieră, etc);

- sezonul estival determină o intensificare a activităţilor în apropierea frontierei şi

posibilitatea producerii unor încălcări la regimul de frontieră;

- o parte din persoanele care intră în ţară prin puncte de trecere aparţinând altor

inspectorate, folosesc rute ocolitoare pentru a se sustrage controlului din zona de competenţă;

- sunt posibile treceri frauduloase ale frontierei de stat, în ambele sensuri, şi acţiuni

de contrabandă în condiţiile scăderii debitului de apă a râurilor care marchează frontiera de stat,

iar activităţile de păşunat alpin pot favoriza atât unele încălcări ale frontierei de stat din partea

animalelor şi îngrijitorilor, traficul ilegal cu animale peste frontieră, cât şi alte fapte penale sau

contravenţionale.

23

3.4. Conflictul din Ucraina – prioritate şi provocare pentru sistemul de management

integrat al frontierelor.

3.4. 1. Consideraţii generale.

Managementul integrat al frontierei reprezintă expresia interesului comun al statelor

membre ale U.E. în implementarea unui sistem de securitate constând într-un complex de măsuri

de organizare şi coordonare a structurilor cu responsabilităţi în domeniu, în scopul facilitării

liberei circulaţii a persoanelor şi bunurilor în interiorul unor frontiere deschise, dar securizate.

Managementul integrat al frontierei constituie o componentă a sistemului de securitate al

spaţiului comun european şi asigură în acelaşi timp securizarea frontierei externe, prin

menţinerea în mod constant a unui control eficient al frontierelor avându-se în vedere

combaterea infracţionalităţii transfrontaliere sub toate aspectele, inclusiv a fenomenelor care nu

au un impact direct asupra securitaţii naţionale. Securitatea integrată a frontierei se bazează pe

participarea tuturor instituţiilor cu competente în acest domeniu, printr-un management

participativ şi prin cooperare interinstituţionala, naţională şi internaţională. Coordonarea unitară

a sarcinilor ce revin autoritaţilor cu atribuţii la frontieră reprezinta un element cheie al aplicării

corecte şi coerente a modelului integrat de management al frontierei. Managementul integrat are

la bază forma consultativă şi deliberativă de fundamentare şi luare a deciziilor, în cadrul

organismului special constituit în acest scop, Grupul Interministerial Român pentru

Managementul Integrat al Frontierei de Stat, denumit GIRMIFS. 21

3.4.3. Conflictul din Ucraina – noi riscuri şi ameninţări la adresa securităţii frontierei de

nord a României.

Conflictul din estul Ucrainei a avut drept rezultat o serie de evenimente care pot fi

considerate noi riscuri şi ameninţări la adresa securizării frontierei de nord a României,

suplimentar faţă de factorii de risc externi care favorizau şi influeţau producerea evenimentelor

de frontieră înainte de începerea acestui conflict. Astfel, au avut loc mai multe evenimente pe

teritoriul statului ucrainen, ameninţări la adresa frontierei comune, care dacă nu sunt gestionate

cu profesionalism de către echipele manageriale aflate în fruntea sistemului integrat de securizare

a frontierelor României, pot influenţa evoluţia fenomenului infracţional tranfrontalier la frontiera

21 Strategia naţională de management integrat al frontierei de stat a României în perioada 2011-2012.

24

de nord. Mobilizarea parţială din Ucraina, adoptata prin Decret prezidenţial nr. 608/2014,

propus la 21 iulie de preşedintele Ucrainei şi susţinută de Rada Supremă a avut ca principală

consecintă în ceea ce priveşte sistemul de control şi supraveghere la frontieră practicat de statul

ucrainean, faptul că 40% din personalul Detaşamentelor de Graniceri Muckacevo şi Cernauţi,

împreună cu tehnica de supraveghere a frontierei să fie dislocat la Doneţk şi Harkiv. Pe lângă

militarii activi, au fost mobilizaţi cu precădere ofiţerii şi subofiţerii în rezervă ai tuturor

specialităţilor militare – până la 60 de ani, apţi pentru serviciul militar. Mobilizarea parţială este

valabilă pentru toate regiunile Ucrainei, cu excepţia Republicii Crimeea şi Sevastopolul, şi are

loc ca urmare a activităţilor teroriste înregistrate pe teritoriul naţional ucrainean, precum şi în

vederea apărarii teritoriului ucrainean în eventualitatea unui atac din partea trupelor ruseşti

concentrate în apropierea frontierei. Totodată prin legea mobilizării parţiale s-a stabilit că această

activitate se va efectua în funcţie de dimensiunile agresiunii, vârsta celor mobilizaţi fiind între 18

ani şi 60 de ani, şi va avea loc în etape iar de mobilizare răspund autoritaţile locale, la nivelul

fiecarei regiuni22. În acest sens, centrele militare regionale au transmis informări tuturor celor

vizaţi de mobilizare, dispunându-se în acest sens prezenţa celor mobilizaţi la sediile acestor

centre militare pentru înregistrare. Tot în acest context, ofiţerii de miliţie din regiunea

Zakarpatia, regiune aferentă frontierei cu România au fost detaşaţi la Doneţk şi Harkiv pentru a

desfăşura activităţi specifice acestei arme a Ministerului de Interne ucrainean, deoarece miliţia

din estul Ucrainei a trecut de partea separatiştilor. Consecinţa acestui eveniment a fost faptul că

ordinea publică a fost asigurată după începerea conflictului de patrule mixte de subofiţeri de

miliţie împreună cu civili, voluntari care aveau stagiul militar satisfăcut, dar care nu deţineau

minimul necesar de cunoştinţe profesionale în acest domeniu. In 14 ianuarie 2015, Preşedintele

Petro Poroşenko a semnat un nou Decret privind efectuarea în anul 2015 a trei etape de

mobilizare parţială. Şeful statului uvrainean a numit-o ca «Obiectiv al obiectivelor» din anul

2015 - întărirea capacităţii de apărare a statului şi a spus că l-a însărcinat pe ministrul Apărării,

pe Şeful Administraţiei, pe Secretarul Consiliului Naţional de Securitate să monitorizeze aceasta

activitate pentru ca proporţiile mobilizării în toate regiunile Ucrainei, să fie respectate întocmai.

Secretarul Consiliului naţional de securitate şi apărare, Olexandr Turcynov a menţionat faptul că

prima etapă a mobilizării este planificată a începe cu data de 20 ianuarie 2015 pentru o perioadă

22 Site-ul oficial al Serviciului Frontierei de Stat a Ucrainei

25

de 90 zile. Celelate două, din spusele acestuia sunt planificate orientativ pentru lunile aprilie şi

iunie pentru o perioadă de 60 de zile. Principalele riscuri şi ameninţări specifice la adresa

securizării frontierei comune româno - ucrainene, şi care cresc riscul producerii evenimentelor de

frontieră în contextul celor prezentate mai sus, sunt:

- efective insuficiente, pe partea ucraineană, control şi supraveghere sporatică a frontierei.

- în urma protestelor din Kiev, zona Miadan şi din celelalte mari oraşe din Ucraina situaţia

a fost scapată de sub control, şi o cantitate foarte mare de armament şi muniţie a fost sustrasă din

unitaţile Ministerului de Interne. Astfel creşte riscul traficului cu arme şi muniţie peste frontiera

comună.

- migranţii deja existenţi pe teritoriul Ucrainei, în special în Crimeea sau aflaţi în transit la

începutul conflictului militar, au încercat să plece spre Occident, în special spre statele Schengen,

cât mai repede de frica războiului. În acest sens, în anul 2014 a crescut foarte mult presiunea

migratorie la frontierele comune dintre Ucraina şi Ungaria, Slovacia şi Polonia. Evenimente

soldate cu victime omeneşti în rândul traficanţilor de migranţi ucraineni au avut loc în vara

anului 2014 la frontiera comună ucraineano – slovacă. La frontiera comună româno-ucraineană,

pe linia migraţiei ilegale nu s-au înregistrat evenimente deosebite, principalul motiv fiind acela

că România înca nu se află în spatiul Schengen, acest spaţiu fiind principalul obiectiv al

migranilor proveniţi din ţările cu risc migrator. În anul 2014, la frontiera româno-ucraineană au

fost depistaţi 10 migranţi, de origine siriană, la Sectorul Poliţiei de Frontieră Rădauţi şi un

solicitant de azil în Punctul de trecere a Frontierei Siret. Migranţii care pornesc din Asia Mica, au

două variante la dispoziţie:

1. Evită zona de conflict din Ucraina şi se deplasează în grupuri masive pe Marea Neagră spre

Bulgaria, Grecia sau România şi mai apoi spre ţările din Vestul Europei.

