rezumat (1)

19
1 Teza de doctorat intitulată „Relaţii interpersonale în instituţiile medicaleface o analiză complexă a sistemului sanitar din România, pornind de la cazul particular al unui spital, extrapolat la cazul extins al unui fenomen social. Instituţiile medicale sunt subiectul unor dezbateri şi controverse sociale, datorită unui tip de relaţii particulare care se stabilesc între actorii sociali implicaţi în procese sociale complexe ce se desfăşoară „într-un spaţiu social delimitat de societatea globală, după reguli elaborate de către instituţie(Goffman) 1 . Instituţiile medicale la care facem referire, recte spitalele, sunt spaţii care au ca scop principal îngrijirea persoanelor bolnave (obiectiv care presupune o organizare raţională a activităţilor, statusuri şi roluri bine definite, sarcini şi responsabilităţi prestabilite, precum şi o anumită ideologie oficială) dar şi ca spaţii în care coexistă două „lumi” („lumea” personalului spitalului, de exemplu, şi „lumea” din afara acestuia, reprezentată de bolnavi și de aparţinătorii lor). „Pretextul” întâlnirii dintre aceste două lumi este oferit de bolnav şi de boala sa, privită ca o valenţă a stării sale de sănătate. Sănătatea necesită o abordare sociologică deoarece ea reprezintă mai mult decât funcţionarea fără piedici a organismului. 2 Sănătatea include totalitatea fenomenelor şi rezultatelor interacţiunii lor dinamice, care concură la desfăşurarea unei existenţe normale a individului. Ecosistemul uman în care se manifestă sănătatea şi boala nu este nici izolat şi nici static. Sănătatea reprezintă un concept complex cu câteva aspecte ce cuprind dimensiunea emoţională, intelectuală, fizică, socială, spirituală şi mentală. Individul bolnav pe lângă suferinţa organică care-i schimbă brusc şi dramatic statusul social trăieşte complexe mentale şi emoţionale care-l transformă dintr-un nesupus ignorabil într-un învins docil. Mediul social în care pătrunde îl obligă să trăiască o realitate formală, după reguli impuse, dar şi să devină actorul unei realităţi informale care marchează puternic modul în care instituţia funcţionează. Pe această scenă, noul actor joacă rolul ingrat al bolii sale, stabilind relaţii interpersonale cu ceilalţi actori. Teza structurată în 7 capitole, cuprinde un număr de 265 pagini și 117 referințe bibliografice. Din punct de vedere analitic, lucrarea poate fi împărțită într-o parte generală care face o încadrare teoretică a sistemului de sănătate 1 Goffman, Erving, Aziluri. Eseu despre situaţia socială a pacienţilor psihiatrici şi a altor categorii de persoane instituţionalizate, Ed. Polirom, Iaşi, 2005 2 Tihan, Eusebiu, Ghiza, Laura (sub red.), Sănătatea Populaţiei (culegere de texte). Editura Institutului de Ecologie Socială şi Protecţie Umană – FOCUS, 2002

Upload: alexuta-maria

Post on 03-Oct-2015

11 views

Category:

Documents


2 download

DESCRIPTION

,mbjk

TRANSCRIPT

  • 1

    Teza de doctorat intitulat Relaii interpersonale n instituiile medicale face o analiz complex a sistemului sanitar din Romnia, pornind de la cazul

    particular al unui spital, extrapolat la cazul extins al unui fenomen social.

    Instituiile medicale sunt subiectul unor dezbateri i controverse sociale,

    datorit unui tip de relaii particulare care se stabilesc ntre actorii sociali

    implicai n procese sociale complexe ce se desfoar ntr-un spaiu social

    delimitat de societatea global, dup reguli elaborate de ctre instituie

    (Goffman)1. Instituiile medicale la care facem referire, recte spitalele, sunt spaii

    care au ca scop principal ngrijirea persoanelor bolnave (obiectiv care

    presupune o organizare raional a activitilor, statusuri i roluri bine definite,

    sarcini i responsabiliti prestabilite, precum i o anumit ideologie oficial) dar

    i ca spaii n care coexist dou lumi (lumea personalului spitalului, de

    exemplu, i lumea din afara acestuia, reprezentat de bolnavi i de

    aparintorii lor). Pretextul ntlnirii dintre aceste dou lumi este oferit de

    bolnav i de boala sa, privit ca o valen a strii sale de sntate.

    Sntatea necesit o abordare sociologic deoarece ea reprezint mai mult dect funcionarea fr piedici a organismului.2 Sntatea include

    totalitatea fenomenelor i rezultatelor interaciunii lor dinamice, care concur la

    desfurarea unei existene normale a individului. Ecosistemul uman n care se

    manifest sntatea i boala nu este nici izolat i nici static. Sntatea

    reprezint un concept complex cu cteva aspecte ce cuprind dimensiunea

    emoional, intelectual, fizic, social, spiritual i mental. Individul bolnav pe

    lng suferina organic care-i schimb brusc i dramatic statusul social triete

    complexe mentale i emoionale care-l transform dintr-un nesupus ignorabil

    ntr-un nvins docil. Mediul social n care ptrunde l oblig s triasc o

    realitate formal, dup reguli impuse, dar i s devin actorul unei realiti

    informale care marcheaz puternic modul n care instituia funcioneaz. Pe

    aceast scen, noul actor joac rolul ingrat al bolii sale, stabilind relaii

    interpersonale cu ceilali actori.

    Teza structurat n 7 capitole, cuprinde un numr de 265 pagini i 117

    referine bibliografice. Din punct de vedere analitic, lucrarea poate fi mprit

    ntr-o parte general care face o ncadrare teoretic a sistemului de sntate 1 Goffman, Erving, Aziluri. Eseu despre situaia social a pacienilor psihiatrici i a altor

    categorii de persoane instituionalizate, Ed. Polirom, Iai, 2005 2 Tihan, Eusebiu, Ghiza, Laura (sub red.), Sntatea Populaiei (culegere de texte). Editura

    Institutului de Ecologie Social i Protecie Uman FOCUS, 2002

  • 2

    n conceptele sociologice generale i o parte practic de cercetare sociologic, concretizat ntr-un studiu de caz al unui spital, extrapolat prin concluziile

    desprinse, doar cu titlu de exemplaritate i nu reprezentativitate, la cazul extins

    al unui fenomen social, recte ale unui sistem social.

    n capitolul I, intitulat Conceptul de sntate, este definit starea de

    sntate n sensul larg, social, fizic i spaial, acceptat de toat lumea ca o

    "aspiraie", care implic responsabilitatea societii. Sunt descrise apoi cele

    cinci dimensiuni ale strii de sntate: emoional, intelectual, fizic, social i spiritual i modul n care ele interacioneaz i contribuie la determinarea

    caracterului de unicitate al persoanei i la starea de sntate a acesteia. n

    acelai capitol este analizat sntatea mental i impactul ei asupra relaiilor

    sociale, integralitatea sntii i conceptul de sntate public, privit ca o

    tiin a protejrii sntii colectivitii, prin efortul organizat al societii,

    dreptul la sntate fcnd parte indestructibil din justiia social.

