revista presei 8 aprilie 2010

08.04.2010

Cod-F-PC-4

REVISTA PRESEI 8 aprilie 2010

- REVISTA PRESEI -Administraţia Naţională "Apele Române"

Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

1

ADMINISTRAŢIA NAŢIONALĂ

“APELE ROMÂNEhttp://www.rowater.ro

http://www.rowater.ro/

08.04.2010

CUPRINS

PRESA CENTRALĂ...................................................................................................3Cât de mult ne pasă de apa noastră................................................................................3Controalele trec, gunoaiele rămân sub nasul comisiilor prefecturale............................6Teme de mediu...............................................................................................................7Romania, din nou intre cei mai mari 30 de poluatori....................................................7

PRESA LOCALĂ.........................................................................................................9 ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ BANAT.................................................9

Teme de mediu...............................................................................................................9Timişoara este unul dintre cele mai prăfuite oraşe ale României..................................9Ciuhandu vrea să transforme gunoiul timişorenilor în căldură şi lumină....................10

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ MUREŞ...............................................10Şcoala generală „Avram Iancu” Turda – o şcoală pentru un viitor verde...................10Teme similare...............................................................................................................11Aradul poluează mai puţin...........................................................................................11Ozon pentru o viaţă sănătoasă.....................................................................................11Export de apă cu exproprieri?......................................................................................12Bienala de Fotografie "Natura" a ajuns la cea de a şaptea ediţie.................................13

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ DOBROGEA LITORAL..................13Alte ştiri.......................................................................................................................13Bani pentru amenajarea unui debarcader.....................................................................13Nu mai avem voie sa pescuim.....................................................................................14Constanţa: Exerciții navale în apele României, Bulgariei și Turciei..........................14Demersuri pentru impadurirea judetului......................................................................15



2

08.04.2010

PRESA CENTRALĂ

Cât de mult ne pasă de apa noastrăStudiile internaţionale arată că trebuie să ne schimbăm atitudinea faţă de apăAjunge zilnic în casele celor mai mulţi dintre români, dar prea puţini se întreabă de unde vine, ce conţine şi dacă rezervele sunt, într-adevăr, mai mult decât suficiente. Deşi este mai puţin poluată decât acum 20 de ani, apa din România nu se ridică încă la standardele internaţionale, nici de calitate, nici de responsabilitate.Maria Alexe (28 de ani) nu suportă apa din Bucureşti. De când a venit de la Constanţa în Capitală, a constatat că apa de aici îi face rău. Tenul i s-a iritat atât de tare după ce s-a spălat pe faţă cu apa de la robinet încât a decis s-o înlocuiască permanent cu şerveţele demachiante.Calitatea apei care ajunge la robinete în casele românilor depinde de sursă - foraj de mare adâncime sau râuri - şi de instalaţiile prin care trece, multe dintre ele depăşite. „Dacă vine din foraj, sigur are o calitate bună. Dacă vine dintr-un râu, trebuie să fie foarte bine tratată", explică profesorul Gheorghe Mencinicopschi, director al Institutului Naţional de Cercetări Alimentare. Metoda clasică de tratare, prin clorinare, s-a dovedit eficientă pentru dezinfecţia apei, însă excesul de clor poate fi un factor de risc în apariţia cancerului, adaugă specialistul.Cum se calculează amprenta de apăExperţii confirmă că dinozaurii au dispărut din cauza unui asteroidCe bem?Cel mai sănătos, în opinia lui Mencinicopschi, este să bem apă minerală îmbuteliată, plată, nu carbogazoasă. „Recomandăm în cantităţi de 1,5 - 2 litri pe zi doar apa plată ", spune profesorul. Cea minerală carbogazoasă este bine să fie consumată doar la sfatul medicului pentru că, deşi are calităţi terapeutice, poate creşte aciditatea gastrică şi poate favoriza tulburările digestive la persoanele care au predispoziţie spre astfel de probleme.O călătorie în Maroc din care s-a întors luna trecută i-a arătat Mariei Alexe că în alte părţi ale globului problemele legate de calitatea apei trec în plan secundar, pentru că oamenii sunt mai preocupaţi de lipsa ei.



