1 Infotehnica / Nr. 9 - 2012

Revistă tehnico – ştiinţifică

Colegiul Tehnic “Miron Costin “ Roman

An IV Nr. 9 / Aprilie 2012

2 Infotehnica / Nr. 9 - 2012

Colegiul Tehnic “Miron Costin” din Roman are o adevărată tra-

diţie în ceea ce priveşte programele cu caracter ecologic, astfel cadrele

didactice împreună cu elevii au participat de-a lungul anilor la numeroase

proiecte naționale și internaționale pe această temă. Aşa am reuşit să fa-

cem din preocuparea noastră pentru mediu, un mod de viaţă, nu numai în

cadrul proiectelor la care suntem parteneri am înscris activităţi cu carac-

ter ecologic, ci şi în programul de activități din săptămâna „Şcoala Altfel” din acest an școlar 2011–

2012.

Activitățile pe care le vom desfășura în acest an în cadrul săptămânii „Şcoala Altfel”, constituie

un exemplu de bune practici, o dovadă vie în imagini şi cuvinte pentru ocrotirea naturii...

Pornind de la prezentările realizate de elevii colegiului putem face o analiză comparativă a ce-

lor două medii – urban şi rural … sub mai multe aspecte: alimentaţie, edu-

caţie, vestimentaţie, arhitectură, speranţă de viaţă etc.

Luna Martie lună atât de frumoasă şi totodată atât de capricioasă

este plină de mistere, învăluită într-o aură de magie şi cu legende, care

mai de care mai frumoase, reuşeşte să ne surprindă şi să ne uimească. Că-

utăm de fiecare dată acele flori gingașe, care, de ce să nu recunoaștem, an

de an vestesc venirea primăverii, căutăm de fiecare dată primele raze blân-

de ale soarelui care an de an ni se par mai strălucitoare, căutăm de fiecare dată toate aceste lucruri mi-

nunate care dau un nou sens vieții căci natura începe să se trezească la viață, animalele pădurii încep să

iasă din adăposturile în care au stat toata iarna și păsărelele ciripesc vesele.

În perioada 16 – 17 martie 2012 Inspectoratul Şcolar Judeţean Neamţ a organizat și a desfăşurat

etapa judeţeană a Concursului Naţional „Made for Europe”, în conformitate cu precizările transmise

prin Nota MECTS şi cu Regulamentul Concursului naţional de produse finale ale proiectelor finanţate

prin programe comunitare, “Made for Europe” 2012.

Organizarea concursului a debutat prin lansarea pe site-ul ISJ, a apelului la înscrierea în con-

curs, a unităţilor şcolare din judeţ care au derulat programe comunitare în anul şcolar anterior. Înscrie-

rea în concurs s-a făcut la nivelul inspectoratului şcolar, pe baza formularului specific. Locaţia aleasă

pentru realizarea expoziţiei de produse finale ale proiectelor şcolilor

nemţene a fost Inspectoratul Şcolar Judeţean Neamţ care s-a dovedit a fi

o excelentă gazdă pentru expoziţie şi participanţi.

Activitățile desfășurate în cadrul Proiectului European Multila-

teral "Déchets zéro? Si!" au fost apreciate de Comisia Judeţeană de

Concurs, echipajul colegiului nostru format din elevii Sava Andrea și

Butnaru Alina din clasa a XII-a B care au fost coordonați de profesorii

Ana Maria Agape și Dima Vasile a obținut locul al II-lea.

În cadrul Proiectului European Multilateral "Déchets zéro? Si!"

au fost desfășurate numeroase activități în parteneriat cu elevi din cinci țări europene, Italia, Cipru, Ro-

mania, Finlanda și Belgia, pe tema protejării mediului înconjurător și în particular a gestiunii deșeurilor

(reducere si reciclare). Munca interactivă cu tinerii din țările partenere a stimulat schimbul de soluții și

idei în activitățile desfășurate… astfel ne-am format, și am creat un cod de bune practici Eco.

Coordonator de proiect

Director: Prof. Havrici Nelia Lorica

3 Infotehnica / Nr. 9 - 2012

Ca toate poveştile, întâmplarea începe cu A FOST ODATĂ CA NICIODATĂ….

Cine are puterea de a reînvia, peste timp farmecul jocului şi jucăriilor copilăreşti? Cine poate răspunde la

întrebările fără sfârşit care macină mintea celor care au păşit pe poarta unei şcoli pentru a cunoaşte mai

mult şi mai bine?

ŞCOALA – este locul sfinţit cu ştiinţă care îndreaptă omul către străfundurile sinelui, mereu al-

tul, mereu cu alte aspiraţii şi profunzimi de descoperit. Copilul înconjurat de cărţi, intrat în hăţişurile teo-

riilor şi legilor abstracte, încearcă de a decripta neştiutul, sub un acoperiş care îl fereşte de ploaie şi-l adă-

posteşte la lumina ştiinţei.

Sunt gânduri multe răsădite în pereţii unei şcoli, gânduri care vin de dincolo de om, din timpuri

ştiute dintr-o istorie pe apă, al căror suflu poate fi simţit doar cu sufletul. Şcoala însăşi e un gând ce curge

repede ca apa heracliteană, un basm trăit şi făurit din iţe încurcate.

Ascultăm povestea care nu are nici un sfârşit. Doar zidurile se înalţă , mândre, orgolioase, sărbă-

torite de toată suflarea…

Ascultaţi – o şi Domniile Voastre…

Acum 132 de ani a luat fiinţă „din iniţiativă privată” prima „şcoală de meserii de ambele sexe”,

care a parcurs o istorie bogată în rezultate meritorii şi al cărei motiv de înfiinţare îl găsim în mănunchiul de

mijloace ale luptei naţionale din acea vreme. Deschiderea şcolii are loc la 2 martie 1880 în cadru festiv , iar

recunoaşterea ei de către Ministerul Cultelor şi Instrucţiunii publice are loc la 3 septembrie 1880. Organi-

zată iniţial ca şcoală inferioară de gradul I, prin creşterea numărului atelierelor, mărirea efectivului şcolii,

construirea unui local propriu s-a impus transformarea acestei unităţi în şcoală inferioară de meserii de

gradul II, ceea ce reprezenta la acea vreme o etapă mai înaltă de dezvoltare a învăţământului tehnic profe-

sional din domeniul industrial . Alte denumiri au fost: Şcoală Tehnică Metalurgică, Şcoală Medie Tehnică

de Mecanică şi Siderurgie, Şcoală Medie Tehnică de Mecanizarea Agriculturii, Grup Şcolar Agricol Roman,

Liceul Agricol Roman, Liceul industrial nr. 5, Grupul Şcolar Agricol Roman, Grupul Şcolar „Miron Cos-

tin” Roman.

În noiembrie 2001 Grupul Şcolar „Miron Costin” Roman a fuzionat cu Şcoala Profesională nr. 6 Ro-

man, transformându-se apoi în Colegiul Tehnic ,,Miron Costin” Roman, unitate de prestigiu atât la nivel

judeţean cât şi naţional.

Astfel în perioada 1-5 aprilie 2012 la Colegiul Tehnic „Miron Cos-

tin” Roman s-a desfășurat proba practica din cadrul Olimpiadei la Discipli-

nele din Aria curriculara “Tehnologii”,

domeniile Electronica automatizări, tele-

comunicații, Electric, Electrotehnic, Elec-

tromecanic – Etapa Națională, unitatea

noastră având calitatea de organizator. Vă prezentăm în cele ce urmea-

ză imagini de la această activitate.

Secretar şef,

Ing. Ciolan Manuela Elena

4 Infotehnica / Nr. 9 - 2012

.

Emanuel Cătălin Lucaci, elev în clasa a XIII-a A, rută progre-

sivă, la Colegiul Tehnic “Miron Costin” a obţinut menţiune specială

la Timişoara, la Olimpiada Naţională de Tehnologii, domeniul meca-

nic, concurând alături de elevii de la liceele tehnologice.

“A fost o experienţă deosebită, cu prilejul căreia am putut cunoaşte

alţi tineri de vârsta mea, cu aceleaşi preocupări. De asemenea, am

vizitat locuri frumoase şi am adunat amintiri de care nu mă voi

despărţi uşor”, a spus Emanuel Lucaci.