    Capitolul II, numit generic Concepte sociologice operaionale n

    sistemul medical, descrie conceptele sociologice generale, care i gsesc aplicabilitate n sistemul medical. Societatea reprezint un mod organizat de

    existen n sfera fenomenelor vieii. Conceptul de societate i realizeaz

    operaionalitatea analitic sub forma altor concepte, precum organizare

    social, sistem social, structur social, grupuri i asociaii, organizaii i

    instituii sociale, relaii sociale, via social, status social, rol social etc.

    Organizarea social poate fi definit ca un sistem de roluri i instituii sociale, de modele comportamentale, de mijloace de aciune i de control social

    care asigur satisfacerea nevoilor unei colectiviti, coordoneaz aciunile

    membrilor acestuia, reglementeaz relaiile dintre ei i asigur stabilitatea i

    coeziunea colectivului.3

    Sistemul social este un concept care nsumeaz o mulime de elemente, materiale sau nu, care acioneaz ntre ele att de intens nct strile

    lor sunt interdependente, modificarea unuia determinnd modificri n toate

    celelalte. Desemnnd un tot organizat (integralitate structural i funcional),

    conceptul de sistem evoc o ordine n care diferitele pri se susin reciproc (Condillac).4

    3 Mihilescu, Ioan, Sociologie general, Ed. Polirom, Iai, 2005, p 174-175 4 Blan, Carmen, Cornelia, Sociologie general, Note de curs, Ed. Universitii Suceava, 2001

  • 3

    Aceast abordare pornete de la premisa c, sistemul sanitar este un sistem social cu o structur formal, bazat pe relaii sociale repetate i stabile,

    ntre indivizi calificai n domeniul ngrijirii sntii, a cror aciune comun

    definete scopul i identitatea sistemului. Am intrat n esena sociologic a

    acestor concepte, pentru c nu am fi putut vorbi despre un sistem social, fr

    cunoaterea interdependenelor, a modurilor de organizare a prilor, a naturii

    acestor interdependene i a regularitii socialului.

    Din punct de vedere conceptual sociologic, spitalul este o organizaie social, cu o structur de tip formal, adic are predefinite natura i tipul de relaii dintre membri, ca i poziiile pe care acetia pot s le ocupe. Structura

    formal nu reprezint altceva dect faptul c poziiile din organizaie i relaiile

    dintre acestea sunt predefinite i totodat independente de membrii care le

    ocup. Cu toate acestea, la nivelul unei organizaii nu exist doar structuri de tip

    formal. n multe cazuri exist chiar poziii i tipuri de relaii de natur informal

    care ndeplinesc funcii la nivelul organizaiilor.5 A. Giddens susine c grupul

    este capabil s conceap proceduri informale care permit iniiativ i o mai

    mare responsabilitate dect sunt prevzute n regulile formale ale organizaiei.

    Reele informale tind s apar la toate nivelurile organizaiilor. Ele sunt

    generatoare de birocraie i corupie. La vrf, legturile i conexiunile personale

    pot fi mai importante, dect situaiile formale n care ar trebui s se ia deciziile.

    Deci, dincolo de organizarea sa raional, spitalul este caracterizat de realiti informale, care marcheaza puternic modul n care instituia

    funcioneaz: totalitatea interaciunilor i relaiilor sociale pe care le ntrein

    diverii actori implicai (medicii i personalul medical mediu i auxiliar pe de o

    parte, iar pe de alt parte, bolnavii i aparintorii lor). Structura social a lumii

    angajailor foarte heterogen ca educaie i culturalitate genereaz n cadrul

    reelei de statusuri i roluri fomale o serie de adaptri, ajustri i compromisuri,

    care se ndeprteaz mai mult sau mai puin de proiecia teoretic despre

    instituie. Conexiunile informale dintre angajai i cei care doresc facilitarea

    accesului la investigaii medicale, la un anumit medic, la un tratament

    preferenial (cazare ntr-o rezerv, bilet de voie, medicamente scumpe etc.)

    este exemplul cel mai ntlnit n reelele informale din spitale. Mecanismul

    reelelor informale are o implementare general n macrosistemul societilor

    5 Giddens, Anthony, Sociologie, Editura BIC All, Bucureti, 2001

  • 4

    corupte, spitalul fiind doar un exemplu. Evident, scopul acestui tip de reele

    informale, ntr-un spital, vizeaz interesul personal al membrilor reelei i nu pe

    cele ale organizaiei.

    Capitolul III, care are titlul Comunicarea organizaional subliniaz

    rolul comunicrii interpersonale n cultura organizaional i analizeaz

    principiile i coninutul comunicrii, nivelurile comunicrii umane, comunicarea

    profesional, reelele de comunicare n organizaie, modalitile i formele de

    comunicare organizaional, rolurile n comunicarea organizaional, efectele

    comunicrii organizaionale i strategiile de comunicare organizaional.

    Organizarea social este imposibil fr comunicare. Comunicarea este

    fluxul vital care face posibile performanele unei organizaii, este cea care

    creaz comuniunea i comunitatea, este cea care realizeaz ntr-o msur mai

    mare un sistem de relaii dect o cantitate de informaii. Procesele de

    comunicare uman sunt indispensabile n constituirea oricrui grup social.

    Psiho-sociologii au subliniat c n cadrul muncii n echip, comunicarea are un

    rol important de reglare i sincronizare a eforturilor individuale.

    Sistemul sanitar fiind asimilat cu un sistem social format din grupuri

    sociale cu un status i un rol social prestabilit formal, n cadrul crora

    acioneaz echipe de lucru calificate pentru ndeplinirea obiectivului de ngrijire

    a sntii populaiei, nu poate funciona n afara comunicrii. Modul de

    organizare al activitii (natura sarcinilor) determin i organizarea comunicrii

    ntre participanii la activitatea de grup.

    n capitolul IV, intitulat Diagnoza instituiilor medicale, sunt prezentate istoricul, strategiile, politicile i tendinele actuale din sistemul sanitar

    romnesc, ntr-o viziune integrat n politica de sntate din Uniunea

    European, bazat pe principiul c asistena sanitar trebuie considerat un

    bun social accesibil tuturor membrilor si. n acest capitol se arat c sistemele

    sanitare din statele membre ale Uniunii Europene sunt foarte diferite ca

    organizare i finanare, datorit diferenelor n dezvoltarea istoric a sistemelor

    naionale, a felului n care sunt organizate i fondate, precum i a unui anumit

    standard al serviciilor. Majoritatea statelor Uniunii Europene i-au dezvoltat

    propria combinaie din aceste sisteme i din modurile de finanare i au recurs

    la msuri prin intermediul crora s-a intenionat obinerea unei consolidri a sistemelor de sntate: descentralizarea serviciilor de sntate; msuri privind

  • 5

    creterea eficacitii costurilor i a calitii tratamentului; introducerea

    mecanismelor pieei n serviciile de sntate; reducerea cheltuielilor cu

    medicamentele; degrevarea serviciilor de sntate de responsabilitatea ngrijirii

    pe termen lung a persoanelor vrstnice sau handicapate.

    n continuare, este prezentat organizarea sistemului sanitar romnesc, potrivit Legii 95/2006, privind reforma n domeniul sntii i se face o analiz

    critic a sistemului sanitar din Romnia, artndu-se c acesta are, n multe

    privine, aceleai modaliti de funcionare neschimbate n ultimii 30 de ani.6

    Astfel, sistemul este construit n jurul administraiei centrale i n subsidiar n jurul personalului medical, pacientul sau reprezentanii acestuia

    fiind practic lipsii de orice putere de a influena sistemul pe care ei l finaneaz.

