revista fermierului 03martie2015

8/18/2019 Revista Fermierului 03martie2015

1/84

MARTIE 2015 (97) | 10 lei

PRINCIPII DE BAZĂ ÎN FOLOSIREAÎNGRĂȘĂMINTELOR MINERALE ÎN AGRICULTURĂ P

PRIMĂVARA ÎN VIE P

„S-a dezvoltat în jurul albinei o adevărată industriede utilaje, de medicamente, de procesare,apiterapie, laboratoare, cercetare și sperăm ca toate acestea să ducă la dezvoltarea în continuarea acestui sector.” Ioan Fetea, președintele

Asociației Crescătorilor de Albine p 42


2/84

CADOUFarmall 65

A

MAI ®

POSI BI LI TA T E D E

A fla mai mul te pe w w w. ti ta

nmachiner y.ro % 0

www.titanmachinery.ro

B -

CLUJ

O

R


3/84

EditorialMartie luna când încolţesc ideile 5

Opinii În vârful peniței 6

Cronica unui prost cu studii superioare 8Scrisoarea lu’ Gheorghe 10Convorbiri cu ștreangul de gât 12Demers pentru o „Săptămână verde a pajiștilor” 14

Paharul cu... visuriDivinul moldovenesc 20

Știri 24

Eveniment Încet, dar sigur - pentru o dezvoltare trainică 28DuPont Pioneer aduce două aplicații pentru smartphone şi tablete 34PNDR 2014-2020, mai ușor de accesat 36

InterviuRomânia, un pionier în apicultură 42

Cultură mare 47Principii de bază în folosirea îngrășămintelor minerale în agricultură 52Hibrizi de floarea-soarelui Caussade Semences, 2015 56

HorticulturăPrimăvara în vie 58

Protecția plantelorNoul sezon legumicol 60

Tehnică agricolăInvestiții majore pentru o testare eficientă și rapidă a utilajelor 64Grapa cu discuri „PRESTO”, nouă realizare Maschio-Gaspardo 68Noutăți de la Tehnofavorit, pentru 2015 - maşini fitosanitare 70

ZootehnieRiscul îmbolnăvirii oilor în perioada de iarnă – primăvară (II) 72

AgrometeoSituația agrometeorologică 74

UtilGlosarul fermierului, prescurtări uzuale 76

DocumentarAPA ȘI VIAȚA! 78

D'ale guriiDupă melci! 80

Zâmbiți, vă rog!De la o glumă... la alta 82

Cuprins

Revista Fermieruluiwww.revistafermierului.ro

Nr. 3, martie 2015

Colegiul ȘtiinţificProf. univ. dr. Ioan Alecu

Prof. univ. dr. ing. Mihai Berca

Prof. univ.dr. Ioan Nămoloșanu

Dr. ing. Bartha Ioan

Ec. Constantin Chiurciu

Dr. Viorica Chiurciu

Colegiul consultativSilviu Zetea – fermier, Satu Mare

Mircea Croitoru – legumicultor, Galaţi

Ion Oprea – pomicultor, Dâmboviţa

Wine Ambassador Cătălin Păduraru

Redactor Șef

Mihaela Prevenda – 0758 845 152

Publicist comentator George Ghidrigan

EditorialistȘtefan Rancu

Secretar general de redacţieVlad-Andrei Ciubotaru

RedactoriRobert Mihai

Ioan Nedelcu

Delia Ciobanu

Fotoreporter

Costin-Andrei Fota

Corector Dr. Carmen Nedelcu

DTP Nicolae Nedelcu

Știri furnizate deAgenţia de Presă Rador

Concepţie și machetarewww.cameradegarda.ro

TipografiaCoprint

Publicaţie editată deS.C. Profesional-Agromedia S.R.L

Of.P 61, CP 152

fax: 031 814 59 90

offi [email protected]

Marketing – Abonamenteoffi [email protected]

Director executivMihai Mihalache – 0770 738 408

Director generalAdrian Nedelcu

[email protected]

ISSN – 2069-2455


4/84


5/84

altfel ideea de cooperaţie se compromite pe zi ce trece.Tot în această primăvară a fost dat publicităţii un pro-iect al „Ghidurilor solicitantului” pentru primele măsuride finanţare din Planul Naţional de Dezvoltare Rurală(PNDR) pentru perioada - . Versiunile consul-tative publicate de Ministerul Agriculturii pentru aceste îndrumare necesare viitorilor solicitanţi de subvenţii prinSubmăsura . – reprezentând Investiţii în exploata-ţii agricole şi submăsura . ca „sprijin pentru instalareatinerilor fermieri, toate acestea stabilesc condiţiile şi cri-

teriile intrării în acest program cu fonduri europene, ce sevor acorda prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală - .Până la data când pun cap la cap acest editorial, încănu a fost aprobat Planul Naţional de Dezvoltare Ruralăde către organismele Uniunii Europene de la Bruxeless.Deocamdată, „Ghidurile solicitantului” pot fi consul-tate de către potenţialii solicitanţi, care sunt aşteptaţi săfacă observaţii şi să formuleze propuneri de modificare aacestor proiecte. Propunerile, în totalitate, vor intra în ana-liza departamentelor de specialitate din cadrul Agenţieipentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, analizându-se nece-sitatea includerii în versiunea finală şi oficială a „GhidurilorSolicitantului”, a subliniat ministrul agriculturii Daniel

Constantin. În proiectul respectiv se consemnează faptul că prinSubmăsura .. – Care are drept obiectiv „Investiţii înexploataţii agricole” viitorii beneficiari vor primi sprijinfinanciar nerambursabil doar pentru investiţiile pentrucreşterea competitivităţii exploataţilor agricole, în vede-rea înfiinţării şi modernizării fermelor, mai ales aceleacu dimensiuni medii şi formele asociative de ferme micişi medii, la care se adaugă şi dotarea cu utilaje şi echi-pamente performante în raport cu structura agricolăactuală.Prin Submăsura .., care are drept scop „Sprijin pen-tru instalarea tinerilor fermieri”, se vor acorda fondurinerambursabile de până la . de euro pentru susţi-

nerea şi stabilirea pentru prima dată a tinerilor fermieri caşefi unici ai unei exploataţii agricole. Sigur că toţi agricul-torii aşteaptă cu nerăbdare ca noul PNDR să fie aprobat.Despre acest document trimis la Bruxselles, Phil Hogan,comisarul european pentru Agricultură şi DezvoltareRurală, aflat în vizită oficială în ţara noastră, a decla-rat că noul PNDR al României va fi aprobat în urmă-toarele două săptămâni. Această afirmaţie a fost întă-rită şi de ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, DanielConstantin, care la rându-i a declarat, că în această peri-oadă mai sunt câteva detalii de pus la punct, pentru caPNDR-ul României să fie aprobat cât de curând.

