POªTAªUL390 ¦ 3

În dorinţa de a spori veniturile Poştei Române, con-

ducerea companiei a semnat, la finele lunii aprilie, con-

tracte cu Enel Energie şi Enel Energie Muntenia prin care

se reiau operaţiunile de încasare în numerar a facturilor

emise de cele două companii furnizoare de energie

electrică, atât în ghişeele subunităţilor poştale integrate

în VPN (informatizate), cât şi la oficiile neinformatizate,

prin intermediul POS.

Pentru SC Enel Energie SA încasarea se face în

judeţe aparţinând de trei Centre Regionale Reţea Poş-

tală, respectiv în judeţele Arad, Caraş-Severin, Timiş,

Hunedoara (CRRP Timişoara), Călăraşi, Ialomiţa (CRRP

Ploieşti), Constanţa şi Tulcea (CRRP Constanţa), în vreme

ce pentru SC Enel Energie Muntenia facturile se în-

casează în zonele aparţinând de CRRP Bucureşti: mu-

nicipiul Bucureşti, plus judeţele Ilfov şi Giurgiu.

Pentru executarea serviciului este obligatoriu ca

persoanele care doresc să achite contravaloarea facturii

de energie electrică să prezinte salariatului poştal fac-

tura, care conţine un cod de bare. La încasarea manu-

ală, în situaţia în care factura nu are ataşat cuponul ce

conţine codul de bare, aceasta nu se poate efectua şi

trebuie anunţată imediat compania de energie electrică

care a emis factura, prin intermediul Sucursalei Servicii

Financiare.

Facturile Enel se achită în oficiile poştale

Pe 17 mai, ANCOM a inaugurat, la sediul său din Bucureşti,o expoziţie aniversară cu ocazia împlinirii a 20 de ani de admi-nistrare modernă a spectrului radio în Romania. Expoziţia pre-zintă publicului o serie de echipamente radio, documente şidiverse materiale care ilustrează modul în care au evoluat co-municaţiile româneşti de-a lungul vremii. Printre exponate senumară şi o colecţie impresionantă de timbre aparţinândMuzeului Naţional Filatelic, ce ilustrează evoluţia sectorului tele-comunicaţiilor. Mai pot fi admirate modele ale ultimelor aparate

telefonice de ebonită produse în ţara noastră, aparate telefonice folosite pe câmpul de luptă în al Doilea Război Mondial, primeleaparate de măsurare a frecvenţelor folosite de experţii Autorităţii, precum şi modele de telefoane mobile din ofertele primilor ope-ratori de servicii de telefonie mobilă de pe teritoriul României.

În 2011 se împlinesc două decenii de când, prin reorganizarea ROM-POST-TELECOM au luat naştere patru regii autonome:Romtelecom, Poşta Română, Radiocomunicaţii, Inspectoratul General al Radiocomunicaţiilor (IGR) şi societatea comercială peacţiuni Bancpost.

Expoziţia poate fi vizitată până pe 31 august a.c., de luni până joi, între orele 08:30 şi 20:00, iar vineri, sâmbătă şi duminică, dela 08:30 la 17:00, la sediul Autorităţii din str. Delea Nouă nr. 2, Bucureşti. Intrarea este gratuită.

Mod de operare a încasăriiSalariaţii poştali trebuie să încaseze în mod obli-

gatoriu întreaga sumă înscrisă în factură, nefiind ac-ceptate încasări parţiale. De asemenea, aceştia trebuiesă verifice valoarea facturii, iar pe cele cu valoare nega-tivă sau cu valoare zero să nu le primească la încasare.

La finele procesului, angajatul poştal care a încasatfactura trebuie să detaşeze partea din aceasta careconţine codul de bare (cuponul) şi să o predea apoiabonatului, împreună cu originalul chitanţei. Pe parteadin factură reţinută de salariatul poştal, trebuie înscrisnumărul chitanţei eliberate abonatului, se semnează şise aplică ştampila de zi.

Expoziţie dedicată telecomunicaţiilor la sediul ANCOM

4 ¦ APRILIE 2011

Editorial

Din dorința de a dezvolta și de a personaliza cât maimult dialogul cu proprii angajați, mi-am propus să încercperiodic, prin intermediul revistei Poștașul, să aduc lacunoştinţa dumneavoastră viziunea top management-uluiC.N.P.R. în ceea ce priveşte viitorul companiei, cu atât maimult cu cât anul trecut am traversat împreună o perioadăceva mai dificilă din punct de vedere economic, dar carene-a apropiat mai mult și ne-a făcut mai puternici. Spunam traversat pentru că sunt convins că ce a fost mai greua trecut, iar perspectivele în ceea ce privește companianoastră sunt unele promiţătoare.

Rezultatele economice ale Poștei Române urmează untrend ascendent, dovedit de creșterile de venituri înre-gistrate anul acesta, trend pozitiv care se manifesta și ineconomia românească, în general. În 2011, veniturilecompaniei au crescut constant, luna martie evidențiind ocreștere de 12% față de ianuarie, în timp ce cheltuielileîn trimestrul întâi 2011, față de aceeași perioadă a anului2010, au scăzut cu aproximativ 7%, grație tuturor mă-surilor de eficientizare a cheltuielilor luate în ultima pe-rioadă. Astfel, în ceea ce privește anul în curs, proiecțiileeconomice ale CNPR anticipează o ușoară creștere a cifreide afaceri în raport cu 2010, pe fondul revenirii econo-mice timide începând cu semestrul al doilea 2011 și al

creșterii cererii de servicii poș-tale în special pe segmentul depoștă tranzacțională și publici-tate prin poștă, segmente cuponderi semnificative în struc-tura de venituri a C.N.P.R.

Dacă la momentul preluăriimandatului de Director Generalal C.N. Poșta Română S.A. princi-palul obiectiv pe care mi l-am

fixat a fost acela de a căuta să reduc cât mai mult pierde-

rile lunare prin economii și prin reducerea cheltuielilor

nejustificate, în momentul de față consider că am ajuns în

punctul în care direcția de acțiune este dată de pro-

movarea acelor proiecte în măsură să aducă o creștere

semnificativă a veniturilor companiei. Analiza internă a

C.N.P.R. a reliefat necesitatea alocării de resurse cu scopul

extinderii serviciilor financiare (servicii bancare, asigurări,

produse de loterie, operațiuni tranzacționale tip schimb

valutar, dezvoltarea ofertei de produse prepaid etc.) și a

serviciilor de curierat rapid, ca generatori de fluxuri de

venituri și a unui număr sporit de clienți, atât persoane

fizice cât și juridice. În acest sens, anul 2011 este cel în

Editorial Dumitru Daniel NEAGOE,Preşedinte - Director General

al C.N. Poşta Română S.A.

Serviciile financiareşi de curieratvor contribui decisivla evoluţia pe piaţă aPOŞTEI ROMÂNE

Trendul ascendent pe care Poºta Românã îlînregistreazã este dovedit de creºterile de venituri în-registrate de la începutul anului, iar direcþia de acþi-une în ceea ce priveºte viitorul apropiat este datã depromovarea acelor proiecte care pot sã genereze profitpentru companie.”

„

POªTAªUL390 ¦ 5

care fundamentăm noi linii de business pe segmentul fi-

nanciar și de curierat rapid, ca elemente strategice ale

planurilor noastre de dezvoltare.

În cel mai scurt timp, Poșta Română urmează să de-mareze un proiect pilot privind activitatea de interme-diere poliţe de asigurare generală de tipul poliţelor derăspundere civilă obligatorie, facultative şi obligatorii delocuinţă şi de călătorie, urmând ca, mai apoi, acestproiect să fie extins la nivelul întregii reţele de oficii poş-tale informatizate, atât din mediul urban cât și din celrural. Pentru anul 2012, estimămcă numărul de polițe vânduteprin intermediul rețelei C.N. PoștaRomână S.A. va trece de 45.000de bucăți, iar veniturile aferentevor depăși suma de 9 milioane lei.Totodată, în momentul de față,analizăm termenii şi condiţiileunui proiect de parteneriat care să asigure dezvoltareaportofoliului de prestaţii CNPR cu servicii financiar-ban-care de retail.

Serviciile de curierat rapid oferite prin intermediul Su-cursalei Poșta Rapidă reprezintă un segment cu un im-portant potențial de creștere, în condiţiile în care piaţade curierat are o evoluţie spectaculoasă de la an la an.Consider că C.N.P.R. are resursele interne, experienţa, in-frastructura şi portofoliul de clienţi care să asigure suc-cesul acestei activităţi şi poziţionarea sa pe un loc defrunte ca şi contributor la cifra de afaceri a companiei. Încazul serviciilor poștale ne menținem poziția de opera-tor dominant, furnizor preferat de servicii poștale și furni-zor desemnat de serviciu universal, statut anticipat să semențină în viitorul previzibil. Scopul nostru vizează îm-bunătățirea calității serviciilor și a tehnologiei care asi-gură suportul pentru acest proces.

Am încrederea că toate aceste proiecte își vor arătarezultatele, mai ales începând cu anul 2012. Rezultateleînregistrate de companie ca urmare a deciziilor manage-riale din ultimul an certifică faptul că a existat și există în

continuare o marjă semnificativă de eficientizare internă,iar C.N.P.R. a dovedit că are potenţialul și forța de a-șiechilibra și optimiza situația financiară, rămânând unuldintre cei mai mari operatori economici din România. În

ciuda crizei economice, politicanoastră a fost aceea de a identi-fica noi surse de venit, noi linii deafaceri și operațiuni alternativecare să asigure ocuparea perso-nalului, astfel că, până în mo-mentul de față, Poșta Românănu a făcut disponibilizări și nicinu a operat reduceri salariale.

Mai mult, la finele anului 2010 am acordat o creșteresalarială pentru toți angajații companiei, asumând o de-cizie de mărire a salariilor care nu s-a mai luat în cadrulcompaniei din anul 2008.

În final, pentru că mass-media a preluat în ultimavreme o serie de declarații privind disponibilizările din

cadrul C.N. Poşta Română S.A., țin să precizez faptul cărestructurarea rețelei poștale, până în punctul de față, nua implicat reducerea personalului deși s-au comasataproximativ 900 de subunități poștale. Inevitabil, ce-a de-adoua etapă în cadrul proiectului de reorganizare prin co-masare va atrage cu sine o ușoară reducere a număruluitotal al angajaților, dar avem în vedere în primul rândplecările voluntare, convins fiind – mai ales de date sta-tistice interne – că dinamica și fluctuația personalului,într-o companie cu câteva zeci de mii de angajați, esteuna ridicată. În plus, management-ul companiei caută încontinuare soluții de diversificare a activității și de creș-tere a eficienței muncii, astfel încât să putem asigurasalariaților noștri, care își aduc în fiecare zi contribuția labuna funcționare a companiei, un loc de muncă stabil,într-un mediu de lucru prietenos.

Consider că angajaţii unei companii sunt cei mai buniambasadori ai acesteia. Depinde de noi toţi ca activitateaprestată să fie una de calitate şi să întrunească toate ce-rinţele de corectitudine, legalitate, respect faţă de com-panie, față de colegi şi mai ales faţă de clienţi.