    Singura modificare major a fost introducerea sistemului de asigurri de sntate, care avea ca scop organizaional clarificarea i ntrirea responsabilitii principalului cumprtor de servicii de sntate Casa

    Naional pentru Asigurri de Sntate (CNAS), prin alegerea direct la nivel

    local a structurilor de conducere; pe aceast baz structurile locale ar fi avut i

    legitimitate i responsabilitate direct n faa populaiei, beneficiind i de o larg autonomie n colectarea i gestionarea fondurilor de asigurri de sntate.

    Aceast paradigm nu a fost ns acceptat politic i ulterior supus aprobrii

    n Parlament, legea a fost modificat semnificativ, ajungndu-se i la nivelul

    CNAS la un sistem centralizat, controlat practic de ctre Ministerul Sntii

    Publice i Ministerul Finanelor Publice, cu un grad redus de autonomie i cu

    neclariti i suprapuneri de roluri cu alte instituii.

    n capitolul V, denumit Responsabilitatea n actul medical sunt

    prezentate normele deontologice i de conduit profesional, principiile etice

    fundamentale n practica medical, consimmntul pacientului la actul medical,

    normele de desfurare a activitii medicale, formele responsabilitii

    profesionale medicale, malpraxisul i erorile de diagnostic.

    n ngrijirea pacientului, medicul trebuie s urmeze dou principii etice

    fundamentale: respectul autonomiei pacientului i respectul datorat vieii.

    Aceste dou principii, aflate n permanent conflict, nasc numeroase dileme etice, care sunt augumentate i de schimbrile n concepiile tradiionaliste privind obligaiile morale n relaia medic-pacient. 6 Raportul Comisiei Prezideniale pentru analiza i elaborarea politicilor din domeniul sntii

    publice din Romnia, Bucureti, 2008

  • 6

    Capitolul VI, intitulat Relaii interpersonale n instituiile medicale. Cercetare sociologic ntr-un spital de neurochirurgie, prezint motivaia i obiectivele cercetrii sociologice preconizate, tipul de cercetare, specificitatea

    populaiei investigate i metodologia cercetrii. n societatea romneasc, de

    azi, medicina se afl ntr-o continu reform, cu impact negativ asupra

    ngrijirilor medicale i evident asupra sntii populaiei, motiv pentru care ne

    confruntm cu un trend social de contestare a eficienei actului medical.

    Obiectivele cercetrii se constituie ntr-un studiu de caz care analizeaz relaiile interpersonale stabilite formal sau ad hoc ntre indivizii care

    interacioneaz profesional i social ntr-un spital i conflictele de rol

    determinate de aceste relaii.

    Spaiul de analiz a fost Clinica de Neurochirurgie a Institutului Naional de Neurologie i Boli Neurovasculare din Bucureti.

    Tipul de cercetare a rspuns specificului temei i obiectivelor propuse, adic surprinderea ntr-un studiu de caz a relaiilor care se stabilesc ntre indivizii care interacioneaz profesional i social ntr-un spital.

    Eantionul studiat a cuprins 1000 de respondei implicai n derularea vieii cotidiene ntr-un spital de neurochirurgie, reprezentai de pacienii internai

    i anturajul lor (membrii de familie, prieteni i vizitatori). Construirea eantionului

    s-a fcut aleatoriu prin metoda probabilist, cu ajutorul computerului, la a 10-a

    persoan internat, nmnndu-se un chestionar, cu instruciuni de completare

    a ntrebrilor i opiunilor nscrise pe formular. Astfel, pe perioada de doi ani

    (01.01.2008 31.12.2009), n Clinica de Neurochirurgie a Institutului Naional

    de Neurologie i Boli Neurovasculare din Bucureti, s-au fcut 11386 de

    internri, 1000 dintre acestea fiind cuprinse n lotul studiat.

    Populaia investigat are o specificitate de grup social formal, bine organizat, cu sarcinii profesionale precise n care ptrunde individul bolnav cu

    sau fr grupul su informal. Unitatea de analiz, reprezentat de persoana sau grupul uman, profesional sau familial, a fost aleas aleatoriu dint-o colectivitate uman

    heterogen, format din indivizi cu variabile de identitate, culturale, sociale i

    profesionale diferite, ntre care se stabilesc relaii umane cooperant

    participative, bazate pe deontologie, devotament, profesionalism, consecven,

    tact i altruism sau cooperant impuse, bazate pe principii medicale, legislaie i

    constrngere.

  • 7

    Ipoteza fundamental de cercetare pornete de la faptul c relaiile de cooperare n munc i reprezentrile lor sunt determinate n acelai timp de

    poziiile personalului n spaiul medical (poziii dominante sau de execuie,

    poziii intermediare sau de mediere), ca i de traiectoriile membrilor echipelor,

    n funcie de care se definesc dispoziiile i interesele pentru cooperare. Corpul

    medical este un grup social formal a crui coeziune depinde de natura relaiilor

    sociale din interiorul grupului. Dup modul n care afecteaz coeziunea social

    din interiorul grupului, relaiile sociale stabilite ntre membrii gupului pot fi: relaii

    de cooperare, relaii de compromis i toleran, relaii de marginalitate, relaii

    afective, relaii de competiie i relaii conflictuale.

    Metodele de cercetare pe care le-am utilizat n derularea studiului au fost: observaia, ancheta sociologic i analiza documentar. Pentru relevana

    rezultatelor, am exclus sursele de subiectivism, folosind principiul triangulaiei

    (apelul concomitent la trei surse), i al legturilor de cauzalitate.

    Observaia realitii sociale ca eveniment n desfurare a fost metoda principal la care am apelat, celelalte dou metode fiind complementare

    acesteia i avnd un rol de control al variabilelor urmrite. Observaia permite

    nregistrarea direct a relaionrii subiecilor pe parcursul derulrii ei, att sub

    aspectul conduitelor ct i al intercomunicrii, datele rezultate avnd mai

    degrab o relevan calitativ dect una cantitativ. Am utilizat att observaia extern ct i observaia participativ, prin implicarea direct a investigatorului, n cercetare. n observaia participativ am inut cont de

    urmtoarele principii: (1) caracterul ludic al observaiei, care determin participanii s nu-i cenzureze comportamentul i, totodat, faciliteaz

    implicarea acestora n sarcin; (2) integrarea relativ n grupul investigat, prin petrecerea de ctre cercettor a unui anumit timp n interiorul grupului;

    (3) fixarea observaiei asupra unor puncte de reper prestabilite: (a) comunicarea interpersonal att ntre participani ct i ntre acetia i

    cercettor, avnd n vedere c majoritatea fenomenelor psihosociale sunt

    vehiculate prin intermediul proceselor comunicrii; (b) surprinderea unor

    eventuale neconcordane ntre rspunsurile la ntrebrile cercettorului i

    manifestrile comportamentale ale subiecilor pe parcursul derulrii sarcinii,

    acestea putndu-se afla ntr-o contradicie flagrant; (c) sesizarea gesticii i

    mimicii care trdeaz starea de satisfacie sau insatisfacie resimit n urma

    derulrii observaiei

  • 8

    Ancheta sociologic a avut n vedere culegerea de informaii prin investigarea direct a subiecilor, pe baz de chestionar folosind o schem operaional de tip ntrebare-rspuns. Am ales ca tehnic de aplicare,

    versiunea anonimatului i autoadministrrii pentru a evita nonrspunsurile i

    rspunsurile nesincere. ntruct am respectat confidenialitatea rspunsurilor,

    chestionarele au fost expuse la vedere, lsnd la latitudinea opinentului,

    opiunea de a le studia i completa.