„Mărtişoare”, „Mucenici”, „Babele”, semn că a început primăvara. Repetabila„Mart”, cea mai capricioasă lună a anului, numită şi „Germănar”, adică„Încolţitorul”, dă de veste că natura a început să prindă viaţă şi culoare.„Făurel”, un alt nume pentru luna martie, a născocit o droaie de superstiţii,mai ales despre vreme.Se zice din moşi-strămoşi că, dacă martie este „vântoasă”, luna mai va fi fru-moasă, sau că tunetele din martie arată un an mănos. Mai zic bătrânii cădacă în „mărţişor” nu poţi semăna ovăzul de ploi multe, nici toamna nu veiputea semăna grâul de ploi multe, sau dacă va cânta cucul în Martie, anulva fi bogat.

Realitatea din această primavară ne aduce cu picioarele pe pământul agri-col. Multe şi foarte importante probleme aşteaptă şi tot aşteaptă să fierezolvate.Am amintit toate acestea, pentru că deocamdată pe multe suprafeţe agri-cole se mai face agricultură în stil arhaic… Acest domeniu, spun toţi oame-nii cu scaun la cap, este ştiinţă şi numai ştiinţă. Am adus în actualitate acestsubiect, tocmai în perioada când în învăţământul preuniversitar se fac simu-lări şi urmează bacalaureatul care va furniza candidaţii învăţământului supe-rior. De ceva ani, învăţământul superior agricol are în majoritate studenţi„asaltişti” proveniţi din familii bogate, se vede cel puţin în curtea USAMV dinBucureşti, unde este o adevărată expoziţie de maşini de „fiţe”. După absol-vire, câţi rămân în agricultură??? Niciunul, pentru că învăţământul superior,cel puţin cel agricol, este gratuit, iar de absolvenţi se folosesc alţii, nu plăti-torii de taxe şi impozite.

De la învăţământ la practicăO mare problemă a acestei primăveri a devenit laptele, laptele produs înRomânia. Fermierii se tem că eliminarea cotelor de lapte de la aprilie (nu-ipăcăleală) va fi un adevărat dezastru, mai cu seamă pentru cei mici,care vor fi eliminaţi de pe piața lactatelor. Toate cauzate de importurile multprea facile, necontrolate şi evazioniste, în ceea ce priveşte calitatea şi preţul.Ministerul Agriculturii dorește reducerea TVA la lapte, dar... Ce pot face pro-ducătorii de lapte care nu sunt membri ai unei cooperative? Mai întâi şi mai întâi să-şi unească forţele în asociaţii numai că ideea de cooperaţie în agri-cultură a fost distrusă şi asimilată cu CAP-urile. Uniţi, producătorii de lapte,altfel pot discuta cu ministerele, dar mai ales cu procesatorii. Dar ce te faci

cu procesatorii, mai ales cei cu capacități mari, care duc o politică de mono-pol? De ani de zile, s-a înţeles că în capitalism „piaţa este liberă” şi a fosttradus termenul în piaţa haotică, în care domina cu insistență evaziunea fis-cală. Tot în legătură cu laptele se face, sau mai bine spus, nu se face niciunfel de promovare pentru un consum necesar sănătăţii. Cine să facă promo-varea? Răspunsul este simplu: cooperativele producătorilor de lapte.Se discută intens că pentru perioada – banii europeni se vor îndrepta spre formele asociative. Cu chiu cu vai, se vor constitui aceste coo-perative, dar rămâne aceeaşi problemă tot de ani şi ani: CINE CONDUCEASEMENEA ASOCIAŢII??? Există "reguli" în statut, care nu se referă lapregătirea profesională a celor care se cocoaţă în fruntea acestor organiza-ţii. Se impune crearea unei şcoli pentru cei care vor să devină conducători,

Martie -

luna când încolţesc ideileMIHAI MIHALACHE

Editorial

5


6/84

În vârful peniței GEORGE GHIDRIGANAlergi după ei, de te trec toate nădușelile! Atât am

apucat să aud înainte ca omul care rostise acestecuvinte – cam oacheș la față, și nu de lasoare – să urce în tren, depărtându-seastfel de un grup de prieteni aflați într-o gară din Câmpia Română.Se înțelege că nu avea de cesă mă intereseze ce avu-sese în gând să spunăcălătorul pe CFR, pot pune însă rămășag pe ce vreți căplecase cu nașu', adică fărănici un fel de bilet. Cu toateacestea, o remarcă a unuiadintre cei rămași pe peron

ne-a stârnit atenția:Puturos ca ăsta mai rar, măifrate! Auzi la el că îl trec toatenădușelile când aleargă după...după...mări suspansul...dupămelci.Păi ăștia prind viteză mare când suntfugăriți, asta se știe – s-a arătat specia-list în materie un altul dintre amicii celuiurcat în personal.Chiar așa? S-a mirat cel de-al treilea din grup.Altfel cum? A fost dumirit – dintre toate târâtoarele,melcii sunt ăi mai tari când sunt puși pe fugă.Participă și la concursuri. Că am văzut eu la televizor

– adăugă un al patrulea, care până atunci nu scosesenici o vorbă.Povestea e că, cum necum, nădușești sau nunădușești, dar scoți bani buni din vânzarea lor, n-aivăzut ce geacă și-a tras și ce adidași.La acest punct al conversației I-am părăsit pe cei ce

îmi comentau – în lipsă, cum altfel, ca așa-i la noi – pe cel ce tocmai dis-

păruse în zare, cu trenul lui cu tot.Eram, de acum, pe deplin dumirit în legătură cu tot și cu toate.Careva să zică, omul ce rostise cuvintele alergi după ei, de te trec toate

nădușelile nu fugea după cine știe ce arătare, nălucă, cai verzi pepereți ci după ceva cât se poate de concret și, se pare, aducătorde paralele la teșcherea. Hazul consta în faptul că respectivele ani-male, viețuitoare ori cum vreți să le ziceți, erau...melci. ''Melc, melc,cotobelc, scoate coarne bourești și te du' la baltă și bea apă caldă,și te du' la Dunăre și bea apă tulbure.'' Vă amintiți poezia copilă-riei. Că melcii se târăsc, merg la o adică, precum...melcii – splendidăformulare, Aferim coane Goergică, o știe toată lumea. Și atunci, deunde până unde alergatul după ei care, sărăcuții, de abia se mișcă.Păi cum de unde? Din faptul că până umpli o sacoșă, o traistă, un

sac cu care să te prezinți la vânzare la centrele de achiziționare, tre-

buie să străbați kilometri întregi, să îți concentrezi la maxim privireapentru a-i zări prin iarbă, să te apleci să-i iei – Doamne ferește să nute muște vreun șarpe și să te ridici, apoi iar să o din loc, iar să te apleci,

iar să te ridici și tot așa până când te trec toate apele și toate nădușelile.Da, ar spune unii, dar și satisfacțiile sunt pe măsură. În primul rând, pre-umblatul pe jos prin aer bozonat, de preferat după ploaie, că atunci îșifac apariția melcii. În al doilea rând, mișcările de gimnastică, extrem debenefice pentru șira spinării și întreg sistemul osos. În al treilea rând, dar

