revista misiunea casa nr. 4 - octombrie 2005

Vopsirea pereþilor:metode speciale, cu efecte speciale

Cursuri practice

Scãld

atul î

n lumin

ã

poate

fi o r

ealita

te da

cã ale

geþi b

ine

geam

ul ter

moizola

nt

La p

ag. 56

5 pagini specia

le:

5 pagini specia

le:

Amenajãri interioare ºi exterioare · Noi tehnologii · Lecþii practice

Cons

truc

þii·R

enov

ãri ·

MisiuneaCASA

Secretulamenajãrilor

de calitateSecretul

amenajãrilorde calitate

www.misiuneacasa.ro

4 2005

650LEI

65.000 lei vechi

Învelitorile...un �„fes�“

greu de ales?

Cursuri practicePag. 34

Pag. 75

•

Din �„Jurnalul de ºantier�“aflaþi paºii necesari pentrualegerea ºi montarea þigleidin beton.

Montarea plafoanelor

O ºapã inteligentãªapa autonivelantã

Pag. 70

• Operaþiunea ZIDUL -demolând fãrã acte

A construi ºi locuicât mai natural

Pag. 66

• Insula fericiriiconstruitã pas cu pas

Pag. 6

Învelitorile...un �„fes�“

greu de ales?

Pag. 20

Pag. 24

Montarea plafoanelor

O ºapã inteligentãªapa autonivelantã


Insula fericiriiconstruitã pas cu pas

Operaþiunea ZIDUL -demolând fãrã acte

Betonpentru acoperiºul meuBeton

pentru acoperiºul meu

InteractivCa sã dormiþi liniºtiþi!

venit toamna cu frumuse-þea ºi bogãþia! Din pãcateînsã, în ultimii doi ani, nu

ne-a mai permis sã ne bucurãm de ele pentru cã a început sã ne�„trateze�“ cu ploi, inundaþii ºi furtuni devastatoare. ªtirile despreoamenii nãpãstuiþi de aceste fenomene naturale ne-au sensibi-lizat pe toþi, obligându-ne sã reconsiderãm foarte serios oricelucrare sau material pentru construcþie creat sã ne protejezelocuinþele de apã ºi vânt. Pentru cã aºa nu se mai poate!

În acest sens, avem multe �„arme�“ pentru a ieºi învingãtoridin misiunea noastrã de supravieþuire. Una dintre ele esteînvelitoarea cu care ne dotãm acoperiºul casei. Din ediþia defaþã a revistei Misiunea Casa veþi afla care sunt etapele, ele-mentele ºi accesoriile necesare pentru a alege ºi monta þigladin beton. Dacã vreþi mai întâi sã analizaþi oferta de învelitoriexistentã pe piaþa de profil din România, noi vã prezentãmcele mai utilizate zece dintre ele ºi caracteristicile de care aveþinevoie pentru a lua o decizie corectã.

Continuând demersul nostru, menþionãm ca soluþii izolareatermicã ºi fonicã, ce atenueazã frigul de afarã ºi zgomotul fur-tunilor. Tocmai de aceea, vã supunem atenþiei douã dintreaspectele care vã vor fi de un real folos: tavanele cu structurãaparentã ºi geamul ferestrelor dumneavoastrã. Veþi învãþa sãmontaþi plafoanele ºi sã alegeþi tipul de sticlã ce se potriveºtecel mai bine pretenþiilor pe care le aveþi.

Totuºi, sã nu uitãm ºi de bucuriile pe care ni le aduce acestanotimp slãvit de scriitori ºi cântãreþi. Aºa vom putea sã maiuitãm de necazuri ºi probleme. Împãrãþia de aur a toamneieste condusã �„dictatorial�“ de crizanteme sau tufãnele. Chiardacã e frig, vor rezista în grãdinile sau locuinþele dumnea-voastrã dacã le veþi îngriji dupã nevoile lor, pentru ca ele sãvã �„lumineze�“ orele petrecute acasã.

Aºa cum v-am obiºnuit, ºi de aceastã datã vã oferim o nou-tate în revistã. Datoritã întrebãrilor pe care ni le-aþi adresatunii dintre dumneavoastrã, ne-am simþit datori sã includem,începând cu acest al IV-lea numãr, o paginã distinctã în carespecialistul Misiunea Casa oferã soluþiile obiective solicitate.Cei care aveþi nelãmuriri trebuie doar sã ne contactaþi peadresa redacþiei sau prin e-mail ([email protected]), ºilucrãrile de construcþii sau amenajãri nu vor mai avea secrete.

Dacã doriþi sã vã protejaþi locuinþa de nervii toamnei, înediþia viitoare a revistei veþi gãsi prezentarea altor �“arme�” cevã pot ajuta sã câºtigaþi aceastã luptã: izolarea termicã apereþilor, îngrijirea învelitorilor ºi hidroizolarea fundaþiei. Ca sãputeþi dormi liniºtiþi!

Dan Cãlin - redactor ºef A

MisiuneaCASA

DIRECTOR GENERALREDACTOR-ªEF

REDACTORI

DTP & LAYOUTPREPRESS

FOTOGRAFIIBD & CARICATURI

CORECTURÃCONSULTANÞI DE

SPECIALITATE

PUBLICITATEDISTRIBUÞIE

ABONAMENTEDIRECTOR PROIECT

Ioana Ceccarelli

Dan Cãlin

Mihai Nedelcu

Robert Malischitz

Sebastian Anghel

Rodica Manole

Dragoº Manole

Radu Tudor

Dan Nistor

Eugenia Arsuca

arh. Delia Bondor

ing. Florin Boian

ing. Constantin Sandovici

arh. Maria Buicã

dr. ing. Alexandrina Amãriuþei

Andreea Rogoveanu

Raluca Ionescu

ªerban Stãnescu

Monica Popescu

© Reproducerea oricãrui material scris sau ilustrativ din aceastã publicaþie

este permisã doar cu acordul editorului.

Revistã editatã lunar de

LEON CONSULTINGîn colaborare cu

FACHSCHRIFTEN VERLAG STUTTGART

Strada Puþul lui Zamfir nr. 18-18 A, sector 1, Bucureºti

Telefon: 021/231.88.70Fax: 021/230.56.04

e-mail: [email protected] Infopress S.A.

ISSN 1841-2432

MisiuneaCASA 4/05 3

SumarSumarA construi ºi locui cât mai naturalDin lemn pot fi realizate locuri de joacã pentru copii,case de vacanþã, pardoseli, garduri, scãri... 6

Jurnal de ºantierDupã ce ºi-a schimbat þigla ceramicã,personajul nostru declarã mulþumit: �„Sunt acoperit!�“. 20

Învelitorile - de ce sunt un �„fes�“ greu de ales?Deoarece ºtim cã alegerea învelitorii este dificilã,vã uºurãm sarcina cu informaþiile necesare. 24

Mobilierul... din CE sã fie?...aceasta este întrebarea!Iar noi rãspundem: din MDF sau lemn masiv... 29

Eleganþã perfectãCitind acest articol, veþi înþelege ce presupunemontarea unui plafon cu structurã aparentã. 34

Intimitate împrejmuitã cu gardMãcar acasã ne dorim sã stãm liniºtiþi.Acest sentiment ni-l poate oferi un gard bine gândit. 40

Împãrãþia de aur a toamnei...se aflã sub dominaþia �„dictatorialã�“ a frumuseþiiºi varietãþii de culori a crizantemelor. 44

La palat!Povestea Palatului Mogoºoaiaeste plinã de jafuri ºi distrugeri succesive. 48

ParavantajosCu ajutorul lemnului ºi plutei puteþi bricola cu uºurinþãun paravan pentru dormitorul dumneavoastrã. 52

Paginile 40-42

Paginile 6-17

Paginile 70-72

Paginile 20-22

Paginile 84-88

Paginile 52-54

Beton pentru acoperiºul meu

Jurnal de ºantier


Când fiecare picãturã conteazã

Intimitate împrejmuitã cu gard

Paravantajos?

Operaþiunea ZIDUL

Jurnal de ºantierAu venit ploile ºi inunda-

þiile de toamnã. Unii aureuºit sã îºi refacã

acoperiºul casei în timputil. În aceastã situaþie se

aflã ºi personajul nostrucare ne spune cum s-a

hotãrât asupra învelitorii ºifirmei care sã realizezelucrarea repede ºi bine.


este dorinþa multora dintre noi.Unul dintre materialele ce poatefi utilizat pentru îndeplinireaacestui deziderat este lemnul.

Iatã câteva exemple!

Când fiecare picãturã conteazã

ne gândim la tot felul demetode prin care putem

refolosi apa menajerã uzatã.Sistemul de epurare este unadintre soluþiile ce ne ajutã sã

reutilizãm apa, însã în altescopuri decât pentru bãut.

Intimitate împrejmuitã cu gardAvem o casã cu grãdinã. Ce mai rãmânede fãcut? De exemplu, gardul... Sunteþimulþumit de el? Dar plantele dumnea-voastrã? Dacã aveþi nevoie de sugestii înacest domeniu, vã sfãtuim sã citiþi arti-colul nostru ºi vã garantãm cã nu veþirãmâne nelãmuriþi.

Paravantajos?Serialul dedicat celorcãrora le place sã�„bricoleze�“ tot felul deobiecte prin casã conti-nuã cu etapele, materi-alele ºi sculele de careau nevoie pentru a rea-liza un paravan dinlemn ºi plutã.

Operaþiunea ZIDULImediat dupã ce Violeta aplecat de acasã, Valeriu aînceput sã dãrâme pereþiiprin casã. Bineînþeles cãfãrã autorizaþie. ªi uiteaºa apar problemele cuvecinii ºi autoritãþile...

Paginile 74-78

Paginile 24-28

Paginile 44-46

Paginile 80-83

Paginile 56-60

Paginile 64-65

Scãldatul... în luminã!Sticla trasã, float ºi Low-E sunt variantelepe care le aveþi la dispoziþie pentru tâmplãrie. 56

Mãcel arhitectural la monumenteNici mãcar bisericile nu au scãpatde spiritul �„gospodãresc�“ al semenilor noºtri. 62

Creativitate modernãO metodã simplã de a executa o mascã de lavoareste cea prezentatã de noi la pagina... 64

Insula fericirii...poate fi realizatã în bucãtãria dumneavoastrãdoar urmãrind pas cu pas sfaturile noastre. 66

Operaþiunea zidul - demolând fãrã acteCa de obicei, Valeriu mai face ceva prin casãfãrã sã se asigure cã este bine ºi, mai ales, legal. 70

O ºapã inteligentãCu câteva scule, materiale ºi cunoºtinþe minime,ºapa autonivelantã este simplu de aplicat. 74

Jurilovca: vechea Rusie a lipovenilor...îºi pãstreazã farmecul ºi frumuseþeapânã în prezent datoritã unor oameni �„puternici�“. 80

Când fiecare picãturã conteazãDin pãcate, aceasta este situaþia în care ne aflãm.Însã mai avem posibilitatea sã remediem. 84

S.O.S. - soluþii obiective solicitateSpecialistul Misiunea Casa oferã tuturor cititorilorsoluþiile obiective solicitate. 89

O ºapãinteligentã

Scãldatul... în luminã!

Împãrãþia de aura toamnei

Jurilovca: vecheaRusie a lipovenilor

Învelitorile CreativitateÎnvelitorileO mare problemã ce apareatunci când vrem sã neschimbãm învelitoarea

locuinþei este dificultateade a ne hotãrî care sepotriveºte mai bine. Vãprezentãm caracteristicilecelor mai utilizate zecedintre ele, pentru a vãuºura alegerea.

CreativitatemodernãMasca pentru chiuvetãpe care v-o prezentãmeste atât de uºor derealizat, încât o femeies-a încumetat sã ducãaceastã lucrare pânã lacapãt ºi a reuºit.

Jurilovca: vecheaRusie a lipovenilor

Deºi au fost siliþi sãpãrãseascã Rusia, lipovenii

ºi-au pãstrat tradiþiile, iarstilul de realizare a caselor afost adaptat la posibilitãþile

þãrii adoptive.

Împãrãþia de aura toamneiUna dintre florile ce reprezintãcu succes anotimpul prin caretrecem este crizantema. Ea a fostsemnalatã prima datã înRomânia în 1750 cu denumireade �„margareta de toamnã�“.

Scãldatul... în luminã!La început, sticla a fost adoratã ca vitra-

liu. În prezent a ajuns la grade de pro-tecþie ºi claritate de care trebuie sã þinem

seama când o cumpãrãm.

O ºapãinteligentãPas cu pas, veþiputea aplica singurio ºapã autonivelantãurmãrind explicaþiilenoastre. În acelaºitimp veþi afla ºimulte amãnuntedespre compoziþia ei.

idei ambientale

Construcþiile din lemn, precum ºi modul de viaþã aso-ciat acestora au renãscut în ultimii ani. De ce? Pentrucã lemnul este un material ce nu simuleazã natura-leþea, ci o simþim ºi ne marcheazã emoþional. Ce poatefi realizat cu totul ºi cu totul din lemn, atât în locuinþã,cât ºi în imediata apropiere a acesteia, vã arãtãm înpaginile urmãtoare.


MisiuneaCASA 4/05 7

Stânga: Construcþia principalã ºianexele se evidenþiazã prin aspec-tul marcant al lemnului. Suntimportante ºi proprietãþile sale depãstrare a temperaturii.Deasupra sus: Iatã un aspectdemn de luat în seamã, dat fiindpreþul ridicat al energiei termice:folosind lemnul, poate fi obþinutão termoizolaþie remarcabilã.Deasupra jos: Cu materialelenaturale puteþi realiza ºi cons-trucþii cu o arhitecturã modernã.Dreapta: Lemnul este un materialviabil. Dacã doriþi sã aplicaþi pe elvopsele sau lacuri, trebuie sã pro-cedaþi cu atenþie. Cele mai potrivi-te sunt cele pe bazã de uleiurinaturale ºi cearã.

lemn ºi faþade4

MisiuneaCASA 4/05 8

idei ambientale

MisiuneaCASA 4/05 9

Stânga sus: Fericirea de apetrece timp în aer liber nu

trebuie umbritã de teama pri-virilor prea... curioase.

Deasupra: Gardul din lemneste încadrat bine în ambient.

Dreapta: O oazã idilicã obþi-nutã cu ajutorul pardoselii cu

profile din lemn masiv.

Prima din stânga: Pasajele de trecere din grãdinã pot fi realizate cu ajutorultraverselor sau cu un podeþ. Un asemenea ansamblu poate fi procurat dinmagazinele de specialitate sau realizat la comandã.A doua din stânga: Lemnul poate fi prelucrat complet. De exemplu, acestsistem de acoperire a teraselor din lemn este compus din circa 70% fibredin lemn de conifer (durabil), provenit din pepiniere.A treia din stânga: Sistemul masiv tip grãtar este executat din lemn demolid. Deoarece montarea sa este posibilã ºi în lipsa unei structuri-suport,vi-l recomandãm pentru renovarea teraselor ºi balcoanelor.

lemn ºi faþade

MisiuneaCASA 4/05 10

Alternanþa tipurilor de par-doseli subliniazã unicitateaîncãperilor. Accentuareapragului dintre ele nu estecontrastant, deoarece mate-rialele sunt armonizate.

Cu ajutorul lemnu-lui de stejar pot firealizate pardoseli

foarte valoroase.

Întotdeauna, lemnule un material prefe-rat pentru amenaja-

rea mansardelor.

idei ambientale

Iatã un mod sãnã-tos de a locui prinamenajarea interi-

oarelor cu lemn.


Deopotrivã atractiv ºifuncþional, parchetulpoate fi, de asemenea,uºor de curãþat.

Alãturarea acestorscânduri este voitã,

fiind menitã obþineriiunui stil rustic.

De ce nu: o confi-gurare rafinatã apardoselii, cu aju-torul a douã esenþediferite de lemn.

pardoseli ºi tavane

Nimic neobiºnuit: par-chet în baie! Structura-suport a lavoaruluieste tot din lemn.

Duº torenþial dintr-ovadrã din lemn, apafiind furnizatã de unfurtun �„invizibil�“.

Trebuie sã recunoaºteþicã aceastã cadã dinlemn poate impresionape oricine cu �„natura-leþea�“ sa. Ea este exe-cutatã în special dinlemn de conifer tipkambala, spre deosebi-re de cabina pentruduº care e din lemn decedru roºu. Un ansam-blu de invidiat!


idei ambientale

Este adevãrat!Aceastã chiuvetã e din lemn ºi are

o formã deosebitã.

Cei mai buni pro-ducãtori din domeniufolosesc pentru cons-

trucþia saunelor dinlemn esenþe ce rezis-

tã la solicitãri mari.

Dacã utilizaþi lemn înspaþii expuse la apã,trebuie sã respectaþiunele recomandãri.


lemn ºi apã


Stânga sus: Toboganul din lemn de conifer este cum nu se poate maipotrivit pentru copiii cu vârste cuprinse între 2 ºi 12 ani.Stânga jos: Nimic nu e mai frumos ca râsul curat al unui copil care,alãturi de un prieten, se joacã prin grãdinã pe un cal din lemn!Dedesubt: La masa pentru picnic sau meºterit, copiii dumneavoastrãse pot bucura din plin de zilele însorite petrecute în aer liber.Probabilitatea de rãsturnare a acestei mese este minimã, chiar dacãmicuþii sunt aºezaþi pe aceeaºi parte a ei.Dreapta jos: Lemnul megano al podeþului este extrem de rezistent laorice sarcinã, iar suprafaþa lui poate fi curãþatã uºor. În plus, umezealaprovenitã de la joaca în apã nu-l poate deteriora.

idei ambientale

Mobila din cameracopiilor trebuie sãfie, în primul rând,pe placul acestora,nu al pãrinþilor.Cine investeºteîntr-un ansamblupotrivit pentru ei,conceput într-omanierã flexibilã(dar masivã), sepoate baza pe oduratã de utilizareîntre 10 ºi 15 ani.Atât este garan-tatã de producã-tor. Importantesunt calitatea lem-nului ºi rezistenþamaterialelor.


În camera copiilortotul este �„încãlzit�“ delemn. Inclusiv masaunde îºi scriu temele.

În cazul cutiei cu nisipprezentate mai jos,

capacul rabatabil setransformã cât ai clipi

într-o banchetã.

lemn ºi faþade


idei ambientale

Stânga laturã: Lemnul este un material de cons-trucþie avantajos ca preþ, care se potriveºte foartebine la renovarea clãdirilor mai vechi. De exem-plu, aceste profile de ferestre demonstreazã per-fect posibilitãþile lemnului de a soluþiona chiar ºicele mai exigente pretenþii din punct de vederetehnic ºi estetic.Stânga sus: Este vizibilã structura de rezistenþãdin lemn a clãdirii. Acest material natural deconstrucþie preia funcþia portantã, asigurând înacelaºi timp ºi o atmosferã agreabilã.Stânga mijloc: Existã multe persoane care preferãmobilierul din lemn masiv chiar ºi în bucãtãrie.Foarte bine! Totul este posibil!Stânga jos: Pe uºa prezentatã în imagine a fostaplicat un furnir din lemn (arþar canadian) care opersonalizeazã ºi o face sã se armonizeze cu încã-perea respectivã.Deasupra: Ca nici un alt material, lemnul reuºeºtesã asigure cel mai bine un ambient familiar ºi unsentiment de intimitate. Iatã-l aici în ipostaza uneicombinaþii de fereastrã ºi jaluzele.Dreapta: Treptele din lemn lucrate manual consti-tuie adesea un punct de atracþie al casei. Dar ºiîn cazul în care este combinat cu alte materiale(de exemplu metal), lemnul reuºeºte sã impresio-neze ºi sã confere un aspect deosebit.

structuri din lemn


jurnal de ºantier

aco

periº


Betonpentru acoperiºul meuBeton

pentru acoperiºul meuVara era pe sfârºite, iar muncitorii avansau rapid cu reno-

varea casei. Singurul incident neplãcut a fost când unul

dintre ei s-a înþepat într-un cui, cãlcând pe o scândurã

scoasã de la cofraj, aruncatã neglijent. A fost nevoie sã

consulte un medic ºi, timp de o sãptãmânã, n-a mai venit

la lucru. Am scãpat cu bine, atât eu, pentru cã nu m-a vizitat

nici un inspector de protecþia muncii, cât ºi muncitorul ne-

atent, care avea asigurare de sãnãtate. Dar a apãrut o altã

problemã: au început ploile.

Betonpentru acoperiºul meu

TREBUIA FÃCUT CEVA CU ACO-PERIªUL! Þigla ceramicã, tip �„ºindri-lã�“, montatã de bunicul meu acum vreo50 de ani, îºi fãcuse pe deplin datoria,ca ºi predecesoarea ei, �„cãzutã�“ în tim-pul unui bombardament american din�’44. Nu arãta rãu nici cu doi ani înurmã, când speram încã sã o pot re-condiþiona. Muºchiul ºi lichenii cres-cuþi pe ea chiar îi dãdeau un farmec a-parte. Mai aveam în pod 20 de bucãþi,pãstrate impecabil.

Credeam cã o simplã reparaþie e sufi-cientã, dar când am vrut sã scot primaþiglã deterioratã pentru a o înlocui, s-arupt ca un biscuit. Un specialist, întâl-nit la o expoziþie de materiale pentruconstrucþii, m-a lãmurit: �„Se putea ºimai bine... Ori n-a fost arsã suficienttimp, ori la o temperaturã prea micã.Totuºi, e destul pentru tehnologia deacum o jumãtate de secol, nu credeþi?�“

Când arhitectul a realizat proiectul, aavut nevoie de o expertizã asupra între-gii clãdiri. Colaboratorul lui, inginerulcare a efectuat evaluarea, n-a stat preamult pe gânduri, verdictul fiind necru-þãtor: �„Þigla trebuie schimbatã, altfelreprezintã un pericol pentru familiadumneavoastrã�“. Am fost nevoit sã þincont de concluzia lui.

Pasul 1Concluzii triste

PE LA SFÂRªITUL LUI AUGUST,dupã câteva ploi de varã, scurte dar abun-dente, pe vechile tavane decorate dupãtehnica frescei, la care þineam atât demult, au apãrut pete de umezealã. Amîncercat sã opresc dezastrul, aºezând înpod niºte vase ºi folii din plastic. Dardegeaba, preþioasele finisaje erau compro-mise. Abia atunci am cedat insistenþelorinspectorului meu de ºantier, nerãbdãtorsã înceapã schimbarea învelitorii aco-periºului pânã la primele ploi de toamnã,ca sã poatã lucra fãrã griji la reparareatencuielilor de interior ºi a pardoselilor.

Casa era consolidatã complet, decigreutatea acoperiºului nu reprezenta oproblemã pentru stabilitatea construcþiei.

Din pãcate (sau din fericire!), meseriaºiimei nu se aventurau în acest gen delucrãri. Poate cã s-ar fi descurcat lareconstrucþia ºarpantei, dar numai unuldintre ei era tâmplar cu experienþã, celînþepat în picior.

Am pornit, aºadar, în cãutarea uneifirme care sã îmi furnizeze atât materi-alele (lemn, þiglã, membrane pentruhidroizolaþie), cât ºi celelalte serviciinecesare: montare, întreþinere ºi garanþie.Cu aceastã ocazie am aflat niºte detaliifoarte interesante. De exemplu, marii fa-bricanþi, pentru a fi siguri de buna calitatea lucrãrilor realizate cu produsele lor, ºi-audezvoltat o reþea de parteneriate cu altefirme specializate în distribuþie ºi monta-

re. Ofertele acestora pentru servicii com-plete sunt cu mult mai avantajoase decâtdacã aº cumpãra materialele dintr-undepozit ºi aº angaja separat firma de exe-cuþie. Unele produse nici nu pot fi gãsiteîn magazinele specializate, astfel încâtsingura posibilitate de a obþine un anumittip de învelitoare este contractarea între-gului pachet de servicii. Angajaþii socie-tãþilor partenere sunt pregãtiþi pentru aefectua lucrãri de bunã calitate.

Fiecãrui model de þiglã îi sunt necesareo multitudine de coame, muchii, elementede fixare, jgheaburi ºi alte accesorii. Prinurmare, montarea lor nu este tocmai�„floare la ureche�“. De aceea, preþurile mãinteresau numai în mãsura în care aveamo imagine de ansamblu asupra lucrãrii. Înplus, nu mai era timp pentru dileme, cãcitoamna ne bãtea... în acoperiº.

Te uitã cum plouã în august...


ÎN URMA CONSULTÃRII CU ARHI-TECTUL, încã din faza proiectãrii amoptat pentru þigla din beton. Criteriileluãrii acestei decizii au fost, în primulrând, de ordin practic. Depozitele pe carele-am vizitat împreunã nu mi-au oferit oimagine clarã asupra pieþei. Am strâns omulþime de pliante ºi am pus întrebãriatunci când mi s-a pãrut cã descopãr unaspect important pentru rezistenþa ºidurabilitatea acoperiºului. La un momentdat, am fost tentat sã aleg o învelitoareieftinã, cu montare rapidã, care sã nu aibãnevoie de o intervenþieasupra ºarpantei.

M-am lãsat �„pãcãlit�“de aspectul deosebit alacesteia, deºi nu mi seoferea decât o garanþiede zece ani. Atunci,arhitectul m-a convinsde importanþa unuiacoperiº durabil: �„Maidegrabã îþi reduci cos-tul finisajelor decât sãte trezeºti peste numaicâþiva ani sub o înveli-toare compromisã. Înplus, schimbarea cli-mei nu este o glumã.Vântul puternic, grin-

dina, ploaia torenþialã sau temperaturileexcesive te vor convinge cã nu ai fãcut oafacere prea bunã�“.

Aºadar, �„am mers pe mâna lui�“ ºi amacceptat toate sacrificiile financiare pecare le presupunea întãrirea ºarpantei,cumpãrarea unui produs de bunã calitateºi angajarea unor specialiºti pentru mon-tare. Multã bataie de cap am avut la cãu-tarea unui model de þiglã care sã semenecât mai mult cu originalul. Poate vãmiraþi, dar am gãsit un produs aproapeidentic, deºi era din beton!