    Analiza documentar privete tratamentul aplicat informaiilor coninute n documentele medicale i administrative. Documentele medicale, accesibile

    cercetrii, au o destinaie special i nu conin informaii care s fie supuse unei

    analize retrospective de coninut. ntruct aceast metod nu ofer informaii

    pertinente studiului propus, a fost folosit doar pentru identificarea cazurilor i

    controlul datelor oferite de celelalte metode.

    Capitolul VII, intitulat sugestiv Studiu de caz spitalul realizeaz un studiu de caz al spitalului utilizat ca spaiu de analiz al cercetrii preconizate.

    Acest studiu analizeaz relaiile de cooperare din interiorul corpului medical n funcie de poziiile personalului n spaiul medical, structuri de compromis i

    traiectoriile profesionale, fa de care se definesc dispoziiile i interesele pentru

    cooperare, relaiile de compromis i toleran, relaiile de marginalitate, relaiile afective, relaiile de competiie i relaiile conflictuale identificnd i analiznd sursele de conflict din interiorul sistemului sanitar.

    Cooperarea este forma cea mai frecvent a relaiilor interpersonale, care se stabilesc ntre angajaii unui spital, cu scopul realizrii unor finaliti

    specifice. Relaiile de cooperare n munc i reprezentrile lor sunt determinate

    n acelai timp de poziiile personalului n spaiul medical (poziii dominante sau

    de execuie, poziii intermediare sau de mediere), ca i de traiectoriile membrilor

    echipelor, n funcie de care se definesc dispoziiile i interesele pentru

    cooperare. Dac instituia definete cadrul general al cooperrii, att n ceea ce

    privete spaiul, timpul sau coninutul schimburilor, background-ul social i

    profesional al agenilor i proiectarea lor ntr-o formare profesional constituie

    posibilul i probabilul oricrei relaii de cooperare. Reconstituirea traiectoriilor

    profesionale ilustreaz schimbrile de condiie i de statut aprute n ultimele

    dou decenii n cariera profesional a medicilor, asistentelor medicale i

    infirmierelor.

  • 9

    Referitor la cooperarea ierarhic, lucrarea analizeaz redistribuirea de sarcini n condiiile penuriei de personal medical, artnd c delegarea sarcinilor este

    prin excelen o form de cooperare ierarhic, care, pe de o parte, ntrete

    aspiraiile profesionale i ncurajeaz mobilitatea n interiorul corpului medical,

    dar pe de alt parte dimensiunea formativ este nedisociabil de constrngerea

    social pe care o presupune orice delegare, care este deopotriv i o obligaie,

    putnd limita autonomia celui pus n situaia de a executa sarcini delegate.

    Relaiile de cooperare sunt analizate i n funcie de formele de putere care se stabilesc n relaiile dominaiei, controlului i subordonrii: puterea

    procedural, de competen, moral, de coerciie, de recompensare.

    Cooperarea indivizilor trebuie vzut ca un act individual liber. Atunci,

    cnd individul ndeplinete un rol, conform statutului su profesional, cu scopul

    finalizrii unei aciuni, cum ar fi un act medical, el trebuie s se supun

    conceptului de cooperare constrns, adic s ndeplineasc acel rol i n alte condiii, dect o face n mod obinuit (n afara programului; cu alte mijloace

    etc.). Cooperarea constrns, ntr-un spital, cunoate forme care depind de mai

    muli factori: programul de lucru, redistribuirea sarcinilor, grzile sau prezena

    obligatorie la domiciliu pentru cazuri de necesitate n situaii de urgen,

    orele suplimentare, reducerea forat a timpului liber n situaii de urgen, riscul

    de violen n raporturile cu pacienii i cu familiile acestora, lucrul n echip cu

    persoane incomode sau cu abiliti contestabile etc.

    Relaiile de compromis i toleran presupun existena a doi indivizi sau grupuri cu interese i scopuri diferite, pe care nu i le pot impune, dar se

    accept reciproc, prin compromis i toleran.

    Tolerana poate fi definit ca o form de a accepta diversitatea, capacitatea de a accepta opinii diferite, viziuni diferite, stiluri diferite de a face

    acelai lucru. Tolerana n organizaii se recunoate n conversaiile care se poart, modul n care se adreseaz oamenii unii altora, tipul de raportare i, nu

    n ultimul rnd, prin subiectele discutate. Lipsa de toleran se traduce prin lipsa

    comunicrii asertive. Comunicarea asertiv este modalitatea de comunicare prin care individul i exprim necesitile, dorinele, sentimentele i preferinele

    ntr-un mod deschis i onest, ntr-o manier socialmente adecvat. Aceast

    manier de comunicare nu poate avea loc atunci cnd individual este furios,

    frustrat, deprimat, anxios. n cadrul comunicrii asertive, nu se ncalc nici

    drepturile personale, nici ale celorlali. Acest gen de comunicare, arat

    respectul fa de sine i fa de ceilali, promoveaz autodezvluirea,

  • 10

    autocontrolul i aprecierea pozitiv a valorii de sine. Oamenii care nu au

    capacitatea de comunicare asertiv discut despre alii judecndu-i sau

    emind sentine. Acetia se manifest printr-o comunicare evaluativ etichetndu-i interlocutorul sau aciunile acestuia cu atribute, ndeosebi

    negative cum ar fi: incompetent, lene, enervant, insistent etc. Indivizii cu vederi nguste, incapabili s accepte punctele de vedere ale celorlali, au

    tendina de a transforma orice discuie ntr-o confruntare, n care pornesc de la

    premisa c doar ei au dreptate. Acetia manifest o comunicare dogmatic. Compromisul este o nelegere ntre dou sau mai multe persoane, acord bazat pe cedri reciproce. Nu exist oameni, care s nu cunoasc

    compromisul. ntreaga organizare a societii umane este un rezultat al

    compromisului. n studiul realizat, acest tip de relaii ocup un loc special,

    ntruct compromisul i tolerana sunt relaii permanente n cotidianul vieii

    dintr-un spital. Suntem tolerani, fa de micile greeli produse din neatenie

    (spargerea unei fiole, desterilizarea unui cmp etc.), fa de erorile umane

    inerente unui spaiu habitual sau fa de greeli mai mari, care nu-i aduc

    prejudiciu bolnavului (rtcirea unor documente medicale, ntrzierea la

    program, neadministrarea medicaiei la o anumit or etc.). Suntem tolerani i

    rbdtori cu stngcia nceptorilor, suntem tolerani cu vizitele n afara

    programului, cu mentalitile educaionale ale celor care ne viziteaz i suntem

    tolerani ntodeauna cu bolnavii suferinzi, care au un comportament schimbat i

    refuz tratamentul sau hrana, ne jignesc, ip, sunt agresivi sau provoac ru

    celor din jur.