Poºta Românã dovedeºte cã are potenþialul ºiforþa de a îºi echilibra ºi optimiza situaþia financiarã,rãmânând pânã în momentul de faþã, unul dintre cei

mai mari operatori economici din România.”

„

Angajaþii unei companii sunt cei mai buni am-basadori ai acesteia. Depinde de noi toþi ca

activitatea prestatã sã fie una de calitate ºi sãîntruneascã cele mai exigente cerinþe.”

„

Actualitate

6 ¦ APRILIE 2011

A 35-a ediţie a MarşuluiFactorilor Poştali, cea mai cu-noscută şi îndrăgită compe-tiţie sportivă rezervată poş-taşilor, a debutat la mijlocullunii mai şi se va încheia pe 18iunie, o dată cu faza naţională.

Întrecerea se organizeazăanual, începând cu 1977, lastartul ei fiind aşteptaţi şi anulacesta câteva mii de poştaşi.Prin organizarea acestei com-petiţii, Poşta Română doreştesă-şi exprime aprecierea faţăde munca pe care salariaţii săio depun zi de zi, în încercareade a distribui cât mai prompt şi mai exact corespondenţaşi drepturile financiare pe care o mare parte a populaţieiacestei ţări le aşteaptă în fiecare zi lucrătoare.

Prima fază a întrecerii, cea judeţeană/sectoare, este pro-gramată a se derula până pe 21 mai. Urmează faza re-gională (Centre Regionale Reţea Poştală/Sucursala PoştaRapidă), care trebuie să se încheie până pe 28 mai.

Cei mai buni dintre cei buni se vor întrece în faza naţio-nală, care se va organiza în perioada 17-19 iunie, la CheileGrădiştei (judeţul Braşov). Primii cinci clasaţi la băieţi şiprimele trei fete ne vor reprezenta la Balcaniadă.

Cursele se vor desfăşura în conformitate cu „Regula-

mentul de organizare şi desfăşurare a concursului profe-sional sportiv al factorilor poştali”, care respectă regulile pecare Federaţia Română de Atletism le-a impus pentru pro-bele de marş pe care le organizează. Concurenţii vormărşălui clasic, doar în uniformă poştală, fără geantă peumăr sau alte greutăţi. Proba de marş pentru bărbaţi se vadesfăşura pe distanţa de 7.000 de metri, în vreme ce pen-tru fete ruta va măsura 3.000 de metri. Ocupanţii primelortrei locuri ale fazelor judeţene şi regionale vor obţine drep-tul de a participa în fazele superioare.

La startul ultimei etape a concursului se vor alinia 33 defete şi tot atâţia băieţi.

Pe 14 mai, pe aleile din Parcul Ştrandul

Tineretului din Piatra Neamţ, OJRP Neamţ

a organizat faza judeţeană a Marşului

Factorilor Poştali. Câteva zeci de salariaţi

poştali de la oficiile din judeţ şi-au dis-

putat calificarea în faza regională a com-

petiţiei, doar şase dintre ei reuşind în

acest demers.

„Mă bucur ca atâţia poştaşi au venit

astăzi să participe la tradiţionala şi po-

pulara competiţie Marşul Factorilor Poş-

tali. Este important că salariaţii noştri au

făcut mişcare, au socializat şi s-au simţit

bine vreme de câteva ceasuri în mijlocul

naturii”, a apreciat Cristian Tapalagă, di-

rectorul OJRP Neamţ.

Factorii nemţeni au mărşăluit pe aleile Ştrandului Tineretului

Poştaşii au intrat în arenă

POªTAªUL390 ¦ 7

La jumătatea lunii aprilie, Poşta Română alansat platforma de comerţ electronic on linePostMarket. Aceasta poate fi accesată deoricine dispune de o conexiune de internet,la adresa www.postmarket.ro. Pentru în-ceput, pe această platformă sunt comercia-lizate bunuri de larg consum şi cărţi, în bazaunor parteneriate încheiate cu firma S.C.D-MAIL DIRECT S.R.L şi cu Editura NEMIRA.

Cine cumpără de pe acest portal, poateadăuga în coş produse de la unul sau de lamai mulţi furnizori, primind în schimb un sin-gur colet şi plătind o singură taxă de trans-port.

Transportul se efectuează prin intermediulserviciilor Poştei Române şi este gratuit în cazul comezilordin Bucureşti, ca şi în cazul comenzilor la nivel naţional acăror valoare depăşeşte 200 de lei.

Ca modalităţi de plată a produselor achiziţionate de pe

platforma PostMarket se acceptă plata ramburs (la livrare)şi plata în avans prin virament bancar, urmând ca, încurând, să se implementeze şi plata on line prin inter-mediul cărţilor de credit.

Poşta Română a intrat în comerţul on line

Primii câştigători ai cărţilor de la Editura NemiraLa mijlocul lunii aprilie au fost cunoscuţi primii cinci câştigă-

tori ai tombolei pe care revista noastră a demarat-o împreunăcu Editura Nemira. Astfel, dintre zecile de plicuri cu răspunsuri(toate corecte) care l-au indicat pe Philip Marlow drept detec-tivul particular creat de Raymond Chandler, au fost extrase cincinume. Fericiţii câştigători ai tragerii la sorţi şi, implicit, ai unuiroman „Sora cea mică” aparţinând celebrului scriitor americanau fost următorii:

Cei cinci şi-au primit premiul, normal, prin intermediul ser-viciilor Poştei Române şi sperăm că, până la această oră, l-au şiterminat de lecturat.

Concursurile de acest gen continuă, aşa că nu vă rămânedecât să urmăriţi cu atenţie„Poştaşul” şi să participaţi la ele.

Profira Scrădeanu (pensionar poştal din Târgu Jiu)Floarea Bukva (factor poştal din Pecica – judeţul Arad)Mihaela Georgiana Popescu Popa (agent poştal din TârguCărbuneşti – judeţul Gorj)Mihaela Ghiţă (oficiant din Videle – judeţul Teleorman)Olga Baloca (oficiant din Corbeni - judeţul Argeş)

@Uneori, comunicarea internă este asociată în modgreşit cu circulaţia documentelor în cadrul unei instituţii.În sensul ei autentic, comunicarea internă priveşte ima-ginea companiei în„ochii” angajaţilor acesteia – publiculintern al companiei. Scopul comunicării interne constă înfaptul că angajaţii trebuie să aibă o înţelegere comună aactivităţii şi rolului CN Poşta Română SA, să susţină di-recţia ei strategică şi să utilizeze informaţii exacte şidemne de încredere în munca lor.

Întrucât comunicarea este un proces complex, PoştaRomână, prin Sucursala Centrul de Perfecţionare, a dez-voltat, ca mijloc de comunicare internă, plaforma IN-TRANET (http://intranet.posta.ro). Acest instrument in-formaţional este menit să faciliteze o comunicare rapidă,atât pe verticală, între top management şi angajaţi, cât şipe orizontală, între compartimente şi între salariaţi.

Intranetul promovează un flux de informaţii constant,care favorizează crearea unei culturi organizaţionale fle-xibile, centrată pe sentimentul valorii personale şi alapartenenţei angajaţilor la valorile şi normele organiza-ţiei.

Ţinând cont de structura organizatorică a Companiei,fiecărei sucursale i-a fost alocat un spaţiu virtual care-i dăposibilitatea de a-şi publica informaţiile potrivit profiluluişi nevoilor sale specifice. Acestea pot fi accesate directdin orice pagină deschisă şi, la fel de direct, se poateajunge la secţiunile unde sunt prezentate produsele şiserviciile CN Poşta Română SA. De asemenea, există unmotor de căutare al subunităţilor poştale existente lanivel naţional.

Pagina de deschidere a INTRANETULUI găzduieşte celemai importante anunţuri sau noutăţi apărute la nivel de

Companie. Tot de aici se pot accesa publicaţiile interne„Poştaşul” şi„Poştalionul de Braşov”.

Secţiunea „Structura CNPR” cuprinde întreaga organi-zare funcţională a companiei, prezentată sub formă deorganigrame din care poate fi accesat orice comparti-ment de lucru spre a i se vedea obiectul de activitate saudatele de contact ale persoanei care îl coordonează.

În secţiunea „Biblioteca”, angajaţii pot consulta docu-mente de legislaţie naţională care privesc, direct sau in-direct, activitatea poştală şi reglementări interne, cum arfi instrucţiuni şi norme de lucru. În secţiunea „Beneficii”pot fi consultate informaţii cu privire la salarizare, prime,timp de muncă şi de odihnă, concedii, cazare în spaţiileinstituţiei, promovare, maternitate, sănătate şi altele.Secţiunea „Cariera”, aflată încă în lucru, va conţine toateposturile din Poşta Română ce sunt scoase la concurs,atât cele închise, rezervate angajaţilor, cât şi cele deschisepentru toată lumea.

„Colegii tai” este o zonă rezervată în primul rând orga-nizării de concursuri de divertisment. În prezent se află îndesfăşurare concursul de imagine şi personalitate „Miss& Mister CNPR”. Competiţia este dedicată exclusiv anga-jaţilor Poştei, iar preselecţia concurenţilor pentru faza fi-nală se face în baza notelor acordate profilelor publicatepe INTRANET. Data limită de înscriere este 3 iunie,putându-se acorda note până pe 10 iunie a.c.

La secţiunea „Telefoane” poate fi utilizat un motor decăutare a numerelor de telefon ale angajaţilor. Baza dedate pe care operează acest motor este parţială şi nece-sită în continuare corecturi. Din fericire, cu ajutorulcolegilor care au semnalat erorile prezente, au fost făcutela scurt timp actualizările necesare.

INTRANETUL conţine secţiunea „Forum”, un loc undeangajaţii au posibilitatea de a iniţia şi purta conversaţiipe teme profesionale, cum ar fi cele referitoare la pro-blemele survenite în activitate, normele şi instrucţiunilede lucru, ultimele decizii şi hotărâri ale conducerii şi al-tele. Tot aici, sunt disponibile categorii de discuţii pe temeextraprofesionale, cum ar fi petrecerea timpului liber sauhobby-uri. Pe lângă subiectele existente, utilizatorii aulibertatea de a propune şi susţine altele noi, care privesczona lor de interes.

Acestea fiind spuse, vă dăm întâlnire la adresa http://in-tranet.posta.ro. Vă aşteptăm!

� Mircea Cucu - Şef Serviciu Comunicare Internă,Sucursala Centrul de Perfecţionare

INTRANETUL Poştei RomâneActualitate

8 ¦ APRILIE 2011

Actualitate

10 ¦ APRILIE 2011

Şi în acest an şcolar, ca în fiecare an din 1991, Poşta Românăa organizat, la inţiativa Uniunii Poştale Universale (UPU), onouă ediţie a Concursului Epistolar. Tema acestuia, stabilităde UPU, a fost „Imaginaţi-vă că sunteţi un copac ce trăieşteîn pădure. Scrieţi o scrisoare către cineva explicându-i de ceeste important să protejăm pădurile.”