Vreau o învelitoare beton!

Pasul 2

Pasul 3

aco

periº

jurnal de ºantier


LUCRÃTORII S-AU CAM LÃSATAªTEPTAÞI. La semnarea precontractu-lui stabilisem verbal ca peste trei zile sã seapuce de treabã. Ei bine, n-au venit decâtpeste douã sãptãmâni, motivând cã auavut o mulþime de comenzi. Ultimalucrare o avuseserã într-un oraº dinArdeal, unde primãria derula un programde reabilitare a zonei vechi. Firma avea înportofoliu mai multe asemenea lucrãri deacoperire a clãdirilor istorice cu þiglã dinbeton, ceea ce m-a fãcut sã mã simt un picmândru de alegerea mea.

Chiar dacã eram nerãbdãtor sã vãd cumva arãta casa, n-am mai comentat vizavide întârzierea meºterilor, deºi fãcusem o�„pasiune�“ pentru ºtirile meteo ºi mã speri-am la cel mai neînsemnat semn de ploaie.Primul a sosit inginerul, împreunã cu un

colaborator de-al lui, reprezentantul zonalal producãtorului, care îl ajuta sã facã oreevaluare a costului lucrãrii. Aceºtia austudiat proiectul, au cercetat cu atenþiestarea ºarpantei ºi au discutat îndelung cuinspectorul meu de ºantier. Estimareafãcutã de arhitect a fost corectã, cu omarjã de eroare nesemnificativã.

Asemãnarea cifrelor mi s-a pãrut chiarsuspectã, ceea ce m-a determinat sã-lbãnuiesc pe acesta de �„colaboraþionism�“.Gurile rele spun cã unii arhitecþi pro-moveazã cu insistenþã anumite produse înschimbul unor avantaje. N-am putut dove-di acest lucru, aºa cã mi-am þinut gura. Înfond, poate e vorba doar de o preferinþã alui sau de o mãsurã de precauþie, reco-mandând doar materiale pe care le cu-noaºte ºi sunt suficient de rezistente.

Am luat lucrurile aºa cum sunt, cu spe-ranþa cã rezultatul va fi cel scontat, avândmãsuri de precauþie suficiente, atât princontractele încheiate, cât ºi prin faptul cãascultam mai multe pãreri.

NOII MEªTERI AU ÎNCEPUT IME-DIAT PREGÃTIREA propriului ºantier.M-a impresionat profund �„desfãºurareade forþe�“ din curtea mea. Unelte moder-ne, mãsuri de protecþie ºi, nu în ultimulrând, o vestimentaþie standard, curatã ºipurtând sigla companiei. Mai sunt demnede menþionat calitatea ambalajelor ºiatenþia în manipulare, astfel încât nici oþiglã sã nu fie spartã sau ciobitã.

Vãzând toate acestea, nu m-am pututabþine sã nu îi compar cu meseriaºii mei,inimoºi câteodatã, dar îmbrãcaþi ca vai delume. Deseori erau nevoiþi sã facã pauzepentru cã �„aºteptau sã le soseascã be-toniera�“, o rablã pe care o împrumutau dela un ºantier din vecinãtate.

Din discuþiile celor care montau înveli-toarea am înþeles cã se cam grãbeau, aºacã timp de patru zile au lucrat ºi câte 14ore pe zi. Pânã ºi inspectorul de ºantier seuita cu braþele încruciºate, neºtiind dacãsã intervinã sau sã-i lase sã-ºi facã treaba.

Au înlãturat vechea þiglã, au reparat ºiîntãrit ºarpanta exact ca în proiect. Pentrusistemul montat de ei, structura din lemna acoperiºului ºi distanþa dintre ºipci tre-buiau obligatoriu modificate. A urmatrealizarea hidroizolaþiei, aplicatã întreºipcile longitudinale ºi asterealã. Astfel,nici o picãturã de apã nu avea cum sã maiajungã la finisajele mele. Lucrarea avan-sa într-un ritm ameþitor, încât nu mã maisãturam privindu-i.

Execuþie �„ca la carte�“REALIZAREA ÎNVELITORII AFOST CEA MAI SPECTACULOASÃetapã. Fixarea ºipcilor transversale ºi adoliilor (ºanþurile dintre versanþi) aufost semnalul cã lucrarea se apropia deetapa montãrii efective a þiglei. Din locîn loc erau aºezate elementele speciale(componentele parazãpadã, de aerisire,pentru antenã ºi altele la care eu nicimãcar nu mã gândisem).

Alegerea materialului pentru siste-mul de jgheaburi ºi burlane a fost unmoment greu. Aveam de optat întreplastic ºi cupru (varianta �„de lux�“).Cheltuisem deja prea mult, încât mi-erateamã sã nu fie nevoie de un alt credit,aºa cã am ales plasticul. Oricum, mi-auspus cã sunt suficient de rezistente ºipot fi asamblate mult mai repede.

Inspectorul, atent la tot ce se întâm-pla acolo, a verificat fiecare etapã ºi,mulþumit, ºi-a dat acordul ca detaliilelucrãrii sã fie menþionate în cartea teh-nicã a construcþiei. Pânã ºi ei erau în-cântaþi de acurateþea execuþiei, mirân-du-se cã ºarpanta, deºi avea un secol,nu se deformase aproape deloc. Aºa amscãpat de grija acoperiºului, dar mai eracea a hidroizolãrii fundaþiei...

Sunt acoperit!

Socotealã potrivitã

Elemente ºi accesorii necesare1. þiglã de câmp;2. þiglã de trecere;3. þiglã parazãpadã;4. þiglã lateralã;5. þiglã de aerisire;6. þiglã de creastã;7. þiglã 1/2;8. þiglã transparentã;9. strãpungeri de antenã;10. racordãri la calcan;

11. coamã;12. dolii;13. folie anticondens;14. cuie zincate;15. capac de coamã;16. elemente fixare;17. treaptã metalicã;18. sisteme de jgeaburi ºi burlane;19. racordãri la coºul de fum;20. profile metalice de închidere.

Pasul 4

Pasul 5 Pasul 6

Istoria ei începe în anul 800î.Ch, când etruscii au des-coperit faptul cã ceramica

poate fi utilizatã nu doar pentruvase, ci ºi la acoperiºuri. În pre-zent, este unul dintre cele mairãspândite materiale pentruexecutarea învelitorilor. Þiglaceramicã este fabricatã dinargilã amestecatã cu apã, uscatãla aer ºi arsã în foc. Aceastãînvelitoare a �„rezistat�“ cu suc-ces pe piaþa de profil ºi conti-nuã sã o facã datoritã faptuluicã poate fi utilizatã pentru oricefel de acoperiº (nou sau refã-cut). Mediul înconjurãtor are oinfluenþã redusã asupra ei pen-tru cã rezistã bine la: încãrcãrimari (poate suporta greutateazãpezii sau a gheþii), foc,îngheþ, acizi, baze, materialealcaline ºi radiaþii ultraviolete.Printre calitãþi menþionãm ºi

faptul cã nu are emisii polu-ante, asigurã o aerisire bunã,permite evacuarea vaporilor deapã ºi are o duratã de viaþã depânã la... 100 de ani. Sistemelede prindere permit ca þigla sãpoatã fi montatã pe acoperiºuricu pante foarte mari, respectivpe cele cu o înclinaþie chiar ºide 90O.

Montarea acestui tip de þiglãeste realizatã pe ºipci orizon-tale, dar, din cauza greutãþii ei(pânã la 5 kg/bucatã), capaci-tatea portantã a ºarpantei tre-buie sã fie mare. Un alt incon-venient este evacuarea defici-tarã a apei de ploaie, din cauzaasperitãþilor de pe suprafaþamaterialului. Cu timpul, aparfisuri ce permit infiltrarea apei,accelerând astfel deteriorareaacoperiºului. De aceea, trebuiesupravegheate periodic, pentru

a putea fi înlocuite la timpþiglele sparte. E bine sã mai ºtiþicã þiglele cu forme diferite nusunt compatibile ºi nu pot ficombinate. Tocmai de aceea vãrecomandãm sã vã asiguraþi unstoc de þigle pentru viitoarelereparaþii. Nu neglijaþi nici acce-soriile, respectiv þiglele de coa-mã (muchie), elementele deaerisire sau cele de fixare.

Sistemele de strãpungere a a-coperiºului asigurã soluþii pen-

tru trecerea antenei, tubulaturiide aerisire a bucãtãriei sau gru-pului sanitar. Gama variatã demodele ºi culori în care puteþigãsi pe piaþã þiglele ceramicepoate satisface ºi cele mai exi-gente pretenþii, oferind locuin-þei dumneavoastrã un aspectplãcut care sã vã reprezinte.Din cauza consumului mare deenergie necesar fabricãrii, ceduce la preþuri mai mari, suntfolosite mai rar.

soluþii acoperiº

MisiuneaCASA 4/0524

de cesunt

Învelitorile --

�„Bãtrâna�“ þiglã din ceramicã arsã

un �„fes�“greu de ales?Învelitoarea unei locuinþe este�„fesul�“ acesteia..., �„gluga�“ ce nefereºte de intemperii. Ea re-prezintã prima linie de apãrare în�„rãzboiul�“ împotriva capriciilornaturii. Pe lângã proprietãþile eihidrofuge, asigurã ºi o bunã izo-lare termicã. Gama largã în caresunt fabricate, de la tradiþionalaþiglã ceramicã ºi pânã la cele maimoderne ºi complexe sisteme deînvelitori, face ca alegerea sã nufie una uºoarã. Fiecare tip deînvelitoare are avantajele ºi

dezavantajele sale (unele suntrecomandate pentru acoperiºuricu pantã mare, altele realizeazão izolare mai bunã, iar altele auo greutate mai micã), noi fiindnevoiþi sã decidem ce caracteris-tici trebuie sã întruneascã aceeacare se potriveºte cel mai binelocuinþei noastre. Esteticul oferiteste un alt criteriu ce trebuieavut în vedere. În continuare, vãajutãm sã vã formaþi o idee maiclarã asupra învelitorilor prezen-te pe piaþa autohtonã.

Copii moderne ale þigle-lor din argilã arsã, þi-glele din beton se re-

marcã prin precizia procesuluide fabricare. Prin urmare, aces-tea nu prezintã deformãri saufisuri, iar îmbinarea elemente-lor poate fi realizatã cu acurate-þe. Un alt aspect care nu trebuieomis este rezistenþa mecanicãdestul de mare, putând sãsusþinã cu uºurinþã greutateazãpezilor sau ploilor abunden-te. Se situeazã bine ºi la capi-tolul impermeabilitate ºi rezis-tenþã la variaþii de temperaturã.

Greutatea acestora este deaproximativ 4,2 kg/bucatã.Þiglele din beton sunt prevã-zute cu un orificiu neperforat,necesar prinderii lor cu ajutorulcuielor. Ca ºi celelalte tipuri deþigle, cea din mortar de ciment

necesitã la montare anumite ac-cesorii. Iatã câteva dintre ele:þigla lateralã, de creastã, parazã-padã, de creastã lateralã, de tre-cere, coama. Durata de viaþãpoate ajunge ºi pânã la 100 deani, în timp ce garanþia rareoridepãºeºte 40 de ani. În ciudagreutãþii mari pe care o au, potfi puse pe acoperiºuri cu pante

cuprinse între 14O ºi 90O. Însãnu trebuie omise þiglele pentruaerisire, ce au rolul de a preveniformarea condensului ºi de acrea o aerisire bunã a asterelei.

Rezistenþa ºi greutateamicã fac din þigla meta-licã un concurent acerb

în �“lupta�” pentru cea mai bunãînvelitoare. Fiind uºoarã (apro-ximativ 4,5 kg/mp) ºi datoritãunui sistem eficient de prinde-re, poate fi montatã pe ºarpantecu capacitãþi portante mai mici,în acest fel contribuind sub-stanþial la diminuarea costurilorcu structura de rezistenþã. Fixa-rea este realizatã cu ºuruburiautofiletante pe structura deºipci ºi contraºipci din lemn,rezultând o învelitoare cu ungrad ridicat de etanºeitate.

Garanþia variazã în funcþie destratul superior de protecþie.Cele cu granule ceramizate,care sunt mai rezistente, potavea o garanþie de 20 de ani, pecând garanþia celor vopsite nudepãºeºte 15 ani. Durata deviaþã poate ajunge la 30-40 deani. Acest material de acoperireeste fabricat din oþel zincat lacald ºi protejat pe ambele feþeîmpotriva coroziunii cu un sis-tem multistrat ce ajutã ºi la

menþinerea în timp a culorii.Cele mai importante dintre ac-cesoriile necesare la etapa demontare a învelitorii sunt:coamele profilate, pazia ºi gar-nitura de streaºinã, pazia fron-ton, coturile, garnitura de coa-

mã, parazãpezile etc. Dacã do-riþi sã refaceþi acoperiºul vechisau sã montaþi o învelitoare pes-te ºarpanta unei case de vacanþãori cabane din lemn noi, veþidescoperi cã aceastã variantãeste utilã ºi avantajoasã.


40 de ani de þiglã metalicã

Þiglele din beton nu prezintã fisuri

Micºorarea duratei vieþiiAºa se întâmplã cu învelitorileceramice de care proprietarii nuau grijã. În timp, muºchii ce seformeazã dãuneazã plãcilor,micºorând durata lor de viaþã.

învelitori

Pentru a nu face confuzieîntre tabla planã ºi þiglelemetalice, menþionãm cã

prima este comercializatã subformã de role ºi nu are aspectulelementelor de þiglã, ci al uneifolii netede. Dacã aþi avutocazia de a cãlãtoriprin zonele rurale dinþarã, în mod sigur aþiobservat numãrul im-presionant de case a-coperite cu acest tipde învelitoare. De ce?

Câteva motive suntcostul scãzut, rezistenþa mare întimp, efectul estetic ºi metodelesimple de întreþinere. Ele suntfabricate din aluminiu, oþel spe-cial, cupru ºi zinc titan, acesteafiind doar cele mai cunoscutealiaje folosite. Tabla planã (ca-re dupã prelucrare poate deveni

ondulatã, cutatã ºamd)prezintã diferite stra-turi de protecþie ce îioferã o duratã de viaþã

de pânã la 50 de ani. Avantajeleeconomice ºi practice obþinutedatoritã uºurinþei cu care poatefi montatã, dar ºi greutatearedusã reuºesc sã atragã atenþiaoricãruia dintre cei care dorescsã aºeze un �„fes�“ protectorlocuinþei sale.

De obicei este folosit castrat de separaþie a ce-lorlalte �„pãturi�“ din ca-

re este alcãtuit acoperiºul, darºi ca învelitoare propriu-zisã(de suprafaþã). Realizatã sãconfere o ermetizare bunã aco-periºurilor plane sau cu pantede pânã la 30 de grade, e mon-tatã prin lipire cu bitum cald. Încomparaþie cu alte sisteme deacoperire, cântãreºte puþin(circa 1 kg/mp), reducând astfelnecesitatea unei capacitãþi por-tante mari a ºarpantei.

Costurile achiziþionãrii ºicele de întreþinere sunt limitate.Cu toate acestea, prezintã ºi unimpediment important prin fap-tul cã are o duratã de viaþã rela-tiv redusã. Dacã au trecut zeceani de când v-aþi montat înveli-toare din carton asfaltat ºi încã

nu vã plouã în casã, vã puteþiconsidera norocoºi. Esteticulnu tocmai plãcut este compen-sat de rolul practic ºi preþulredus al acestei învelitori. Cutoate beneficiile pe care leoferã, acest tip de învelitoare epreferat de tot mai puþini uti-lizatori deoarece este �„impro-vizatã�“. Nici mãcar profesio-niºtii nu o mai recomandã, maiales pentru locuinþe.în

veli

to

ri


Cartonul asfaltat e uºor Folii netede din tablã

Reprezintã una dintre celemai moderne ºi actualesoluþii pentru a rezolva

problema învelitorii, putând fifolositã atât pentru renovareaacoperiºurilor vechi, cât ºi pen-tru acoperiºurile noi. Toate a-

cestea se datoreazã procesuluirapid de aplicare ºi capacitãþiimari de adaptare la orice formãde acoperiº, cu pante cuprinseîntre 18 ºi 90 de grade. ªindrilabituminoasã conþine granuleceramizate, un strat bituminos

ºi o armãturã din fibrã de sticlã.Conþinutul de bitum este cu40% mai mare decât în cazulºindrilei cu fibrã de sticlã, fã-când ca aceastã învelitoare sãaibã calitãþi superioare în ceeace priveºte izolarea termicã.Granulele ceramizate protejea-zã aceastã învelitoare de radi-aþiile ultraviolete, ce deterio-reazã destul de repede bitumul.

Un alt avantaj important îlconstituie rezistenþa bunã lafoc. În ceea ce priveºte duratade viaþã, ea depinde hotãrâtorde mediul înconjurãtor. Deexemplu, într-un climat rãcorosrezistã mai mult decât într-unulcald. Însã �„speranþa de viaþã�“nu poate depãºi 30 de ani, întimp ce garanþia datã de pro-ducãtori este în general de 15ani. Uºor de tãiat, manevrat ºifixat, ºindrilele bituminoasesunt compatibile cu diferitemuchii ºi sisteme de scurgere,nemaifiind necesare accesoriilespeciale de la celelalte tipuri deînvelitori. Opþional, pot fi mon-tate opritoare de zãpadã.

Un acoperiº ventilat în modcorect mãreºte viaþa învelitoriiîn cauzã. Costul înlocuirii ºin-drilei bituminoase poate fi sem-nificativ redus prin montareacelei noi peste cea existentã.Aceastã învelitoare estedisponibilã pe piaþa din þaranoastrã într-o mare varietate deculori ce pot fi asortate aproapeoricãrei faþade a unei cons-trucþii. Ea are o greutate aproxi-mativã de 8 kg/mp ºi rezistãrelativ bine la apã. Astaînseamnã cã poate ploua chiarºi douã zile continuu, dar apanu va trece!

ªindrila bituminoasã conþine granule ceramizate

soluþii acoperiº


Din ce în ce mai puþin uti-lizate la noi, dar foarteapreciate în þãrile dez-

voltate sunt învelitorile dinlemn, respectiv ºiþa ºi ºindrila.Chiar dacã românii folosescaceastã tehnicã de mii de ani,denumirea actualã de �„ºindrilã�“provine din germanã. Metodelenoastre tradiþionale de realizarea acoperiºurilor de acest tipdiferã de la o zonã la alta a þãrii.Astfel, în partea de nord estefolositã ºindrila, care presu-pune plãci din lemn, groase decâþiva milimetri ºi prelucrate cu

multã atenþie. În sud întâlnimcu precãdere ºiþa (denumire deorigine slavã), care, fiind reali-zatã prin despicarea butucilordin lemn, capãtã un aspect maiaspru. Aºadar, diferenþa dintreele este mai mult de naturãesteticã decât una practicã. Decele mai multe ori, variantamodernã a învelitorii din lemneste realizatã din cedru roºu,datoritã durabilitãþii acesteiesenþe ºi rezistenþei mari la�„atacul�“ insectelor.

Normele europene din acestdomeniu prevãd ca ºiþa ºi

ºindrila sã fie în mod obligato-riu tratate de producãtor saubeneficiar împotriva umezeliiºi focului, principalii agenþidistructivi ai acesteia.

Prin greutatea lor redusã ºiuºurinþa cu care pot fi montate,învelitorile din lemn au unimpact economic pozitiv asu-pra tuturor utilizatorilor carealeg aceastã variantã pentrulocuinþa personalã. Varietateade modele în care pot fi reali-zate ºi latura funcþionalã suntdoar câteva dintre calitãþile debazã ale acesteia. Garanþiaoferitã de producãtori ajungepânã la 30 de ani.

ªiþa poate fi aplicatã directpeste unele tipuri de învelitoripreexistente, precum ºindrilabituminoasã sau un alt strat deºindrilã. Frunzele ºi alte resturidin naturã care se acumuleazãîn timp pe acoperiº menþin

umezeala, favorizând dezvol-tarea muºchiului ºi ciupercilorce duc la distrugerea acestuia.De aceea, acoperiºul trebuiecurãþat periodic, pentru a vãputea bucura cât mai mult timpde aspectul pe care îl oferã.

Acoperiºurile �„învelite�”de ºindrilã cu fibrã desticlã se remarcã în

aceastã pleiadã de învelitoriprin rezistenþa bunã la foc ºidurabilitatea considerabilã. Di-ferenþa compoziþionalã dintreºindrila bituminoasã ºi cea cufibrã nu este foarte mare, totuºiîn al doilea caz este folosit unîntãritor pe bazã de fibrã de sti-clã, iar cantitatea de bitum estemai micã. Din aceastã cauzã,rezultã o învelitoare mai grea(10 kg/mp).

Sistemul comod de prinderescurteazã durata procesului demontare, ºindrila cu fibrã desticlã fiind autoadezivã. Þigleletradiþionale pot fi imitate cuuºurinþã, acest tip de învelitoarefiind un alt motiv pentru careeste preferatã de mulþi dintrenoi. Însã nu ºi în cazul re-staurãrii unei construcþii vechi,

valoroase din punct de vedereistoric ºi arhitectural. Pentruaceste clãdiri este puþin proba-bil cã va fi înlocuitã înveli-toarea din þiglã tradiþionalã,deoarece efectul pe care îl dautextura ºi volumul ceramiciieste de acoperiº �„greu�”, efectce nu poate fi dat de alt tip deînvelitoare. Aspectul atrãgãtorºi divers, uºurinþa cu care estemontatã ºi celelalte proprietãþiconduc la reconsiderarea utili-zãrii ºindrilei cu fibrã de sticlãºi, de multe ori, la adoptarea eica fiind cea mai potrivitã.

�„Înveliþi-vã�“ cu fibrã de sticlã!

ªiþa ºi ºindrila sunt... din lemn

Este o gresie sau argilã cugranule fine care se poa-te desface în foi subþiri.

Din pãcate, în ciuda faptului cãeste utilizatã încã din secolul alVI-lea, iar acum o întâlnim a-proape în toate þãrile europeneºi nu numai, piaþa importato-rilor din România nu este preainteresatã de acest tip de înveli-toare, doar din cauza faptuluicã la noi nu este îndeajuns de

cunoscutã. Faptul cã are ungrad de permeabilitate scãzut oface sã fie foarte rezistentã laîngheþ/dezgheþ.

Se situeazã foarte bine ºi laalte capitole de rezistenþã, pre-cum cea mecanicã, ignifugã (lafoc) ºi la agenþii corozivi.Calitatea lor diferã în funcþie degradul de fãrâmiþare (friabili-tate), care influenþeazã rezis-tenþa la spargere, dar ºi preþul,care creºte considerabil. Nuexistã limitã de pantã maximã aacoperiºului pe care poate fiaplicatã aceastã învelitoare, iarpanta minimã este de 14 grade.Ea este montatã prin batere încuie pe asterealã sau cu un sis-tem de cârlige (care nu strã-pung placa de ardezie). Grosi-mea plãcilor poate varia de la2,6 mm pânã la 9 mm, însã celemai utilizate sunt subþiri, dato-ritã greutãþii lor reduse.

Are o duratã de viaþã foartemare, egalând-o ºi poate chiardepãºind-o pe cea a þigleiceramice, putând ajunge pânãla 150 de ani. Însã majoritatea

nu depãºesc 100 de ani. Dartoate aceste calitãþi nu fac dinardezie o învelitoare care numai trebuie înlocuitã saureparatã. Atunci când începe sãse albeascã, dovadã cã a devenitmai permeabilã, trebuie schim-batã. Dacã este montatã cu sis-tem de cârlige, cu timpul, aces-tea oxideazã ºi este necesar sãfie înlocuite, dar numai dupã ce

a fost înlãturatã ardezia, care,ulterior, va fi montatã la loc.Culoarea caracteristicã aceasteiînvelitori este cenuºiul, dar maipoate fi neagrã, verde sau roºie,în funcþie de zãcãmânt. Chiardacã nu sunt multe firme autoh-tone importatoare de învelitoridin ardezie, totuºi sunt câtevacare reuºesc sã atragã clienþirafinaþi pasionaþi de arhitecturã.

înv

eli

to

ri


Destinate cu precãdereconstrucþiilor industria-le datoritã uºurinþei cu

care sunt montate ºi costurilorscãzute de achiziþionare, plãcileondulate pot fi utilizate cu suc-ces ºi pentru acoperiºurile case-lor cu pretenþii mai mici lacapitolele finisaj ºi rafinament.Cele mai importante materialeutilizate la realizarea acestorplãci sunt bitumul, tabla dinoþel galvanizat, aluminiul, plas-ticul, rãºinile armate cu fibrã desticlã sau azbocimentul. Cel dinurmã este folosit tot mai rar, bachiar interzis în foarte multeþãri, deoarece prezintã un oare-care grad de toxicitate.

Unul dintre avantajele plã-cilor ondulate este acela cã potfi montate peste alte învelitorice permit acest lucru, precumºindrila bituminoasã sau cea cufibrã de sticlã. În acest fel suntreduse substanþial costurile demontare. Sistemul de prinderecuprinde niºte ºuruburi spe-ciale, dotate cu garniturietanºeizante, fãcând posibilepante de montare de 10 pânã la85 de grade. Dacã vã doriþi oînvelitoare ieftinã, uºor deîntreþinut ºi cu un aspect sim-plu, veþi considera oricare dinaceste tipuri de plãci ondulateca fiind o soluþie idealã pentrucasa dumneavoastrã.

Ardezia rezistã... 150 de ani!

Trebuie sã chibzuiþi bine înprivinþa învelitorii preferate.În funcþie de alegere veþiputea aborda diferite strate-gii de reparare. Decizia nu esimplã pentru cã o partedintre firmele ce garanteazãaceste produse �„dispar�“. Deaceea, vã recomandãm sã vãgândiþi foarte bine înaintede a alege �„fesul�“ locuinþeidumneavoastrã ºi sã cereþicelor care le comercializeazãtoate detaliile tehnice decare aveþi nevoie.