    Relaiile de marginalitate apar cnd indivizii particip la grupuri cu modele valorice diferite, fr a se identifica n totalitate cu niciunul dintre ele. De

    obicei, condiia marginalului e stabilit de mentalitatea i ierarhia oficializat a

    unui grup dominant. Marginalul este de regul un excentric, un outsider, un

    ghinionist, un om condamnat s piard. Comportamentul marginalului, vizavi de

    grupul dominant, respectiv de sistemul de norme i valori dominante, const fie

    ntr-o tolerare permanent sau fundamental a poziiei lui negativ-discriminate,

    fie ntr-o lips de toleran permanent sau fundamental.

    Relaiile afective sunt un tip special de relaii care presupun o legtur dinamic afectiv ntre medic i pacient, un ataament particular, afectiv al

    bolnavului fa de medic. Este greit tendina unor medici de a se feri s

    stabileasc o relaie afectiv cu pacienii lor. Nu trebuie uitat faptul c o

  • 11

    comunicare de cteva minute cu aceti pacieni este comparabil cu ore ntregi

    de activitate medical (investigaii, sedative, tranchilizante etc.). Pentru

    majoritatea bolnavilor, important nu pare a fi suprimarea spaimei de moarte

    ct uurarea durerilor i linitirea sufleteasc. Este ceea ce un vechi aforism,

    citat n crile de medicin, definete: "medicina este o art care vindec uneori,

    uureaz adesea i consoleaz totdeauna".

    Relaiile de competiie presupun opoziia n scopuri a unor actori sociali ntre care exist raporturi de interdependen contrar. Dei, competiia poate

    duce la apariia conflictului, acesta din urm nu reflect n mod necesar

    competiia. Conflictul definete situaii n care actorii sociali urmresc scopuri

    opuse, ader la valori antagoniste i au interese divergente, n timp ce n

    competiia interpersonal, actorii sociali urmresc s exercite unul i acelai rol

    social, ns, ntr-o manier competitiv. Relaiile de competiie sunt, poate, cele

    mai frecvente relaii ntlnite n colectivele medicale din sistemul sanitar

    romnesc. Ele sunt fundamentate de situaia social n care scopurile

    participanilor sunt contrar interdependente. Competitorii din sistemul sanitar

    romnesc sunt legai de numrul participrilor la roluri sociale i nu de valoarea

    rolurilor. Este o competiie negativ, care nu duce la progres. Pentru un medic,

    remunerat n sistemul DRG, moartea unui bolnav este mai bine punctat, dect

    vindecarea sa, pentru c sunt codificate mai multe diagnostice secundare i

    proceduri.7 Competiia din sistemul sanitar romnesc nu este liber.

    Ascensiunea pe o anumit treapt profesional a unui medic, de cele mai multe

    ori foarte subiectiv, l aduce deasupra competiiei.

    Relaiile conflictuale ocup un loc important n spaiul lucrrii. Majoritatea medicilor consider dificil de aplicat principiile etice n condiiile n

    care responsabilitile lor sunt ntr-o permanent schimbare, fie prin modificrile

    prea rapide ale politicilor de sntate, fie prin cerinele fluctuante ale direciilor

    de sntate (spital, casa de asigurri, asigurri private etc). Astfel, o etic a

    medicinii va trebui s urmreasc o punere n balan a obligaiilor medicului

    ctre fiecare pacient, n mod individual cu obligaia colectiv de a rspunde

    cerinelor politicilor medicale. Deciziile clinice, reprezentnd de fapt miezul

    exercitrii profesiei medicale, sunt influenate de interese competitive.

    Sunt analizate pe larg: geneza surselor de conflict, sursele de conflict n

    relaia medic-pacient, sursele de conflict n interiorul echipelor medicale, sursele

    7 DRG: Diagnosis-related group

  • 12

    de conflict n relaia medic-sistem de sntate (remunerarea neconcordant cu

    importana muncii, cumprarea locurilor de munc, corupia din sistemul de

    sntate, stresul profesional la personalul medical, pregtirea rezidenilor n

    chirurgie, relaiile conflictuale ale bolnavului cu personalul de ngrijire etc.). Finalul lucrrii analizeaz relaia medic-pacient. Relaia medic-pacient

    este analizat structural, att ca relaie social care apare ntre membri ai unor grupuri sociale distincte, ct i ca o relaie psihologic, prin punerea fa n fa a unor psihologii diferite, sau ca o relaie cultural prin confruntarea n mod particular a unor opinii, valori, atitudini i comportamente diferite. Analiza

    se ncheie cu evaluarea satisfaciei pacientului, n raporturile sale cu medicul. Observaia participativ a autorului, att n aceast cercetare, ct i n

    ntreg sistemul observat i analizat critic ntr-o perioad de peste 30 ani, a

    evideniat complexitatea relaiilor conflictuale existente n acest sistem. Toi

    analitii critic sistemul, dar ignor situaiile obiective care duc la conflicte,

    condiiile grele de lucru, stresul profesional i bolile ocupaionale generate de

    acesta. n cadrul aceleiai profesii, specificitatea locului de munc duce la

    difereniere n perceperea nivelului de stres psihic i a stresorilor responsabili

    de acesta. Caracteristicile mediului de lucru influeneaz satisfacia n munc i

    modul de a selecta strategiile de coping, cu efect asupra perceperii stresului.

    Studiul de caz realizat confirm ipoteza de cercetare, fcnd o analiz

    amnunit a unui unui grup social, pentru a surprinde un model al unui

    fenomen social. Astfel, am nceput un studiu de caz al unui spital i am realizat

    un studiu de caz al unui fenomen social extrapolat, doar ca o caracteristic, la ntregul sistemul sanitar romnesc.

    Studiul nostru, dei ntrunete numrul de cazuri, ca reprezentativitate

    statistic, nu vizeaz acest obiectiv, fiind un studiu de caz explorativ, detaliat, cu valoare de exemplaritate, repetabil, n orice alt spaiu cu structur i organizare asemntoare.

    Acest studiu a permis cunoaterea unui fenomen social prin observare

    direct aleatorie, necondiionat de timp i selecii prestabilite i independent

    de resurse umane i materiale.