Pentru această olimpiadă a învăţat cel mai mult din viaţa lui de elev, pentru că îşi doreş-

te foarte mult să obţină un loc pe podium, care să îi aducă şi admiterea la facultate. Chiar dacă

nu a reuşit să urce pe podium, aşa cum şi-a propus când a plecat la concurs, Emanuel a reuşit să

-şi îndeplinească un alt vis, acela de a fi student, pentru că, odată cu menţiunea specială, Ema-

nuel a primit şi calitatea de student la Universitatea Politehnică din Timişoara, Facultatea de

Mecanică. A fost o muncă care i-a adus satisfacţii, un efort susţinut în însuşirea de cunoştinţe

suplimentare fiind atent îndrumat şi călăuzit de profesorii, Cozma Mariana, Antoniu Adriana

şi Scutaru Gheorghe.

Emanuel Lucaci face parte dintr-o familie în care s-a acordat întotdeauna importanţă

învăţăturii şi în care religia şi credinţa au avut un rol important, o familie cu venituri modeste,

motiv care l-a împiedicat să meargă în excursii sau tabere, dar care nu l-au împiedicat să-şi con-

tinue studiile. După doi ani de studiu obligatoriu, a realizat că statutul obţinut nu îl mulţumeşte

şi s-a înscris pentru anul de completare şi, apoi, la liceu, pasul următor fiind facultatea de meca-

nică.

Această evadare din peisajul cotidian a fost posibilă şi datorită sprijinului financiar acor-

dat de Asociaţia Tinerilor romaşcani de la Colegiul Tehnic “Miron Costin”, şi a celor trei profe-

sori care l-au pregătit.

Conducerea colegiului şi cadrele didactice îi

doresc să aibă parte numai de reuşite în viaţă şi să nu uite

că la educaţia lui şi-au adus şi ei o contribuţie.

Prof. Cozma Mariana

5 Infotehnica / Nr. 9 - 2012

Elevii de astăzi au idei fascinante… de aceea astăzi ne întrebăm: Cum vor arăta clădirile

viitorului?

Cele mai uimitoare viziuni de zgârie-nori

De la spectaculoase monumente de gheaţă spiralate la citadele blindate, aceste clădiri repre-

zintă viziunile ştiinţifico-fantastice ale celor mai buni arhitecţi din lume.

Proiectele îndrăzneţe sunt câştigătoare ale unui concurs de arhitectură realizat de revista

eVolo's. Organizatorii speră încă ca acestea să devină cu adevărat ştiinţă într-o bună zi.

Competiţia dezvăluie fascinația oamenilor

pentru clădirile înalte.

Iată cateva din cele mai îndrăzneţe proiecte în

ordinea clasificării lor:

Pe primul loc s-au clasat Zheng Zhi,

Zhao Hongchuan şi Song Dongbai din China cu

proiectul "Turnul de apă Himalaya".

Desenul reprezintă un zgârie-nori situat în Himalaya, care reţine apa, apoi o va dispersa

pe Pământ atunci când gheţarii din munţi se vor topi.

Turnul, despre care designerii spun că poate fi construit cu uşurinţă, colectează apa în sezo-

nul ploios, purifică şi apoi o îngheaţă pentru viitor.

Locul al doilea a fost acordat lui Yiting Shen, Wang Nanjue, Xia Ji, şi Wang Zihan, de

asemenea, din China, pentru propunerea lor numită "Bandă de protecţie pentru munte".

6 Infotehnica / Nr. 9 - 2012

Locul al treilea a fost acordat lui Lin Yu-Ta

din Taiwan pentru proiectul de "Depozit de deşuri pe

verticală", realizat pentru a reaminti oamenilor canti-

tatea scandalos de mare de gunoi pe care o produc,

care include şi o centrală care transformă deşeurile în

energie…

Printre menţiuni există proiecte subacvatice, zgâ-

rie-nori de telefonie mobilă şi chiar zgârie-nori pe ţărmu-

rile Japoniei, care acţionează ca bariere împotriva valuri-

lor tsunami.

Inspirată din Ocuppy Wall Street, The Occupy

Skyscraper (ocuparea zgârie-norilor) este realizată cu

ajutorul corzilor de alpinism care sunt întrețesute în-

tre clădiri până ajung ca o plasă capabilă să suporte

greutate.

"Casa Babel" este o construcţie aerostatică care se

poate ridica sau coborî la înălţimea dorită…..

O citadelă zgârie-nori, proiectată pen-

tru zone ca Japonia, care sunt greu încercate

de catastrofe naturale sau provocate de om…

Prof. Adăscăliţei Marinela

.

7 Infotehnica / Nr. 9 - 2012

= partea a I -a =

Acest uriaș este un motor diesel capabil sa dez-

volte 80.000 cai-putere, special proiectat pentru punerea

in mișcare a colosalelor vapoare de transportat mărfuri.

Denumit Wartsila-Sulzer RTA96-C, motorul supra-

alimentat in doi timpi este echipat cu 10 cilindri, fiecare

avand aproximativ 1 metru in diametru si producând

8.000 de cai-putere.

Asamblat, giganticul motor cântărește aproxima-

tiv 1.600 de tone si consuma peste 3.785 litri de com-

bustibil pe oră.

Uriașa și spectaculoasa oglindă din imaginea

de mai sus nu este un exponat artistic, ci un pa-

nou pentru captara energiei si a caldurii soare-

lui, capabil sa degaje temperaturi de pana la

3.000 de grade Celsius. Localizat in Fond-

Romeu-Odeillo-Via, o comună din sudul Franței,

"furnalul" se comportă ca o lupă uriașă. Pe partea

opusă a dealului unde se află structura, sunt insta-

late sute de oglinzi plate, care reflectă razele soa-

relui în oglinda curbată pentru a concentra lumina într-un punct focal.

Furnalele solare asemenea acestuia sunt folosite la topirea otelului, generarea electricitatii si

chiar transformarea dioxidului de carbon in combustibil. Furnalul din Franța, inaugurat in 1970,

este cel mai mare de acest fel din lume. Principiul de funcționare al furnalului solar este utilizat

pentru obținerea cuptoarelor solare economice, a grătarelor alimentate solar, precum si in purifi-

carea solara a apei. Un prototip este construit in India, pentru a fi folosit ca un crematoriu solar.

Suprafața reflectorizanta de 50 metri patrati va genera temperaturi de 700 grade Celsius, ținând

locul celor 200 - 300 kilograme de lemn necesare unei cremațiuni.

Prof. Niță Gabriela

… VA URMA...

8 Infotehnica / Nr. 9 - 2012

Existenţa internetului îşi pune amprenta

asupra culturii contemporane pe mai multe planuri.

Timpul şi spaţiul nu mai au acceasi semnificaţie,

internetul este pretutindeni şi nicaieri. Ierarhiile

tradiţionale sunt bulversate de intrarea în scenă a

unor noi actori. Frontierele între local si mondial se

diluează: o comunitate locală poate face misiune în

locuri foarte îndepărtate fără să fie nevoie ca membrii ei să pornească la drum. Internetul pare

să ofere „un mijloc adaptat unei mentalităţi de liberă alegere spirituală” şi să deschidă calea

căutărilor religioase individuale. Internetul permite de asemenea cuiva să se exprime instanta-

neu şi să primească răspuns imediat. Anonimatul în spatele căruia se pot ascunde utilizatorii

favorizează exprimarea liberă, fără inhibiţii. Oameni care nu s-au văzut niciodată îşi vorbesc

şi comunică nestingherit lucruri esenţiale pentru ei.

Utilizarea internetului nu atrage după sine o dezrădăcinare spirituală cum susţin anumi-

te medii religioase. Anumite studii de specialitate au stabilit că „internauţii” religioşi cei mai

activi sunt cei mai implicaţi în comunităţile lor. Se pune în mod firesc întrebarea dacă inter-

netul este doar un factor de atomizare sau divizare. Răspunsul este nuanţat. De exemplu,

odata cu internetul şi canalele de televiziune, „lumea musulmană” începe să-şi creeze o unita-

te care nu a existat niciodată până acum. Pe de altă parte, există temeri întemeiate că interne-

tul va transforma religiile si practicile lor. Au apărut „eparhii” pe internet unde episcopi ro-

mano-catolici „păstoresc” de la distanta "turma cuvântătoare şi căutătoare”.