Sute de elevi din toată ţara s-au întrecut pe sine, în încer-carea de a câştiga Marele Premiu. Participanţii au dat dovadăde o imaginaţie bogată, fapt care a îngreunat semnificativmisiunea juriului în a desemna un câştigător.

După o atentă analiză a lucrărilor, Anca Maria Faur, elevă înclasa aVIII-a C la Şcoala cu clasele I-VIII„Vasile Goldiş”din AlbaIulia, a reuşit, cu o foarte frumoasă şi emoţionantă scrisoare,să impresioneze membrii juriului prin originalitate şi să îşi ad-judece premiul I la etapa naţională.

Locul al II-lea a fost ocupat de Marius Andrei Bosancu, elevîn clasa a VII-a la Şcoala „G.Voevidca” din CâmpulungMoldovenesc, iar pe poziţia a III-a s-a clasat Cristina Petre,elevă în clasa a VII-a la şcoala„Gheorghe Lazăr”din Zalău.

Pe 15 aprilie, la Alba Iulia, tâ-năra câştigătoare şi-a primit pre-miul chiar în mijlocul colegilorsăi, la eveniment participând ofi-cialităţi ale Poştei Române: MioaraPribescu (Director Executiv),Olimpiu Nicolae Constantin(Director Centru Regional ReţeaPoştală Braşov), Nicolae Albu(Director Operaţional Oficiul Ju-deţean Reţea Poştală Alba), Nico-leta Micu (şef Serviciu Relaţii Publice) şi Gabriela Botici (şefServiciu Marketing Vânzări Centru Regional Reţea PoştalăBraşov).

Scrisoarea Ancăi Maria Faur a fost tradusă în limba englezăşi trimisă Biroului Internaţional al UPU, pentru a participa lafaza internaţională a Concursului Epistolar, urmând ca, pedata de 9 octombrie, de Ziua Mondială a Poştei, să fie anunţatcâştigătorul la nivel mondial. (Andrei Tătaru)

Concursul Epistolar şi-a desemnat şi premiat câştigătorii

Ani ca zile treceau şi nimic nu se mişca, sau poate toate se mişcau şinumai eu stăteam uitat în urmă? Soarele îşi contura aura pe boltă, vân-tul sufla lin norii imenşi şi albi,apa sărea energic din piatră în piatră, buburuzele îşi fâlfâiau aripile delicate de colo până colo, un cal sălbatic gonea în zarezburlindu-şi coama de un negru înfiorător. În depărtare o bătrânică suptă, palidă se aşezase domol, cu mişcări stângace pe o băn-cuţă în staţia de autobuz. Privea în gol şi nu părea cu nimic legată de şoseaua aglomerată şi zgomotoasă a bulevardului. Pen-tru o clipă am sperat că prin miile de forme care ne despărţeau, m-a zărit pe Mine, dar visul mi s-a spulberat când am văzut căacel zâmbet plin de afecţiune, căldură, era pentru copilaşul cu ochii mari şi verzi pe care îl strângea atât de puternic la piept. Nuînţeleg de unde îmi izvorăşte atâta speranţă naivă, de parcă rădăcinile mele scorţoase ar despica pământul numai pentru dânsa.

De când m-am născut dintr-o biată sămânţă, braţele mele şi ale fraţilor mei erau îndreptate spre cer, implorând... Amînvăţat să mă rog de când mi-au crescut mâinile, am învăţat să cânt de prima oara când mi s-au deschis mugurii fragezi şi vân-tul m-a atins, am învăţat să dăruiesc când veveriţa roşcovană mi-a luat prima ghindă coaptă şi eu i-am zâmbit, am învăţat săsufăr pentru voi când mi-aţi rupt mâinile tinere şi le-aţi azvârlit fără strângere de inimă în foc, şi v-am iubit atunci când priveaţiflăcările fierbinţi cu admiraţie şi mulţumire. Dar toate acestea voi nu le-aţi simţit...

Am văzut clipe de-a rândul, cum voi cu feţe ignorante, identice, ne smulgeaţi din pământul vieţii noastre şi am plânspentru atât de mulţi fraţi care zâmbeau în acele momente în speranţa, blestemată fie speranţa, că vă veţi aminti de noi atuncicând vă vom înconjura în case şi curţi. Dar mereu aţi privit doar cuvintele aşternute curat, caligrafic pe pagina cărţii preferate, şinu v-aţi gândit o secundă că acolo este carnea noastră jertfită vouă.

Milenii de-a rândul am visat că ne veţi vedea... crini cu cele mai frumoase culori, cu podoaba parcă pictată de îngeri,au crescut sub ochii voştri, dar voi nu i-aţi văzut. Freziile s-au scăldat în roua rece a dimineţii pentru a vă înconjura cu parfumullor sublim...dar voi nu le-aţi mirosit. Mere cărnoase, pline de vitaminele pe care voi le cumpăraţi energic în cutiuţe mici şi albe,închise ermetic, vă atrăgeau privirile cu culoarea lor de rubin, dar voi nu v-aţi deranjat să le gustaţi. Sau poate aţi rupt floarea şi

Mereu aproape de tineÎn orice moment în care eşti pregătit să simţi

Dragi fiinţe pline de iubire,

Plină de speranţă

Anca Maria Faur

POªTAªUL390 ¦ 11

aţi pus-o într-o văzuţă subţirică de cristal, iar când biata de ea, sleită de puteri, s-a ofilit, aţi privit-o indignaţi? Niciodată, nici opicătură de recunoştinţă... Nu aţi admirat gheţarii imenşi, sculptaţi cu atât de multă migală în atât de mult timp, şi nici măcarnu aţi oftat atunci când aţi lăsat povara deşeurilor voastre pe umerii apelor cristaline, tinere. Aţi privit adesea plini de romantismvalurile mării, dar nu aţi auzit de plasele numeroase care-i sugeau în grabă toată viaţa. V-aţi negat toate simţurile când fumulgros păta cerul albastru, iar porumbeii cu aripile albe se zbăteau printre valurile negre, năucitoare, invincibile, sufocându-se.

Sunteţi într-o deplină fugă, şi nu pentru a reuşi căci astfel viaţa voastră ar fi scăldată în frumuseţe şi bucurie de-a lun-gul drumului, ci pentru a scăpa, pentru a vă simţi puternici, stăpâni absoluţi. Îmi pare rău pentru voi, oameni cu inimi adesea împi-etrite, fiindcă ţelul vostru e absurd. Spuneţi că aveţi cinci simţuri, dar vă „simţiţi” doar unii pe alţii sau doar pe voi înşivă! Mărturisiţică v-aţi dezvoltat un al şaselea simţ, „iubirea”, dar adesea acesta naşte lacrimi fierbinţi care se preling în cicatrice adânci.

Ştiţi, voi, oameni numeroşi cu ochii căprui că în a voastre bijuterii nepreţuite este înfăţişat pământul? Dar cei cu ochiica mărgăritarele albastre, ştiţi că în ochii voştrii se oglindeşte marea? Cei adesea veneraţi, ştiţi că verdele vostru cu irizaţii auriisunt asemenea frunzelor mele tinere?

Prin imensitatea pădurii, un copil cu ghetuţe borcănate păşeşte zburdalnic de mână cu bunicul său, care receptând un-dele pline de voioşie ale nepoţelului său, pare brusc cuprins de viaţă. Micuţul se arunca în genunchi, hotărâtor, şi cu un zâmbetplin de satisfacţie spune „Aici” chiar lângă trunchiul meu puternic. Bunicului i se lumină faţă de mândrie şi scoase din săculeţullor un micuţ bulb de lalea, iar întreaga mea scoarţă pulsa de emoţie când am văzut cele două fiinţe cum zidesc viaţa surioareimele. Speranţa mea este această lalea de un galben la fel de strălucitor ca soarele şi sunt absolut sigur că dacă unul dintre voi seva opri din galopat şi o va privi în toată frumuseţea, prospeţimea şi inocenţa ei, o va venera!

Vă aştern această scrisoare pe fiecare dintre frunzele mele, şi aşa cum vântul le împrăştie prin curţile voastre aşa îm-prăştiaţi-le şi voi prin inimă. Priviţi, mirosiţi, pipăiţi, auziţi, gustaţi darurile noastre cu adevărat şi vă promit că liniştea naturii, afrumuseţii absolute vă va învălui. Şi nu veţi mai distruge şi veţi crea! Fiindcă totul vine prin mâna atât de darnică, bogată a na-turii, un sincer „mulţumesc” şi lumea îşi va recăpăta viaţa!Aceasta este Iubirea...Plină de speranţă,Natura

� Anca Maria Faur, Şcoala cu clasele I-VIII „Vasile Goldiş” din Alba Iulia;Profesor coordonator Adriana Şopterean

Tânăra câştigătoare, alături de Mioara Pribescu (Director Executiv),Olimpiu Nicolae Constantin (Director CRRP Braşov)

şi Nicolae Albu (Director Operaţional OJRP Alba)

12 ¦ APRILIE 2011

Aniversarea a 30 de ani de la zborul în cosmos alprimului român, Dumitru-Dorin Prunariu, a fost sărbă-torită în luna mai prin numeroase manifestări cultural-ştiinţifice, dintre care se remarcă în mod deosebit con-ferinţa dedicată protejării spaţiului cosmic, desfăşuratăla Palatul Parlamentului în perioada 9-12 mai, şi sesiuneade comunicări ştiinţifice de la Academia Română, din

data de 13 mai.Suita manifestărilor a

fost mai lungă, printre elenumărându-se şi expoziţiadeschisă la Muzeul Naţio-nal Filatelic sâmbătă, 14 mai.Printre cei peste 150 de vi-zitatori prezenţi la verni-sajul expoziţiei mulţi au fostcolegi de-ai noştri, dinPoştă, care au venit la întâl-nirea cu singurul cosmo-naut român, general cos-monaut ing. Dumitru-DorinPrunariu. Acesta a fost în-soţit de alţi 4 cosmonauţi(denumire utilizată în ţăriledin estul Europei) şi astro-nauţi (termen folosit în Eu-

ropa de Vest şi SUA):Russel Schweickart (SUA),Franz Viehboeck (Austria),Aleksandr Aleksandrov (Bulga-ria ) şi colegul de echipaj al lui Dumitru-Dorin Prunariu,Leonid Popov (Rusia). La ceremonia de deschidere a ex-poziţiei au participat Ionuţ-Cristian Negrescu, secretarulgeneral adjunct al Ministerului Comunicaţiilor şi Socie-tăţii Informaţionale, Alexander Churilin, ambasadorulFederaţiei Ruse la Bucureşti, şi dr. Ioan-Marius Piso, di-rectorul general al Agenţiei Spaţiale Române.