nu și cel din urmă, câștigul bănesc obținut din valorificarea respecti-velor târâtoare. Ar putea fi și un al patrulea motiv de satisfacție: cel

culinar. Dar cum noi, românii, chiar și ăi mai bronzați din naștere, sun-tem gurmanzi – adică mâncăi și nu gurmeți – adică fini degustători, nuputem să ne bucurăm de carnea atât de fragedă și delicioasă, după gus-turile unora, nu mă număr printre ei a melcilor. Drept pentru care aceștia

se exportă. Unde? În țările acelea în rândul cărora, odată și odată, toto să intrăm. Când anume? Când vom ajunge. Cum? Ca și până acum,târându-ne precum – da, ați ghicit – târându-ne ca melcii. De unde șicântecul: ''A plecat un tren din gară și cu el iubirea mea...'' Oricum, mareviteză prin melcii ăștia, mon cher. Mai ceva ca fragila noastră scriere încursa celor cu stea în frunte și bujori în obrăjori. Că tot e vremea lor.

Opinii

6 R EVISTA FERMIERULUI | MARTIE 2015


7/84


8/84

Nu cu mulți ani în urmă, cineva (nu spun cine) încercasă mă convingă că trăiesc în țara unde sunt „preamulte mame cu bebeluși”. Eu, prostul de la țarăși în plus cu studii superioare, știu că satulromânesc, acolo unde s-a născut veșnicia, aremulți, mulți copii fără mamă. De ce?! Au ple-cat în Europa la muncă, pentru că aici în țara„veșniciei” au fost desființate milioane de locuride muncă. Copii cresc lipsiți de dragoste demamă ceea ce nu se poate înlocui cu nimic, nicimăcar cu politicieni. Restul...

O altă problemă:Eu, nu-mi fac nicio iluzie că cineva ia în seamă

un prost, mai ales cu studii superioare. Dar știțicum se spune „nu te pune cu mintea prostu-lui că e odihnită” și după atâta refacere, mi-ampus în gând să pornesc un război! Combatanții:deștepții contra „deștepților”. Se zice că, la vre-mea lui, Winston Churchill mărturisea: „Eu credcă o țară care încearcă să prospere prin sta-bilirea de taxe mari este ca un om care, stând într-o găleată, încearcă să se ridice trăgând demâner” Este vorba despre țara lui, nicio aluzie...Din gândirea aceluiași ilustru personaj mai amintescaceastă apreciere: „Răul inerent al capitalismului este împărțirea neechitabilă a bogățiilor. Bunul inerent alsocialismului este împărțirea echitabilă a sărăciei”

O altă persoană importantă, cel amestecat în cele-bra afacere Watergate numitul Gordon Liddy spu-nea despre ai săi concetățeni: „Un liberal este cinevacare se simte îndatorat față de aproapele său, caredatorie este de acord să o plătească din banii săi”. Totaceluiași personaj îi sunt atribuite afirmațiile: „În modevident, delictele au avantajele lor, altfel nu ar maiexista delicte”Un alt american, alte constatări, l-am numit pe PatrickJake "PJ" O'Rourke, politician, jurnalist și scriitor careaprecia despre sistemul lor că: „Dacă crezi că sistemulde sănătate este scump, stai să vezi cât va costa cândo să fie gratuit” La noi nu-i așa!!!Tot în America, binecunoscutul scriitor Mark Twain

constata că „Nicio viață, libertate sau proprietate nueste în siguranță, atâta timp cât aparatul legislativ este în sesiune” O fi la ei...Artistul american Edward Langley a pus o întrebare (lael în țară): „De ce are nevoie țara asta? De mai mulțipoliticieni fără loc de muncă”Thomas Jefferson, cel care a fost al doileavicepreședinte și al treilea președinte al Statelor Uniteale Americii, autor al „Declarației de Independență”, șiunul dintre cei mai influenți dintre "părinții fondatori"ai Statelor Unite a spus, tot în țara lui că: „Un guvernsuficient de mare, încât să-ți dea tot ce ai nevoie, este

Cronica unui prost cu studii superioareDE LA UNII ȘI DE LA... ALȚII

Opinii


suficient de puternic să-ți ia tot ceposezi”Un alt personaj american, econo-mist și avocat, numit Douglas Caseya zis și el să audă ai săi concetățeni

că: „Ajutorul extern trebuie înțeles caun transfer de bani de la oameniisăraci din țările bogate la oameniibogați din țările sărace”.Nici europenii nu se lasă, econo-mistul francez Frédéric Bastiat,zicea, și știa ce zice, că: „Guvernuleste o mare invenție, prin caretoată lumea se chinuie să trăiască

pe cheltuiala altora”. Îl amintesc printre „combatanți”și pe Voltaire, scriitor și filozof alIluminismului francez care a lăsatpentru zilele noastre aprecierea că: „În

general, arta de a guverna constă încapacitatea de a lua cât mai mulțibani de la o parte de cetățeni, pen-

tru a o da altora”De la noi îl amintesc și-l voi reaminti de

câte ori am ocazia pe marele matematicianși academician Grigore C. Moisil. Citiți cu atenție:

„Legile țării nu interzic nimănui să fie imbecil”Și povestea poate să continue, drept pentru care mă semnez mai jos:

Un prost cu studii superioare


9/84


10/84

CARICATURĂ: A. F. BADIUACESTA ESTE UN PAMFLET ȘI TREBUIE TRATAT CA ATAREScrisoarea lu’ GheorgheHai să trăiește Șefu' dăși daca mai mă șed

și mă cujet, n-ai fi eligibil cum se zice inbrucselezā, că nu mieriți. Cum dă ce? D'aia!Nu l'ai ascultat pe Mandea, că de fiecaredată te-am învățat de bine, nu de rău și depagubă. Mai ții minte când îți ziceam de-opușcărie privată, pă persoana fizică ca'cumar veni? Auz? Luași apa între măsălele dăminte? Ce stai ca tuta' prispă? De'o facul-tate "olinclusiv" cu caralii la pârleaz îți ziceam!'Ț dai sama că ne procopseam? Ajungeafacultatea meleonarilor? Ajungeam! Aveamnoi promovare moca pă toate tevereurili?Aveam! Ca să nu mai spui că dacă vorbeamcu băieții, nu se exista să n'avem tevereu