3

08.04.2010

Ionuţ Ruscea (25 de ani), care lucrează din 2003 în organizaţii care luptă pentru mediu, a aflat pe propria piele cum este să te speli cu un singur litru de apă, cu o sticlă suspendată de duş din care curgea un fir de apă printr-o gaură dată în dop. Într-un weekend din octombrie anul trecut, a folosit doar cinci litri de apă pe zi pentru treburile casnice şi alţi doi litri pentru băut. A participat, alături de câţiva prieteni, la un experiment organizat de o revistă, pornind de la ideea că, în Africa, oamenii trăiesc cu mai puţin de cinci litri de apă pe zi.Ionuţ a constatat astfel că cea mai mare cantitate de apă o folosim la toaletă. „Ai fi tentat să crezi că la duş consumi cel mai mult, dar nu e aşa. Odată ce apeşi pe clapetă, se duc cinci litri instant", explică el. „Eu sunt învăţat cu astfel de condiţii, pentru că obişnuiam să merg pe munte unde, de la o anumită altitudine în sus, nu mai găseşti apă şi trebuie să consumi cât ai. Dar dacă aş fi trăit o săptămână aşa, ar fi fost chinuitor. Pentru nişte oameni care trăiesc zilnic asta, este cel puţin oribil", spune Ionuţ.Cum economisim?Preocupat de problemele mediului încă din facultate - a studiat ingineria geologică a mediului -, Ionuţ spune că a aplicat mereu câteva reguli de bun-simţ pentru a nu irosi apa. „Nu las apa să curgă când mă spăl pe dinţi, fac duşuri scurte, am aerator la robinet, o sită care te ajută să economiseşti 70% din apă pentru că dai drumul puţin la apă şi presiunea este mare", explică el. Pe acelaşi principiu, nu clăteşte imediat fiecare farfurie sau cană, ci le lasă să se adune în chiuvetă şi le spală pe toate odată sau dă drumul la maşina de spălat numai când s-a umplut cuva cu rufe şi foloseşte programele cu timp redus de spălare.„Chiar nu trebuie să faci ceva ieşit din comun ca să economiseşti", spune el. Ionuţ este convins că ceea ce face românul cu apa îi va afecta şi pe cei care locuiesc la mii de kilometri distanţă de ţara noastră. Şi chiar dacă România nu se va confruntă cu un deficit de apă în viitorul apropiat, potrivit estimărilor internaţionale, alte 50 de ţări ale lumii, în special din Africa şi Asia, sunt deja în criză. 1.734 metri cubi pe cap de locuitor pe an este amprenta de apă a României, volumul consumat pentru bunuri şi servicii. 1.870 metri cubi pe cap de locuitor pe an reprezintă resursa de apă din râurile României, raportată la populaţia ţării.



4

08.04.2010

46,5 litri de apă minerală a consumat un român în 2009, potrivit datelor furnizate de Societatea Naţională a Apelor Minerale.Deşeurile adunate la marginea apelor, o sursă de poluare De ce sunt poluate apele României Apa din România, din subteran şi de la suprafaţă, este mai puţin poluată decât în urmă cu cinci ani, dar încă insuficient de bună pentru normele Uniunii Europene. Potrivit Administraţiei Naţionale „Apele Române" (ANAR), România a anunţat Comisia Europeană, în martie, că peste 36% din apele de suprafaţă şi 13% din cele subterane nu vor ajunge la calitatea cerută de Uniune până în 2015.Prea puţine canalizăriS-a ajuns aici pentru că prea puţini locuitori sunt racordaţi la sistemul de canalizare şi epurare a apelor uzate. La finalul lui 2009 existau doar 658 de reţele de canalizare, din care 21 conforme UE, şi, chiar dacă în mediul urban peste 70% dintre locuitori sunt racordaţi la canalizare, în zona rurală sunt mai puţin de 10%. O altă problemă este cea a staţiilor de epurare, prea puţine şi niciuna conformă standardelor UE, în marile oraşe. Principalii poluanţi din râuri sunt nitraţii (compuşi ai azotului) şi amoniul, dar concentraţia este în scădere în ultimii 15 ani, se arată în datele furnizate de ANAR. Deşi agricultura a intrat în regres după 1990 şi marii poluatori, vechile complexe agroindustriale, au dispărut, inginerul Iulian Popa, lector la Facultatea de Geologie şi Geofizică, se aşteaptă la o creştere a contaminării cu nitraţi în apele subterane pentru că substanţele acumulate în sol vor atinge nivelul apelor freatice subterane peste câţiva ani.Mai puţini poluatoriÎn prezent, principalii poluatori sunt producătorii de energie electrică şi termică (66% din totalul de ape uzate), aglomerările urbane (25%), industria metalurgică şi construcţiile de maşini (3,3%) şi prelucrările chimice (2,8%), precizează ANAR. Cele mai poluate aglomerări urbane sunt Bucureşti, Galaţi, Brăila, Tulcea, Giurgiu, Turnu Severin, Ploieşti, Târgovişte, Bacău, Bârlad, Vaslui, Suceava, Botoşani şi Huşi.Volumul poluanţilor deversaţi în ape a scăzut însă cu 10% în perioada 2005-2008, precizează ANAR, în principal pentru că s-a redus activitatea industrială, a scăzut cerinţa de apă, iar în agricultură folosirea îngrăşămintelor chimice s-a redus la un sfert din cât era în 1989. Industria de săpat puţuri