2. Tranzitează Ucraina profitând de corupţia funcţionarilor şi de faptul că graniţele sunt

permeabile, fiind supravegheate şi controlate în mod profesionist doar de ţările membre U.E.

care au frontiera comună cu Ucraina.

Există date cu privire la existenţa mai multor grupuri de migranţi cantonaţi în apropierea

frontierei care urmează să treacă ilegal frontiera în România. Chiar dacă România nu face parte

26

din spaţiul Schengen, este posibil ca migranţii să aleagă ca destinaţie ţara noastră sau să fie

abandonaţi de călauze pe teritoriul României. Odată ajunşi pe teritoriul ţării noastre, migranţii

iau legatura cu conaţionalii cu drept de şedere pe teritoriul altor state ţintă şi încearcă să

părasească centrele de azil din România şi apoi să treacă ilegal frontiera româno- ungară.

- grupările mafiote au profitat de vidul de autoritate şi şi-au intensificat activitaţile ilegale

la frontiera comuna româno - ucraineană , principalul fenomen infracţional care a cunoscut o

creştere nemaiântâlnită de la un an la altul fiind contrabanda cu produse accizabile din tutun.

Astfel s-au dezvoltat grupări de crima organizată specializate pe contrabanda cu ţigări cu toate

consecinţele negative ce decurg din acest fenomen infracţional. Pe linia contrabandei cu produse

accizabile din tutun, factorii push (diferenţa semnificativă de preţ, din care rezultă maximizarea

profiturilor, nivelul scazut al venitului pe cap de locuitor, cadrul legislativ permisiv din ţările de

provenienţa, corupţia, legislaţia permisivă), pe fondul conflictului din Ucraina cu toate

ameninţările şi riscurile aferente la adresa securitaţii frontierelor, au avut ca rezultat cresterea cu

30% a cantităţii cu ţigări confiscate, faţa de aceasi perioadă a anului 2013, creşterea numărului

de cazuri detectate şi creşterea numărului de persoane implicate în acest gen de activitaţi

infracţionale. În contextul creşterii grupărilor de crimă organizată transfrontalieră, în luna August

2014, au apărut reglări de conturi cu arma în mană în apropierea frontierei cu România. Astfel, în

localitatea Solotvino - Ucraina, localitate situată în imediata apropiere a frontierei, în August

2014 au avut loc mai multe reglări de conturi între grupările mafiote axate pe contrabanda cu

ţigări, soldate cu moartea prin împuşcare a unui numar de 3 persoane şi rănirea mai multora. Cea

mai afectată zonă de fenomenul contrabanei cu ţigări pare să fie zona din nordul Maramureşului,

de la Sarasău la Valea Viseului, zona rurală cu agricultura de subzistenţa, somaj. De menţionat

faptul că, pe partea ucraineană, multi cetăţeni ucraineni de origine română care locuiesc în satele

din apropierea frontierei, (Tiacevo, Apsa , Solotvino, Bocicoi, Dilove, etc) înainte de începerea

conflictului din estul Ucrainei, munceau ca sezonieri, contrucţii în Rusia sau în zona

industrializată a Ucrainei, Doneţk sau Harkiv. Se observă o creştere a gradului de implicare a

cetaţenilor ucraineni în activităţile infracţionale. Dacă până acum aceştia erau folosiţi doar pentru

a introduce ţigările peste frontiera verde, în ultima perioadă aceştia se implică în toate activitaţile

infracţionale. De cele mai multe ori realizarea flagrantului este îngreunat de faptul că infractorii

nu se supun somaţiei, nici măcar în cazul folosirii armamentului sau al sistemelor anti - pneu şi

27

încearcă să fugă prin orice mijoace sau chiar ripostează agresiv. In 2014 la frontier cu Ucraina

politistii de frontiera au folosit armamantul din dotare de peste 135 de ori. Se impune regândirea

modului de intervenţie în cazul producerii unui eveniment de frontieră, deoarece situaţia în care

infractorii se supun somaţiei este o excepţie şi nu o regulă. De asemenea, modul de intervenţie

pentru interceptarea /reţinerea mijloacelor auto cu care infractorii încearcă să fugă trebuie să

aibă ca prioritate protejarea vieţii şi integrităţii corporale a poliţiştilor dar şi a mijloacelor auto

folosite. Se impune reanalizarea modului de acţiune în cazul producerii unui eveniment de

frontieră, (inclusiv modificarea uzului de armă), creşterea nivelului de conspirativitate a

misiunilor/acţiunilor şi eficientizarea dispozitivului de supraveghere a frontierei. Se poate

observa în ultima perioadă o diversificare continuă a modurilor de acţiune, folosirea aparatele de

zbor gen deltaplan pentru transportul ţigărilor de contrabandă peste frontiera de stat, fiind un

mod de operare foarte eficient şi greu de eliminat de către structurile de aplicare a legii din zona

de frontieră.

- imediat după intrarea în vigoare a legii privind mobilizarea parţială în Ucraina,

respectiv data de 23 iulie 2014, un număr mare de persoane, în special tineri etnici români, cu

dublă cetăţenie ucraineană şi română, au intrat legal în România prin punctele de trecere a

frontierei, motivând că refuză să se prezinte la centrele militare regionale ucrainene pentru a nu fi

trimişi în zona de conflict. Aceştia au rămas pe teritoriul ţării noastre mai multe zile, întorcându-

se în Ucraina doar după ce au primit asigurări de la autorităţile ucrainene că nu vor fi trimişi în

zona de conflict, deoarece în prima fază sunt trimişi în estul Ucrainei doar militarii activi din

cadrul unităţilor Ministerului Apărării, inclusiv o mare parte a trupelor de grăniceri care anterior

asigurau frontiera cu România.

3.4.4. Serviciul Frontierei de Stat a Ucrainei – măsuri de intensificare a combaterii

contrabandei începând cu luna Octombrie 2014.23

Începând cu luna Octombrie 2014, o mică parte din trupele de grăniceri din cadrul

Detaşamentelor de Grăniceri Muckacevo şi Cernăuţi s-au întors din zona de conflict, dar

aproximativ 400 de graniceri din cadrul acestor două detaşamente se află şi în continuare în estul

Ucrainei participand la misiuni de apărare a teritoriului naţional ucrainean, misiuni care în ultima

23 Informaţii obţinute de pe site-ul Serviciului Frontierei de Stat a Ucrainei în data de 28 octombrie 2014.

28

perioadă s-au soldat cu numeroase pierderi de vieţi omeneşti.În luna Octombrie 2014,

Preşedintele Ucrainei, Petro Poroşenko a demis conducerea armatei şi a grănicerilor, structurile

de ordine publică, siguranţă naţională şi apărare a Ucrainei fiind în curs de reorganizare.

3.4.5. Concluzii.

Riscurile la adresa securităţii frontierelor generate de conflictul din estul Ucrainei

trebuie atent analizate şi, în consecintă, contracarate pentru a nu fi lăsate să se transforme în

ameninţări potenţiale. Ameninţările, la rândul lor, dacă sunt ignorate, ţintele asupra cărora

planează astfel de pericole devin vulnerabile, fară apărare şi protecţia necesară. Dacă extindem

aria de manifestare a riscurilor în contextul actual, conflicul armat din estul Ucrainei care

generează instabilitate politică, lupte politice, legitimitatea scăzută a unor instituţii din această

ţară, constatăm existenţa unor tipuri noi de riscuri şi ameninţări cu repercusiuni nemijlocite

asupra siguranţei frontierelor. Diversitatea formelor de manifestare a acestor fenomene

infracţionale transfrontaliere, impune o reanalizare a modalităţilor de contracarare printr-o

previzionare multicriterială care să aibă drept scop prevenirea producerii acestor fenomene,

aplicarea de măsuri care să aibă ca obiectiv diminuarea vulnerabilităţilor, reuşindu-se astfel

mărirea capaciăţii de reacţie a factorilor responsabili. În asemenea momente de criză, construcţia

sistemului instituţional strategic şi, prin aceasta, forţa statului român trebuie să îşi dovedească

eficienţa. Ca şi o concluzie pentru ceea ce urmează în anul 2015, din discuţiile neoficiale purtate

cu ofiţeri de grăniceri ucraineni, rezultă că în prezent în zona din estul Ucrainei sunt cantonaţi şi

mai mulţi separatişti decât existau la începutul conflictului, foarte mulţi dintre ei sunt cazaci cu o

pregătire militară foarte bună, plătiţi pentru misiunile care le fac, iar venirea iernii care este

foarte friguroasă în acea zonă nu este altceva decăt momentul de pregătire pentru luptele care vor

începe din primăvara anului 2015.

