revista_01

5/17/2018 revista_01 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/revista01-55b07ee48eaa9 1/60

Pardoselimagazin 1

&M

ansarde

coperișuriAR e v i s t a s p e c i a l i ș t i l o R î n s i s t e m e d e m a n s a R d e ș i a c o pe R i ș

Coșuri de fumSisteme moderne de evacuarea gazelor de ardere

Sfatul arhitectuluiDespre acoperirea în terasă:

Între funcțiune, modă și necesitate

Izolarea teraselorClasică sau inversată?

Energia verdeSisteme moderne de captare a energiei solare

Lucrarea edițieiAcoperiș istoric renovat și restauratcu tablă titan-zinc

www.acoperismagazin.ro Nr. 1 | Septembrie/Noiembrie

Acoperișurile de ardezie

ale Parisului



6 Acperiri istrice

Acoperișurile de ardezie ale Parisului

14 Cri de fmSisteme moderne de evacuare a gazelorde ardere

20 Lcrarea ediieiAcoperiș istoric renovat și restauratcu tablă titan-zinc

26 Sfatl arhitectliDespre acoperirea în terasă:Între uncțiune, modă și necesitate

30 Acperiri istriceȚigla ceramică – scurtă istorie autohton

34 PrezentareANMAR: Asociația Națională a Montatode Acoperișuri din România

38 Sisteme de izlareIzolarea teraselor: clasică sau inversată?

42 Mntae ratateGreșeli de evitat

46 Ferestre de mansardLumina de la ultimul etaj

52 Imprtana energiei erziSisteme moderne de captarea energiei solare

56 Întreinerea acperirilrRenovări cu țiglă metalică

Editorial

Sumar

ISSN 2247-9309

© Toate drepturile rezervate

[email protected]

Tel.: 031/1075713; +40723.641.488

Editr: Franz MalischitzRedacie: Lcian Niclesc

DTP&Prepress: St DesignCperta I: Bramac

REvISTă EDITATă DE SC EuRoTRANSL ATIoN & TRAvEL SCu SPRIjINuL ASoCIATIEI NAțIoNALE A MoNTAToRILo

DE ACoPERIșuRI DIN RoMâNIA

A

ost o dorinţă mai veche a noas-

tră, a specialiştilor din domeniulacoperişurilor şi mansardelor,să avem o revistă dedicată, prin care săputem comunica în interiorul şi spre ex-teriorul branşei noastre. Se pare că acestlucru s-a petrecut: prin prezenta publi-caţie, apare prima revistă specializată înmansarde şi acoperişuri, la o calitate pecare vă lăsăm să o evaluaţi singuri. O vorciti arhitecţii, constructorii, montatorii,marii (şi chiar mai puţin marii) investi-

tori. Fiind prima ediţie, este fresc să ne expunem cele mai impor-tante şi sincere gânduri cu care am pornit la drum.

Sper că sunt în asentimentul tuturor cititorilor spunând că se do-reşte calitate, indierent că vorbim de învelitori, hidro şi termoizo-laţii, structuri, erestre de mansardă sau orice mai poate f inclus înzona superioară a unei construcţii. Conjunctura nu este una simplă:deşi s-au ăcut paşi importanţi în proesionalizarea meseriilor ce ţinde acest domeniu, iar în România sunt distribuite produse de înaltăfabilitate, recunoscute pe plan mondial, continuăm să ne conrun-tăm cu utilizarea produselor de calitate îndoielnică, sau care nicimăcar nu sunt destinate acoperişurilor. Iată mesajul nostru pentruclientul fnal şi pentru cei care mijlocesc drumul produselor cătreacest client: este posibil ca nu tot ceea ce este scump să fe bun, darcu siguranţă ceea ce este ietin este de proastă calitate.

Rolul de a schimba această situaţie ne revine nouă, montatorilorşi urnizorilor de produse, cu atât mai mult celor care sunt membriai unei asociaţii proesionale. Educarea unei pieţe libere este primulpas şi cel mai important pe care trebuie să-l acem. Foarte importan-tă, de asemenea, este colaborarea dintre montatori şi producătoriide renume, în vederea unui montaj de calitate. Chiar dacă piaţa esteîncă aectată de recesiune, este necesară o solidarizare a principali-lor jucători impotriva neaveniţilor.

Nu în ultimul rând, vom încerca să promovăm ridicarea graduluide proesionalism în privinţa montajului. În acest sens, vom susţineînfinţarea unei şcoli specializate, sau măcar readucerea în actuali-tate a şcolilor de arte şi meserii care să ormeze viitorii montatori înacelaşi spirit al calităţii. Avem de lucru la standardele ocupaţionale şi

pentru meserii, unele inexistente sau învechite, neactualizate pentrumaterialele nou apărute pe piaţă.

Ca încheiere, să spunem că în paralel cu o privire lucidă, estenevoie şi de optimism. Investiţiile, mai devreme sau mai târziu vortrebui reluate sau fnalizate, tot ce s-a construit până acum, bunsau rău, va trebui reăcut, la standarde care să corespundă timpu-lui nostru. Probabil este nevoie de încă puţin pentru ca oamenii săreînceapă să investească în acoperişuri şi mansardare, dacă vor pu-tea identifca urnizorii şi montatorii demni de încredere, metodelecorecte de punere în operă. Revista de aţă, prin redactorii ei şi prininteresul arătat de dumneavoastră, va ace eorturi ca toate acestelucruri să se întâmple.

Cuvânu e începu: calitate

Sil DmitrescPreşedinte ANMAR



6

Acoperiuri istorice

Acoperișurile

de arde zie

Ale pArisului

cl ma ml lă vh al pal, nl n l vn mblma- n aha nvală, a în mn n lmn a n ă în m b: aza lă la aș. F ă vbm llman la san-Gman--pé, gl la N dam, n-mal ba, la a l, ba ha mn, nmnânș ă vnm nșnț manța a maal nbl ș -zn, ml în a a nfnța aha ană.



7

Varietate în griPrezența ardeziei la nivelul acoperișului nu

este întâmplătoare și nu este considerată doaro opțiune de moment, a constructorilor epo-cii respective. Acest material a devenit, princalități estetice, capacitate de prelucrare saudimensiuni posibile, o componentă de bazăa stilului propus, inuențând ceea ce putemdefni ca arhitectură europeană. Renovărileactuale se ac tot cu ardezie, pentru a se res-

pecta acuratețea stilului – poate nu cu acelașitip ardezie cu care au ost acoperite primelecatedrale creștine, deși dorința parizieniloreste de a f cât mai riguroși în această privință.Unele dintre renovări au ost executate cumaterial adus din Orient, Canada sau Brazi-lia, ori (recent și rar, ce-i drept, și nu în cazulmonumentelor de arhitectură) cu variantedin ciment, care să respecte culoarea, moti-

vul find desigur prețul mai scăzut.

Compatibilitatea cromatică a determinatalăturarea, începând cu 1835, a zincului, carea venit și cu o capacitate mai bună de prelu-crare, cu maleabilitate, cu posibilitatea deetanșeizare. Parisul văzut de sus a devenitastel un spectacol al nuanțelor de gri, în careardezia se combină cu tabla de zinc într-unmod încântător, păstrând aerul epocilor tre-cute și asigurând rezistența acoperișurilor.

Resurse localeÎn secolul al XVI-lea, poetul Joachim du

Bellay spunea despre Castelul de la Che-nonceau, acoperit desigur cu ardezie: „În lo-cul marmurei dure, preer ardezia cea fnă”În acea perioadă, nobilii și negustorii bogațdin l’Île de France și Loire au ost încurajațisă-și construiască castele și conace, pentrua-și arăta averea, dar evitând ortifcațiilecare să se opună puterii regale. Atunci au

Renovările actuale se actot cu ardezie, pentru ase respecta acuratețea

stilului.

Reacerea acoperișului dinardezie este o operațiunelungă și costisitoare, iată

de ce o întreținere regula-tă este de preerat. Dupăo perioadă de 20 de ani,

este necesară o inspecțieo dată la 2 ani, iar după 40

de ani, inspecții anuale.Trebuie înlocuite piesele

sparte sau crăpate, ca

și cuiele sau cârligeleruginite serios. Chiardacă ardezia este practic

impermeabilă, lăcuirea cuuleiuri minerale va proteja

supraața de soare și va închide culorile naturale. Întreținerea presupune și

îndepărtarea lichenilor,care alterează ardezia. O

bandă metalică (cupru) pecoamă previne ormarea

mușchiului datorită săru-rilor metalice rezultate.



Acoperiuri istorice

8

apărut acoperișurile înclinate, cu lucarne șirontoane spectaculoase, iar pentru acest lu-cru aveau nevoie de un material capabil să sesupună unor prelucrări riguroase. Atunci au

ost standardizate plăcile de ardezie și regulilede montaj, datorită breslașilor care extrăgeau,prelucrau și construiau acoperișuri. Precizia aevoluat într-atât încât, în timpul sistematiză-rii Parisului de către Hausmann, pe la 1870,plăcile de ardezie aveau dimensiuni prestabi-lite iar clădirile erau proiectate în uncție delățimile lor și de regulile de montaj.

Francezii, și parizienii în speță, s-au bazatinițial pe o realitate: existența mai multor ba-zine din care a putut f extras materialul, cel

mai aimos find cel din zona Anjou. În ond,tradiția ardeziei este oarte veche, ea find uti-lizată regulat din epoci imemoriale și find ex-ploatată din secolul I d. Hr. de către romaniicuceritori, pasionați de acest material. Existăîncă o dilemă etimologică conorm căreiadenumirea de ardoise (ardezie) ar proveni dela sintagma pierre ardenaise (piatră din Ar-deni). Tăblițele de scris, precursoarele tăbliinegre, erau conecționate din acest material.

Calitățile încă apreciatla ardezia din cariereleranțuzești au ost reguritatea plăcilor, puritatlor. În uncție de pozițde lumina ambientală,regiunea de provenienaceasta capătă tente vte de culoare.



9

Au ost descoperite în timp și mai suntîncă exploatate uneori depozite din Ar-dennes, Corrèze, Côtes d’Armor, Finistère,Maine et Loire, Mayenne, Morbihan, re-giunea Lourdes, Savoia sau Tarn. Ceea ceconsiderăm acum zestre arhitectonică acapitalei ranceze a benefciat de extracțiiledin secolele al XVIII-lea si al XIX-lea, prin-cipalele centre de producţie find în Anjou,cu minele de ardezie de la Angers, Combrée,

Pouëze, Noyant la Gravoyère, St. Barthélemy d’Anjou, Trélazé şi Renazé Mayenne. Aiciexistau aproape 2.000 de muncitori care lu-crau pentru marile palate care au ăcut ai-mos Parisul acelor secole. În 1905, se produ-ceau în Franța cantități de 175.000 de tonede ardezie. Acum, depozitele cele mai im-portante din Franța sunt în Trélazé, în Mai-ne-et-Loire și produc 15.000- 20.000 de tonede ardezie pe an din exploatări subterane.

Valoarea ardeziei extrase în Franța este de peste40 de milioane de euro,din care circa jumătate

este exportată.



Acoperiuri istorice

10

Despre ardezieArdezia este o rocă metamorfcă, din ami-

lia șisturilor, ormată în condiții de presiune șitemperatură ridicate. Ea se distinge prin cali-tatea particulelor, oarte fne, și prin propri-etatea de a se descompune în plăci, ceea ce aăcut-o potrivită olosirii pentru acoperișuri.Este un material relativ rezistent și culoa-rea sa poate varia de la alb la negru, trecândprin toate variantele de gri, chiar roșu în-

chis sau verde. Poate f desprinsă în plăci cugrosimi cuprinse între 3 și 10 mm, optimepentru a ace ață intemperiilor de la nivelulacoperișului. Există și ardezie cu grosimi între20 și 40 mm, dar nu mai poate f consideratămaterial pentru acoperișuri, ci mai degrabărocă pur și simplu, olosită pentru placări in-terioare sau exterioare, ori pentru pavaje.

În construcția acoperișurilor de ardezie,au existat dierite tipuri de pozare, cel mai

vechi, rustic, find prin așezare simplă. Ulte-

rior, s-a ajuns la fxarea în cuie, o tehnică ef-cientă dar deosebit de pretențioasă, putândf realizată doar de lucrători specializați, caresă evite spargerea plăcilor. La sârșitul seco-lului al XIX-lea a apărut montarea în cârlige(ardezia era sprijinită doar în partea de jos),ceea ce a crescut rezistența montajului și ra-piditatea execuției, lucrarea necesitând ungrad mult mai scăzut de specializare, nea-

vând nevoie de străpungere.