Sfatul nostru

soluþii acoperiº

Unele plãci ondulate sunt interzisesoluþii acoperiº

Sfatul nostru

În seria de articole �„Versus�“ ne propunem sã vã pre-zentãm materiale pentru construcþii sau tehnologii uti-lizate în acelaºi scop în cadrul unei lucrãri. Veþi regãsi

aici caracteristicile fiecãreia dintre ele, astfel încât sãputeþi hotãrî în cunoºtinþã de cauzã care dintre acestea

se potriveºte cel mai bine dorinþelor dumneavoastrã.

C el mai folosit material pentru reali-zarea mobilei a fost ºi a rãmas lem-nul masiv, dar produsele compozite,

din care face parte ºi MDF-ul (MediumDensity Fibreboard - placã fibrolemnoasãde medie densitate), au început sã câºtigetot mai mult teren. Categoria compozitelordin lemn cuprinde, în afara celui menþionat,conglomerate des utilizate în industriamobilei (PAL, PFL, OSB ºi HDF). Ele in-fluenþeazã în mod definitoriu designulmobilei, care a reflectat moda tuturorepocilor, din antichitate ºi pânã în prezent.Chiar dacã fiecare perioadã din trecut erareprezentatã de un stil propriu, acum,designul este supus unei avalanºe de in-fluenþe fãrã precedent. Având în vedere cãmodelele vechi sunt realizate într-o pro-porþie covârºitoare din esenþe naturale, nuse poate spune acelaºi lucru despre celenoi, care se împart între lemn masiv, prelu-crat prin tehnici moderne, ºi materialelecompozite actuale.

Totuºi, cele mai valoroase piese demobilier întâlnite în casele contempo-ranilor noºtri sunt antichitãþile. Acestea potajunge ºi chiar depãºi �„vârste�“ de 300 deani, fapt ce dovedeºte durabilitatea în timp

a lemnului masiv. Din câte ºtim, nuse auzise de MDF la curtea luiLudovic al XV-lea, oricâtde avangardist ar fi doritsã fie... În ziua de azi,cei mai talentaþi de-signeri combinã stilulinovativ, reprezentat înmare parte de materia-lele moderne, cu cel anticunde �„domneºte�“ lemnulmasiv. Moda �„retro�“ nupoate fi reînviatã cu ajutorulMDF-ului, deoarece prelucrarea luieste dificil de realizat. De asemenea,puteþi exclude ºi posibilitatea de agãsi mobilã cu ornamente dinconglomerate, compoziþia lor ne-permiþând acest lucru.

Lemnul cedeazãla �„insistenþe�“

Mobila din lemn masiv estefãrã îndoialã cea mai expre-sivã ºi �„plinã de viaþã�“ din-tre toate cele existente pepiaþã. Meritul acestei fru-museþi se datoreazã în spe-cial texturii ºi culorii. Lem-nul este cunoscut îndeosebipentru varietatea practic infi-

Termenul de �„mobilã�“ e greu de �„prins în cuvinte�“pentru cã i s-a pierdut înþelesul de-a lungul timpului.

Obiectele sunt destinate amenajãrii unei încãperi.Lemn, fildeº, bronz, argint, aur - toate au fost utilizate

încã din antichitate la realizarea sau înfrumuseþareamobilei. Progresul tehnologic a provocat lãrgirea aces-tei game de materiale. Cea mai cunoscutã variantã de

�„înlocuitor�“ al lemnului este MDF-ul. El poate fi luat înconsiderare când vã hotãrâþi sã vã mobilaþi locuinþa.

Mobilierul...din CE sã fie?

lemn sau mdf? versus

MisiuneaCASA 4/0530

versu

slemn sau mdf ?

nitã în ceea ce priveºte aspectul, caracteris-ticã ce nu poate fi reprodusã de nici un altmaterial. Un detaliu interesant este modifi-carea culorii lui, odatã cu trecerea anilor.Aceasta devine mai pronunþatã în cazulesenþelor cu nuanþã deschisã, în sensul cã,dupã prelucrarea lemnului, culoarea devinesensibilã la acþiunea vãtãmãtoare a soare-lui, dar ºi a altor surse de luminã. Prinurmare, mobilierul vechi nu va mai aveaacelaºi aspect �„proaspãt�“ pe care îl are unulabia fabricat.

Detaliile tehnice de realizare a mobilie-rului din lemn masiv sunt limitate în mareparte de diametrul trunchiului din care esteobþinutã cheresteaua, dar ºi de calitatea ei.Datoritã multiplelor posibilitãþi de prelu-crare în condiþii de umiditate ºi cãldurã, dinlemn pot fi obþinute suprafeþe curbe prinmetode devenite între timp clasice. Cali-tatea de a se deforma în anumite condiþii detemperaturã ºi umezealã e privitã ºi ca undefect, deoarece dacã acestea nu sunt cât decât constante, sunt ºanse mari ca lemnul sãaibã de suferit. Urmãrile sunt dilatareaºi/sau contractarea excesivã a lui, existândriscul apariþiei crãpãturilor.

Un alt mare dezavantaj este vulnerabili-tatea lemnului la insecte, îndeosebi la cari.Pentru a preveni acest dezastru, producã-torii trateazã piesele de mobilier cu diversesubstanþe, însã cu timpul efectul tratamen-tului se diminueazã, ajungând sã fie inefi-cient. De aceea, la un moment dat, dum-neavoastrã trebuie sã continuaþi acest�„rãzboi�“ care va fi în mod sigur de lungãduratã. În schimb, nu va fi nevoie sã vãfaceþi probleme în privinþa rezistenþei lem-nului la solicitãri mecanice (încovoiere,forfecare, compresiune, întindere).

Chiar dacã în timp se poate deforma, nuva ceda decât dupã �„insistenþe�“ serioase.Cele mai sensibile zone în acest sens suntcele de îmbinare. Asamblarea prin încleiereare un avantaj estetic, fiind evitate astfelºuruburile sau alte sisteme asemãnãtoare.Totuºi, anumiþi producãtori sunt mai puþin�„pudici�“, deoarece nu ezitã sã scoatã pepiaþã obiecte ale cãror elemente metalicesunt clar evidenþiate.

Un aspect foarte important este calitateaexecuþiei mobilierului, care depinde multde producãtor, tehnologia folositã ºi... þaraunde este realizat. Ne referim aici nu numaila felul în care e tratat lemnul, ci ºi la me-todele de montare ºi grija pentru protecþiade lungã duratã.

ªi, pentru cã a venit vorba despre þarã, eun fapt bine cunoscut cã România are o tra-diþie veche în prelucrarea lemnului. Deºiactivitatea în domeniu a scãzut simþitor înultima vreme, exporturile sunt încã o sursã

Lemnul masivnu necesitã

furniruire ca în

cazul mobilierului

din MDF. Pentru

a-i oferi un aspect

clasic, cel din lemn

masiv trebuie doar

patinat ºi lãcuit.

Cu ce vã mobilaþi casa?În mod evident, fiecare tip de mobili-

er în parte are avantajele ºi dezavanta-jele lui. Pe scurt, lemnul masiv are�„cãldurã�“, rezistenþã ºi un aspect na-tural, familiar omului. În schimb, preþulevident mai mic al MDF-ului reuºeºtesã echilibreze balanþa dintre cele douã.În ceea ce priveºte materialele com-pozite, nu trebuie sã uitãm cã, datoritãfaptului cã sunt fabricate din deºeuride lemn, ele sunt utilizate pe scarã lar-gã în prezent, aceasta fiind o formã ne-cesarã de protejare a fondului forestiercare devine din ce în ce mai �„rarefiat�“.

Alegerea unuitip de mobilier,ºi ne referim aicidoar la cele debunã calitate,trebuie sã aibãîn vedere ºi am-plasamentul a-cestuia. MDF-uleste preferat demulte persoaneîn bucãtãrii, bãi, birouri ºi alte spaþii încare se desfãºoarã o activitate intensã.Lemnul masiv, faþã de care unii dintrenoi avem anumite înclinaþii de colec-þionar, este întâlnit mai degrabã în dor-mitoare, sufragerii ºi, conform ultime-lor tendinþe în domeniu, în grãdini ºipe terase.

Aceste douã preferinþe din final suntcât se poate de fireºti, atât sub aspectestetic, cât ºi practic, deoarece o ploaiescurtã ar putea compromite definitiv unmobilier din conglomerate. Dumnea-voastrã cu ce aþi vrea sã vã mobilaþilocuinþa peste..., sã zicem, vreo 30 deani? Pentru cã restul nu este decât oistorie a rumeguºului.

MDF-ul seamãnã foarte

mult cu PAL-ul. De aceea,

la cumpãrarea mobilierului

asiguraþi-vã cã este ceea

ce pretinde a fi.

importantã de venit pentru industria de pro-fil. Preþurile produselor autohtone parimense omului de rând, dar, comparativ cucele ale mobilierului importat, sunt avanta-joase. Aºadar, specialiºtii nu trebuie cãutaþiîn cine ºtie ce altã þarã, deoarece ei se aflãchiar aici.

Varietate�„infinitã�“ de MDF

În trecut, MDF-ul - material neted ºidens, realizat din rumeguº de bunã calitate,comprimat ºi lipit cu diverse rãºini la tem-peraturi ridicate - era furniruit cu lemn �„au-tentic�“. Acum, stratul protector e constituitdin materiale sintetice deosebit de rezis-tente la lovituri, zgârieturi ºi agenþi chi-mici. El este uºor de recunoscut datoritãfaptului cã e confecþionat din particule finecare îi conferã un aspect granular. De-alungul timpului, au apãrut ºi alte varianteasemãnãtoare în ceea ce priveºte compo-ziþia, diferenþele constând în tehnologia defabricaþie ºi calitatea produsului.

Menþionãm aici HDF-ul (High DensityFibreboard - placã fibrolemnoasã de maredensitate), un material utilizat cu precãderela fabricarea parchetului laminat. Dincauza preþului cam �„piperat�“ al acestuia,MDF-ul a început sã joace un rol tot maiimportant în domeniul decoraþiunilor inte-rioare. Astfel, utilizarea lui este privitã ºi cao soluþie ecologicã deoarece lipsa ºi/sauîmpuþinarea treptatã a lemnului din toatã

lumea au �„obligat�“ în ultimul timp indus-tria de profil sã se orienteze spre alte vari-ante. În ceea ce priveºte dimensiunile plã-cilor de MDF, ajung de obicei la 4-5 mp,indicându-l de aceea ca alternativã foarteserioasã pentru lemn, cel puþin din punct devedere economic.

Tot ca atuuri putem menþiona planei-tatea, structura compactã, lipsa nodurilor ºiprelucrarea relativ simplã, realizatã cu uti-laje automate de mare precizie. Din pãcate,varietatea formelor acestui material serezumã numai la suprafeþe plane, fiindaproape imposibilã modelarea lui ca încazul lemnului masiv. Principala protecþieîmpotriva umiditãþii este stratul de mela-minã care înveleºte �„pãrinteºte�“ placa.Dacã acesta se deterioreazã, MDF-ul estedirect expus la umiditate, iar porozitatea îimãreºte gradul de vulnerabilitate.

Însã un aspect pozitiv este compoziþia luicare nu e tocmai �„pe gustul�“ insectelor, elepreferând lemnul natural. Deformãrile ceapar odatã cu trecerea timpului sunt, într-a-devãr o problemã pentru mobila din MDF.Din cauza greutãþii mari a materialului saudacã trebuie sã suporte sarcini importantepentru perioade mai lungi, deformarea esteinevitabilã. Grosimea plãcii influenþeazãmult apariþia acestor probleme.

Dacã aveþi o masã cu un blat de 2-3 cm,este foarte puþin probabil sã se deformezeprea curând. Se poate întâmpla doar dacãblatul este prea lung ºi nu are susþinere înpartea de mijloc, greutatea lui putând ge-nera o astfel de problemã. Pentru cã mate-

rialul este constant din punct de vedere algrosimii, calitate care se menþine neschim-batã în timp, piesele de mobilier pot fi exe-cutate cu mare acurateþe.

Varietatea �„infinitã�“ de culori este posi-bilã datoritã melaminei care îmbracã placade MDF. Sistemul de prindere este realizatde obicei cu ajutorul ºuruburilor, un sistemeficient care însã nu rezistã prea mult timp.Din cauza compoziþiei MDF-ului, în urmauzurii normale pricinuite de exploatare,ºuruburile încastrate în placã sunt predis-puse desprinderii. Cu toate acestea, un altelement pozitiv este faptul cã igienizareamobilierului executat din acest material nupresupune nici un fel de soluþii speciale,datoritã rezistenþei bune la agenþi chimici astratului exterior.


renovare interioarã

MisiuneaCASA 4/0534

Pentru ca încãperile acestei vile

sã poatã fi ornamentate cu

plafoane pline de stil, totul tre-

buia început de la zero. Dupã

montarea noii termoizolaþii ºi a

panourilor suspendate, precum

ºi dupã vopsirea adecvatã ºi

finisarea specialã a muchiilor,

transformarea a luat sfârºit.

Eleganþã Eleganþã


Lucrãrile de modernizare aunui imobil trebuie înce-

pute de multe ori de la zero.Atât din perspectivã speciali-zatã, cât ºi din considerentelegate de aspectul încãperilorsau creºterea valorii ºi durabi-litãþii construcþiei restaurate,este optim ca o renovare sã fieabordatã de la bazã. De aseme-nea, este recomandabil ca mã-surile ce urmeazã a fi între-prinse sã fie fundamentate înurma consultãrii unor specia-

liºti în domeniu. Cosmetizareasuprafeþelor, deºi poate consti-tui o mãsurã intermediarã sa-tisfãcãtoare atunci când se do-reºte atingerea scopului fãrãprea mari cheltuieli ºi în scurttimp (de exemplu, o revopsirerapidã), nu înseamnã nicide-cum o renovare profesionistã.

Aºa s-au petrecut lucrurile ºiîn cazul pe care vi-l prezentãmîn continuare. Pe ordinea de zise aflau renovãrile interioare.ªi, aºa cum se întâmplã de obi-cei, fiind preocupaþi tot maiintens de acest obiectiv, pre-cum ºi de aspectele particulareale încãperilor, a fost luatãdecizia executãrii unei reno-vãri generale, din temelii. ªiaceasta datoritã faptului cã, îngeneral, când e vorba de reno-varea unei case vechi suntdescoperite tot felul de neajun-suri ºi deteriorãri ale pãrþilorimobilului. Având în vederefaptul cã prima intenþie a fostdoar aceea de a zugrãvi tava-nul ºi pereþii încãperilor, so-

1. Întâi a fost dezafectat tot tavanul ºi curãþatplanºeul din lemn. Remarcaþi rogojinile din paiece serveau drept strat-suport pentru ipsos.

3. Pe talpa inferioarã a grinzilor au fost înºuru-bate cleme cu prindere directã. Astfel au pututfi egalizate înãlþimile diferite ale grinzilor.

2. Pentru a fi obþinutã aceeaºi cotã a tavanuluicu structurã aparentã a fost utilizat un aparatpentru mãsurãtori folosit în construcþii.

4. Profilele metalice au fost introduse încleme, fiind prinse la înãlþimi diferite. În final,toate se aflau la acelaºi nivel.

perfectã

plafoane

perfectã


luþia la care s-a ajuns în celedin urmã s-a îndepãrtat destulde mult de planul iniþial. Sãrevenim însã la tema noastrã,ºi anume amenajarea tavanu-lui, respectiv reînnoirea aces-tuia. De la ce s-a pornit, ceanume s-a dorit ºi cum s-audesfãºurat lucrãrile?

Vechile tavane erau realizateca pe vremea bunicilor: fibrescãmoºate, apoi un strat deipsos pe un suport de rogojinã

din paie, toate acestea pe ºipcidin lemn care, la rândul lor,erau fixate în cuie de parteainferioarã a grinzilor de sus-þinere. Acestui sistem de exe-cuþie îi sunt asociate o serie deneajunsuri tipice: inexistenþaunei termoizolaþii, tencuialacrãpatã, pãtatã ºi scorojitã, po-ziþia strâmbã a grinzilor, pre-cum ºi o formã caracterizatãde lipsa oricãror aspecte destil. Astfel a fost decisã o re-construire completã, concreti-zatã în principal prin demon-tarea ºi dezafectarea întreguluitavan, cu excepþia grinzilor desusþinere din lemn.

Noul tavan trebuia sã înde-plineascã simultan trei condi-þii: corectarea termoizolaþiei,nivelarea perfectã în plan ori-zontal a plafonului ºi realiza-rea unui ambient familiar ºiintim. Aºadar, trebuia într-ade-vãr începutã toatã lucrarea dela zero.

Întâi au fost îndepãrtate cu-iele ºi scoabele, apoi curãþat ºieliminat praful de pe grinzileºi scândurile duºumelei oarbea podului. A fost montat unmaterial termoizolant subaceste scânduri, pânã la cotainferioarã a grinzilor. Deciziade a fi utilizate în acest scop

saltele din cânepã a fost luatãde arhitecþi pentru ca montareaizolãrii termice ºi fonice sã fiefacilã ºi eficientã. Saltelelesunt uºoare ºi pot fi prinse princapsare fãrã dificultate pegrinzi (având grijã însã calungimea lor sã depãºeascãdeschiderea liberã a grinzilor).

Deoarece sunt puþin instabile,este evitatã îndoirea lor, prinfixarea în acelaºi timp ºi astructurii-suport pentru pla-carea ulterioarã.

Din fericire, în cazul nostru,grinzile erau intacte, astfelîncât chiar ºi clemele au pututfi prinse foarte bine. Doar ele-

5. Chiar dacã materialul termoizolant dincânepã este moale, el poate fi tãiat cu un fe-rãstrãu electric, respectiv cu un cutter.

6. Saltelele groase, flauºate au fost fixate optim cu un capsator.Lungimea lor trebuie sã depãºeascã deschiderea grinzilor.

10. Dacã sunt necesare repere de dimensiuni mai mici,plãcile vor fi debitate cu un ferãstrãu circular manual.Rumeguºul trebuie aspirat cu un aparat automat.

11. Reperele de completare trebuie debitate astfelîncât sã rezulte un rost constant atât lateral, cât ºi înpartea frontalã dinspre perete.

13. Dupãuscare,ºlefuirea tava-nului asigurã osuprafaþã gene-ralã netedã. Eapoate fi realiza-tã mai comodde la nivelulpardoselii,folosind înacest scop unaparat profe-sional deºlefuire, pre-vãzut cu unfurtun de aspi-rare a prafului.

Din secretelemeºterilorLipirea plãcilorDacã doriþi sã puteþi îmbinacompact ºi etanº plãcile dingips-carton ale plafonului, apli-caþi adezivul pe muchia uneiamontate în prealabil. Apoi ajus-taþi poziþia urmãtoarei plãci,presând-o spre cantul cu adezival celei precedente.

Sfatul nostruAlegeþi instrumentul deºlefuire în funcþie de neu-niformitãþile existente:maºina de ºlefuit pentruîndepãrtarea rapidã a de-nivelãrilor mari, ºmirghe-lul cu granulaþia 40-220la egalizare ºi nivelare.

Sfatul nostru

pla

fo

an

erenovare interioarã


mentele de reazem ale grin-zilor erau neregulate. Deaceea, un avantaj a fost uti-lizarea reperelor termoizolantedintr-un material flexibil ºideformabil în locul unor plãcirigide care ar fi putut provocaprobleme de ajustare a lor încazul apariþiei unor diferenþe

de dimensiune, fie chiar ºi deun singur centimetru.

Urmãtoarea dificultate caretrebuia rezolvatã era obþinereaunei suprafeþe plane a tavanu-lui în condiþiile date. Înãlþimeagrinzilor prezenta diferenþe denivel, în anumite porþiuni chiarde peste 5 cm. În plus, se dorea

înlãturatã înclinaþia tavanuluispre una din laturi. În acestpunct a fost util un releveu,adicã mãsurarea pereþilor cuun aparat special conceput înacest sens, care sã permitãdeterminarea exactã a înãlþimiiulterioare a tavanului. În final,a fost transpus în practicã sis-

temul constructiv specific ta-vanelor cu structurã aparentã,alcãtuit din profile metalice ºirepere adecvate montajului lacote înalte. Acestea pot fiprinse foarte bine de grinziledin lemn ºi aduc întreagasuprafaþã a panourilor plafonu-lui la aceeaºi cotã.

7. Pentru a susþine central saltelele, vã reco-mandãm montarea lor simultanã cu profilelemetalice. Acestea servesc drept reazem.

8. Cadrul a fost amplasat astfel încât un panousã se sprijine pe patru profile. Plãcile vor fiaºezate consecutiv, fãrã îmbinare pe cant.

9. Plãcile au fost aplicate cu montaj uscat,adicã prinse cu ºuruburi. Acestea sunt autofile-tante ºi cu prindere rapidã.

14. Rosturile au fost etanºate elastic, deoarecetavanul montat pe grinzi se mai �„miºcã�“. Aºadar,nu este necesarã o îmbinare perimetralã.

15. Planeitatea peretelui a fost verificatã încã odatã, denivelãrile - înlãturate, iar porþiuniledefectuoase - ºpãcluite. Abia acum...

16. ...au fost montate profilele ornamentale. Eletrebuie sã aibã pe toatã suprafaþa un contactdirect cu peretele ºi tavanul. Profilele vor fi...

12. Atunci cândsunt prevãzutespoturi (aºacum se întâm-plã în cazulnostru), decu-pajele aferenteacestora tre-buie executateînainte de ºpã-cluire. Mate-rialul de rostuita fost aplicatpeste muchiilede îmbinare,respectiv lã-caºurile ºuru-burilor, cu uninstrument câtmai lat.

Din secretelemeºterilorMasa de ºpacluPuteþi amesteca mai uºor masade ºpaclu dacã turnaþi îngãleatã întâi apã ºi apoi pul-berea. Amestecaþi-le cu grijã,neîntrerupt, folosind un fãcãleþsau o bormaºinã, pânã cândobþineþi un material de o con-sistenþã vâscoasã ºi maleabilã.

pla

fo

an

erenovare interioarã


La acest sistem de execuþienu se mai punea problemaretencuirii tavanului montat pegrinzi din lemn prin procedeulde aplicare umed. Astfel, lu-crãrile de finisaj ale plafonuluiau fost înlocuite în principal cumontarea în stil modern ºi înstare uscatã a unor plãci din

gips-carton. Montarea acestorpanouri a fost executatã de doilucrãtori, fapt care a fãcut caexecuþia sã fie foarte rapidã.Pe structura-suport din profilemetalice, plãcile au fost aºe-zate în ordine, apoi înºurubatedirect, beneficiind imediat deo suprafaþã absolut planã.

În afarã de operaþiunea pro-priu-zisã de montare, au maifost necesare lucrãri de ºpã-cluire ºi ºlefuire, dupã care afost aplicat un sistem de aco-perire al cãrui strat-suport con-

17. ...lipite cu un adeziv special care e aplicatprecis din cartuº, pe marginea profilelor, înforma unor benzi subþiri.

18. Dupã montarea primului profil, e tãiat brutºi al doilea. Prin pozare, stabiliþi exact sur-plusul de material, care va fi apoi îndepãrtat.

19. Profilele de colþ sunt realizate pentruîmbinare la unghi de 45 de grade. Verificaþi înprealabil rectangularitatea peretelui!

21. Îmbinãrile profilelor au fost ºpãcluite curatºi apoi ºlefuite zonele de contact, pe osuprafaþã cât mai mare.

22. O soluþie pentru buiandrugul portant înformã de T (foto 9): au fost lipite douã profileornamentale în L, rezultând un singur reper în U.

23. Rosturile de îmbinare au fost apoi ºpãcluite ºiºlefuite curat pe partea inferioarã, pentru a fi obþinutão suprafaþã generalã latã ºi netedã. Reperul...

24. ...astfel finalizat a fost lipit ulterior pe tavan. Peambele margini superioare ale profilului a fost aplicatun adeziv special. Mai târziu, prin presare...

25. ...o partedin adezivpoate ieºi.Acest excedentva fi îndepãrtatcât este încãumed. Pânã înmomentul încare adezivul afãcut prizã,reperul a fostpresat cucontrafise me-talice.

Tãieturi curateProfilele pot fi tãiate optim cuun ferãstrãu fin. Tãieturi exactepot fi obþinute cu un ghidajpentru ferãstrãu, în special laîmbinãrile profilelor sau la tãie-turile oblice, care necesitãunghiuri precise.

20. Cu scopul de a nu avea un rost între pro-file ºi pereþi/tavan, a fost aplicat adeziv pemuchiile profilelor ornamentale.

Din secretelemeºterilor


stituia cea mai bunã opþiuneposibilã. Astfel, chiar dacãpanourile arãtau ulterior ca unplanºeu compact ºi rigid, pen-tru a putea garanta rezistenþa ladeformare a tavanului cu struc-turã aparentã, am decis sã uti-lizãm o þesãturã cu fibre din

sticlã, care îndeplinea totodatãºi rolul de strat-suport pentrulucrãrile de finisaj.

Acest material este rezistentla crãpare, acþioneazã ca oarmãturã ºi, în plus, prezintã ostructurã textilã decorativã. Înacelaºi timp, datoritã tehnicii

de lipire a suprafeþelor - careîn cazul prezentat de noi înacest articol a constat în apli-carea adezivului direct pe pla-fonul nefinisat, ºi nu pe þesãtu-ra cu fibre de sticlã -, a fostuºuratã întrucâtva ºi modali-tatea de montare.