29

CAPITOLUL IV.

COOPERAREA ROMÂNO-UCRAINEANĂ LA NIVELUL

AUTORITĂŢILOR DE FRONTIERĂ ÎN SCOPUL COMBATERII

CONTRABANDEI LA FRONTIERA DE NORD A ROMÂNIEI.

4.1. Dezvoltarea aparatului Împuternicitului de frontieră la frontiera comună.

4.1.2. Reglementarea activităţii. Competenţe.

Tratatul între România şi Ucraina privind regimul frontierei de stat româno-ucrainene,

colaborare şi asistenţă mutuală în probleme de frontieră, semnat la Cernăuţi, la 17 iunie 2003

reglementează instituţia împuternicitului de frontieră la frontiera româno-ucraineană. Astfel,

funcţiile responsabile cu aplicarea regimului frontierei de stat sunt:

- împuternicitul de frontieră principal;

- locţiitori ai împuternicitului de frontieră principal;

- împuterniciţi de frontieră;

- locţiitori ai împuterniciţilor de frontieră.

La frontiera româno-ucraineană au fost numiţi trei „Împuterniciţi de Frontieră”24 , astfel:

adjunctul şefului Inspectoratului Teritorial al Poliţiei de Frontieră Sighetu Marmaţiei, adjunctul

şefului Inspectoratului Teritorial al Poliţiei de Frontieră Iaşi şi adjunctul directorului Gărzii de

Coastă.

4.1.5. Comunicările cu omologii din statul vecin.

Modalităţile de lucru cele mai uzitate sunt întrevederile de frontieră, scrisorile şi

comunicările telefonice. Scrisorile şi comunicările telefonice reprezintă cea mai simplă şi

operativă cale de rezolvare a unor probleme de mai mică importanţă. Aceste procedee sunt

unanim acceptate şi asigură rezolvarea celor mai multe dintre problemele de frontieră.

24 Dispoziţia Inspectorului General al Poliţiei de Frontieră Nr. 573 din 20.11.2012 privind organizarea şi desfăşurarea activităţilor în cadrul Aparatului Împuternicitului de Frontieră, la fro0ntiera româno-ucraineană

30

4.1.6. Documente, aprobări.

Documentele aferente şedinţelor de lucru (note raport, note de fundamentare preliminare, proiecte

ale proceselor verbale, proiecte de program, etc) se întocmesc de către ofiţerul specialist relaţii

internaţionale, se verifică şi înaintează la IGPF de către şeful de birou, se avizează de către şeful

serciciului de specialitate din IGPF (când este cazul directorul DAERI din MAI), se aprobă de către

inspectorul general al PFR.

4.2. Crearea Punctului de contact româno-ucrainean Porubne.

În conformitate cu prevederile Acordului între Cabinetul de Miniştri al Ucrainei, Guvernul

României şi Guvernul republicii Moldova privind combaterea criminalităţii organizate din 06

iulie 1999, semnat la Kiev, care constituie cadrul general, a fost încheiat Protocolul între

Administraţia Serviciului Frontierei de Stat a Ucrainei şi Inspectoratul General al Poliţiei de

Frontieră din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor al României privind înfiinţarea şi

funcţionarea punctului de contact « Porubne ». Atribuţia principală a punctului de contact o

reprezintă schimbul de informaţii.

4.3. Perfecţionarea cooperării în scopul combaterii infracţionalităţii transfrontaliere şi

supravegherii frontierei de stat româno-ucrainene, având la bază Planul privind

dezvoltarea cooperării instituţiilor de frontieră ale României şi Ucrainei semnat în Rădăuţi,

România în Martie 2012 si concluziile întâlnirii împuterniciţilor de frontieră principali ai

României şi Ucrainei de la Odessa - Ucraina, Martie 2013.

În data de 27 Martie 2012, în localitatea Rădăuţi, judeţul Suceava, a avut loc cea de-a

şasea şedinţă a împuterniciţilor de frontieră principali ai României şi Ucrainei. Delegaţia

României a fost condusă de chestor şef de politie Buda Ioan, inspector general al IGPF,

împuternicitul de frontieră principal al României. Din partea Ucrainei delegaţia a fost condusă de

către generalul de armată Mikola Mihailovici Litvin, preşedintele Administraţiei Seviciului

Frontierei de Stat a Ucrainei, împuternicitul de frontieră principal al Ucrainei. În scopul

contracarării activităţilor infracţionale la frontiera de stat, împuterniciţii de frontieră principali ai

României şi Ucrainei au convenit să perfecţioneze cooperarea semnand si punand in aplicare

31

Planul privind dezvoltarea cooperării instituţiilor de frontieră ale României şi Ucrainei

semnat în 2012 in Rădăuţi, Suceava.

4.4. Comisia mixtă de frontieră româno – ucraineană. Lucrările de reconstituire,

marcare şi întreţinere a liniei de frontieră şi a semnelor de frontieră, la frontiera de stat româno-

ucraineană se execută în conformitate cu prevederile Tratatului dintre România şi Ucraina privind

regimul juridic al frontierei de stat româno-ucrainene, colaborarea şi asistenţa mutuală în

problemele de frontieră, semnat la Cernăuţi, la 17 iunie 2003 de către Comisia Mixtă de

frontieră româno-ucrainene în cadrul căreia activează grupele mixte de lucru, iar lucrările sunt în

plină desfăşurare. Comisia mixta este constituită în conformitate cu articolul 21 din Tratatul dintre

România şi Ucraina privind regimul frontierei de stat româno-ucrainene, colaborarea şi asistenţă

mutuală în probleme de frontieră.

4.5. Cadrul juridic relevant în domeniul regimului frontierei de stat cu Ucraina.

4.5.2. Cadrul juridic bilateral.

Cadrul juridic al relaţiilor româno-ucrainene cuprinde aproximativ 50 acorduri şi convenţii

care reglementează cooperarea bilaterală în plan politic, economic, cultural-ştiinţific, umanitar şi

în alte domenii, printre care amintim:

4.5.3. Cadrul juridic U.E. – Ucraina.

1. Acord între Comunitatea Europeană şi Ucraina privind facilitarea eliberării vizelor de

scurtă şedere.

2. Acord între Comunitatea Europeană şi Ucraina privind readmisia – ratificat de Ucraina

prin Legea nr. 11/07.12.2007.

4.7. Problematica suspendării punctelor de trecere simplificată de la frontiera dintre

România şi Ucraina.25

În data de 5 februarie 2010, Guvernul României a aprobat Memorandumul cu tema

“Punctele de trecere simplificată de la frontiera dintre România şi Ucraina”, care vizează situaţia

25 Memorandumul cu tema “Punctele de trecere simplificată de la frontiera dintre România şi Ucraina”

32

a şase puncte de trecere a frontierei (Izvoarele Sucevei – Sepit, Ulma – Ruska, Vicovu de Sus –

Kranoilsk, Climăuţi – Bila Creneţea, Racovăţ – Diakviţi, Galaţi-Reni). Punctele respective

necesitau lucrări ample de reabilitare şi aducere la standardele Schengen, din punctul de vedere

al controlului şi supravegherii frontierei externe.

Acordul între Guvernul României şi Cabinetul de Miniştri al Ucrainei privind micul

trafic de frontieră.