5

08.04.2010

Iulian Popa constată că în ultimii 10 ani, odată cu piaţa imobiliară, s-a dezvoltat o adevărată „industrie de săpat puţuri". „Multe din firmele «low cost» care activează în acest domeniu sunt neprofesioniste, au dotare tehnică rudimentară, iar puţurile realizate sunt adevărate căi de poluare ultrarapidă."Resurse modeste, dar suficiente Comparativ cu media europeană, resursele de apă ale României sunt modeste. Avem 138,6 miliarde metri cubi de apă în râuri, în fluviul Dunărea, în lacuri şi ape subterane, iar Marea Neagră nu este luată în considerare pentru că, momentan, este prea complicat şi prea scump să desalinizăm apa de mare, precizează ANAR.Aşadar, râurile sunt principala sursă de apă a ţării, ceea ce, în raport cu populaţia ţării, se traduce în circa 1.870 de metri cubi de apă pe cap de locuitor pe an. Media europeană este de 4.000 de metri cubi/locuitor, potrivit informaţiilor furnizate de ANAR.Cât consumămMomentan, din cele 39 de miliarde de metri cubi de apă din bazinele hidrografice ale ţării, cererea era, în 2009, de 8,5 miliarde de metri cubi, cel mai mult în industrie (69,1%), cel mai puţin la populaţie (14,6%).Nevoia de apă a continuat să scadă din 1998 încoace, cel mai mult în agricultură, dar şi la consumul populaţiei. ANAR estimează însă că cererea de apă va creşte pe viitor, odată cu dezvoltarea economică şi continuarea urbanizării. Estimările arată că România nu se va confrunta cu un deficit de apă în viitorul apropiat. Potrivit Joint Research Centre al Comisiei Europene, probleme pot apărea însă în anumite zone din vestul, sudul şi este ţării, din cauza secetei. Afectaţi vor fi mai ales locuitorii din zona rurală, prea puţini racordaţi la sistemul de canalizare şi vulnerabili la schimbările climatice, mai precizează Administraţia Naţională „Apele Române”./ Adevarul

Controalele trec, gunoaiele rămân sub nasul comisiilor prefecturale La solicitarea Ministerului Mediului şi Pădurilor şi din ordin al prefectului Ştefan Bardan, timp de două săptămâni în judeţul Alba s-a verificat modul de salubrizare a cursurilor de apă. Din comisia de control au făcut parte reprezentanţi ai Instituţiei Prefectului, Inspectoratului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Alba, Comisariatului Judeţean al Gărzii Naţionale de Mediu şi ai Sistemului de Gospodărire a Apelor Alba.



6

08.04.2010

Comisia a verificat cursurile de apă de pe raza localităţilor Meteş, Cugir, Şibot, Vinţu de Jos, Blandiana, Aiud, Unirea, Mirăslău, Ocna Mureş, Alba Iulia, Abrud, Câmpeni, Horea, Baia de Arieş, Lupşa, Sălciua, Poşaga, Ocoliş, Arieşeni, Scărişoara, Gârda de Sus, Albac, Vadu Moţilor, Şona, Sâncel, Jidvei, Cetatea de Baltă, Blaj, Crăciunelu de Jos, Mihalţ, Sebeş, Săsciori şi Şugag. Conform legislaţiei în vigoare, consiliile locale şi primarii au obligaţia să asigure curăţenia şi salubrizarea digurilor şi a malurilor, a cursurilor de apă, asanarea terenurilor insalubre şi prevenirea poluării apelor. Salubrizarea cursurilor de apă s-a desfăşurat în prezenţa reprezentantului primăriei, constatându-se că autorităţile publice locale au început acţiunea de igienizare a cursurilor de apă, conform programelor aprobate prin hotărâri ale consiliilor locale, dar în Munţii Apuseni ecologizarea a demarat cu întârziere de câteva zile din cauza stării proaste a vremii. În zonele în care s-au executat lucrări de regularizare a cursurilor de apă nu sunt deşeuri, dar există sporadic depozite de deşeuri amplasate pe albiile şi malurile cursurilor de ape (deşeuri menajere, crengi rezultate de la toaletarea copacilor, rumeguş sau material lemnos, materiale plastice şi textile). Nu s-au depistat spălări ale utilajelor şi agregatelor mecanice în cursurile de apă sau exploatări de agregate minerale în zonele interzise prin lege. Exceptând o comună, toate localităţile au planuri de apărare împotriva inundaţiilor, gheţurilor şi poluărilor accidentale pentru perioada 2010 - 2013. Au fost întocmite procese verbale de constatare a situaţiei existente pe teren, fiind propuse măsuri clare şi termene precise de remediere, cu finalizare în prima jumătate a lunii aprilie, date stabilite de comun acord cu reprezentanţii autorităţilor administraţiei publice locale. / Green Report, preluare din Unirea Alba

