1 .

1. Studenţii FSEGA sunt marele torent universitar clujean” – discuţie cu dl Prof. Univ. Dr. Ioan Lumperdean

2. Din secretele marketingului online – interviu cu Robert Katai

3. Vacanţa de vară a unui student FSEGA

2

Coordonator:

Vasile Anton (vasile.anton.25@gmail.com)

Design:

Bogdan Baba ( bogdan.baba@osecluj.ro )

Corectura:

Luciana Covăsan (luciana.covasan@osecluj.ro )

Colaboratori:

Cosmina Crăciunescu

Cristian Boldor

Oana-Maria Taloș

Raluca Mîndrilă

Contact:

Organizația Studenților Economiști

Str. Teodor Mihaly, nr. 58-60, Cluj-Napoca

studenteconomist@osecluj.ro

(sediul FSEGA, sala 038)

3 .

Revista „Studentul Economist” are ca misiune reprezentarea studenților de la Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor prin intermediul presei scrise, susținerea și informarea acestora privind activitățile educative, economice, culturale, sportive și cele specifice studenției. Idee născută sub egida Organizației Studenților Economiști, revista îți propune realizarea unei punți între participanții procesului academic prin provocări cu ajutorul literelor și cifrelor, dar și creșterea gradului de colaborare cu mediul extern.

4

SALUT ȘI BINE AȚI VENIT LA CLUJ-NAPOCA!

Iată-ne într-o perioadă a studenției plină de noutăți, cu multe provocări și în același timp începutul unui nou an universitar!

De la bun început vă urez mult succes noilor studenți ai facultății și sper ca anii studenției să rămână de neuitat! Spun asta pentru că, pentru cei mai mulți dintre noi, perioada facultății este cea mai „prolifică”, este o perioadă în care nu mai deosebești bine ziua de noapte, în care 100 de pagini de citit pentru un examen sunt foarte puține, iar ieșirile sunt prezente mereu în programul aglomerat.

Studenția nu înseamnă doar frecvența la cursuri și seminarii,

5 .

ci mult mai mult. Presupune studiu individual, informare continuă și dorință de a fi supus provocărilor. Pentru ca această perioadă să fie „de pomină” trebuie să experimentați viața de cămin, bucuria voluntariatului, participarea la workshop-uri, training-uri, seminarii și activități ce sunt destinate studenților.

Se spune că tinerii sunt cei care duc la schimbarea în bine, de aceea acum este perioada când aveți posibilitatea de a vă forma și construi cele mai frumoase prietenii. Circulă din ce în ce mai mult vorba între studenți că prieteniile din facultate sunt cele mai statornice și sincere, pentru că studenții învață să fie solidari unii cu alții, învață să împartă cei patru cartofi până când va veni pachetul de acasă sau bursa!

Că tot veni vorba de burse și facilități oferite studenților, informați-vă despre acestea. Întrebați studentul reprezentant, organizațiile studențești, consultați site-urile facultăților și universității și profitați din plin de toate!

Dacă aveți neclarități, idei sau sugestii, nu ezitați să ne spuneți și nouă! Așteptăm opiniile voastre pe adresa studenteconomist@osecluj.ro.

Mult spor și succes în noul an academic!

Cu drag,

Vasile ANTON

6

THE EUROPEAN NEIGHBORHOOD POLICY

The European Neighborhood Policy was developed in 2004 with the objective of avoiding the emergence of new dividing lines between the enlarged European Union and its neighbors and strengthening prosperity, security and stability of all. The European Neighborhood Policy is based on the values of democracy, the rule of law and respect for human rights.

The European Neighborhood Policy is proposed to the 16 of European Union’s closest neighbors, being Algeria, Armenia, Azerbaijan, Belarus, Egypt, Georgia, Israel, Jordan, Lebanon,

REALITĂȚI ECONOMICE The European Neighborhood Policy

7 .

Libya, Moldova, Morocco, Palestine, Syria, Tunisia and Ukraine.

The European Neighborhood Policy is a bilateral policy between the European Union and each partner country. It is enriched by the regional multilateral cooperation initiatives, being the Eastern Partnership which was launched in May of 2009, the Union for the Mediterranean, which was re-launched in Paris in July 2008, formerly known as the Barcelona Process; and the Black Sea Synergy which was launched in Kiev in February of 2008.

Within the European Neighborhood Policy the European Union offers to the neighbors a privileged relationship that has a solid base on the mutual commitment to common values. These common values are democracy and human rights, along with the rule of law, market economy principles and sustainable development. The European Neighborhood Policy includes political association, along with a deeper economic integration, increased mobility and more people-to-people contacts. The level of ambition of the relationship depends on how these values are shared.

In 2010-2011 the European Neighborhood Policy was revised by the European Union, putting a strong emphasis on the promotion of deep and sustainable democracy, along with free and fair elections, freedom of expression, freedom of assembly and association, judicial independence, the fight against corruption and extensive governmental control over the military forces.

Central to the European Neighborhood Policy are the Bilateral Action Plans between the European Union and each European Neighborhood Policy partner. These Action Plans were set on an agenda of political and economic reforms that had short and medium-term priorities of 3 to 5 years. The European Neighborhood Policy Action Plan reflects each partner’s needs and capacities, along with economic integration, improved access between borders, developing socially equitable and

REALITĂȚI ECONOMICE........... The European Neighborhood Policy...........

8

inclusive societies, setting as a goal a financial assistance and technical cooperation that will eventually reach the European Union level.

The European Neighborhood Policy builds upon legal agreements between the European Union and the partner in question, as the implementation of European Neighborhood Policy is made and monitored by the Committees. Each year several ENP progress reports are sent and the assessments made in these reports form the basis for the EU policy towards each ENP partner under the more for more principle.

The more for more principle applies to all incentives proposed by the EU, being policy developments, along with financial assistance, to include the exclusion of humanitarian assistance, refugee and external borders funds made in order to support the civil society. The incentives that are available to the other partners relate to the most ambitious elements of market access – economic integration and development; mobility of people and a greater share of the EU financial support.

REALITĂȚI ECONOMICE The European Neighborhood Policy

9 .