În data de 02 Octombrie 2014, premierul Victor Ponta şi omologul ucrainean Arsenii

Iateniuk au semnat Acordul între Guvernul României şi Cabinetul de Miniştri al Ucrainei privind

micul trafic de frontieră. Textul Acordului fusese semnat ad referendum de ministrul afacerilor

externe, Titus Corlăţean, şi omologul său ucrainean, Andrii Descita, la 1 aprilie 2014, în marja

reuniunii NATO-Ucraina desfăşurate la Bruxelles. Se apreciază că intrarea în vigoare a acestui

acord va aduce beneficii palpabile pentru cetăţenii României şi Ucrainei din zonele limitrofe

frontierei comune, inclusiv pentru etnicii români din Ucraina şi cei ucraineni din România.

Aceştia vor putea traversa mai uşor frontiera comună, fără viză, în baza permisului de mic trafic.

Acordul reglementează condiţiile de desfăşurare a micului trafic de frontieră, respectiv a trecerii

frecvente a frontierei de stat romano-ucrainene de către rezidenţii din zona de frontieră a

României sau a Ucrainei care intenţionează să rămân în zona de frontieră a celuilalt stat, în

special din motive de ordin social, cultural, familial sau întemeiate economic, pentru o perioadă

care să nu depăşească 3 luni de şedere neântreruptă.

33

CAPITOLUL V.

METODOLOGIA INVESTIGĂRII INFRACŢIUNII DE CONTRABANDĂ.

5.1. Principalele probleme ce trebuie clarificate pe parcursul investigării

infracţiunilor de contrabandă.

Principalele probleme ce urmează a fi lămurite de organele de urmărire penală se referă

la: a) Activitatea ilicită desfăşurată b) Făptuitorii şi calitatea acestora c) Bunurile trecute în

mod ilegal peste frontier d) Existenţa concursului de infracţiuni e) Persoane care cunosc

despre împrejurările în care s-a comis fapta f) Cauze, condiţii şi împrejurări care

determină comiterea infracţiunii de contrabandă.

5.3. Cercetarea în comun cu autorităţile statului ucrainean a evenimentelor de

frontieră.

Cercetare în comun – analiza amănunţită a evenimentelor de frontieră la faţa locului, de către

împuterniciţii de frontieră (locţiitorii, ajutorii) acestora români şi ai statului vecin, în scopul

clarificării împrejurărilor şi cauzelor care le-au facilitat, stabilind măsurile practice ce decurg din

acestea.Pentru soluţionarea cazurilor de încălcare a regulilor regimului frontierei de stat, se

impune o grijă deosebită pentru strângerea probelor şi lămurirea sub toate aspectele a

împrejurărilor în care s-a produs evenimentul respectiv.

34

CAPITOLUL VI

CONCLUZII FINALE ŞI PROPUNERI.

6.1. Concluziile cercetării privitoare la contrabandă şi specificul acesteia la frontiera

de nord a României.

Contrabanda ca fenomen infracţional transfrontalier este o problemă globală ce necesită

găsirea unor soluţii la nivel global. Lupta împotriva contrabandei la nivel naţioanal şi specific

pentru frontiera de nord a ţării are mai multe componente, astfel: urmărirea penală a grupărilor

de contrabandişti, schimbul de date şi informaţii cu valoare operativă între diversele agenţii

naţionale cu atribuţii în combaterea infracţionalităţii transfrontaliere, activităţi de prevenire prin

educarea şi informarea populaţiei şi în special al tinerilor din şcoli şi licee cu privire la riscurile

la care se supun în cazul săvârşirii de infracţiuni. În condiţiile actuale, având în vedere libera

circulaţie a persoanelor şi eliminarea controalelor la frontierele interne, dar şi regulile stricte

existente în ceea ce priveşte controlul efectuat la frontiera externă a Uniunii Europene,

necesitatea prevenirii şi limitării fenomenului infracţional transfrontalier, este una stringentă.

Instrumentele de lucru, cum ar fi aparatul Împuternicitului de frontieră la frontiera comună,

crearea Punctului de contact româno-ucrainean Porubne, comisia mixtă de frontieră româno –

ucrainean, cercetarea în comun cu autorităţile statului vecin a evenimentelor de frontieră,

contribuie cu succes la îndeplinirea obligaţiilor la care ne-am angajat odată cu semnarea

Tratatului dintre România şi Ucraina privind regimul juridic al frontierei de stat româno –

ucrainene, colaborare şi asistenţă mutuală în probleme de frontieră, cât şi la realizarea atribuţiilor

funcţionale şi sarcinile asumate odată cu aderarea la Uniunea Europeană şi a celor ce preced

accederea la spaţiul Schengen. Cu toate acestea, avantajele utilizării acestor instrumente nu

sunt suficient de bine cunoscute practicienilor, iar practicile de lucru în acest domeniu nu au

fost stabilite în mod clar. In elaborarea lucrarii am valorificat expertiza profesionala a

subsemnatului, care având funcţia de adjunct pe linie operativă al Şefului Inspectoratului

Teritorial al Poliţiei de Frontieră Sighetu Marmaţiei, coordonează şi conduce direct structurile de

combatere a infracţionalităţii transfrontaliere ale poliţiei de frontieră de la graniţa de nord a

României. Elementul de noutate al lucrării constă în tratarea într-o viziune integrată şi

pluridisciplinară a problematicii fenomenului contrabandei specific unei frontiere cu un stat

35

vecin, care analizează instituţii precum cea a împuternicitului de frontieră, modul de realizare a

cercetării în comun cu autorităţile statului ucrainean a evenimentelor de frontieră, reprezentând

totodată o lucrare de un real folos pentru organele poliţiei judiciare, ale poliţiei de frontieră şi

poliţiei naţionale care au ca principală atribuţie combaterea acestui fenomen infracţional

transfrontalier, toate într-un context deosebit, respectiv existenta unui conflict militar în ţara

vecină, conflict care nu este nici pe departe încheiat, în anul 2015 prognozându-se escaladarea

acestuia. Prin întregul său conţinut, precum şi prin propunerile concrete şi realizabile evidenţiate,

motivate şi argumentate în partea finală a cercetării, apreciem că teza de doctorat este o sursă

credibilă de documentare pentru cei chemaţi sau interesaţi să acţioneze în domeniul de referinţă,

este extrem de actuală, mai ales în contexul crizei militare din Ucraina, ajutând în acest sens

teoreticienii şi practicienii în domeniu să înţeleagă şi să cunoască mai bine dimensiunea

problematicii contrabandei la frontiera de nord. În plan operaţional, suntem de părere că

cercetarea poate avea un rol deosebit în activitatea de combatere a acestui fenomen infracţional,

prin conştientizarea tuturor factorilor implicaţi cu privire la riscurile si vulnerabilităţile

transfrontaliere asociate contrabandei.

6.2. Propuneri referitoare la îmbunătăţirea cadrului juridic şi procedural.

În scopul combaterii mai eficiente a contrabandei şi evaziunii fiscale, propunem

următorele modificari legislative:

1. Modificarea art. 270 alin. 2 lit.a din Legea 86/2006 privind Codul Vamal al

Romaniei, prin:

,,introducerea în sau scoaterea din ţară prin locurile stabilite pentru contrulul vamal, prin

nedeclarare sau sustragere de la controlul vamal, a tuturor bunurilor sau a mărfurilor care

trebuie plasate sub un regim vamal, indiferent de valoare ”.

2. Modificarea art. 270 alin. 2 lit. b din Legea 86/2006 privind Codul Vamal al

Romaniei, prin:

,, introducerea în sau scoaterea din ţară, de două ori în decursul unui an, prin

locurile stabilite pentru controlul vamal, prin nedeclarare sau sustragere de la controlul

vamal, a bunurilor sau a mărfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal, dacă valoarea în

vamă a bunurilor sau a mărfurilor sustrase este mai mică de 20.000 lei în cazul produselor

supuse accizelor şi mai mică de 40.000 lei în cazul celorlalte bunuri sau mărfuri”.

36

3. Modificarea art. 270 alin. 3 din Legea86/2006 privind Codul Vamal al Romaniei, prin:

Sunt asimilate infracţiunii de contrabandă:” colectarea, deţinerea, producerea,

transportul, preluarea, depozitarea, predarea, desfacerea şi vânzarea bunurilor sau a

mãrfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal, fără documente de provenienţă şi

documente care să ateste plata taxelor legale ”

6.3. Masuri de eficientizare a modului de acţiune a politiei de frontiera in scopul

combaterii contrabandei la frontiera de nord a Romaniei.