Teme de mediu

Romania, din nou intre cei mai mari 30 de poluatoriTermocentrala de la Turceni, judetul Dolj, s-a clasat pe pozitia 30 in topul celor mai poluante intreprinderi din UE pe 2009, publicat de Comisia Europeana. Spre deosebire de anul trecut, centrala a coborat o pozitie, iar Combinatul siderurgic ArcelorMitttal Galati, situat anul trecut pe pozitia 28, a iesit din clasament, transmite Reuters.Centrala de la Turceni si-a redus emisiile cu 18,5%, pana la 6,1 milioane de tone de dioxid de carbon.



7

08.04.2010

Centrala poloneza BOT Elektrownia de la Belchatow a ramas in fruntea clasamentului, pentru al treilea an la rand, cu 29,5 milioane de tone de dioxid de carbon generate doar in 2009. Chiar daca si-a redus emisiile cu 4,5%, centrala din Polonia emite in continuare echivalentul cantitatii totale de dioxid de carbon a Croatiei. Germania, cu 12 centrale puternic poluante, este statul UE cu cele mai multe intreprinderi in top 30.Impreuna, cele 30 de intreprinderi de pe lista neagra au generat 348,1 milioane de tone de emisii in 2009, cu 10,2% mai putin decat in anul 2008.BOT Elektrownia din Belchatow si centrala Vattenfall din Jaenschwalde, Germania, vor primi din partea Uniunii Europene fonduri de 180 de milioane de euro pentru a-si ingropa emisiile.Intre cele 30 de companii se numara doua combinate siderurgice, iar restul sunt centrale alimentate cu carbune./ Reuters, Green Report



8

08.04.2010

PRESA LOCALĂ

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ BANAT

Teme de mediu

Timişoara este unul dintre cele mai prăfuite oraşe ale RomânieiTimişoara este unul dintre cele mai „verzi” oraşe din România, dar şi unul dintre cele mai prăfuite. Asta o spune chiar şeful Gărzii Naţionale de Mediu, Silvian Ionescu, care susţine că, doar în primele trei luni ale anului, limitele maxime admise ale pulberilor în atmosferă au fost depăşite de 33 de ori cu până la 80 de procente, în timp ce normele europene admit doar şapte depăşiri pe an.Ionescu a afirmat că a avut o discuţie pe această temă cu primarul Timişoarei, Gheorghe Ciuhandu, care i-a oferit câteva explicaţii pentru faptul că municipiul este plin de praf.„Am discutat şi cu domnul primar Ciuhandu şi, din păcate, deşi Timişoara este oraşul cel mai verde, probabil, al României, este şi un oraş problemă în ceea ce priveşte depăşirile de praf în atmosferă. Depăşirile au fost mari, uneori de 80 la sută. Reglementările europene sunt foarte stricte. În fiecare oraş nu putem depăşi de mai mult de şapte ori pe an această limită de particule în atmosferă. Or, de la începutul anului şi până acum au fost nu mai puţin de 33 de depăşiri, în Timişoara”, a afirmat Ionescu.Şeful Gărzii Naţionale de Mediu susţine că explicaţii pentru această poluare sunt multiple, însă situaţia nu poate continua, iar dacă municipalitatea nu va lua măsuri comisarii gărzii vor începe să aplice amenzi.„Şi explicaţii sunt şi ţin de faptul că există trafic de tranzit, dar nu există o centură completă a municipiului, de faptul că există construcţii neterminate, de faptul că zonele de verdeaţă sunt mai înalte decât bordurile şi atunci zăpada antrenează pâmântul la rigolă. Dar noi trebuie să luăm măsuri ca să reparăm calitatea vieţii pentru cetăţenii Timişoarei. Remedierile trebuie făcute cu cap şi la timp. Vom aştepta ca autoritatea locală să îşi facă datoria, dacă nu, îi vom amenda pe cei responsabili”, a mai spus Ionescu. Şeful Gărzii de Mediu a fost la Timişoara pentru a-l învesti în funcţie pe noul noul comisar-şef al Comisariatului Regional Timişoara – Garda de Mediu, Silviu Megan./www.tion.ro, 07.04.2010 13:11, redactor A. Plesa