Odata cu internetul s-a născut practic o noua lume. Au apărut deja anumite reţele sociale

şi religioase prin intermediul internetului, dar este greu de spus dacă ele vor sfârşi să constitu-

ie comunități viabile. Oamenii secolului al XXI-lea s-au angajat deja intr-o experiența pe care

strămoșii lor nu si-ar fi putut-o imagina. Biserica Ortodoxa are datoria să se folosească de

aceasta provocare. Sunt deja încercări timide, situri oficiale de prezentare si neoficiale, blo-

guri care încearca să posteze cât mai mult din tezaurul de învăţătură, cultură şi trăire a Biseri-

cii dar acest lucru se face sincopat şi de multe ori amatorist fără o viziune misionară coerenta

si eficienta. Biserica noastră nu trebuie să ignore acest spaţiu al misiunii, având în vedere cât

de familiar şi accesibil a devenit internetul. În ceea ce priveşte misiunea adresată tinerilor, ea

nu se mai poate concepe fără această componentă.

Elev: MICLĂUŞ ANA-MARIA, Clasa a X-a A

Prof. coordonator: RUSU MIHAELA-DANA

9 Infotehnica / Nr. 9 - 2012

Un cuvânt nou: proprioceptiv. Materialele înzestrate cu această calitate

pot să își ”conștientizeze” forma și poziția în spațiu.

De mai bine de un deceniu, cercetătorii de

la CEA-Leti, din Franța, sunt preocupați de

realizarea unor microsenzori capabili să

măsoare orientarea precisă în câmpul

gravitațional terestru.

Rezultatele obținute au fost mai mult

decât promițătoare, ceea ce a condus la ide-

ea de a încorpora o întreagă rețea de asemenea

microsenzori într-un nou tip de materiale inteligente,

numite și materiale proprioceptive.

Aceste materiale pot înregistra informații detalia-

te asupra formei proprii, asupra poziției și mișcărilor ob-

iectelor realizate cu ajutorul lor. Există mai multe aplica-

ții potențiale pentru aceste materiale.

În medicină, unde asemenea materiale ar repre-

zenta o soluție simplă pentru a determina curbura și conturul coloanei vertebrale sau pentru a

putea stabili care este cea mai potrivită formă pentru proteze.

În testarea aeronavelor, unde materialele proprioceptive foarte subțiri ar putea înzes-

trate cu microsenzori de presiune pentru o mai detaliată analiză a curgerii aerului de-a lungul

suprafețelor aerodinamice.

În proiectarea cu ajutorul calculatorului (Computer-

aided design – CAD), unde forma anumitor suprafețe ale

prototipurilor (cum sunt cele pentru automobile) va putea fi

determinată cu precizie generându-se datele necesare pentru

a se realiza modele numerice, eliminându-se necesitatea uti-

lizării scanerelor 3D, care sunt extrem de scumpe.

MATERIALE PROPRIOCEPTIVE

10 Infotehnica / Nr. 9 - 2012

În domeniul sportiv, unde performanța velierelor, a

plăcilor de surf etc, ar putea fi monitorizată permanent, în

vederea optimizării ei.

În domeniul jocurilor și realității virtuale unde îm-

brăcămintea realizată din țesături proprioceptive ar putea

să colecteze informații privitoare la mișcarea corpului jucă-

torului pentru a le integra complet în cadrul jocului.

Pentru a explora capabilitățile materialelor proprioceptive, cercetătorii de la Leti au

realizat un prototip, sub forma unei panglici, căruia i-au dat numele de Morphosense, ca-

re permite colectarea de la distanță a informațiilor privitoare la forma sa spațială.

Morphosense este realizat dintr-un material plastic flexibil, pe care a fost tipărit un circuit

electric prin care s-au realizat conexiunile electrice între 16 microsenzori distanțați la 25 mm

unul de altul.

Au fost utilizate două tipuri de senzori pe panglica Morphosense. Primul tip de senzori

erau de fapt microaccelerometre, capabile să determine

deplasările locale ale panglicii.

Al doilea tip de senzori era reprezentat de o serie

de micromagnetometre, care ofereau informații asupra

orientării diferitelor segmente ale panglicii Mophosense.

Prin combinarea informațiilor obținute cu ajuto-

rul celor două tipuri de senzori se poate determina orien-

tarea zonelor în care erau plasați senzorii și cu datele ob-

ținute, prin integrare, s-a putut determina o reprezentare

matematică a formei planglicii Morphosense.

Dacă ideea de a realiza materiale proprioceptive se va dovedi interesantă pentru producători,

atunci vom asista la o interesantă revoluție prin care materialele inteligente se vor integra în

viața noastră de zi cu zi.

Sursa: http://www.popsci.com/ Prof. Dăscălița Ina Manuela

. . . MATERIALE PROPRIOCEPTIVE. . .

11 Infotehnica / Nr. 9 - 2012

Pe secvențele de ADN au fost stocat datele ce conțin faimosul articol al lui James

Watson și Francis Crick, despre structura ADN-ului cu o fotografie a institutului în care s-a

reușit această performanță, 154 de sonete ale lui Shakespeare.

Societatea de astăzi este într-o continuă căutare de noi medii pentru stocarea datelor,

deoarece necesitățile sunt într-o continuă creștere.

În plus mai avem nevoie ca aceste informații să rămână nealterate pe durate lungi de

timp. Actualele mijloace de stocare au mari limitări: au nevoie de energie electrică și (sau)

informația stocată se degradează în timp.

O soluție pentru a rezolva aceste probleme a fost găsită, cu miliarde de ani în urmă,

de către mama natură. Este vorba de-

spre macromolecula de ADN.

Cercetătorii de la Institutul European de

Bioinformatică, din apropierea orașului Cam-

bridge, Marea Britanie, au realizat o metodă prin

care fișiere digitale să poată fi stocate pe macro-

molecule de ADN. În felul acesta se pot obține

densități de stocare de 2,2 petabiți pe gram.

Citirea informațiilor stocate în ADN, cu

tehnologiile moderne, este relativ simplă. Probleme apar atunci când trebuie să creezi o suc-

cesiune specifică de baze aminice. Să ne aducem aminte că ”literele” din care este compusă

o macromoleculă de ADN sunt în număr de patru: adenină (A), citozină (G), guanină (G) și

timină (T). În prezent, nu se pot ”scrie” decît secvențe relativ scurte de ADN.

De asemenea, atunci când o literă apare de mai multe ori într-o secvență (de exem

plu, atunci când avem AA, GGG etc.) crește probabilitatea apariției de erori în transcrie-

rea informațiilor.

NOI MEDII DE

STOCARE A DATELOR

12 Infotehnica / Nr. 9 - 2012

Cercetătorii care au participat la un astfel de

proiect explica aceste probleme, astfel: ”Noi știam ca

va trebui să realizăm un cod, numai prin folosirea de

secvențe scurte de ADN, în care repetarea în serie a

unei singure litere ar fi fost imposibilă. De aceea am decis să scurtăm codul în mai multe frag-

mente, care se suprapun la ambele capete, pe care le-am indexat astfel încât să indicăm poziția

unui anumit fragment în ansamblul [final]. Am realizat și o schemă prin care am evitat apariția

repetițiilor. Astfel, pentru a apare o eroare de transcriere, ar fi nevoie ca aceasta eroare să se se

repete pe patru fragmente diferite, ceea ce este practic imposibil.”

Practic, fiecare fragment în care a fost codificată informația avea o lungime de numai

117 ”litere”. Pentru a se evita repetarea aceleiași litere s-au folosit pentru transcriere numai trei

dintre bazele aminice, cea de a patra fiind folosită ca separator între ”litere”. În plus, 75% din

fiecare fragment a fost copiat pe fragmentul următor.

După scrierea codului, acesta a fost transmis către Agilent Technologies Inc., care a rea-

lizat transcrierea sa sub formă de fragmente de ADN. Rezultatul semăna cu o mică grămăjoară

de praf, care a fost introdusă într-un flacon, după care a fost trimis prin poștă (fără nici o precau-

ție suplimentară) către cercetătorii din Marea Britanie. Aceștia au putut reface fără probleme

fișierele codate în cele 150.000 de fragmente ADN în care au fost transcrise fișierele despre care

vorbeam la începutul acestui text.