Înainte de a demara operaþi-unea de vopsire finalã a tava-nului într-o nuanþã de galbencald ºi relaxant, se impunea ºifinisarea muchiilor de contactdintre plafon ºi pereþi într-unstil puþin mai încãrcat. Amapreciat cã este necesar aceststil pentru a atenua din efectulde simplitate a lucrãrii dejaexecutate. Astfel, au fost am-plasate rigle decorative late,frumos profilate, în stilul cla-sic al stucaturilor extrem deutilizate pânã nu de mult. ªipentru ca acestea sã impresio-neze în mod plãcut ochiul, afost luatã decizia de a le vopsiîntr-o culoare albã de contrast.

În acest fel, riglele au fostpotrivite perfect cu ferestrelealbe, iar tavanului i-a fost con-feritã mai multã eleganþã.

26. Elementul portant în formã de T e acoperitde reperul în U, ale cãrui profile se aflã în unghide 90 grade faþã de laturile buiandrugului.

27. Riglele decorative au fost finisate cu ovopsea pe bazã de latex. Vopsirea perfectã pre-supune aplicarea a douã straturi.

28. În vederea reducerii capacitãþii deabsorbþie, vã recomandãm sã trataþi plãcile dingips-carton cu un strat de grund.

29. Grundul trebuie diluat cu apãîn proporþie de 1/2. Utilizaþi astfelun recipient gradat de mãsurare.

30. Dupã uscare a fost aplicat cutrafaletul adezivul pentru lipireaþesãturii de fibrã din sticlã.

31. Avantajul tehnicii este cã foile late cu þesãturã din fibrã de sticlã aderãbine, dar pot fi încã manevrate. În final, ele au fost presate prin netezire.

32. Vopseaua galbenã finalã estetot pe bazã de latex ºi prezintã unluciu mãtãsos.

Sfatul nostruLa zugrãvirea tavanului, ebine sã protejaþi tocurile fe-restrelor, geamurile sau uºileîncãperilor de stropii de vop-sea. Ideale sunt foliile cubandã adezivã specialã, carepot fi aplicate ºi întinse uºor.

Sfatul nostruAplicarea vopseleiDacã ºipcile ornamentale suntgata vopsite, veþi aplica vop-seaua în douã etape. Întâi cupensula, în zonele din apro-pierea profilelor, pe o porþiunesuficient de latã, ºi abia apoi cutrafaletul, pe toatã suprafaþa.

Din secretelemeºterilor

Despre garduri s-ar putea spune,fãrã exagerare, cã ne trimit într-olume de basm. Privite din afarã,unele par a fi strãjeri loiali carepãzesc neclintiþi �„comorile�“ aflateîn spatele lor. Altele, prin dimen-siunile reduse ºi modelele lor�„încearcã�“ sã ne ademeneascãînãuntru precum Sânzienele.Gama variatã a acestora conducla o alegere dificilã, dar plãcutã.

Este suficient sã faceþi o plimbare rela-xantã printr-un cartier de case pentru adescoperi varietatea de garduri exis-

tentã. Astfel vã puteþi face o idee desprecum trebuie sã arate ele ºi poate chiar sã ce-reþi câteva detalii de la proprietarii locuin-þelor. Alegerea va fi condiþionatã de rolulpe care îl veþi atribui acestei amenajãri.Poate doriþi sã amortizeze o parte din zgo-motul ºi poluarea existente pe o stradãaglomeratã sau v-aþi sãturat sã-l vedeþi pevecin cum îºi spalã maºina în fiecare sâm-bãtã, împiedicându-vã sã aþipiþi liniºtit într-un hamac. Nu mai vorbim de un alt motivdes întâlnit în zilele noastre, ºi anumedorinþa de a preveni pãtrunderea intruºilor.

Înainte de a vã grãbi sã construiþi sau sãplantaþi un gard viu potrivit scopului dum-neavoastrã, gândiþi-vã cum aþi putea �„profi-ta�“ din punct de vedere estetic. Un �„bonus�“ar fi cã majoritatea îngrãdirilor pot (ºi vor)îndeplini mai multe scopuri decât cele pre-vãzute iniþial. De exemplu, dacã este bineproiectat, gardul asigurã integritatea pro-prietãþii, dar poate sã creeze ºi un microcli-mat. Acesta avantajeazã dezvoltareaplantelor care, în mod normal, nu arsupravieþui în zona respectivã.

k

Cei care doresc un gard deose-bit pot realiza unul din piatrã

de râu acoperit cu þiglã cerami-cã, tipic zonelor de munte

Considerãm cã acest tip de gard esteimoral datoritã þepilor din partea de sus

garduri de soi

Intimitateîmprejmuitã cu gard

Viaþa ne-a demonstrat cã un avantaj pre-supune obligatoriu ºi un dezavantaj. Încazul nostru, un gard înalt din cãrãmidã sauciment, ce oferã intimitate ºi siguranþã, fa-vorizeazã umbrirea excesivã sau formareavârtejurilor de vânt în grãdinã. Din pãcate,anticiparea multor neajunsuri ce apar peparcursul �„vieþii�“ gardului este aproape

imposibilã. Acum poate vã veþi gândi maibine înainte sã �„scãpaþi�“ de gãlãgia provo-catã de copilul vecinilor care claxoneazãneîncetat când merge pe bicicletã. Nu vãfaceþi probleme, când va împlini 18 ani ova schimba cu o motocicletã ºi vã veþi dorisã fi realizat un gard cu o izolare fonicãmult mai bunã.

Intimitateîmprejmuitã cu gard


Iatã un gard din lemn destinat împrejmuiriispaþiilor din interiorul grãdinii

În ultimii ani, a revenit moda fierului forjatce a câºtigat tot mai mulþi susþinãtori

Proprietarulacestui garddin beton cugãuri a dorit

mai multãintimitate ºi a

recurs la�„cârpirea�“ lui

prin prelun-girea cu

unul metalic

Un gard din fier forjat poate fi mai mult decât atât. Dacã doriþi sã nu sevadã prea bine prin el, îl puteþi �„îmbrãca�“ cu plante cãþãrãtoare

re a unei case. Împrejmuirea uneia mari vaajuta la definirea ei ºi, surprinzãtor, pe ceamicã o va face sã parã mai spaþioasã, maiales dacã gardul nu va fi prea înalt. Un altsecret pentru aceastã lãrgire virtualã esteparcelarea, rezultând astfel un spaþiu plinde mister ce te �„invitã�“ sã-l explorezi.

Intimitateaca scop principal

Dacã vreþi sã cinaþi în grãdinã cu familiaºi prietenii, sã râdeþi fãrã teama de a fiacuzat de �„perturbarea liniºtii publice�“,sau, de ce nu, sã petreceþi clipe romanticecu persoana iubitã, s-ar putea sã doriþi sãbeneficiaþi de un minimum de �„protecþie�“.Asta nu înseamnã cã trebuie sã vã înconju-raþi cu garduri opace de 3 m doar pentru avã simþi bine. Limitele între care se poateîncadra aceastã înãlþime maximã sunt pre-vãzute de Planurile Urbanistice Zonale(PUZ) ºi de Detaliu (PUD). În practicã,media dimensiunilor preferate de românieste de 2 m.

Structurile din beton sau cãrãmidã neinspirã un sentiment de siguranþã. Dar, pen-tru a nu suferi de lipsa unui spaþiu deschis,amenajarea trebuie tratatã cu o deosebitãatenþie. Un gard viu poate asigura intimi-tate ºi umbrã la un preþ ce variazã în funcþiede specia plantei alese. Din pãcate, la uneledintre ele, odatã cu venirea anotimpuluirece nu mai rãmân decât crengile. Astfel,sunt preferate cele cu frunze veºnic verzi.Ca regulã generalã, sentimentul de sigu-ranþã îl veþi avea dacã împrejmuirea se aflãla nivelul ochilor sau mai sus, astfel încâtsã nu poatã fi vãzut ce se aflã în spatele ei.Cu cât vã îndepãrtaþi mai mult de ea, cu atâtva fi mai uºor sã vedeþi peste. De aceea, vãsfãtuim sã vã duceþi în cel mai îndepãrtatloc din grãdinã faþã de �„graniþã�“, ca sãputeþi aproxima o înãlþime adecvatã.

Dacã intimitatea este scopul dumnea-voastrã principal, atunci poate veþi vrea sãînãlþaþi gardul astfel încât sã fiþi feriþi deprivirile nedorite ale vecinilor sau trecãto-rilor. Dar, nu exageraþi, jaluzele sunt maiieftine ºi de multe ori mai practice.Fortãreþele evului mediu au fost transfor-mate de mult în muzee.

Evitarea�„vizitelor�“ nedorite

Iniþial, împrejmuirile au fost conceputepentru a nu permite �„invadatorilor�“ cu douãsau patru picioare sã pãtrundã, dar ºi pentrua împiedica animalele domestice sã �„eva-

Spaþii distinctecu funcþii diferite

În mod sigur, cel mai important rol alunui gard este de a crea o delimitare întreexteriorul ºi interiorul curþii. Oamenii ausimþit mereu nevoia de a-ºi demarca terito-riul ºi de a-ºi afirma cu tãrie simþul propri-etãþii. De asemenea, rostul lui e de a separaspaþiul privat de cel public. La un nivel multmai practic, un gard poate stabili unde seterminã �„frontiera�“ dumneavoastrã ºiîncepe cea a vecinului sau poate �„încuraja�“vizitatorii sã foloseascã poteca în loc sãmeargã pe scurtãtura reprezentatã de... pe-luzã. Multitudinea funcþiilor pe care le poa-te îndeplini un gard nu va fi niciodatã pedeplin cunoscutã, rãmânând de aceea unmister pentru noi.

Totuºi, vã vom dezvãlui câteva dintreele. În primul rând, cu ajutorul lor puteþiîmpãrþi grãdinile mari în �„camere�“ maimici - spaþii distincte cu funcþii diferite -,asemãnãtor cu proiectul de compartimenta-


grãdina

grã

din

agarduri de soi

deze�“. Chiar dacã prãdãtorii ºi bestiile flã-mânde nu mai reprezintã un pericol pentrusiguranþa familiei, un gard rãmâne totuºi oprioritate. Pentru ca acesta sã ofere sigu-ranþã, trebuie sã fie înalt, solid ºi dificil deescaladat. Este foarte importantã alegereaunui model care sã elimine reazemele.Puteþi opta pentru cel din pari sau uluci, ceîºi are originea în vechile palisade - amena-jãri cu un caracter militar. Acesta are parteasuperioarã în formã de þãruº, pentru aîngreuna cãþãrarea. Mãsurile mai drastice,cum ar fi sârma ghimpatã, cioburileînzidite sau firele electrice, nu sunt morale,fapt pentru care nu vom vorbi despre ele.

Dacã gardul nu are vârf, partea supe-rioarã a lui trebuie sã fie cât mai latã pentrua nu oferi o bunã posibilitate de prinderecelor care doresc sã îl sarã. Totuºi, oricât debine ar fi conceput, nu poate þine intruºiideparte dacã porþile ºi/sau uºile pot fideschise uºor. Aºadar, ºi aceste aspecte tre-buie privite cu maximum de seriozitate. Încaz cã principala funcþie a gardului dum-neavoastrã este sã împiedice intrarea ani-malelor, construiþi-l suficient de înalt (celpuþin 2 m) ºi pe o fundaþie, pentru a nu sestrecura pe sub el. Dacã aveþi unul dinlemn, iar baza din ciment, cãrãmidã saupiatrã, aveþi grijã ca acestea sã nu se atingãîntre ele deoarece lemnul ar putea putrezi.

Temperaturapoate fi adaptatã

Probabil floarea dumneavoastrã favoritãcreºte în þãri mai calde, iar soþia sau soþulnu vrea sã vã mutaþi acolo cu toatã familiade dragul ei. Sau poate v-aþi poziþionatcurtea interioarã astfel încât sã profitaþi deadierea vântului, dar acum toate meseleluate afarã s-au transformat într-un joc de�„prindere a obiectelor zburãtoare�“. Aºadar,trebuie sã ºtiþi cã un gard corespunzãtorpoate crea un microclimat favorabil vege-taþiei pe care doriþi sã o cultivaþi, oferindatât luminã, cât ºi umbrã. În acelaºi timp,acesta are ºi rolul de a atenua vânturile ºizgomotele puternice.

În funcþie de orientarea grãdinii, gardurilevor avea o parte însoritã ºi una umbritã.Profitaþi de fiecare dintre ele pentru a sãdice este mai potrivit! Þineþi cont cã plantelecare �„suferã�“ în soarele dupã-amiezii vorprimi cu bucurie umbra lui. Iar cele carepreferã un climat mai cald trebuie poziþio-nate în partea sudicã a împrejmuirii, pe careeste indicat sã aplicaþi o vopsea cu o nuanþãdeschisã. Astfel, structura respectivã vaabsorbi cãldura solarã din timpul zilei ºi ova elibera noaptea.

În caz cã aveþi o grãdinã �„vizitatã�“ devânturi puternice, probabil veþi fi tentaþi sãridicaþi un gard solid care sã fie o barierãserioasã împotriva lor. Totuºi, aceastãmãsurã nu va face decât sã... agravezeproblema. Modelele cu gãuri sunt mai indi-cate în acest caz, deoarece încetinesc vitezaaerului ºi creeazã o mai bunã circulaþie alui de pe urma cãreia veþi beneficia atâtdumneavoastrã ºi familia, cât ºi plantele.Deci, cele solide sunt mai eficiente cândvine vorba de atenuarea sunetului. Cea maibunã barierã fonicã este reprezentatã de unobstacol înalt de cel puþin 2 m, deoareceundele sonore vor fi respinse mai uºor. Încazul în care aveþi deschidere la o stradãintens circulatã, rezistenþa gardului dum-neavoastrã trebuie atent proiectatã, fãrã aface economie de ciment. Vibraþiile potdãuna, destabilizându-l ºi crãpându-l!

Probabil cel mai important sfat pe careputem sã vi-l dãm în legãturã cu alegereagardului este sã analizaþi bine toate feþeleproblemei pentru a nu fi nevoiþi sã experimentaþi la nesfârºit toate vari-antele posibile. Nici calitatea materialelordin care poate fi fãcut nu trebuie neglijatã,dar fãrã a exagera. Risipa acestora poate fiîntâlnitã foarte des, cum este în cazul celordin cãrãmidã eficientã sau BCA, ca ºi cumproprietarii ar vrea sã nu le iasã... cãlduradin curte. Cât despre celelalte aspecte...tocmai vã pregãtim o continuare.

Risipa ºi calitatea materialelor

Tot mai populare ºiapreciate au devenitgardurile vii, veºnic

verzi. Ele pot fi reali-zate pe plase metali-

ce care sã susþinãgreutatea plantelor

Lemnul gardului trebuie sã nu atingã fun-daþia din beton pentru a nu putrezi dincauza apei care se strânge

Tot pentru intimitatesunt folosite folii

translucide din ma-teriale plastice în

spatele fierului forjat


viaþa plantelor

MisiuneaCASA 4/0544

D enumirea �„oficialã�“ a genului (chry-santhemum) este de provenienþã gre-ceascã ºi se traduce prin sintagma

floarea de aur. Totuºi, majoritatea speci-ilor de crizanteme sunt originare din nordulAfricii ºi mai ales din Extremul Orient,unde pasionaþii de flori au fãcut din culti-varea lor un mod de a trãi. �„Aventura�“europeanã a început în secolul al XIX-lea,datoritã unor francezi ºi englezi care le-auadus cu mari sacrificii ºi le-au aclimatizat.Ulterior, au obþinut mai multe soiuri per-fect adaptate condiþiilor de mediu.

Graþie ºi vivacitateDe la varietãþile de bazã, albe sau gal-

bene, aºa cum ni le descriu documenteleantichitãþii, astãzi avem la dispoziþie peste

Chiar dacã este toamnã ºi�„rata mortalitãþii�“ a crescutdramatic în rândul plantelor

din grãdinã, bogãþia de formeºi culori a crizantemelor vã vaatenua tristeþea. Unele speciirezistã fãrã probleme pânã la

începutul iernii, indiferentdacã sunt cultivate în aer libersau ghivece. Existenþa lor este

menþionatã încã de acum2.500 de ani, când chinezii le

foloseau în scop estetic,medicinal ºi chiar... alimentar(pentru salate ºi aromatizarea

bãuturilor). Simbol al Soarelui,veseliei ºi regalitãþii, crizan-

tema sau tufãnica a �„rezistat�“pe steagul familiei imperiale

japoneze mai bine de 12secole, pânã în zilele noastre.

Vor rezista ºi în curþile saulocuinþele dumneavoastrã

dacã veþi învãþa sã le îngrijiþiaºa cum au nevoie.

150 de specii, anuale sau perene, a cãrorpaletã de culori mai cuprinde nuanþe deroºu, roz, violet ºi maro. O clasificare dupãcaracterele soiurilor cuprinde o serie detipuri: crizanteme cu flori mari, decorative,cu flori mici (aºa-numitele tufãnele), subformã de cascade, cu flori de anemone,crizanteme pompon ºi cu flori simple.Denumirile sunt, într-adevãr, sugestive.

În funcþie de soi ºi atenþia cu care suntîngrijite, înãlþimea plantelor variazã de la30 la 120 cm. Pentru a obþine rezultate pemãsura aºteptãrilor, trebuie plantate însoluri bogate în minerale, bine afânate, per-meabile ºi expuse la soare. E de preferat sãevitaþi locuri cu pãmânt prea fertil, caz încare, printr-o udare abundentã, plantele sedezvoltã mai mult vegetativ, în defavoarea

Împãrãþia Împãrãþia

Dark Westland

Escorte


crizantema

înfloririi. Rezistenþa pe timpul iernii nueste o problemã pentru aceastã plantã, celemai sensibile specii neavând nevoie decâtde acoperirea cu un strat de frunze. Elevegeteazã bine ºi în perioadele reci ale anu-lui (chiar ºi la temperaturi uºor negative, peintervale scurte).

Florile mari pot fi stricate de brumã, darplantele nu suferã. În schimb, fac faþã cu

greu lipsei de umiditate, mai cu seamã înverile foarte cãlduroase. Udarea trebuiefãcutã dimineaþa devreme sau seara dupãapusul soarelui, având grijã sã fie evitatã pecât posibil stropirea frunzelor. E bine deºtiut cã în zonele de ºes, unde temperaturileestivale sunt excesive, cultivatorii încearcãsã le protejeze de arºiþa amiezei cu ajutorulunor rogojini.

�„Margareta de toamnã�“ Prezenþa crizantemei pe terito-

riul þãrii noastre a fost sem-nalatã pentru prima datã în

anul 1750 sub denumirea de�„margareta de toamnã�“

de aura toamneide aura toamnei

Alee Betser

criz

an

tem

a


ÎnrãdãcinareaÎnmulþirea este realizatã prin despãrþirea

tufelor (primãvara sau toamna) ori prin bu-taºi (în perioada decembrie-aprilie). Existãºi cazul rar al celor obþinute prin însãmân-þare, la care o datã stabilit amplasamentul,plantarea definitivã va fi efectuatã în pri-mãvara urmãtoare.

Pentru o dezvoltare abundentã este reco-mandatã ºi ruperea vârfurilor lãstarilor(ciupirea). Acest procedeu poate fi utilizatla plantele mature, pentru a obþine o rami-ficaþie abundentã ºi a întârzia înflorirea.Dacã în cazul crizantemelor destinate între-buinþãrii ca flori pentru vazã ciupirea va filimitatã la 2 sau 3 tije, la tufãnelele de grã-dinã, �„interesul�“ este ca acestea sã aibã câtmai mulþi lãstari.

Obþinerea de noi plante din butaºi este ometodã mai dificilã, întrucât recoltarea lãs-tarilor este realizatã de la crizanteme culti-vate în balcoane, sere sau rãsadniþe undetemperatura nu scade în perioada iernii sub4-5OC. Important pentru aceastã lucrareeste ca butaºii (de 6-10 cm, viguroºi ºiverzi) sã fie desprinºi din lãstari care por-nesc de la rãdãcinã (drajoni), iar temperatu-ra de înrãdãcinare sã fie de cel puþin 15OC.

Cultivarea în ghiveceDe asemenea, tutorarea (realizarea unui

suport) ºi palisarea (legarea plantei de aces-ta în mai multe etape, în funcþie de nece-sitãþi) sunt etape importante de care depin-de aspectul tufei ºi calitatea florilor pentruvazã. Crizantemele fiind plante cu tendiþade a se ramifica, copilirea (îndepãrtarea lãs-tarilor laterali) trebuie sã urmãreascã obþi-nerea numãrului dorit de flori. Alegereabobocilor pentru înflorire ºi înlãturareacelor de prisos este o altã lucrare de care nutrebuie sã uitaþi.

Cele �„de soi�“, cãrora în timpul verii nule-a fost îndepãrtat vârful, vor avea un primboboc de varã ce trebuie obligatoriu înlãtu-rat, deoarece, din cauza cãldurii, va pro-duce o floare diformã. Nu vã impacientaþi!Existã ºi 3-4 lãstari laterali din care poate fiselectatã superba floare de mai târziu.

Tufãnelele sunt preferate pentru vivaci-tatea ºi lipsa lor de �„mofturi�“, iar lucrurilestau mult mai simplu. Ele pot fi lãsate sãcreascã în voie. Doar în cazul în care esteurmãritã obþinerea unei singure flori vortrebui îndepãrtaþi ceilalþi boboci, rãmânândcel din vârful plantei care, de regulã, esteprimul format ºi cel mai bine dezvoltat.

Fertilizarea solului cultivat cu acesteplante trebuie sã urmãreascã utilizarea de

magazin gata înrãdãcinate, specialiºtiirecomandând transplantarea lor rapidã învase puþin mai mari, oferind rãdãcinilor po-sibilitatea de a se dezvolta în voie. Udareatrebuie realizatã abundent la început, apoimoderat, evitând excesul. Condiþiile pro-pice presupun aerisirea spaþiului, cât maimultã luminã ºi temperaturi nu foarte ridi-cate (de preferat sub 20OC). Ele rezistã bineiarna într-un balcon neîncãlzit, unde pot fimutate dupã dispariþia florilor.

În încheierea acestei expuneri despre ofloare deosebitã, în cinstea cãreia sunt or-ganizate expoziþii ºi festivaluri, vã reco-mandãm cu cãldurã cultivarea ei, româniiavând deja o tradiþie în acest sens.

îngrãºãminte în cea mai mare parte natu-rale. Este necesarã mulcirea solului (aco-perirea pe timpul iernii cu un strat de gunoide grajd semidescompus în grosime de 5cm, care are ºi rol protector) ºi adãugareade îngrãºãminte organice în reprize, laintervale de o lunã. Cele pe bazã de azottrebuie folosite cu precauþie, mai ales dupãîmbobocire, deoarece ar putea provocaputrezirea interiorului tulpinii ºi maturi-zarea forþatã a florii.

Majoritatea soiurilor de crizanteme pot ficultivate în ghivece, atât pentru a beneficiade o înflorire timpurie, cât ºi în scopulobþinerii de tufe pentru înmulþirea prindivizare. Acestea pot fi cumpãrate din

Margareta albã

Margareta lila

Margareta mov

Fideluþa mov

Britner

Cheroche Selecþie

Lamee Bright

Miros

viaþa plantelor

Obiectul principal de activitate al

S.C. Amenajarea Domeniului Public

ºi Privat 4 S.A. (ADPP4) îl reprezintã

proiectarea, amenajarea ºi

întreþinerea spaþiilor verzi (publice

sau private) ºi serviciile conexe

(selecþie material, consultanþã,

proiectare, implementare, livrare).

Pentru a onora toate comenzile, soci-

etatea dispune de sere ºi pepiniere

proprii. Toate activitãþile menþionate

au ca centru operaþional sediul din

ªos. Olteniþei nr. 9, sector 4,

Bucureºti, unde existã ºi un magazin

pentru comercializarea produselor -

�„Grãdina de Sud�“.

ADPP4 produce ºi comercializeazã

material dendofloricol, seminþe ºi

material sãditor. În plus, este partener

al prestigioasei companii Twente

Plant, unul dintre cei mai importanþi

comercianþi olandezi din domeniu.

Activitãþile specifice fiecãrui dome-

niu de activitate al firmei se

desfãºoarã în baza procedurilor

operaþionale de lucru stabilite pentru

fiecare dintre ele, în baza sistemului

de management integrat calitate -

mediu. În acest sens, S.C. A.D.P.P.4

S.A. este Certificatã SRAC, IQ Net,

SR EN ISO 9001/2000, SR EN ISO

14001/1996. Aºadar, la noi veþi

beneficia de calitate garantatã!

Produse ºi servicii de calitate garantatã:

arhitecturã româneascã veche

Arhitectura brâncove-neascã, deºi a apãrutca o îmbinare între maimulte stiluri (valah, bi-zantin ºi veneþian), este consi-deratã reprezentativã pentruîntreaga civilizaþie româneascã.

Curtea domneascã a Bucureºtiului nus-a pãstrat decât într-o micã mãsurã.Câteva hrube, arcade ºi coloane,

unele dintre ele reconstituite, sunt singurelereminiscenþe ale arhitecturii vechiiCapitale. În schimb, la aproximativ 15 kmde Bucureºti putem admira un palat din acãrui graþie ºi rafinament bãnuim farmeculvieþii de curte din vremea lui ConstantinBrâncoveanu: Palatul de la Mogoºoaia.

Jefuitãºi bombardatã

Construitã în urmã cu trei secole (pisaniaamplasatã spre rãsãrit indicã data inau-gurãrii: 20 septembrie 1702), clãdirea asupravieþuit, în forma pe care o ºtim astãzi,parcã datoritã unor minuni. Aplecându-neasupra istoriei sale, observãm cã a avut un�„destin�“ la fel de zbuciumat ca ºi cel alctitorului, Constantin Brâncoveanu. Dupãmartiriul voievodului, decapitat de turci, aurmat jefuirea moºiilor ºi caselor ce-iaparþineau. O parte din imensa lui avere afost confiscatã, iar palatul - prãdat ºi trans-format în han. Peste 60 de ani, din cauzaunui urmaº care s-a aliat cu ruºii, clãdirea afost din nou supusã furiei turcilor.