Ardezia naturală este o rocă ale cărui prin-cipale avantaje sunt durabilitatea, aspectul,eleganța și aptul că este un material necom-bustibil. În contrapartidă, se poate spunecă este un material greu, nu prea ietin, mairagil ca țigla ceramică și se poate sparge subgreutatea unui om. Dacă este expusă la tem-peraturi ridicate, ardezia poate crăpa. Monta-torii recomandă un acoperiș cu o înclinație deminimum 45 °, pentru a evacua rapid apa din

precipitații și a evita umiditatea remanentă,care o degradează în timp. O ardezie de bunăcalitate are proprietatea de a nu f alterată deintemperii, de a-și păstra culoarea inițială.Astel, ea va rezista pe acoperiș între 75 și150 de ani, dar deseori se vorbește despre odurată de viață nelimitată, având numeroaseexemple de monumente istorice care se potmândri cu învelitori de sute de ani.

Iată compoziția chimicardeziei din zona Anjosiliciu 50 %, aluminiu30,1 %, oxid de fer 8 %magneziu 2,3 %, potas3 %, sodiu 1,3 %, apă3,3 %. Ea s-a ormat ac460 milioane de ani, firezultatul transormărtreptate a argilei oceancompactate în șisturi.



11



12



13

13



Coșuri de fum

14

E voluţia coşurilor de um estestrâns legată de progresul înre-

gistrat de-a lungul timpului de gene-ratoarele de căldură utilizate în scopcasnic sau industrial. Astel, în secolul

al X-lea a apărut primul ocar închis,iar concomitent cu realizarea prime-lor construcţii etajate s-a pus mai ac-centuat problema evacuării umului,deoarece acest lucru nu se putea ob-ţine prin aplicarea unui gol în acope-rişul construcţiei, soluţie tradiţionalăpână în acel moment. Atunci s-a năs-cut ideea „abricării” unui canal spe-cial având rolul de a conduce umulîn exteriorul casei. Pentru început, ca

material s-a olosit lemnul de esenţătare, care a ost protejat împotriva

temperaturilor ridicate prin căptu-

şire cu un strat de argilă. A urmat operioadă lungă de timp, până în se-colul trecut, în care soluția construc-tivă utilizată pe scară largă, mai alesîn domeniul rezidențial, a ost cea acoşului cu perete simplu din zidărie

de cărămidă.

Sisteme mene e

EvacuarE a gazElordE ardErE (i)

Criza energetică a anilor 1970 a avutdrept consecință extinderea cerce-tărilor în direcţia utilizării judicioasea combustibililor şi apariția unor ge-neratoare de căldură cu randament

energetic ridicat. Aparatele termiceale zilelor noastre, oarte perorman-te, bazate pe arderea dieritelor tipuride combustibili, creează condiții exi-gente de exploatare pentru coşurilede um aerente. Sistemele de evacua-re, care deservesc generatoare de căl-dură de ultimă generaţie, sunt supusela acţiuni interioare de natură fzică

şi chimică (temperaturi ridicate, şo-curi termice sau incendii în canalul de

um, acţiunea corozivă a condensatu-lui acid, evacuare cu suprapresiune)sau exterioare, de natură climatică (de exemplu îngheţ-dezgheţ) şi meca-

nică (vânt, seism) oarte complexe şi,ca atare, trebuie să corespundă unorcerinţe severe de uncţionalitate şi du-rabilitate. Adaptarea permanentă decătre producători a coşurilor de umla evoluția rapidă a tehnicii încălzirii a

condus la elaborarea unor soluții con-structive abile, punându-se accenttotodată şi pe siguranţa în exploatarea instalaţiilor termice.

Sți menă:pefbie

Un coş de um, chiar şi în soluţia ceamai simplă, este un subansamblu deconstrucţie sau chiar o construcţie,după caz, complexă prin proceseletermice şi gazodinamice ale gazelorarse şi prin cerinţele de rezistenţă me-canică şi stabilitate pe care trebuie săle îndeplinească. Complexitatea pro-

blematicii se refectă în standardeleeuropene de specialitate din dome-niu, care stabilesc criteriile undamen-tale de perormanță şi de clasicare,prezintă metode de determinare acaracteristicilor relevante, cu valorilimită, dacă e cazul, aplicabile dieri-telor tipuri de coşuri de um şi canalede racordare, cum sunt clasa de tem-

peratură, clasa de presiune, clasa de

În istoria dezvoltării omenirii, o etapă deosebit deimportantă a ost cea a descoperirii multiplelor utilităţi aleocului. Evacuarea umului a devenit o necesitate odatăcu apariţia ocarelor mai eciente din punct de vedere alrandamentului, semi-închise la început, mai apoi închise.

Dd. ing. LaszLo schreck



15

rezistență la condensat, la coroziune

şi la ocul din canalul de um.Ca procedeu tehnic de execuţie,

preabricarea , datorită multipleloravantaje pe care le prezintă, a deve-

nit o necesitate, în prezent o realitateşi în domeniul coşurilor de um, cupreponderenţă în cazul construcţiilorcivile. În continuare se tratează douătipuri de sisteme de coşuri de um pre-abricate, care dieră din punctul devedere al domeniului de utilizare, re-spectiv al principiilor de uncționare.

cșie tij

ntDin prima categorie ac parte acele

coşuri care au o arie de aplicabilitateoarte largă, începând cu aparateletermice individuale, până la cazanelepentru încălzire centrală sau instala-ţiile termice industriale (cazane deabur, cuptoare, incineratoare, etc.),echipate cu arzătoare atmosericesau camere de ardere presurizate,

porilor de apă a canalelor interioarede evacuare, mantalele pot dispunede canale pentru ventilarea naturalăa termoizolaţiei, dispuse în general lacolţuri. De asemenea, pentru racor

darea independentă a două surse decăldură sau ventilarea naturală a unorîncăperi din construcțiile rezidențialemantalele se produc şi în varianta cudouă canale de um distincte sau cucanale de ventilare. În vederea măriririgidității sistemului la acțiuni lateraleanumite tipuri de învelişuri exterioareinclud şi canale speciale pentru armarea verticală a secțiunilor. Rezistențala compresiune a betonului utilizat la

preabricare este de minim 5 MPa.Stratul termoizolant , cu o grosime

ce variază între 25 - 50 mm, în uncţiede diametrul interior al coşului, serealizează din plăci de vată mineralăbazaltică semi-rigidă, incombustibilăavând o densitate de circa 100 kg/mşi conductivitatea termică de 0.04 WmK. Prin prevederea acestui strat seîmbunătățesc considerabil condiţiile

utilizând combustibili solizi, lichizisau gazoşi. Aceste surse de căldurăîşi asigură aerul de combustie dinspațiul de amplasare şi sunt racorda-te la coş la un singur nivel.

Sistemele de coşuri de um, careuncţionează după principiul tiraju-lui natural, aerente generatoarelortermice precizate, dispun de o soluțieconstructivă a pereților tip multi-strat, ecare element componentavând un rol bine denit în cadrulansamblului şi caracteristici tehniceadecvate domeniului de utilizare.

Anvelopa exterioară , care are rolde protecţie mecanică şi de asigurare

a stabilităţii sistemului, se execută dinelemente preabricate de manta, cu ogrosime a pereţilor de 40 - 70 mm, tur-nate din beton uşor cu o densitate cu-prinsă între 1.400 - 1.800 kg/m³. Acesteelemente preabricate, cu o înălţimemodulară 300 - 500 mm, conţin un golcentral pentru canalul de um, cu sec-ţiune circulară sau pătrată. În uncțiede nivelul de rezistență la diuzia va-

Terminale de coşuri zidite



Tub proflat de șamotă

Termoizolare

din beton spumat

Manta

Coșuri de fum

16

de tiraj, rezistența la transer termica sistemului de coş find de 0,40 –0,65 m²K/W, şi se reduce cantitateade condensat ormat în canalele de

um în perioadele cu temperaturiscăzute ale aerului exterior. Materi-alul semirigid asigură dilatarea liberăa tubulaturii de şamotă, dilatare carese dezvoltă atât în sens transversal,cât şi în sens longitudinal, ca urmarea variațiilor de temperatură ale gaze-lor arse. Termoizolarea sistemelor decoşuri de um preabricate mai estesoluționată de diverşi producătoriprin crearea unor straturi de aer în-

chise în pereții mantalelor sau prinintegrarea, încă din aza de turna-re a anvelopelor exterioare, a unuistrat de beton spumat, cu o densita-te de 250 – 300 kg/m³.

Canalul interior de fum , care in-tră în contact direct cu reziduurile deardere, se execută din tuburi de şa-motă, caracterizate prin rezistenţă latemperaturi ridicate şi şocuri termicede până la 1.000ºC, etanşeitate la gaze

arse şi la umiditatea din coş, rezistenţăla mediu puternic coroziv cauzat decondensatul acid. Astel, în conor-mitate cu standardele europene deprodus, pierderile maxime de gaze deardere nu depăşesc 2 – 3 litri/sec. × m²,la o presiune de încercare de 40, re-spectiv 20 Pa. În uncție de compozițiachimică şi de clasa de rezistență la acizia tubulaturii, pierderile de masă re-zultate în urma eectuării încercărilor

accelerate prescrise pentru o duratăde viață estimată a instalației la 100 deani, sunt de 2 până la 5%.

Tipodimensiunile uzuale de tuburiinclud secțiuni cu diametre interioa-re ce variază între 120 – 500 mm, cugrosimea pereților cuprinsă, în gene-ral, între 15 – 40 mm.

(V um)

Coşuri de fum cu pereţi în trei straturi:

Tub de șamotă

Manta

Canale de armare

Canale

de armare

Placă

termoizolatoare



sisteme de învelitori

18

tăău bga a uu acpş –

aua pca Bmcd c a ch pu, a au cca ă-ş uz caca ă- pjz p, u- aă cş guaţă. ru pcpa a acpşu c ch- a că ş ca a uu u pja, f baă fcac ca ac ag a uu x:aaţ pauă, ua, pa ş â, zg c.

Din perspectiva frmei, abordarea învelitorii ca sistem presupune preocuparea continuă pentru studierea solicitărilor şi cerinţelorlegate de acoperişuri, concomitent cu realizarea pieselor şi accesoriilor care să asigure creşterea gradului de uncționalitate al înve-litorii, precum şi sporirea siguranţei acesteia din punct de vedere al impermeabilităţii şi stabilităţii.Din această perspectivă, pe lângă țiglele 1/1, oerta Bramac cuprinde peste 50 de accesorii destinate ventilației, străpungerilor,siguranței accesului pe acoperiş, iluminatului, împiedicării alunecării zăpezii, precum şi un sistem de jgheaburi şi burlane din PVC– Stabicor şi metalic.



19

CalitateBramac este producătorul de sisteme de învelitori careoeră garanţia de 30 de ani, verifcată în timp şi însoţităde certifcat de garanţie. Ţiglele Bramac au un grad ma-

xim de impermeabilitate, find rezistente la încărcări dezăpadă şi gheaţă cu greutăţi de 500 de kilograme/metrupătrat. O altă calitate rezidă în capacitatea ireproşabilă deizolare termică şi onică.

SiguranţăBramac îşi supune periodic produsele unor teste desă-şurate în cel mai mare tunel de vânt din Europa iar re-zultatele dovedesc aptul că acestea oeră siguranţă şiprotecţie şi în cazul precipitaţiilor extreme. Unul dintreactorii oarte agresivi asupra acoperişului îl constituie

urtunile. Acestea se produc la intervale de timp tot maiscurte iar concluzia care se impune este că trebuie să neadaptăm acestor noi condiţii climatice. S-a observat ap-tul că acoperişurile cu înclinaţie mai mare de 40° au orezistenţă mai mare la urtuni puternice decât cele cu oînclinaţie de 4° sau 5°. Un alt actor decisiv este materialulolosit la învelitoare – s-a observat că majoritatea pagu-belor au ost suerite de acoperişurile tip terasă respec-tiv de cele acoperite cu învelitori din materiale uşoare.Aceasta se întâmplă deoarece în cazul unui vânt puter-nic, la acoperişurile tip terasă, urtuna are la dispoziţie o

supraaţă redusă de atac prin intermediul căreia să dărâ-me acoperişul însă când orţa se acumulează în spatelecoamei se ormează o putere de absorbţie care ajută lapropulsarea acoperişurilor. Suntem nevoiţi să ne obişnu-im cu urtuni care se aseamănă uraganelor însă păstrândmereu în minte caracterul condiţiilor climatice viitoare laalcătuirea planului şi structurii casei, vom limita mult dineectele negative care se întrevăd.

reziStenţăDatorită materialului olosit în producerea lor, ţiglele

Bramac au o densitate crescută şi sunt protejate în acestel de pericolul îngheţului. Totodată, în timpul tempera-turilor crescute din anotimpul călduros, unele materialede învelitori îşi modifcă orma şi se poate observa că securbează. În schimb, ţiglele Bramac îşi păstrează ormaoriginară, indierent de temperatură.