Acum informația stocată poate fi conservată pentru perioa-

de foarte lungi de timp. Să nu uităm că în prezent se studiază ADN

-ul omului de Neanderthal, un ADN vechi de mai bine de 35.000

de ani... Nick Goldman, unul dintre cercetătorii care au contribuit

la această performanță spunea că: ”Natura a descoperit că aceas-

tă moleculă [cea de ADN], care este extrem de stabilă. Noi nu am făcut altceva decât să

imităm natura.” Mai este ceva de remarcat. Dacă civilizația umană ar dispărea în urma

unui cataclism, cercetătorii din viitor, dacă ar descoperi macromolecule de ADN în care au fost

stocate fișiere digitale ar putea descifra informațiile stocate.

Bibliografie: https://ntr.ndc.nasa.gov/ Prof. Dima Vasile

. . . NOI MEDII DE

STOCARE A DATELOR. . .

13 Infotehnica / Nr. 9 - 2012

Transportul este activitatea de mare importanţă la nivel naţional necesară pentru dez-

voltarea economică a ţării, asigurând deplasarea de la un loc la altul a persoanelor, bunurilor,

semnalelor sau informațiilor.

Transportul este o activitate care a apărut odată cu existența omului. Limitele fizice

ale organismului uman în privința distanțelor ce puteau fi parcurse pe jos și a cantității de bu-

nuri ce puteau fi transportate, au determinat în timp, descoperirea unei game variate de căi și

mijloace de transport.

Transportul terestru (rutier şi feroviar)

Transportul terestru este cea mai răspândită formă de transport. Oamenii pot să se

deplaseze prin propriile forţe sau cu ajutorul unor mijloace de transport ce folosesc forţa uma-

nă, cum ar fi bicicleta, sau pot folosi tracţiunea animală, pentru a tracta căruţe sau alte tipuri

de atelaje. Cea mai răspândită şi eficientă formă de transport terestru foloseşte vehicule dotate

cu motoare alimentate cu combustibil lichid.

În România sistemul de transport terestru este reprezentat astfel:

- transport feroviar - căi ferate: total: 11380 km din care electrificată: 3971 km;

- transport rutier de persoane - reţea de drumuri: 198817 km, asfaltată: 60043 km, neasfaltată:

138774 km (statistica anului 2003);

- transport rutier de marfă - reţea de drumuri: 198817 km, asfaltată: 60043 km, neasfaltată:

138774 km (statistica anului 2003);

- transport prin conducte - reţea de transport prin conducte: gaz-3508 km; petrol-2427 km

(statistica anului 2004).

Transportul feroviar

Transportul feroviar este una dintre cele mai utilizate modalități

de transport, ocupând în traficul mondial locul II din punctul de vedere

al volumului de mărfuri transportate. Societăţile feroviare au depus eforturi susţinute în dez-

voltarea şi perfecţionarea materialului rulant, precum şi în organizarea şi expedierea mărfuri-

lor, în vederea reducerii duratei de transport şi a micşorării preţului de transport.

Transporturile feroviare au păstrat avantajele deţinute faţă de celelalte modalităţi de

transport:

- Asigurarea unui flux continuu de transport ce permite o aprovizionare ritmică;

- Obţinerea unei anumite regularităţi din punctul de vedere al timpului de transport, datorită

modului de organizare şi independenţei faţă de condiţiile atmosferice;

- Realizarea unei integrităţi mai mari a mărfurilor în timpul transportului, pentru că riscul

de avariere este mai mic în comparaţie cu alte modalităţi de transport;

- O anumită siguranţă în privinţa primirii mărfurilor de către cumpărător, deoarece

societăţile de transport feroviar sunt, în mare parte, întreprinderi de stat.

14 Infotehnica / Nr. 9 - 2012

Transportul rutier

Transportul rutier efectuează deplasarea în spațiu a bunurilor

și oamenilor cu ajutorul autovehiculelor. Acestea sunt mijloace de

transport autopropulsate. Mijloacele de transport auto se deplasează

cu viteze mari ca urmare a vitezei comerciale mari și a simplității

operațiunilor tehnologice de încărcare și descărcare. Ele se pot pre-

găti rapid și ușor în vederea efectuării transportului, necesitând cheltuieli reduse în acest scop.

Transportul special (prin conducte) Transporturile speciale sunt transporturi neconvenţiona-

le, a căror pondere a crescut substanțial în ansamblul transpor-

turilor și care se efectuează cu mijloace total diferite de cele cla-

sice. Spre exemplu, transporturile prin conducte sunt utilizate

pentru deplasarea unor mărfuri de masă lichide, în flux conti-

nuu, în relații de transport stabile. Acest mod de transport prezintă un cost scăzut, pierderi mi-

nime de manipulare, nu este influenţat de condițiile atmosferice, nu afectează mediul înconju-

rător, necesită personal de deservire redus, prezintă regularitate și se efectuează fără cursă goa-

lă.

Transportul aerian

Transport aerian a încetat de mult să mai fie un mijloc de

transport şi de cei care au de transportat mărfuri perisabile sau

de mare valoare. Pentru transport se folosesc atât avioane mix-

te, pentru pasageri şi mărfuri, cât şi avioane speciale pentru

transportul mărfurilor.

Din punct de vedere comercial, avioanele pot fi încărcate în regim de linie, ceea ce im-

plică un trafic regulat şi în regim de charter (curse neregulate), curse pe bază de contracte între

companiile aeriene şi diferiți beneficiari ce doresc să exploateze pe o perioadă determinată avi-

oanele luate în chirie.

Decolarea şi aterizarea avioanelor se poate face numai pe aerodromurile civile autoriza-

te. Aerodromul este o suprafață de teren sau de apă destinată a fi utilizată pentru sosirea, pleca-

rea şi manevrarea la sol a aeronavelor. Aeroportul este aerodromul deschis operaţiunilor co-

merciale. Transportul aerian efectuează deplasarea în spaţiu a bunurilor şi oamenilor cu

ajutorul aeronavelor.

15 Infotehnica / Nr. 9 - 2012

Transportul naval

Având în vedere progresul economic ge-

neral al societății, în ultimul deceniu s-a înregis-

trat o creştere fără precedent a comerţului mondi-

al, a transportului de materii prime de bază nece-

sare industriei, agriculturii cât şi a schimburilor

de produse finite.

Pe de altă parte, intensificarea schimburilor comerciale între ţări aflate în diferite zo-

ne geografice, participarea ţărilor respective la acest proces reprezintă o condiţie necesară

pentru impulsionarea progresului economic şi social al fiecărei regiuni geografice.

Transportului maritim îi revine un rol esenţial în reali-zarea circulaţiei mărfurilor,

atât din punct de vedere cantitativ cât şi ca operativitate, rol conferit de aspecte cum ar fi:

costuri relativ mici, în raport cu volumul mare de mărfuri care pot fi transportate;

caracterul complex şi diversificat al schimburilor comerciale;

creşterea numărului de participanţi la aceste schimburi.

Cele trei elemente esenţiale care stau la baza definirii transportului maritim sunt urmă-

toarele:

► mărfurile, caracterizate printr-un volum mare şi o valoare ridicată;

► navele, ca mijloc de transport care încorporează un nivel de tehnicitate şi al investiţii-

lor ridicate;

► porturile, ca noduri de transbordare precum şi instalaţiile de operare din cadrul acesto-

ra.

Transporturile vor evolua în viitor. Trebuie să

ţinem cont mai mult de protecţia mediului, înlătura-

rea emisiilor poluante, găsirea de noi surse de ener-

gie nepoluantă pentru desfăşurarea în bune condiţii a

activităţii de transport.

Panciu Alexandru clasa a VII-a

Prof. îndrumător Sava Cristinica

16 Infotehnica / Nr. 9 - 2012

Lemnul, ca material de construcţie, are calităţi deosebite faţă de alte materiale, fiind

folosit la o gamă variată de construcţii şi elemente de construcţii.

AVANTAJELE ȘI DEZAVANTAJELE UTILIZĂRII LEMNULUI

ÎN CONSTRUCȚII a) Avantajele construcţiilor de lemn.

Densitatea aparentă redusă faţă de rezistenţa relativ mare.

Greutatea redusă a lemnului face ca toate construcţiile realizate din acest material să

prezinte o comportare favorabilă la acţiunea seismică, să poată fi amplasate cu mai multă uşu-

rinţă pe terenuri dificile de fundare şi să necesite consumuri mai reduse de materiale în struc-

turile de fundaţii.