Vizitatorii au putut admira câteva colecţii filatelicecu tematica cosmos, medaliate la expoziţii naţionale şiinternaţionale, expuse de colecţionarii Nicoleta Diaconu(Ploieşti), Ioan-Radu Dobrescu şi Dan N. Dobrescu (Bu-cureşti), Coriolan Chiricheţ (Botoşani) şi Alec-Vadim Bar-toş (Cluj-Napoca). Ultimul este artistul care a machetatmai multe emisiuni de mărci poştale româneşti, printrecare şi recenta serie „Cosmos 2011”. Muzeul NaţionalFilatelic a expus mai multe machete de mărci poştale,piese deosebit de valoroase şi interesante, dedicateevenimentelor sărbătorite : 50 de ani de la zborul lui IuriGagarin - primul om care a zburat în cosmos, 30 de ani dela zborul primului român în spaţiul cosmic, Dumitru-Dorin Prunariu, şi 30 de ani de la primul zbor al uneinavete spaţiale, Columbia. Machetele expuse, piese uni-

Dumitru Prunariula Muzeul Naţional Filatelic

Actualitate

Echipamentul folosit deDumitru Prunariu la

bordul navei cosmice

POªTAªUL390 ¦ 13

cat, au fost realizate de artişti importanţi, precum pic-torul Dimitrie Ştiubei, Ion Dumitrana sau VladimirStoianov. Trebuie remarcată şi coliţa emisă în 1996, cuocazia împlinirii unui sfert de veac de la zborul lui Du-mitru-Dorin Prunariu, şi care a fost machetată de fiul cos-monautului, Cătălin. La reuşita manifestării a contribuit şiMuzeul Naţional de Istorie a României, care a expus fo-tografii, costume de antrenament utilizate de cosmonau-tul român, precum şi un tricolor românesc pe carecosmonauţii şi-au pus semnăturile în spaţiul cosmic.

Academia de Ştiinţe Economice a fost şi ea prezentăla manifestare printr-un set de interesante fotografii alezborului de acum 30 de ani, relizate de fundaţia „Russki

Mir”. Cosmonautul Dumitru-Dorin Prunariu a pus expuscâteva obiecte personale, pe care publicul larg rar areocazia să le vadă, cum ar fi legitimaţia sa şi a soţiei deacces în oraşul cosmonauţilor unde erau cazaţi, ceasulpurtat în cosmos şi o cameră de luat vederi utilizată întimpul zborului.

Ştampilă dedicatăevenimentului

Cu ocazia expoziţiei afost confecţionată o ştampilăspecială omagială, machetată dedr. Ioan Daniliuc, care a putut fi aplicată pe corespon-denţa prezentată la ghişeul poştal temporar ce a func-ţionat pe durata vernisajului în incinta muzeului, de-servit de colegii de la CRRP Bucureşti. De asemenea, Fa-brica de Timbre a realizat, în condiţii grafice deosebite,un foarte frumos catalog al expoziţie şi o carte poştalăfoarte solicitată de vizitatori.

Participanţii la vernisaj au fost extrem de interesaţisă obţină autografe de la toţi cosmonauţii şi astronauţiiprezenţi, dar de cea mai mare atenţie s-au bucurat ceidoi sărbătoriţi, Dumitru Dorin Prunariu şi Leonid Popov.Popularitatea lor s-a putut măsura în coada lungă decâţiva zeci de metri, şi care a durat circa o oră, care s-aformat în punctul unde cei doi au oferit, cu multă gene-rozitate, dar şi cu infinită răbdare, autografele solicitate.

În aceeaşi seară de 14 mai a avut loc „Noapte Mu-zeelor”, acţiune iniţiată de Ministerul Culturii din Franţa şicare are caracter european, la care a participat şi MuzeulNaţional Filatelic. Cu acest prilej, peste 20.000 de vizita-tori au trecut pragul MNF vizitând şi expoziţia dedicatăzborului lui Dumitru-Dorin Prunariu.

� Cristian Scăiceanu,director adjunct Muzeul Naţional Filatelic

Dumitru Prunariu şi Leonid Popovau acordat peste o sută de autografe

Astronautul american Russell Schweickart a semnatîn Cartea de Onoare a MNF

14 ¦ APRILIE 2011

Actualitate

Au vizitat muzeele Capitaleiprin intermediul Poştei Române

În ziua de 15 aprilie, Poşta Română, cu sprijinul UTI, a oferit posibilitatea copiilor de la Şcoala Nor-mală „Vasile Lupu” din Iaşi să viziteze Bucureştiul şi să admire câteva dintre cele mai reprezentativemuzee ale Capitalei. Premiul a venit ca urmare a implicării respectivilor copii în cursurile de IstoriaPoştei. Copii au fost însoţiţi la Bucureşti de prof. Elena Mănucă (coordonator proiecte educaţionale -Şcoala Normală „Vasile Lupu” Iaşi), prof. Simona Trofin; prof. Daniel Răduianu; prof. AlexandruSebastian (preşedinte al Asociaţiei „Voluntarii Normalişti”) şi jurist Teodor Munteanu (vicepreşe-dinte al Comitetului de părinţi al SNVL Iaşi). Iată în continuare câteva impresii ale puştilor ieşeni ce auvizitat Capitala în ajun de Florii, dar şi ale profesoarei Elena Mănucă:

Costinel Daniela, clasa a VI-a B„În excursia organizată de Poşta Română, am trăit o experienţă interesantă. Când am ajuns la Bucureşti, am fost fas-

cinată de clădirile vechi, cu o arhitectură specială. Sunt pasionată de călătorii, merg adesea în Polonia, dar Bucureştiulare aerul său special. Am vizitat cu drag Palatul Cotroceni, pe care l-am văzut prima oară. Am fost atrasă de picturile şisculpturile interesante. Atmosfera deosebită, bogăţia de exponate îmi revin şi acum în memorie. La Muzeul „Cărţilorşi Hărţilor vechi” am avut bucuria de a face, ajutaţi de ghidul muzeului, o călătorie în istorie, prin intermediul „como-rilor” muzeului – hărţi şi cărţi vechi.

După această excursie, oferită de către C.N. Poşta Română S.A., mi-au rămas amintiri şi, în mod necesar, o promisi-une de suflet: de a reveni la Bucureşti, pentru a vizita şi alte obiective, cum ar fi Muzeul Satului sau pentru a cunoaşteBucureştiul istoric.

Adresez mulţumiri echipei C.N. Poşta Română S.A, care ne-a facilitat această experienţă de neuitat”.

POªTAªUL390 ¦ 15

Prof. Elena Mănucă„Mă bucură faptul că acest proiect propus de C.N. PoştaRomână S.A a avut, pe lângă o componentă informaţio-nală şi una competiţională, elevii normalişti fiind provo-caţi să participe cu un interes sporit, ştiind că premianţiiacestui proiect educaţional vor avea ocazia de a face oexcursie la Bucureşti, la Muzeul Filatelic, la MuzeulCotroceni, Muzeul Hărţilor şi Cărţilor vechi.

Bucuria câştigării acestui premiu, oferit cu generozitatede CNPR, a fost dublată de impresiile acumulate în tim-pul periplului bucureştean, la care au luat parte elevi dinclasele a V-a şi a VI-a B, dar şi elevi ai Consiliului elevilordin Şcoala Normală „Vasile Lupu” Iaşi. A fost o oportuni-tate de a „învăţa” chiar şi în vacanţă, dat fiind faptul căvizita la Bucureşti s-a concretizat în prima zi din vacanţade Paşte a elevilor. Cu toate acestea,„lecţiile”de istorie s-auderulat atractiv, într-o manieră insolită, printr-un dialogelevi – muzeografi, într–un oraş ce poartă amprenta greaa istoriei, la Muzeul Cotroceni sau printre hărţi şi cărţivechi. A fost o experienţă pe care ne-o dorim reiterată.Excelenta colaborare cu CNPR ne întăreşte convingerea

că vom putea derula şi alte parteneriate prin care săoferim elevilor noştri situaţii motivante la care să se ra-porteze peste timp. Partenerilor noştri, reprezentanţilorCNPR, le mulţumim şi le dorim SUCCES în toate proiectelepe care le derulează”.

Impresii culese de d-na dirigintă Elena Mănucă

Catrinescu Gabi, clasa a VI-a B„Cotroceniul este un spaţiu minunat al Bucureştiului. M-a fascinat pe deplin. Ziua de 15 aprilie a fost pentru mine oadevărată lecţie de istorie. Biserica din spaţiul Muzeului Cotroceni pe care am vizitat-o mi-a creat o impresie foarteputernică, o stare de spirit deosebită.

Mulţumesc reprezentanţilor C.N. Poşta Română S.A care ne-au aşteptat la intrarea în Bucureşti, ne-au însoţit peparcursul vizitei noastre, ne-au oferit timpul lor preţios pentru a ne răsplăti pentru modul în care, noi, elevii de laŞcoala Normală„ Vasile Lupu” Iaşi, ne-am implicat în proiectul„ Istoria Poştei”, derulat la noi, la Iaşi, pe data de 24 ia-nuarie 2011.

Sperăm să avem ocazia de a participa şi în cadrul altor proiecte ale C.N. Poşta Română S.A”.

Bîzdîgă Ana Maria, clasa a VI-a B„Excursia de la Bucureşti a fost o experienţă plăcută şi in-teresantă. Acolo am vizitat Muzeul Cotroceni pentru primadată în viaţa. Ghidul ne-a prezentat cu multă pasiune is-toria muzeului. Am vizitat şi biserica din curtea palatuluicu o arhitectură deosebită, ca, de altfel, a întregului com-plex muzeal. La Muzeul Hărţilor şi cărţilor vechi am avutşansa unei evadări din prezentul unui oraş european într-untrecut istoric evocat în mod deosebit de către ghidul

muzeului. Mi-aş dori ca C.N. Poşta Română S.A să gân-dească şi alte proiecte interesante, pentru elevi de gim-naziu sau liceu. Cred că, în cadrul acestui proiect naţional„Istoria Poştei”, am demonstrat că suntem interesaţi de is-torie, de comunicarea tradiţională, prin intermediulmesajului scris, al scrisorilor, în plină eră digitală, şi căavem un potenţial creativ care poate fi valorificat.

Mulţumiri pentru ospitalitate şi pentru modul în care afost organizată vizita la Bucureşti”.

Sîtă Oana, clasa a VI –a B„Proiectul „ Istoria Poştei”mi-a demonstrat că o dorinţă se poate transforma în realitate. Mi-am dorit ca noi, elevii nor-malişti, să facem o impresie bună reprezentanţilor C.N. Poşta Română S.A, pe care i-am avut oaspeţi la Iaşi, în lunaianuarie. Am avut bucuria să fim elevii premiaţi şi să ni se ofere această excursie drept premiu. Le mulţumescreprezentanţilor C.N. Poşta Română S.A, care ne-au fost alături pe parcursul traseului prin Bucureştiul nou şi vechi,ce mă obligă la o revenire şi o şedere prelungită pentru a-i descoperi şi alte obiective turistice de marcă”.

16 ¦ APRILIE 2011

Poşta Română, cu sprijinul Ministerului Educaţiei,Cercetării, Tineretului şi Sportului, a încercat să contribuiela dezvoltarea spiritului de creaţie al tinerilor artişti plas-tici organizând, în perioada 28 martie-15 aprilie, con-cursul naţional de desen „Vine, vine Iepuraşul!”. Eveni-mentul, aflat la a patra ediţie, dar debutând la nivelnaţional cu acest prilej, s-a adresat exclusiv copiilor cuvârste cuprinse între 6 şi 10 ani şi a făcut parte dintr-unciclul de competiţii artistice mai amplu iniţiat de PoştaRomână, prin care operatorul poştal şi-a propus să susţinăarta şi valorile culturale româneşti.