Among the reference documents of the European Neighborhood Policy are found strategy papers, ENP Action plans and country reports, Progress Reports, Opinion Polls and various publications.

With regard to the academic environment, it seems that the European Neighborhood Policy is drawing increasing interest among policy makers and researchers and it is the subject of publications, seminars and conferences.

Cosmina Craciunescu, International Relations and European Studies, Cluj-Napoca

Bibliography:

http://ec.europa.eu/world/enp/policy_en.htmhttp://ec.europa.eu/world/enp/howitworks_en.htmhttp://ec.europa.eu/world/enp/partners/index_en.htmhttp://ec.europa.eu/world/enp/documents_en.htmhttp://ec.europa.eu/world/enp/academic_en.htm

REALITĂȚI ECONOMICE........... The European Neighborhood Policy...........

10

LUMEA ȘI MEDIUL – ÎNCOTRO?

Sunt sigur că în ultima vreme ați auzit de nouțiunea de dezvoltare durabilă, de programe destinate în acest sens, însă toate par nouțiuni neclare care vin de undeva și nu știm încotro se îndreaptă.Pe scurt, prin dezvoltare durabilă se înțelege utilizarea resurselor existente pentru a satisface nevoile fără a periclita posibilitatea generațiilor viitoare de a-și satisface propriile nevoi. „Lumea a pus în mișcare niște trenduri ale mediului care amenință însăși civilizația. Nu avem suficient timp” spune Lester Brown. Dânsul este cercetător în acest domeniu și se caracterizează printr-o modestie ieșită din comun, dar și o

REALITĂȚI ECONOMICE Lumea şi mediul - Încotro?

11 .

severitate în ce privește acțiunea omului asupra mediului. Ecodezvoltarea este echivalentă cu dezvoltarea ecologică, ce reprezintă creșterea economică în strânsă corelație și intercondiționare cu legile mediului ambiant, ale echilibrului ecologic. Ecodezvoltarea este, în prezent, o relație complexă ce surprinde nu numai dezvoltarea economică propriu-zisă în raport cu mediul natural, ci întreaga dezvoltare umană, cu aspectele ei sociale, de cultură, știință și civilizație, de egalitate și echitate între oameni.1 Ea presupune prudență din punct de vedere ecologic; stimulează dezvoltarea pornind de la cunoașterea consumului, dar subordonează posibilitățile teritoriului; preconizează o dezvoltare armonioasă, prevăzătoare, în deplin acord cu posibilitățile existente la un moment dat și într-un anumit loc. Ecodezvoltarea este orientată spre satisfacerea unor cerințe practice concrete, dar și de lungă durată, presupunând armonie și complexitate, excluzând orientarea unilaterală spre o ramură sau alta a industriei. Presupunând o structură complexă, diversificată, ecodezvoltarea se caracterizează printr-o mare capacitate de adapatbilitate la cerințele unei etape și ale unor obiective majore. Punctul de plecare în realizarea acestui deziderat este armonizarea politicilor de dezvoltare economică cu politicile de mediu; trebuie găsite metode de înlăturare a elementelor de departajare a trăsăturii politicii de dezvoltare economică de mediu. Economia mediului presupune înțelegerea problemelor legate de mediu-om-economie, în scopul redirecționării acestora spre durabilitate.2

Studiile privind performanța de mediu sunt multiple, însă nu acoperă nicidecum această problemă a grijii statelor față de

REALITĂȚI ECONOMICE........... Lumea şi mediul - Încotro?...........

12

mediul înconjurător. Unii specialiști afirmă că responsabilitatea față de mediu revine statelor în funcție de mărimea acestora și de cauzele provocate.Totodată, se arată că performanța de mediu se îmbunătățește atunci când au loc schimbări de natură tehnică și mai greu atunci când se urmărește ecoeficiența. 3

Eficiența ecologică presupune obținerea eficienței economice și a celei ecologice prin folosirea optimă a tuturor intrărilor (materii prime, energie, apă, resurse umane și capital). Nu numai  că nici una din aceste resurse nu ar trebui risipite, dar un proces ideal de ecoeficiență ar trebui să nu producă nici un fel de deșeu, fie el lichid sau gazos. Bineînțeles că aceasta reprezintă o situație ideală, care nu va fi realizată niciodată. De aceea se admite că ecoeficiența înseamnă optimizarea scopurilor economice cu cele ecologice.

REALITĂȚI ECONOMICE Lumea şi mediul - Încotro?

13 .

Ea reprezintă un instrument:- pentru a obține o mai mare protecție a mediului per

unitate bănească;- pentru a obține mai mulți bani, odată cu îmbunătățirea

performanțelor ecologice;-  pentru a adauga valoare, odată cu reducerea consumului

de resurse și a poluării.Investițiile de natură tehnică sunt susținute și de către alți autori, considerând că prin utilizarea tehnologiilor ecologice de producere a energiei se depun eforturi pentru menținerea calității aerului. Totodată, studiile arată că reducerea subvențiilor pentru energia produsă din resurse neregenerabile ar influența grija oamenilor față de mediu, și implicit a factorilor decizionali.4

Dezvoltarea durabilă, latura sa privind protecția mediului înconjurător sunt aspecte ce nu pot fi cuprinse în câteva rânduri, nici măcar în mai multe pagini deoarece complexitatea fenemonelor împiedică identificarea unei soluții standard și de durată. Vasile Anton, Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor, Cluj-Napoca

Bibliografie:

1. http://www.managementgeneral.ro/pdf/2_2008_7.pdf2. Venkatachalam, L., Environmental economics and ecological economics: Where they can converge?, Ecological Economics 61, 2007, p. 550-558. 3. Kortelainen, Mika, Dinamic environmental performance analysis: A Malmquist index approach, Ecological Economics 64, 2008, p. 701-7154. Buehn, A., Farzanegan, M.R., Hold your breath: A new index of air pollution, Energy Economics 37, 2013, p. 104-113.

REALITĂȚI ECONOMICE........... Lumea şi mediul - Încotro?...........