In urma analizelor efectuate cu privire la evolutia fenomemnului contrabandei la frontiera

cu Ucraina, in scopul combaterii cat mai eficiente a acestui fenomen infractional, si pentru

indeplinirea atributiilor ce-i revin pe linia supravegherii si controlului frontierei de stat , la

nivelul conducerii Inspectoratului Teritorial al Politiei de Frontiera Sighetu Marmatiei am

dispus o serie de masuri concrete de eficientizare a activitatii politiei de frontiera, dupa cum

urmeaza:

1. Îmbunatăţirea cooperarii cu autorităţile de frontieră ucrainene.

În ceea ce priveşte cooperarea cu autorităţile de frontieră ucrainene, instituţia

împuternicitului de frontieră trebuie să-şi îndeplinească cu maximă eficienţă rolul pentru care a

fost creată, întâlnirile organizate în scopul schimbului de informaţii trebuie să fie eficiente, iar

Punctul de Contact Porubne să îndeplinească un rol esenţial în schimbul de date şi informaţii

operative.

2. Optimizarea dispunerii posturilor/patrulelor poliţiei de frontieră.

Dispunerea patrulelor si posturilor poliţiei de frontieră în dispozitiv trebuie se realizează

având la baza analiza de risc, datele şi informaţiile deţinute, cu respectarea urmatoarelor

principii: continuitatea supravegherii şi controlul trecerii frontierei în timp şi spaţiu; folosirea

eficientă, judicioasă şi la capacitate a tuturor forţelor şi mijloacelor proprii; gradualitatea

acţiunilor poliţiei de frontieră; concentrarea efortului supravegherii frontierei în timp şi pe

direcţiile probabile de deplasare a infractorilor; eşalonarea în adâncime a dispozitivului de

supraveghere; asigurarea permanentă a iniţiativei şi realizarea surprinderii pentru contracararea

acţiunii infractorilor; concepţia unitară şi dinamică în conducerea supravegherii frontierei;

mascarea dispozitivelor de supraveghere.

37

3. Cooperarea mult mai strânsă cu structurile care fac parte din comunitatea

natională de informaţii. Eficientizarea culegerii de date şi informaţii avand la bază

principiul prioritătii calităţii şi nu cantităţii.

În prezent, în actualul context geo-politic din Ucraina, combaterea ameninţărilor la adresa

securităţii frontierei de stat, impune o colaborare cât mai eficientă cu structurile din comunitatea

naţională de informaţii. Ameninţările pot fi contracarate şi împiedicate în mod eficient doar

atunci când operaţiunile desfăşurate de agenţiile de aplicare a legii sunt bazate pe inteligenţă.

Analiza de intelligence trebuie să abordeze toate aspectele legate contrabanda. Colectarea de

informaţii, analiza şi investigaţiile ulterioare trebuie să reflecte toate componentele structurale

care alcătuiesc infracţiunea de contrabanda, astfel încât să acopere zona de unde se furnizează

marfa de contrabandă, peroanele implicate, direcţiile probabile de deplasare peste frontieră a

contrabandiştior, destinaţia mărfurilor, locuri de depozitare, transportatori, beneficiari,

comunicaţiile folosite, tranzacţiile financiare, funcţionari din ţările de origine şi destinaţie a

bunurilor implicate, etc.

4.Calibrarea profilelor de risc.

Se impune , în funcţie de cazuistaică, date şi informaţii obţinute cu privire la evoluţia

fenomenului contrabandei, informaţiile obţinute de la structurile de cooperare, produsele

analitice furnizate de structura de analiză de risc a inspectoratului, o permanentă calibrare a

profilelor de risc, atât la frontiera verde dar mai ales în punctele de trecere a frontierei. Raportul

dintre verificările efectuate şi descoperirile făcute să fie într-o permanentă evolutie pozitivă.

Odată calibrarea profilelor de risc efectuată, verificarea minuţioasă a autoturismelor şi

microbuzelor în punctele de trecere a frontierei în special pe sensul de intrare în tară este o

activitate obligatorie pe care echipa formată din poliţist de frontieră şi vameş trebuie să o

realizeze. O activitate importantă desfasurată în punctele de trecere a frontierei de către poliţiştii

de frontieră o reprezintă monitorizarea cetăţenilor români şi ucraineni care tranzitează punctele

de trecere a frontierei şi care în mod frecvent abandonează ţigarete în favoarea statului. Aceste

persoane vor fi monitorizate permanent, reprezentând un indicator de risc, urmând a fi controlate

amânunţit de către organul vamal.

38

5. Intensificarea controalelor pe comunicaţii , în localităţile în care fenomenul

contrabandei se manifestă la un nivel ridicat, mai ales asupra autoturismelor şi

microbuzelor.

Din analiza evoluţiei fenomenului contrabandei la frontiera româno-ucraineană din ultimii

ani rezultă faptul că localităţile de frontieră: Săpânţa, Remeţi, Sarasău, Sighetu Marmaţiei,

Crăciunesti, Lunca la Tisa, Valea Vişeului, Bistra, Brodina, Siret, Rădăuţi sunt zonele în care

acest fenomen a avut o evoluţie alarmantâ. Avand în vedere aceste aspecte, cât şi faptul că

supravegherea frontierei de stat se face pe principiul celor trei aliniamente, s-a dispus

intensificarea controalelor pe comunicaţii asupra autoturismelor şi microbuzelor care se

încadrează în profilele de risc identificate, această măsura fiind una care în ultima perioadă a dat

rezultate bune şi foarte bune, avand în vedere că întotdeauna produsul infracţiunii de

contrabandă, oricare ar fi el trebuie scos din zona de frontieră, transportat şi apoi comercializat

în altă parte.

6. Îmbunătăţirea cooperării cu poliţia naţională dar şi cu celelalte structuri de

aplicare a legii care au atribuţii în acest domeniu.

Probarea grupărilor infracţionale axate pe contrabandă necesită activităţi complexe prin

natura lor şi sunt dificil de detectat şi investigat. Problema este exacerbată de implicarea tot mai

mare a grupurilor de crimă organizată iar organele judiciare se confruntă cu o gamă largă de

aspecte de care trebuie să ţină cont în cadrul urmăririi penale a contrabandiştilor. Activităţile de

bază la frontieră, (supraveghere, control, verificări în punctele de trecere) întreprinse în faza

iniţială a investigaţiilor sunt cruciale pentru succesul final al urmăririi penale. Se impune astfel,

consolidarea cooperarii dintre poliţia de frontieră şi poliţia naţională, structurile informative, şi

structurile judiciare din ţările partenere, iar în cazul frontierei cu Ucraiana este imperios necesar

atragerea la o cooperare cât mai strânsă structurile de frontieră şi structurile de combaterea

crimei organizate.

39

7. Colaborarea mult mai strânsă dintre poliţiştii de frontieră şi procurori în

urmărirea penală a cazurilor de contrabandă.

Cele mai bune practici pentru investigaţii presupun a aduce poliţiştii şi procurorul mai

aproape împreună în procesul investigativ, în cadrul unor activităţi concrete de consultare,

planificare şi evaluare a riscurilor, astfel încât să se evite desfăşurarea de tactici de colectare a

probelor care pot fi inadmisibile sau nefolositoare în procesul penal, precum şi pentru

familiarizarea procurorului cu dificultăţile zonei de frontieră.

40

BIBLIOGRAFIE

Legislaţie interna

1. Constituţia României, modificată şi completată prin Legea de revizuire a Constituţiei României

nr. 429/2003, publicată în „Monitorul oficial al României”,partea I, nr.758 din 29 octombrie 2003;

republicată, în „Monitorul oficial al României”, partea I, nr.767 din 31 octombrie 2003.

2. Legea nr. 201/2010 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului

nr.103/2006 privind unele măsuri pentru facilitarea cooperării poliţieneşti internaţionale,

publicată în „Monitorul oficial al României”, partea I, nr.718 din 28 octombrie 2010.

3. Legea nr. 141/2010 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Sistemului Informatic Naţional

de Semnalări şi participarea României la Sistemul de Informaţii Schengen, publicată în

„Monitorul oficial al României”, partea I, nr.498 din 19 iulie 2010.