La finalul întrecerii, „Iepuraşul” a poposit, pe data de6 mai 2011, în holul destinat publicului din cadrul Oficiu-lui Poştal Braşov 1 pentru a o premia pe fericita câştigă-toare a concursului. Aceasta este Andreea Angheluţă, dela Grădiniţa cu program prelungit nr. 29 din Braşov. Vizibilemoţionată şi impresionată de tot ce i se întâmplă, tânăraartistă s-a bucurat foarte tare când Mioara Pribescu, Di-rector Executiv în cadrul Poştei Române, i-a înmânatMarele Premiu constând în două bilete pentru o excursie

la Disneyland Paris, în perioada 15-18 iunie a.c.

„Mă bucur foarte mult că am câştigat excursia la Paris.Sper să fie foarte frumos şi să mă distrez foarte tare. Mi-aluat mult timp să desenez iepuraşul şi a fost foarte greu.Mulţumesc Poştei Române pentru premiul acordat”, ne-aspus la finele evenimentului micuţa Andreea Angheluţă,cu vocea tremurândă de emoţie.

Copiii au talentBraşoveanca Andreea Angheluţă

a câştigat concursul de desen orga-nizat de Poşta Română de Paşte şiva merge la Disneyland Paris

Bereczki Anna Perianu Gabriel

Popa Anca Privistirescu Paul

Ţurcanu Ştefania Vrînceanu Marius

Câştigători ai sejururilor la munteşi la mare

Locul I - Andreea Angheluţă, 10 ani, BraşovExcursie la Disneyland

Actualitate

Anna Bereczki, Anca Popa şi Andreea Angheluţă

POªTAªUL390 ¦ 17

„Concursul acesta de desene a pornit din iniţiativaCentrului Regional Reţea Poştală Braşov, primele trei ediţiiavând un caracter regional. Văzând succesul de care s-aubucurat primele ediţii, am decis ca, începând din acestan, concursul să devină unul naţional. Se vede treaba cănu am greşit, pentru că la concurs au fost primite peste3.000 de desene de la preşcolari şi şcolari din clasele I-IVdin întreaga ţară. Un juriu format din specialişti, condus

de Alexandru Ghilduş, decanul Facultăţii de Artă Decora-tivă şi Design din cadrul Universităţii de Artă Bucureşti, aales cele mai bune lucrări. Vreau să precizez că, pe lângăMarele Premiu, s-au acordat alte şase premii, constând însejururi la Predeal şi Eforie Sud, şi încă 30 de menţiuni”, aprecizat Mioara Pribescu cu ocazia festivităţii de de-cernare a premiului cel mare.

De altfel, cu ocazia aceleiaşi festivităţi de premiere dela Braşov au mai fost înmânate două premii ce constăfiecare într-un sejur la munte sau la mare, în spaţiile decazare ale Poştei Române, pentru alte două fetiţe: AnnaBereczki, de la Grădiniţa de copii cu program prelungitHófehérke din Sf. Gheorghe (judeţul Covasna), şi AncaPopa, de la Grădiniţa nr. 17 din Braşov.

Alţi fericiţi câştigători ai unui sejur la munte sau la mareau fost Marius Vrînceanu, Şcoala cu clasele I-VIII „Gheor-ghe Vâlsan” din Amara (judeţul Ialomiţa), Ştefania Ţur-canu, Grădiniţa Murgeni (judeţul Vaslui), Paul Privistirescu,Şcoala cu clasele I-VIII din Cărpiniş (judeţul Timiş) şiGabriel Perianu, de la Şcoala nr. 116 din Bucureşti. (A.T.)

Comisia de jurizare a avut multde muncă pentru a alege cele

mai bune lucrări

Cristian Scăiceanu, Alexandru Ghilduş, Nicoleta Micu, Olimpiu NicolaeConstantin şi Mioara Pribescu au înmânat premiile micuţelor câştigătoare

Andreea Angheluţă a primitpremiul din mâinile

Directorului Executiv Mioara Pribescu

18 ¦ APRILIE 2011

„Mami, tati, a venit Iepuraşu’?”. O întrebare care nu te poate lăsa indiferent când o auzi din glasul oricărui copil ceaşteaptă cu nerăbdare dimineaţa zilei de Paşte, atunci când este răsplătit prin cadouri, dulciuri şi jucării pentru noteleprimite la şcoală sau pentru că a fost cuminte şi ascultător. Bucuria şi zâmbetul de fericire de pe chipul unui puşti careîşi deschide cutia de cadouri şi găseşte înăuntru jucăria mult dorită sau tricoul cu personajul de desen animat favoritdetermină orice familie să menţină vie această tradiţie a Iepuraşului de Paşte.

Din păcate, nu toţi copiii au o familie şi nu toţi pot simţi şi trăi aceaste bucurii. Pentru o parte a acestora, Poşta Românăa derulat, în perioada 14 martie – 15 aprilie, campania„Poştaşu’-Iepuraşu‘”, o acţiune ce s-a desfăşurat în cadrul tuturoroficiilor poştale urbane din ţară şi prin care s-a urmărit strângerea de jucării, rechizite, jocuri educative spre a fi donatecopiilor orfani sau celor proveniţi din familii defavorizate.

La finele campaniei, fruntaşă a fost CRRP Iaşi, unde s-a strâns un număr de 3294 de jucării şi 291 de rechizite, talonatăîndeaproape de CRRP Cluj, unde s-au colectat 3366 de jucării şi rechizite. Urmează Regiunea Braşov (2975 de jucării şi187 de rechizite), CRRP Constanţa (2712 jucării şi 80 de rechizite), CRRP Timişoara (2478 de jucării), CRRP Ploieşti (2132de jucării şi 184 de rechizite), CRRP Bucureşti (2263 de jucării) şi CRRP Craiova (2000 de jucării). Nu cifrele sunt impor-tante, ci simplul fapt că Poşta Română, împreună cu toţi oamenii cu suflet ce au făcut donaţii, a reuşit să imprimepe faţa copiilor amărâţi un zâmbet de bucurie în preajma celei mai importante sărbători creştine. (Andrei Tătaru)

Campania„Poştaşu‘- Iepuraşu‘ – prietenultuturor copiilor”a strâns peste

22.000 de jucării, jocuri şi rechizite

Actualitate

OSRP 6 Bucureşti

20 ¦ APRILIE 2011

Cursul de „Istoria Poştei”a fost predat în alte patru şcoli

Actualitate

Cursul de Istoria Poştei, derulat pe parcusul acestui an de reprezentanţii Poştei Române în colaborarecu Inspectoratele Şcolare Judeţene în diverse şcoli din ţară, a continuat în unităţi de învăţământ din cadrulCentrelor Regionale Reţea Poştală Braşov, Constanţa şi Ploieşti.

Elevii care s-au bucurat de prezenţa reprezentanţilor CNPR au fost cei de la Şcolile nr. 5 şi 15 din Braşov,de la Liceul Emil Racoviţă din Techirghiol ( judeţul Constanţa) şi cei de la Şcoala cu clasele I-VIII din co-muna Ion Roată (judeţul Ialomiţa).

Dincolo de prezentarea tradiţiilor şi a istoricului Poştei, cursul încearcă să-i familiarizeze pe copii cutransmiterea de mesaje prin corespondenţă, completarea şi expedierea unei scrisori. În plus, el şi-a propussă îi aducă pe elevi mai aproape de ceea ce înseamnă comunicarea tradiţională şi genul epistolar, încer-când să sporească dorinţa acestora de a relaţiona prin intermediul corespondenţei şi de a le dezvolta pa-siunea pentru filatelie.

Şcoala nr. 5 - Braşov Şcoala nr. 15 - Braşov Liceul Emil Racoviţă -Techirghiol

Şcoala cu clasele I-VIII „Ion Roată” - Ialomiţa

POªTAªUL390 ¦ 21

Oraşul Techirghiol se află la 3 kilo-metri de malul Mării Negre şi la 16 deConstanţa, însă nu acestea sunt prin-cipalele sale atuuri, ci amplasarea pemalul lacului al cărui nume îl poartă.Lacul în sine este un liman fluvio-marin cu o suprafaţă de aproape 11km pătraţi, separat de mare printr-uncordon de nisip şi adâncime maximăde 9 metri. Prin aportul mic de apădulce, apa lacului şi-a mărit concen-traţia de săruri, iar acest fenomen apermis formarea unui strat de nămolcu calităţi terapeutice extraordinare,recomandat în special pentru boli pre-cum psoriazis, reumatism sau alergii.Oficial, oraşul are puţin peste 7.000 delocuitori, dar populaţia sa este mult mai mare pentru că, maiales vara, mii de turişti umplu zecile de vile, pensiuni şi casedestinate lor.

Dintr-un astfel de loc nu putea lipsi Poşta Română. Ofi-ciul Poştal Techirghiol se află pe strada Victoriei, la nr. 6, laceva mai mult de o sută de metri de malul lacului. Dirigin-tele subunităţii este Maria Armeanu. Are 53 de ani şi esteabsolventă a Liceului de Poştă şi Telecomunicaţii din Bu-cureşti, promoţia 1977. „După absolvire am şi intrat în sis-temul poştal. La început am lucrat pe la mai multe oficii dinjudeţul Suceava, de unde mă trag, ca telegrafist. În vara a-nului 1981, fiind tânără şi fără obligaţii, am fost detaşatăpentru o lună la oficiul din Eforie Nord. La finele acelei pe-rioade l-am cunoscut pe viitorul meu soţ, care lucra tot laPTTR, pe partea de telefonie, şi era dobrogean. La expirareadetaşării, am fost nevoită să mă întorc în Suceava, dar am

ţinut legătura prin intermediul scrisorilor şi al telefonului fix,doar lucram la Poştă şi Telefoane... Ne scriam zilnic. Până laurmă ne-am căsătorit şi eu m-am mutat laTechirghiol. Pânăîn 2007, când m-am transferat ca oficiant aici, am lucrat lapoşta din Eforie Nord. În 2008, fosta dirigintă a OPTechirghiol s-a pensionat, iar eu am câştigat concursul pen-tru postul rămas liber”, rememorează cu nostalgie MariaArmeanu.

Coordonează un colectiv format din 3 oficianţi şi 4 fac-tori, pe care-l defineşte ca pe o echipă în care persistă ar-monia şi sentimentul de caramaderie. „De felul meu, sunt ofire constructivă şi optimistă. Trăim într-o lume agitată şimarcată de schimbări incredibile, aşa că trebuie să abordămoperativ toate problemele. Fiecare client diferă de altul, darsarcina noastră este să conştientizăm aceste deosebiri şi săle răspundem la modul adecvat”, spune diriginta.

Tot de la Maria Armeanu aflăm un amănunt inedit: sta-tuia reprezentativă a staţiunii Techirghiol, „Păstorul şi mă-garul Techir”, este opera sculptorului Titi Ceară, care arestrânse legături cu Poşta: atât fratele cât şi cumnata sa lu-crează la oficiul poştal din localitate.