    Studiul nostru ar fi avut o redundan sociologic mai mare, dac ar fi

    fost realizat, n alt spaiu social, dect incinta unui spital, de exemplu, dac

    chestionarea respondenilor s-ar fi realizat, n aceleai condiii de anonimat, la

    cteva zile de la externare, ntr-un alt loc. Bolnavul sau nsoitorul su, n incinta

    unui spital, n care are nevoie de ajutorul celor pe care ncearc s-i analizeze,

  • 13

    i disimuleaz gndurile, chiar dac, sondajul este anonim. Este o mentalitate

    omeneasc fireasc i cretin de a nu-i face ru celui care i face bine, sau

    de a nu face ru, cnd eti n suferin. Pe de alt parte, aproape toate

    sondajele mass-mediei referitoare la corupia din sistemul sanitar au artat o

    avalan de porniri rutcioase incriminatorii, unele ireale, la adresa personalui

    medical. Aceasta demonstreaz c oamenii i disimuleaz gndurile, critic i

    spun deschis ceea ce cred cnd nu sunt implicai, dar cnd ei ajung n situaia

    de a avea nevoie de o ngijire medical, devin docili i galani, supunndu-se

    regulilor informale din spitale.

    ntrebrile adresate respondenilor au fost limitate la relaiile pe care ei le

    puteau stabili cu personalul medical. n spaiul analizei s-au derulat o

    multitudine de alte relaii la care respondenii nu aveau acces. Acestea au fost

    analizate din perspectiva observaiei participative a autorului, a doua modalitate

    de cercetare esenial a studiului. Teza analizeaz aspecte mai puin cunoscute

    din interiorul sistemului sub forma eseului critic argumentativ introspectiv, bazat pe observaia realist, nedogmatic a autorului. S-au comunicat aspecte

    reale, cu valoare performativ ilocutorie n care predomin stilul denotativ i

    mult mai puin conotaiile autorului. Astfel, au putut fi cuprinse n acest studiu de

    caz toate disfuncionalitile existente, aa cum au fost descrise de respondei

    i mai ales aa cum au fost vzute i trite de observator. S-a comunicat, doar,

    ceea ce ar putea s anihileze.

    Sistemul de sntate din Romnia prezint disfuncii majore, cu

    repercursiuni directe asupra strii de sntate a populaiei. Astfel, starea de

    sntate plaseaz Romnia pe unul dintre ultimele locuri la nivelul Uniunii

    Europene, chiar i n condiiile n care unii indicatori au cunoscut mbuntiri.

    n acelai timp sistemul de sntate este unul dintre cele mai

    neperformante din Europa i se caracterizeaz prin lips de transparen n

    alocarea fondurilor i ineficien n utilizarea resurselor, i aa printre cele mai

    reduse din UE. Chiar dac fac parte din una dintre cele mai mbolnvite

    populaii din Europa, romnii sunt nevoii s foloseasc un sistem cu grave

    inechiti n accesul la serviciile de sntate, chiar i atunci cnd acestea sunt

    disponibile, fapt care nu se ntmpl pentru muli dintre locuitorii zonelor rurale

    unde numeroase localiti nu beneficiaz de niciun serviciu medical. ns i

    pentru cei care pot beneficia de servicii de sntate, calitatea actului medical i

    continuitatea ngrijirilor sunt probleme permanente, cuplate n multe cazuri cu

    prestaiile unui personal medical lipsit de motivaie profesional i din ce n ce

  • 14

    mai redus numeric, n special la nivelul noilor generaii care se ndreapt din ce

    n ce mai mult ctre alte sisteme sanitare.

    Aceast cercetare realizat n mod obiectiv, conform unui protocol de

    studiu, este important, deoarece odat cu progresul societii, prin evoluia

    condiiilor de exercitare a practicii medicale, preocuprile pentru sntate devin

    politici de stat care garanteaz accesul individului la servicii medicale iar relaiile

    din interiorul instituiilor medicale sunt privite ca raporturi sociale guvernate de

    norme de conduit moral i deontologice. Valorile universale i generale ale

    societii s-au particularizat n mod specific n practica medical, punndu-se un

    accent aparte pe concepte ca: respectul fa de om, umanism, valoarea fiinei

    umane, nevoia cunoaterii omului ca subiect al relaiei medic-bolnav i nu ca

    obiect al acestei relaii.

    Lucrarea, prin aria tematic abordat, prin analiza ntreprins n mod

    tiinific i aprofundat, prefigureaz o imagine real a relaiilor interpersonale din

    instituiile medicale romneti. Descrierea eseistic a unor aspecte inedite

    observate n spitalele noastre, mbogete aria de cunoatere a unui spaiu

    greu accesibil analizei sociologice.

    Concluzia final este c, treptat, societatea a evoluat, redefinind msura

    normalului n privina relaiilor profesionale. Rmne o singur ntrebare pentru

    cei care vor analiza acest studiu: a inut etica medical pasul cu schimbrile

    societii, s-a adaptat noilor populaii sau poate chiar s-a adaptat excesiv ?

    A dori ca mesajul acestei lucrri s fie perceput, n curnd, ca un loc de

    rspuns, ci nu doar ca un pretext de ntrebri i meditaie.

  • 15

    BIBLIOGRAFIE

    1. Almos Trif, Bela, Astrstoae, Vasile, Responsabilitatea juridic medical n Romnia. Premise pentru un viitor drept medical, Ed. Polirom Bios, Iai, 2000.

    2. Andrei, Petre, Sociologie General, Ed.Polirom, Iai, 1997. 3. Anghel, Petre, Strategii eficiente de comunicare, Ed.Via i Sntate,

    Bucureti, 2007. 4. Asch, Solomon Eliot, Opinions and Social Pressure in Small Groups,

    Studies in Social Interaction, apud. Mihu Achim, Sociologia american a grupurilor mici, Ed. Politic, Bucureti, 1970.

    5. Bdescu, Ilie, Dungaciu, Dan, Baltasiu, Radu, Istoria sociologiei, Ed.Eminescu, Bucureti, 1996.

    6. Blan, Carmen, Cornelia,Sociologie general, Note de curs, Ed. Universitii Suceava, 2001.

    7. Becker, JL, Milad, MP, Klock, SC, Burnout, depression, and career satisfaction: cross-sectional study of obstetrics and gynecology residents in Am J Obstet Gynecol, 195(5), 2006, pp.1.444-9

    8. Boudon, Raymond,Tratat de sociologie, Ed. Humanitas, Bucureti, 1997. 9. Bougnoux, Daniel, Introducere n tiina comunicrii, Editura Polirom, Iai,

    2000. 10. Bryan, ER, Chained to the Desk: A Guidebook for Workaholics, Their

    Partners and Children, and the Clinicians Who Treat Them, New York University Press, 1998.

    11. Buda, Octavian Ioan, Iresponsabilitatea, Editura tiinelor Medicale, Bucuresti, 2006.

    12. Buda, Octavian Ioan, Marginalizare versus boala psihic i stigmatizare. Dileme bioetice, Revista Romn de Bioetic, Iai, 2008.

    13. Bulgaru, Maria (sub red.), Sociologie (manual), Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea de Asisten Social, Sociologie i Filosofie, Chiinu, 2003.

    14. Burton, JDK, The Law relating to medical practice in Gradwohl's Legal Medicine, 3rd ed. Camps. F. (ed.), John Wright & Sons Ltd Publication, 1976.

    15. Buzrnescu, tefan, Sociologia conducerii, Editura de Vest, Timioara, 2003.

    16. Cartwright, Ann, Patiens and their Doctors, Routledge & Kegan Paul, London,1967.

    17. Cartwright, DP, Lippitt, Ronald, Group Dynamics and the Individual, n Mihu Achim, Sociologia american a grupurilor mici, Ed. Politic, Bucureti, 1970.