4. Legea nr. 364/2004 privind organizarea şi funcţionarea poliţiei judiciare, publicată în “Monitorul

oficial al României”, partea I, nr.869 din 23 septembrie 2004.

5. Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, publicată în

„Monitorul oficial al României”, partea I, nr.594 din 1 iulie 2004, cu modificările şi completările

ulterioare.

6. Legea nr. 39/2003 privind prevenirea şi combaterea criminalităţii organizate, publicată în

„Monitorul oficial al României”, partea I, nr.50 din 29 ianuarie 2003.

7. Hotărârea Guvernului nr.2209/2004 privind aprobarea Strategiei naţionale de combatere a

criminalităţii organizate în perioada 2004-2007, publicată în „Monitorul oficial al României”, partea

I, nr.1256 din 27 decembrie 2004.

8. O.U.G. 105/2001 privind Frontiera de Stat a României cu modificările şi completările aduse de

Legea 243/2002.

9. O.U.G .104/2001 privind Organizarea şi Funcţionarea Poliţiei de Frontieră Române cu modificările

şi completările aduse de Legea nr. 81/2002 şi de Legea nr. 196/2004

10. Noul Cod Penal .

11. Noul Cod de Procedură Penală .

12. Legea 571 /2003 privind Codul Fiscal.

13. Legea 241/2005 privind combaterea evaziunii fiscale.

14. Codul Vamal al României aprobat prin Legea 86/2006.

15. H.G. nr. 707/2006 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare al Codului Vamal .

41

16. O.G. nr. 54 /2010, privind unele măsuri pentru combaterea evaziunii fiscale.

17. O.G. 14/2007 pentru reglementarea modului şi condiţiile de valorificare a bunurilor intrate , potrivit

legii , în proprietatea privată a statului.

18. O.U.G. 104/2002 privind comercializarea mărfurilor în regim duty-free, cu modificările şi

completările ulterioare.

19. Legea nr. 508/2004 privind înfiinţarea , organizarea şi funcţionarea în cadrul Ministerului Public a

Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism ( DIICOT)

20. H.G. nr. 837 /2012 privind modificarea unor acte normative pentru aplicarea unor documente de

cooperare bilaterală în domeniul regimului frontierei de stat, publicată în Monitorul Oficial nr. 608

din 23 August 2012.

21. Planul privind dezvoltarea cooperării instituţiilor de frontieră ale României şi Ucrainei semnat în

Rădăuţi, România în Martie 2012 .

22. Ordinul Ministrului Administraţiei şi Internelor Nr.1120/01.01.2006 privind organizarea şi

desfăşurarea activităţilor de relaţii internaţionale;

23. Metodologia privind organizarea şi desfăşurarea activităţilor de relaţii internaţionale la

nivelul inspectoratelor judeţene ale poliţiei de frontieră Nr. S2/B1/CV 358542 / 12.06.2009;

24. Dispoziţia IGPF Nr.573/20.11.2012 privind organizarea şi desfăşurarea activităţilor în

cadrul Aparatului Împuterniciţilor de Frontieră, la frontiera româno-ucraineană ;

25. Îndreptarul împuternicitului de frontieră, Bucureşti, 1974, Tipografia militară a Ministerului Apărării

Naţionale;

26. Strategia nationala de management integrat al frontierei de stat a Romaniei in perioada 2011-2012.

27. Catalogul U.E. Schengen, Volumul 4 – Cooperare poliţienească. Recomandări şi cele mai bune

practici, 2003.

28. Grupul de lucru interinstituţional / Planul Naţional Comun de Acţiune – în baza Hotărârii

CSAT NR. 69/2010 privind prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale.

29. HG nr. 1221/2004 privind desemnarea împuternicitului de frontieră principal, responsabil cu

asigurarea respectării regimului juridic al frontierei de stat româno-ucrainene, precum şi a

locţiitorilor acestuia, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 731 din 13 august

2004, cu modificările ulterioare.

30. Dispoziţia Inspectorului General al Poliţiei de Frontieră Nr. 573 din 20.11.2012 privind organizarea

şi desfăşurarea activităţilor în cadrul Aparatului Împuternicitului de Frontieră, la frontiera româno-

ucraineană.

42

31. Memorandumul cu tema “Punctele de trecere simplificată de la frontiera dintre România şi

Ucraina”.

33. Proiectul de Acord între Guvernul României şi Cabinetul de Miniştri al Ucrainei privind deschiderea

unor puncte de trecere a frontierei deschise traficului internaţional.

Documente juridice internaţionale

1. Tratatul de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană şi a Tratatului de

instituire a Comunităţii Europene, semnat la Lisabona, la data de 13 decembrie 2007.

2. Tratatul de la Nisa de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană, a tratatelor de instituire a

Comunităţilor Europene şi a altor acte conexe, adoptat în februarie 2001 şi intrat în vigoare la 1

februarie 2003.

3. Tratatul de la Amsterdam de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană, a tratatelor de

instituire a Comunităţilor Europene şi a altor acte conexe, adoptat la data de 2 octombrie 1997 şi

intrat în vigoare la 1 mai 1999.

4. Tratatul privind Uniunea Europeană, semnat la 7 februarie 1992 la Mastricht şi intrat în vigoare la 1

noiembrie 1993.

5. Comunicare a Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu – Strategia de securitate internă a

UE în acţiune: cinci paşi către o Europă mai sigură.

6. Decizia Consiliului 2009/371/JAI privind înfiinţarea Oficiului European de Poliţie (Europol),

publicată în „Jurnalul oficial al Uniunii Europene” nr.L121 din 15 mai 2009.

7. Regulamentul (CE) nr.2007/2004 al Consiliului din 26 octombrie 2004 de instituire a Agenţiei

Europene pentru Gestionarea Cooperării Operative la Frontierele Externe ale Statelor Membre ale

Uniunii Europene, publicat în „Jurnalul oficial al Uniunii Europene” nr. L349 din 25 noiembrie

2004.

8. Decizia Consiliului 2007/533/JAI din 12 iunie 2007 privind înfiinţarea, funcţionarea şi utilizarea

Sistemului de informaţii Schengen de a doua generaţie (SIS II), publicată în „Jurnalul Oficial al

Uniunii Europene” nr. L205 din 7 august 2007.

9. Convenţia de punere în aplicare a Acordului Schengen din 14 iunie 1985 privind eliminarea graduală

a controalelor la frontierele comune, semnată în localitatea Schengen (Luxemburg), la data de 19

iunie 1990.

10. Acord între Comunitatea Europeana şi Ucraina privind facilitarea eliberării vizelor, publicat în

„Jurnalul oficial al Uniunii Europene” nr. L332/68 din 18.12.2007 .

11. Acord între Comunitatea Europeana şi Ucraina privind readmisia persoanelor, publicat în „Jurnalul

43

oficial al Uniunii Europene” nr. L332/48 din 18.12.2007 .

12. Convenţia de la Prum semnată în data de 27Mai 2005.

13. PROTOCOL între I.G.P.F. din cadrul M.A.I. şi Administraţia Serviciului Frontierei de Stat a

Ucrainei privind înfiinţarea Punctului de contact Porubne, publicat în Monitorul Oficial nr. 639 din

25. Iulie 2006.

14. Tratatul de aderare a României şi Bulgariei la Uniunea Europeană din 25Aprilie 2005, publicat în

Monitorul Oficial nr. 465 din 1 Iunie 2005.

15. Acord din 19 Decembrie 2003 între Guvernul României şi Cabinetul de Miniştri al Ucrainei cu

privire la condiţiile călătoriilor reciproce ale cetăţenilor, publicat în Monitorul Oficial nr. 169 din

26 Februarie 2004.

16. Tratat din 2 Iunie 1997 cu privire la relaţiile de bună vecinătate şi cooperare dintre România şi

Ucraina , publicat în Monitorul Oficial nr. 157 din 16 iulie 1997.

17. Acord din 2 Februarie 2006 între Guvernul României şi Cabinetul de Miniştri al Ucrainei cu privire

la punctele de trecere a Frontierei de stat româno –ucrainene, publicat în Monitorul Oficial nr. 486

din 5 iunie 2006.

18. Acord din 6 Iulie 1999 între Guvernul României, Guvernul Republicii Moldova şi Cabinetul de

Miniştri al Ucrainei privind colaborarea în lupta împotriva criminalităţii, publicat în Monitorul

Oficial nr. 143 din 22 Martie 2001.