„Aş dori să-i invit pe colegi să viziteze staţiunea balnearăTechirghiol, pentru a-şi trata afecţiunile reumatice şi in-flamatorii. Este un loc extraordinar, liniştit şi plin de oamenicumsecade”, îşi încheie pledoaria pro Techirghiol diriginta.

� Silviu Tănase

Poştă & Poştaşi

Diriginta Maria Armeanu,în mijlocul colectivului

OP Techirghiol

Poşta de laTechirghiol

22 ¦ APRILIE 2011

Poştă & Poştaşi

„OSRP 6 are un număr de 595 de angajaţi, aceştia asi-gurând, prin intermediul a 12 oficii poştale, întreaga gamăde servicii oferite de Poşta Română pentru un număr deaproximativ 400.000 de locuitori. Funcţia pe care o deţinimplică o bună coordonare şi organizare, atât a activităţiisubunităţilor cât şi a salariaţilor, pentru a putea oferi clien-ţilor cele mai bune servicii”, ne-a precizat Mihai Tudor.

„Noi, cei de la OSRP 6, am întreprins o serie de acţiunide prezentare a serviciilor poştale în rândul populaţiei. Amurmărit creşterea veniturilor, mai ales a celor provenite dinîncasări de facturi şi rate bancare, şi informarea clienţilor de-spre prestaţiile pe care le efectuăm”, adaugă DirectorulOSRP 6. Acţiunea de promovare a serviciilor a constat, înprincipal, în difuzarea, de către factorii poştali, de pliante

ce popularizau întreaga gamă de servicii oferite per-soanelor fizice şi juridice la oficiile poştale. De asemenea,au fost împărţite clienţilor afişe şi broşuri care-i informaucum pot face economie de timp plătind facturile sau ratelebancare în oficiile poştale, în detrimentul băncilor.Totul subdeviza„Economiseşti timp folosind serviciile Poştei Române”.

Încasările oficiilor din Sectorul 6 al Capitalei au crescutconsiderabil după aceste campanii, fapt ce a confirmatjusteţea unei asemenea acţiuni.

„O altă caracteristică importantă a funcţiei pe care oocup ţine de implicarea constantă în activitatea oficiilor şi îna veni cu propuneri şi acţiuni ce au ca scop creşterea veni-turilor şi a acurateţei prestaţiilor noastre. Vă pot dezvălui cănu am primit până în acest moment nici un fel de recla-maţie cu privire la distribuirea corespondenţei în sector.Ce-i drept, au fost câteva legate de comportamentul anga-jaţilor la ghişeu iar pentru remedierea lor am implementatimediat o acţiune de testare a personalului de specialitate,ce conţine un formular cu 25 de întrebări din domenii pre-cum marketingul, vânzările şi, normal, prestaţiile poştale.Sper ca într-un viitor apropiat să preîntâmpinăm apariţiaunor astfel de reclamaţii,”conchide Mihai Tudor.

Supraveghere şi îndrumareSediul OSRP 6, parte a Oficiului Poştal Bucureşti 74, a

fost renovat şi modernizat în urmă cu patru ani. Locaţiaoferă angajaţilor un spaţiu de lucru ideal şi, cel mai impor-tant, le creează acestora senzaţia de„acasă”.„Munca depusăeste foarte frumoasă dacă o înţelegi, dacă te implici, dacă ofaci cu pasiune şi, din acest punct de vedere, ţin să spun că,în momentul de faţă, au rămas numai profesionişti, iubitoriide poştă şi că, la nivelul sectorului, formăm cu toţi o

Oficiul de Sector Reţea Poştală 6De la primii paşi făcuţi în Oficiul de Sector

Reţea Poştală (OSRP) 6 Bucureşti, am fost în-tâmpinaţi cu ospitalitate şi căldură. Ce am re-marcat rapid a fost bucuria din ochii fiecăruisalariat, precum şi mândria de a lucra în struc-turile poştale şi de a fi parte din acest întregmecanism numit Poşta Română. Plini de cu-riozitate şi dorinţă de cunoaştere în tot cepriveşte activitatea derulată de un OSRP, amdecis să răpim câteva clipe din timpul de lucrual Directorului OSRP 6, Tudor Mihai, al Direc-torului Operaţional, Ana Todea, şi al Inspec-torului Exploatare, Anca Dima.

POªTAªUL390 ¦ 23

mare familie”, ne spune Ana Todea,Director Operaţional.

Managementul OSRP 6 moni-torizează cu atenţie reclamaţiile pri-mite şi, în acelaşi timp, comunicădirect cu salariaţii, fiind îndea-proape preocupat de pregătireaprofesională a acestora din urmă.

„Conducerea, împreună cu co-lectivul de inspectori, instruieşte, lanivelul fiecărui oficiu, salariaţii noi, testându-le apoi cunoş-tinţele acumulate. De asemenea, încercăm să menţinem orelaţie cât mai bună cu factorii poştali, ei fiind liantul dintrenoi, Poşta Română, şi clienţi. Încercăm lună de lună săobţinem rezultate cât mai bune, şi trebuie să recunoaştemcă acestea se datorează, în mare parte, celor două oficii spe-cializate în derularea prestaţiilor cu persoane juridice, res-pectiv OP 83 şi OP 84, la nivelul cărora sunt derulatecontractele de prestări servicii încheiate la nivel de regiune”,ne-a dezvăluit Ana Todea.

Implicaţi în socialSalariaţii din cadrul OSRP 6 au fost adesea mobilizaţi în

diverse campanii organizate la nivel local, regional şi na-ţional ce au avut ca scop sprijinirea copiilor orfani sau acelor proveniţi din familii defavorizate şi au urmărit toto-dată formarea unei atitudini civice şi dobândirea unor sen-timente de înţelegere şi respect faţă de oameni, indiferentde poziţia ori statutul lor social. Implicarea în aceste acţiuninu ar fi fost posibilă fără o puternică unitate de grup.

„Atmosfera este foarte bună. Ne este greu unul fărăaltul, ne completăm foarte bine în orice tip de activitate.După 34 de ani de Poştă vă pot spune că am cunoscutnumai colegi deosebiţi, atât aici, în OSRP 6, cât şi în oficii.Prin natura activităţii mele iau contact direct cu ei destulde des. Încercăm, eu şi colegii mei de la OSRP, să le fimalături în orice situaţie şi să constituim un punct de sprijnpentru ei atunci când au nevoie. Sunt momente în caretoţi ne confruntăm cu situaţii grele, pe care unitatea degrup ne ajută însă să le depăşim”, mărturiseşte AncaDima, Inspector Exploatare.

Părăsim OSRP 6 cu o undă de regret: am mai fi zăbovitpreţ de măcar un ceas spre a asculta povestirile poştăşeştiale Anei Todea, strânse în cei 34 de ani de activitate, sauproiectele ambiţioase pentru îmbunătăţirea imaginiPoştei Române ale Directorului Mihai Tudor. Dar, cumspune un vechi proverb, „Pământul rodeşte, unde mânamunceşte”, aşa că încheiem aici vizita şi relatarea de laOSRP 6 şi le mulţumim tuturor pentru timpul acordat.

� Andrei Tătaru

O parte a echipei OSRP 6 (de la stânga la dreapta):Antoanela Roşca, Georgeta Ciotoran, Anca Lazăr,Mihai Tudor, Anca Dima, Andreea Neacşu şi Ana Todea

24 ¦ APRILIE 2011

Poştă & Poştaşi

Brânză bună în tolbă de poştaş

Începuturile poştăşeştiLucrul care m-a frapat cel mai tare văzându-l pe Costel

în„exerciţiul funcţiunii”este modul în care îşi îndeplineşte

sarcinile. Migălos, aplicat, atent la detalii, departe de

imaginea de tip pontos şi pus pe şotii pe care i-o cu-

noscusem în timpul competiţiilor sportive şi al cantona-

mentelor lotului Poştei Române în vederea participării la

diverse Balcaniade.

De la bun început, multiplul medaliat al competiţiilor

poştăşeşti de marş a ţinut să precizeze că n-a avut o viaţă

uşoară. Tatăl său a murit pe când el avea doar 11 ani, iar

acest lucru s-a repercutat asupra bunăstării familiei. A

crescut alături de alţi trei fraţi (un băiat şi două fete) şi

s-a ocupat de mic cu muncile câmpului. Când s-a mărit

s-a angajat mai întâi ca paznic la „celebra” RAFO, dar nu

prea se împăca cu programul de noapte. Aşa că şi-a dat

demisia şi a plecat să lucreze ca tinichigiu auto într-un

service din Oneşti. De aici a ajuns în Poştă, în luna oc-

tombrie a anului 2003.

Angajarea în companie se datorează, sută la sută, sorei

Constantin Brânză este unul dintre cei maicunoscuţi salariaţi ai Poştei. Mai ales în pe-rioada derulării Marşului Factorilor Poştali saua Balcaniadei, materialele scrise, audio şi videoce-l au în centrul atenţiei pe factorul născut peplaiuri moldovene abundă. Iar jurnaliştii au totavut ce scrie şi povesti, mai ales în ultimii treiani, de când Costel se încoronează constantdrept cel mai rapid poştaş din ţară. Ba maimult, în 2008, a fost şi cel mai bun din Balcani.

Toate aceste materiale, inclusiv cele, multe lanumăr, din „Poştaşul”, l-au prezentat pe Costelca pe un poştaş dedicat sportului. I-au fost con-torizate fiecare medalie şi fiecare tur de pistă.Pe ici, pe colo, mai era câte o întrebare legatăde familie sau despre cât greu îi este să care, zide zi, geanta plină de trimiteri de toate felurile.

Dar cum este Constantin Brânză la el acasă,în vâltoarea activităţii poştale, pe traseul săude distribuire, printre clienţii de zi cu zi şi, delocîn ultimul rând, în sânul familiei sale?

Pentru a descoperi acest lucru am mers laOneşti şi am stat cu triplul campion al marşuluipe parcursul câtorva ore bune. Am vorbit cuşefii şi colegii săi, cu oameni pe care-i deser-veşte, cu băieţelul şi soţia sa, dar mai ales cuel. Să intrăm aşadar în „lumea lui CostelBrânză”.

Constantin BrânzãVârsta: 34 de ani

Locuieşte în satul Curiţa, comuna Caşin(judeţul Bacău)

Căsătorit din 1999, tatăl unui băiat de 11 aniHobby-uri: sportul, porumbeii voiajori

Funcţia: factor poştal din 2003Titluri la Marşul Factorilor Poştali: 3 (2008-2010)

Titluri la Balcaniadă: 1 (2008)

POªTAªUL390 ¦ 25

sale, care, şi atunci şi acum, era oficiantă la OP Oneşti 2. Ea

a insistat ca fratele mai mic să meargă la concursul pen-

tru postul de factor poştal ce se eliberase în Caşin. Mai

mult de gura ei, Costel a acceptat şi s-a înscris. „La puţin

timp după ce m-am bucurat că am luat concursul am

ajuns să trăiesc clipe de groază. Totul s-a datorat faptului

că am concurat pentru respectivul post de factor cu soţul

dirigintei de la Caşin, iar acest lucru a deranjat-o pe noua

mea şefă. Vreme de câteva luni am trăit clipe nu prea plă-

cute, iar în momentul în care mă gândeam să predau

tolba de factor şi să-mi văd de viaţă a apărut din nou soră-

mea. De această dată a vorbit cu actuala mea dirigintă,

Sorina Toma, în momentul în care s-a eliberat un post de

factor la OPDC Oneşti. Aşa se face că prin luna martie a

anului 2004 am ajuns aici, pe post de factor înlocuitor.