Prelucrarea şi fasonarea uşoară a lemnului atât în uzină cât şi pe şantier.

Proprietăţile termice sunt favorabile pentru construcţii.

În comparaţie cu oţelul, betonul şi chiar cărămida, lemnul are : coeficientul de con-

ductibilitate termică ( λ ) mult mai redus, ceea ce justifică folosirea lui ca material pentru izo-

laţie termică cu bună eficacitate.

Durabilitatea mare a construcţiilor din lemn.

Comportarea relativ bună din punct de vedere

a rezistenţei la foc.

Posibilitatea refolosirii lemnului, după o

perioadă de utilizare, la realizarea altor elemen-

te de construcţii şi utilizarea lui pentru produc-

ţia de energie face ca deşeurile să fie reduse.

Copacii sunt seva vieții pe Pământ. Este

mare păcat când pădurile sunt defrișate pentru

ridicarea unor blocuri elegante sau din alte motive meschine.

Din fericire, există câțiva copaci faimoși care au câștigat, pentru moment, lupta cu

nemiloasele topoare.

17 Infotehnica / Nr. 9 - 2012

Arbol del Tule, Oaxaca, Mexic

Unul dintre cei mai bătrâni copaci din lume

este Arbol del Tule din localitatea Santa Maria del

Tule, Oaxaca. Cu o vechime de 1.200 - 1.300 de

ani, copacul Arbol del Tule are o circumferință de

58 m și un diametru de 11.3 m. Deși se credea că

este vorba despre mai mulți copaci, testele au de-

monstrat că este vorba de un singur copac.

Copacul de Bumbac, Sierra Leone

Copacul de Bumbac (Cotton Tree) este un

simbol istoric al orașului Freetown, capitala statu-

lui Sierra Leone. Potrivit legendei, Copacul de

Bumbac a devenit faimos în 1792, când un grup

de sclavi afro-americani și-au câștigat indepen-

dența luptând pentru Marea Britanie în timpul

Războiului de Independeță. Ajunși pe țărm, grupul s-a îndreptat spre cel mai impozant copac

din zonă și a ținut o slujbă pentru a-I mulțumi Domnului pentru pământul liber dat.

Stejarul Oak, Anglia

Stejarul Major este un important copac, aflat

în mijlocul pădurii Sherwood din Nottinghamshire,

Anglia. Conform unei legende locale, stejarul a ser-

vit ca adăpost pentru Robin Hoodșși banda sa de

nelegiuți. Se crede ăa stejarul are peste 1000 de ani,

iar în 1790, Major Hayman Rooke l-a inclus în po-

pulara sa carte despre stejarii din Sherwood. De

aici vine și numele de Stejarul Major .

Prof. Crina Cărpușor

… VA URMA...

18 Infotehnica / Nr. 9 - 2012

Evoluțiile tehnologice depășesc de multe ori

capacitățile de producție în serie, însă cu fiecare inven-

ție revoluționara omenirea este mai aproape de viitorul

prefigurat de autorii de science fiction. Iată 5 lucruri

care ne vor schimba lumea, odată ce vor fi produse mai

ieftin si la scara larga, potrivit SmashingLists, invenții

care reprezintă pași mari către o lume complet diferită

de ceea ce știm in prezent.

Exoscheletul uman O conexiune directă între sistemul nervos și un exo-

schelet mecanic ar putea schimba complet modul in care

oamenii interacționează cu mediul înconjurător in zonele

mai puțin prietenoase ale planetei. Mai mult, acesta ar putea

avea un impact puternic in industrie.

Un exoschelet mecanic ar putea fi si soluția pentru

oamenii care au suferit accidente in urma cărora au parali-

zat parțial. Modelele la care se lucrează momentan pot ușura mutarea unei greutăți de până la

90 kg cu un efort minim, însă aplicabilitatea acestei invenții va creste odată ce se realizează

legătura directă între sistemul nervos uman si exoscheletul sintetic.

Tricorder

Aparatul medical din Star Trek, care dia-

gnostichează orice problema medicala pe loc, nu

este încă realitate, dar cercetătorii americani au reu-

șit deja sa creeze un ecograf de mărimea unui

smartphone.

Scanner-ul medical VScan va ușura pro-

blema transportului de echipament specializat in

ambulante si ar putea salva mai multe vieți. Pe mă-

sura ce trusa de prim ajutor se perfecționează, ur-

gentele medicale în zonele rurale, îndepărtate de un spital, ar putea fi rezolvate mult mai ușor

fără transportul costisitor.

19 Infotehnica / Nr. 9 - 2012

Creierul sintetic Laboratoarele Argonne din SUA lucrează la un

creier sintetic realizat din 10.000 de coloane

neurocorticale conectate la super computerul IBM Blue

Gene/P.

Chiar daca funcțiile creierului uman nu sunt momentan

complet înțelese, creierul sintetic este perfecționat in mod

continuu si ar putea oferi o unealta importanta de explora-

re a mediilor in care omul nu poate deocamdată supravie-

țui.

Explorarea spațiului este cea mai evidenta aplicație, însă creierul sintetic si-ar putea

găsi aplicații și în medicină.

Electricitate wireless O lume complet wireless? Inginerii de la

MIT experimentează cu transmiterea energiei electrice

prin intermediul unui câmp magnetic, fără efecte negative

asupra corpului uman.

Sistemul este funcțional deja in multe institute de

cercetare, dar aplicarea lui in fiecare casa ar putea revoluți-

ona modul in care sunt utilizate aparatele electrocasnice, ce

își vor lua singure electricitatea necesară de la un încărcă-

tor wireless.

Secvențiere ADN ieftină Metoda revoluționară de secvențiere ADN dezvoltata

la Boston University permite obținerea rapida a unui diagnos-

tic medical.

Analiza moleculelor de ADN printr-un sistem creat din

nanopori permite momentan identificarea celor patru

nucleotide ale fiecărei molecule.

Următoarea generație de sistem de analiza ADN va reduce

numărul erorilor și va putea chiar identifica ce gene sunt active si ce gene sunt inactive. După

ce metoda va fi perfecționată, medicina ar putea trece printr-o transformare importanta, ce va

permite salvarea unui număr mult mai mare de vieți.

Sursa: http://www.foxnews.com/ Prof. Dima Cristina

20 Infotehnica / Nr. 9 - 2012

Problema aleasă:

Bretelele ghiozdanului ne pot incomoda ( pot lăsa urme sau răni). Cum remediem acest

lucru si de ce? (studiu de caz)

Clase: a IX-a F liceu( profil tehnic) si a IX-a G liceu - clasa martor (profil tehnic)

De ce am ales problema….

Einstein spunea : “Niciun om de ştiinţă nu gândeşte in formule. Înainte ca un fizician sa în-

ceapă să calculeze el trebuie să aibă în minte raţionamentul, calea de rezolvare”.

Se alege ca metodă didactică demonstraţia cu obiecte (se aduc in clasă mai multe

ghiozdane cu bretele de mărimi diferite si de aceeaşi greutate fiecare) în scopul prezentării di-

recte a fenomenelor implicate.

Experimentul va solicita crearea de deprinderi de observare a lumii înconjuratoare şi de

cercetare a acesteia.

Cât de pregătiţi erau elevii pentru o astfel de problemă…?

Elevii nu au fost puşi să rezolve o astfel de problemă practică ( la gimnaziu).

Cât de interesaţi erau elevii de rezolvarea unei probleme de acest tip . . . ?

Elevii au reacţionat pozitiv în momentul în care le-am

cerut ajutorul, spunându-le că participă la realizarea

unui studiu de caz şi că vor fi notaţi.

Ce aduce nou problema:

Prin stimularea creativității elevilor, se comunică

mult mai uşor cu ei, calculele matematice nu mai sunt

privite ca o corvoadă de către elevi.

Problema aleasă îmbină experimentul (ca metodă de deducere şi determinare) cu active

tatea psihopedagogică a elevilor în procesul de predare-învăţare.

O PROBLEMĂ DE

VIAȚĂ

21 Infotehnica / Nr. 9 - 2012

. . . O PROBLEMĂ DE

VIAȚĂ. . .