    18. Cndea, Rodica, Comunicarea managerial, Editura Expert, Bucureti,1996.

    19. Chelcea, Septimiu, Metodologia cercetrii sociologice, Editura Economic, Bucureti, 2001.

    20. Cucu, Ioan, Psihologie Medical, Editura Litera, Bucureti, 1980. 21. De Visscher, Pierre, Neculau, Adrian (coord.), Dinamica grupurilor.Texte

    de baz, Ed. Polirom, Iai, 2001. 22. Dermengiu, Dan, Curc, Cristian, Aspecte generale ale practicii medicale

    i jurisprudentei n obinerea consimmntului la tratament, Curs EMC, 17.11.2002.

  • 16

    23. Dermengiu, Dan, Curc, Cristian George, Precizri asupra unor normative medico-legale cu implicaii n practica medical, n Buletinul Colegiului Medicilor, an 6, nr 27, 2002.

    24. Dermengiu, Dan, Patologie Medico-Legala, Ed. Viaa Medical Romaneasc, Bucureti, 2002.

    25. Dragomir, Petric, Scarlat, Eugeniu, Educaie fizic colar. Repere noi-mutaii necesare, Editura didactic i pedagogic, R.A., Bucureti, 2004.

    26. Dumitru, Roxana, paga din spitale la limita legalitii, Evenimentul zilei, nr.5370/04, noiembrie 2008.

    27. Durkheim, Emile, Regulile metodei sociologice, Ed.tiinific, Bucureti, 1974.

    28. Enchescu, Dan, Marcu, Mihai Grigore, Sntate public i management sanitar, Editura ALL, Bucureti, 1998.

    29. Evans, DB, Tandon, A, Murray, CJL, Lauer, JA, Eficiena comparat a sistemelor sanitare naionale n British Medical Journal (323), 2001.

    30. Florea, Nicoleta-Adriana, Surlea, Cosmina-Florentina, coala i consilierea prinilor, Editura Arves, Colecia tiinele educaiei, Bucureti, 2006.

    31. Freud, Sigmund, La dinamique du transfert in La technique psychanalytique, PUF, Paris, 1975

    32. Gavrilovici, Cristina, Relaia medic pacient sistem de sntate societate, Revista Romn de Bioetic, Vol.5, Nr.4, Iai, 2007.

    33. Geberth, VJ, Turco, RN, Antisocial personality disorder, sexual sadism, malignant narcissism and serial murder in J. Forensic Sc, (42), 1997.

    34. Gheorghe, Cristina, Relativism n etica relaiei profesionale medic pacient. Lucrare de dizertatie, Master Managementul Serviciilor Sociale i de Sntate, Universitatea Bucureti, Facultatea de Sociologie i Asisten Social, 2007.

    35. Gheorghiu, Oana, Sociologie, Curs pentru nvmnt la distan, Universitatea Titu Maiorescu, Facultatea de Psihologie, Bucureti, 2005.

    36. Ghiescu, Tiberiu, Etica medical. Morala n slujba bolnavilor, Ed. Edimpex Sperana, Bucureti, 1992.

    37. Giddens, Anthony, Sociologie, Editura BIC All, Bucureti, 2001. 38. Goffman, Erving, Aziluri. Eseu despre situaia social a pacienilor

    psihiatrici i a altor categorii de persoane instituionalizate, Ed. Polirom, Iai, 2005.

    39. Gorgos, Constantin (ed.), Dicionar enciclopedic de psihiatrie, Ed. Medical, Bucureti, 1988.

    40. Graham HT, Bennett Roger, Human resources management, Pitman Publishing, 1995.

    41. Guerra, George, Cunoaterea medical, structura de organizare i schimbarea, n Neculau Adrian (coord.), Analiza i intervenia n grupuri i organizaii, Ed. Polirom, Iai, 2000.

    42. Hartley, Peter, Interpersonal Communication, London, Routledge, 1995. 43. Heitman, Elizabeth, The Patient Self-Determination Act and public

    assessment of end-of-life technology, Abstr Int Soc Technol Assess Health Care Meet, 1992.

    44. Hoffman, Oscar, Sociologia muncii, Editura Hyperion XXI, Bucureti, 1996. 45. Huseman, Richard C, Lahiff, James M, Hatfield, John D, Interpersonal

    Communication in Organizations, Holbrook Inc, Boston, 1976. 46. Ionescu, George, Psihosomatica, Ed. tiinific i Enciclopedic,

    Bucureti, 1975.

  • 17

    47. Ioan, Dorinica, Corupia n Romnia: realitate i percepie social, Lumina Lex, Bucureti, 2006.

    48. Jigu, Mihai, Consilierea carierei, Editura Sigma, Bucureti, 2001. 49. Kaufmann, Ania, Promovarea sntii prin metode i tehnici de

    echilibrare emoional i creterea rezistenei la stres, Tez de doctorat, Universitatea Lucian Blaga, Facultatea de Medicin Victor Papilian, Sibiu, 2008.

    50. Lallement, Michel, Istoria ideilor sociologice, Ed.Antet, Oradea, 1997. 51. Lzrescu B, Mihai L. O perspectiva asupra plilor informale din sectorul

    de sntate din Romnia n Politici Publice i Administraie Public, Bondar, Florin (ed), Iai, Polirom, 2007.

    52. Ley, J, Towards better doctor - patient communication, in Communication between Doctors and Patients, Ed. A. Bennet, London, Nuffied Provincial Hospital Trust, 1976.

    53. Luca, Marcela Rodica, Deprinderi de comunicare. Facultatea de Psihologie i tiinele Educaiei, Universitatea Transilvania din Braov, 2004.

    54. Lupu A. Politici sociale n Uniunea European. Institutul de Politici Publice, Chiinu, 2003.

    55. Lupu, Iustin, Zanc, Ioan, Sociologie medical - Teorie i aplicaii, Ed. Polirom, Iai, 1999.

    56. Majuru, Adrian, Familia Minovici, univers spiritual, Editura Institutului Cultural Roman, Bucuresti, 2005.

    57. Marinescu, Paul, Managementul instituiilor publice, Editura Universitii Bucureti, 2003.

    58. Mrginean, Ioan, Proiectarea cercetrii sociologice, Ed. Polirom, Iai, 2000 59. Mc Kee, M, Dezbatere: Ingrijirile medicale salveaz viei? n Jurnal

    medical croat, (40), 1999, pp.123-8 60. Miege, Bernard, Informaie i comunicare. n cutarea logicii sociale, Ed.

    Polirom, Iai, 2008. 61. Miftode, Vasile, Metodologia sociologic, Ed. Porto-Franco, Galai, 1995. 62. Mihilescu, Ioan, Sociologie general, Ed. Polirom, Iai, 2005. 63. Mijolla, Alain de, Psychoanalysis and psychoanalysts in France between

    1939 and 1945, Int Forum Psychoanalysis, 12, Stockholm, 2003. 64. Milcu, Marius, Psihologia relaiilor interpersonale, Ed. Polirom, Iai, 2005. 65. Moscovici, Serge (sub red), Psihologia social a relaiilor cu cellalt,

    Ed.Polirom, Iasi, 1998. 66. Neculau, Adrian, Manual de psihologie social, Ed. Polirom, Iai, 2004. 67. Olmsted MS, The Small Group, n Mihu Achim, Sociologia american a

    grupurilor mici, Ed. Politic, Bucureti, 1970. 68. Ouatu, Constantin, Ioan, Beatrice, Bulgaru Iliescu, Diana, Relaia

    medic-pacient n mediul de detenie n Revista Romn de Bioetic, Vol.2, Nr.4/2005.