Există un aspect destul de mult dezbătut în ultimavreme: s-a considerat că învelitorile din beton necesită oşarpantă considerabil mai solidă decât cele din materialeuşoare. Argumentul principal a ost greutatea elemen-

telor de învelitoare şi nu un actor decisiv, specifcat în

toate normativele din domeniu: precipitaţiile, în speci-

al ninsoarea care rămâne pe acoperiş. Astel, specialiş-

tii au stabilit că dierenţa este de apt oarte mică. Ca

exemplu, într-o zonă din România în care căderile de

zăpadă au valori medii (200 daN/mp), pentru un acope-

riş cu înclinarea cuprinsă între 10º şi 30º, protejat cu ţi-

glă de beton (având greutatea de maximum 50 kg/mp)

se va consuma cu doar 4-5% mai mult lemn decât dacă

s-ar olosi o ţiglă cu greutatea de 5 kg/mp (învelitoare

metalică).Aşadar, dacă aveţi de gând să respectaţi normativele

(şi noi vă sătuim cu căldură), trebuie să ştiți că alegerea

ţiglelor din mortar de ciment nu presupune obligato

riu o şarpantă care să impună cheltuieli suplimentare

semnifcative, oerindu-vă în plus siguranţă, estetică

durabilitate şi uncţionalitate.

Totodată, achiziţionând sistemul complet de înveli-

toare (ţigle, accesorii, ţigle speciale), aveţi avantaje f-

nanciare notabile.

eStetiCăUn acoperiş Bramac poate f ales în uncție de gustul f-ecăruia: vă stă la dispoziție o paletă largă de culori (de laroşu cărămiziu, brun roşcat, maro, până la cele cu aspectantic), find în plus adaptabil oricărui tip arhitectonic – dela vila echilibrată stilistic de la început de secol şi până laproiectul contemporan de locuinţă, fe ea o casă de va-canţă sau încadrată în peisajul urban.



20

Pe locul vechii grădini a Palatului Șuțu, la mică

distanță de „Kilometrul 0” al României, erainaugurată în 1906 o clădire impunătoare și

elegantă în același timp, Palatul Societății de Asigu-

rări „Generala”. Proiectat de Oscar Maugsch, acest

edifciu intra într-un ansamblu arhitectural cu totul

special, compus din clădirea Universității, amintitul

Palat Șuțu și Palatul Creditului Industrial, respectiv

celebrele statui ale lui Mihai Viteazu și Gheorghe La-

zăr, inaugurate în a doua jumătate a secolului al XIX-

lea (1874, respectiv 1881). Ulterior, în 1936, a apărut și

statuia lui Spiru Haret, o sculptură din marmură sem-

nată Ion Jalea, de la 1936.

Păstrarea arhitecturiiInițial, acoperișul palatului era din tablă de zinc combi-

nată cu plăci de eternit, apoi a ost reăcut cu tablă gal-vanizată plană, parțial sub ormă de solzi. În ultimii ani,dată find și noua destinație a imobilului (sediul al BănciiComerciale Române), s-a ăcut simțită necesitatea uneirenovări care să vizeze nu doar învelitoarea, ci și struc-tura acoperișului. Totul trebuia reăcut într-o manieră

care să pună în valoare arhitectura clădirii și a întregii

zone, motiv pentru care s-a optat pentru o soluție de-osebită, cu învelitoare din titan-zinc. Unele elemente cuvaloare estetică, precum coamele ornamentale, profleleamprentale, ornamentele lucarnelor, trebuiau păstra-te. Vechea învelitoare deteriorată permisese putrezireaasterelii din lemn, dar și a unor elemente de rezistențăale șarpantei. În același timp, trebuia ținut cont de preț,garantarea în timp a lucrării și de un termen de execuțienu oarte îndelungat, pentru a nu aecta activitatea be-nefciarului. Lucrarea de ață, pe care o considerăm unade reerință în domeniul renovării acoperișurilor, contri-

buie la aspectul elegant al unuia dintre punctele-cheieale Capitalei.

1Prima etapă, deloc de neglijat, a ost organizareașantierului, cu căi acces, spaţii pentru depozitare,

spaţii de lucru, căi de evacuare și altele, precum și stabili-rea împreună cu benefciarul a succesiunii ronturilor delucru. Pentru siguranța muncitorilor, dar și a pietonilorcare treceau pe lângă clădire sau a mașinilor parcate înapropiere, au ost construite platorme suspendate asi-

lucrarea ediției

acoperiș istoric



21

gurate pentru a preveni orice accidentare. Întrucât s-a

lucrat și în sezonul rece, aceste structuri destinate lucră-torilor au ost protejate ață de actorii meteorologici.

2A urmat desacerea învelitorii vechi, precum și aaltor elemente de acoperiș (jgheaburi, șorțuri, gla-

uri, ornamente etc.). Piesele decorative, care au pututf păstrate, au ost demontate și recondiționate în aarașantierului, iar acolo unde nu s-a mai putut recupera ni-mic, au ost reăcute identic din zinc moale.

3

După o verifcare atentă a șarpantei, au ost înlocu-

ite acele elemente din lemn degradate, apoi a ostmontată astereala din scânduri de 24 mm grosime.Montarea asterelii s-a ăcut pe ronturi de lucru, con-orm normelor, astel încât să nu rămână neacoperitesupraețe mari. În caz de vreme neavorabilă, au ostutilizate olii de PVC și prelate. La realizarea șarpantei aost olosit lemn de clasă 1, cu umiditate sub 20%, ărăurme de coajă sau galerii de insecte. Întreaga structurădin lemn a ost impregnată cu soluții igniuge și bioci-de omologate.

4

Montarea oliei an-

ticondens cu covorde ventilaţie a ost exe-cutată conorm norme-lor specifcate de cătreproducător, find unsistem alcătuit dintr-unstrat cu textură mono-flament din polyamidăși intradosul cașeratcu un strat de olie curezistență redusă la

transerul de vapori. Acest produs este utilizat cu precă-dere în cadrul pantelor mici și al zonelor cu risc ridicatde infltrare a apei, precum și la orice supraaţă unde nupoate f asigurată o ventilare completă (în zona eres-trelor de mansardă, a coamelor și a doliilor). Folia anti-condens cu covor de ventilaţie a ost montată în câmp,sub tabla plană de titan-zinc, având multiple proprietăți:de ventilație a intradosului învelitorii, de hidroizolație,de diuzie a condensului și de onoizolație, diminuândefcient zgomotul picăturilor de ploaie.

renovat și restaurat



22

5 Învelitoarea a constat așadar din tablă de titan-zinc,care să îndeplinească exigențele DIN EN 988. Aliajul

de titan-zinc se obţine din zinc (Zn) electrolitic cu gradde puritate ridicat (99,995%) cu adăugarea unei cantitați

bine determinate de cupru (Cu) și titan (Ti). Pentru în-velitoarea de câmp, la sistemul ălțuit a ost ales un sor-timent prepatinat în nuanță de gri-albăstrui iar pentruornamente s-a utilizat titan-zinc natural care în decursultimpului se acoperă de asemenea cu un strat de pati-nă. În zonele unde au ost prevăzuți solzi, a ost ales unsortiment care are din abricație un strat de patină deculoare gri-graft. Este un produs destinat clădirilor cuo arhitectură specială, solzii find asemănători ardeziei.

Solzii dreptunghiulari - detaliu tehnic:

Învelitoarea a ost fxată prin cleme fxe și mobile. Cle-mele mobile permit dilatarea/contracția longitudinală atablei, iar cele fxe împiedică alunecarea âșiilor de tablă.

Învelitoarea ălțuită a ost realizată din âșii de tablăîmbinate longitudinal prin alțuri verticale.

Solzii dreptunghiulari, destinați anumitor zone (la cu-

pole și deasupra ațadei), au ost conecționați câte 4pe âșie orizontală. Aceste âșii au ost montate de ase-menea prin agrae și îmbinate transversal și longitudinalsub orma unor alțuri simple.

Demontarea acestora s-a ăcut cu cea mai mare

atenție, pentru a putea f reolosite, în ordinea

ronturilor de lucru. După

demontare, au ost trans-portate la atelier unde au

ost supuse unui proces de

recondiţionare şi restaura-

re, care a constat în:

• curăţare (îndepărtareastraturilor de vopsea) pringomaj sau sablare până lamaterialul de zinc original;• evaluarea stării fzice a

materialului și modelului;

piesele care au necesitatintervenții au fost desfăcute, recuperându-se păr-ţile bune, iar cele degradate au fost reconstituitedin zinc moale, după mulaje și șabloane conformemodelelor vechi; ulterior, piesele întregi au fostreconstituite;• piesele distruse în totalitate au ost reconec-

ționate, folosindu-se șabloane și mulaje după alte-le identice; în caz că nu există altele identice, suntrecondiționate cele vechi, după care se realizează

lucrarea ediției

Tip falț Vertc Cuct

Smu

Dubu

95% dintre ornamenteau ost conecționate

din nou.

restaurarea elementelor decorative

șabloanele necesare; matriţele au fost turnate dindeşeuri de zinc și ștanțate la presa hidraulică;• după realizarea tuturor componentelor necesareunei piese, ansamblarea s-a ăcut prin lipire,

eventual cu elemente de ranforsare;• înainte de a montate, o parte din elementele

decorative recondiționate au ost acoperite cu

un strat de protecţie pe bază de pulbere de zinc,

destinat să confere un aspect plăcut şi unitar.



RHEINZINK în România · Braşov · Str. Al. Vlahuă 10 · ITC – birou A4 · 500387Tel.: +40 268 546550 · Fax.: +40 268 546551 · info@rh

www.rhein

CHEIA ELEGANEISistem cu solzi, ornamente

Calitatea clădirilor este dată de materialele durabile folosite. Înle din zinc natural şi toate celelalte placări cu acest metal nobimenite să transmită mesajul că spiritul clădirii a rezistat erelor, valori “mai presus de timp”.

So l ic i ta i de ta l i i s u p l

i me n ta re ş i mos t re de m

a te r ia l

la i n fo @ r he i n z i n k. ro

sa u la 0 7 4 8 7 7 4 4

0 0

Biblioteca municipală Szabó Ervin, Budapesta; Sistem

La fnalizarea fecărui ront de lucru, demontarea plat-ormei și a structurii de susţinere a trebuit ăcută cu mare

grijă, pentru a nu distruge noua învelitoare. Jgheaburile șiburlanele au ost și ele înlocuite cu altele noi abricate dintablă de titan-zinc similară cu cea utilizată la învelitoare.

Montajul învelitorii din solzi a ost ăcut în condiţiitehnice deosebite și cu acurateţe, respectând detaliiletehnice și de arhitectură originale. S-a avansat treptat,fnalizarea unei porțiuni însemnînd că nu se mai revine

asupra rontului de lucru respectiv.Cât timp au ost montate elementele de tinichigerie

(solzi, ornamente, jgheaburi etc.), la atelier au ost pre-gătite permanent cantităţile necesare de materiale (pre-abricate).

Executant: Valcon Roofs

Tel.: 0740.351.8520722.351.852

www.valconroofs.ro

Furnizor tablă titan-zinc: Rheinzink

Suprafața acoperită: 4000 mp



24

cază ahcua ă cu ş faţaac ş pu paba faţă ahc-ua aţaă pu ă ş auă

sisteme de învelitori

Învelitorile, aţadele şi sistemul complet de jgheaburi şi burlane din tablă de titan-zinc RHEINZINK® sunt cunoscute şi apreciatepe plan internaţional atât pentru înalta lor calitate şi durabilitate, cât şi pentru soluţiile tehnice aplicate ce crează valori estetice.

În spatele acestui aspect se aă aptul că RHEINZINK® este mult mai mult decât un material de construcţie cu calităţi excelente – în realitate este un sistem care presupune o cultură nouă de a construi, un sistem care cu fecare element serveşte la punerea înoperă la un înalt nivel calitativ a proiectelor, la placări de aţade şi la învelitori.



25

RHEINZINK este un material pentru mai multegenerații. Un acoperiș deasupra capului, desigur, ne pro-

tejază de vânt și de capriciile vremii, dar elementele și

orma sa spun mult despre personalitatea proprietarului.

Armonizarea perectă cu arhitectura modernă sau cu cea

tradiţională completată de eectele vizuale rezultate ga-

rantează succesul proiectelor care se doresc a f de mare

impact și de fneţe deosebită. Funcționaliatea și estetica

sunt garantate de o învelitoare RHEINZINK pentru zeci de

ani ără nici o întreținere periodică.

Made in Germany. Fabricate în Germania, materialeleRHEINZINK se asortează perect din punct de vedere arhi-

tectural la toate celelalte materiale de construcţii și se îmbină

armonios cu toate materiale naturale (sticlă, cărămidă, granit,

piatră) atât pentru construcţiile noi, cât și pentru renovări.

Natural în întregime. Naturaleţea supraeţelor nobile ce nu

necesită vopsire, determină o imagine aristocratică evidentă

– RHEINZINK „natural“– supraaţă lucioasă a zincului masiv

natural care se va patina în decursul timpului și RHEINZINK

„anticpro“ – supraaţă naturală prepatinată din producţie dis-ponibilă în nuanţe de gri-albăstrui sau gri-graft.

Ecologic. Numele de marcă RHEINZINK® este garanţia

unui înalt nivel de calitate, clădită pe experienţa une

frme internaţionale care, cu o vechime de mai mult de

patru decenii, produce un material ce satisace și cele

mai exigente cerinţe calitative și ecologice, proprietăţile

materialului find deosebite, produsele obţinute ocrotind

natura, find în proporţie de 100% reciclabile.