19. Tratatului dintre România şi Ucraina privind regimul juridic al frontierei de stat româno – ucrainene

colaborare şi asistenţă mutuală în probleme de frontieră semnat la Cernăutţi la 17 Iunie 2003,

publicat în Monitorul Oficialnr. 348 din 21 Aprilie 2004.

20. Codul Penal al Ucrainei.

21. Convenţia Naţiunilor Unite împotriva criminalităţii organizate , adoptată la New York la

15 Noiembrie 2000, rectificată prin Legea 565 din 2002.

Tratate, cursuri, monografii

1. Albu, P., Crima organizată în perioada de tranziţie - O ameninţare majoră la adresa securităţii

naţionale, Editura Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, Bucureşti, 2007.

2. Boroi, Alexandru; Rusu, Ion, Cooperarea judiciară internaţională în materie penală, Editura

C.H.Beck, Bucureşti, 2008.

3. Banciu Dan, Rădulescu Sorin – „Corupţia şi crima organizată în România”, Editura Continent 21,

1994;

4. Edelbertz Herbert - „Criminalitatea şi organizaţiile ei specifice: Probleme majore ale controlului

44

crimei organizate” , Editura V.S. Departamentul Justiţiei, 1987;

5. Langa Nicolae - „Crima Organizată în România” , Editura M.I., Bucureşti, 1997;

6. Miclea Damian - „Combaterea crimei organizate” – Evoluţie, tipologii, legislaţie, particularităţi - ,

Editura M.A.I., Volumul I, 2004;

7. Shuster Ortwin - „Crima organizată şi combaterea acestuia fenomen” , Simpozionul de la

Mangalia, 1996;

8. Suceavă Ion, Coman Florian -„Criminalitatea şi organizaţiile internaţionale” , Editura

Romcartexim, Bucureşti, 1997;

9. Tiron Gheorghe, Stoica Anghel - „Migraţia ilegală şi Crima organizată” Editura M.I.R.A.,

Bucureşti 2008;

10 Zaid Mohamed - „Particularităţi ale crimei organizate” - R.I.D.P. şi Sergio Moceia – I sistemi

penali alia prova del crimine organizata – Congresul A.I.D.P., Neapole, 1997, R.I.D.P. 3/4;

11. „Crima organizată în Rusia”, Referat susţinut la „Security & Inteligence Trening Course”,

organizat la Cannes, Franţa, 1995;

12. Voicu, C., Strategia de securitate internă a Uniunii Europene (curs pentru masterat), Editura Sitech,

Craiova, 2010;

13. Monografia zonei de competenţă a Inspectoratului Teritorial al Poliţiei de Frontieră

Sighetu Marmaţiei;

14. Institutii de drept penal – Costica Bulai si altii – Editura 3 2008;

15. Metodologia investigarii infractiunilor- Ioan Dascalu – cordonator si altii, Editura

Sitech , Craiova 2012;

16. Alexandru Ivasiuc – APA, Editura Mihai Eminescu , Bucuresti 1973;

17. Adrian Petre - Inregistrarile audio si video, mijloace de proba in procesul penal Editura C.H.

Beck;

18. Dumitru Popescu – Managementul integrat al frontierei de stat al Romaniei, Editura

Pro Transilvania 2004;

19. Aurel Neagu, Victor Aelenei – Drept European, Editura univers enciclopedic 2003;

20. Vasile Berchesan, Indrumar complet de cercetare penala, Editura UCAR, Bucuresti 2001;

21. Nicolae Volonciu si altii - Codul de procedura penala comentat, Editura Hamangiu 2007;

22. Pascu Simion, Stefan Andreica – Granicerii si politistii de frontiera viseuani din 1918

pana in prezent, Sighetu Marmatiei 2013;

45

23. Aurel Neagu, Victor Aelenei, Gheorghe Carp, Anton Gagiu, Cristian Fugaciu, Ionel Tiberiu,

Constantin Paveliuc, Bucureşt - Dreptul frontierei de stat (completat şi modificat)”, ed. Pro

Transilvania, 2004;

24. Aurel Neagu, „Poliţia de Frontieră Română în secolul XXI ”, Editura Ministerului Administraţiei şi

Internelor;

25. Victor Aelenei - „Drept European pentru Poliţia de Frontieră”, ,ed. Univers Enciclopedic,

Bucureşti 2003;

26. Florian Coman „Drept Internaţional Public”, ed. Universul Juridic, Bucureşti 2005;

27. Dumitru Popescu „Managementul Poliţiei de Frontieră”, ed. M.A.I, Bucureşti 2005;

28. Boroi, Alexandru; Nistoreanu, Gheorghe, Drept penal. Partea specială (ediţia a III-a, revizuită

conform noului Cod Penal), Editura All Beck, Bucureşti, 2005;

29. Olteanu, Gabriel-Ion; Iacob, Adrian; Gorunescu, Mirela; Voicu, Adriana-Camelia; Pop, Ştefan;

Dragomirescu, Bianca; Ruiu, Marin; Ştefan Cristian Eduard, Cercetarea activităţilor structurilor

infracţionale, Editura Sitech, Craiova, 2008;

30. Aioniţoaie, Constantin; Sandu, Ion-Eugen (coordonatori) şi colectiv, Tratat de tactică

criminalistică (ediţia a II-a revăzută şi adăugită), Editura Carpaţi, Craiova, 1992;

31. Racheru, Ileana, Caucazul de Sud dupa 20 de ani : regimuri politice,securitate si energie

South Caucasus 20 years After :Political Regimes, Security and Energy / Ileana

Racheru, Stanislav Secrieru, Angela Grãmadã ; pref.: Octavian Manea ; trad.: Mihnea

Gafita. - Bucuresti : Curtea Veche Publishing;

32. Dr. Livia Ardelean, Franciscus Réti „Chronologia Rei Cameralis Marmatiae” – descriere din

1805 a comitatului Maramureş, Revista Arhivei Maramureşene, nr.4/2011, Baia Mare;

33. Gen. de brigadă (r) Sever Neagoe, Personalităţi din evoluţia grănicerilor în sec. XX, Bucureşti, 2001;

34. Ileana Bozac, Teodor Pavel, Călătoria împăratului Iosif al II-lea în Transilvania la 1773,

Academia Română, Centrul de Studii Transilvane, Cluj Napo ca, 2007;

35. Constantin Tanase – Contrabanda pe căile maritime şi fluviale, Editura Arionda, Galaţi, 2004;

36. Ion Pitulescu – Al treilea război mondial – crima organizată, Editura National , Bucureşti,1996.

46

37. C.Voicu, A.C. Voicu, I. Geamanu, „ Criminalitatea organizata in domeniul afacerilor”,

Editura Pildner &Pildner, Targoviste, 2006;

38. Florin Sandu – Contrabanda contemporană a crimei organizate, Ed. Naţional, 1997;

39. Aurel Dincu – Bazele criminologiei, Ed. Proarcadia, Bucureşti ;

40. Ion Suceava şi colab. – Drept Vamal, Editura Sitech, Craiova, 2007;

41. C.C. Giuraşcu – Istoria Românilor, 1975.

42. Ion Suceavă – Drept vamal, Ed. Cris Book universal, Bucureşti, 1997;

43. S. Radulescu, D. Banciu, “Sociologia crimei şi criminalităţii”, Editura Sansa, Bucureşti, 1996;

44. G. Pele, I. Hurdubaie, “ Interpolul si criminalitatea internaţională”, Editura Ministerului

de Interne, Bucuresti, 1983;

45. Herbert Edelbertz , Criminalitatea şi organizaţiile ei specifice: Probleme majore ale controlului

crimei organizate, Editura V.S. Departamentul Justiţiei, 1987;

46. Bucur D., Criminalitatea transfrontaliera şi economia globală,Ed. ProUniversitaria,

Bucuresti 2011;

47. R.I.D.P. şi Sergio Moceia, Particularităţi ale crimei organizate – I sistemi penali alia prova del

crimine organizata – Congresul A.I.D.P., Neapole, 1997, R.I.D.P. 3/4

48. Vasile Drăgan, Corneliu Alexandru , Migraţia şi azilul, Editura M.A.I., 2002;

59. Georgiana Tudor, Infracţiunea de contrabandă – Practica judiciară, Ed. Hamangiu 2010

50. Alexandru Boroi , Drept Penal, Partea generala, Ed. C.H. Beck .

51. Ileana Bozac, Teodor Pavel, Călătoria împăratului Iosif al II-lea în Transilvania la 1773, Academia

Română, Centrul de Studii Transilvane, Cluj Napoca, 2007.