nost', că de când îi lăsă Oboru Constituționalcu ochii’n soare, ne-ar fi pus și ocheți și tim-panuri în toate găurili. Bun înțeles că pintru ei ar fi fostmoca, da'ț dai cu presupusu' ce clădărăi de parale s-ar figrămădit pă conturului noastre, doar să le dăm înregis-trări mai entimme cu Nutzică vizitată de exu'. Preșu' bre,nu Cucoșu! Aoleo! Da' nătântol mai ești! Da' cu Alinuța?Ori cu nevasta a nouă a lu' Dom'Cristi. Că doar nu tevăz a crede în Sfânt'Duh, Doamne iartă-mă! Bașca căde le aducea și pe asistentele lu'Dom Capatos, măcarfro' două noptițe, ne deșchideam bodegă'n Grecia. Nu în Dubai bre! Ce te apucă? Dubaiezii e mahometani șile cauzează netimbrata la corasonu' moral. Pune și că ievecini cu statu’ ăla cu nume de faraoancă, unde și dacă-ți

miroase vântu’ a alcoholache, râmâi fără gâți.Acu' băgași la galavaua aia zgubilitică, pe care bag samac-o ții de umbrelă. Ca să nu spui ce o să mai vie, căs'arată a fi la început. De unde binecuvântă licuricii uni-unea consensuala dintre General și Generală, s-aratăroadă bogată, că nu s-ar zice că n-are heleșteu’ pește.Și nu plevușcă! Numa' din hăla mășcat. Nu te mai codi.

Bagă iute de on proiect, pă consolidare de resurse

umane și ne scoatem. Ascultă ici’șa la mine! Cu Sasu'ncapu' trebii, cu tante-sa așijderi, bașca cimotia de la" băieți" nu văz cum ar scăpa. Nici o mâță (Pisicutzu’iinclus) n-a trece! Îmi zise on pretenar care’nainte ereaculegător de șoapte. De unde nu ierea microfoane deambiental, ăsta auzea și răgnetu' râmii’n noaptea nunții.Ci'că l-au pus să facă sector și să schimbe cazarma-mentu' pintru ăi de stă să vie. Ce dacă e ăia de to'mnaplecară? Îi curăță de uscături și degerături, îi imparfu-mează cu recsona și ie emaculați ca tirista dată cu gaz.Noi, nouți! Buni pintru România!Boon! Acu' dacă aflași cu stă calimera, zic să-ți schimbicravățile halea roșu fonse (știu ce e, 'mi zise consele-eru' meu privat, că mi-am tras și io unu, ca tot rumâni,

ca să aivă cine să-mi ție șuba cât mă șed la LodenBlitz). Nu te mai codi. Bagă iute on proiect, pă conso-lidare de resurse umane și ne scoatem. Am am uitat

să-ți spui! M-am tras la reședința din mahala (aia de pe malu’gârlii, o știimatale de când cu daru’ dă pește la cocoana Nichelson!). Șed ici’șa cât por-nim afacerea de ți-o spusăi. Ț-am spus de ea? On proec pă formarea pro-fesională de desvoltare rurală. Taman ce le destupă guvernu’! Avem spațiupentru formare, abcesibil, pă mal de gârlă, în zonă urbană. Avem! Al mea, nugarsonela lu' alde matale, că cică’n cincinalu' comunitar de vine (ăla de țineșapte ani, până p’in ), garsonelele n-or să mai fie eligibile! Deci avemspațiu să ținem partea petagogică. Am și fro două diascoape rămase dela grădiniță unde fu A Mea operator iecologic. Cu ce să plece și ea de lagrădiniță, că'ierea târșă să vie cu mâna în..., mă înțelegi?Deci avem enfrastructură. Avem și esperți. Io, alde matale, a Mică a mea,

asestenta lu’ Matale, f’o câțiva învățători penzionari (jumate muieri, cumse cere la Înalta Poartă!), cu petagogică la bază, ca să nu cârâie otoritățilede menajament că nu ie meseriași, ca’cum am auzit că cârâie la tot felulde firme. Câștig-Câștig SRL, de’un parexamplu, la care eliminară profii degradu’ unu’ pă motiv că nu ie definitivi. Dacă nu le zise nimerica că la profi,gradu’ tri e ăla micu’ și dacă ai grad ești definitiv, altu’fel ești sublinitor. Cumde unde știu? De la a lu’ Primarele care e definitivă la școala de tablagii decirculație pă parte de relații sociale enteretnice și socializare.Ascultă ici’șa nu mai intrerupe! Dacă trebuie să cofinanțăm proectu’,cofinanțăm. Asta înseamnă că tre’ să punem și noi din părți ceva pe cheltu-ială. La o nevoie de cofinanțare, să pui pă cheltuielili dă personal, că aranjezcu băbătiile să-i plătim în natură. Cum cu ce? Cu netimbrată, că ie nărăvițila ea! E cam sugative (meseria de!), da’ cum să nu fie, amărăștenii? Au halittoată viața cretă, care-le știi ce jărăgai și fierbințeală dă, așa că tre’ nu le

stingi. Mă descurc! Îi chem la țuțuroi și o să-i doboare damfu’ la juma’ deconsum! Pă ce subiecte dă proiect? Io zic de un proect care să sune camașa: " Creșterea și consolidarea scârbei la parandărăt la foncționarii publicidin autoritățile de menajement și plată den agricultură". Că doară Romaniabine făcută, cu scârba de la muncă tre’ să înceapă! Ori n’am dreptate? Sănu uiți! Ai grijă să nu ți se culce asestenta pe cămeșă, taman în dimineațacând tre’ să depui proectu’ că iar râmânem cu ochi’n soare! Ca acu’ cândam fi primit dă la stat dă lei pe lună pintru intreținerea "studenților" dela "facultate"! Vezi că vine vară care-i taman’ taman nemerită pintru posdru-uri pă malu’ gârlii! Carele gârlă, după cum bine știi, nu-i ca iarna. Poți să puiin ghilimoațe, că ie citat din clasici.

Gheorghe

Opinii



11/84


12/84

O MARE VICTORIE A AGRICULTORULUI ROMÂN!

De obicei, când este supărat, partenerul meude discuție, Dr. ing. Dimitrie Muscă, directorulCombinatului Agroindustrial Curtici, județul Arad, îlaud la telefon ca pe o mitralieră. De data aceasta afost o adevărată canonadă ca și cum ar fi mai multeguri de foc de artilerie.Dr. ing. Dimitrie Muscă: Eu și alții ca mine, facem pita țării și tot noi suntem derutați cu atâtea informații privind viitorul agriculturii din România.

Reporter: Mai concret.Dr. ing. Dimitrie Muscă: Deocamdată se știe că: fer-mele productive cu o așa zisă cifră de afaceri sub

. de lei, primesc și încă dacă suntmembre ale unei cooperative; fermele productive lafel, cu o așa-zisă cifra de afaceri de peste . leiprimesc cu posibilitatea de încă dacă suntmembrii ai unei cooperative. În primul rând totul estealambicat și cu multe forme pentru stabilirea cifrelor.Povestea cu cooperativa îmi dă fiori și-mi este teamă căse va întoarce împotriva noastră având în vedere o altăpoveste, devenită acum clasică, cea a „condițiilor artifici-ale”. Mă gândesc la ce face AFIR prin țară acum cerândbanii înapoi pe motiv că beneficiari ai măsurii aucreat asa-numitele „condiții artificiale”.