Versatilitate. Cu o linie estetică fnă, sistemele ălţuite cualţ vertical dublu sau alţ vertical în unghi drept sau siste

mele cu solzi sunt doar o parte din oerta RHEINZINK ce

asigură un aspect particular pentru acoperișuri de orice

geometrie și care ne creează impresia că învelitoarea – co

roana clădirii – ascunde multe secrete. Placările de aţade

cu orme complexe își găsesc rapid soluţii tehnice ce sun

asigurate de versatilitatea materialului în combinaţie cu

detalii de proiectare de specialitate.



Sfatul arhitectului

26

L a o privire simplistă și rapidă,

din punctul de vedere al clientu-

lui de arhitectură obișnuit, stilisticaarhitecturală contemporană pare a

f împărțită astăzi în două direcții:

o direcție modernă , identifcată de

limbajul comun prin construcțiile

cubice , cu terasă, și a doua direcție,

clasică , identifcată tot de gustul

comun prin clădirile cu acoperire în

șarpantă. Bineînțeles, atunci când

identifcarea este ăcută asupra ar-

hitecturii rezidențiale, a vilelor și a

locuințelor, acest mod de gândireeste oarte pregnant și categoric:

locuințele în terasă sunt ca blocuri-

le, sau, locuințele în terasă, moderne,

sunt prea de fțe și se vor demoda

oarte repede; în schimb, locuințele

cu șarpantă sunt mai valoroase f-

indcă sunt „tradiționale” findcă „apa

curge când plouă și nu stă” , sau find-

că „seamănă casei bunicii”.

În realitate, o locuință cu

șarpantă este la el de modernăca și una cu terasă. Desigur, unasemenea exemplu are o acoperi-re ce dieră oarte mult de modulcomun în care se ac la noi astăzișarpantele – și întreg obiectulde arhitectură. Pentru început

vrem să specifcăm: moderni-

tatea nu ține de modul de aco-

perire, ci de modul în care este

gândit obiectul de arhitectură

ca întreg, de la spațiu, la volum

și până la ultimul detaliu.

Despre modul în care arhitec-tura în șarpantă poate f realizatăîn cel mai modern spirit posibil

vom vorbi în alt articol. Acum amdori să acem câteva specifcațiiobișnuite cu privire la acoperireaîn terasă. Acestea reies destul dedes din discuțiile dintre arhitecțiși clienți.

1. Acoperirea în terasă nu estesinonimă cu planul orizontal.

În realitate, o acoperire în terasăbine ăcută are o înclinație dată deșapă de cel puțin 3%, astel încâtapele meteorice să se poată scur-ge ără probleme. În cazul zăpezii,pe timp de iarnă, există soluții

nu oarte scumpe de încălzire aplăcii, astel încât zăpada să nu

înghețe și să nu stagneze.2. Acoperirea în terasă necesită

o punere în operă oarte atentă,

cu respectarea tuturor straturilorce acoperă placa de beton la exte-rior. Zonele netratate corespun-zător pot genera în timp problemeoarte grave, cele mai uzuale findinfltrațiile.3. Acoperirea în terasă a apărut

ca urmare a unei uncționalități

necesare într-un context ur-ban accentuat. Atunci când aiun teren destul de mic în orașși, respectând indicii urbanistici,îl ocupi cu construcția la ma-xim, cel mai inteligent lucru esterecâștigarea grădinii, a spațiului

verde anulat de construcție. În

Arh. Emil ivnEscu – vepreședte OAR Breșt; coar Aae de Arhtetră Breșt

Rampa interioara ce leagă interiorul deterasele vilei

Vila Savoye, un icon al arhitecturii moderne

Dp p î :

Între funcțiune,moDă și necesitate F o t o : A l e x a n d r u C r i ș a n



27

acest caz, terasa devine prilejul

realizării unor grădini suspendatespectaculoase.4. Acoperirea în terasă nu este

o invenție a modernității. Dincontra, locuințele în terasă suntunele dintre cele mai vechi ormede acoperire, find des întâlniteîn special în Orient. Într-adevăr,

arhitectura modernismului Oc-

cidental (începutul secolului XX)a impus pe scena arhitecturiimondiale acest tip de acoperireca urmare a unor deziderate sti-listice și uncționale enumerateaici. Moderniștii concepeau vile-le-terasă cu acoperiri pe care seputeau ace băi de soare sau se

puteau amenaja grădini în mij-

locul unor orașe oarte denseMai târziu, aceste caracteristicuncționale au ost înlocuite decele specifc stilistice, ajungându-se ca astăzi acest tip de acoperiresă fe prost înțeles ca un simpluact ormal ce generează automatun anumit stil de arhitectură.

Ce am dori să se înțeleagă din

acest scurt articol este că tera-sa nu generează în mod automatun stil anume, iar alegerea uneastel de acoperiri oeră obiectu-lui de arhitectură acilități pe caresimpla șarpantă nu le poate oeriAcestea se reeră atât la înățișarela design, cât și la uncțiune.

Imagine acoperire/ terasăImagine acoperire în terasă



tehnologii de top

28

Ctt, uu, ttt, uttu cu Tegola v ttccttc c v v.Iată un acoperiș cu adevărat deosebit, rezistent ladiferențe mari de temperatură, nealterabil în timp,fonoizolant, ușor și în același timp stabil, fără pro-bleme speciale la montaj, fără a necesita întreținere

– acesta este acoperișul TEGOLA. Disponibil în 12modele și 58 de culori, permite o inserare cromaticăperfectă a acoperișului în orice context ambiental.

UTilizaT CU sUCCes penTrUaCoperișUrile de oriCe formăOric proict pot f rizt cu ușurință în mximă

sigurnță.

CUloare rezisTenTă în TimpGrnu d bzt nu bsorb p și d c nu s dt-

riorză. Coorr grnuor s c printr-un procs d

crmizr o tmprtură d pst 600ºC. Pigmnții

norgnici utiizți coorr sunt rzistnți rdiții

UV și tmprturi înt.

Un prodUs penTrU oriCe CondițiiClimaTiCe• rezistă la ger (testat la -70ºC)• rezistă la căldură (testat la +90ºC)• rezistă la impactul grindinii• nu este afectat de poluare ambientală• rezistă la variații de temperatură• rezistă la ploi puternice

totul într-un acoperiș

»Avantaje față de alte sisteme de acoperiș:• învelitoarea TeGOla st ormtă din mici mnt cbsorb ușor mișcări structurii• este o învelitoare discontinuă, permițând acoperișului să respire.• silențiozitate în cazul ploii și vântului• un sistem de acoperiș prin excelență ușor• nu creează condens• nu ruginește



29

lini MticăGrnți uni cități xcpțin st dtă

d strturi mutip (5 su 8 strturi) c cm-pun șindri bitumins cu prtcți mti-că TeGola: i d cupru su titn-zinc pntrurzistnță și rumusț rxr mtic, bitumTia-juana HP pntru mi bună imprmbiiz-r, 2 strturi d fbră d stică și un cmpund ușr,pntru sprir rzistnți mcnic și stbiitățiidimnsin, cr s dugă încă un strt d bi-tum Tia-juana xidt și un fm d piprpină.

lini CsicăGrnți „strtifctă” TeGola r bză str-

turi mutip c cmpun șindri bituminsTeGola – nisip siicnic, bitum Tia Juana pntru bună imprmbiizr, fbră d stică d mrgrmj primprgntă, pntru sprir rzistnțimcnic și stbiității dimnsin și, în fn, gr-nu crt printr-un prcs crmic tmp-rturi înt, utiizând pigmnți nrgnici, c g-rntză stbiitt crmtică bsută în timp șiprtjză substrturi d rz utrvit.

înTreținere minimă• acoperișul TeGOla st pdonbi• este ușor de vericat• dispune de o bună aderență

• rezistent la acțiunea oricăror agenți atmosferici

ambalaj praCTiC• un palet conține 159 m2 de învelitoare• manipulare ușoară, fără deterioarea șindrilei• ușor de transportat și depozitat• ușor de transportat pe acoperiș

Tegosolar – energie inTegraTă în aCoperișNoua tehnologie de celule fotovoltaice se integreazăprct în coprișuri TeGOla.Este un sistem exibil, permițând o instalare ușoară șigarantând libertatea de proiectare.Este aplicabil în lucrări cu înclinație de la 5 la 60 grade,r o cpcitt ridictă d producți nrgii chir și

în condiții de orientare sau inclinație nefavorabile, pre-cum pereți în plan vertical sau acoperișuri plane.

UTilizabil pe o plajă largă de panTe

Pietre naturale

60º 50º

18º

30º

Olane Țigle Ceramice

50º90º

18º 15º

Țigle de beton Tegola Canadese

sisTem de aCoperiș UșorPermite reduceri semnicative la dimensionarea structu-

rii portnt.

3tone

18tone

21tone

24tone

30tone

bituminoasăTegola

țiglăceramică

țiglăde beton

olane piatrănaturală

Greutăți comparative pentru diverse sisteme de acoperișla o învelitoare de 300 mp.

Comparație între pantele utilizatede diverse sisteme de acoperiș.



Acoperișuri istorice

30

A rhitectura tradițională românească arepuține repere importante în ceea ce

privește olosirea țiglei ceramice, de-a lungulsecolelor ind preerate alte materiale pen-tru învelitori, în special lemnul, unde putemspune că am avut o reprezentare importan-

tă. Argila era arsă pentru cărămizi sau olărit,dar pentru acoperiș era preerată șindrila,mai ușor de obținut și de înlocuit. Au maiost olosite paiele sau stuul, în uncție dezonă, materiale perisabile și ușor infama-bile, dar acest aspect era considerat maipuțin important în aara aglomerărilor ur-bane. Dezvoltarea orașelor a impus în timpadoptarea țiglei ceramice, sub infuența et-niilor cu care românii au coabitat sau s-au

Prin intermediul ma-ghiarilor și mai ales alsașilor veniți în sudul șnord-estul Transilvani începând cu secolul alXII-lea, au fost aduse pteritoriul actualei Romși tehnicile de construoccidentale.

învecinat, ulterior extinzându-se și cătrezonele rurale adiacente. Iată de ce țigla ce-ramică a intrat în uzanță mai ales în zone caTransilvania, Banat sau Dobrogea, iar odatăadoptată, aceasta a devenit un material deconstrucție important, dovadă a trăiniciei și

un pas înainte în știința de a construi.

O istorie de mii de aniTotuși, contactul cu acest material este cu

siguranță mai vechi, deoarece țigla ceramicăeuropeană provine din bazinul mediterane-ean (n-o luăm în calcul pe cea din ExtremulOrient, unde chinezii excelează de mii deani). În mileniul al treilea î. Hr., grecii, mice-

Țigla ceramică –ă ahnă



31

nienii dețineau știința arderii argilei pentrua obține acest material dur, impermeabil șideosebit de rezistent în timp. Templele lui

Apolo și Poseidon din secolul al VII-lea î. Hr.erau acoperite cu țiglă, iar tehnica a ajuns întot bazinul Mării Mediterane, mai cu seamăîn peninsula italică, unde a ost perecționatăși răspândită pe continent. Ruinele Pompeiu-lui ne dezvăluie modul în care erau constru-ite și învelite cu țiglă acoperișurile. Latinii îispuneau tegula, rancezii tuile, care a devenittile în engleză. La noi a ajuns, etimologic vor-bind, din sârbo-croatul cigla, deși arheologiidescoperă continuu urme ale olosirii ei în

Dacia romană. La Dinogeția, la vărsarea Si-retului în Dunăre, au ost găsite urmele unuicuptor de ars țiglă din perioada împăratuluiDioclețian (sec. III d. Hr.).

O necesitate citadinăEuropa secolului al XIV-lea avea încă

acoperișurile din paie, și orice mic incen-diu devenea o catastroă. Este momentul

În mileniul al treilea î. Hr.,grecii, micenienii dețineau

știința arderii argilei pen-tru a obține acest materialdur, impermeabil și deose-

bit de rezistent în timp.

în care Occidentul adoptă învelitoarea dințiglă arsă, produsă în mici ateliere înințateîn apropierea râurilor. Atunci au ost in-

ventate diversele orme, pe care le regăsimși azi în oerta generală: țigla rotundă (saumediteraneeană), cea plată (comună înspațiul german, Elveția și Europa Centrală)cea famandă (în ormă de „S“, specică zo-nei Mării Nordului și Angliei). Fiind vorbade aceleași materii prime și aceeași sursă deenergie (lemnul), au început să e produse încărămidării adaptate.

Prin intermediul maghiarilor și mai ales asașilor veniți în sudul și nord-estul Transil-

vaniei începând cu secolul al XII-lea, au osaduse pe teritoriul actualei Românii și tehni-cile de construcție occidentale. Țigla a ostolosită la început pentru clădirile impor-tante ale comunităților (biserici, orticații)apoi pentru cele rezidențiale. În scurt timpțigla a ost adoptată de celelalte etnii aleTransilvaniei. Astel, astăzi putem admirarumoasele orașe ardelene, cu case zidite dincărămidă și acoperite cu țiglă.