    69. Pun, Sorin, Consimmntul informat privind ngrijirile medico-chirurgicale (I) n Viaa Medical, nr.20/2005.

    70. Pelegrino, ED, Thomasma, DC, The virtues in medical practice, Oxford Unviersity Press, New York, 1993

    71. Popescu, Ion Andrei, Izolare social, n Zamfir Ctlin, Vlsceanu Lazr.(coord.), Dicionar de sociologie, Ed. Babel, Bucureti, 1993.

    72. Preda, Marian, Comportament organizaional, Editura Polirom, Iai, 2006. 73. Prelipceanu, Dan, Violena i boala psihic n Revista romn de

    psihiatrie, nr.1-2, Bucureti, 2002.

  • 18

    74. Rdulescu, Sorin, Popescu, Grigore, Medicina i colectivitile umane, Editura Medical, Bucuresti, 1981.

    75. Saltman, Richard, Ferroussier-Davis, Odile, Conceptul de administrare n politica de sntate n Buletin OMS (78), 2000.

    76. Sandu, Dumitru, Sociologia tranziiei. Valori i tipuri sociale n Romnia, Editura Staff, Bucureti, 1996.

    77. Schachter, Leonard, The Psychology of Afiliation, n Ctlin Zamfir, Incertitudinea - o perspectiv psiho-sociologic, Bucureti, Ed. tiintific,1990.

    78. Schifirne, Constantin, Sociologia profesiilor, coala Naional de tiine Politice i Administrative, Facultatea de Comunicare i Relaii Publice, Bucureti, 2004.

    79. Schileru, Ion, tiina mrfurilor n Romnia, premize i evoluie, Qlassrom, Bucureti, 2000.

    80. Schuster, E, "The Nuremberg Code: Hippocratic ethics and human rights" in Lancet, 351 (9107), 1998.

    81. Stoica-Constantin, Ana, Conflictul interpersonal, Ed. Polirom, Iai, 2004. 82. Tihan, Eusebiu, Ghiza, Laura (sub red.), Sntatea Populaiei (culegere

    de texte), Editura Institutului de Ecologie Social i Protecie Uman FOCUS, 2002.

    83. Trcoveanu, Eugen, Pregtirea chirurgical a rezidenilor n Jurnalul de Chirurgie, Vol.1, Nr.1, Iasi, 2005.

    84. Tudose, Florin, O abordare modern a psihologiei medicale, Ed. InfoMedica, Bucureti, 2000.

    85. Tudosescu, Ion, Florea, Mihai, Popa, Cornel, Structurile organizaionale i eficiena aciunii, Editura Academiei R.S.R, Bucureti, 1978.

    86. Velea-Popa, Ovidiu, tiinele comportamentului uman, Ed. Trei, Bucureti, 2010.

    87. Velicu, Cristina, Relaiile sociale n sistemul sntii publice, Ed. AMAHYA, Iai, 2008.

    88. Vian, Taryn, Corruption and the Health Sector, in Sectoral Perspective son Corruption, USAID/MSI, Washington, 2002.

    89. Vldescu, Cristian (coord.), Managementul serviciilor de sntate, Editura Expert, Bucureti, 2000.

    90. Vlsceanu, Mihaela, Psihosociologia organizaiilor i a conducerii, Ed. Paideia, Bucureti, 1993.

    91. Voiculescu, Vasile, Gnduri albe, Ed. Cartea Romneasc, Bucureti, 1986.

    92. Voinea, Maria, Psihosociologie juridic, Editura Silvy, Bucureti, 1999. 93. Voinea, Maria, Psihosociologie organizaional, Editura Sylvi, Bucuresti,

    2002. 94. Zamfir, Ctlin, Vlsceanu, Lazr (coord.), Dicionar de sociologie,

    Editura Babel, Bucureti, 1993. 95. Zamfir, Ctlin, Incertitudinea, o perspectiv psiho-sociologic, Ed.

    tiintific, Bucureti, 1990. 96. Zamfir, Ctlin, Psihosociologia organizarii i a conducerii, Editura Politic,

    Bucuresti,1974. 97. Zamfir, Ctlin, Rebedeu, Ion (coord.), Stiluri de via. Dinamica lor n

    societatea contemporan, Ed. Academiei, Bucureti, 1989. 98. Zamfir, Elena, Cultura relaiilor interpersonale, Ed. Politic, Bucureti,

    1982. 99. Zamfir, Elena,. Psihologie social. Texte alese, Ed. Ankarom, Bucureti,

    1997.

  • 19

    100. Zangrandi, Antonello, Introduzione allo studio dellospedale gegli aspetti gestionali ed organizzativi, n Borgonovi Elio, Zangrandi Anonello, Lospedale, Giuffra, Milano, 1988.

    101. Zlate, Mielu, Zlate, Camelia, Cunoaterea i activarea grupurilor sociale, Ed. Politic, Bucureti, 1972.

    102. Zlate, Mielu, Psihologia muncii. Relaii interumane, Ed. Didactic i Pedagogic, Bucureti,1981.

    103. Codul de deontologie medical/6 iunie 1997. 104. Codul Penal al Romniei/8 decembrie 2008. 105. Dicionarul explicativ al limbii romne. Ed. Univers Enciclopedic,

    Bucureti, 1998. 106. Legea nr. 145 din 24 iulie 1997 privind asigurrile sociale de sntate. 107. Legea nr. 17 din 6 martie 2000 privind asistena social a persoanelor

    vrstnice. 108. Legea nr. 95 din 14 aprilie 2006 privind reforma n domeniul sntii. 109. ORGANIZAIA MONDIAL A SNTII, Raport asupra strii de

    sntate mondial, 2000, n Sistemele sanitare: mbuntirea performanei, Geneva (OMS), 2000.

    110. Raportul Bancii Mondiale privind Strategia Naionala de Raionalizare a Serviciilor Spitaliceti, realizat de Ray Blight pentru Ministerul Sntii n 2003.

    111. Raportul Comisiei Prezideniale pentru analiza i elaborarea politicilor din domeniul sntii publice din Romnia, Bucureti, 2008.

    112. Sondajul realizat n 2005 de LEGICON i CURS pentru Ministerul Sntii Publice n cadrul unui proiect al Bncii Mondiale.

    113. Summary Report of Financing and Training Needs of Small Scale Health Service Providers and Distributors in Romania. Draft Report, Banking on Health Project, June 2007.

    114. http://www.psihologiaonline.ro.Tihan E,Sntatea mental n climatul social actual.

    115. http://www.univermed-cdgm.ro/dwl/Curca.pdf, Responsabilitatea juridic n actul medical.

    116. http://www.ms.ro, site-ul Ministerului Sntii i Familiei 117. http://www.presspro-medic.ro, Revista online Medic.ro

    http://www.univermed-cdgm.ro/dwl/Curca.pdfhttp://www.ms.ro/http://www.presspro-medic.ro/