Pe aici au trecut ºi pandurii lui TudorVladimirescu, împrejurare în care unincendiu a pustiit interioarele. În timpulprimului rãzboi mondial, palatul a fost nu

doar jefuit, ci ºi bombardat. În 1940l-au mai �„vizitat�“ ºi legionarii, iarîn 1949 comuniºtii au trecutcomplexul brâncovenesc în pro-

prietatea statului. Cu toate acestea,frumuseþea edificiului s-a pãstrat ºi a

sporit datoritã unor renovãri, modificãri ºi

adãugiri realizate atât de urmaºii familieidomneºti, cât ºi de alþi compatrioþiconºtienþi de valoarea lui.

De-a lungul timpului, la Mogoºoaia aufost gãsite suficiente clipe de rãgaz pentruun trai liniºtit sau petreceri �„cu dichis�“ încinstea oaspeþilor de seamã. Grãdinile fru-mos îngrijite, dupã tipicul renaºterii itali-ene, stârneau admiraþia cãlãtorilor strãini,dar ºi invidia boierilor care, în final, l-au ºi�„vândut�“ pe domnitor.

Cu numai câteva decenii în urmã a locuittemporar ºi a creat aici bine cunoscutulscriitor Marin Preda, una dintre incintelecomplexului (Vila Elchingen) gãzduindCasa de Creaþie a Scriitorilor. Moartea luiîn circumstanþe stranii, petrecutã în 1980 înaceastã anexã, aduce un plus de misterasupra istoriei locurilor. În prezent, palatula fost amenajat ca sediu al CentruluiCultural Naþional Mogoºoaia.

MisiuneaCASA 4/0548

Lapalat!Lapalat!


Renascentismîn stil românesc

Amplasat pe malul unui lac, altãdatãacoperit de nuferi, clãdirea este împrej-muitã de alte construcþii: bucãtãria (cuh-nie), casa de oaspeþi (arhonderie), gheþãriaºi monumentul funerar al Bibeºtilor, fami-lie care a contribuit la conservarea ansam-blului. Conform uzanþelor vremii ºi stiluluicaselor boiereºti din Valahia, domnitorul ºifamilia lui locuiau în apartamentele de laprimul etaj, slujitorii fiind �„cazaþi�“ laparter. Lângã odãile voievodului era ame-najatã o salã în care se întrunea DivanulDomnesc ºi aveau loc ceremoniile oficiale.

Un element important din punct devedere tehnic este pivniþa de aproape 230mp, al cãrei tavan se sprijinã, în afarã deziduri, pe un stâlp central. Acesta împarteincinta în patru camere acoperite de cupoleornamentate. Una dintre �„bijuteriile�“ pala-

tului o reprezintã loggia, cu deschidere sprelac, ornatã de coloane cu capiteluri din pia-trã. Ulterior, în cursul celei mai importanterenovãri (1860-1880), loggia a fost înca-dratã de douã foiºoare, dupã proiectul unuiarhitect francez.

Din aceastã perioadã mai dateazã înãlþa-rea aripii de nord cu un etaj, adãugarea decoloane (aduse de la Potlogi, unde se aflãun alt palat brâncovenesc, pe atunci în rui-nã), modificarea ferestrelor ºi realizareacorniºei cu ajutorul consolelor din piatrã.De asemenea, ºindrila originalã a fostînlocuitã cu ardezie. Lista elementelor dedecoraþiuni interioare (basoreliefuri, picturãmuralã ºi mobilier) poate fi cu greu refã-cutã, dupã toate jafurile petrecute. De fapt,aspectul actual al palatului e rezultatul uneievoluþii de douã secole a stilului brâncove-nesc, fenomen ce a devenit ulterior ceea cese numeºte �„arhitecturã neoromâneascã�“.

Cameraîn care erausemnate do-cumentele ºistabilitestrategiileavea însem-nele pe scaunºi pereþi

Protocolaresau �„neoficiale�“,

discuþiile puteau fipurtate în camere

aranjate cu bungust ºi relaxante

Subsolulclãdirii, ce afost realizat

din cãrãmidãarsã, îºi

pãstreazã�„aerele�“ sale

de nobleþe

complexul mogoºoaia

Stil brâncovenesc De trei secole, caseleromânilor aratã altfel!

Transformarea estedatoratã stilului arhitec-

tural brâncovenesc

Coloaneleºi modelelesculptate îmbo-gãþeau balconulcare, în acele vre-muri, era intrareaprincipalã dinsprecurte a palatului

V enim de la serviciu. Sun-tem obosiþi. Când ajun-gem acasã, avem nevoie

sã ne relaxãm dupã o zi demuncã. De obicei, camera pre-feratã pentru asemenea �„acti-vitãþi�“ este dormitorul. Astfel,pe lângã utilitate, mobilieruldin aceastã încãpere este nece-sar sã fie ºi decorativ. Însã defiecare datã când ne hotãrâmsã-l amenajãm suntem condiþi-onaþi de dimensiunile camerei.ªi cum cea mai mare parte dinnoi avem aceastã problemã, tre-buie sã recunoaºtem cã nu euºor de rezolvat.

În rubrica de bricolaj cu carev-am obiºnuit deja dorim sã vãajutãm în acest sens fãrã a vãsolicita prea tare bugetul. Aºacum aþi putut observa ºi dinimaginile alãturate, de aceastãdatã vã prezentãm materialele,sculele ºi modul de realizare aunui obiect de mobilier util ºidecorativ în acelaºi timp - unparavan din lemn ºi plutã.

Totul este foarte simplu cândºtii ce ai de fãcut ºi de ce ai ne-voie, ne-am zis. Pentru a bene-

bric

ola

j


Pentru început, veþi finisamarginile plãcilor din PAL

cu ajutorul unei freze electricesau cu ºmirghel.

11 O etapã necesarã esteacoperirea acestor margini

cu furnir, pe care îl veþi tãia ladimensiunile dorite...

22 ...dupã care veþi aplicafurnirul pe cantul plãcilor,

potrivindu-l astfel încât sãacopere toatã suprafaþa.

33

Lipirea furnirului o veþi realizacu ajutorul unei suflante cu aer

cald ºi o rolã presoare. Nu încercaþicu foehnul (uscãtorul pentru pãr)!

44

Dormitorul dumnea-voastrã e dotat cu totce vã trebuie? Înafarã de pat, ºifonier,dulap, nu mai aveþinevoie de nimic? Ceziceþi de un paravan?Spaþiul ocupat esteminim, poate fi execu-tat foarte simplu, iarinvestiþia necesarã e nesemnificativã.

curs practic

Paravantajos?Paravantajos?

Când veþi termi-na de aplicat

furnirul, veþirãmâne foarteprobabil cu mar-gini ale acestuiaîn plus. Le puteþiîndepãrta cu aju-torul unui cuþit.Însã aveþi grijã sãnu zgâriaþi supra-feþele alãturate.

55NECESARMateriale: plãci din PAL

sau lemn, foi din plutã, ade-ziv, balamale, ºuruburi, furnir

Scule: frezã sau ºmirghel,gletierã cu zimþi, cuþit, rolãpresoare, suflantã, ºurubelni-þã, ºpaclu, ruletã sau metru,rolã din cauciuc, creion

bric

ola

jcurs practic


ficia de piesa de mobilier amin-titã, aveþi nevoie de plãci dinPAL, câteva bucãþi de plutã,adeziv, balamale, ºuruburi ºifurnir. Cât despre sculele nece-sare lucrãrii, e foarte simplu:frezã, cuþit, suflantã, ºurubel-niþã, ºpaclu ºi rolã din cauciuc.Aceia dintre dumneavoastrãcãrora le place sã îºi con-fecþioneze singuri obiecte princasã nu se poate sã nu aibãaceste scule. Trebuie doar sã lepuneþi la treabã.

Pas cu pasPentru realizarea paravanu-

lui, aveþi nevoie de trei plãci dePAL, care pot fi procurate dinmagazinele de specialitate cudimensiunile dorite sau le pu-teþi decupa personal dintr-o bu-catã mai mare. Cu scopul de aobþine un efect optic plãcut,marginile panourilor le veþifinisa cu ajutorul unei freze, iarapoi furnirui cu o suflantã cuaer cald. Dupã aceste înfrumu-seþãri, veþi monta balamalele cuºuruburi corespunzãtoare. Maiaveþi doar de lipit bucãþile deplutã pe suprafaþa panourilor.În acest scop, vã recomandãmsã folosiþi un adeziv potrivit.

Curãþând ºi netezind în prea-labil suprafaþa pe care veþi apli-ca adezivul, lipitura va fi per-fectã ºi nu va permite îndoireacolþurilor plutei nici chiar dupão perioadã mai îndelungatã deutilizare. Dacã urmãriþi ºirespectaþi întocmai paºii exem-plificaþi cu fotografii, nu aveþicum sã greºiþi ºi aspectul finalal paravanului dumneavoastrãsã nu fie ca al nostru.

Urmeazã montarea balamalelor, care au scopul de aîmbina plãcile de PAL. Pentru a realiza aceastã ope-

raþiune, veþi mãsura cu o ruletã pentru a stabili locul exactunde vor fi aplicate balamalele.

...pentru ca apoi, cu ajutorul unei gletierecu zimþi mici, sã aplicaþi adezivul pentru

lipirea plutei. Trasarea zonei respective vã ajutãsã nu irosiþi adeziv.

66

1010 Ultimele lucruri pe care le mai aveþi defãcut sunt aºezarea foilor de plutã peste

adeziv ºi presarea lor cu rola de cauciuc pentru aobþine o fixare mai bunã.

1111

Ultima operaþiune este aplicareafoilor de plutã. Dupã ce le veþi

decupa la dimensiunea doritã, veþi trasalocul unde le veþi aºeza...

99

Stabilirea exactã a loculuiunde vor fi montate balamalele

ºi marcarea acestora ajutã la ofixare simetricã ºi esteticã.

77

Fixarea bala-malelor are un

rol important înmãrirea saumicºorarea durateide viaþã a para-vanului. De aceea,veþi monta celpuþin douã bala-male (sus ºi jos)pentru a fi siguricã produsulmuncii dumnea-voastrã va rezistacât mai mult.

88

Foile de plutã trebuie tãiatela dimensiunile necesare. Înacest scop, vã recomandãmsã realizaþi operaþiunea cuajutorul unui cutter.

Sfatul nostruSfatul nostru

despre sticlã

MisiuneaCASA 4/0556

Haideþi sã ne lãmurim!Aveþi o casã de 500 mp, amplasatã ultra-

central, recâºtigatã în instanþã, marmurã înhol ºi baie, candelabre din cristal ºi... Nu?Pãcat! Dar o vilã cochetã, la 10 minute deoraº, construitã pe la începutul anilor �’90,cu deschidere spre lac ºi... Nici aºa? Darunde locuiþi? La bloc? Perfect! Vã puteþiîmbunãtãþi confortul termic ºi aspectulexterior înlocuindu-vã tâmplãria veche cu oserie de ferestre din PVC, aluminiu saulemn stratificat. Nu vã faceþi probleme,aveþi de unde alege! Cât despre geamuri,aºa-zisele �„termopane�“, cui îi pasã? Sunttransparente, ca toate celelalte, aºa cã nu neintereseazã dacã sunt �„adevãrate�“ sau nu.

Însã, dacã ne uitãm mai atent, vom vedeacã pomul sau clãdirea de vizavi par un picmai strâmbe din cauza defectelor de fabri-

care inerente unei tehnologii învechite.Sfatul nostru este sã nu dormiþi la iarnãlângã o astfel de fereastrã. Înþelepciuneapopularã spune cã �„ne trage curentul�“. Eadevãrat, dar nu e neapãrat curentul deafarã, ci din camerã, care �„bântuie�“ lasuprafaþa sticlei. Aºa cã haideþi sã nelãmurim cum stau lucrurile acum când încãnu aþi cedat nici unei oferte mai �„avanta-joase�“! În cazul în care aþi cumpãrat deja ºivã gândiþi cã aþi dat banii degeaba, citiþi ºioftaþi. Dacã sunteþi mulþumiþi de achiziþie,cu dumneavoastrã nu stãm de vorbã.

Geam TERMOIZOLANT!Aºadar, staþi la bloc... Unele studii aratã

cã aproximativ o treime din pierderile decãldurã ale unei locuinþe se �„datoreazã�“ferestrelor, deºi acestea au o arie de circa

10% din cea a apartamentului. Þinând contde faptul cã 4/5 din suprafaþa lor înseamnãsticlã, ne dãm seama de importanþa alegeriiunui geam de bunã calitate. Sã ne facem�„încãlzirea�“ cu niºte detalii tehnice. Înprimul rând, sã renunþãm la denumirea de�„termopan�“. Acesta este numele unui pro-dus din gama de geamuri termoizolante aleunei firme respectabile, ce-i drept.

Totuºi, când ne referim la modelele deferestre apãrute pe piaþã în ultimii ani, rea-lizate din sticlã cu proprietãþi îmbunãtãþite,vom folosi numele de �„geam termoizolant�“fãrã a mai face reclamã mascatã. Ajungemastfel la dificila alegere a calitãþii. Cea maibunã metodã de stabilire a acestui aspecteste datã de analizarea coeficientului detransfer termic din documentaþia tehnicã aprodusului! Un geam cu un coeficient maimare de 3 W/mp K este cel puþin dubios.

Dupã mii de ani de uti-lizare, sticla continuãsã îl fascineze pe om.Speriat parcã de trans-parenþa ei, europeanulmedieval a colorat-o ºia transformat-o în vi-tralii de o frumuseþedivinã. Omul modern a încercat sã treacãpeste starea de medi-taþie ºi s-a lãsat scãl-

dat de luminã în locuinþa proprie. De aceea, aînceput sã caute soluþii pentru o bunã iluminare,pãstrarea cãldurii în interiorul casei, protejarea delumina prea puternicã ºi siguranþa faþã de posibiliiintruºi în micul paradis pãmântesc. Cu toate acesteschimbãri de mentalitate, sticla rãmâne un dar alzeilor, fãrã de care am trãi între niºte pereþi opaci,separaþi de naturã în mod brutal, fãrã alte perspec-tive decât cele ale imaginaþiei.

Scãldatul... în luminã!


1. Întreþinerea sticlei este relativ sim-plã. Excludem din start curãþarea supra-feþelor pe care au fost depuse straturi

cu emisivitateredusã, care ast-fel ar fi deterio-rate. Sticlaobiºnuitã ºi ceafloat pot fispãlate cu deter-genþi nealcalinifabricaþi specialîn acest scop.

Cea mai economicã metodã este folo-sirea soluþiei de 10% oþet ºi 90% apã,urmatã de clãtirea cu apã curatã, iarapoi de ºtergerea cu o cârpã, hârtie spe-cialã sau de ziar. Utilizarea alcooluluideterminã formarea unor urme care a-trag praful. De asemenea, vom evita rã-zuirea sau orice altã metodã care deter-minã zgârierea sau spargerea geamului.

�„Întreþinerea�“ coeficientului

Practic ºi teoretic

2. Coeficientul de transfer termic se noteazã de regulã cu litera �„k�“ ºi se mãsoarã în W/mp K. Atenþie, cu câtacesta este mai mic, cu atât geamulnostru este maibun izolator ter-mic! Printrealtele, coeficien-tul depinde decalitatea ºi gro-simea materialu-lui, precum ºide straturile suplimentare cu care acestaeste acoperit. De exemplu, geamurileobiºnuite (trase) cu o grosime de 4 mmau un k=5,4 W/mp K.Lemnul ºi PVC-ul sunt materiale cubune calitãþi de izolare, de aceea suntutilizate pentru tâmplãrie (cerceveauarealizatã cu unul dintre aceste materialeare un coeficient de circa 1,8 W/mp K).Ca sã vã faceþi o idee mai clarã, pipãiþiun material aflat afarã, în frigul iernii.Dacã vã �„îngheaþã�“ mâna pe el,înseamnã cã nu este un bun termoizo-lator, având coeficientul de transfertermic prea mare. Metalele sunt unexemplu în acest sens. De aceea, cândvom cumpãra o tâmplãrie din alu-miniu, este neapãrat necesar ca aceastasã aibã o rupere de punte termicã, rea-lizatã dintr-un material plastic izolant.

S ticla obiºnuitã, numitã ºi �„cristal�“ sau�„trasã�“, are în compoziþie elemente de

bazã ca siliciul provenit din nisip, carbonaþiºi sulfaþi de sodiu (uºureazã topirea ºi�„limpezirea�“ amestecului) ºi calcar (pentrustabilizarea substanþei). Adãugarea de oxizimetalici la topirea componentelor (tempera-turi de peste 1.500OC) îi conferã proprietãþifizice speciale, ca rezistenþa la diferenþemari de temperaturã ºi colorarea în masã.

Avem de-a face cu un material relativgreu (un metru pãtrat de geam cu grosimeade 4 mm cântãreºte 10 kg!), de aceea pro-filele trebuie sã fie rezistente. Din nefericire,nu este un foarte bun izolator termic ºipoate fi spart relativ uºor dacã nu estesecurizat. Când afarã sunt -10OC, iar în casã20OC, pe acest tip de geam îngheaþã apa,

ceea ce nu e un semn bun. Tendinþa actu-alã din toatã lumea este de înlocuire atehnologiei de producþie a acestei sticle cucea modernã. În ultima perioadã, sticlaobiºnuitã nu mai este folositã decât pentruînlocuirea celei sparte, pe care o mai avemdin ce în ce mai puþini dintre noi. De aceea,ea va rãmâne în istorie doar datoritãmeºterilor sticlari ºi artiºtilor plastici.

I. Sticla obiºnuitã dispare, dar rãmâne în istorie

termoizolant

term

oiz

ola

nt

despre sticlã


Dacã vom gãsi ceva de genul 2,7... e loc demai bine. De la 1,4 deja ne putem simþi mairelaxaþi, iar la 1 suntem �„boieri�“.

Haideþi sã evitãm totuºi o confuzie: acestcoeficient nu se referã doar la simpla foaiede geam care, oricât ar fi de performantã,nu face minuni când vine vorba de ter-moizolaþie. Luãm în calcul întreg ansam-blul format din douã panouri de sticlã sepa-rate de un strat izolant de aer sau ceva mai�„de soi�“ ca argonul sau kriptonul. Numai sãne þinã cureaua...

Sticla a fost �„trasã�“...la rãspundere

Sã facem o micã incursiune în seria de�„aventuri�“ ale sticlei de-a lungul timpului,cu precãdere în istoria ultimilor zeci de ani.Minunea aceasta provenitã din banalulnisip a fost o sursã de imaginaþie a omuluicare a modelat-o ºi utilizat-o pentru feres-tre, compartimentãri, vase ºi chiar în artã.Descoperitã prin cine ºtie ce întâmplarefericitã acum ºase milenii, a ajuns ca înultimele douã secole sã reprezinte �„vârfulde lance�“ al modernitãþii arhitecturale.

Toate au fost bune ºi frumoase pânã prinanii �’20, când inginerii au ajuns la conclu-zia cã o fereastrã trebuie sã aibã cel puþindouã straturi de sticlã ºi cã etanºeizarea lortrebuie îmbunãtãþitã. Era epoca formãriimarilor aglomerãri urbane, în care acestmaterial era utilizat tot mai mult, iar crizade energie începuse sã se facã simþitã. Cândproblemele au devenit presante, sticlaobiºnuitã a fost �„trasã la rãspundere�“ într-omanierã durã ºi fãrã echivoc. Au fost negli-jate beneficiile aduse locuinþelor prin ilu-minare naturalã, punându-i-se în spate

S ticla float este cea mai des utilizatã înRomânia, deºi este produsã mai mult în

strãinãtate. Aceasta a fost obþinutã în urmacercetãrilor din ultimele decenii ale veaculuitrecut, fiind puþin diferitã de cea obiºnuitãprin modificarea structurii ei la nivel micro-scopic. Produsul de bazã (sticla float clarã)are calitãþi superioare celei obiºnuite.

Menþionãm proprietãþile termoizolanteobþinute prin capacitatea de a atrage ºirespinge anumite componente ale razelorsolare ºi pe cele legate de transparenþã,eliminându-se distorsiunile optice. O maiîntâlnim în diferite variante: coloratã înmasã (diverse nuanþe), reflectorizantã (aco-peritã cu folie ori strat mineral special) sauantiefracþie (armatã cu folie sau fibre trans-parente). O fereastrã bine etanºeizatã, reali-

zatã cu acest tip de geam, are un coeficientde transfer de circa 2,8 W/mp K.

Dacã sunt -10OC afarã ºi 20OC în casã,geamul din interior va avea circa 9OC, ceeace constituie un pas înainte. Am intrat dejaîn lumea materialelor de calitate, dar sun-tem încã departe de elitã. În Europa Occi-dentalã, acesta nu este considerat geamtermoizolant, spre deosebire de piaþa româ-neascã unde se bucurã încã de succes.

II. Sticla float nu este consideratã geam termoizolantDin secretelemeºterilorUºi glisante din sticlãRezistenþa tot mai bunã a sticlei obþinute printehnologiile moderne utilizate în prezent o re-comandã pen-tru tot maimulte aplicaþiiîn locuinþelenoastre. Înacest caz, sticlatransparentã,groasã depeste 1 cm, afost utilizatãpentru a realizauºi glisantefãrã obiºnuitaramã metalicã.

1

responsabilitatea pentru pierderile mari decãldurã ce se produc.

Ulterior, pentru obþinerea unei izolaþiisuperioare, au fost utilizate foi din sticlãmai groase, montate câte douã pe aceeaºicercevea. În aceste condiþii, cadrele dinlemn nu au fost suficient de rigide,recurgându-se la soluþia tâmplãriei dinPVC (cu armãturã din oþel) sau aluminiu.Din dorinþa de a îmbunãtãþi continuu izo-larea termicã a locuinþei, au apãrut ºi cele-lalte varietãþi de ferestre, cu sticlã float ºiLow-E, având un strat intermediar de gaz.Acestea au apãrut ºi pe piaþa noastrã în anii�’90, sub numele popular de �„termopane�“.Totuºi, sã nu uitãm cã sticla cristal este�„bunica�“ geamurilor moderne ºi cã�„nepoatele�“ ei au beneficiat de tehnologiide ultimã generaþie.

Transparenþãºi izolare fonicã

Economisirea energiei pentru încãlzirealocuinþei nu este singura problemã pe caretrebuie sã o rezolve sticla de la fereastranoastrã. Încã n-am vorbit despre princi-palul ei atu, care uneori poate devenisupãrãtor când soarele este prea puternic:transparenþa. Dupã acest criteriu întâlnim omare varietate de modele. Sticla necoloratãeste cu atât mai transparentã cu cât este maisubþire. Printr-o foaie de geam de 3 mm,circa 90% din luminã este �„lãsatã�“ sãtreacã. Când avem de-a face cu un panoutermoizolant de 20 mm grosime, procentuleste de doar 80%. O bunã parte a razelorsolare (circa 7-8%) care întâlnesc sticlasunt reflectate, fenomen ce nu mai depindeîn aºa mare mãsurã de grosimea acesteia.Dacã lumina puternicã ne deranjeazã,putem lipi pe suprafaþa respectivã un stratprotector special, fabricat din materialeplastice. Existã ºi sortimente tratate anumeîn procesul de fabricaþie ce reflectã pestejumãtate din energia razelor solare.

Menþionãm aici încã un aspect impor-tant: nu orice sticlã coloratã este re-flectorizantã. Într-adevãr, prinsticla coloratã în masãsunt reþinute o seriede lungimi deundã ale

S ticla Low-E (cu emisivitate redusã) esterealizatã prin depunerea pe geamul

float a unuia sau mai multor straturi de ma-terial dintre care unul este metal nobil, pre-cum argintul. Acesta are rolul de a reflectaiarna cãldura din interior, pãstrând-o încasã, iar pe timp de varã de a respingerazele solare prea puternice.

În cadrul unui sistem de douã geamuriseparate de aer (float simplu ºi cu emisivi-tate redusã), geamul Low-E e aºezat sprecamerã, stratul de metal nobil fiind pozi-þionat spre interiorul sistemului. Drept con-secinþã, coeficientul de transfer termic alferestrei este de 1,4 W/mp K. Când suntafarã -10OC, iar în casã 20OC, fereastra vaavea o temperaturã de aproape 15OC. Dacã,pe lângã toate acestea, vom avea între gea-

muri argon sau kripton, atunci ne putemmândri cu un coeficient de aproape 1 W/mpK. E ca ºi cum am fi protejaþi de un zid dincãrãmidã de 30 cm prin care putem admirapeisajul. Deºi este mai costisitoare, sticlaLow-E e vândutã de unii producãtori lapreþul celei float, în dorinþa de a promovacalitatea. Acesta e un geam cu adevãrattermoizolant, pe care ne putem baza.

III. Sticla Low-E costã cât cea float

2

3

Muºcata din fereastrãFoaia de geam interioarã are o temperaturã

propice dezvoltãrii plantelor, chiar ºi iarna.

Libertatea inovaþieiCalitãþile termoizolante ale sticlei permit rea-

lizarea unor ferestre glisante de exterior.

Uºi artistice din sticlãArta sticlãriei nu a dispãrut din cauza tehno-

logiei în cazul utilizãrii ei la uºile interioare.

3

2

1

term

oiz

ola

nt

despre sticlã


luminii, dar nu fac �„minuni�“ în filtrarearadiaþiilor ultraviolete. Prin urmare, vã sfã-tuim sã alegeþi varianta potrivitã nece-sitãþilor dumneavoastrã, chiar dacã preþuleste mai mare. Orice adaos calitativ la sti-cla float clarã înseamnã ºi costuri supli-mentare consistente. Alte sortimente, întâl-nite mai degrabã la clãdirile de birouri, suntcele care ne permit sã vedem în exteriorfãrã sã fim vãzuþi de afarã, cele opace saucu aspectul unei oglinzi. Unele dintre ele nepot proteja de foc, de infractori sau chiar deglonþ (aºa-numitele geamuri securizate).