Întrebări puse elevilor

Întrebările trebuie să fie clare, să stimuleze gândirea, să

nu conţină răspunsul, să aibă rar răspunsul da sau nu;

Deoarece se oferă timp de gândire elevilor, pentru răspunsuri multiple, nu se vor solicita me-

reu elevii care dau răspunsuri corecte.

Exemple:

1 . aţi mai rezolvat probleme de acest fel?

2. la ce v-a folosit rezolvarea unei astfel de probleme?

3. ce s-a schimbat în mintea dumneavoastră după rezolvarea problemei?

4 . cine vrea să verifice, pe viu, situaţia prezentată?

5. ce putem face pentru a înlătura discomfortul creat?

6. ce reprezintă bucata de stofă sau buretele?

7. dar greutatea ghiozdanului din punct de vedere fizic?

8 .prin ce relaţie este legată forţa de mărimea suprafeţei?

9. ce fel de mărimi sunt presiunea şi suprafaţa din punct de vedere matematic?

Răspunsurile elevilor şi explicaţiile profesorilor:

1. la alte discipline elevii nu au mai rezolvat probleme de acest fel. Ei au spus că problemele

se rezolvă la tablă cu cretă, pe baza formulelor învăţate.

2. clasa a IX-a E: dacă ar mai rezolva probleme de acest fel, mărimile si fenomenele fizice

ce intervin ar fi privite altfel (”ca prieteni”).

3. ambele clase au ajuns la concluzia că lumea inconjurătoare se bazează pe fenomenele

fizice.

4. un elev din clasă îşi pune ghiozdanul cu bretele înguste (masa 10 kg), apoi, după un timp,

pe umerii lui se observă urmele lăsate de acestea.

5. elevii vin cu propuneri legate de remedierea discomfortului: bretelele să fie mai late, dintr

-o stofă mai moale, între bretele si umeri să se pună o batistă. Cei

mai mulţi elevi au ales varianta cu bretelele mai late.

6. batista, buretele pot fi o variantă de moment, dar soluţia

cea mai bună este ca suprafaţa de contact dintre bretele si umăr să

fie mai mare.

7. greutatea ghiozdanului este o forţă din punct de vedere

fizic G=m x g.

8. relaţia cunoscută este presiunea p=F/S, p=G/S.

9. matematic p si S sunt mărimi invers proporţionale. Aşa-

dar, când G acţionează asupra unei porţiuni a pielii care are o

suprafaţă foarte redusă, se exercită o presiune ridicată.

Când S creşte , g scade.

22 Infotehnica / Nr. 9 - 2012

Calcul matematic:

Exemplul I:

Exemplul II:

Ce a schimbat problema în atitudinea şi interesul elevilor?

Elevii de la ambele clase au solicitat profesorului să le mai propună probleme de acest

tip. Profesorul le-a sugerat elevilor să se gândească chiar ei la astfel de situaţii-problemă şi să

le prezinte clasei la orele următoare.

Concluzie/valoarea de întrebuinţare a problemei: presiunea se

micşorează şi astfel este impiedicată pătrunderea bretelelor în piele. Ele-

vii au înţeles că mărimile invers proporţionale au importanţă în viaţa de

zi cu zi. Ei au sesizat că, de fapt, calculele matematice îşi au rostul lor în

problemele de fizică şi în….. transportul ghiozdanului!

Administrarea unor astfel de probleme permite dezvoltarea gândi-

rii critice, folosirea informaţiilor prin implicarea unei multitudini de ope-

raţii mentale şi practice.

Profesorul de fizică poate suplimenta conţinuturile predate nu nu-

mai cu noţiuni ce au caracter explicativ ci şi cu conţinuturi ce prezintă caracter aplicativ.

Problema propusă ca temă pentru acasă: Sfoara cu care legăm un pachet greu care con-

ţine 10 manuale cu greutatea de 5 N fiecare ne taie la mână . Cum remediem acest discomfort

şi de ce?

Prof. Vărzaru Elena, Colegiul Tehnic “Miron Costin” Roman-Neamţ

G=98N

S=40 cm2

p=?

S=4x10-3m2

p= G/ S

p=98n / 2 x10-3 m2=49x103 Pa

(S creşte, p scade)

p=98n / 4 x10-3 m2=24,5x103 Pa

. . . O PROBLEMĂ DE

VIAȚĂ. . .

G=98N

S=20 cm2

p=?

S=2x10-3 m2

p= G/ S

p=98n / 2 x10-3 m2=49x103 Pa

23 Infotehnica / Nr. 9 - 2012

Sistemul ABS – sistemul care ne poate salva viaţa

Vehiculele cu motor aflate în funcţionare

sunt puternic dependente de mediul înconjurător

(condiţii meteo şi de trafic, conducător, sisteme

de comunicaţii etc.) şi prin urmare controlul lor

trebuie realizat, pe de o parte, pe baza câtorva

parametri previzibili (sau estimaţi), iar, pe de

altă parte, pe baza unor condiţii imprevizibile

sau întâmplătoare privind traficul, vremea, erorile operatorului, hazardul.

Decizia finală a controlerului trebuie să fie (în mod ideal) de tip uman; de exemplu:

acţiunile controlerului trebuie să depindă de structura lui internă, de informaţiile externe, de

experienţa dobândită anterior şi de antrenament.

Un motor cu ardere internă, acţionând un vehicul, în mişcare, impune o unitate cen-

trala de control, capabilă să furnizeze parametrii de operare pentru funcţionare optimală a

motorului, în combinaţie cu o interacţiune rezonabilă cu mediul înconjurător.

Un controler pe bază de reguli trebuie să permită sistemului:

► să interacţioneze cu mediul înconjurător;

► să schimbe anumiţi parametri interni ca urmare a interacţiunilor;

► să răspundă în mod diferenţiat mediului înconjurător datorită acestor schimbări.

Dintre aceste sisteme amintim:

A) Pentru comanda ambreiajului

► Sistemul "Servotronic" sistem cu ambreiaj mecanic, asistat numeric;

► Sistemul "Autoshift" Sistemul de schimbare automată a treptelor de viteza sub sarcină, în

cutia de viteze sincronizată;

► Sistemul “Selectronic” ambreiaj de tip electromagnetic a cărui cuplare decuplare-

alunecare poate fi comandată electric prin intermediul unor dispozitive de putere şi a

semnalelor generate de unitatea centrală.

B) Sistemul automat de control al vitezei de croazieră CCS - (cruise control system)

C) Sistemul de directie actionat electric EPS (Electric Power Steering) - odată cu trece-

rea timpului casetele de direcţie au fost prevăzute cu sisteme auxiliare menite să ușureze

bracarea roţilor atât pe loc cât și în timpul rulării autovehi-

culului,sisteme care se împart în:

sisteme hidraulice;

sisteme electro-hidraulice;

sisteme electrice (EPS).

24 Infotehnica / Nr. 9 - 2012

Sistemul ABS (anti-lock braking

system) este un sistem pentru vehicule mo-

torizate ce previne blocarea roţilor în tim-

pul frânării.

Aceasta prezintă două avantaje:

- permite şoferului să păstreze controlul

direcţiei în timpul frânării şi scurtează dis-

tanţa de frânare;

- permite manevrarea autovehiculului

chiar și dacă se frânează puternic pe caro-

sabil alunecos.

În plus, distanţa de frânare pe carosabil alunecos se reduce mult faţă de frânarea fără

ABS.

Tehnologia ABS a fost dezvoltată în anii 1930 de compania Bosch,dar primele auto-

mobile de serie care să folosească sistemul electronic Bosch au fost disponibile în 1978. Au

apărut prima dată pentru camioane şi limuzine germane Mercedes-Benz. Ulterior sistemele

au fost montate şi pe motociclete.

Sistemul ABS este compus din 4 senzori de turaţie dispuși la roţi și dintr-un modul

de comandă care transmite semnale-

le senzorilor de turaţie la modulato-

rul hidraulic.

Principiul de funcţionare es-

te simplu și eficient. Fiecare senzor

monitorizează câte o roată și când

sesizează că aceasta nu se mai învâr-

te trimite semnal la calculator, care

slăbește strângerea pe care o exerci-

tă plăcuțele de frână asupra discului

sau tamburului permiţând roţii să se

învârtă și astfel să-și păstreze ade-

renţa după care, când sesizează din nou mișcare, plăcuţele se strâng din nou pe disc sau tam-

bur frânând roata.