Reporter: Ce-i de făcut?

Dr. ing. Dimitrie Muscă: Sunt necesare reguli clareși neinterpretabile atât de specialiștii AFIR dar și decătre experții care vin la spartul târgului, după cebeneficiarul unei măsuri a primit toate aprobările, iarexperții vin cu alte interpretări.

Reporter: Dar cu laptele cumrămâne? Dr. ing. Dimitrie Muscă: Fărăscăderea Taxei pe ValoareaAdăugată, se vor închide multeferme. Reamintesc că majo-ritatea partenerilor noștridin UE au primit subvențiimult mai mari decât fermieriiromâni. Cei de la minister auobligația să apere fermierulromân, să-i dea posibilita-

tea să se dezvolte.

Reporter: Și cu asta gata? Dr. ing. Dimitrie Muscă: Nu!Mai este carnea de porc, saumai bine zis soarta fermelor deporci, care sunt în pragul fali-mentului și nu aud nicio soluțiede salvare. Pe mine nu măinteresează disputele poli-tice. Economia ține politica nuinvers. Să nu uit, am mai vorbitdespre vânzarea pământului românesc unor șmecheri cu teșchereauaplină. Zilele trecute un asemenea personaj din Spania a dorit să-mi

vândă o suprafață mare de pământ cu un preț exagerat. M-am intere-sat cu cât l-a cumpărat și am aflat că cere cam de ori mai mult. Mi-aspus că vinde pământul din România și cu banii obținuți va cumpăra celmai fertil pământ din Spania. Aleșii noștri nu au făcut nimic pentru a oprisluțirea pământului

Convorbiri cu ștreangul de gât

Opinii



13/84


14/84

Justificarea acțiuniiInstituția izlazului comunal afuncționat cu bună reușită până prinanii , înainte de finalizarea colec-tivizării agriculturii, după care a înce-put treptat să fie neglijată până înzilele noastre. În trecut, localitățile cu izlazuri comu-nale bine gospodărite aveau ani-male corespunzătoare de muncă pen-tru cultivarea pământului, lapte șicarne din belșug, obștea era unităși bine instruită pentru activități încomun și nu în ultimul rând aveau mai

puțini analfabeți, copiii care nu maipășteau animalele puteau astfel săfrecventeze școala. Acum nu facemnimic pe aceste suprafețe și ne adu-cem aminte de izlazul comunal abia în momentul scoaterii animalelor dingospodăria proprie, la pășunat.Cunoscând progresul tehnic din agri-cultură cu evoluția socială și culturalăa locuitorilor din mediul rural al altorțări, nu se poate afirma că lucrurile

TEODOR MARUȘCA

Demers pentru o „Săptămână

verde a pajiștilor”Starea deplorabilă în care sunt pajiștile țării noastre se datorează scăde-rii dramatice a efectivelor de animale erbivore - bovine și ovine, a extinderiiexponențiale a pârloagelor din arabil, livezi și vii, utilizate sporadic ca furaj prin păscut și cosit, dar mai ales a lipsei totale de interes a comunităților locale pen-tru acest mod de folosință agricolă. Deși există o ofertă foarte mare de suprafețe pentru pășunatul animalelor, în multe cazuri nutrețul este insuficient din cauza producțiilor foarte scăzute și a calității necorespunzătoare generate de lipsaaproape totală a lucrărilor de îngrijire și fertilizare, a absenței unor dotări minime

ca alimentări cu apă, umbrare, etc. Unele acțiuni populare la nivel național,intens mediatizate de mai mulți ani, cum sunt Luna pădurilor (15 martie – 15aprilie), Luna cadourilor (decembrie), Luna curățeniei (aprilie) etc, au trezit din-totdeauna interes și au avut în final succes atât la guvernanți, cât și la publicullarg. În acest context, de ce nu ar fi și o „Săptămână verde a pajiștilor” înainte de23 aprilie (Sf. Gheorghe), dată tradițională de începere a pășunatului la români,care s-ar putea derula anul acesta între 16 – 22 aprilie?

Opinii



15/84


16/84

sunt în ordine la noi, cu valorificarea eficientă a fon-dului funciar de care dispunem, în care se înscriu șipajiștile permanente. În gospodăriile populației suntconcentrate încă cele mai mari efective de bovineși ovine care valorifică producția acestor pajiști, prin

pășunat în comun (devălmășie) pe izlazuri comu-nale, pășuni comune etc., fiind de neînțeles de ce înultimele două decenii și jumătate au fost neglijateaproape în totalitate acțiunile pe aceste suprafețe des-tinate producției agricole. Pentru acest considerenteste necesară o schimbare totală de atitudine față depajiștile permanente și revenirea la ce a fost în trecutinstituția izlazului comunal.Unele acțiuni populare la nivel național, intens medi-atizate de mai mulți ani cum sunt Luna pădurilor (martie – aprilie), Luna cadourilor (decembrie), Lunacurățeniei (aprilie) etc., au trezit dintotdeauna interesși au avut în final succes atât la guvernanți, cât și lapublicul larg.

În acest context, de ce nu ar fi și o „Săptămână verdea pajiștilor” înainte de aprilie (Sf. Gheorghe), datătradițională de începere a pășunatului la români, cares-ar derula anul acesta între – aprilie?

Acțiunile din„Săptămâna verde apajiștilor”Acțiunile organizatorice din „Săptămâna verde apajiștilor” ar consta în:

• Analiza lucrărilor efectuate pe pășunea comu-nală în anii precedenți și ce lucrări sau materi-ale s-au achiziționat din taxele de pășunat în-casate de la crescători sau alte fonduri alocatepentru îmbunătățirea și folosirea pășunilor, bilanțasemănător unui buget de venituri și cheltuielipastorale;

• Analiza folosirii pajiștilor în anul precedent,ținând seama că pe izlazul comunal de lângălocalități sau pășunea comunală, de la o distanțămai mare, prioritate absolută o au vacile de laptecare încheie sezonul de pășunat în octombrie(Sf. Dumitru), după care pășunea se „odihnește”fiind în repaus total până la aprilie (Sf.

Gheorghe), fără a fi călcată de nici un alt animal, așa cum eraulegile și cutumele nescrise pe meleagurile noastre până în urmăcu o jumătate de secol, când erau respectate cu strictețe de că-tre toți locuitorii satelor;

• Verificarea încă o dată a listei crescătorilor de animale și al ani-

malelor învoite pe izlazul sau pășunea comunală;• Plata taxelor de pășunat restante pentru acest nou sezon, justifi-carea cheltuielilor făcute până în prezent și ce se va face pe viitorcu sumele încasate de la crescători, din subvenții sau alte surse;

• Mobilizarea crescătorilor în această perioadă pentru prestareaunor lucrări specifice pe pășunea comunală, un număr de zilemuncă în funcție de numărul de animale învoite în acest an.