14

„STUDENȚII FSEGA SUNT MARELE TORENT UNIVERSITAR CLUJEAN” – DISCUȚIE CU DL PROF. UNIV. DR. IOAN LUMPERDEAN

Vasile Anton: Domnule Prodecan, povestiți-ne despre studenția dumneavoastră? Care sunt cele mai frumoase amintiri din studenție ?

Draga Vasile, eu te știam un om cumpătat, asemenea lui Creangă din Pipirig, locul lui și al tău, de baștină. De unde și până unde îmi tot spui „Domnule Prodecan”. Aș vrea de la început să precizez că sunt și rămân în primul rând PROFESOR, prodecan

INTERVIURI Studenţii FSEGA sunt marele torent universitar clujean

15 .

sunt doar vremelnic și am acceptat aceasta funcție doar din respect și loialitate pentru Universitatea „Babeș-Bolyai” și Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor. Încerc să-mi fac cât mai bine datoria și să răspund la cât mai multe provocări din partea studenților, colegilor, mediului public și privat. În legătură cu întrebarea ta e complicat să răspunzi în câteva cuvinte la aceasta. Studenția mea și/sau a generației mele a fost una a responsabilității și seriozității pentru viitoarea profesie. A fost și una a frumuseții Clujului universitar, cultural și sportiv, a clarului frumos de lună, a prieteniilor și petrecerilor, a examenelor grele și foarte grele și a multor momente de neuitat. Pentru mine cel mai frumos moment din viața de student a fost cel al reușitei la facultate. Admiterea era un moment al exigenței și verificării performanței personale. Au mai fost frumoase orele de curs și seminar, discuțiile cu profesorii, participările la sesiuni științifice, bucuria primului articol publicat, seratele, excursiile și multe altele.

Vasile Anton: Dacă ați avea posibilitatea să fiți din nou student FSEGA, ce ați schimba față de studenția pe care ați avut-o sau cum v-ați petrece această perioadă?

Din nou o mică precizare: eu nu am fost student la Științe economice, ci la Facultatea de Istorie și Filosofie. De aici și preocuparea, de astăzi, pentru istoria economiei. Este adevărat că la timpul respectiv eram mai puțin înclinat spre trecutul economic, deși prin dubla specializare, am avut contacte cu istoria și teoria economică, cu universul doctrinelor și curentelor

INTERVIURI........... Studenţii FSEGA sunt marele torent universitar clujean...........

16

economice. Am cunoscut traseele școlii economice clujene, profesorii săi, realizările și deschiderile sale. Am avut mulți prieteni și colegi economiști. Dacă aș fi din nou student nu știu ce aș schimba, dar știu ce ar trebui să schimbați voi, astăzi, într-o lume a schimbării și cunoașterii. Implicarea în comunitatea academică și studențească să fie extrem de dinamică, creativă și proactivă în consonanță cu vremurile de astăzi, care „nu așteaptă” și „nu te iartă”. Le spun mereu studenților: gândiți-vă că undeva în lumea aceasta, foarte mică datorită globalizării, cineva este mai harnic, mai activ, mai responsabil și în cele din urmă mai performant și cu multiple posibilități de poziționare socială și profesională. Avantajul competitiv funcționează și în domeniu resurselor umane!!!

Vasile Anton: Care a fost cel mai mare obstacol în cursul carierei dvs. și cum ați reușit să treceți peste el?

După opinia mea nu există obstacole mari și mici într-o carieră

INTERVIURI Studenţii FSEGA sunt marele torent universitar clujean

17 .

dacă îți faci datoria față de tine și semenii tăi. Dar ca să-ți răspund, totuși, la întrebare pot să afirm că cea mai mare neîmplinire care s-a constituit, totuși, într- un obstacol a fost imposibilitatea de-a participa acum câțiva ani, din motive de sănătate, la deschiderea festivă a anului universitar. A fost foarte frustrant pentru mine și sper să nu se mai întâmple, pentru că de aproape 40 de ani, din vremea studenției și până astăzi nu am lipsit decât o singură dată, în 2008, de la această sărbătoare a școlii superioare clujene.

Vasile Anton: Care este relația dvs. cu studenții? Cum credeți că sunt studenții de la o generație la alta?

Relația mea cu studenții este cât se poate de normală și consider că se desfășoară pe mai mult paliere. În primul rând ca dascăl, unde nu cred că am avut probleme deosebite sau complicate până acum. Prezența masivă la disciplinele mele, peste 1.000 de studenți anual deși lucrez în opționale, cred că spune foarte mult. În al doilea rând, ca truditor în cercetarea științifică (cum îmi place mie să spun) am sprijinit multe din proiectele științifice studențești și am implicat pe unii studenți în granturile, proiectele și volumele coordonate de mine. Inclusiv tu ai fost fericitul beneficiar al acestor activități. În al treilea rând ca prodecan, încerc să rezolv și să ofer foarte multe studenților. Am inițiat sau am coordonat o serie de acțiuni: „Antreprenori pe scenă”, „Ziua Studentului Economist”, „Săptămâna Studentului Economist” „Săptămâna Absolventului Economist”, Târguri de joburi, Expoziții și multe altele. Un exemplu elocvent: reprezentanții a peste 150 de firme din mediul public și privat s-au întâlnit, în anul universitar trecut, cu studenții noștri. În al

INTERVIURI........... Studenţii FSEGA sunt marele torent universitar clujean...........

18

patrulea rând ca om sau în plan uman încerc să-i înțeleg, să-i ajut și să fiu prieten cu mulți studenți. Tu Vasile Anton ești unul dintre aceștia. Dar am sprijinit și multe activități umanitare, cum a fost și cazul studentei noastre Georgiana Bara. Din păcate, timpul și multiplele probleme îmi limitează această deschidere spre și pentru studenți. De aceea și judecata mea despre o generație sau alta poate sa fie subiectivă, dar consider că studenții sunt tot studenți cu emoțiile lor, cu entuziasmul lor (exemplul este și activitatea ta de-a scrie această „revistă”), grijile lor materiale, sentimentele și iubirile lor și multe alte. Totul este să se poată face față la cât mai multe provocări. Eu nu pot să spun decât că ușa mea este deschisă pentru voi și să vă urez succes!!! Vă aștept cu propuneri și soluții.