Vreme de trei ani am ţinut locul colegilor ce plecau în

concedii, după care

unul dintre ei a ieşit la

pensie şi, din 2007, am

preluat traseul său, pe

care-l am şi acum.

Cred că are vreo 10

kilometri dus-întors,

n-am stat să-l măsor

exact. Am şi blocuri, şi

case, şi şcoli, şi câteva

î n t r e p r i n d e r i . . .

Amestecate... Ca şi

viaţa, nu?”.

Rutina de zi cu ziO zi de muncă începe pentru Costel Brânză cel târziu la

ora 6.30. Aceasta-i ora maximă la care îşi poate permite

să se dea jos din pat. Se aranjează, mănâncă, după care

îşi ia băiatul, pe Paul, şi pleacă spre Oneşti. Îl lasă pe micuţ

la şcoala din Oneşti la care acesta învaţă, după care, până

să se facă ora 8.00, este deja la OPDC. O dată ajuns, îşi per-

mite „o aroganţă”: îşi ia un cappuccino şi ziarul „Gazeta

sproturilor”, se aşează la biroul său şi citeşte publicaţia

sportivă vreme de vreo jumătate de oră. „La început

colegii mă mai apostrofau că nu-i ajut la cartare, dar acum

s-au obişnuit cu tabietul ăsta al meu şi mă lasă-n pace”,

mărturiseşte Costel. Îşi cartează apoi corespondenţa şi,

undeva în jurul orei 10.30, pleacă pe traseu.

Iar acesta începe din imediata vecinătate a OPDC

Oneşti. Cum iese din subunitate face dreapta şi intră în

zona de blocuri. În afara unui singur bloc, care are opt

etaje şi este dotat cu lift, restul au patru sau cinci etaje şi

la ultimul cat nu se poate ajunge decât pe scări. „Aici am

grosul clienţilor. Din cele aproximativ 1.340 de adrese la

care distribui, mai bine de trei sferturi sunt apartamente

de bloc. Problema cu zona de case pe care o am în aco-

perire este că acestea sunt împrăştiate tare”, spune cel mai

rapid poştaş din România.

Într-adevăr, să urci scară după scară nu-i chiar cel mai

plăcut lucru din lumea asta. Partea a doua a traseului este

situată într-o zonă din suburbiile Oneştiului, plină de case

şi în care, de multe ori, te simţi ca la ţară, cu drumuri neas-

faltate şi neluminate. „Din fericire, am grijă să nu mă

apuce seara pe aici, nici măcar iarna, când se întunecă mai

repede”. Asemeni altor mii de factori din ţară, probabil că

Poştă & Poştaşi

mulţumirile oamenilor şi bucuria pe care, în cele mai

multe cazuri, o aduce un poştaş îl fac să uite de oboseală.

Impresia aceasta este confirmată de faptul că toţi clienţii

lui Costel cu care intrăm în vorbă au numai aprecieri po-

zitive la adresa sa. Marea majoritate a lor nu ştie că este

deservită de cel mai rapid poştaş din ţară.„Am preferat să

nu le spun. Doar cei care au citit prin ziarele locale sau

naţionale despre performanţele mele ştiu că sunt campi-

onul CNPR... Unii dintre cei ce ştiu m-au întrebat inclusiv

cum a fost pe la Balcaniade, iar câţiva au ţinut chiar să-şi

facă poze cu mine după ce m-au văzut pe la televizor sau

prin ziare”, se destăinuie Costel.

Verişor cuscrimeraAna MariaBrânză

Dacă pe ramură

poştală are an-

tecedente în familie, acelaşi lucru se poate spune şi des-

pre planul sportiv, iar aici conexiunea este una de mare

prestigiu: Ana Maria Brânză, scrimera de 27 de ani de la

Steaua, campioană mondială, vicecampioană olimpică şi

multiplă campioană europeană de juniori şi seniori.

„Bunicul ei şi mama mea

sunt veri primari, iar eu cu

ea suntem verişori de gra-

dul 3. Întâmplător am aflat

de acest lucru de la maică-

mea, pe când ne uitam la

nişte campionate euro-

pene sau mondiale la care

Ana câştiga duel după

duel. Bunicii ei au plecat

demult din Curiţa şi s-au

mutat mai la sud, în Foc-

şani, acolo unde s-a şi năs-

cut Ana. Nu am cunoscut-o

personal până acum, dar

mi-ar plăcea tare mult să

dau ochii cu ea, doar e

vorba de o mare campi-

oană a României”, mărturiseşte Costel.

A început sportul organizat cu fotbalul, în 2005.„M-am

înscris la echipa Bradul Mânăstirea Caşin, cu care jucam în

Campionatul Municipal Oneşti. Am început târziu fotbalul

organizat, pentru că, având o copilărie grea, nu prea

mi-a ars de aşa ceva, deşi am iubit acest sport şi l-am jucat

alături de prieteni încă de mic”. După aceea s-a transferat

la Măgura Caşin, iar de doi ani joacă în Campionatul

Diriginta OPDC Oneşti,Sorina Toma - prima din stânga, şi

ceilalţi colegi apreciază foarte tareperformanţele sportive ale lui Costel

POªTAªUL390 ¦ 27

Judeţean Bacău (a patra ligă a ţării), la Voinţa Oituz:„Avem

aici nişte supercondiţii, nici nu-ţi vine să crezi că suntem

în liga a patra”. Cu toate acestea, vârsta începe să-şi spună

cuvântul, iar gândul retragerii a început să-i dea târcoale:

„Atunci când voi simţi că nu mai pot, mă voi lăsa instan-

taneu. Iar acest lucru îl voi face şi cu cariera de măr-

şăluitor, mai ales după succesele din ultimii ani. Până una

alta, cred că anul acesta voi reuşi să mă menţin în top şi

sper să câştig un nou titlu la Marş”.

Dragostea pentru sport şi pentru jocul cu balonul ro-

tund i-a transmis-o şi puştiului său de clasa a V-a, Paul,

care evoluează la juniorii lui FC Oneşti. „Sper să ajungă

mult mai sus ca mine, mai ales că el nu are constrânge-

rile pe care le-am avut eu”, spune Costel, iar o dovadă a

acestui fapt este aceea că puştiul este lăsat de tatăl său să

bată mingea până aproape de căderea serii, după care se

apucă de lecţii.

Îndrăgostit de locurile nataleCostel îşi iubeşte plaiurile natale. Îţi dai seama de

acest lucru din felul în care vorbeşte despre ele şi din

inflexiunile vocii. De fel este dintr-o localitate din

apropierea Oneştiului, mai precis satul Curiţa, comuna

Caşin.„Este o zonă submontană, extrem de frumoasă şi

plină de verdeaţă. Satul meu este ceva mai depărtat de

restul comunei Caşin, la vreo trei kilometri distanţă, şi

este aşezat pe dealuri”. E aşa de îndrăgostit de plaiurile

natale încât n-ar pleca de acolo orice s-ar întâmpla:

„Ceilalţi fraţi ai mei s-au stabilit prin Oneşti sau Bacău,

dar eu nu pot să plec de aici. Am refăcut casa părin-

tească şi am vorbit deja cu soţia, stabilind că rămânem

în sat”. Petronela, soţia sa, îl aprobă, dar nu uită să

adauge că „sper ca băiatul nostru să plece totuşi din

comună şi să ajungă undeva mai sus”, completată de

Costel, care adaugă „păi, altfel cum, doar pentru el

facem sacrificiile pe care le facem”. Între timp, cel mic a

terminat cu lecţiile şi a trecut la jocul pe calculator, sub

privirile aprobatoare ale părinţilor. Doar viitorul apar-

ţine tehnologiei, nu?

� Silviu Tănase

Columbofilia este unul dintre hobby-urilede dată recentă ale triplului câştigător

al Marşului

Într-un colţ al livingului Costelşi-a amenajat un mic muzeu cu trofeele

cucerite de-a lungul anilor

Alături de cele mai dragi persoane dinviaţa sa: soţia Petronela şi copilul Paul

28 ¦ APRILIE 2011

EratăÎn numărul trecut alpublicaţiei noastre s-astrecurat o eroare întextul materialului cefăcea referire la florile

oferite cu ocazia ZileiFemeii de reprezen-tanţii „Poştaşul” înoficiile bucureştene,pentru care ne ceremscuze. Astfel, în loc deOP 66, aşa cum a

apărut în revistă, co-rect era OP 76. În rest,totul a fost în regulă:localizarea oficiului,numele persoa-nelorde la OP 76 şi po-veştile lor.

La mijlocului lunii mai, viaţa luiValentin Ţăruş, un locuitor în vârstăde 23 de ani al satului Slătioarele, co-muna Jilavele (judeţul Ialomiţa), aluat o turnură neaşteptată, în senspozitiv. Tânărul suferea de o boalăteribilă, distrofie musculară progre-sivă Duchenne, care-l imobilizaseîntr-un cărucior cu rotile de ani buni.Distrofia musculară implică un grupde afecţiuni rare, ereditare, caracte-rizate prin deteriorarea progresivă a

muşchilor corpului, antrenând slăbi-ciune musculară şi invaliditate. Boalaafectează numai persoanele de sexmasculin, rata de îmbolnăvire fiindcalculată la 3 băieţi din 1.000 denou-născuţi.

În ziua de 17 mai, Valentin (foto) aprimit din partea Poştei Române uncărucior ultramodern, care merge pebaterii şi care-l ajută să se deplasezemult mai prompt şi fără eforturi fizi-ce din partea celui care-l însoţeşte.

Poşta Română ajută un suferindde distrofie musculară

În ziua de sâmbătă, 30 aprilie, la BazaSportivă a S.C CIVICA GROUP din Suceava, aavut loc un minicampionat de fotbal, orga-nizat de filiala BNS Suceava şi dedicat ZileiInternaţionale a Muncii. La startul com-petiţiei s-au aliniat şase echipe, împărţite îndouă grupe.

În Grupa I, alături de reprezentanţii OJRPSuceava, s-au aflat echipele Transport Pu-blic Local (TPL) Suceava şi EOn Suceava. ÎnGrupa a II-a au fost reprezentanţii Ambu-lanţei din judeţ, ai Romtelecom şi ai Termica Suceava.După ce au bătut fără drept de apel, scor 3-0, echipa TPL,poştaşii suceveni s-au văzut învinşi de EOn cu 2-1. Benefi-ciind de jocul rezultatelor, poştaşii au câştigat grupa lagolaveraj şi au reuşit astfel să se califice în marea finală.Aici au dat peste cei de la Termica, o echipă ce a făcutfurori în grupa ei, câştigând jocul cu Romtelecom cu 9-2.