Acoperișuri istorice

32

O breaslă respectatăExistă în Ardeal acoperișuri de sute de ani,

sprijinind opiniile specialiștilor care credi-tează acest material mai mult decât se scriede regulă în documentația de garantare.

Însă cele mai multe învelitori ale Sibiului,Sighișoarei sau Brașovului nu au mai mult

de 100 de ani, deoarece au ost înlocuiteperiodic, iar prețul țiglei era mult mai bunîn perioada industrializării. Țiglele sunt îngeneral sub ormă de solzi (așa-numita Bi-berschwanz , specică sudului Germaniei) sau rectangulare, oarte puțin prolate pen-tru a acilita scurgerea apei din precipitații.Deseori, vedem pe verso anul abricării sauînsemnele producătorului, metodă de iden-ticare, dar și de aimă, întrucât țiglarii erauo breaslă respectată, atunci când scoteau

produse de calitate.Fixarea țiglelor se ăcea în cuie, pe asterea-

lă cu șipci. Șarpanta era din lemn, din grinzisolide care de cele mai multe ori depășeaunecesarul de rezistență. Spațiul de sub înveli-toare, deosebit de generos datorită dimensiu-nilor construcțiilor și pantei mari (peste 45°),devenea loc de depozitare pentru dieriteproduse, inclusiv alimentare. Fiind necesarăo ventilare, nu se impunea o etanșeizare prea

strictă. Materialul devenise atât de comun,încât nu mai era considerat un produs de lux,ind olosit inclusiv pentru acoperirea ane-xelor gospodăriilor – magazii, grajduri etc.

Adoptare deplinăAmalgamul de etnii din Dobrogea și co-

merțul intens au acilitat răspândirea țiglei șiîn acest teritoriu, cunoscută sub denumireade olane. Aici se vede specicul balcanic șimediteraneean al țiglei, orma amplu pro-lată și panta mult mai mică a acoperișului.Răspândirea ei este însă mult mai mică, pen-tru că Dobrogea a avut tot timpul o proble-mă a resurselor de lemn.

În secolele al XIX-lea și al XX-lea, țiglaceramică a devenit unul dintre cele mai

importante materiale pentru învelitori, -ind preerată de tot mai mulți români și dearhitecții autohtoni care au olosit-o ărărețineri în conturarea stilului neoromâ-nesc. Marile orașe ale țării au clădiri repre-zentative care etalează acoperișuri realizatecu țiglă ceramică, o dovadă a aptului că ro-mânii au adoptat acest material și îl consi-deră al lor.

Există în Ardealacoperișuri de sute deani, sprijinind opiniilespecialiștilor care credtează acest material mmult decât se scrie de

regulă în documentațide garantare.

Olane



Prezentare

34

Cine suntem Înfințată în 2010, Asociația Națională a Montatorilor deAcoperișuri din România a reușit să reprezinte interesele

membrilor și partenerilor săi pe plan intern și internaționalîncă din primul an de activitate, participând ca membrudeplin cu drept de vot la Congresul Internațional al IFD(și cu statut de observator la Campionatul Mondial altinerilor montatori de învelitori), evenimente organizatela Belast în noiembrie 2011. Mai mult, am primit propu-nerea de a organiza în România Campionatul Mondial șiCongresul IFD din 2014.

Alături de noi sunt 53 de societăți care au în porto-oliu exclusiv montajul sistemelor de acoperiș și care

împărtășesc crezul nostru: lucrări durabile, oerire degaranții, punerea în operă a materialelor de calitate de că-tre proesioniști. Pentru a putea să îndeplinească acest de-ziderat, ANMAR cooptează în Asociație exclusiv monta-torii care respectă integral cerințele de calitate și garanțiesolicitate de Asociație și de producătorul respectiv.

Bunele relații cu Facultatea de Arhitectură Ion Mincudin București ne dau posibilitatea susținerii de colocvii (șide a prezenta materiale și tehnologii noi), având în planși realizarea unui parteneriat cu Asociația Producătorilor

de Materiale de Construcții în vederea conceperii unui ca-dru legislativ adecvat și, nu în ultimul rând, editarea unuimanual pentru învelitori care să stea la baza școlarizărilormontatorilor noștrii.

Conștienți de importanța inormației, am încheiat par-teneriate media cu reviste de specialitate, ziare și posturiTV, pentru ca acum să benefciem de o revistă dedicată înexclusivitate domeniului în care ne propunem să excelăm:Mansarde și Acoperișuri.

ANMAR este membru IFDInternational Federation For Te Roofng rade

(Federația Internațională a Montatorilor de Acoperișuri)

ANMAR reprezintă interesele

membrilor și partenerilor săipe plan intern și internațional



35

Ce vă oferim? Promovare,Consultanță, exPertizăPrezența noastră la târgurile și expozițiile de peste an, în

vederea promovării partenerilor și membrilor ANMAR,a ost un succes, find tipărite și distribuite în acest scopaproximativ 12.000 de pliante. Între aceste evenimentemerită amintit târgul de materiale de construcții de la Bu-dapesta în cadrul căruia a avut loc concursul AcoperișulAnului, montajele demonstrative de la expozițiile Brașov,București, Tg. Mureș, Sibiu, Timișoara și Constanța, semi-narul de la Bran cu participarea domnilor Gordon Pennro-se (președinte IFD – Asociația Internațională a Montato-rilor de Acoperișuri), Horvath Sandor (VicepreședinteIFD), Detle Stauch (secretar general IFD), Dobos Jozse

(președintele Asociației maghiare) și Sandor Matyas, di-rectorul școlii de acoperișuri Vesprem.

www.anmar.com.ro

Totodată, membrii și partenerii noștrii sunt promovațpe prima pagină a site-ului ANMAR (cu posibilitatea deaccesare directă a paginii lor web), pe site find organizate

și dierite concursuri cu premii din partea producătorilorPrin rubrica de știri din site mediatizăm inormațiile deinteres general trimise de partenerii noștrii, același canaweb ajutându-ne în campaniile de conștientizare și edu-care respectiv în oerirea de asistență tehnică.

Last but not least, pentru a garanta un montajireproșabil, verifcăm toate lucrările eectuate de membriANMAR (lucrări pentru care au ost emise certifcări pen-tru instalarea produselor conorm specifcațiilor tehniceale producătorului).

»Creșterea calității lucrărilor se poate realizaprintr-un program comun al ANMAR,al producătorilor de renume și al arhitecților.

• Organizarea de seminarii în locații în care montatorii se potreuni periodic (măcar o dată pe an) în vederea prezentării

produselor noi, consolidării celor consacrate, sublinieriiimportanței calității lucrărilor și dezbaterii problemelorîntâmpinate de toate părțile implicate.

• Organizarea de cursuri de specializare cu montatorii cuexperiență, care să ridice problemele apărute în timpulmontajului și să oere soluții de rezolvare a lucrărilor cu gradmare de complexitate.

• Membrii ANMAR au obligația acordării de GARANȚII cătreclientul fnal, reclamațiile find monitorizate de Asociație.

• Membrii Asociației vor f verifcați periodic în activitatealor, find avute în vedere pregătirea personalului, logistica,dotarea tehnică, etc.

Între punctele esențiale ale acestuia identifcăm:



izolaii Profesionale

36

www.arcon.com.roS i S t e m e P r o f e S i o n a l e d e i z o l a ț i i

Î nfinţată în 1994 la Sântu Gheorghe, ARCON este unuldintre principalii producători și distribuitori de materia-

le de construcţii din România: membranele bituminoaseARCO și FESTA și gamele de polistiren expandat ARCO,

PINGUIN și ROTHERM constituind o soluție completă

pentru termo și hidroizolații.Cu o capacitate de producţie

de 20.000.000 mp de mem-

brane bituminoase anual ,ARCON este pe primul loc în-tre producătorii de hidroizolaţiidin Europa de Est. Membranelenoastre bituminoase aditivitatecu plastomeri elastomeri au pri-

mit recunoaștere internaţională sub brandul propriu ARCO ,find certifcate CE de INTRON Certifcatie Holland. Gama

de hidroizolatii include toate tipurile de membrane, dela undații până la acoperișuri, de la membranele termoa-dezive până la hidroizolațiile pentru poduri. Cele două liniiindividuale de producție ale abricii de polistiren produc înmedie 3500 mc zilnic , gama de polistiren expandat inclu-zând toate tipurile necesare aplicaţiilor în construcţii (plăciatipice, nut- eder sau polistiren de pantă).

Lista lucrărilor de reerinţă cu membranele ARCON dinRomânia este impresionantă, totalizând peste 80 milioanemp în cei 15 ani de utilizare – să menţionăm doar UzineleFORD Craiova (oste Daewoo) unde, după 15 ani de la pune-

rea în operă, membranele noastre aplicate pe 46 de hectarese comportă impecabil, trecând proba timpului în condiţiiledin România.

Începând din 2007, ARCON a devenit un jucător activ pepiata sistemelor de termo și hidroizolații, agrementând subbrandul ARCO sisteme complete de anvelopare a clădirilorca unic producător autohton de termo și hidroizolații.

suț cmptă ptu tmș hdț d ctt

»Avantajele sistemelor propuse de ARCON:

• Garanția unui polistiren expandat igniugat de calitate, cu

certifcat de conormitate european• Garanția unor membrane a căror calitate este recunoscută șipe plan internațional (exportăm în Austria, Germania, Unga-ria, Bulgaria și Grecia)• Prin utilizarea polistirenului expandat pentru trafc mediuîn locul celui extrudat, sistemul nostru permite reducereacosturilor de termoizolare cu peste 33%• Fixarea sistemului se ace utilizând un singur strat de mem-brană termoadezivă, sistemul având o oarte mare rezistențăla sucţiune• Nu este necesară fxarea mecanică, evitându-se străpungereaterasei și infltrările accidentale• Se elimină încărcarea suplimentară a structurii cu câteva sutede tone de șapă armată, aproximativ 120 kg/mp• Ușurinţa în aplicare și viteza de execuție duc la reducereatimpului de realizare al termohidroizolației de la câteva săp-tămâni în cazul sistemului clasic cu șapă la doar câteva zile încazul soluției ARCON• Sistemul termoizolant și polistirenul expandat sunt igniuga-te și dețin certifcări ce atestă încercarea la oc• Asigurăm asistență tehnică pe perioada lucrărilor și instruimgratuit aplicatorii sistemelor noastre

Sistemul termo-hidro ARCO

S sup

arCo tHermo ad V2

ePS 120 kP

arCo tHermo ad V2

elaSteCH 1000 Pa 4,5 kg



37



SiSteme de izolare

38

Î n orice apartament de bloc situat la ultimul etaj, ărășarpantă și nereabilitat termic, sunt resimțite aceste

probleme: căldura excesivă din timpul verii, consumulenergetic crescut pentru încălzire în sezonul rece, condensîn partea superioară a pereților și pe tavan, chiar inltrațiiprovenite de la apa de ploaie sau de la zăpadă. Metode-le de izolare, majoritatea de acum cel puțin 20 de ani, auost ietine – un strat hidroizolant peste placa de beton,acoperit în cel mai bun caz de un strat protector (pietriș,ceramică, conglomerate pe bază de ciment).

Reabilitările termice sunt în toi și este greu de spuscâtă importanță se acordă acestei zone a construcției, unadevărat „teatru de război” al ecienței energetice. Lupta

poate câștigată ără probleme, pentru că există pe piațăsuciente variante ale sistemelor de terase, care, pe lângăizolarea perectă, dau spațiului respectiv noi utilități; tera-sa de bloc poate trasormată în loc de relaxare sau chiarîntr-un mic paradis verde, în uncție de sistemul ales, denivelul de trac pe care îl suportă. Pentru aceasta, însă,trebuie spus că materialele și execuția trebuie să e asi-gurate de proesioniști. Izolarea terasei nu este o lucraresimplă și orice eroare anulează eectele așteptate, pentrucare a ost conceput sistemul.

Terasele de deasupra spațiilor locuite trebuiesă ofere protecție contra a doi factori meteo-rologici importanți: temperaturile excesive șiumiditatea. Au fost testate în timp tot felulde soluții, pentru ca în prezent să avem sis-

teme de izolare complexe, care să împiedicetransferul termic și cel de umezeală.Cu toată această complexitate, avem de luatîn calcul două tipuri importante de sisteme:clasice și inversate.

i s:

claSică su inverSată?