Vasile Anton: Ca reprezentant al conducerii facultății, care este planul pentru anul viitor? La ce ar trebui să se aștepte studenții?

Planul meu și a celor din echipa managerială este simplu:

INTERVIURI Studenţii FSEGA sunt marele torent universitar clujean

19 .

facultatea să-și păstreze poziția și prestigiul, dascălii și studenții să fie performanți și mulțumiți și să duc mai departe mesajul optimist al celor care au așezat piatra de temelie la edificiul universității și facultății noastre.

Vasile Anton: Cum îi caracterizați pe studenții FSEGA și ce mesaj le trasmiteți?

Studenții FSEGA sunt marele „torent universitar clujean”, că de aceea suntem cea mai mare facultate din Cluj-Napoca, care dă culoare și prestigiu Universității „Babeș-Bolyai”. Le urez ca acest „torent universitar clujean”, să rămână veșnic tânăr, viu, viguros, plin de speranțe și împliniri.

INTERVIURI........... Studenţii FSEGA sunt marele torent universitar clujean...........

20

DIN SECRETELE MARKETINGULUI ONLINE – INTERVIU CU ROBERT KATAI

Luciana Covasan: Robert, cei mai mulți dintre noi știm despre tine doar informațiile care  ne sunt prezentate pe blogul tău sau pe pagina ta de facebook. Spune-ne ceva inedit despre tine, ceva ce lumea din jurul tău încă nu a aflat.

Și atunci unde ar mai fi misterul de care să mă pot încă bucura? Cred că lucrurile inedite și-au primit această caracteristică doar pentru că nu le știe nimeni și e acel „ingredient” de care te poți bucura. Dar hai fie, las de la mine pentru că mi-a plăcut enorm cu voi. Pe vremea facultății aveam o obsesie, dacă pot spune așa, batjocoritoare față de toți studenții care erau la psihologie. Pur și simplu nu puteam înțelege de ce vrea cineva să piardă

INTERVIURI Din secretele marketingului online – interviu cu Robert Katai

21 .

timpul să învețe psihologia? Și tam tam...m-am căsătorit cu o doamnă specială care a terminat psihologia iar acum e psiholog la propriul cabinet - Sanima. Lecție învățată: taci din gură!

Luciana Covasan: Povesteste-ne puțin despre studenția ta. Care a fost cel mai reprezentativ și mai serios  lucru pe care l-ai făcut în timpul studenției? Dar cel mai nebunesc?

Cel mai reprezentativ și mai serios lucru pe care l-am făcut a fost atunci când m-am înscris la actorie. Am trăit niște momente senzaționale. Profesorii m-au învățat să ies din carapacea pe care mi-a construit-o cealaltă facultate (Relații Internaționale și Studii Europene). Din păcate nu am reușit să termin această facultate. Dar mi-am dat seama că orice școlar (de la gimnaziu până la facultate) ar trebui să ia câteva ore de actorie. Te ajută să îți descoperi pasiunile, să fii mai dezinvolt și să crezi în nebunia de a merge mai departe. Iar cel mai nebunesc lucru pe care l-am făcut? Hmmm...A fost prima facultate, după cum ziceam, Relații Internaționale și Studii Europene. Mi-am dat seama că nu mi-a plăcut această facultate deloc până când am dat licența. Apoi am realizat că am avut nevoie de 3 ani urâți pentru un moment frumos - licența. Well...sometimes you got to do what you got to do!

Luciana Covasan: Ce este social media în opinia ta? Dar advertising-ul?

Acum, la această întrebare nu pot să răspund. E ca și cum te-aș întreba pe tine „Ce este viața?” sau „Ce este muzica?” sau „Ce este mâncarea?”. Unii o văd o dorință, alții o văd o nevoie, alții o văd o prostie cât China de mare. Pentru mine social media și

INTERVIURI........... Din secretele marketingului online – interviu cu Robert Katai...........

22

advertising-ul sunt două lumi pe care le descopăr în fiecare zi. Vrei să știi ce e social media și advertising-ul? Descoperă-le. 

Luciana Covasan: De ce advertising și social media? Cum ai ajuns să ai astfel de preocupări?

Totul a pornit de la blog și pasiunea pentru publicitate. Apoi lucrurie s-au îmbârligat și ta daaa...acuma fac niște chestii pe care mami și tati nu le vor înțelege niciodată. Dar e faaaaain!

Luciana Covasan: În calitate de blogger, ce îi sfătuiești pe actualii sau viitorii bloggeri să NU facă sub nicio formă?

1. Să nu-i copieze pe alții dar să-i studieze pe cei mai bun.2.Să nu caute foloasele lor ci să caute foloasele altora, celor din jur (chestia asta e scrisă chiar și în Biblie).3.Să nu scrie în fiecare zi, să scrie când au ceva de zis cu

INTERVIURI Din secretele marketingului online – interviu cu Robert Katai

23 .

adevărat.4.Să nu se apuce de blogging doar de dragul bloggingului. 5. Să greșească. 6. Să nu ia în considerare nici un top sau pași sau căi către succes!Luciana Covasan: Care sunt planurile tale de viitor? Având în vedere drumul sinuos al carierei tale de până acum, care sunt următorii pași? 

Mergem înainte. Nu îmi fac planuri pentru viitor. Momentan vreau să mă bucur de familia mea dragă, să pot să trăiesc fiecare zi. Să fiu un ajutor pentru cei de lângă mine și să fac chestii care-mi vin în cap. Atât! Tu? Ce planuri ai pe viitor?

Luciana Covasan: Dacă ar fi să le transmiți ceva viitorilor economiști de la FSEGA, ce le-ai spune?

Întotdeauna mi-au plăcut provocările, așa că vreau să le transmit viitorilor economiști de la FSEGA următorul lucru: provoacă-ți cu înțelepciune profesorul. Nu să te iei în gură cu el! Nu să-l denigrezi! Nu să-l batjocorești! Doar provoacă-l. Dacă ceva nu ți se pare ok din partea lui atunci cercetează problema, găsește niște răspunsuri și provoacă-l. Cu siguranță vei avea surprize. Dar atenție! Cu înțelepciunea și diplomație.