Mai întâi însă a avut loc finala mică, între ocupantelelocurilor doi din fiecare grupă. A fost un meci echilibrat,câştigat în cele din urmă la lovituri de departajare deAmbulanţa în faţa celor de la TPL.

Şi a venit finala mare... Deşi se anunţa extrem de dis-putată, forma de excepţie a poştaşilor noştri a făcut

rapid diferenţa. Finalmente, echipa OJRP Suceava acâştigat cu un scor de tenis, 6-2, acest meci, reuşindsă-şi adjudece diplomele şi medaliile cuvenite câştigă-torilor fără prea mari bătăi de cap.

Din echipa noastră s-au remarcat Victor Romaşcanu(OP Suceava 1), Valentin Tăuteanu (OP Suceava 1), CezarGolovca (OP Salcea), Radu Aromânesei (OP Siret), PetruTailup (Agenţia Poştală Preuteşti- OPRM Fălticeni), Gheor-ghiţă Aparaschivei (Ghişeul Pleşeşti), Cătălin Beştiug (OPSuceava 6) şi, nu în ultimul rând, sufletul acestei echipe,Vasile Mitocariu (dirigintele OPRM Fălticeni). Finalulcompetiţiei i-a regăsit pe toţi participanţii socializând înjurul unui grătar şi la un pahar de bere.

Nicolai Costrâş, director Operaţional OJRP Suceava

Poştaşii suceveni au câştigat Cupa 1 Mai la minifotbal

Poştă & Poştaşi

POªTAªUL390 ¦ 29

Filatelie

EMISIUNI FILATELICE NOI

Cu ocazia celui de-al doilea Congres de Apărareplanetară IAA 2011 – De la ameninţare la acţiune – care vaavea loc la Bucureşti în perioada 9-12 mai 2011 –,Romfilatelia a fost invitată să participe prin realizarea şiintroducerea în circulaţie a unei emisiuni de mărci poştaleintitulată COSMOS 2011.

Totodată, anul 2011 este unul foarte important pentruexplorarea spaţială datorită celor 3 aniversări majore, pecare umanitatea le sărbătoreşte. Acestea sunt şi subiectulemisiunii pe care Romfilatelia o introduce în circulaţie,după cum urmează:

50 de ani de la zborul primului om în Cosmos – IuriGagarin – ilustrat pe timbrul cu valoarea nominală de 4,7lei;

30 de ani de la zborul primului român în Cosmos –Dumitru Dorin Prunariu – ilustrat pe timbrul cu valoareanominală de 3 lei;

50 de ani de la prima sesiune a COPUOS (ComitetulONU pentru utilizare paşnică a spaţiului extra-atmosferic) – eveniment ilustrat pe coliţa emisiunii cuvaloarea nominală de 8,70 lei.

Cu această ocazie a fost realizat şi un album filatelicechipat cu un bloc special care conţine mărcile poştale şicoliţa dantelată, numerotat cu roşu de la 0001 la 1000exemplare, având imprimată cu folio aur ştampila primazi a emisiunii.

Începând cu luna mai 2011, emisiunea de mărci poştaleCOSMOS 2011 poate fi achiziţionată de la toatemagazinele Romfilatelia din Bucureşti şi din ţară.

Apreciate în ultimii ani, emisiunile filatelice româneşti cunoscdeja consacrarea internaţională.

Timbrul românesc a fost din nou premiat de către prestigioasarevistă de specialitate Deutsche Briefmarken-Revue, care a acordatcoliţei ce ilustrează Primul tramvai electric la Berlin în 1881, locul4 în Europa pentru cea mai frumoasă marcă poştală editată în anul2009. Coliţa face parte din emisiunea de mărci poştale „Tramvaieelectrice”. Machetatorul emisiunii este Răzvan Popescu, iardocumentarea emisiunii a fost realizată de Ilie Popescu.

Premierea a avut loc în cadrul unei ceremonii organizate la TârgulInternaţional Filatelic Essen 2011, Germania, ce s-a desfăşurat între5 şi 7 mai a.c. şi unde Romfilatelia a reprezentat România printr-unstand comercial.

România, prin Romfilatelia, aduce Europa într-un timbru, iar locul4 înseamnă doar o staţie în călătoria spre locul 1.

Cosmos 2011

România - locul 4 în Europa!

30 ¦ APRILIE 2011

Poşta Elenă (ELTA) a fost înfiinţată în anul 1828. În urma decretului dat de primul guver-nator al statului grec, compania a primit statut de serviciu public.

Până în 1949 serviciile poştale au funcţionat într-o societate care mai conţinea Telefoaneleşi Telegraful. Serviciile poştale au primit în 1970 numele de Hellenic Post, iar din 1996 şi-auschimbat titulatura în Societatea Anonimă ELTA SA. Guvernul grec deţine 90% din acţiuni,iar restul de 10% este deţinut de către Hellenical Postal Savings Bank. La rândul său, PoştaElenă deţine 10% din acţiunile Hellenical Postal Savings Bank şi câteva companii cu activi-tate în sectorul poştal. Acestea sunt:Tachymetaphores ELTA (ELTA -Curier) - înfiinţată în 2001,KEK ELTA S.A. ELTA (Vocational Training Center) - înfiinţată în 1998, TT-ELTA AEDAK (com-panie deţinută de ELTA şi Hellenic Postbank) şi POST INSURANCE BROKERAGE S.A , companiede asigurări deţinută tot de ELTA şi Hellenic Postbank. Numărul total de angajaţi în PoştaElenă este de aproximativ 8500. Reţeaua poştală este în extindere, numărând 1.600 depuncte de contact, din care aproximativ 850 de oficii poştale şi 750 de agenţii. În 2004, PoştaElenă s-a numărat printre sponsorii oficiali ai Jocurilor Olimpice de la Atena.

Deschiderea pieţei poştale din Grecia este conformă Directivelor Uniunii Europene, fiind,în cea mai mare măsură, rezervată ELTA prin Legea 1887/2005 (care a implementat Direc-tiva 2002/39/EC). Datorită condiţiilor geografice specifice Greciei (ţară cu multe insule şi cuo populaţie redusă) prestarea serviciului poştal universal necesită mai multă atenţie decâtîn alte ţări. De precizat că în Grecia a fost liberalizată distribuţia periodicelor, revistelor şi aabonamentelor la ziare.

Au început restructurarea în 1998În 1998, ELTA a demarat un proiect intens de reorganizare, modernizare şi dezvoltare,

după care, în 1999, a raportat pentru prima oară profit. Un exemplu elocvent de mo-dernizare este Centrul de Sortare de la Attica. Terenul aferent acestui centru are osuprafaţă de aproape 50.000 m2, iar zona de activităţi de circa 40.000 m2. În dotarea sase găsesc utilaje pentru descărcarea plicurilor din saci, pentru aranjarea şi sortarea tri-miterilor şi a revistelor, toate de ultimă generaţie.

Ministerul Transporturilor şi Comunicaţiilor este responsabil de politica sectorului poş-tal din Grecia. Toţi operatorii poştali din Grecia trebuie să completeze o notificare afuncţionării lor către Autoritatea Naţională de Reglementare a Greciei, Comisia de Poştăşi Telecomunicaţii. Notificarea este cerută tuturor companiilor care activează în dome-niu. Pentru serviciile de curierat, autorizaţia generală este obţinută printr-o notificare.Pentru alte servicii poştale care aparţin zonei liberalizate este necesară o licenţă indi-viduală. Desfăşurarea activităţii în sectorul poştal necesită o autorizaţie generală sau olicenţă individuală, în concordanţă cu dispoziţiile Articolului 12 din legea poştală greacă.

Poşta Elenă garantează un număr suficient de puncte de acces şi contact pe întregteritoriul ţării, prin care este furnizat serviciul universal. Punctele de acces şi contactsunt reprezentate de oficiile poştale, agenţiile de poştă, distribuitorii rurali, cutiile ofici-ilor poştale şi cutiile poştale. ELTA este obligată să plaseze cel puţin o cutie poştală pen-tru colectarea corespondenţei pentru fiecare comunitate localizată într-o regiune ruralăşi cel puţin o cutie poştală pentru fiecare 1000 de persoane din regiunile urbane.

Internaţional

Să ne cunoaştem omologii

Poşta Elenă (ELTA)

POªTAªUL390 ¦ 31

Corespondenţă ExpediatRO-GR

SositGR-RO

1997 5951 130281998 5045 132351999 5042 134092000 5857 127762001 5929 101312002 5363 86512003 5825 80852004 5381 78892005 4915 78932006 6098 74722007 5906 79802008 5339 74622009 5080 69532010 4675 6088

Calitatea prestaþiilor este în creºtereUna dintre cele mai importante caracteristici care a influ-

enţat piaţa poştală din Grecia este geografia ţării. Datoritănumărului mare de insule si a gradului scăzut de urbanizarecostul mediu al colectărilor şi livrărilor este ridicat. În plus, atâtper total cât şi pe cap de locuitor, volumul expedierilor estedestul de mic. Programul de investiţii este deosebit de am-biţios, totalul acestora ajungând la circa 250 de mililoane deeuro şi vizând modernizarea infrastructurii IT (poşta hibridă,sisteme de monitorizare a flotei de transport etc.), moder-nizarea a 4 centre de sortare la Atena (două), Salonic şi Patras,care procesează 85% din volumul total de corespondenţă, pre-cum şi automatizarea oficiilor poştale.

Calitatea serviciului s-a îmbunătăţit considerabil în ultimiiani, Poşta Elenă atingând standardele impuse de autoritateanaţionala de reglementare. Intern, în 2010, calitatea servici-ului este Z+1 (87,7%) şi Z+3 (98,9%), iar extern poşta inter-naţională Z+3 (82,8% pentru intrări şi 90% pentru ieşiri) şiZ+5 (95,7% pentru intrări şi 97,2% pentru ieşiri).

Tarifele serviciului universal trebuie să fie bazate pe cos-turi şi să fie în concordanţă cu regulile unei competiţiicorecte, să fie nediscriminatorii, transparente şi publice.

Furnizorul serviciului universal va avea, pe de o parte,conturi separate pentru fiecare din serviciile din cadrulsectorul rezervat şi, pe de altă parte, pentru serviciilenerezervate. Sistemul de contabilitate intern este aprobatde autoritatea naţională de reglementare.

Furnizarea normală a serviciului universal constă încolectarea şi livrarea la domiciliu pentru fiecare persoană

(fizică sau juridică) în fiecare zi lucrătoare a săptămânii şiîn cel puţin 5 zile pe săptămână, cu excepţia unor comu-nităţi izolate.

Câteva cifre referitoare la Poşta Elenă în anul 2008: volu-mul de trimiteri pe segmentul de corespondenţă (trimi-teri adresate – 640,3 milioane; trimiteri neadresate – 65,3milioane; colete – 14,4 milioane), veniturile pe segmentulde poştă express – 307,3 milioane euro. În 2010 cifra deafaceri anuală a atins cifra de 521,1 milioane euro.

Statistica schimburilor de corespondenţă dintreRomânia şi Grecia din ultimii 14 ani:

Material realizat de Mircea ŢiţeiŞef departament Relaţii Internaţionale