39

Varianta clasicăSistemele de terase moderne includ așadar o hidroizolațieși o termoizolație – dilema este succesiunea lor. Nu maipunem la socoteală adezivii, șapele și celelalte straturi in-termediare specice ecărui sistem, care trebuie să rezis-te la intemperii și pot avea un rol hidroizolant. Cel maiutilizat material pentru termoizolare este polistirenul, învariantă expandată sau extrudată. Mai rar, sunt olositediverse tipuri de vată minerală densă, capabilă să acă ață

solicitărilor mecanice. În sistem clasic (impropriu spus,pentru că polistirenul este olosit doar de câteva deceniiîn construcții, ca izolant termic), se urmărește ca hidroi-zolarea să se realizeze către exteriorul construcției, ime-diat sub supraața pedonabilă. Această hidroizolație pro-tejează de umezeală stratul termoizolant, afat dedesubt,și poate acoperită la rândul ei cu un material rezistentla trac (rocă, ceramică, diverse compozite, etc.). Sub po-listiren, unele sisteme includ o barieră de vapori, care săîmpiedice transerul de umiditate către termosistem. Tre-buie spus aici că apa este în general un actor important

de degradare și poate provoca în continuare pierderi decăldură. Ajunsă accidental în interiorul sistemului, ea con-tinuă să realizeze transerul termic, gheața având o con-ductivitate de 100 de ori mai mare decât aerul uscat.

Problema acestui sistem clasic este însă alta: integrita-tea stratului hidroizolant. Afată către exterior, supusăsolicitărilor mecanice, variațiilor mari de temperatură,radiațiilor UV și umidității, care la acel nivel sunt cele maimari în cadrul unei clădiri, hidroizolația se poate deterioramai rapid, oricât de perormantă ar .

Varianta inVersatăAstel s-a ajuns la sistemul de terasă inversată, care punehidroizolația sub termoizolație. Polistirenul expandat sauextrudat (există producători care au obținut perormanțedeosebite și la varianta expandată), afat de această datăcătre exterior, are în plus și rolul de a prelua solicitărileprovenite de la trac, respectiv agresivitatea intemperiilorNedorindu-se totuși ca apa să rămână în termosistem, sausă intre particule nedorite, peste polistiren se aplică dese

ori un strat de diuzie sau geotextil.Acest concept a permis realizarea de terase rezistente la

trac, chiar la cel auto, și așa-numitele „acoperișuri verzi”Rădăcinile plantelor, biosistemele care se ormează în sonu deteriorează polistirenul și nu ajung la hidroizolație.

În prezent, sunt olosite ambele sisteme, deși sistemuinversat câștigă tot mai mult teren, datorită câtorva

avantaje: durata de viață superioară, posibilitatea dea monta sistemul indierent de condițiile meteorolo-gice (după hidroizolare) și posibilitatea de a schim-

ba stratul fnal pedonabil ără teama de a deteriorahidroizolația. Unele companii au creat sisteme com-plexe, care îmbină ambele variante, cu straturi hidroizo-lante deasupra și dedesubtul termoizolației. Specialiștipot recomanda cea mai ecientă soluție, în uncție debugetul alocat.

Terasa inversatăTerasa clasică:

Barieră de vapori

Placă de beton

Termoizolație (polistiren)

Hidroizolație

Pietriș, dale

Terasa inversată:

Strat de difuzie

Termoizolație (polistiren)

Hidroizolație

Placă de beton

Iarbă



40



41



Montaje ratate

42

d vi

Stim că o imagine ace cât 1000 de cuvinte: pu-

tem doar spera ca benefciarii să nu se mai bu-

cure de atare… perormanțe. Ne dorim sincer

să nu mai avem ce publica în aceste pagini dedicate

montajelor ratate. Până atunci, suntem aici pentru

a va ajuta cu orice ne stă în putință ca asemenea

situații să devină istorie, chiar una amuzantă.

Un aspect capital deopotrivă pentru producător, ar-hitect și benefciar constă în montarea corectă a sis-

temelor de învelitori. Nu e un secret că, în cazul unui

eșec, prima reacție a clientului este să dea vina pe

material. De cele mai multe ori însă, responsabilitatea

problemelor grevează asupra montatorului – aducem

dovada publicând otografile unor sisteme puse în

operă cel puțin îndoielnic.

Desigur, implicarea meșterilor buni la toate în lu-

crări care le depășesc nepermis competența e repro-

babilă. Ei însă ar rămâne de-a pururi inocenți dacă –

și aici trebuie pus degetul pe rană – clientul fnal nu

le-ar da credit atât de ușor.

Cu toții am ost, măcar o dată, benefciarii unor lu-

crări de construcții. Ne e amiliară deci dorința de a



43

la adevărații proesioniști pentru a putea locui în casă

Paginile de ață își propun să transmită benefciari-

lor că un lucru ietin inițial e întotdeauna (mult) mai

scump la fnal și că aparența unui preț imbatabil e du-

blată de compromisuri calitative imposibil de evaluat

obține un preț mai bun, stresul alegerii executantului

și presiunea de a vedea lucrarea terminată. Desigur,

am auzit/văzut/criticat execuții deectuoase, dar am

sperat că „nouă nu o să ni se întâmple” . Apoi, văzând

dezastrele produse pe banii și nervii noștrii, am apelat

» Între principalele cauze care conduc la erori majore

de execuție se numără următoarele:• Beneciarul nu primește consilierea necesară în privința importantei montajului corect

• Beneciarul alege un montaj ieftin neconștientizând de fapt că la nal costurile lui sunt mai mari

• Clientul nu deține competența tehnică necesară alegerii unui sistem. Raportându-ne la învelitori, de cele maimulte ori limitele acestuia se opresc la forma și culoarea acoperișului

• Lipsa unui arhitect și a dirigintelui de șantier care să controleze calitatea lucrărilor

• Existența pe piață a „montatorilor” apăruți peste noapte. De regulă proveniți din agricultori de ocazie, aceștia nuau nicio cunoștință despre ce înseamnă un sistem de învelitori, lipsindu-le complet și dorința de a se perfecționa

• Tolerarea montatorilor care nu își asumă responsabilitatea lucrărilor executate și nu acordă garanții

• Abundența rmelor de montaj care nu au pregătirea necesară nici din punct de vedere tehnic, nici din punct devedere logistic



44



45



Ferestre de mansard

46

La început a fost lucarnaSe poate spune că mansardarea a ost

posibilă datorită erestrelor, a lucarnelor înprimă instanță, pentru că altel zona de subacoperiș nu ar ost utilizabilă – cine ar acceptat să locuiască într-un spațiu închis,ără lumină, ără posibilitatea de împrospă-

tare a aerului? Ideea convertirii spațiului desub acoperiș în locuință a apărut prin seco-lul al XVII-lea, devenind cunoscută datori-tă arhitectului rancez François Mansart,care a utilizat această metodă pe scară largă.Fiu de tâmplar, școlit inițial în prelucrareapietrei și sculptură, acesta a devenit celebruca arhitect în timpul domniei lui Henric alIV-lea, castelul Maisons construit de el indconsiderat prima clădire neoclasică. Culmea

Ideea convertirii spațiude sub acoperiș în locua apărut prin secolul aXVII-lea, devenind cuncută datorită arhitectufrancez Francois Manscare a utilizat această

metodă pe scară largă

ironiei este că Mansart a ost cunoscut prinperecționismul său exagerat, prin aptul cănu avea nicio reținere să demoleze o clădirepe care o considera nereușită și s-o ia de lacap, apt care îi înspăimânta pe beneciari.Este greu de spus ce ar ăcut Mansart cuamenajarea nereușită a unui pod... Totuși,

Lui

de la u l timu l e ta j



47

succesul mansardării se pare că a venit maidegrabă din rațiuni scale. Într-o epocă încare impozitele se plăteau în uncție de nu-mărul de erestre existente sub acoperiș,rancezii au găsit această modalitate de a-șiextinde spațiul locuibil ără a plăti taxe!

Inițial, cadrele lucarnelor erau realizatedin lemn netratat, apt oarecum obișnuitla acea vreme, ceea ce însemna o durată de

viață destul de scurtă. Ulterior, au ost gân-dite variante din metal, ceva mai rezisten-

te, ceea ce a ăcut ca în secolul al XVIII-leamansarda să devină un element curent deconstrucție și arhitectură, mai cu seamă laoraș. Ferestrele au devenit uneori uși în ade-

văratul sens al cuvântului, cu mici balcoa-

ne sau terase în toată regula. Modelul a ostexportat în toată Europa datorită infuențepe care a avut-o arhitectura ranceză în aceaepocă. Arhitectură care s-a transormat da-torită unei simple erestre.

Apariția luminatoarelorÎn acest timp, pe celălalt mal al Canalulu

Mânecii, oamenii cu stare țineau să-și lumi-neze spațiul de sub acoperiș prin ceea ce nu-meau roof lanterns, mici intervenții la nivelu

acoperișului, din lemn și sticlă, arătând decele mai multe ori ca un mini-acoperiș. Acestea sunt precursoarele luminatoarelor de aziAtunci iluminarea interioarelor pe timp denoapte se ăcea destul de rudimentar încăolosind lumânări sau elinare, motiv pentrucare orice plus de lumină din exterior erabine-venită. Sticla ind încă oarte scumpăeste de înțeles de ce numai cei bogați puteauapela la această metodă. Totuși, în epocilegeorgiană și victoriană, tot mai multe case au

putut avea un plus de lumină în hol, bucătă-rie sau în casa scării, precum și în ceea ce estecunoscut și acum ca grădină de iarnă sauoranjerie. Singura problemă consta în pier-derile de căldură, care creșteau proporționacu supraața vitrată. Metoda a ost prelua-tă și în clădirile publice, hoteluri, bibliotecși primării, culminând în acea perioadă cuclădirea Crystal Palace, unde a ost găzduitămarea expoziție din 1851.

Ferestrele au devenituneori uși în adevăratul

sens al cuvântului, cumici balcoane sau tera-

se în toată regula.



mansarde

48

Tranzitul spre mansarda modernăÎn ultimele două secole, iluminarea natu-

rală prin acoperiș a ost dorită și obținută nudoar în camerele de locuit, ci și în spații co-

mune, mai ales în casa scării. Insulele MariiBritanii și apoi țările nordice, unde este ne-

voie de lumină, au excelat în îmbunătățireaacestor amenajări. Lucarnele și luminatoareleau conlucrat la menținerea în locuințe a lu-minii de naturale o cât mai mare parte din zi.Din păcate, erau disponibile cu o singură oaiede sticlă, ceea ce le-a ăcut ineciente termic.În plus, lipsa unei etanșeizări bune a lumina-

toarelor avea ca rezultat scurgeri ale apei dinprecipitații. În sezonul rece, încăperile astelluminate deveneau inospitaliere, răcoroaseși umede; din acest motiv, luminatoarele și-au păstrat multă vreme dimensiunile reduse.

Noile materiale și accesul tot mai simplucătre ele au adus erestrele de mansardă în

varianta modernă pe care o cunoaștem. În adoua jumătate a secolului trecut, materialeleizolante perormante și sticla de calitate tot

mai bună au permis nașterea erestrelor demansardă. Datorită acestora, ereastra putea încastrată direct în câmpul acoperișului,ără grija pierderilor de energie prin sistemelecompuse din 2 sau 3 oi de sticlă. Același lu-cru s-a întâmplat și cu luminatoarele, care auputut etanșeizate și lărgite ca dimensiuni.Au apărut așa-numitele tuneluri de lumină,care aduc lumina de la o cupolă din acoperiș,prin refexie, acolo unde este necesară.

Ploaia și zăpada rămaspe acoperiș nu mai contituie o problemă, chiași pentru acoperișurilecu pantă mică. Scurge-rea apei este asiguratăchiar dacă fereastraeste montată la niveluacoperișului.

Ferestrele de mansardă au ost integrateîn orice tip de acoperiș, de inspirație retrosau modernă. Poziția oblică permite intra-rea unei cantități mai mari de lumină decâtîn cazul unei erestre de lucarnă. Rameleau putut obținute din lemn, PVC sau alu-miniu. Ploaia și zăpada rămasă pe acoperișnu mai constituie o problemă, chiar și pen-tru acoperișurile cu pantă mică. Scurgereaapei este asigurată chiar dacă ereastra este

montată la nivelul acoperișului. Dimensiu-nile mari permit chiar obținerea unei pa-norame, atunci când marginea de jos a e-restrei nu depășește înălțimea de 90 cm dela podea.

Spațiul de locuit de sub acoperiș a devenitprietenos, luminos, iar mansardarea – ceamai bună metodă de a obține supraață utilăsuplimentară în locuință.

F t : F A k r o



4949

Cptr fcită miii: pl

și iio flo ădoiă poziții oblic, o fă ăluiză ul i bi o că câ o f-ă obișuiă, viclă. Î plu, xiă câv gulic îi îbuăățc pfoțl, iif poziți fță pucl cil și oip.

Regula nR. 5Vizibilitatea optimă către exterior și existența unu

mâner impun o înălțime a marginii de jos a eres-trei de maximum 140 cm. Aceasta poate coborî până

la 85-90 cm, dacă sub ereastră este loc sufcient pen-

tru un calorier (recomandabil), iar izolația este corect

aplicată. Pentru etajele situate la mai puţin de 25 m

deasupra solului, distanţa de la marginea inerioară a

erestrei până la pardoseală trebuie să fe de cel puţin

85 cm. La etajele situate la o înălţime mai mare de 25 m

deasupra solului, această distanţă nu poate f mai mică

de 110 cm.