INTERVIURI........... Din secretele marketingului online – interviu cu Robert Katai...........

24

AN OUTSIDER’S GLACE AT F.S.E.G.A

The first time I stepped into F.S.E.G.A (that’s the Faculty of Economics and Business Administration) was during the Business Smart School Autumn event organized by OSE. If you don’t count waiting on friends and having them sneak you into that one last course they need to attend before calling it a day, that is.

I was a clueless participant at this event, with emphasis on clueless, from a philological background and with no real knowledge of marketing and economics so, of course, I signed up guided by the universal principle of ‘why not?’.

The meet-and –greet went on smoothly and the next day we started ‘going to class’. Sleepy and not expecting to understand much, I’ve made my way along with the rest twenty or so people whose names I couldn’t quite remember to meet our first

COMUNICARE ȘI DEZVOLTARE PERSONALĂ An Outsider’s Glace at F.S.E.G.A

25 .

speaker. Preparing for a long lecture, we were surprised to find ourselves part of a dialogue, rather than a snoozing audience. Teams were made up over and over again and virtual tasks were handed out for us to practice the concepts we’ve been told just minutes ago. As the week progressed, we understood more and more about the concept of online marketing and how to put it in use, we’ve learnt to work as a team, valorizing each and everyone’s talents and, fortunately, remembered a lot more names.

From the point of view of a student majoring in English, this event was eye-opening to say the least. Receiving first-hand information about the online medium and immediately putting it to practice is a rare opportunity for the ‘uninitiated’ and the user-friendly and informal manner in which everything went along encouraged further research.

As for the participants and the organizing team, they truly are bright individuals with beautiful minds and a fierce desire of self development, proof that one can learn a great deal not only from the performer on stage, but from the audience who receive the information and bounce it back along with their own outlook on life. Specialists, beware! The new generation is coming along and they are more motivated than ever. I am grateful to have been offered the chance to take a part in Business Smart School. It sparked in me the wish to know more about Economics and how it shapes the world of today and, more importantly, tomorrow.

Raluca Mîndrilă, Facultatea de Litere, Cluj-Napoca

COMUNICARE ȘI DEZVOLTARE PERSONALĂ ..........An Outsider’s Glace at F.S.E.G.A... .......

26

SUPRADOZĂ- URMĂTOAREA CRIZĂ FINANCIARĂ

Se spune tot mai des, în media, că vinovații pentru criza financiară declanșată în 2008 ar fi băncile și instituțiile financiar-bancare. Dar cât de adevărat o fi asta? Oare când susținem asta privim la toate laturile problemei? Filmul produs de CATO Institute, „Overdose - the Next Financial Crisis”, își propune să demonstreze că o mare parte din vina declanșării bulei imobiliare o poartă guvernele, prin politicile monetare adoptate de băncile centrale și prin legislația care a permis și încurajat acordarea de credite riscante. În prima parte a filmului se explică modul în care a fost creată bula imobiliară. Criza DOT COM de la începutul anilor 2000, coroborată cu atacurile teroriste din 11 septembrie 2001, a creat multă nesiguranță în economia SUA. S-a decis, politic, să se acționeze pentru a diminua neîncrederea oamenilor în economie și pentru a stimula consumul. În acest sens, Rezerva Federala a SUA a început să scadă, după anul

COMUNICARE ȘI DEZVOLTARE PERSONALĂ Supradoză- următoarea criză financiară

27 .

2001, rata dobânzii, de la 6% la 1%; instituțiile de credit și-au permis să acorde tot mai multe credite ieftine americanilor. În același timp, guvernul federal a creat și finanțat două instituții de creditare, Fannie Mae și Freddie Mac, a caror scop a fost să faciliteze acordarea de credite cu dobandă scăzută către persoanele care nu și-ar fi permis un credit pentru achiziționarea unei case, în mod normal. Prin aceste măsuri, a crescut foarte mult cererea pe piața imobiliară. Investitorii au început să investească miliarde de dolari în acest domeniu, iar ca rezultat prețurile caselor au crescut. Considerând că acestea vor continua să crească în continuare, tot mai mulți oameni au început să achiziționeze proprietăți sau să ia credite ipotecare bazate pe vechile proprietăți. Instituțiile de credit au început să vândă aceste credite, sub formă de produse financiare derivate, către alte instituții, atât americane, cât și străine, dar și către Fannie Mae și Freddie Mac, pentru a-și recupera banii. Cumpăratorii lor le-au considerat neriscante din două motive: erau garantate de guvern, prin Freddie Mac și Fannie Mae, și purtau rating-uri AAA, acordate de către agențiile de rating. Astfel, s-a creat un enorm hazard moral pe piața financiară din SUA (dar nu numai), datorită credinței investitorilor în „profituri private, pierderi publice”.În anul 2006, Rezerva Federala a SUA a început să crească rata dobânzii; astfel au crescut și dobânzile creditelor acordate de instituțiile financiar-bancare, iar mulți din cei creditați nu și-au permis să-și onoreze datoriile sau sa ia noi credite pentru a-și plăti vechiile datorii (în special deținătorii creditelor riscante supranumite „NINJA- No Income, No Job, No Assets”).

COMUNICARE ȘI DEZVOLTARE PERSONALĂ ..........Supradoză- următoarea criză financiară... .......