• Lucrările propriu-zise pe teren ar consta în:• Repararea fântânilor și a jgheaburilor pentru adăpat, dezinfecta-

rea apei cu var sau alte substanțe, repararea drumurilor de acces,podețe, adăposturi, împrejmuiri etc.;

• Plantarea și ocrotirea pomilor fructiferi pentru umbră, în speciala nucului, acolo unde crește, a arborilor în același scop: salcâmi,stejari, plopi etc. și întreținerea celor solitari existenți pe pășune,

prin văruirea tulpinilor, tăierea crengilor uscate, plombarea cu ci-ment a scorburilor și alte măsuri de prelungire a existenței aces-tora ca parte integrantă din patrimoniul pastoral;

• Lucrări de combatere a vegetației lemnoase dăunătoare prindefrișarea ei, scoaterea rădăcinilor pentru a nu lăstări din nou,scoaterea cioatelor, tăierea scaieților etc.;

• Lucrări de nivelare a mușuroaielor care se pot efectua și mecani-zat, adunarea pietrelor etc.;

• Supraînsămânțarea zonelor unde au staționat animalele sau a al-tor goluri din covorul ierbos și îngrădirea lor până la creșterea ier-bii înainte de a fi păscută;

• Alte lucrări ce privesc îmbunătățirea covorului ierbos prin elimina-rea excesului de umiditate, corectarea reacției solului, fertilizare,reînsămânțare, irigare etc.;

• Împărțirea pășunii comunale pe specii și categorii de animale, ne-amestecul dintre ele, respectarea încărcării și asigurarea pazeiastfel ca alte animale din afară, în special oile, să nu pășuneze laadăpostul nopții sau în plină zi pe pășunea rezervată vacilor saupe culturile agricole, România fiind singura țară din UE unde ast-fel de nereguli se petrec frecvent în spațiul rural.

În „Săptămâna verde a pajișt ilor ”, pe lângă acțiunile concrete dinteren pentru îmbunătățirea, folosirea și dotarea pajiștilor, se potface emisiuni la radio și TV pe această temă, întruniri științifice,mese rotunde, manifestări folclorice pastorale, expoziții și altele, ast-fel ca întreaga suflare din spațiul rural să conștientizeze importanțapajiștilor, cea mai ieftină resursă furajeră fără de care nu se poateredresa creșterea animalelor erbivore și per ansamblu economiarurală.

Opinii



17/84

Propuneri de revitalizare aizlazurilor comunale

În scopul revitalizării organizării, întreținerii și folosirii corespunzătoare aizlazurilor comunale se fac câteva propuneri mai importante, după cumurmează mai jos.Cu privire la amplasarea și suprafața izlazului:• Se vor alege cu predilecție terenurile fără exces de umiditate, dre-

nate, în jurul localităților, până la km distanță, lângă liziere de pădu-re, cursuri de apă, dacă există, departe de căi ferate și șosele intenscirculate;

• Suprafața se va stabili în funcție de numărul de animale ce urmea-ză a pășuna. În legislațiile trecute, pe izlazurile comunale era admi-să o încărcare maximă de vite mari la hectar. Actualmente existămetode mai exacte de stabilire a încărcării cu animale în funcție deproducția pășunii și durata de folosire zonală sau altitudinală;

• Lipsa de suprafață pentru izlaz va fi completată prin cumpărarea de

noi terenuri de către comună de la actualii proprietari din margineapășunii existente, prin transfer de terenuri sau alte înțelegeri la nivellocal, cu efecte benefice pentru întreaga comunitate.

Despre asigurarea apei, umbrarelor sau adăposturilor pentru animale:• Asigurarea apei pentru adăpat din râuri, lacuri sau pânza freatică

este extrem de importantă pentru animale și se va realiza prin cap-tări, amenajări specifice, puțuri, jgheaburi etc., după studii și proiecteefectuate de specialiștii în domeniu;

• Adăpostirea animalelor sub arbori sau construcții ușoare este impe-rios necesară. În colaborare cu specialiștii din silvicultură se vor ale-ge specii de arbori mari, repede crescători, pentru diferite zone cutehnica de plantare și îngrijire a umbrarelor forestiere special consti-tuite pentru acest scop, cât și utilizarea perdelelor sau a unor pâlcuri

de arbori existenți pe izlaz. La fel, adăposturile se execută după pro-iecte și vor fi dimensionate după numărul animalelor, prevăzute cuinstalații de colectare și distribuție a dejecțiilor și alte utilități.

17

Carrier Noi modeleNoi dimensiuni de discuri 450, 510, 610 mm

Noi variante de tăvălugi

www.vaderstad.com

Väderstad România,Str. Nicolae Tonitza nr. 69,

075100 Otopeni, jud. ILFOV

Tel +40 372 773 042, Fax +40 372 875 361,[email protected]


18/84

• Primarul localității este principalul responsabil pentru organizarealucrărilor pe izlazurile comunale și exploatarea rațională a lor, faptconsemnat în toate legislațiile din trecut. Cea mai bună carte de vi-zită sau oglindă a activității unui primar era și încă mai este gospo-dărirea corectă a izlazului comunal. La fel, secretarul (notarul) ține

evidențele și bugetul pășunii;• Este de dorit ca reînființarea asociațiilor de pășunat, care s-au dove-dit extrem de active și utile pentru creșterea animalelor;

• Interzicerea totală a pășunatului cu animale străine, în special cu oilepe izlazul comunal, unde să fie acceptate numai animalele învoitepentru care s-a plătit taxă de pășunat și crescătorii au efectuat lu-crări de întreținere;

• Fondurile rezultate din taxele de pășunat se vor folosi integral pen-tru îmbunătățirea pășunilor;

• În condițiile în care nu se respectă una dintre prevederile de mai sus,animalele proprietarului respectiv se exclud de la pășunat. La felse întâmplă dacă la cele două inventarieri ale animalelor pe pășune în sezonul respectiv erau mai multe animale decât cele prevăzuteinițial, sau era depășită durata tradițională a pășunatului.

Există voci, unele la nivel înalt, care subestimează importanța izlazu-rilor comunale, considerându-le depășite funcțional în noua conjunc-tură a trecerii de la gospodării de subzistență, la ferme mari specializate. Întrebarea care se pune este când se va produce această schimbareradicală, având în vedere că în ultimele două decenii ținem pasul pe loc,existând în continuare în multe localități sistemul comun de întreținerea vacilor de lapte în ciurdă pe izlazurile comunale care au mai rămas.Până la constituirea fermelor familiale sau mai mari de creștere a ani-malelor se va continua pe o perioadă mai scurtă, sau chiar lungă,creșterea vacilor de lapte în gospodăriile populației, cu întreținerea lorpe izlazul din apropierea localităților.După dispariția vacilor din gospodării, dacă se va produce, cine neoprește ca izlazurile existente să fie în continuare folosite, pe bază decontract cu primăria, pentru creșterea tineretului taurin sau alte animale

din gospodăriile populației și alți beneficiari. Și într-un caz și în altul, pri-măriile și cetățenii unei localități au de câștigat și pe viitor de pe urmaizlazului comunal, cu condiția să fie bine gospodărit și administrat decătre localnici și aleșii lor.