Dacă senzorul sesizează din nou blocarea roţii se reia procesul.

În condiţiile rulării pe suprafeţe alunecoase (gheţă, zăpadă sau noroi), cum sunt con-

diţiile de iarnă din zona noastră, pericolul de pierdere a controlului asupra direcţiei de mers

este iminent.

Din această cauză, putem spune că sistemul ABS ne poate salva de multe ori viaţa.

Prof. ing. Puiu Gheorghe

. . . Sistemul ABS – sistemul care ne poate salva viaţa . . .

25 Infotehnica / Nr. 9 - 2012

Uşa este deschisă în interior sau în afara?

Care este sensul de curgere al apei?

Se urca sau se coboară pe scară?

Câte cărţi sunt pe masă?

Prof. Dăscăliţa Ina Manuela

www.optikfalse.com

26 Infotehnica / Nr. 9 - 2012

GUSTAV LUDWIG HERTZ fizician german, nepot al

lui Heinrich Rudolf Hertz, și laureat al Premiului Nobel pentru Fi-

zică în 1925, pentru rolul său în demonstrarea teoriei ciocnirilor

între electroni și atomi.

Hertz a studiat la Universitatea Göttingen (1906-

1907), Universitatea Ludwig Maximilian din München (1907-

1908), și la Universitatea Humboldt Berlin (1908-1911). Și-a obți-

nut doctoratul în 1911 cu Heinrich Leopold Rubens.

Între 1911 și 1914, Hertz a fost asistentul lui Rubens la Univer-

sitatea Berlin. În această perioadă, Hertz, împreună cu James

Franck, a efectuat experimente privind ciocnirile inelastice ale electronilor în gaze, cercetări

cunoscute sub numele de experimentele Franck-Hertz, și pentru care aceștia au pri-

mit Premiul Nobel pentru Fizică în 1925.

În timpul Primului război mondial, Hertz a servit în armată din 1914. A fost grav

rănit în 1915. În 1917, s-a întors la Universitatea Berlin ca Privatdozent.

În 1920, s-a angajat ca fizician cercetător la fabrica de lămpi incandescente Philips

din Eindhoven, unde a lucrat până în1925.

În 1925, Hertz a devenit ordinarius professor și director al Institutului de Fizică de

la Universitatea Martin Luther Halle-Wittenberg. În 1928 a devenit ordinarius professor de

fizică experimentală și director al Institutului de Fizică din Berlin Technische Hochschule-

(BTH) din Berlin-Charlottenburg.

Acolo, a dezvoltat o tehnică de separare a izotopilor prin difuzie gazoasă. Deoarece

Hertz fusese ofițer în timpul primului război mondial, a fost temporar protejat de politicile

naziste și de Legea de restaurare a serviciului profesional civil, dar în cele din urmă politicile

și legile au devenit mai stringente, iar la sfârșitul lui 1934, a fost forțat să demisioneze de la

BTH, fiind clasificat ca “parțial evreu de gradul doi”.

Apoi s-a angajat la Siemens, ca director al

Laboratoruli de Cercetări II. Acolo, a continuat munca

în domeniul fizicii atomice șiultrasunetelor, dar în cele

din urmă și-a încheiat lucrările privind separarea izo-

topilor. A deținut acest post până la plecarea

în Uniunea Sovietică în1945.

După întoarcerea din URSS, Hertz a devenit

ordinarius professor la Universitatea Leipzig. În-

tre 1955 și 1967, a fost președinte al Societății de Fizică din Republica Democra

tă Germană și ulterior președinte onorific între 1967 și 1975.

Sursa: http://ro.wikipedia.org Prof. Antoniu Adriana

DIN CICLUL … …ASTĂZI:

27 Infotehnica / Nr. 9 - 2012

Un mediu curat şi sănătos este un aspect important al calităţii şi prosperităţii vieţii pe

care ne-o dorim pentru noi şi pentru copiii noştri în viitor. Oamenii doresc ca aerul pe care-l respiră,

apa pe care o beau şi mâncarea pe care o mănâncă să fie nepoluate şi, respectiv necontaminate, să

nu fie poluaţi sonor, şi să se bucure în continuare de frumuseţile naturii. Populaţia Globului este într

-o continuă creştere. Se estimează că o persoană din ţările dezvoltate consumă, pe durata vieţii sale,

de 50 de ori mai multe resurse decât un individ din ţările în curs de dezvoltare.

Impactul semnificativ al deşeurilor se manifestă sub forma modificărilor de peisaj, poluă-

rii aerului prin suspensiile antrenate de vânt, a apelor de suprafaţă care devin bogate in nitriţi, ni-

traţi, substanţe periculoase şi a solului care devine infertil şi inapt de a susţine formele specifice de

viaţă. Deşeurile, constituie surse de risc pentru sănătate datorită conţinutului lor în substanţe toxice

precum metalele grele( Pb, Cd, etc.), pesticide, solvenţi, uleiuri uzate. Problema cea mai dificilă o

constituie materialele periculoase (inclusiv nămolurile toxice, produse petroliere, reziduuri de la

vopsitorii, zguri metalurgice) care sunt depozitate în comun cu deşeuri solide orăşeneşti.

Această situaţie poate genera apariţia unor amestecuri şi combinaţii inflamabile, explozive

sau corozive; prezenţa reziduurilor menajere uşor degradabile poate facilita descompunerea com-

ponentelor periculoase complexe şi reduce poluarea mediului. Pe de altă parte cantitatea deşeurilor

menajere depinde, de asemenea, de tehnologiile utilizate în procesul de producere şi de cultura eco-

logică. Deşeurile acumulate au un impact mare asupra mediului înconjurător şi asupra sănătăţii po-

pulaţiei.

În viaţa de zi cu zi omul produce o serie de deşeuri menajere care sunt aruncate în locuri special

amenajate şi nu le mai foloseşte nimeni. Dacă am totaliza deşeurile menajere , am putea spune că

ele provin din :

Deşeuri stradale provenite din gunoiul măturat de pe străzi, gunoiul din parcuri, locuri publi-

ce, depunerile stradale, etc.

Deşeuri comerciale provenite din activitatea comercială de orice fel, mai ales: produse peri-

sabile, ambalaje din plastic, hârtie, carton.

Deşeuri sanitare provenite din instituţiile de sănătate: spitale, policlinici, dispensare, cabine-

te stomatologice, cabinete medicale particulare; ele au un potenţial infecţios ridicat; mani-

pularea, transportul şi tratarea lor realizându-se cu mijloace şi metode specifice.

Deşeuri rezultate din activitatea casnică zilnică: comercială, restaurante, hoteluri, instituţii

de învăţământ etc.

Deşeurile menajere în cea mai mare parte sunt solide. Cantitatea, natura şi compoziţia lor sunt

extrem de variate şi influenţate apreciabil de condiţiile climatice, felul de viaţă al oamenilor, gradul

de industrializare etc. Deşeurile solide menajere din zonele urbane variază între 0,5 – 0,9 kg / locui-

tor zi, rezultând o cantitate medie de 8.700 t / zi, care în prezent sunt incinerate în proporţie de 5%,

restul fiind depozitate la rampe de gunoi care nu sunt prevăzute cu sisteme de protecţie a mediului.

Toată lumea este de acord că reducerea deşeurilor este importantă. În orice caz, există o

mare confuzie şi o greşită informare despre cea mai bună modalitate în care deşeurile pot fi reduse,

astfel încât să fie obţinute cele mai bune rezultate.

În prezent, Legea şi tratatul European al Uniunii Europene pune accentul mai degrabă pe preve-

nire decât pe remediere şi ne obligă la întocmirea unor programe de acţiune pentru

gospodărirea deşeurilor. Odată ce deşeul a fost produs, cea mai bună cale de a reduce sau elimi-

nă impactul său negativ asupra mediului este revalorificarea sa.

28 Infotehnica / Nr. 9 - 2012

Beneficiile imediate ale reciclării deşeurilor:

► Economisirea energiei, a materiei prime şi a resurselor naturale;

► A doua naştere a unor produse;

► Reducerea imediată şi pe viitor a poluării ;

► Protecţia mediului înconjurător şi sănătăţii noastre.

Pentru a realiza necesitatea reciclării deşeurilor trebuie să vă reamintim că:

► Primul pas pentru protejarea naturii este să încercaţi să reduceţi cantitatea a ceea ce consumaţi

– dacă nu aveţi nevoie de ceva nu cumpăraţi.