Un alt aspect important pentru confortulnostru e atenuarea zgomotelor din exterio-rul locuinþei, care ne agreseazã fie printr-ointensitate greu de suportat, fie prin persis-tenþa lor. Sticla, la atingerea undelor so-nore, intrã în vibraþie ºi transmite zgomotulmai departe. Intensitatea sunetului semãsoarã în decibeli (dB). O ºoaptã are cam30 dB ºi nu poate fi numitã �„zgomot�“. Darce ne facem când avem fereastra sprestradã (peste 80 dB) sau în apropierea unuiaeroport (120 dB)? Soluþiile alese de spe-cialiºti sunt fie montarea unui geam maigros, fie mãrirea distanþei dintre cele douãfoi din sticlã ale cercevelei. În acest sens,un geam de 4 mm ne protejeazã cu 10%mai mult decât unul de 3 mm.

De asemenea, garniturile ºi materialelecu care sunt umplute ramele unei ferestreau rol fonoizolator. Specialiºtii au decis catâmplãria modernã sã nu mai admitã redu-ceri ale sunetului cu mai puþin de 28 dB.Douã foi de sticlã cu grosimea de 10 mm,respectiv 4 mm, separate de un strat de gazde 2 cm, vor realiza o reducere a zgomotu-lui de 43 dB.

În cazul în care geamurile sunt de câte4 mm fiecare, iar stratul intermediar de14 mm, izolarea fonicã este de doar 33 dB.Chiar ºi aºa, este suficient ca zgomotul destradã sã se �„transforme�“ în sunetul unuiticãit de ceas.

Conform ultimelor norme europene de cali-tate, unul dintre gradele de securizare asticlei are în vedere protejarea utilizatoruluiîn cazul spargerii acesteia. Vã recomandãmutilizarea unui geam care se fisureazã fãrãca cioburile sã serisipeascã,evitând acciden-tele. Existã normeºi pentru protec-þia împotrivaîmpingerii,efracþiei, vanda-lismului etc.

Sfatul nostruSfatul nostru

Geam vopsitDatoritã noilor

tehnologii pentruimprimare, geamul

poate crea iluziioptice de mare efect.În cazul acestei serii

de ferestre a fost uti-lizatã serigrafierea sti-

clei astfel încât sãcreeze impresia unui

�„joc de lumini�“, înfuncþie de unghiul deincidenþã al luminii ºide poziþia privitorului.

ero

ri


la monumenteMãcel arhitectural

Biserica Schitul Maicilor din Bucureºti este una dintre cele mutate înperioada regimului comunist, pentru a putea fi salvate de la demolare.În anii �‘80, a fost mutatã în spatele unor blocuri de pe b-dul Unirii (fost

Victoria Socialismului). Monument istoric ºi de arhitecturã în stil brâncovenescdin secolul al XVIII-lea, Schitul Maicilor se aflã în custodia Bisericii Ortodoxe.De curând, pridvorul cu arcade a fost închis, peste noapte, cu tâmplãrie dinPVC ºi geam termoizolant, geamul uºii de la intrare a fost �„împodobit�“ cuniºte cruci din... autocolant alb, iar soclul realizat din piatrã buceardatã a fosttencuit cu strop.

Numai respectând ºi înþelegând ce avem vom putea privi spre viitor

Într-o incredibilã continuitate, gestul mariiconstrucþii pare sã nu se poatã dispensade cel al distrugerii. Mã întreb cât suntemde pregãtiþi sã construim un monumentnou ºi mult mai frumos decât celelalte,atât timp cât încã nu înþelegem sensul fru-mosului legat de sacru. Cum putem sã con-

tinuãm acest proces complex dacã nuavem priceperea de a ne apropia de el ºinu putem respecta ceea ce avem deja? Ceimai pregãtiþi în acest sens, care ar trebuiîntrebaþi ºi ascultaþi, sunt arhitecþii noºtricei mai de seamã, urbaniºtii, într-un cuvântspus - profesioniºtii. Dar, deocamdatã, ei

sunt ignoraþi, aºa cum se întâmplã în maitoate domeniile în România. Sper însã cãnu pentru mult timp, pentru cã fãrã ei nuvom putea realiza clãdiri cu valoare arhi-tecturalã recunoscutã în lume. În afarã deacest aspect, este foarte posibil sã neuitãm ºi rãdãcinile...

Arhitect Delia Bondor

Capriciile înaintaºilorDin pãcate, cazul Schitului Maicilor nueste unic. Dupã 1990, românii au datdovadã de purtare brutalã ºi lipsã derespect faþã de multe biserici-monumentdin România. Ca ºi cum nu era suficientãmutilarea lor din cauza noilor situri încare au fost mutate, monumentele suntsilite sã suporte capriciile înaintaºilorcare nu au interes estetic sau de conser-vare a unui patrimoniu ºi aºa în suferinþã.

Valori neînþeleseUnii �„profani�“ ar putea considera aceastãacþiune o dovadã de hãrnicie ºi buneintenþii gospodãreºti. Numai cã inter-venþia pe care o gãsim la SchitulMaicilor este, de fapt, simptomul uneisituaþii ce denotã o neînþelegere totalã aceea ce înseamnã patrimoniu ºi valoriculturale. Aceste monumente fac dovadaunei desãvârºite calitãþi arhitecturale ºi aunei anume �„înþelepciuni�“ profesionale.Un renumit profesor doctor în medicinãºi filosofie afirma cã �„cei înþelepþi nu iesîn evidenþã, iar cei care cunosc acestlucru cunosc tiparele Absolutului�“.

Opriþi mãcelul!ªi tocmai în acest context, în timp ce oparte din patrimoniul real se îndreaptãcãtre dezastru, autoritãþile îºi suflecãmânecile pentru a începe un �„mareºantier�“ de construire a unei catedralepatriarhale. Pânã ºi pentru acest �„mãreþºi indispensabil�“ edificiu a fost nevoiede multã agitaþie ºi destule contre ca sãpoatã fi gãsit un teren care sã nu deran-jeze pe nimeni. Ce sã mai spunem decele de patrimoniu care sunt lãsate învoia bunului-simþ al administratorilor.În acest caz, va fi necesar mult maimult efort pentru a sesiza vreo insti-tuþie abilitatã sã opreascã �„mãcelul�“.Însã ne îndoim cã vom gãsi pe cinevaacolo care sã �„sufere�“ la fel de mult canoi ºi sã ia mãsuri.

arhitecturã contemporanã

În ultima vreme sunt folositefrecvent în baie lavoare deformã rotundã. O asemeneasoluþie pentru principalul loc despãlat (sau chiar pentru cea de adoua baie) are un farmec spe-cial. Desigur, se impune exis-tenþa unui suport de o anumitãformã pentru lavoar. Acestapoate fi o simplã masã, o placãsau o piesã specialã de mobili-er, cu rol portant pentru ampla-sarea lavoarului rotund. Dincauza faptului cã o astfel depiesã nu va fi montatã pe supra-faþa peretelui, nu are un suportpropriu ataºat.

Cu ajutorul unui sistem deprofile puteþi proiecta ºi cons-trui singuri un asemenea mo-bilier-suport pe care sã fieaºezat lavoarul. În cazul nostru,pentru ramele structurii au fostutilizate o serie de profile cusecþiune pãtratã, respectiv unul

rotund, folosit ca suport pentruprosoape. Avem nevoie ºi deele, nu-i aºa? Exteriorul pro-filelor este canelat, cu scopulprincipal de a putea agãþa,respectiv introduce, piesele de

Toate componentele necesare pot firealizate de dumneavoastrã, cu excep-þia lavoarului, bateriei ºi scurgerii.

Construiþi-vã singurio mascã pentrulavoarul din baie. E mult mai uºordecât credeþi.Pentru a vã amena-ja ingenios loculpentru spãlat, vãsunt suficiente câte-va profile, plãci ºipuþinã inspiraþie.

Creativitate modernãCreativitate modernãîn camera noastrã de baieîn camera noastrã de baie

ma

scã

uºor de realizat


legãturã sau reperele-anexã. Pelângã aceste considerente deordin practic, geometria cane-latã conferã ansamblului unaspect atractiv ºi modern.

Mobilierul e conceput ca uncub pe patru picioare, prefigu-rând o formã simplã, ca aceea alavoarului, care este de fapt unvas circular din ceramicã pre-vãzut cu scurgere centralã. Pa-nourile laterale, cel din parteainferioarã, precum ºi capaculsuperior, sunt din plãci dinmaterial plastic. Uºa frontalãeste sticlã acrilicã semitrans-parentã. Toate sunt module aleunui ansamblu unitar, la fel caaccesoriile (balamalele, ºaibeledecorative, mânerele, riglele-chenar ºi picioarele).

1. Înaintea asamblãrii, toate profilele vor fi obturate cublende ºi capace. Þevile verticale vor fi prevãzute înpartea inferioarã cu picioare reglabile pe înãlþime.

2. Cadrul mãºtii pentru lavoar este compus din profileasamblate între ele. Elementele de îmbinare de lacapete sunt fixate cu ºurubelniþa.

3. La fixarea panourilor laterale din material plastic suntnecesare rigle-chenar care sunt introduse în margineaexterioarã a profilelor cu un ciocan din cauciuc.

4. Pentru caplãcile late-rale sã poatãfi introdusede sus fãrãprobleme,prin glisareprintre riglelechenar, estenecesar cariglele dinstânga ºidreapta sã fieîn acelaºi plancu cele de peprofilele ori-zontale dinpartea de josa ansambluluide lavoar.

5. În capacul superior vor fi executate douã decupaje:unul central pentru þeava de scurgere, altul în afaracircumferinþei lavoarului, pentru baterie.

6. Când va fi montat lavoarul, vor mai fi necesare patrugãuri aferente ºtifturilor filetate. Chiuveta va fi montatãdupã fixarea plãcii (vezi �„Din secretele meºterilor�”).

Din secretele meºterilorMontarea blatuluiBlatul mai gros va fi aºezat pecadrul format din profile. Pentrua nu aluneca ºi pentru ca sis-temul de fixare sã nu fie vizibil,va fi înºurubat pe dedesubt. Peprofilele orizontale mai trebuiemontate patru cleme prin carevor trece ºuruburile, ce vor firãsucite în gãurile înfundate.


INFOLungimea standard a profileloreste de 2,5 m. Au fost utilizateprofile pãtrate de 35 mm gro-sime. Ca lungime, 8 bucãþi suntde 506 mm ºi 4 de 723 mm;respectiv 2 profile rotunde cudiamentrul de 38 mm ºi lungimede 590 mm. Panourile lateralesunt de 3 mm grosime, iarcapacul este de 12 mm. Toatematerialele folosite, incluzândcapacele, elementele de îmbina-re, picioarele, riglele-chenar,precum ºi lavoarul, pot fi achizi-þionate în diverse forme ºi culoridin magazinele de specialitate.

S-a discutat deja foartemult în contradictoriu de-spre sensul sau nonsensul

insulelor de bucãtãrie. Par-tizanii acestora aduc în primulrând argumente ce þin de comu-nicare: mai multe persoane potgãti fãrã probleme împreunã,respectiv pot conversa cu bucã-

tarul sau bucãtãreasa. Iar celcare gãteºte nu mai trebuie sãrãmânã încontinuu nemiºcat cufaþa la perete sau la dulapul încare e înglobat aragazul. Încazul bucãtãriilor deschise, cuvizibilitate spre camera de zi, eleste amplasat rareori la perete.Deoarece aragazul ºi hota nu

pot fi mutate, pur ºi simplu, înmijlocul încãperii, amenajareaunei �„insule�“ pentru gãtit pre-supune o renovare amplã sauchiar o reconstrucþie a acesteicamere. În pardosealã trebuiemontat un cablu de curent, hotaurmeazã a fi montatã prin sus-pendare de plafon, iar de la cazla caz e necesar sã fie soluþio-natã ºi evacuarea aerului uzat.ªi, deoarece aragazul fãrã unaccesoriu alãturat este impro-priu, va fi rezervat spaþiu ºipentru un front de lucru.

Vã propunem o soluþie deo-sebitã pentru amenajarea insu-lei amintite: într-o structurã deconcepþie proprie, cu plãci spe-

ciale din spumã rigidã, au fostînglobate un aragaz ºi un cup-tor. Placa de acoperire teºitã lacele patru colþuri (rezultând osuprafaþã octogonalã) este pla-catã cu faianþã în format mareºi asigurã un front de lucru îndreapta ºi stânga locului degãtit. Structura-suport e curbatãla ambele extremitãþi, fiind pla-catã cu faianþã de format mic.Aceasta a fost executatã cuplãci speciale din spumã rigidã,cunoscute mai cu seamã de laamenajãrile bãilor. Plãcile suntacoperite pe ambele pãrþi cu unamestec de mortar ºi substanþãsinteticã, în care este înglobatão þesãturã din fibre de sticlã.

Acest unicat îndeplineºte trei funcþiuni:element de separare a spaþiului, front delucru ºi loc pentru gãtit. Structura-suportde sine stãtãtoare e rotunjitã la extre-mitãþi ºi placatã cu faianþã de format mic.

Insula fericiriiInsula fericirii

Corpul este com-pus din plãciinoxidabile ºirezistente laumezealã. Graþieunor plãci spe-ciale, segmentelecurbate pot firealizate cu mini-mum de efort.

�„Bucãtãrie�“ din spumã rigidã

MisiuneaCASA 4/0566

plãci din spumã

Deºi foarte uºoare, plãcile su-portã totuºi o sarcinã mare. Pen-tru executarea structurii curba-te, sunt disponibile o serie deplãci speciale gata fabricate,deja crestate (moletate) la inter-val de 3 cm. Pentru a curba ele-mentul spre una dintre feþe, nutrebuie decât sã tãiaþi armãtura.

Lãcaºul în care va fi amplasataragazul poate fi realizat cu oplacã de bazã, douã elementelaterale, respectiv unul maiscurt la spate. Plãcile vor fi a-samblate prin lipire una de cea-laltã, precum ºi de pardosealã.Pentru realizarea curburilor,acestui ansamblu i se alipesc îndreapta ºi stânga câte douã

2. ...sau cu ferãstrãul. Vã recomandãm ca la tãierea com-ponentelor ºi decupajelor (precum cele necesare la mon-tarea plitei) sã utilizaþi un ferãstrãu pendular electric.

3. Plãcile din spumã rigidã vor fi lipite cu un materialadeziv ºi de etanºare. Dupã aplicarea adezivului, po-ziþionaþi exact elementele cu ajutorul unui vinclu.

4. Pentru ca structura sã-ºi pãstreze forma exactã pânãîn momentul în care adezivul face prizã, fixaþi-o provizo-riu cu ajutorul unor benzi adezive late.

5. Rosturile de îmbinare ale plãcilor vor fi armate supli-mentar cu o þesãturã din fibrã de sticlã ºi un adeziv.Acest lucru previne dislocarea sau forfecarea plãcilor.

6. Plãcile speciale pentru zonele curbate sunt armate ºiacoperite cu un strat de ciment, dar sunt deja crestate(moletate) pe una dintre feþe, la interval de 30 mm.


bucãtãria

1. Plãcile sunt acoperite pe ambele feþe cu mortar ºisubstanþã sinteticã în care e introdusã o þesãturã din fi-bre de sticlã. Tãieturile rectilinii pot fi fãcute cu cutterul...

bu

cã

tã

ria


plãci în forma unui sfert de ci-lindru. Acestea sunt apoi rigi-dizate de elementele laterale alelãcaºului prin douã segmente deplãci dreptunghiulare. Decupa-jul din placa de acoperire dinspumã rigidã, menit plasãrii ara-gazului, a fost executat cu aju-torul unui ferãstrãu pendular.

Placa de acoperire depãºeºtepe toate cele patru laturi contu-rul structurii-suport (ceva maimult pe laturile înguste), iarcolþurile ei nu sunt rotunjite, citeºite. Astfel, plãcile de faianþãpot fi tãiate uºor în linie dreap-tã. La feþele frontale ale plãciide acoperire puteþi utiliza ace-leaºi rigle de faianþã ca ºi lablatul de lucru cu spãlãtor, de laperetele din spate al încãperii.

Aplicarea directã a faianþei

Plãcile din spumã rigidã mon-tate ca în cazul de faþã pot fi pla-cate direct cu faianþã, fapt carele face ideale ºi pentru bucãtãrie.Rosturile mari dintre segmenteletãiate, precum ºi cele din zonacurbatã, trebuie umplute în pre-alabil cu un material de fixarespecial. Pentru acoperirea struc-turii, vor fi utilizate bucãþi defaianþã de format mic. Cu câtsunt mai mici, cu atât vor fi apli-cate mai bine în zonele curbe.Ele vor fi lipite cu ajutorul unuiadeziv de faianþã cu grad ridicatde flexibilitate, iar apoi, dupãîntãrirea acestuia, este momen-tul în care vor fi umplute ros-turile cu un material îmbunãtãþitsintetic, de culoare albã.

7. În funcþie de tipul curburii alese, veþi tãia cu atenþiearmãtura cu ajutorul unui cutter cu lamã trapezoidalã,de-a lungul unei rigle din oþel.

8. În zonele unde sunt montate segmente de plãci,lamelele acestora pot fi rupte prin îndoire una câte una.Þesãtura de armare de pe faþa inferioarã le þine legate.

9. Puteþi aplica faianþa direct pe suprafaþa plãcilor, ne-fiind necesarã o grunduire prealabilã. Totuºi, în acestscop, trebuie sã folosiþi un adeziv flexibil.

10. Placa insulei pentru gãtit poate fi acoperitã cufaianþã în format mare. Totuºi, în zonele curbate, nuputeþi utiliza decât plãci de faianþã mici.

Deºi plãcile din spumã rigidã suntdestinate amenajãrii bãii saubucãtãriei, ele constituie un materi-al de construcþie adecvat ºi pentrumobilã, elemente decorative (co-loane, paravane, arcade), podeste,precum ºi pentru cãptuºirea pere-þilor ºi compartimentãrilor. Rareorieste aplicatã faianþã pe acesteplãci. În cazul în care suprafaþa lortrebuie tencuitã, acest lucru poatefi realizat fãrã o grunduire preala-bilã sau alte pregãtiri, ceea ce con-duce la economisirea timpului ºibanilor. Dacã plãcile trebuie vop-site sau tapetate, vor fi mai întâiºpãcluite, pentru ca structura înreþea a suprafeþei sã nu mai fie viz-

ªpãcluirea sau tencuirea plãcilor din spumã rigidã

Puteþi tencui plãcile fãrã nici un fel de pregãtire prealabilã a suprafeþei acestora

Aplicând un strat subþire (1 mm)de tencuialã/masã de ºpaclu,obþineþi o suprafaþã netedã

ibilã. Aceastã operaþiune poate firealizatã cu o masã de ºpaclu înamestec pentru pereþi sau cu o ten-

cuialã specialã albã, gata prepa-ratã, care este uºor de aplicat ºiasigurã un fundal luminos.

plãci din spumã

Componentele ansamblului potfi procurate din magazinele despecialitate. Plãcile pentru struc-turã (120 x 60 cm, respectiv 260x 60 cm) sunt disponibile cugrosimi diferite (6, 10, 20, 30,40, 50 cm). Pe cele cu faþetecrestate (moletate) le puteþi gãsiîntr-un singur format (120 x 60cm, 2 cm grosime). Mai aveþinevoie de adeziv, masã de etan-ºare, material de fixare, benzietanºe, þesãturã de armare ºielemente pentru montaj.

INFO

...ce putem modificaZidurile de compartimen-

tare ale unui apartament debloc pot fi demolate numai înmãsura în care nu fac parte dinstructura de rezistenþã a clãdirii.Soluþiile constructive utilizateîn cadrul �„blocurilor de cartier�“au fost concepute într-un numãrredus de variante, fiind folositeîn exces prefabricatele din

beton armat. Unele blocuri cupatru etaje au fost realizateexclusiv din panouri, fãrã ele-mente suplimentare de rezis-tenþã. Altele, executate custructurã din beton, sunt pre-vãzute ºi cu o serie de ziduri decompartimentare din cãrãmidãsau BCA, care pot fi demolatefãrã riscuri asupra clãdirii.

Da, deci nu......interveniþi asupra elemente-lor de structurã (stâlpi, grinziºi diafragme din beton armat)sau la panourile de faþadã fãrã aapela la un specialist. În ultimavreme, tot mai mulþi locatariadoptã moda recompartimen-tãrii apartamentului prin desfi-inþarea unor pereþi sau uºi inte-rioare pentru obþinerea unor

spaþii mai generoase sau în scopestetic (faimoasele arcade).Soluþiile de reamenajare nusunt valabile pentru toatetipurile de imobile. Doar uninginer vã poate spune dacãlucrarea pe care vã propuneþi são realizaþi are ºanse în demersuldumneavoastrã de a obþineautorizaþia de construcþie.To

tul de

spre

...

V ioleta plecase la mama ei,la Baia Mare. Valeriu acondus-o la garã, nerãb-

dãtor sã ajungã acasã ºi sã-ºipunã în aplicare planul de rea-menajare a apartamentului. Eraproiectul la care se gândea înfiecare noapte, imaginându-ºizeci de variante ºi strategii.Zidul dintre bucãtãrie ºi sufra-gerie trebuia �„exterminat�“, ast-fel încât sã se poatã bucura deun living imens cu care sã-ºiimpresioneze musafirii. Vãzuseîntr-o revistã cã spaþiul pentrugãtit poate fi redus la un simplubar. I-a arãtat ºi Violetei, însãea nu a fost la fel de încântatã:

- ªi ce-o sã faci cu aburii ºimirosul de mâncare?

- Ne montãm o hotã, zise el.-Degeaba, pentru cã Ioneasca

de la nouã a astupat coloana de

aerisire când ºi-a renovat apar-tamentul. Trebuie scos burlanulpe fereastrã, dar nu e estetic.

Aºadar, soþia lui nu trebuia sãºtie nimic, mai ales cã nu eraprea discretã, iar toatã operaþi-unea trebuia sã se desfãºoarefãrã ºtirea nimãnui.

Cãci mai era o problemã:Valeriu nu avea autorizaþie deconstrucþie pentru lucrare. �„Cenevoie am de toate hârþoagelealea dupã care trebuie sã aºteptcâteva luni, ba sã mai cheltu-iesc ºi o grãmadã de bani petaxe ºi proiecte?�“ În plus, pen-tru obþinerea avizelor trebuia sãîncheie un contract de prestãriservicii cu firma de salubrizare,care sã transporte deºeurilerezultate de pe micul lui ºantier.Dar Valeriu se revolta: �„De cesã plãtesc, nu le dau în fiecare

OperaþiuneaZIDUL ----

demolând fãrã acte

da, deci nu!da, deci nu!

MisiuneaCASA 4/0570

reco

mp

artim

en

tã

ri

...actele necesareAutorizaþia de construcþieeste absolut necesarã, indife-rent cât de nesemnificativã vise pare lucrarea. Ea poate fiobþinutã de la serviciul deurbanism al primãriei, con-form legilor în vigoare ºireglementãrilor locale. Oproblemã întâlnitã în cazulunor blocuri realizate pânã în

anii �’90 este obþinerea docu-mentaþiilor tehnice ale imo-bilului, de la proiectanþi. Întretimp, multe dintre acestesocietãþi au �„dispãrut�“, deaceea autorizarea este maidificilã. Prin urmare, trebuieefectuatã o nouã expertizã cepresupune costuri suplimen-tare pentru dumneavoastrã.To

tul de

spre

...

lunã o mulþime de bani? ªi nicinu va fi mare lucru de aruncat,trebuie doar sã desfiinþez un ziddin cãrãmidã de câþiva cmgrosime�“. Sãrmanul nu ºi-a datseama cã are de transportat ojumãtate de metru cub de mate-rial, adicã o grãmadã enormãde moloz.

Hotãrât sã încalce legea pecare o studiase cu atenþie pentrua ºti de ce sã se fereascã, Vale-riu s-a apucat de treabã. Deºi îiera fricã sã nu fie prins, s-abucurat din plin de noua luiachiziþie, ciocanul rotopercutorpe care ºi-l dorise ºi îl dobân-dise dupã îndelungi negociericu nevasta. I-a ataºat o daltã, adat muzica la maximum, ca sãacopere zgomotul maºinii, ºi aînceput sã �„decupeze�“ margi-nile zidului, fãrã a se atinge destâlpii de rezistenþã. Îndepãrtabucãþile una câte una, ducân-du-le lângã intrarea în aparta-

ment, ca sã-i fie mai uºor lacãrat. Seara târziu, dupã cedemolase cam un sfert din zid,s-a oprit sã-ºi tragã sufletul ºisã gãseascã o modalitate de ascãpa de moloz. Pentru cã uniivecini încã nu se culcaserã, aputut ieºi din apartament abiadupã miezul nopþii. A avutnevoie de douã ore ca sã ducãla tomberon �„rezultatul�“muncii din ziua aceea. Din pã-cate, recipientul era prea mic,aºa cã restul deºeurilor le-aîmprãºtiat pe lângã pubelã.