28

După cum bine se știe, prețurile caselor au scăzut, bula imobiliară s-a spart iar piețele financiare din toată lumea au fost extrem de afectate. În urma falimentului Lehman Brothers din 2008, guvernele din multe țări au intervenit pentru a „salva” băncile de la faliment (dar nu numai - SUA a cumpărat companii din industria auto), prin cumpărarea de acțiuni sau prin acordarea de credite către acestea. În acest scop, guvernul SUA a alocat peste 10.000 de miliarde de dolari din taxe pentru a salva (prin bail-outs) instituțiile financiar-bancare de la colaps. După 2008, Rezerva Federală a scăzut din nou rata dobânzii, până aproape de 0%, pentru a stimula economia. Ce înseamnă acest lucru? Practic Rezerva Federală a făcut același lucru ca și după criza din 2001 - a introdus miliarde de dolari în economia americană (prin metode inflaționiste) pentru a stimula creșterea economică artificială. Soluția este ceea ce a cauzat problema, într-o primă instanță, iar acum s-a adoptat, din nou, aceeași soluție. După 2009 piețele financiare și băncile par că și-au revenit din recesiune și au profit. Banii introduși în economie par că au

COMUNICARE ȘI DEZVOLTARE PERSONALĂ Supradoză - următoarea criză financiară

29 .

efectul scontat - creștere economică. Dar filmul sugerează că aceasta este o creștere economică artificială, care va înceta în momentul în care băncile centrale încetează să mai introducă bani în economie; totul pare a fi o mare bulă a stimulentelor (stimulus bubble). Producătorii filmului fac o analogie între economia aflată în dificultate stimulată prin programe guvernamentale și un om beat căruia i se dă și mai mult alcool - este aceasta, într-adevar o soluție, sau va cauza și mai multe probleme în viitor? Decizia Rezervei Federale de a continua să cumpere obligațiuni guvernamentale (în valoare de 85 de miliarde de dolari în fiecare lună) este, oare, un semn că într-adevăr, fără sprijinul guvernelor, economia ar colapsa, mult mai mult decât dățile trecute? SUA au acumulat mai multă datorie publică în timpul președenției lui G.W.Bush decât în timpul tuturor președinților de dinaintea lui. Iar Barack Obama a acumulat pentru SUA chiar mai multă datorie decât Bush. S-ar putea spune că ceea ce s-a creat, nu doar în SUA, ci și în multe alte state, e o bulă a datoriilor, iar viitorul arată întunecat, în perspectiva colapsării acesteia; bula tinde să se spargă, la fel ca și celelalte bule, odată cu creșterea inevitabilă a dobânzilor. În această viziune, întrebarea de la finalul filmului este legitimă: dacă guvernele pot să salveze băncile, cine va salva, în final, guvernele? Și care va fi primul guvern care va dă faliment? Filmul sugerează că e doar o chestiune de timp până când aceste lucruri vor avea loc.

Oana-Maria Taloș, Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor, Cluj-Napoca

COMUNICARE ȘI DEZVOLTARE PERSONALĂ ..........Supradoză - următoarea criză financiară... .......

30

VACANȚA DE VARĂ A UNUI STUDENT FSEGA

După ultimele îmbrățișări și nelipsitul „Ne vedem după vacanță!” privești înapoi cu o ușoară melancolie spre semeția Clujului drag. Și cu toate că ai mai făcut asta de sărbători, acum pe lângă nerăbdarea de a ajunge acasă și dorul de cei dragi, parcă te mai încearcă ceva. Acum știi că urmează trei luni fără seminarii sau examene, fără „ne vedem în centru” sau „în ce sală avem?”. Acum ești conștient că urmează trei luni fără alarma de dimineață (sau de amiază – după caz), fără „cursurile” de la Panorama – Etajul 6 și fără… ciori. Oricât de mult le urăști pentru croncănitul lor asurzitor, care parcă se dublează în intensitate în diminețile de duminică, tot o să-ti lipsească în aceste trei luni de vară. Și oricât ți-ar fi fost de dor de casă în sesiune, acum în momentul plecării parcă ai mai vrea să stai, măcar o zi. Pe de altă parte, însă, urmează trei luni de „Cum e la Cluj?”… întrebare care vine mereu cu același răspuns pe care ajungi să-l reciți ca pe o poezie la toate persoanele: părinți, bunici, mătuși, veri și vecini. Stând în mașină între miile de bagaje (care mereu sunt mai multe la întoarcere decât la plecare) drumul spre casă ți se pare mai scurt ca niciodată deoarece cazi într-o reverie meditând la ce a fost și ce-o să fie. Te încurajezi singur cu gânduri de

VIAȚĂ DE STUDENT Vacanţa de vară a unui student FSEGA

31 .

genul „La anul o să merg la toate cursurile!” deși ești conștient că nu o să fie așa. Te gândești că anul următor o să stai mai mult lângă fata/băiatul care îți place de la tine din serie, deși știi că o să te așezi diametral opus de el/ea în amfiteatru. Ajuns acasă, locurile natale par miniaturi, patul tău pare mai comod ca niciodată, liniștea e atât de profundă încât te surzește și totul pare schimbat chiar dacă în fond nu s-a schimbat nimic. În euforia revederii cu tot neamul și cu toți prietenii uiți de dorul Clujului pentru un timp. Până la urmă e vară, mergi la mare, mergi pe munte, te reîntâlnești cu foștii colegi de liceu, de la care bineînteles nu sunt lipsite ironiile de genul „Apoi no, tulai doamne, cum îi în Ardeal?”,ca mai apoi să urmeze povești despre profu’ ăla nașpa care te-a picat, materia aia care ai învățat-o într-o noapte și cursul ăla de la care chiuleai mereu. Și când toate par că sunt mai în toi te lovește un septembrie însoțit de un soare cu dinți și de un vânt care parcă îți șoptește că mai e puțin. Mai e puțin… mai sunt două săptămâni parcă interminabile în care primele gânduri sunt: „oare ce-mi mai trebuie?”, „oare mi-am pus asta în bagaj?” . Începi să tot scrii liste peste liste de cumpărături ca în final să-ti aduci aminte că mai aveai totuși nevoie de ceva. Camera ta e de nerecunoscut fiind plină de geamantane și sacoșe, cămăși și pantaloni călcați la dungă care oricum o să se șifoneze până la Cluj. Te gândești: tu o să mai ai oare loc în mașină de bagaje sau ar fi cazul să mergi cu un tir... și cu remorcă dacă se poate. Chatul de la Facebook e bombardat mereu cu aceeasi întrebare: „Când vii în Cluj?”. Toată lumea e nerăbdătoare și deja se fac planuri de revedere astfel încât până să se înceapă efectiv cursurile să vă plictisiți deja unii de alții. Pe lângă toate acestea te încearcă emoțiile unui nou început și abia aștepți să vezi ce profesori o să ai, ce materii o să faci și care cu ce nebunii mai vine din vacanță. Din visarea spre anul care urmează te trezește un sunet asurzitor… e sunetul roților de geamantan pe Piezișă… e Octombrie!