► Atunci când cumpăraţi ceva, alegeţi un brand care foloseşte cât mai puţin ambalaj sau un amba-

laj care poate fi refolosit sau reciclat.

► Căutaţi de asemenea produse care sunt făcute din materiale reciclate. Amintiţi-vă, că ceea ce

cumpăraţi influentează ceea ce se fabrică.

► Înainte de a arunca ceva, gândiţi - vă mai întâi dacă există vreo posibilitate pentru ca acel lucru

să fie refolosit.

Considerăm că informarea populaţiei şi în special a elevilor cu privire la reducerea şi recicla-

rea deşeurilor, o cultură ecologică temeinică începută de timpuriu poate ajuta la rezolvarea problemei

majore „existenţa vieţii pe Terra”. Pentru aceasta vă dăm 4 motive de gândire

MOTIVUL 1 :

Fiecare tonă de hârtie reciclată salvează 17 copaci şi foloseşte cu 40% mai puţină energie şi cu

50% mai puţină apă.

Energia salvată din reciclarea hârtiei într-un an este suficientă pentru a oferi electricitate pen-

tru 512 case pe an (sursa: Paper Recycling Association of SA).

MOTIVUL 2 :

Sticla este 100% reciclabilă, dar nu este biodegradabilă. Materialele din care este facută sticla

trebuie să fie extrase din pamânt şi topite la o temperatură foarte înaltă.

Energia salvată din reciclarea unei singure sticle este echivalentă cu energia care ţine aprins un

bec de 100 W timp de o oră. Fiecare tonă de sticlă reciclată salvează de asemenea 1,2 tone de materia-

le de bază. ( Sursa: The Glass Recycling Company).

MOTIVUL 3 :

Conservele sunt 100% reciclabile. Ele sunt topite pentru a se obţine oţel nou.

Acest lucru reduce necesitatea de a exploata noi minereuri de fier şi salvează energia necesară exploa-

tării şi procesării acestuia.

Mai mult de 36.000 de tone de oţel sunt recuperate pentru a fi retopite în fiecare an.(Sursa:Collect-a-

can).

MOTIVUL 4 :

Un total de 562 de milioane de pet-uri au fost recuperate pentru reciclare numai în 2007. Aceas-

ta a dus la colectarea a 19.000 de tone de plastic, dar reprezintă doar 24 % din PET-urile fabricate în

acel an.

Bibliografie:

1. Gheorghe Nicolaescu: „Educaţie pentru mediu”, Edit. Cominis, 2000

2. Grădinaru Ilie, Protecţia mediului, Bucureşti, Editura Economică, 2000

3. www.geo.edu.ro

Material realizat de prof. Aramă Lucian Valentin

29 Infotehnica / Nr. 9 - 2012

BECURILE POT EXPLO-

DA CAND SUNT INLOCUITE?

Becurile si lămpile pot fi

foarte fierbinţi iar din acest motiv,

ar fi indicat sa le lăsaţi sa se ră-

cească înainte de a le înlocui.

ABURIREA GEAMURI-

LOR POATE FI CAUZATA

DE ACTIONAREA BUTONU-

LUI DE RECIRCULARE A

AERULUI?

Daca aţi comutat în modul de

recirculare a aerului si menţineţi

aceasta opţiune timp îndelungat

geamurile se pot aburi, obstrucţi-

onând astfel vizibilitatea.

..

Peste 35 de miliarde...

ACIDUL CONTINUT DE BA-

TERIE ESTE CAUSTIC?

Acidul conţinut de bate-

rie este caustic si trebuie sa evi-

taţi contactul acestuia cu pielea,

ochii sau îmbrăcămintea.

Puteţi îndepărta imediat acidul

vărsat accidental prin clătire cu

apa curată.

ACVAPLANAREA SE PRODU-

CE PE DRUMURI UMEDE?

Un anumit nivel de apa pe

suprafaţa carosabilului poate fi sufi-

cient pentru a cauza acvaplanarea,

chiar dacă:

- conduceţi cu viteza scăzută;

- adâncimea profilului de rulare a

pneurilor in parametrii recomandaţi.

Rubrica realizată de colectivul de

juniori - redactori coordonați de

prof. Dăscăliţa Ina Manuela

30 Infotehnica / Nr. 9 - 2012

Profesoara îi spune elevului:

- Întră în clasă că plouă!

Elevul răspunde:

- Păi dacă plouă și în clasă atunci rămân afa-

ră...

Învățătoarea văzând caietul elevului, nu s-a putut

stăpâni, și spune:

- De ce nu scrii?

Elevul răspunde: - Doamnă, eu nu are creion.

- Nu se spune așa, ci: eu nu am creion, tu nu ai creion, noi nu

avem creioane...

- Dar cine a furat toate creioanele?!

Un ardelean intr-un magazin ca sa cumpere un termos. Vânză-

toarea ii arata unul:

- Uite bade, termosul asta e foarte bun: vara ține ceaiul rece, iar

iarna îl ține cald.

Ardeleanul se scărpina după ureche, nedumerit:

- Apăi de, cucoana, daca zici ca-i bun, iaca l-oi lua.

Da', lămurește-mă și pe mine: de unde știe termosu' asta când îi

vara si când îi iarna?

ANUNT IMPORTANT!

Din motive tehnice, Facebook va fi inchis timp de 3 zile: pe

29, 30 si 31 februarie!

Doi colegi, informaticieni, discuta:

- Tu acasa ce Windows ti-ai pus?

- Eu? Temopane pe lemn stratificat… .

Colectivul de junior-redactori Sursa:federal.ro

31 Infotehnica / Nr. 9 - 2012

REVISTA INFOTEHNICAREVISTA INFOTEHNICA

ISSN 2066 ISSN 2066 -- 80588058

EDITURA ALFA CCD NEAEDITURA ALFA CCD NEAMTMT

COLECTIV REDACŢIONAL:COLECTIV REDACŢIONAL:

REDACTOR ŞEF: Prof. MIOARA STOIAREDACTOR ŞEF: Prof. MIOARA STOIA

COORDONATORI REVISTĂ :COORDONATORI REVISTĂ :

Insp. Prof. GHINIInsp. Prof. GHINIŢĂ MARIAŢĂ MARIA

Dir. Prof. NELIA LORICA HAVRICIDir. Prof. NELIA LORICA HAVRICI

Prof. MIOARA STOIAProf. MIOARA STOIA

COORDONATORI SECŢIUNI :COORDONATORI SECŢIUNI :

Prof. CRINA CARPUŞORProf. CRINA CARPUŞOR

Prof. CRISTINA DIMAProf. CRISTINA DIMA

Prof. DIMA VASILEProf. DIMA VASILE

JUNIOR JUNIOR -- REDACTORI :REDACTORI :

Elev CHELMUȘ ANA MARIA Elev CHELMUȘ ANA MARIA -- cls. XI Acls. XI A

Elev BEJAN MARIA REGINA Elev BEJAN MARIA REGINA -- cls. XI Ccls. XI C

Elev BEJAN ADI Elev BEJAN ADI -- cls. X Icls. X I

Elev DOBREA S. IONUŢElev DOBREA S. IONUŢ--ALEXANDRU ALEXANDRU -- cls. XI Acls. XI A

Elev CIUBOTARIU ANDREEAElev CIUBOTARIU ANDREEA--FLORENTINA FLORENTINA -- cls. XI Acls. XI A

COLABORATORI : COLABORATORI :

Prof. BURA CRENGUȚAProf. BURA CRENGUȚA

Prof. COZMA MARIANAProf. COZMA MARIANA

Prof. ADASCALITEI MARINELAProf. ADASCALITEI MARINELA

RESPONSABIL TEHNOREDACTARE : RESPONSABIL TEHNOREDACTARE :

Prof. VASILE DIMAProf. VASILE DIMA

Prof. CRISTINA DIMAProf. CRISTINA DIMA

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII TINERETULUI ȘI SPORTULUI

COLEGIUL TEHNIC „MIRON COSTIN” ROMAN

Str. Mihai Eminescu nr. 5-7

TEL./FAX: 0040233 - 744403

e-mail: ctmcroman@yahoo.com

ROMAN – NEAMŢ- ROMANIA