Dacã nu aþi intuit pânã acum,ar trebui sã aflaþi cã Valeriu, înafarã de calitãþile lui incon-testabile, este ºi ghinionist. Toturcând ºi coborând cu liftul, obãtrânã de la parter, bunã pri-etenã cu administratorul blocu-lui, l-a prins în flagrant. A douazi, când abia îºi bea cafeaua ºise pregãtea pentru o nouã zi demuncã, s-a trezit cu administra-

torul la uºã. Acesta, dupã unschimb dur de replici, l-aameninþat roºu de furie: �„Tedau pe mâna poliþiei! Te reclamla Inspectoratul de Stat înConstrucþii ºi la primãrie! Vreisã faci modificãri la structurade rezistenþã fãrã autorizaþie?Legea îþi interzice! O sã necadã blocul în cap din cauzadumitale. Te furiºezi noapteaca un hoþ ºi...�“. Valeriu i-aînchis uºa în nas, disperat sãgãseascã o soluþie. N-a mailucrat nimic toatã ziua ºi s-aîncuiat în casã, refuzând sã rãs-pundã la telefon. Noaptea, l-abântuit un coºmar cu �„bestia�“de la direcþia de urbanism aprimãriei, un individ imenscare îi punea cãtuºele la mâini,iar vecinii îi aruncau cuvintegrele ºi se bucurau de necazullui. Pânã ºi Violeta îl privea cureproº, ceea ce era insuportabil.Pe la prânz a auzit o bãtaie pu-

Din ciclul �„Ce a mai fãcut Valeriu fãrã sã întrebe penimeni�“, vã prezentãm în acest episod lupta personaju-lui nostru cu sistemul birocratic. Din pãcate, el a alessã înfrunte legea încãlcând-o. Nu pretindem cã a înþelesunde a greºit, dar trebuie sã ne bucurãm cã uniifuncþionari respectã spiritul legii ºi nu numai litera ei.


Da, deci nu......încercaþi sã omiteþi obþi-nerea autorizaþiei. Dacã veþiexecuta lucrarea �„în afaralegii�“, o eventualã vânzare aapartamentului va fi mult maidificilã, întrucât veþi gãsi cugreu un cumpãrãtor care sã-ºiasume �„pãcatele�“ dumnea-voastrã fãrã a declara modi-ficãrile aduse locuinþei.

ternicã în uºã ºi vocea adminis-tratorului: �„Te rog sã deschizi!Trebuie sã vorbeºti cu cineva dela primãrie�“. În cele din urmã,Valeriu a deschis uºa. Dar, ce sãvadã? �„Bestia�“ din vis era, defapt, o domniºoarã care semãnacu aceea de pe coperta revisteilui preferate de amenajãri inte-rioare. Era, pur ºi simplu, vrãjit.Ea s-a recomandat, dându-i cueleganþã o carte de vizitã:

- Amanda B...escu de la Di-recþia de Urbanism a primãriei.Am primit o sesizare în legãturãcu niºte lucrãri de construcþii pecare le-aþi efectua fãrã autoriza-þie. Ne permiteþi sã verificãmacest lucru?

- Desigur, poftiþi, zise Valeriucurtenitor. Dupã cum puteþiobserva, este o calomnie a unuiadintre vecinii mei �„binevoitori�“.Aceasta este sufrageria, în stân-ga - bucãtãria, iar mai departeputeþi vedea baia ºi dormitorul.Amanda trecea graþioasã dintr-ocamerã în alta fãrã a comentanimic. În schimb, administra-torul spumega de furie, cãutândprin toate colþurile:

- E o înºelãtorie! Chiar ºi în

dimineaþa asta au fost auzite înapartament zgomote puternice,iar cei de la salubrizare au sem-nalat nereguli în compoziþiadeºeurilor menajere.

- Stimate domn, se întoarsefemeia cãtre acesta, sesizarea nuare nici un suport real, prinurmare vizita noastrã se încheieaici. Valeriu începuse sã rãsuflemai liniºtit, pânã când Amandaa fãcut o micã observaþie:

- Cam ciudat modul dum-neavoastrã de amenajare dinbucãtãrie. Personal, prefer stilulpractic. Dar zâmbetul ei uºorcomplice i-a risipit emoþiile.

Valeriu a reuºit sã scapedatoritã unei idei strãlucite, careîi venise chiar în dimineaþaacelei zile: a mascat spãrturilecu douã corpuri mari de bibli-otecã ºi a fãcut o curãþenieexemplarã. Specialista de laprimãrie ºi-a dat seama de ten-tativa lui, dar, considerând cãlucrarea nu reprezintã un peri-col, a trecut cu vederea. Ce-idrept, l-a sunat mai târziu sfã-tuindu-l sã continue numai dupãce va obþine autorizaþia. Speriatde amenda pe care ar putea-o

primi (20 milioane ROL), Va-leriu a suportat cu stoicism toatemustrãrile Violetei, care seîntorsese de la maicã-sa datoritãtelefonului pe care l-a primit dela Ioneasca:

- Dragã, da�’ harnic soþ ai! Cebine de tine cã are cine sã teajute! Pun pariu cã vrei sã îþifaci apartamentul ca în revistacu bãiatul ãla frumos ce apare ºiîn emisiune!

- Ce sã fac!?- Cum, nu ºtii? Valeriu al tãu

a pus pe gânduri toþi vecinii cuzgomotele din casã. Ba chiar avenit ºi poliþia, ºi primãria...

Aflând toate bârfele, Violetas-a întors cu primul tren ºi s-acertat cu Valeriu pânã l-a deter-minat sã renunþe la proiect. Campeste o sãptãmânã, administra-torul a venit sã-ºi cearã scuze dela ea pentru confuzie. În timp ceVioleta s-a dus pânã labucãtãrie sã-i aducã o cafea,acesta a început sã caute din nouindicii ale infracþiunii. Preatârziu, cãci Valeriu reparasedeja zidul cu pricina, ba îl ºivopsise. Cum a reuºit, vom aflaîn numãrul viitor...

...sancþiuniLegile ce reglementeazã activitatea în domeniul construcþiilor, înspecial cele referitoare la obþinerea autorizaþiilor ºi respectareacalitãþii, prevãd cã unele acþiuni pot constitui contravenþii, ba chiarinfracþiuni. Astfel, pentru execuþia lucrãrilor fãrã autorizaþie (sauîncãlcând prevederile acestui act), amenzile pot ajunge la 100 mili-oane ROL, în funcþie de gravitatea faptei. Continuarea investiþieifãrã a remedia aceste lipsuri poate avea drept urmare pedeapsa cuînchisoarea de la 3 luni la 3 ani. Aceleaºi sancþiuni sunt prevãzutepentru nerespectarea proiectelor aprobate ºi a lucrãrilor necesare îndiferite stadii de execuþie. Conform legislaþiei privind calitatea exe-cuþiei, beneficiarii trebuie sã respecte etapele de autorizare ºi sãsemnaleze Inspectoratului de Stat în Construcþii, în 24 de ore de laconstatare, dacã imobilul prezintã deficienþe tehnice în exploatare.

Da, deci nu......realizaþi fãrã autorizaþie renovarea sau restaurarea clãdirilorce constituie monumente istorice sau de arhitecturã, întrucât acestefapte sunt infracþiuni ºi se pedepsesc cu închisoare de la 3 luni la 3ani. De la obþinerea avizelor ºi autorizaþiilor pânã la recepþie ºiintabulare e necesar ca pentru întocmirea actelor sã cereþi sprijinuldoar persoanelor autorizate ºi cu drept de semnãturã. Modificãrileasupra imobilului fãrã ajutorul proiectantului iniþial trebuie reali-zate cu un expert ataºat, iar îmbunãtãþirile vor fi specificate încartea tehnicã. Încãlcarea acestor ultime prevederi atrage amen-darea beneficiarului cu pânã la 75 milioane ROL. Iar împiedicareaexercitãrii controlului de cãtre organele de inspecþie abilitate (fie cãnu le permiteþi accesul, fie cã nu le prezentaþi documentaþia) e con-travenþie, fiind pedepsitã cu amendã între 20 ºi 75 milioane ROL.

Totu

l de

spre

...

MisiuneaCASA 4/0572

reco

mp

artim

en

tã

ri

Din secretelemeºterilorFire ºi þeviDesfiinþarea unui perete este olucrare ce trebuie analizatã mi-nuþios înainte de a vã apucapropriu-zis de treabã. Prezenþaîn zona respectivã a unor insta-laþii electrice sau sanitare vãpoate strica planurile iniþiale înceea ce priveºte bugetul pe carel-aþi alocat, întrucât deviereaacestora implicã reproiectarealor. De aceea, consultarea înprealabil a unui electrician ºi aunui instalator vã este necesarãpentru a fi siguri cã meritã sãinvestiþi în aceastã lucrare.

da, deci nu!

materiale noi

MisiuneaCASA 4/0574

O ºapãinteligentã

Turnarea unei ºapeobiºnuite, �„specia-litatea casei�“, pre-

gãtite dupã metoda cla-sicã din ciment, pietriºsau nisip ºi apã, implicãuneori o serie de neajun-suri în ceea ce priveºteplaneitatea, rapiditateaexecuþiei, timpul de în-tãrire ºi durabilitateaacoperirii rezultate. Pen-tru a vã ajuta în acest

sens, prezentãm o nouãvariantã de ºapã, adop-tatã cu entuziasm de totmai mulþi meseriaºi: ceaautonivelantã. O prepa-raþi doar combinând pro-dusul cu apã, dupã carevãrsaþi, pur ºi simplu,amestecul pe suprafaþadestinatã acoperirii. Apoio nivelaþi uºor ºi o lãsaþi�„de capul ei�“, pentru cãºtie ce face.


6. Tipul de asamblare a parchetului impune o supra-faþã fãrã denivelãri? ªapa autonivelantã este perfectãpentru astfel de lucrãri.

5. Realizaþi o placare ceramicã cu suport de plasãmetalicã? Veþi obþine o importantã economie deadeziv dacã pardosela este netedã.

4. Aveþi nevoie de un perete din cãrãmidã? Datoritãplaneitãþii ºapei autonivelante a pardoselii, veþi folosinivela mult mai rar.

3. Aþi ales o acoperire cu linoleum? Pentru cã ade-zivul folosit nu poate corecta toate denivelãrile supor-tului, acest tip de ºapã vã scoate din impas.

2. Vreþi sã realizaþi pereþi cu cãrãmizi din sticlã? Veþiavea nevoie de o ºapã-suport rezistentã pentru asusþine greutatea ansamblului.

1. Vã grãbiþi sã montaþi gresia? ªapa autonivelantãvã ajutã în acest scop pentru cã se întãreºte repede ºisunt obþinute suprafeþe drepte.

Câteva scopuri ºi destinaþii ale ºapei

autonivelantãC ele mai importante calitãþi

ale ºapelor autonivelantesunt capacitatea de a rectificaimperfecþiunile unei pardoseliºi de a obþine, datoritã flui-ditãþii ridicate a amestecului, osuprafaþã planã fãrã lucrãrisuplimentare. Sunt folosite deregulã ca suport pentru acoperi-rile cu gresie, mochetã, PVCsau parchet, fiind recomandatespaþiilor interioare, ferite detemperaturi extreme.

Datoritã rezistenþei deosebitela trafic, lovituri ºi sarcini mari,ele sunt potrivite chiar ºi pentrudepozite, pivniþe ºi magazii. Deregulã, sunt utilizate la corec-tarea planeitãþii unei suprafeþedin beton, dar pot fi aplicate ºipeste plãci ceramice, piatrã ºichiar lemn. Ca tendinþã �„de ul-timã orã�“, menþionãm ºapaautonivelantã folositã la rea-lizarea sistemelor de încãlzireîn pardosealã. Atenþie: apli-carea peste tablã din metal, caºi pe materiale supuse constantumezelii sunt sortite eºecului!

Analizaþi necesitãþile!

Pentru a obþine calitatea pre-vãzutã de fabricant, trebuie sãrespectaþi normele de punere înoperã, altfel instabilitatea aco-peririi va avea drept rezultatfisurarea, apariþia gãurilor,deficienþe în rezistenþa la com-presiune ºi frecare. De aseme-nea, dacã executaþi lucrãri dedimensiuni mari, trebuie sãdelimitaþi suprafeþe de aproxi-mativ 50 mp prin mici rosturide dilataþie.

În funcþie de produs, stratulde ºapã poate avea grosimi depânã la 30 mm. Însã cele maiutilizate oferã o acoperire debunã calitate ºi la 5, 10 sau 15mm. Deoarece dacã le turnaþiprea subþiri cedeazã uºor, pros-pectul trebuie sã conþinã infor-maþii în acest sens. Obþinereaunuia mai gros decât cel pre-vãzut de producãtor e realizatãprin adaos de nisip sau pietriº.Întrebaþi de la început dacãaceastã variantã e posibilã ºi ca-re e procentul maxim admis!

au

to

niv

ela

ntã

materiale noi


Suprafaþa destinatã acopeririitrebuie sã fie stabilã la variaþiide temperaturã ºi umiditate, fã-rã urme de praf, vopsea, cearã,uleiuri, ruginã sau ghips. Oricesubstrat absorbant (pulveru-lent) sau moale va fi îndepãrtatsau prelucrat pentru a obþine osuprafaþã rigidã, iar fisurile ºicrãpãturile existente trebuieastupate. Tot în aceastã etapã aprelucrãrii suportului ºapei vafi analizatã necesitatea uneiamorse, destinatã atât ariilorlucioase cu o aderenþã slabã,cât ºi celor poroase, mari �„con-sumatoare�“ de lichide. În pri-vinþa condiþiilor de lucru, tem-peratura mediului trebuie sã fiede circa 20OC. Se poate lucra ºiîn circumstanþe mai dificile, darnu mai jos de 5OC.

Obþinereaºi aplicarea

În compoziþia ºapelor autoni-velante gãsim, alãturi de un tipspecial de ciment, diferite rã-ºini ºi adezivi. Uneori sunt dejaadãugate fibre scurte pentruarmare, nisip ºi chiar pietriºselecþionat, cu diametrul depânã la 7-8 mm. Ambalat însaci de hârtie, materialul tre-buie amestecat cu apã curatã,obþinându-se un mortar uºor deprelucrat, cu întãrire rapidã(unele ºape n-au nevoie decâtde o jumãtate de orã, apoi sepoate pãºi peste ele). Preparatãcu un mixer, compoziþia va fiaplicatã manual sau cu pompapentru tencuieli. În privinþamomentului în care ºapa devine

1Înainte de operaþiunea concretã de turnare a ºapei,veþi crea condiþiile propice pentru aderenþa supor-

tului prin aplicarea unei amorse.2

Dupã ce aþi obþinut amorsa prin amestecarea pro-dusului cu cantitatea de apã prevãzutã de fabri-

cant, o veþi aplica cu o bidinea pe suprafaþa respectivã.

3Amorsa are rolul de a fixa particulele de praf saude altã naturã ce nu pot fi îndepãrtate. Aplicarea o

veþi realiza uniform pe toatã aria pardoselii.4

Materialul pentru ºapã îl veþi obþine adãugândpraful de ciment aditivat în apã curatã, respectând

cantitãþile prevãzute pe ambalaj.

5Veþi amesteca materialul cu mixerul electricla turaþie micã ºi în mai multe reprize pentru

a evita formarea cocoloaºelor ºi bulelor de aer.6

În urma obþinerii unui amestec omogen, veþi turnaºapa începând dintr-un colþ al suprafeþei destinate

placãrii ulterioare.

Din secretelemeºterilorªapa perfectãRespectaþi dozarea cantitãþilorde materiale prevãzute în pro-specte! Nu adãugaþi, pe lângãacestea, alte produse precumvar, ciment sau ipsos ºi nici apãîn exces. De asemenea, nu apli-caþi un strat nou peste altuldeja uscat fãrã a aºeza o folieintermediarã, care poate fi unahidroizolantã sau permeabilã.


ma

teria

le d

e c

ali

ta

te

recomandarea noastrã

au

to

niv

ela

ntã

materiale noi


suficient de rigidã pentru a fiplacatã, nu vã bazaþi doar pe cescrie pe etichete. Asiguraþi-vã omarjã de eroare ºi verificaþi-imai întâi duritatea, astfel încâtsã nu stricaþi ceea ce tocmai aþirealizat cu succes.

Uneori, recomandãrile fabri-cantului sunt mai greu de pus înpracticã, de aceea rezultatelepot întârzia sã aparã, fiind de-terminate de grosimea de tur-nare, temperatura ºi umiditateaambientului. Chiar dacã supra-faþa poate fi utilizatã sau prelu-cratã dupã câteva ore, uscareacompletã dureazã uneori câtevasãptãmâni, timp în care trebuiesã o protejaþi cât de cât de ºo-curi. Aºadar, nu vã apucaþi sãmutaþi mobila chiar a doua zi,pentru cã... o sã vã doarã!

Documentaþia producãtoruluitrebuie sã conþinã ºi cantitateade material necesar unui metrupãtrat de ºapã (la 1 mm grosi-me). Având în vedere cã estegreu de fãcut o estimare a con-sumului (gândiþi-vã cã aveþi deacoperit o suprafaþã denive-latã!), riscul de a rãmâne �„înpanã�“ este destul de mare dacãnu sunteþi prevãzãtor.

Pãstraþisurplusul

Aºadar, calculaþi necesarul înfuncþie de grosimea maximãmãsuratã ºi nu veþi mai aveaemoþii la aplicarea finisajului.Dacã se întâmplã sã cumpãraþiprea mult material, îl puteþipãstra fãrã grijã timp de un an,într-un loc uscat. E imposibil sãnu vã vinã între timp vreo ideenouã de amenajare. Priza unuiprodus vechi va fi mai lentã,

9Ultima etapã necesarã punerii corecte în operã aºapei este utilizarea rolei cu þepi. O veþi trece

încet peste toatã suprafaþa.10

Scopul acestei role este de a eliminabulele de aer. Operaþiunea o veþi efectua

înainte de întãrirea ºapei.

7ªapa o veþi aplica într-un singur strat, la tempera-tura camerei. Pentru distribuirea uniformã a mate-

rialului, veþi utiliza o gletierã cu zimþi.8

Aveþi grijã sã acoperiþi fiecare margine ºi colþ alcamerei, þinând gletiera uºor înclinatã, fãrã a

atinge suportul pe care aþi aplicat ºapa.

Dacã urmeazã sã montaþiparchet, vã recomandãm caºapa sã aibã o grosime decel puþin 5 mm, întrucâtaceasta va fi solicitatã maiintens, fãrã a beneficia deajutorul unui adeziv rigid,cum este cel destinat placãriicu gresie, de exemplu.

Sfatul nostru

dar asta nu este o problemãprea gravã, nu-i aºa?

ªi încã un mic detaliu: pentrua delimita cât mai bine aria deturnare, este necesarã aplicareaunor benzi de separaþie dinmateriale sintetice care potavea diferite lãþimi, în funcþiede grosimea stratului. Produ-cãtorii serioºi vi le vor furnizafãrã sã-i rugaþi prea mult.

Atenþiela �„inovaþii�“

Compoziþia ºapelor autoni-velante ne poate �„spune�“ multedespre metodele de utilizare ºiregulile de protecþie. Totuºi, vãrecomandãm sã respectaþi indi-caþiile de pe ambalaj. Nu tre-buie sã interveniþi în etapa de

preparare cu �„inovaþii�“ perso-nale, de exemplu prin adãu-garea altor tipuri de materialece vi se pare cã ar pãutea sã îiîmbunãtãþeascã proprietãþilesau sunt mai �„interesante�“.

E important ca alegerea pro-dusului sã þinã cont de finisajuldestinat pardoselii astfel obþi-nute, în cazul unei suprafeþe cutrafic intens ºi sarcini mecanicemari fiind recomandate sorti-mente speciale. Reacþia alcali-nã a materialului cu pielea îm-pune câteva norme simple deprotecþie a mâinilor (mãnuºi),în cazul lipsei lor fiind necesarãspãlarea cât timp mortarul eproaspãt. O pereche de ochelaride protecþie reprezintã o altãmãsurã binevenitã.

Sensibilitatea produsului laumezealã impune ambalarea ºi

depozitarea lui în saci cãptuºiþicu o folie impermeabilã. Înconcluzie, ca sã vã puteþi daseama de avantajele acestuinou tip de pardosealã ar trebuisã faceþi o comparaþie cu meto-da clasicã. În cazul descris denoi nu mai este necesar sã veri-ficaþi continuu planeitatea cunivela, sã rectificaþi de câte oriobservaþi vreo �„groapã�“, apoisã aºteptaþi câteva zile pânã laprimul pas �„victorios�“, stropin-du-l zilnic ca sã nu crape.

Concepþia multor cumpãrã-tori cã preþul este mare nu arenici un suport în realitate pentrucã sunt folosite mai puþinemateriale ºi manoperã. Aºadar,economisiþi bani. Încheiemurându-vã, ca de obicei, �„câtmai multe materiale de bunãcalitate puse în operã!�“.

Sfatul nostru

mu

zeu


D obrogea, spaþiul mitic dintre Dunãreºi Marea Neagrã, se remarcã nu doarprin peisajele sale inedite, ci ºi prin

varietatea etnicã impresionantã. Alãturi deromâni, aici ºi-au construit cãmine ºi auîntemeiat comunitãþi turcii, tãtarii, grecii,germanii, italienii, ruºii, ucrainenii, rromii,bulgarii, aromânii, iar lista poate continua.�„În ciuda acestui fapt, materialele pentruconstrucþii folosite sunt aceleaºi pe întregteritoriul Dobrogei, conferind arhitecturiitradiþionale din regiune o unitate marcatãde adaptarea la mediul înconjurãtor�“, a arã-tat doamna Paula Popoiu, director generalal Muzeului Satului �„Dimitrie Gusti�“. Casadin Jurilovca, datând din ultima decadã asecolului al XIX-lea ºi transferatã înCapitalã în 1953, a aparþinut unei familiiînstãrite care i-a imprimat puternice trãsã-turi etnice. Totuºi, prin soluþiile construc-tive alese, ea poate fi consideratã un modelde arhitecturã dobrogeanã.

Dobrogea -pãmântul fãgãduinþei

Spre deosebire de alte etnii, lipovenii s-austabilit în Dobrogea relativ târziu, începândcu mijlocul secolului al XVII-lea. Exodullor din Rusia cãtre aceste teritorii, precumºi spre Moldova, Polonia, Canada, Alaskaºi chiar Japonia, s-a produs din motive reli-

gioase ºi politice. În procesul de moder-nizare a Bisericii Ortodoxe ruse, sectaadepþilor cãlugãrului Filip a ales sã-ºipãstreze tradiþiile, ceea ce a dus la perse-cutarea lor. Astfel, �„ereticii�“ din zonaMoscovei, alãturi de cazacii rascolnici depe Don ºi Nipru au întemeiat în Dobrogeacomunitãþi puternice, care se ocupau cupescuitul, vânãtoarea ºi chiar rãzboiul.

Datoritã sprijinului acordat turcilorîmpotriva þarilor Rusiei, lipovenii s-aubucurat de un plus de libertate vizavi deîndeletnicirile tradiþionale, atât timp câtgurile Dunãrii s-au aflat sub administraþieotomanã. În ceea ce priveºte Jurilovca,doamna Paula Popoiu ne-o descrie ca pe ocomunitate oarecum închisã, strânsã înjurul bisericii ºi prudentã cu �„strãinii�“.

Pãstrãtori ai tradiþiilor bisericii ortodoxe derit vechi, lipovenii respectã calendarul iu-lian ºi ascultã slujbele în limba slavonã.

Gospodãrie�„la vedere�“

Planul în formã de �„L�“ al gospodãriei dinJurilovca cuprinde în principal locuinþa for-matã din cinci încãperi înºiruite ce comu-nicã între ele în mod direct. Dimensiunileacestora diferã în funcþie de ce destinaþie au(camerã de locuit, tindã, bucãtãrie saucãmarã). Cele douã intrãri în locuinþã, cãro-ra le corespund extinderi acoperite aleprispei, sugereazã cã gospodãria era utili-zatã de mai multe generaþii ale unei familii,acestea având o existenþã relativ autonomã.

Rolul acestui serial realizat cuajutorul Muzeului Naþional alSatului �„Dimitrie Gusti�“ din

Bucureºti este de aredescoperi istoria mai mult

sau mai puþin recentã a înain-taºilor noºtri. În acelaºi timp,încercãm sã evidenþiem anu-mite soluþii constructive pen-tru a vã ajuta cu noi idei de

amenajare a locuinþei saucasei de vacanþã. Episodul de

faþã este dedicat uneigospodãrii de lipoveni de pemalul lacului Razelm care aufolosit la realizarea ei materi-

alele cele mai ieftine ºi maiuºor de procurat: piatrã,

pãmânt, lemn ºi stuf.

nostalgia tradiþieinostalgia tradiþiei Jurilovca:Jurilovca: vechea Rusie

Idei simple ºi folositoare


Garduri din piatrãResursele importante de piatrã pentru

construcþii ale Dobrogei au fãcut ca local-nicii sã o foloseascã încã din perioadacetãþilor greceºti, pânã în vremuri mairecente, când italienii stabiliþi aici ºi-audobândit faima de meºteri pietrari. Totuºi,lipovenii au �„apelat�“ la acest material doarpentru fundaþii, soclu, garduri sau pavareacurþilor ºi drumurilor, prelucrându-l sumar,fãrã a urmãri vreun aspect estetic. Bucãþilede rocã, extrase cu uºurinþã din carierelede suprafaþã cu ajutorul unor unelte sim-ple, erau zidite utilizând drept liant lutulsau, mai nou, mortarul de ciment ori var.Reticenþa faþã de piatrã este cauzatã deslaba izolare termicã pe care o oferã, spredeosebire de lemnul ºi lutul - des întâlnitela execuþia gospodãriilor dobrogene.

Tâmplãrie decorativãLipovenii acordau o mare atenþie

decorãrii interioare ºi exterioare a uºilor ºiobloanelor de la ferestre. Datoritã pãstrãriitradiþiei, acest lucru este încã vizibil lacasele din Jurilovca zilelor noastre.Motivele florale ºi geometrice erau pictateîn culori vii, albastrul fiind predominant.Vopselele, obþinute în urma comerþuluiintens din zonã, aveau ºi rolul protejãriilemnului de aerul umed, clima excesivã ºipuzderia de insecte. Paziile, capetelestâlpilor ºi frontonul dinspre stradã, o ade-vãratã �„carte de vizitã�“ a proprietaruluilocuinþei, erau decorate cu ornamente dinlemn obþinute prin traforare sau încrustare.