Luciana Covăsan, Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor, Cluj-Napoca

VIAȚĂ DE STUDENT ..........Vacanţa de vară a unui student FSEGA... .......

32

Profil de ONG

Asecu Youth este organizația studenților economiști din Sud-Estul Europei și provine din organizația-mamă Asecu. Aceasta are ca scop schimbul de experiență înre studenți, organizarea de conferințe și seminarii pentru studenți și încurajarea cercetării în rândul participanților.

Organizația pentru studenți are bazele puse în toamna anului 2011 la Rostov în Rusia. Atunci, țara noastră a fost reprezentată de studenți din centrele universitare Cluj-Napoca și Iași. Săptămâna petrecută la Rostov a fost una diversificată. De la prezentarea specificului național, la petrecerile tematice, jocurile de strategie și conferințe, toate au avut loc. Conferința din Rusia a avut ca temă principală „Relevant issues of development of world economy and economy of countries of the Southern and Eastern Europe”. A doua întâlnire a membrilor ASECU Youth a avut loc la Iași, organizată de colegii de la Universitatea Alexandru Ioan Cuza, având tema „Current challenges of the global economy”. A treia conferință „Knowledge Economy – impact on Suistainable development of the countries from

VIAȚĂ DE STUDENT Profil de ONG

33 .

East and South East Europe” a fost organizată în Muntenegru. În anul 2014 urmează conferința studențească organizată de colegii de la universitățile din Polonia.

În mai 2014 la Cluj-Napoca are loc conferința ASECU, unde sunt așteptați profesori și cercetărori din universitățile partenere, iar mai multe detalii puteți afla aici: http://www.econ.ubbcluj.ro/asecu2014/

Mai multe detalii despre Asecu Youth se pot afla aici: http://asecuyouth.org

VIAȚĂ DE STUDENT ..........Profil de ONG... .......

34

MARKETING ÎN STIL CĂPCĂUN

Ideea descrierii marketing-ului într-un alt mod a venit în timpul experienței Business Smart School, ediția 2013. Fusesem repartizat într-o echipă de șase membrii fiecare având ca scop redactarea unor articole ce aveau să pună bazele unui produs vandabil. După primele dezbateri asupra temei și stabilirea sarcinilor fiecăruia am decis că mie să-mi revină partea de marketing deoarece încă de la început proiectului mi-am dat seama că un astfel de subiect mi s-ar potrivi. Dar entuziasmul de moment nu a ținut deoarece trebuia să intru în profunzimea acestui subiect pentru a realiza un articol de succes. Așadar, după un prim periplu eșuat prin sfera marketing-ului, mi-am dat seama că nu o să fie la fel de ușor precum credeam, mai ales că produsul nostru era o revistă de business dedicată tânărului antreprenor cu un titlu puțin spus interesant. Astfel, aveam nevoie de o abordare mai puțin convențională asupra acestei componente critice în arta de a face business.

TIMP LIBER Marketing în stil căpcăun

35 .

Ca pentru multe lucruri în viață, inspirația este necesară în desăvârșirea unei reușite, iar zeița inspirației, dacă o pot numi așa, mi-a surâs în a treia seară din programul BSS. Lovit de o veste mai puțin bună în acea zi, am reușit să văd partea plină a paharului, astfel născându-se marketing-ul în stil căpcăun. Prima dată m-am gândit să găsesc niște repere care să restrângă aria de manifestare a respectivei inspirații. Nu puteam să o las să zburde singură fără să am niște frâne la dispoziție. Pe urmă, împrumutând reperul pe care artiștii și-l iau când vor să deseneze un portret, am purces în a-mi imagina acel căpcăun clasic, și anume verde și zâmbăreț. Aveam, așadar, punctul de pornire și apoi am început să lucrez la conținut. Plănuiamtotodată ca pentru fiecare parte desenată să existe un echivalent care să descrie marketing-ul. În continuare, reperul feței căpcăunului m-a ajutat la plasarea celor patru “P” pe pozițiile unde vor fi situați ochii și zâmbetul. Am uitat să menționez că marker-ul folosit la desen avea culoarea verde. Ce altă culoare ar fi putut avea, nu?Toate bune și frumoase până când am realizat că trebuia să am bine stabilit conținutul fiecărei porțiuni din acest căpcăun. Imaginea produsului finit era deja sădită în mintea mea chiar dacă nu aveam detaliile negru pe alb. Începusem să mă gândesc la ceva complicat dar răspunsul era chiar acolo. Astfel, m-am rezumat a mă uita îndeaproape la elementele constitutive ale acestui căpcăun. Terminasem de trasat ochii și zâmbetul iarapoi m-am concentrat pe nas, urechi și antenele caracteristice. Ce aveau să zică acestea?Pe lângă detaliile legate de conținut și desen mai aveam în considerare și conceptul de brand deoarece în urma training-urilor din zilele precedente, informațiile cu referire la promovarea brand-ului unei afaceri erau proaspete în mintea mea. Trebuia neapărat să găsesc o cale prin care conceptul de brand să apară în abordarea marketing-ului într-un alt mod. La final, după ce ideile s-au așezat în urma exploziei de feedback-ul aferent. Acesta este necesar indiferent de ce tip de serviciu

TIMP LIBER ..........Marketing în stil căpcăun... .......