Regula nR. 4O ereastră montată la înălţime mai mare înseamnămai multă lumină în încăpere (conorm DIN 5034-1

pct. 4.2.2, marginea superioară a supraeţei vitrate tre-

buie să fe la cel puţin 220 cm deasupra pardoselii)

Depășirea acestei înălțimi nu este recomandată atunccând manevrarea erestrei, a sistemelor de închidere/

poziționare, devine difcilă. De asemenea, atunci când

sunt prevăzute ante sau clapete de ventilație, acestea

trebuie să fe la o înălțime de cel puțin 200 cm deasupra

pardoselii (ne spun instrucţiunile Institutului de Tehno

logie în Construcţii nr 343/96).

Regula nR. 1

Sunt de preerat mai multe erestre, de dimensiunimai mici, amplasate în locuri dierite, decât o singură

ereastră de dimensiuni mari; astel, se asigură o distri-

buire uniormă a luminii.

Regula nR. 3Pentru a avea lumină sufcientă, supraaţa vitratătrebuie să reprezinte cel puţin 10% din supraaţacamerei, indierent că erestrele sunt montate indi-

vidual (departajate) sau în blocuri; în spațiile care ne-

cesită acest lucru (camere de zi), se poate ajunge ără

probleme la un procent de 20%, dacă erestrele de

mansardă sunt efciente energetic.

Regula nR. 2 Înălțimea erestrei să fe invers proporțională cupanta acoperișului; deci, acoperișurile cu panta mică

au nevoie de o ereastră mai înaltă.



Tehnologii de Top

50

SiCeRAM: raț,

rzsță, vara

TERRA ROSA: Țiglele din această gamă au culoarea naturală a ar-

gilei – roșcată. Argila din care sunt fabricate țiglele este adusă dela Bodoc, de lângă Sfântu-Gheorghe, caracterizându-se printr-orezistență deosebită la ciclurile de îngheț-dezgheț, fapt care nepermite acordarea unei garanții de 40 de ani pentru toate gameleși modelele.

SMALTO: Gama se adresează celor care prefera țigla colorată –glazurată sau angobată – și cuprinde două modele de țigle care sevor regăsi în două variante de culoare, țiglele BALTICA și FRAN-CIA. Variantele de culoare sunt:

• Maro-închis• Maro-roșcat

O gamă mai variată de culori este disponibilă doar la cerere.

TERRA ANTIQUA: iată o gamă ce se adresează exclusiv ce-

lor care preferă aspectul rustic al acoperișului de țiglă ce-ramică, obținut în mod normal în decursul timpului.Modelele de țiglă care se antichizează în mod curent sunt BALTI-CA și FRANCIA, dar, la cerere, se pot antichiza oricare din celelal-te modele existente în gama de fabricație.

Ța cramcă s ua c ma vc ur îvr cuscu. p âă zrasc, a rbu să sasfacă ș xțrfrar a uraba, rzsță ș rcța fc. Ța cramcă acuaă s u rzua araț ș a r , î aă măsură.SICERAM rscă rața ș mzază

- ast, bț caaa csară ș îșasură amă varaă rus.



51

Un ACopERIș CoRESpUnzătoRRESpECtă URMătoARElE CERInțE:• Panta în limitele specifcate pentru fecare tip de în-velitoare. Dcă nfoă m mnm dm, dc

pd nț.• Învelitoarea trebuie să fe ventilată, pentru a puteapermite eliminarea vaporilor de apă. Dn c mov,

copș c ă v mon obo ș o șpcă

ondnă c dmnn d 48x48 mm, c că

n o d pmnn în ă ș învo. Pn-

fc cc ș mn c ă

p d , mon mnm 1 bc/10mp, o pă

pând- în do ând d șnă, că

dpă mc în do ând d b comă. N-

pc c cnț dc pd nț.

• Elementele de lateral și de coamă se vor prinde obli-gatoriu în cuie, în on c nbo m -

comndă pnd n nm câ m m d ț.

• Pentru a evita căderea bruscă și în cantitate mare azăpezii, apt ce poate duce la degradarea jgheaburilorde scurgere a apei, se recomandă olosirea parazăpezi-lor, mon d ă în do ș p ând d

șnă, în -. Nmă d păp bș

în fncț d pn ș dmnn copș, pcv

în fncț d cn d ăpdă c cd în mp n.

• Pentru a preîntâmpina înfltrațiile de apă prin gaura de cui, în cazul țiglelor care nu necesită prinde-rea în acest mod, țigla Siceram este perorată doar înproporție de circa 80%. O b c (dm

mxm 1,5 mm) c cocn po dc dd

pță ț ș dn c mov comndăm pcc

n pfoț comp d 2-2,5 mm c mșn d

ă, în d c xnă, mând c dpă c ă bă c copnăo.

• Majoritatea țiglelor SICERAM au sprijin, respectiv îmbinare, atât în partea superioară, pe șipci, cât și pepartea inerioară, pe rândul următor de țigle. C

m, doă ăț pcc pod, în c

țo Marsilia, POrtugheza, BaltiCa, FraNCia

ș CarPathia cnă do o pnd pmă.

» Sfatul SiceramEste foarte important ca învelitoarea să permită migrațianaturală a vaporilor de apă din interiorul spre exteriorul

clădirii, fără ca aceștia să condenseze, provocând daunestructurii acoperișului sau tavanului.



știri

52

D

incolo de atenția acordată carac-

terului nepoluant al producțieiși exploatării acoperișurilor (utilizareaecientă a energiei de abricație, emi-sia redusă de substanțe volatile toxice,olosirea de materiale reciclabile etc.),marii producători de învelitori suntpreocupați de montarea suplimen-tară și chiar integrarea în acoperiș apanourilor solare termice și otovolta-ice. Cele două modalități de utilizare aenergiei solare ac subiectul unor cer-

cetări ample, pe care marii urnizoride învelitori și sisteme pentru acoperișsunt tot mai pregătiți să le oere directclientului, prin parteneriate cu pro-ducătorii specializați în utilizarea deenergii regenerabile.

Totuși, prețurile acestor sistemesunt încă mari, implementarea lorneind încă justicabilă economic.

În țări ca Germania, Italia, Spania sauGrecia, cei care investesc în panouri

otovoltaice (inclusiv modulele oe-rite de urnizorii de acoperișuri) suntsusținuți nanciar de stat, în dieriteproporții. În România, acest lucru nueste posibil deocamdată, însă existășanse reale de subvenționare pentrupanourile solare termice în cadrulprogramului „Casa Verde”.

Baza legislativă este Programul pri-vind instalarea sistemelor de încălzirecare utilizează energie regenerabilă , de-

numit popular „Casa Verde”. În 2010,au ost depuse peste 18.000 de cereripentru susținerea nanciară neram-bursabilă a acestor sisteme, care includpanourile solare, pompe de căldură șicazane cu peleți. Panourile solare aureprezentat 90% din solicitări, valoareamaximă a subvenției ind de 6.000 lei.

Sprijinul nanciar poate solicitat deorice persoană zică având domicilul în

România, proprietar sau coproprietaral imobilului. Sunt acoperite toate chel-tuielile, respectiv instalațiile și monta-

jul, inclusiv TVA-ul. Pentru aprobareadosarului, trebuie aleasă o oertă de

la un urnizor de produse, apoi se depune dosarul la reprezentantul localal Administrației Fondului pentruMediu. După ce aprobările sunt pu-blicate pe site-ul instituției, se poateachiziționa și monta sistemul; ulterior,actele sunt depuse la AFM și se recupe-rează suma aprobată.

Ultima sesiune de aprobare a dosa-relor s-a desășurat în vara acestui an,dosarele ind depuse până la 15 iulie.

După această dată, s-a ăcut o redistri-buire a ondurilor, de la județele maipuțin interesate de subvenții către celecare au avut mai multe dosare depuse.

Mai multe inormații despre pro-gramul „Casa Verde” puteți găsi pesite-ul Administrației Fondului pentruMediu: http://www.am.ro și pe celal Ministerului Mediului și Pădurilor:www.mmediu.ro.

Eneriie soare. Proramu Casa Verde



53

Î

ncălzirea prin metode eciente

energetic reprezintă cel mai marepotențial de economisire în locuințeleprivate, contribuind în mod semnica-tiv și la protejarea resurselor naturaleși a mediului. Oerind soluții optimeși respectând cele mai înalte standar-de de calitate, producătorii de mate-riale de construcții trebuie să asigurecondițiile unui cămin sigur și conorta-bil, acilitând astel o atmoseră de bu-năstare și, în același timp, minimizând

costurile și consumul de resurse.Schiedel privește acest lucru ca pe

o provocare și ca un element cheie înstrategia sa de dezvoltare sustenabilă.

Provocările impunangajament

Eciența energetică reprezintă unadintre preocupările cele mai impor-tante ale zilelor noastre. Problemelelocale, regionale și globale de mediu nu

mai pot ignorate. Creșterea dramati-că a emisiilor de gaze cu eect de serăamenință grav echilibrul bioserei noas-tre prin pierderea diversității genetice,

prin eroziunea solului și deșerticare,

prin poluarea oceanelor și prin restrân-gerea resurselor de apă dulce.

Pentru a permite generațiilor vii-toare să se bucure de natură, compa-niile trebuie, în primul rând, să evitepierderile de energie prin dezvoltareaunor soluții inteligente și prin redu-cerea emisiilor de CO

2. În calitatea sa

de lider de piață, Schiedel și-a asumatangajamentul de a ace ață acesteiprovocări. Cu ocazia summitului ONU

pentru climă de la Copenhaga din anul2009, în cadrul Expoziţiei Bright Green ,Schiedel , singurul expozant din do-meniul sistemelor de coșuri de um, adezvăluit, unui public expert, tehno-logiile eciente energetic în care își aubaza produsele sale și și-a anunţat an-gajamentul de a se dezvolta sustenabil.

Contribuție la protecțiamediului

Schiedel joacă un rol-cheie în do-meniul ecienţei energetice, creând,prin produsele sale, premizele dezvol-tării unor sisteme de încălzire peror-

mante. „Coşurile de um şi sistemele deventilaţie inovative, produse de frmanoastră, sunt instalate în clădiri bene-

fciind de izolaţie termică optimă” , ar-mă Mario Wallner, CEO Schiedel AG

„În contextul numeroaselor proiecteiniţiate de grup, pe tema tehnicilor deconstrucţie efciente energetic, com-

pania se implică activ în trei domeni– sisteme de coşuri de um, sisteme deventilaţie şi şeminee. Renovările şi clă-dirile construite în contextul efcienţeenergetice, reprezintă arii cu potenţiaimportant de dezvoltare pentru grupuSchiedel.” Urmând această misiuneSchiedel se ridică la nivelul provocări

lor zilelor noastre și oeră dovada, prinprodusele sale, că un echilbru întreeconomie și ecologie este nu numaviabil, ci și realist.

Fereastră de mansardă cadou a cumpărareasistemeor de înveitori de a Ruukki** Promoţia este valabilă în perioada 15 Septembrie – 30 Octombrie 2011, prin reţeaua de distribuitori Ruukki.

Ruukki România anunţă lansareaunei campanii promoţionale

“Ia-ţi acoperiş cu vedere la soare” , careconstă în oerirea gratuită a unei e-restre de mansardă Fakro , la ecaresistem complet de acoperiș din mo-delele Adamante, Monterrey, Finnera,Vintage, Classic sau Classic Premium.Pentru această campanie Ruukki România a ales să oere cumparatorului

in mod gratuit modelul Fakro FTS-Vde ereastră de mansardă, având di-mensiunele 66x118cm.

Comanda de sistem de acoperiștrebuie să includă prolul, coama se-mirotundă în cazul tablei tip ţiglă saucoama dreaptă pentru tabla ălţuită,accesoriile de închidere, olia anticon-dens, șuruburile de xare, precum șielementele de sistem pluvial. Ruukki

România își propune ca prin aceastăcampanie să promoveze achiziţiona-rea unor sisteme integrate de acope-riș, în care elementele componentesă corespundă, să uncţioneze și nu înultimul rând să arate ca un tot unitarInormaţii despre campanie pot re-găsite atât la punctele de vânzare alepartenerilor, cât și în mediul online lawww.ruukkiacoperis.ro.

Sustenabilitate

Efcienţăenergetică

Ecologie

Către un viitor efcient eneretic



54

Energia solară este un domeniu carepromite noi oportunități atât pen-

tru investitorii români cât și pentru ceistrăini. Drept urmare, producția demodule otovoltaice a crescut semni-cativ în ultimul an, iar conorm Tran-selectrica, energia obținută în 2011

în urma utilizării energiei solare estede 1,007 MW din totalul de energieprodus în 2011. RENEXPO® SOUTH-EAST EUROPE, al 4-lea târg de energieorganizat în România va aduce la unloc experți și persoane cheie din acestdomeniu la un eveniment central, înperioada 9-11/11/2011, la Sala Palatuluidin București.

Transelectrica susține că în urm-torii 20 de ani cererea de energie în

România se va dubla. De altel, potri-vit Strategiei Energetice a României,potențialul solar al țării poate genera1,2 TWh anual de electricitate, adică2,5% din consumul național actual.