Studii, articole, rapoarte

1. Simpozionul intenational „Politici si strategii pentru managementul integrat al frontierei de stat „ –

M.A.I. – Grupul de Monitorizare pentru Managementul Securizarii Frontierei

Editura M.A.I.;

2. Analize şi bilanţuri ale activităţii Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră;

3. Seminarii şi sesiuni de lucru pe teme de combatere a contrabandei organizate la nivelul

Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră;

4. Anchetatorul european. Urmărirea transfrontalieră a infractorilor, Oficiul European de

Poliţie, 2011.

5. Raport de evaluare privind implementarea Aquis – ului Schengen la nivelul I.T.P.F. Sighetu

47

Marmaţiei pentru anul 2012 la frontiera externă a Uniunii Europene

6. Evoluţia comerţului ilicit cu ţigarete la nivelul României în perioada Mai 2008 – Iulie

2013 http://www.novelresearch.ro/proiecte/comertul-ilicit-cu-tigarete/;

7. Revista Frontiera – revista editata de Inspectoratul General al Politiei de Frontiera, Editura ART

GROUP INT – Bucuresti;

8. Analize si Buletine informative privind Evaziunea Fiscala – 2012/2013- Grupul de Lucru

Interinstitutional pentru Prevenirea si Combaterea Evaziunii Fiscale;

9. Revista „State Border Guard Service of Ukraine, Duties, Organization, Prospective”;

10. Culegere de tratate privind frontierele de stat ale R.S.R., Vol. I, Ministerul Afacerilor Externe,

uz intern, Bucureşti, 1971;

11. Revista Periscop, nr. 2, anul VII.aprilie – iunie 2014, pag.81; Publicatie editata de Asociatia

Cadrelor Militare in Rezerva si in Retragere din Serviciul de Informatii Externe;

12. Igor Sutyagin, Michael Clarke, „ RUSI Briefing Examines Possible Russian Military”;

13. Motyl, Alexandr J., Dilemmas of independence: Ukraine after totalitarianism, New York:

Council on Foreign Relations Press. 1993;

14. Valasek, Tomas, “Ukraine turns away from democracy and the EU”, Briefing paper, Centre for

European Reform(CER),2010;

15. Sherr, James, Ukraine’s Elections: Watershed New Stalemate?, Head, Russia and Eurasia

Programme, Cantham House, February 2010;

16. Implementation of the European Neighbourhood Policy in 2010. Country Report of Ukraine,

European Commission, Brussels, 25 May 2011;

17. Potichnyj, Peter J., The Referendum and Presidential Elections in Ukraine, pp. 125-126,

18. Evenimentul de la Diosig (4 septembrie 1940), nr. 1274701/08.04.2010, document primit de la S.P.F. Diosig, I.T.P.F. Oradea;

19. Proces-verbal al adunării vânătorilor, din 13 Martie 1938, arhiva Protopopiatului Vişeu;

20. Registrul nr. 68, Arhiva Militară Piteşti;

21. Jurnalului de operaţii (Registrul Istoric) al Regimentului 3 Grăniceri, nr. 1167, Arhiva Militară

Piteşti;

21. Registrul Istoric al Regimentului 4 Grăniceri, Arhiva Militară Piteşti;

48

22. Revista Grănicerilor, An 1, Mai 1920;

23. Dan Gabriel BUZOIANU, Andreea NICULIU, Revista Frontiera , nr. 3/2013, pag. 8;

Resurse bibliografice pe Internet

http://www.wall-street.ro/slideshow/International/171578/tesiunile-politice-ale momentului-evenimente-

de-tinut-sub-lupa/1/conflictul-din-ucraina.html; http://www.romaniatv.net/george-maior-sri-cresc-

riscurile-la-adresa-securitatii-romaniei-dupa- doborarea-avionului-in-ucraina;

Site-ul oficial al Serviciului Frontierei de Stat a Ucrainei.

http://static.rada.gov.ua/site/postanova_eng/Rres_Declaration_Independence_rev12.htm;

https://www.artsrn.ualberta.ca/csparxiv/members/Issues/1991_33_2/1991_33_2_123_Potichnyj.pdf.;

http://static.rada.gov.ua/site/postanova_eng/Rres_Declaration_Independence_rev12.htm;

https://www.artsrn.ualberta.ca/csparxiv/members/Issues/1991_33_2/1991_33_2_123_Potichnyj.pdf.;

http://www.cer.org.uk/sites/default/files/publications/attachments/pdf/2011/pb_ukraine_eu_valasek_oct10

-193.pdf;

http://www.chathamhouse.org/sites/default/files/public/Research/Russia%20and%20Eurasia/pp0210ukrai

ne.pdf;

http://ec.europa.eu/world/enp/pdf/progress2011/sec_11_646_en.pdf.;

http://www.revistamiscarea.ro/cedo-a-condamnat-ucraina-in-cazul-timosenko/;

http://www.unian.info/news/572615-eu-yulia-tymoshenko-must-be-free-by-the-eastern-partnership-

summit.html;

http://www.presseurop.eu/ro/content/press-review/1900591-boicotarea-euro-2012-pentru-pedepsi-kievul;

http://stiri.tvr.ro/euro-2012-ucraina-si-polonia-considera-ca-boicotarea-campionatului-este-

distructiva_14635.html;

http://eeas.europa.eu/top_stories/2012/140912_ukraine_en.htm;

http://radnuk.info/komentar/kruminal/osobluva/299-rozd13/4625--305.html;

http://uk.wikipedia.org.;

http://readbookz.com/book/189/6959.html;

http://radnuk.info/komentar/kruminal/osobluva/293-rozd7/4531--201-.html;

49

http://yurist-online.com/ukr/uslugi/yuristam/kodeks/024/198.php;

link: Contrabanda cu tutun, la cel mai ridicat nivel din ultimii doi ani şi jumătate

link: Industria: "Noua legislaţie va avea efecte dramatice în domeniu";

link: Preţurile reduse ale produselor de contrabandă impulsionează comerţul ilegal

link: Suprapunerea graniţelor UE peste frontierele României - principalul risc de contrabandă;

link: Peste 8 milioane de pachete cu ţigarete - reţinute de poliţiştii de frontieră

www.novelresearch.ro/proiecte/comertul-ilicit-cu-tigarete/Studiul Novel Research aferent lunii Martie

2014;

www.novelresearch.ro/proiecte/comertul-ilicit-cu-tigarete/;

www.bursa.ro din 26.09.2014 – Declaraţia lui Gelu Diaconu preşedintele Agenţiei Naţionale de

Administrare Fiscală (ANAF);

www.curierulnational.ro, ediţia din 23 Septembrie 2014;

www.bursa.ro din 20.08.2014, Declaraţie Claudiu Ardeleanu, directorul general al D.G.V.;

www.bursa.ro din 20.08.2014, Declaraţie Adrian Popa, director Corporate & Regulatory Affairs, BAT

Romania;

www.bursa.ro din 20.08.2014, Declaraţie Sorana Mantho, director Corporate Affairs al Philip Morris

România şi Bulgaria;

http://www.bursa.ro/companii-afaceri/ din 25.06.2014, Studiul efectuat de catre KPMG la solicitarea

celor patru mari jucători pe piaţa de ţigarete din UE - BAT, Imperial, JTI şi PMI;

http://www.bursa.ro/companii-afaceri/ din 24.03.2014;

http://www.bursa.ro/companii-afaceri/ din 24.03.2014- Laura Soare, brand manager în cadrul companiei

Brands International;

http://www.bursa.ro/companii-afaceri/ tabac 2014-anaf- suprapunerea granitelor ue peste frontierele

romaniei-principalul risc de contrabanda-articol = 232687 html;

w.w.w.capital.ro/detalii-articole/stiri/;

www.dacoRomânia.ro;

www.burceabvasiu-procesulcomunismului.ro;

www.acum95deani,despreHârlău.ro;

www.contributii/acum90ani.ro;