36

creativitate, desenul și conținutul fuseseră terminate cu succes. Mă simțeam ca un asistent de marketing ce lucrase toată noaptea pentru prezentarea de a doua zi. Urma doar să prezint ideea mea colegilor de echipă și să primesc

prestează firma ta. Chiar și feedback-ul negativ este de căutat dar asta este altă poveste. În încheierea călătoriei prin sfera marketing-ului într-un alt fel, feedback-ul primit de la colegi a fost unul atât de bun încât credeam că tocmai câștigasem o promovare. Rezultatul concret al atmosferei creative ce s-a format în cadrul echipei se va observa în cele ce urmează. Marketing-ul este arta de a crea un produs, de a pune valoare pe rodul muncii tale mergând după premisa „dacă ești bun la ceva nu o face pe gratis”, dar și de a promova și plasa acel produs. Baza oricărei încercări de a face marketing este să cunoști cei patru „P”. În cazul unei afaceri, marketing-ul este o unealtă indispensabilă, iar dacă îl transformi într-o artă, paleta lui de ethnici va deschide orizonturi noi pe care să le folosești în dezvoltarea brand-ului tău.Pentru început, imaginează-ți că ești arhitectul afacerii tale și ai înmână frâiele destinului care te pot duce fie la succes fie la eșec. Pe urmă, ia un creion sau marker și începe să schițezi

TIMP LIBER Marketing în stil căpcăun

37 .

ideile principale care dau contur brand-ului ce dorești a-l dezvolta. După acest moment, intră în scenă paleta de tehnici ale stilului căpcăun:1.Trebuie să deschizi ochii pentru a vedea oportunităţile imediate de pe piaţă. Ca în orice economie de piață vor exista companii mici și altele mari. Nu odată s-a întâmplat ca firme mari să cumpere pe altele mai mici cu scopul de a-și mări avantajul competitiv, de a avea acces la tehnologii aducătoare de valoare sau de a-și mări cota pe piață.2.Trebuie să miroşi preparatul tău numit brand ca să vezi ce ingredient mai trebuie adăugate. „Un produs este întradevăr finalizat doar atunci când competitorii fac eforturi suplimentare pentru a-l contracara”. 3. Pleacă urechea la noile trend-uri cum ar fi social media. Te vei întâlni cu social media în orice dorință de promovare ai avea, de la promovare personal până la cele mai necunoscute brand-uri. Acest fenomen a acaparat lumea marketing-ului online și nu există firmă ce nu poate să-și promoveze brand-ul într-o manieră facilă și oarecum gratuită.4. Ridică antenele casă depistezi mişcările de pe piaţă ale adversarilor. Primul lucru care îl vei afla la intrarea pe o piață este numărul și puterea adversarilor. Întotdeauna va trebui să te raportezi la concurență când vine momentul lansării unui produs. 5. Zâmbeşte la eşecul campaniei de promovare a principalului tău competitor. După ce liga profesioniștilor se va depărta de cea a juniorilor, vei afla și cine este principalul tău competitor. Însă, cum se spune în fotbal, „se întâmplă și la case mai mari”, nu există nicio garanție că o campanie de promovare va funcționa precum se anticipează. În acel moment, pune un zâmbet pe buzele tale. Cristian Boldor, Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor, Cluj-Napoca

TIMP LIBER ..........Marketing în stil căpcăun... .......

38

14 MOTIVE SĂ NU MERGI LA ÎNTÂLNIRE CU UN ECONOMIST

1. Economiștii pot fi periculoși. Ai grijă la mâinile invizibile!

2. Nu contează ce oferi, ei vor cere întotdeauna mai mult.

3. Egoismul e cel mai natural comportament al lor.

4. Preferă ca viața lor personalăsă fie ca piața: liberă și deschisă.

5. Se ghidează mult prea mult după trenduri.

6. Nu te vor accepta niciodată așa cum ești. În permanență vor dori să te dezvolți.

7. Au nevoie de foarte mulți stimuli să se desfășoare.

TIMP LIBER 14 motive să NU mergi la întâlnire cu un economist

39 .

TIMP LIBER ..........14 motive să NU mergi la întâlnire cu un economist... .......

8. Își vor petrece timpul încercând să își prezică mișcările.

9. Te vor considera ușor de substituit.

10. Nu vor zice niciodată „teiubesc”, ci „mă optimizezi”.

11. Vor evalua dezvoltarea copiilor voștri într-un Index de Dezvoltare Umană.

12. Dacăvei fi deprimată, vor scădea rata de interes la 0.

13. Vor stabili termini clari de proprietate a casei, pentru a evita epuizarea resurselor.

14. S-ar putea să colecteze un chestionar stratificat de la prieteni și familie și să facă analize ale regresiei până să vrea să se angajeze într-o relație serioasă.

Privește partea bună! Poți vedea cum arată dragostea în formulă matematică.

40

BANCURISe spune ca primul economist a fost Columb. Cind s-a pornit sa descopere America nu stia incotro se indreapta. Cind a ajuns, nu stia unde se afla. Si toate astea le-a facut pe banii statului.

- Cat de lunga trebuie sa fie lucrarea de diploma?

- Ca rochia unei femei : destul de lunga ca sa acopere subiectul, dar destul de scurta ca sa capteze atentia!

Profesorul catre student: “- Din pacate nota pe care o meritati dumneavoastra incepe cu P. Banuiesc ca stiti despre ce nota e vorba…” Studentul: “-Pinci?”

Ion se întîlnește cu un matematician, un economist și un contabil și-i întreabă:

- Cât fac unu si cu unu ?

Matematicianul îi răspunde:

- Exact doi.

Economistul răspunde:

- Probabil doi.

Contabilul se uită în dreapta și în stânga, apoi îi spune în șoaptă:

- Cât vrei să facă ?

De cîți contabili este nevoie sa înșurubeze un bec?

TIMP LIBER Bancuri

41 .

- De nici unul. Becul a fost tăiat din buget.

De ce se apucă un contabil de fumat?

- Ca să își deducă din cheltuieli costul țigărilor, pe motiv că au fost distruse de foc!

De ce rechinii niciodată nu atacă economiști?

- Etica profesională.

Un economist este persoana ce se îmbogățește pe baza la aceea, că spune altora cauza sărăciei lor.

Asemanarea intre un barbat si economie: parul e in recensiune, stomacul e o victima a inflatiei, iar amandoua la un loc provoaca o mare depresie!

TIMP LIBER ..........Bancuri... .......