9

http://WWW.TION.RO/

08.04.2010

Ciuhandu vrea să transforme gunoiul timişorenilor în căldură şi lumină La cat gunoi producem, am avea multa caldura si lumina Primarul Gheorghe Ciuhandu intenţionează să transforme gunoiul timişorenilor în aburi sau curent electric. "Am salutat ideea primarului, care doreşte să facă un incinerator de deşeuri pentru generarea de energie. Este o investiţie mare, însă banii se pot recupera. Printr-o decizie a consiliului local, banii ar putea ajunge la cetăţeni în sensul că energia va fi vândută cu tarife reduse. Deşeurile ar trebui să producă bani: prin reciclare şi prin cogenerare de aburi sau producţie de energie electrică", a declarat Silvian Ionescu, comisar general al Gărzii Naţionale de Mediu, prezent, astăzi, la Timişoara. Trei dintre depozitele de deşeuri existente încă în Timiş vor fi închise. Este vorba de gropile de gunoi de la Buziaş, Lugoj şi Sânnicolau Mare. "Termenul este la 16 iulie 2010. Trebuie pregătite staţiile de transfer. Am vorbit cu preşedintele Consiliului Judeţean Timiş, Constantin Ostaficiuc, şi am înţeles că există fonduri atât pentru închiderea depozitelor, cât şi pentru deschiderea staţiilor de transfer. De asemenea, au fost demarate lucrările la deponeul de la Ghizela", ne-a declarat Silvian Ionescu. /Renasterea Banateana, online, redactor Dana Istrat, 07.04.2010 , 18:30

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ MUREŞ

Şcoala generală „Avram Iancu” Turda – o şcoală pentru un viitor verdeŞcoala generală „Avram Iancu” Turda a iniţiat, în 31 martie 2010, o campanie de ecologizare şi igienizare a malului Arieşului, invadat în ultimele luni de gunoaiele aduse de apele Arieşului, a curţii şcolii, a perimetrului din vecinătatea şcolii şi a parcului din faţa şcolii. Campania este una dintre acţiunile desfăşurate în cadrul unui proiect amplu, Şcoli pentru un viitor verde, proiect realizat de cele două „Echipe verzi”, coordonate de înv. Veronica Bodocan, la ciclul primar şi prof. Elisabeta Popa, la ciclul gimnazial. Acţiunea s-a desfăşurat în colaborare cu Primăria Municipiului Turda, reprezentată de Camelia Mic şi cu Direcţia Apelor Mureş, prin Cosmin Ciungan. Cele două instituţii au contribuit la această activitate prin asigurarea asistenţei tehnice (transportul deşeurilor) şi a celei materiale, prin distribuirea sacilor menajeri şi a mănuşilor de plastic. A fost ecologizat un



10

08.04.2010

sector de pe malul drept al Arieşului, de aproximativ 1 km, adunându-se un camion de deşeuri, care au fost transportate la rampa de gunoi din Câmpia Turzii. Activitatea s-a bucurat de o largă participare din partea elevilor - atât a celor din ciclul primar, cât şi a celor din ciclul gimnazial – şi a cadrelor didactice, învăţătoare şi diriginţi. Deşi acest fel de activităţi nu constituie o premieră pentru elevii şcolii, ei au fost cei mai entuziaşti participanţi, pentru că primăvara a ţinut cu ei, zâmbindu-le pe tot parcursul activităţii lor, pentru că au învăţat să respecte şi să interacţioneze solidar cu mediul înconjurător, definindu-se astfel ca viitori cetăţeni cu o conştiinţă ecologică activă. /Ziarul 21 CJ - Dr. Adel Szabó –