În legătură cu înființarea și întreținerea covoruluiierbos:• Se vor respecta cu strictețe tehnologiile de

înființare și întreținere a pajiștilor semănate și

rotația lor după - ani;• Pe pajiștile naturale, de asemenea, se vor apli-ca tehnologii de fertilizare care să mențină oproporție optimă între gramineele și leguminoa-sele perene de pajiști, care este de - gra-minee și - leguminoase;

• În ambele situații se vor efectua lucrări anu-ale sau faziale de îngrijire, cum sunt: comba-terea buruienilor, a vegetației lemnoase și amușuroaielor, cosirea resturilor neconsumabile,eliminarea excesului de umiditate sau irigare șimulte altele.

• Lucrările se pot efectua de către proprietarii ani-malelor în funcție de numărul animalelor învoite

la pășune sau de către unitățile prestatoare deservicii, specializate.

Cu privire la folosirea rațională a pășunii:• Respectarea cu maximum de strictețe a dura-

tei de pășunat, care la câmpie și deal este decirca zile de la ultima decadă a lunii apri-lie ( aprilie, Sf. Gheorghe) până la ultima de-cadă a lunii octombrie ( octombrie, Sf. Dumi-tru). Pășunatul înainte și după aceste date, întradiția românească și legislațiile trecute era as-pru sancționată până la alungarea din localitatea făptașilor care nu respectau această cutumădevenită lege nescrisă;

• Încărcarea cu animale trebuie să fie, de aseme-nea, bine chibzuită, astfel ca izlazul să fie un mij-loc de furajare economică și nu de promenadăpentru animale;

• Repartizarea riguroasă a suprafețelor din izla-zul comunal pentru diferite specii și cate-gorii de animale, neamestecul dintre ele, cuincompatibilitățile care există în special întreoaie și vacă etc.;

• Împrejmuirea cu garduri fixe, împărțirea în celpuțin - tarlale pentru pășunatul în rotație șialte sisteme de folosire rațională trebuiesc intro-duse și respectate întocmai.

Organizare, îndrumare și control:

Opinii



19/84


20/84

Paharul cu... visuri

Rămân fidel ideii că, în viață, exemplele bune, cele de urmat, se află,aproape întotdeauna, în preajma noastră.Succesul ține de abilitatea de „a vedea” și la distanță mică.

Divinul moldovenescCĂTĂLIN PĂDURARU

Aș putea dedica acest articol calitățiiDivinurilor din Moldova. Istoria, tehnolo-gia, știința aplicată azi, expresiile dife-rite ale Divinului, ar susține un discurslaudativ și, deloc gratuit, punctat cusuperlative.Nu acesta este, însă, scopul rândurilorde față.

Am avut șansa ca, la începutul lui ,să fiu invitat pentru a prezenta un eve-niment dedicat distilatelor de vin, laChișinău – Republica Moldova. Estevorba despre „Salon Divin” ( februa-rie ).Evident, am studiat și recapitulat ceeace se face în materie de brandy, cognac,armagnac, vinars, pentru o paralelă cuDivinul moldovenesc.Totuși, revelația că această băuturăpoate fi un succes internațional am avut-o în capitala Moldovei.

Și trecdirect lasubiect:unirea

faceputerea!Ei bine, toți producătorii importanți deDivin, nouă la număr, au acceptat săparticipe la un eveniment colectiv, au înțeles că logica evenimentului presu-pune o doză de aleatoriu care nu poatefi ocolită, drept pentru care, prin tra-gere la sorți, fiecare a fost reprezentatde un produs.

De la la de ani, producătorii și-au„câștigat” un loc pe care nu și l-auputut alege.Cu alte cuvinte, chiar dacă producă-torul X ar fi vrut să „iasă în față” cu un



21/84

Facem analiza vinului mai simplă

S.C. Biosystems Diagnostic S.R.L. Adresă: Str. Crișul Alb nr. , sector , București, cod Tel: + () Fax: + () Email: [email protected]

Website: www.biosystems-diagnostic.ro

by Divin de de ani, daca sorții au ales ca el să participe cu unul de ani, atunci rezultatul nu a fost contestat.De aici și uimirea, dar și admirația mea.

Fără a idealiza relațiile dintre producători, în care accentele

concurențiale sunt (și e bine așa) clare, angajarea într-un frontcomun, mi se pare că este exemplul de care vorbeam la început.Nu am avut până acum satisfacția să inventariez evenimente simi-lare, cu aceleași condiții, în care producătorii noștri să treacă în plansecund orgoliile și prejudecățile.Pentru că, este important de știut, un producător cu cotă mai marede piață sau mai puternic, a putut fi în situația de a avea în prezen-tare un divin mai tânăr decât al unui concurent de calibru mai mic.

Strategia a funcționat și a întors (și va întoarce) înzecit rezultate pozi-tive. De ce?S-a dovedit că există calitate pe toate palierele de vârstă ale pro-dusului. S-au identificat ocazii diferite, nuanțate. S-a etalat o paletăcromatică, olfactivă, gustativă, bogată, ofertantă. S-a putut eva-

lua corespondența dintre preț și calitate. Din acest punct de vedere,există o omogenitate care naște, practic, un eșantion distinct pe piațainternațională, cu elemente competitive comune, atractive atât pentrutraderi, cât și pentru consumatori.Cu alte cuvinte, se va putea spune înaintea numirii vreunui brand saualtul, Divinul moldovenesc este „așa și pe dincolo”- urmând să fie com-pletată o listă de atribute, printre care, deloc lipsit de importanță, cel alprețului. Comparația cu produse cu brand awarness internațional fiindclar în avantajul produsului moldovenesc. Am spus „produs moldove-nesc”! Păi, avem deja un pas important în percepția publicului.

Am spus-o și la Chișinău. Ieșirea „în lume” cu Divinul poate asiguralocuri la lojă și pentru vinuri, sucuri sau dulciuri din Moldova.Este clar că în competiția globală, Divinul poate urca mai lesne pe

podium decât alte produse.Faptul că acest lucru începe să fie perceput ține, în mare măsură, deputerea de sindicalizare a acțiunilor producătorilor și a organismelorcare inițiază și organizează aceste acțiuni (ONVV).

Era să uit! Spre deosebire (iarăși!) de inițiativele din sectorulvitivinicol din România, cele din Republica Moldova sunt susținute depersonalități politice sau din administrația centrală. În acest fel se asigură, pe lângă ținută, o doză crescută de atractivitatepentru presă.Aștept cu interes ca acest Salon al Divinului să fie organizat și laBucurești. Pentru entuziaștii de brandy, pe de o parte, dar, mai impor-tant, pentru prezența dvs., a oamenilor politici de la noi, pentru exem-plu, pe de altă parte.