Chiar și investitorii străini au recu-noscut posibilitățile acestei piețe și ocompanie belgiană și-a propus să -nalizeze până la sârșitul anului viitorun parc solar de circa 30 milioane deeuro, care va avea o capacitate de 10

MW. Acest proiect va dezvoltat peun teren de 4 hectare, concesionat dela Primăria localității Fierbinți, județulIalomița, pe o perioadă de 30 ani.

Pentru a sprijini dezvoltarea șitranserul de inormații în domeniulenergiei solare din România, REECO– organizator internațional de târguriși conerințe pentru energie regenera-bilă în toată Europa, organizează Cea

dea IIIa Conerință Internațională– Eneria Solară în România. Scopulconerinței este de a aduna la un locpersoane cheie din acest domeniu lanivel European.

În cadrul Conerinței de EnerieSolară , Jan Clyncke, reprezentant alPC Cycle – Bruxelles, va prezenta „Ci-clul de viață al Modulelor Fotovoltaice”.

De asemenea, Pedro Diaz – SecretarGeneral al ESTIF – Bruxelles, va pre-zenta „Directiva RES şi Directiva EPBD:Un pas important spre obiectivele20/20/20” , iar Consilierul MinisteruluiAgriculturii din Italia – Angelo Orsiniva susține o lucrare pe tema „EnergiaSolară – o nouă oportunitate”.

Vor prezenți la conerință și re-prezentanți din partea instituțiilor:

Societatea Română de Energie Solară,Universitatea Transilvania – Brașov,Universitatea „Etimie Murgu” – Reșița,Comitetul Național Român al „CIGRE”,IBCOenerg și alții.

În paralel la Sala Palatului va avea locși al 4-lea târg de energie a României,RENEXPO SOUTH – EAST EUROPE ,unde vor prezente diverse companii

din domeniul energiei solare. Pentru aacilita accesul la inormație și a contri-bui la dezvoltarea energiei solare în Ro-mânia, REECO RO Expoziții va organi-za în cadrul târgului un PARC SOLAR,unde expozanții din acest domeniuvor găsiți mai ușor de vizitatorii despecialitate.

Mai multe inormații puteți găsi pehttp://www.renexpo-bucharest.com/.

știri

A III-a Conerință Internaționaă

Energia Solară în România în cadruRENEXPO SOUTH – EAST EUROPE

Importanța energiilor alternative pentru contextul economic și ecologic contemporan estedincolo de orice îndoială: iată de ce, revista Mansarde și Acoperișuri va participa în calitate

de partener media la cea de-a IV-a ediție a târgului RENEXPO SOUTH-EAST EUROPE



55

Organizareprograme turisticeşi călătorii de afaceri

pentru parteneriidumneavoastră externi

Documentaţii tehnice,proiecte arhitectură,

PAC & detalii execuţie,contracte specializate,

traduceri medicalede specialitate, acte

legalizate notarial

Interpretariat simultan& consecutiv la întâlniri

de afaceri, târguri,expoziţii şi conferinţe

Telefon: 0723.Telefon/Fax: 021.3

www.traduceriteh

TEGOSOLAR este cu adevărat o„țiglă otovoltaică”, născută din

parteneriatul dintre Teola Canadese și United Solar Ovonic LLC. Se in-tegrează impecabil în orice acoperiș

Teola , combinând perect uncțiade protecție și impermeabilizare cucea de producere de energie.

Modulele otovoltaice TEGOSOLARsunt realizate cu siliciu amor în triplă

joncțiune depus prin laminare.Iată câteva dintre avantajele mo-

dulelor otovoltaice TEGOSOLAR cusiliciu amor aplicat în tehnologia„thin lm”:1. Raza lară de utilizare: poa-

te orientat Est/Sud/Vest și cu oînclinație optimă între 5 grade și 60grade. Poziționarea în aara acestuiinterval asigură un randament ridi-cat de 93%, putând productiv și înpoziționări de ațadă (90 grade).2. TEgOSOLAR uncționează la lumină solară directă dar și la lumină diuză. Modulele TEGOSOLARproduc energie la 60-65% din capaci-

tatea maximă chiar în zilele de iarnăcomplet înnorate. De asemenea, aucapacitatea de a lucra într-un intervalorar extrem de larg în cursul unei zile,indierent de condițiile de însorire.

3. Modulele TEgOSOLAR sunt fexibile și ușor de pus în operă, augreutate redusă - 12 kg/mp și nu im-plică modicări legate de încărcareala vânt și zăpadă.4. Cost de producție (în termeni deenerie utilizată) redus: este nevoiede doar 1,5 ani de exploatare pentrua acoperi energia utilizată pentru re-alizarea produsului.5. Supraața modulelor otovolta

ice este acoperită cu polimeri cudurabilitate mare care asigură capa-citatea de autocurățare sub acțiuneaploii, elimină eectul de refexie șimăresc durata de exploatare.6. Modulele otovoltaice TEgOSO-LAR sunt pedonabile și nu necesită întreținere specială, ind acoperitela supraață cu un lm de tefon ca-pabil de autocurățare la ploi.

TEgOSOlAR –

enerie reenerabiăinterată în acoperiș



întreținere a acoperișurilor

56

RenovRi cu Țigl metalic

montatorii experimentați arată

că cea mai simplă metodă dea renova acoperișul, ără a interve-

ni major decât la nivelul învelitorii,

se ace apelând la țigla metalică.Datorită panourilor mari, se asigurăun montaj rapid, olosindu-se struc-tura acoperișului deja existentă,uneori chiar ără îndepărtarea vechiiînvelitori. Greutatea relativ redusă, re-spectiv posibilitatea de a opta pentru

Pentru o construcție nouă, care are nevoie de un acoperiș, lucrurile sunt relativ simple:se realizează șarpanta și se montează învelitoarea, cu toate accesoriile necesare, conormunui proiect. În cazul renovării, beneciarii se afă de multe ori într-o dilemă, întrebându-sece și cât din vechiul acoperiș poate reolosit.

una dintre multele versiuni cromati-

ce, sunt alte argumente în acest sens.

Fără să shbțh îr

Deseori, o învelitoare din tablă pro-lată sau ălțuită mai poate avea rol deprotecție și rezistență a acoperișului,deși este deteriorată estetic și nu ise mai pot aduce îmbunătățiri ma-

jore în acest sens. Dacă și structura

acoperișului este încă viabilă, saupoate deveni cu mici intervenții,

deja se poate trece la repararea ve-

chii învelitori și, deasupra, la mon-

tarea celei noi. Metoda este ceaobișnuită, cu xarea de scânduritransversale și longitudinale, apoi ațiglei metalice olosind obișnuiteleșuruburi cu garnituri. Șipcile trans-versale se xează deasupra căpriori-



57

lor acoperișului, pentru o rezistențămai mare. În rest, sistemul este simi-lar, cu etanșeizări, jgheaburi și burla-ne, accesorii.

Același procedeu se aplică și încazul reacerii unui acoperiș din

șindrilă bituminoasă, atâta vremecât șarpanta este integră și nu s-amodicat dimensional (diagonalelesupraețelor rectangulare sunt ega-le). De asemenea, trebuie avut grijăca, sub învelitoarea veche, să existespațiu sucient pentru ventilație.

câd h îr hrrb îdpărăEste cazul, în primul rând, al în-

velitorilor cu azbest, un materialinterzis din cauza eectelor negativepe care la are asupra sănătății omu-lui. De aceea, renovarea se ace doarcu proesioniști, care știu să-și ia mă-surile de protecție potrivite. Așadar,se îndepărtează plăcile cu azbest,

precum și vechea structură de xare(nu și structura șarpantei). În cazulîn care nu există, se montează o olieanticondens, apoi se xează șipciletransversale și longitudinale, respec-tiv țigla metalică.

Aceleași etape sunt parcurse și în

cazul înlocuirii țiglei ceramice dete-

riorate: aceasta se îndepărtează, de-opotrivă cu structura de xare, apoise montează șipcile și țigla metalică.

Ș ț ărb rfă

Țigla metalică este un material de-osebit de rezistent, experiența ară-tând că o învelitoare din oțel, bineîntreținută, poate rezista cel puțin150 de ani (există cazuri concrete, înțările nordice, cu tradiție în acest do-

meniu). Noile variante de tablă zin-cată și acoperită, în mai multe etapeale prelucrării, cu straturi de grund șipoliester, au mari șanse să realizezeaceste perormanțe, dacă beneciază

de o minimă întreținere.Prima condiție este verifcarea

regulată a învelitorii, precum și a

sistemelor de scurgere, o dată pe

an. De obicei, apa de ploaie este su-cientă pentru păstrarea curată asupraeţei, dar aceasta poate să nuîndepărteze tot (runze, crenguțe,chiar mici obiecte rămase de la mon-taj). Teoretic, un acoperiș nu are voiesă păstreze umiditatea, dar se pot

întâlni excepții, cazuri în care se potdezvolta mușchi sau diverse organis-me nedorite, care trebuie de aseme-nea îndepărtate.

În urma inspecției, zonele murdaresau pătate pot curăţate cu o periemoale, olosind apă cu detergent pen-tru supraețe vopsite sau cu apă subpresiune. Petele dicile pot ștersecu o cârpă îmbibată în terebentină.

Loviturile (accidentale, de la grin-dină), prezența îndelungată a ghețisau presiunea excesivă a zăpezii potaecta calitatea nisajului. Dacă vopseaua/stratul nal prezintă exolieri

crăpături sau modicări importantede culoare, este necesară șleuireaspălarea și reacerea (cel puțin locală)a vopselei. În uncție de amploareadeteriorării, se va aplica și un strat degrund. În cazul în care este aectatși stratul de zinc, este recomandatămai întâi acoperirea cu un strat degrund pe bază de zinc. Răsrângerileălțuirilor și capetele panourilor înzona doliilor sunt zone expuse corozi-

unii dacă nu sunt tratate din timp, înacelași mod, prin curățare și vopsire.

În ceea ce privește culoarea vopselei... aici este greu de presupus căveți găsi exact aceeași nuanță, așa cădeviațiile de culoare sunt inevitabileTotuși, sunt de preerat unor deterio-rări ără șanse de recondiționare.



Iată câteva elemente de caretrebuIe să IneI seama atuncIcând montațI un acoperIș:

Vericaţi înainte dacă asterealaa ost realizată corect!

Rolul pe care îl are echipa de constructori este extrem

de important, pentru că ulterior Dumneavoastră veţi

monta învelitoarea şi accesoriile pe astereala realizată

deja de constructori! Vericaţi dacă sunt probleme cu

astereala înainte de a începe montajul şi anunţați cli-entul dacă problemele trebuie remediate. Nu începeţi

montajul dacă nu sunteţi sigur că proflele se pot monta

corespunzător pe supraaţa suport.

Nu debitaţi tabla cu fexul! Este important ca pe şantier tabla să nu e tăiată

cu fexul! Prin acest procedeu de tăiere se va arde şi sis-

temul de protecţie, stratul fnal al tablei de acoperiş, apt

care va conduce în timp la apariţia de rugină, pentru că

miezul de oțel al tablei va f expus direct intemperiilor,

compromițând astel întreg sistemul de acoperiş.

Nu olosiţi vopsea spray pentru retuşări! Pe parcursul montajului proflelor de tablă pot apărea

mici zgârieturi, datorate manipulării. În atare situații re-comandăm utilizarea de vopsea de retuş în aceeaşi nu-anţă . Pe piaţă există şi vopsea de retuş disponibilă în reci-

piente de tip spray, care însă nu este recomandată, pentru

că în timp, sub la acţiunea razelor ultraviolete vopseaua

de tip spray se va decolora până la punctul la care va de-

veni aproape albă.

mj işi este importantpentru ziţ î i!

Ruukki are în portooliu o multitudine detipuri de profle, care nu dieră mult ca proce-dură de montaj, cu excepţia proflului Finnera ,realizat cu un sistem tip click asemănător cu celutilizat la parchetul laminat, pentru că se adre-sează şi celor care doresc să monteze singuri şiau mai puţină experienţă în domeniu.

» Garanția RuukkiRuuki oeră cea mai mare garanţie posibilă pentru profleledin tablă, respectiv 50 de ani garanţie tehnică şi 20 de anigaranţie estetică.Indierent cât de perormant este sistemul de acoperiş,etapa fnală, respectiv montajul, este determinantă pentrurezistenţa şi proprietăţile acoperişului în timp.



59

Toate proflele Ruukki sunt realizate din tablă de oţel fnlandez galvanizat la cald, având protecţie deultimă generaţie, cu patru straturi pe ambele eţe. Proflele şi accesoriile sunt realizate de aşa natură încât montajul să fe cât mai simplu şi mai uşor de eectuat. Toate piesele se potrivesc perect, astelcă, dacă măsurătorile s-au ăcut corect, montajul va f simplu şi cu rezultate impecabile. În plus, Ruukkioeră tablă cu o bună rezistenţă în timp, neaectată nici de greutatea montatorului.

www.ruukkiacoperis.ro

Calitatea Ruukki



60

revista_01

Documents