Teme similare

Aradul poluează mai puţinInvestiţia în Staţia de Epurare realizată din fonduri nerambursabile (75%) şi împrumut BERD (25%) contractat de Compania de Apă are deja efecte vizibile.„Apa menajeră şi industrială colectată din întreg oraşul poate fi tratată corespunzător înainte de deversarea în Mureş. Astfel, se reduce poluarea Mureşului, a zonelor recreaţionale din Lunca Mureşului, cât şi poluarea transfrontalieră. Se măreşte şi capacitatea Staţiei de Epurare, aceasta permiţând racordarea zonelor rezidenţiale şi industriale care nu sunt racordate la canalizare şi totodată racordarea localităţilor din imediata apropiere a Municipiului”, informează reprezentanţii Companiei de Apă. Lucrările de modernizare s-au finalizat la linia 1 şi continuă cu cea de a doua linie a Staţiei de Epurare. /Jurnalul Arădean AR – S.B.-

Ozon pentru o viaţă sănătoasă Cum puteţi duce o viaţă sănătoasă consumând alimente fără E-uri sau toxine şi respirând un aer curat de munte în propria locuinţă? Un italian stabilit în Sângeorgiu de Mureş de peste un deceniu pare să aibă soluţia.În urmă cu doi ani şi jumătate a achiziţionat primul aparat de ozonizare din Italia. Studiind mai bine influenţa ozonului asupra mediului şi beneficiile pe care acesta le are a hotărât să comercialize aparate de acest gen, iar mai nou le şi asamblează în propria casă şi încearcă să-i convingă şi pe alţii de proprietăţile acestor aparate. Italianul stabilit de 15



11

08.04.2010

ani în România spune că aceste aparate elimină tot ce este toxic în alimente sau în aer. Singura condiţie pentru alimente este ca acestea să poată fi introduse în apă. Pentru a ne convinge că ozonizarea este benefică, Roberto Prompicai a pus într-un pahar cu apă câteva picături de cerneală. Prin ozonizare în mai puţin de 10 minute apa a fost curăţată de toxine şi a devenit din nou potabilă. Dar acelaşi aparat poate fi folosit cu acelaşi succes şi pentru aerul din încăperi. După 10-15 minute orice bacterie sau virus este distrus, iar fumul de ţigară eliminat! /Tv TTM MS – Ovidiu Văidean –

Export de apă cu exproprieri?Studiul de furnizare a apei în Ungaria, plătit frăţeşte de companiile de apă din Arad şi Bekes. Ideea de furnizare a apei potabile colectate din puţurile Companiei de apă Arad în Ungaria prinde contur. În urmă cu câteva luni, s-a semnat acordul prin care administraţiile din judeţele implictate se obligă să facă investiţiile importante necesare pentru realizarea reţelei comune de distribuţie. Furnizarea apei potabile la export vine, însă, cu tot cu posibile exproprieri. Amortizare în 30 de ani Compania de Apă Arad şi Bekes Megyei Vizművek Zrt - societea similară din judeţul Bekes (Ungaria) - vor plăti fiecare, câte 50% din costul Studiului de fezabilitate pentru exportarea apei potabile din judeţul Arad în Ungaria. Consorţiul format din cele două societăţi pune la bătaie 150.000 euro pentru contractul de elaborare a studiului, care va cuprinde o serie de planuri printre care şi cel financiar detaliat pe 30 de ani (perioadă în care se estimează că se va amortiza investiţia), de investiţii, formula de calcul a preţului perceput pentru cantitatea de apă furnizată etc. Licitaţia va avea loc la mijlocul lunii aprilie. Exproprieri? Societatea care va câştiga va trebui să specifice care vor fi puţurile care vor asigura furnizarea zilnică a apei, ordinea în care acestea vor fi exploatate, va indica locaţia pentru construirea viitoarei uzine de apă şi a componentelor construcţiei (teren, alimentare cu energie electrică, elemente de infrastructură, staţie de pompare, rezervoare, drum de acces, etc.). Totodată, se vor face proiecte pentru reţeaua de conducte de alimentare cu apă şi se va face trasarea conductei de alimentare cu apă pe teritoriul României şi estimarea costurilor legate de construirea acesteia. Cât despre terenurile pe