Învelitoare din stufDelta Dunãrii ºi lacul Razelm au

�„furnizat�“ din belºug stuful ºi papura pen-tru realizarea învelitorii, singurul efort pen-tru obþinerea lor fiind transportul. Conformmetodei tradiþionale, stuful era �„bãtutruseºte�“, adicã legat în snopi ºi aºezat îndouã ape dinspre streaºinã spre coamã,într-un strat de 40-50 cm. Pe ºarpanta dinlemn de rãºinoase sau salcâm erau bãtuteleþuri pentru fixarea snopilor. Acest tip deamenajare, alãturi de costul redus, ter-moizolare ºi necesitatea uneiºarpante uºoare, are ºi uninconvenient: durabilita-tea redusã. Vânturileputernice din perioadaiernii, cãldurile verii ºiincendiile erau princi-palii lor �„duºmani�“.

În curtea pavatã cu piatrã de carierã seaflã o amenajare formatã din sobã ºi cuptor,destinatã preparãrii alimentelor în perioadasezonului cald. Ele sunt protejate de unacoperiº cu ºarpantã din lemn ºi învelitoaredin stuf. Vara, unele alimente ºi bãuturierau pãstrate într-un beci din piatrã, o cons-trucþie semiîngropatã, amplasatã în zonaanexelor gospodãriei ce face corp comuncu ele. Accesul se face printr-o uºã cu douãcanaturi, iar plafonul pivniþei este executatcu bârne groase din lemn. Pomii ºi grã-diniþele cu flori înfrumuseþeazã curtea inte-rioarã. Gardul era zidit din piatrã ºi acope-rit în partea superioarã cu lut. Înãlþimea luiredusã permite trecãtorului sã observeaceste detalii. Magazia ºi grajdul, aºezateîn unghi drept faþã de casa propriu-zisã,

a lipovenilor

mu

zeu


nostalgia tradiþiei

baia cu aburi ºi coteþul pentru pãsãri com-pleteazã imaginea unei gospodãrii tradiþio-nale care, deºi era integratã în viaþa comu-nitãþii, se bucura de avantajele indepen-denþei materiale.

Ceamur ºi chirpicila modã

Resursele locale ºi clima specificã zonei,cu veri cãlduroase ºi ierni bântuite de vân-turi reci, i-a determinat pe lipoveni sãaleagã lutul ca material de bazã pentruconstrucþii. Acesta se gãseºte din belºug ºioferã confort termic cu costuri mici, fãrã anecesita o structurã de rezistenþã elaboratã.E drept, odinioarã, Dobrogea era bogatã înpãduri de foioase, dar, cu timpul, în urmaexploatãrii intense, acestea au devenit totmai rare. Prin urmare, lemnul era folosit înmod cumpãtat, fiind procurat cu greu de lanegustori. Despre cãrãmidã nici nu putea fivorba, pentru cã nu aveau combustibil cucare sã o ardã. Iar piatra este un materialrece ºi greu de prelucrat. Aºadar, soluþiilecel mai des întâlnite erau ceamurul ºichirpicile, ambele obþinute din pãmântamestecat cu apã ºi paie.

Diferenþa dintre cele douã constã înmetoda de execuþie a pereþilor. În cazulceamurului, prin frãmântarea amesteculuide lut cu ajutorul picioarelor sau al cailor,este realizatã o pastã omogenã, uºor elas-ticã. Apoi este porþionatã în mici coco-loaºe, uºor de manipulat, care pot fi ziditeunul peste altul pânã când stratul ajunge lao înãlþime de 40-50 cm. Dupã 7-10 zile încare se usucã, peretele poate fi continuat înacelaºi mod pânã la o cotã de 2-3 m. Înunele zone, acest tip de zidire prevedea ºiun cofraj din lemn.

Pereþii din chirpici sunt executaþi din ca-lupuri paralelipipedice cu dimensiuni vari-abile (10x20x40 cm sau 20x20x40 cm), dinpãmânt amestecat cu paie ºi apã în pro-porþii care sã permitã modelarea cu ajutorultiparelor din lemn. Cãrãmizile astfel obþi-nute sunt uscate la soare 2-3 sãptãmâni,fiind aºezate în formã de piramidã, cu spaþiiîntre ele, pentru a lãsa aerul sã circule ºi ase usca mai repede. Pereþii sunt executaþicu ajutorul mortarului de lut (pãmânt gal-ben ºi apã). Suprafaþa zidurilor astfel reali-zate trebuie uniformizatã prin acoperirea cuunul sau mai multe straturi de lut amestecatcu apã, pleavã ºi balegã de cal.

În perioada construirii gospodãriei dinJurilovca, finisajele interioare ºi exterioareerau realizate cu var alb, bej sau albastru.Scândurile erau utilizate doar pentru par-doselile prispei, ale unor camere ºi la tavan.Un efect deosebit era obþinut prin vopsirea

grinzilor aparente, tâmplãriei ºi ele-mentelor decorative ale sobelor într-o altãculoare decât albul pereþilor.

Prezent întretradiþie ºi modernitate

Identitatea etnicã ºi religioasã a lipove-nilor se reflectã în tablourile, tapiseriile ºiicoanele expuse în fiecare camerã pe uniipereþi. Soba (lejanka), cu vatrã deschisãsau acoperitã, ºi lada de zestre (sunduc)sunt mãrturii ale tradiþiilor decorativeruseºti. Iar baia cu aburi (ciornaia bania)este nelipsitã din gospodãria unui lipoveancare �„se respectã�“. Laviþele dispuse de-alungul pereþilor, atât în principala camerãde locuit, cât ºi pe prispã, sugereazã o viaþãcomunitarã intensã. Locuitorii satului Juri-lovca sunt ºi în prezent foarte legaþi demoºtenirile spirituale ale starovieþilor, ve-chii schismatici ai bisericii ruse. Copiii sa-tului continuã ºi acum sã înveþe slavona înbisericã ºi sã vorbeascã limba strãmoºilor,un idiom rusesc.

Cu toate acestea, resursele limitate alezonei ºi ocupaþia specificã (pescuitul) îideterminau pe localnici sã recurgã laschimburi comerciale intense. Prelucrarealemnului nefiind o practicã uzualã, aceºtiaîºi mobilau casele cu obiecte cumpãrate.Prin urmare, nu trebuie sã ne mire aspectulorãºenesc al interioarelor unei asemenealocuinþe. Paturile înalte, dulapurile sculp-tate diferit, mesele ºi oglinzile înrãmate alecasei din Jurilovca respectã moda veaculuiîn care au fost realizate.

Obiectele de uz casnic reflectã aceleaºitrãsãturi ale economiei bazate pe schimb,astfel încât putem întâlni vase din epocidiferite, de origini din cele mai variate(amfore din lut în stil grecesc, solniþe ºi alterecipiente din lemn sau oale din fontã oribronz). Þiganii rudari, o etnie binereprezentatã în Dobrogea, confecþionauasemenea obiecte ºi le comercializau inclu-siv în aceastã zonã. Diferite unelte pentruprelucrarea lânii, inului sau cânepei atestãpreocuparea femeilor de a asigura prinmijloace proprii vestimentaþia, þesãturi

3 4

1 2

decorative, pãturi ºi covoare. Modernitateaîºi face simþitã prezenþa prin fotografiile defamilie înrãmate cu grijã ºi ceasurile deperete pentru care se ºtie cã ruºii au o sen-sibilitate deosebitã.

Armonia om - naturãeste posibilã

Lipovenii au aflat de la localnicii dinzonã cã între natura asprã a Dobrogei ºi omarmonia este posibilã. Au trãit din pescuit,ºtiind sã respecte divinitatea pentru darurileDeltei Dunãrii. De asemenea, departe depatria lor, au ºtiut sã pãstreze ceea ce leaparþinea numai lor - originea ºi credinþaspecifice. Astfel, au învãþat cum sã poatãsupravieþui între atât de multe etnii de raseºi religii diferite. Existã localitãþi dinDobrogea în care pe fiecare stradã este vor-bitã o altã limbã.

Cine nu a studiat, mãcar în parte, istoriaslavilor rãsãriteni ar putea crede cã nuexistã nici o diferenþã între ei. Adevãruleste cã aceºtia mai pãstreazã încã amintireaa ceea ce i-a dezbinat odatã, uneori chiar ºidetalii de interpretare a textelor sfinte.Totuºi, în timp, au dezvoltat o culturã pro-prie, bazatã pe ceea ce îi lega cu adevãrat,astfel încât în prezent continuã sã rãmânã ocomunitate puternicã.7

5

Continuitate ºi constanþãAnexele gospodãriei erau realizate din

aceleaºi materiale ca ºi locuinþa

Tradiþii decorativeDecorarea sobei este o tradiþie ruseascã

pãstratã ºi de lipoveni

Sistem de protecþieExtinderea prispei în dreptul uºii proteja

de intemperii zona accesului în casã

Bucãtãrie de varãAmenajarea (cuptor ºi sobã) amplasatã

în curte era protejatã cu învelitoare

Oaspeþi în casã�„Camera de la

stradã�“ constituia

locul de primire a

oaspeþilor familiei

Ruºi pasionaþiPasiunea ruºilor

pentru ceasuri

poate fi regãsitã ºi

la cei din Jurilovca

Peºte la schimbAtât obiectele de

mobilier, cât ºi cele de uz casnic erau

obþinute în schimbul peºtelui

7

6

5

4

3

2

1

6

ap

a p

ota

bil

ã


Expansiunea demograficã,tot mai apãsãtoare în ulti-

ma vreme, a fãcut ca sistemeleurbane de canalizare sã rãmâ-nã cu mult în urma necesitã-þilor reale. Cu toþii ºtim cã olocuinþã fãrã aceste facilitãþi nueste tocmai modernã. În lipsalor, apa menajerã uzatã ajungesã fie �„depozitatã�“ direct în solsau chiar deversatã în albiilerâurilor ori ale apelor stãtã-toare, ceea ce face ca procesulde poluare sã fie ireversibil.Societatea noastrã nu acceptãfaptul cã existã limite ale capa-citãþii planetei de a furniza re-surse ºi de a neutraliza efectele

dãunãtoare ale activitãþilorumane. De aceea, trebuie sãfacem ceva acum pentru caatât noi, cât ºi generaþiileurmãtoare sã trãiascã într-unmediu cât mai puþin viciat.

reinventarea apei

Cândfiecarepicãturãconteazã

P redecesorii noºtri din epoca de piatrãau locuit în apropierea surselor deapã. Pentru cã nu aveau tehnica nece-

sarã transportului ei în apropierea caselor,ºi-au �„dus�“ casele lângã apã. Drept dovadã,uneltele din perioada paleoliticului au fostdescoperite, aproape exclusiv, de-a lungulapelor curgãtoare. Mai târziu, datoritã dez-voltãrii centrelor urbane, omul a fost nevoitsã-ºi amplaseze locuinþa mai departe deaceste surse. Ca urmare, a fost nevoie calichidul vital sã fie cãrat pânã la destinaþie,devenind mult mai important.

Raþiile pentru bãut ºi gãtit au ajuns sãaibã prioritate în faþa celor pentru îngrijireacorporalã. Probabil cã efortul de a o trans-porta, chiar ºi pe distanþe scurte, diminuadorinþa de a o folosi pentru igiena proprie.Într-un moment fast al istoriei, minteaiscoditoare a oamenilor a dat naºtere unuiconcept revoluþionar care a fãcut ca apa sãajungã la casele oamenilor prin sistemecomplexe de canale numite apeducte. Cutimpul, acestea au fost utilizate ºi în scopuricolaterale, cãci, odatã cu creºterea popu-laþiei din oraºe ºi nu numai, evacuarea

deºeurilor menajere a devenit tot maiimportantã... Dar acesta este doar începutulunei evoluþii care a mers în paralel cu dez-voltarea societãþii.

Epidemie - fãrã latrineEfectele poluante ale apei menajere uzate

provin din folosirea celei curate în toateoperaþiile de igienã dintr-o locuinþã. Fie cãeste utilizatã la bucãtãrie, baie, toaletã sau

Cândfiecarepicãturãconteazã

ap

a p

ota

bil

ã

86Misiunea

CASA 4/05

reinventarea apei

instalãrii unui sistem de branºare la apapotabilã. Cauza a fost deversarea apeifolosite într-un râu din apropiere.

În ciuda dovezilor incontestabile pe carele avem despre influenþele nocive menþio-nate mai sus, încã se mai gãsesc aºa-ziºiexperþi care susþin cu înverºunare cã dever-sarea acestei ape nu reprezintã nici un felde pericol pentru sãnãtatea noastrã. Totuºi,indiferent de ce spun aceºtia, situaþia tre-buie sã se schimbe, fiind necesarã luareade urgenþã a unor mãsuri pentru remediereastãrii de fapt. Este necesar sã înþelegem cã,în prezent, nu ne mai putem permite sãignorãm o problemã atât de importantã acãrei rezolvare depinde numai de voinþanoastrã, a tuturor.

Epuratorul, ca soluþieÎn cazul în care casa dumneavoastrã nu

poate fi racordatã la o reþea de canalizare,singura soluþie ecologicã pentru a scãpa deapa menajerã uzatã este sã investiþi într-ostaþie de epurare a apei (epurator). În þãrilecare fac parte din UE, aceastã instalaþie esteobligatorie pentru locuinþele care nu suntracordate la sistemele de evacuare, dar noi

încã mai �„aºteptãm�“. Rolul ei este de a epu-ra apa folositã de persoanele din imobil.Capacitatea acesteia diferã dupã numãrulde persoane ce locuiesc permanent în clãdi-rea respectivã, variind între 1.000 ºi 6.000 l,câteodatã chiar mai mare, pentru a putea�„face faþã�“ unei gospodãrii �„cu greutate�“.Formele ºi materialele diferite din care

spãlatul rufelor, aceasta îºi schimbã radicalgradul de puritate. Sperãm cã toþi suntemconºtienþi de pericolul reprezentat de bolileapãrute pe aceastã cale. Pentru a preveniefectul lor, uneori catastrofal, regulile deigienã se învaþã la ºcoalã ºi grãdiniþã. Însãºinoþiunea de �„epidemie�“ a apãrut în urmaprimei contaminãri în masã cu holerã, dinsecolul al XVI-lea, cauza fiind depozitareaimproprie a apei menajere uzate.

Pânã sã fie �„inventate�“ latrinele, zeci demilioane de oameni erau infestaþi cu viermiintestinali care le diminuau simþitor capaci-tatea de a munci, ajungând sã fie conside-raþi leneºi. Buletinele de sãnãtate ale epociivorbesc de evenimentele neplãcute provo-cate prin depozitarea necorespunzãtoare aapei poluate. Unul dintre acestea descriecreºterea ratei îmbolnãvirilor ºi a mortali-tãþii infantile dintr-o localitate în urma

ap

a p

ota

bil

ãreinventarea apei


poate fi realizat faciliteazã amplasarea luiîn orice loc doriþi (de obicei subteran) dinjurul casei.

În urma unor procese biochimice com-plexe, ce au la bazã niºte bacterii, apa rezi-dualã este astfel epuratã. Cea rezultatã nueste potabilã, dar poate fi refolositã îndiverse activitãþi de grãdinãrit (udareapeluzei sau a florilor din ghivece). Dacã seîncadreazã în limitele prevãzute de legisla-þia în vigoare, apa epuratã poate fi dever-satã în lacuri ºi râuri. Prin intermediul unorpuþuri absorbante mai poate fi evacuatã ºiîn sol fãrã a deteriora mediul înconjurãtor.

Aceste staþii de epurare trebuie vidanjate(curãþate) periodic, în funcþie de eficienþã ºigradul de încãrcare. Þineþi cont ºi de faptulcã, dacã ajung în ele materiale ce nu suntbiodegradabile sau dacã la spãlatul rufelorfolosiþi înãlbitori cu clor, randamentulscade pânã când devine ineficient. Acesteasunt doar câteva mãsuri ce trebuie luatepentru a nu �„pune în pericol�“ epuratorul.

A sosit momentulPrin intermediul articolului de faþã dorim

sã tragem un semnal de alarmã în privinþadeversãrii apelor menajere uzate. În acelaºitimp, am iniþiat acest demers ºi pentru aveni în ajutorul dumneavoastrã cu soluþiacea mai avantajoasã pe care o puteþi adoptaîn dorinþa de a evita producerea acestorincidente. Deºi în Franþa sistemele indivi-duale de epurare a apei sunt folosite încãdin anul 1870, în þara noastrã sunt preapuþini cei care ºtiu de existenþa lor ºi care leutilizeazã. Aºa cã, dupã 135 de ani, credemcã poate ar fi momentul sã adoptãm ºi noiaceastã metodã.

A pele deversate în apropierea localitãþi-lor sau chiar lângã casã ne pot afecta

în diverse moduri. Primul inconvenient îlconstituie mirosurile neplãcute, chiar insu-portabile la un moment dat. Mai mult de-cât acestea ne deranjeazã rozãtoarele

care �„imigrea-zã�“ în acestelocuri. Nicimuºtele sauþânþarii nu tre-buie neglijaþideoarece suntprincipalii pur-tãtori ºi cauzeale transmiteriimalariei. Înmod evident,aceste condiþiinu vor duce la

creºterea valorii imobiliare a locuinþelordin zona respectivã...

Un alt pericol de o importanþã majorã îlreprezintã viermii parazitari, dar ºi micro-bii consideraþi agenþi patogeni. Unii dintreei atacã omul direct prin piele sau dupãce sunt transmiºi de purtãtori precumrozãtoarele sau insectele. Cele mai întâl-nite cazuri de contaminare apar în urmaconsumului de alimente infestate sau deapã provenitã din zone neprotejate împo-triva poluãrii menþionate mai sus.

Pe primele patru locuri într-un dezono-rant clasament al bolilor parazitare sunt:ascardioza (limbrici), lambliaza, trichomo-niaza ºi ambiaza, fiecare având de la500.000 pânã la 1.000.000 de cazuri deîmbolnãviri pe an în lumea întreagã. Acumpoate v-aþi dat seama cã nu e o glumã ºicã trebuie sã vã feriþi de aceste boli.

Clasamentul bolilor parazitare


SpecialistulMisiunea Casa

oferã tuturor cititorilor soluþiile obiective solicitateRevista Misiunea Casa a provocat cititorii sã seinformeze înainte de a se apuca de treabã. Uniidintre ei ne scriu pe adresa redacþiei sau [email protected]. Aºa cum face pe foru-mul www.misiuneacasa.ro ºi în fiecare miercuriîn �„Evenimentul zilei�“, specialistul nostru varãspunde ºi aici celor care au nelãmuriri.

S.O.S.S.O.S.

? Pentru izolarea termicã a unui plafon din scându-

rã, pãtura de vatã mineralã seaºazã cu folia de aluminiuspre camerã (zona caldã) sauspre pod (zona rece)?

Rãspunsul la întrebareadumneavoastrã este �„spre

camerã�“. Dacã doriþi mai multeamãnunte, puteþi afla din primulnumãr al revistei noastre, în careveþi gãsi un articol care se nu-meºte �„Izolarea podului ºi aco-periºului�“. Acolo aveþi exempleºi poze cu un caz asemãnãtor.

? Rezervoarele WC-urilornu sunt izolate, iar din

cauza cãldurii se produce con-dens pe rezervor. M-am gânditsã le izolez cu o folie de 5 mm,dar nu ºtiu cu ce sã o lipesc devas. Mã ajutaþi cu un sfat?

Pentru a rezolva problema,vã recomand sã schimbaþi

garnitura. Dacã apa nu curgecontinuu, nici condensul nu seproduce. În cazul în care doriþisã vã modernizaþi baia, puteþicumpãra un vas nou din PVC,izolat cu folie de polistirenexpandat de 5-7 mm, ce costãîntre 400.000 ºi 600.000 ROL.Varianta pe care doriþi sã o rea-lizaþi nu este posibilã, deoarecevasul nu poate fi izolat perfect.Iar operaþiunea trebuie realizatã

pe dinãuntru, nu pe dinafarã. Unalt dezavantaj este acela cã nuveþi gãsi izolaþia corespunzã-toare (cea de care vorbiþi nu estebunã) ºi nici nu aveþi cu ce sã olipiþi, mai ales dacã vasul estevechi, din metal, ºi ruginit.

? Am o scarã interioarã dinbeton pe care am îmbrã-

cat-o în lemn. Vreau sã o pro-tejez cu mochetã, dar fãrã sãdau gãuri. Cum pot face asta?Precizez cã lemnul este laricedat cu lac de barcã.

Sfatul meu este sã fixaþimocheta de fiecare treaptã

cu ajutorul scaiurilor. Acesteapot fi lipite cu Moment Profi Fixsau Moment Super Fix, adezivicare nu atacã fibra lemnului.

? Recomandaþi-mi un pro-dus pentru izolarea inte-

rioarã a unui subsol. Apapãtrunde în jet când plouã.Pereþii subsolului sunt rea-lizaþi din piatrã ziditã.

Cel mai bun sfat pe carevi-l pot da este sã apelaþi

la un inginer specializat care sãvã dea o soluþie la faþa locului.În linii generale, trebuie sãhidroizolaþi fundaþia pe exterior,eventual protejatã cu o diafrag-mã din beton armat. În plus,probabil, va trebui sã hidroizo-

laþi ºi podeaua, pentru a evitainfiltraþiile. Hidroizolaþiile nu tre-buie sã fie din carton bitumat, cidin polietilenã. Ceresit vã ajutãîn acest sens. Totuºi, apelaþi laun inginer pentru cã nu suntoperaþiuni simple de realizat ºiieftine, ºi nu cred cã vreþi sã vãparã rãu dupã ce munciþi ºi chel-tuiþi atât de mult ºi sã descope-riþi cã fenomenul continuã.

? Acum 6 luni mi-am mon-tat tâmplãrie modernã în

locul celei vechi, din lemn. Înurma acestei schimbãri, tem-peratura din casã s-a îmbunã-tãþit semnificativ, însã a cres-cut îngrijorãtor nivelulumiditãþii. A apãrut mucegaiîn toate camerele. Am maifãcut o izolaþie interioarã cupolistiren extrudat ºi amzugrãvit peste tot cu lavabilantimucegai, însã continui sãmã tem de reapariþia mucega-iului. Cum poate fi þinutã subcontrol umiditatea excesivã?

Tâmplãria cu geam termoi-zolant conferã, suplimen-

tar, ºi o etanºeizare mai bunãdecât cea veche din lemn.Izolarea termicã a pereþilor esteo mãsurã foarte bunã ºi în gene-ral suficientã pentru evitareacondensului. Umiditatea aeruluipoate fi controlatã, în bunã mã-

surã, prin aerisirea camerelor.Dacã vreþi sã ºtiþi mai precis careeste riscul de apariþie a conden-sului în încãpere, puteþi lualegãtura cu meseriaºii MisiuneaCasa pentru o serie de mãsu-rãtori termotehnice de specia-litate. În acest scop, vã reco-mand sã completaþi formularulde înscriere de pe website-ulnostru: www.misiuneacasa.ro.

? Vreau sã izolez cu polisti-ren pereþii casei, pe care

a fost aplicat un strat de glet ºiunul de vopsea lavabilã. Cumsã procedez? Casa are 10 mînãlþime. Trebuie montatã oºinã metalicã între perete ºiplaca din polistiren? Câteplãci sunt necesare pentru cei10 m ºi la ce distanþã se pun?

Dacã este glet de ipsos, vafi îndepãrtat pânã la tencu-

ialã. Dacã e tinci de ciment, vop-seaua va fi frecatã cu peria desârmã, astupate fisurile ºi apoiaplicat termosistemul. Montaþiun profil de soclu orizontal petot perimetrul ce formeazãsuportul primului strat de plãci.Veþi monta profile de colþ lamuchiile golurilor de uºi, feres-tre ºi colþul clãdirii. Peste goluri-le de la uºi/ferestre veþi montaprofil cu picurãtor. Nu existã altetipuri de profile. Spor la treabã!

!

!

!

! !

!

solicit rãspuns

Talon de abonamentAchitaþi contravaloarea abonamentului prin mandat poºtal în contul

Cod IBAN: RO24BITRBU1ROLO15893CC01

deschis la Banca Italo Romena, Sucursala Bucureºti,pentru Leon Consulting S.R.L. (numãr operator: 2850 )

Completaþi talonul ºi trimiteþi-l, împreunã cu copia chitanþei poºtale, pe adresa:

Leon Consulting S.R.L.Str. Puþul lui Zamfir nr. 18-18 A, sector 1, Bucureºti.

Menþionaþi pe plic:�„Abonament Misiunea Casa�“

Nume . . . . . . . . . . . . . . . . Prenume . . . . . . . . . . . . . . .

strada . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . nr . . . bl . . . sc . . .

ap . . . sector . . . localitate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

judeþ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . cod . . . . . . . . . . . . .

Doresc sã primesc revista începând cu nr . . . . . . . . . . . . .

ABONAMENT MisiuneaCASA

MisiuneaCASA

Din sumar:Nr. 5 apare pe 15 noiembrie

3 apariþii: 16,58 RON (165.750 ROL)

6 apariþii: 31,20 RON (312.000 ROL)

12 apariþii: 58,50 RON (585.000 lei ROL)

Unelte de grãdinãritAceia dintre noi cãrora le place sã se ocupede grãdinã ºtiu cã aceastã îndeletnicire plã-cutã necesitã anumite unelte. Noi vi le pre-zentãm pe cele mai utilizate.

Balcon pe acoperiºDacã aveþi casã cu etaj saumansardã, fãrã balcon, nu vãpierdeþi speranþa! Îl puteþi rea-liza singuri, aºa cum doriþi.

Bricolaj: cãsuþa vrãbiuþelorPentru cã nu mai e mult pânã vin vre-muri mai reci, pãsãrile care ierneazã îngrãdina noastrã au nevoie de un acope-riº deasupra capului.

Vrem altetocuri la uºi!Înlocuirea tocurilorde la uºile interioa-re nu este atât dedificilã pe cât poatepãrea la primavedere. Iatã cumpoate fi executatã!

revista misiunea casa nr. 4 - octombrie 2005

Documents