12

08.04.2010

care trece conducta, în funcţie de amplasamentul acesteia, firma are sarcina de a estima costurile pentru cumpărarea lor sau expropierea terenurilor proprietate privată.O parte din puţuri. Uzina de exploatare a apei va fi construită pe conul de dejecţie al Mureşului. Uzina va extrage apa potabilă din forajele existente şi cele noi, va depozita şi o va transporta prin conducte, către obiectivele din Ungaria. Doar o parte din frontul de captare a apei potabile, ce reprezintă sursa de alimentare cu apă a municipiului Arad şi a localităţilor limitrofe, va fi valorificat. Frontul de captare a apei este situat pe o lungime de 23 km pe direcţia Arad-Oradea. Cantităti estimate. Pentru moment, s-a estimat o capacitate medie zilnică a uzinei de apă de 22 metri cubi maximă de 30.000 metri cubi pe zi, şi o capacitate anuală de 8.000.000 metri cubi./Jurnalul Arădean AR - S.B -

Bienala de Fotografie "Natura" a ajuns la cea de a şaptea ediţieÎn colaborare cu Complexul Muzeal Arad şi Casa de Cultură a Municipiului Arad, Foto Club Arad împreună cu Condor Club Arad, AS Speowest Arad şi Parcul Natural Lunca Mureşului organizează ediţia a VII-a a Bienalei de Fotografie „Natura”. Vernisajul va avea loc joi, 8 aprilie, la ora 17, la Secţia Ştiinţele Naturii a Complexului Muzeal Arad (intrarea dinspre Parcul Copiilor). „Vor fi expuse 68 de fotografii din natură realizate de 19 autori”, a declarat Mircea Boran, preşedintele Foto Club Arad./NEWS AR – Orlando Toader –

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ DOBROGEA LITORAL

Alte ştiri

Bani pentru amenajarea unui debarcaderPrimăria oraşului Techirghiol a primit de la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului (MDRT) 1,5 milioane lei pentru demararea proiectului de amenajare a unui debarcader pe lacul Techirghiol şi achiziţionarea unui vaporaş pentru plimbări pe acelaşi lac. “Discuţiile pe care le-am avut la începutul lunii martie cu reprezentanţii MDRT s-au concretizat, pentru că am primit finanţarea necesară pentru demararea acestui proiect. Noi, ca autoritate locală, vom contribui la acest proiect cu suma de 50.000 de lei, pe care o vom aproba în viitorea şedinţă a Consiliului Local”, a declarat primarul oraşului



13

08.04.2010

Techirghiol, Adrian Stan. Primarul a mai declarat că, în perioada următoare, aşteaptă finanţarea şi pentru cel de-al doilea proiect, cel al parcului de la Sanatoriul Techirghiol, care are o valoare de 1 milion de lei şi este finanţabil de la Ministerul Mediului. Telegraf

Nu mai avem voie sa pescuimÎn baza prevederilor Ordinului privind prohibiţia pescuitului, Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării instituie, în perioada 5 aprilie - 3 iunie, măsuri de prohibiţie pentru pescuitul în diferite scopuri, cum ar fi comercial, recreativ/sportiv şi familial, al oricăror specii de peşti, crustacee, moluşte şi al altor vieţuitoare acvatice în habitatele piscicole naturale şi în apele care constituie frontieră de stat. Art.2 al acestui Ordin prevede că ,,în Complexul Razim-Sinoe şi lacurile litorale se instituie măsuri de prohibiţie pentru pescuitul în scop comercial, recreativ/sportiv şi familial al oricăror specii de peşti şi alte vieţuitoare acvatice, pe o durată de 90 de zile, în perioada 1 aprilie - 29 iunie". Exista însă şi o excepţie de la aceste perioade, deoarece interzicerea pentru pescuitul în scop comercial, recreativ/sportiv şi familial la ştiucă, a încetat la 1 aprilie 2010. /Ziua de Constanta

Constanţa: Exerciții navale în apele României, Bulgariei și TurcieiCorveta are la bord un echipaj format din 90 de militariCorveta Contraamiral Horia Macellariu participă, începând de astăzi, la o serie de execiții navale de luptă contra minelor, căutare şi salvare pe mare, asistenţă umanitară şi protecţia mediului. Până pe 27 aprilie, corveta face parte din grupul de Cooperare Navală BLACKSEAFOR, care se desfăşoară în apele internaţionale şi cele teritoriale ale Bulgariei, României şi Turciei. Corveta, comandată de căpitan-comandorul Liviu Motoc şi având la bord un echipaj format din 90 de militari, pleacă din portul militar Mangalia.Alături de nava românească, la exerciţii participă fregata Yldirim (Turcia), nava de comandament Slavutich (Ucraina), nava de debarcare a desantului Tsezar Kunikov (Federaţia Rusă) şi fregata Verni (Bulgaria).



14

08.04.2010

Programul mai cuprinde vizite în porturile Varna (Bulgaria), Eregli (Turcia) şi Constanţa. Pe timpul staţionării în porturi se vor desfăşura exerciţii demonstrative, întâlniri cu oficialităţi militare şi civile, activităţi sociale.Gruparea BLACKSEAFOR este este activată de două ori pe an pentru a desfăşura exerciţii navale. Comanda Grupării este asigurată, în conformitate cu protocolul de înfiinţare, succesiv de cele şase state riverane Mării Negre care participă cu forţe: Bulgaria, Georgia, România, Federaţia Rusă, Ucraina şi Turcia. /Adevarul de seara

Demersuri pentru impadurirea judetuluiConsilierii judeteni au aprobat, recent, doua proiecte importante de impadurire a judetului ConstantaMai exact, este vorba despre doua programe care vizeaza realizarea de perdele forestiere si pepiniere silviceLocuitorii din sud-estul tarii au avut de infruntat una dintre cele mai grele ierni din ultimii ani, judetul Constanta fiind, in mai multe randuri, sub atentionare meteorologica de cod galben de ninsori si vant puternic. Precipitatiile abundente sub forma de ninsoare, insotite de rafalele de vant, au facut ca mai multe artere de circulatie din judetul nostru sa devina impracticabile. Mai mult decat atat, au existat si situatii in care autoturismele au fost blocate in zapada, ele fiind eliberate dupa interventia utilajelor. Luand in considerare toate cele intamplate in iernile trecute, autoritatile locale doresc sa implementeze un amplu proiect, pentru evitarea problemelor provocate de viscol. Un demers in acest sens a fost facut la ultima sedinta a Consiliului Judetean Constanta, desfasurat saptamana trecuta, cand alesii judetului au dat vot favorabil pentru proiectul de hotarare privind aprobarea programului de infiintare a perdelelor forestiere de protectie pe drumurile judetene si comunale.Suprafata totala a judetului Constanta este de 707.100 hectare, acesta aflandu-se pe locul 8 intre judetele Romaniei. Suprafata agricola este de 564.500 ha, din care procentul de impadurire, de doar 3,5% (cu preponderenta in zona Dunarii, restul teritoriului fiind lipsit, practic, de vegetatie forestiera). Perdelele forestiere de protectie sunt formatiuni cu vegetatie realizata prin plantare, cu lungimi diferite si latimi relativ inguste, amplasate la o anumita distanta unele fata de celelalte sau fata de un obiectiv, cu scopul de a-l proteja impotriva efectelor unor factori daunatori. Perdelele forestiere au rolul de a proteja si



15

08.04.2010

drumurile judetene impotriva zapezii care este adusa de pe camp de vantul puternic. In acelasi timp, perdelele forestiere au rolul de a reduce evaporatia si transpiratia plantelor, astfel incat productia agricola pe camp poate creste pana la 20%. La sedinta de saptamana trecuta, Nicusor Constantinescu, presedintele CJC, a vorbit despre necesitatea infiintarii unor astfel de perdele forestiere, facand trimitere mai ales la conditiile meteorologice din judetul Constanta in sezonul rece. Programul adoptat de consilierii judeteni are ca principale coordonate: lungimea totala estimata a perdelelor forestiere de protectie – 850 km, latimea medie a plantatiilor – 3,2 m, soiurile de vegetatie care se vor planta – salcam, paducel, salcioara, porumbar, hibiscus etc., durata estimata de executare a operatiunilor de infiintare a perdelelor forestiere de protectie – 4 ani, numar de arbori, arbusti pe km liniar de plantatie – 8.000-9.000 bucati. In afara de faptul ca vor proteja drumurile judetene si comunale, perdelele forestiere vor duce la scadea riscului de desertificare si vor impiedica transportul de praf.Pepiniere silvice pentru judetul ConstantaUn alt program aprobat de alesii judetului consta in realizarea de pepiniere silvice, care vor avea acelasi rol ca cel al perdelelor forestiere. Infiintarea pepinierelor silvice presupune operatiuni de amenajare a terenurilor, imprejmuirea acestora si realizarea unor constructii conexe si a unor instalatii de udare. Suprafetele de teren pe care se vor amenaja pepinierele silvice sunt situate in zonele Medgidia, Harsova si Chirnogeni, dar si in alte zone care vor fi identificate ca avand potential. Pepinierele silvice vor avea ca efecte, printre altele, evitarea eroziunilor, a alunecarilor de teren, precum si alte fenomene naturale extreme. /Observator



16

revista presei 8 aprilie 2010

Documents