Pentru conformitate, în rândurile de mai jos, lista producătorilor și a titlurilor prezentate:

Castel Mimi (SDT) – Cuza Vodă ani

Colus Vin - Colus ani

Euroalco – Olimp ani

Ungheni Vin & Wine Int’l Project –

Ungheni ani

Vinăria Bardar – Bardar ani

Vismos – Vismos ani

Călărasi Divin – Victor ani

Aroma – Dacia ani

Barza Alba – Sofia ani

21


22/84


O singură cerere de plată pentrusubvenţii, din acest anPentru a obţine subvenţiile, din acest an, fermierii

trebuie să depună la Agenţia de Plăţi și Intervenţie pentru Agricultură o singură cerere de plată, atât pentru exploataţiile zootehnice, cât și pentru celevegetale. „În 2015 se modifică sistemul de depunerea cererilor de plată, va fi o singură cerere. Fermieriicompletează o singură cerere, fie ca sunt crescătoride animale, fie că sunt fermieri din zona de producţievegetală, iar în luna martie începe campania dedepunere la APIA”, a declarat ministrul Agriculturii,Daniel Constantin.De asemenea, Daniel Constantin a ţinut să precizezecă Guvernul va aproba Ordonanţa care reglementea-ză modalitatea de verificare a criteriului de „fermieractiv“, introdusă din 2015. Ordonanţa se referă la

fermierii care primesc mai mult de 5.000 de euro pe fermă, indiferent de formele de sprijin. DanielConstantin a mai spus că în 2015 vor fi o serie demodificări în ceea ce privește acordarea subvenţiiloreuropene și naţionale, în condiţiile în care au fostintroduse schemele pentru tinerii fermieri și pentrumicii fermieri, condiţiile pentru pachetul de înverzireși plata diferenţiată.Orice fermier înregistrat în baza de date APIA va tre-bui să poată dovedi calitatea de fermier activ pentrua obţine subvenţiile în conformitate cu prevederileeuropene, începând cu acest an.

APIA eliberează adeverinţe pentru bunăstarea păsărilor Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) începe elibera-rea adeverinţelor pentru beneficiarii Măsurii 215 – Plăţi privind bunăs-

tarea animalelor – pachet b – păsări, care intenţionează să accesezecredite pentru finanţarea activităţilor curente de la băncile care auîncheiat Convenţii cu Agenţia. Fondul de Garantare a Creditului RuralIFN – SA şi Fondul Naţional de Garantare a Creditului pentru Întreprin-deri Mici şi Mijlocii garantează creditele acordate de bănci fermierilor, încadrul acestui tip de convenţie.Toate convenţiile încheiate între Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, Bancă şi Fondul de Garantare sunt postate pe site-ul APIAla adresa www.apia.org.ro.Potrivit convenţiilor, la solicitarea scrisă a fermierului, APIA elibereazăurmătoarele tipuri de adeverinţe, în funcţie de sesiunea de depunere şianul de angajament, astfel:1. Pentru sesiunea II de depunere - anul I de angajament: Adeverinţă prin care confirmă faptul că solicitantul a depus, în perioada 20 mai

– 30 iunie 2014, cerere de ajutor pentru Măsura 215 – Plăţi privind bu-năstarea animalelor - păsări și suma care reprezintă 50% din valoareasumei solicitate în cererea de ajutor aferentă sesiunii II de depunere- anul I de angajament, minus valoarea adeverinţei emise anterior, cuexcepţia beneficiarilor care au aplicat pentru efectiv mediu şi care nu auobligaţia depunerii deconturilor justificative trimestriale.2. Pentru sesiunea I de depunere - anul III de angajament: Adeverinţă prin care confirmă faptul că solicitantul a depus, în perioada 16 octom-brie – 15 noiembrie 2014, cerere de plată și două deconturi justificative pentru Măsura 215 – Plăţi privind bunăstarea animalelor - păsări, precum şi suma care reprezintă 20% din valoarea sumei solicitateîn cererea de plată. În cazul neeliberării niciuneia dintre adeverinţele precizate, se poate elibera la cererea solicitanţilor o adeverinţă prin carese confirmă faptul că solicitantul a depus, în perioada 16 octombrie – 15

noiembrie 2014, cerere de plată şi două deconturi justificative pentruMăsura 215 – Plăţi privind bunăstarea animalelor - păsări, precum șisuma care reprezintă 50% din valoarea sumei solicitate în cererea de plată (cu excepţia beneficiarilor care au aplicat pentru efectiv mediu şicare nu au obligaţia depunerii deconturilor justificative trimestriale).

Știri


23/84

www.titanmachinery.ro

B -

CLUJ

O R

SEZON ECHILIBRATEXACT AŞA, CUM AŢI PLANIFICAT!PIESE DE ORIGINE CASE IH

DISCOUNT 20%


24/84

S-au lansat primele măsuri de finanţareprin PNDR 2014-2020Din 25 martie, Ministerul Agriculturii a deschis, prin Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rura-le - AFIR, primele sesiuni de primire a proiectelorde investiţii finanţate prin măsurile din Progra-

mul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020.Potenţialii beneficiari vor avea la dispoziţie fondurieuropene nerambursabile de 205,7 milioane de euro pentru modernizarea exploataţiilor agricole prin sub-măsura 4.1 și de 111,2 milioane de euro pentru insta-larea tinerilor fermieri prin sub-măsura 6.1, acestea fiind primele două sub-măsuri din PNDR 2014-2020deschise pentru depunerea cererilor de finanţare. Aceste prime sesiuni anuale pentru depunerea de proiecte sunt continue până la data de 30 octombrie2015 sau până la epuizarea fondurilor alocate înacest an pentru fiecare sub-măsură în parte. Sesiu-nile continue aferente anului 2015 se pot opri înaintede termenul limită dacă valoarea totală solicitată

prin cererile de finanţare a proiectelor atinge nivelulalocării respectivei sesiuni.Primirea cererilor de finanţare se va face de către AFIR exclusiv on-line pentru sub-măsura (sM) 4.1– Investiţii în exploataţii agricole, iar pentru sub-măsura (sM) 6.1 – Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri depunerea cererilor de finanţare se va realizaîn format tipărit sau on-line.Pentru a prioritiza finanţarea proiectelor în funcţiede calitatea acestora, raportat la obiectivele de finanţare ale PNDR, se va aplica un prag de punctaj,

care va fi diminuat în fiecare lună pe parcursul sesiunii anuale continuecu câte 10 puncte, până la atingerea unui prag minim acceptat pentrurespectiva sesiune. Pragul de calitate aplicat în prima sesiune pentrusM4.1 și sM6.1 este de 85 de puncte, iar pragul minim este de 30 de puncte.Fiecare potenţial beneficiar își va face singur evaluarea propriului pro-iect pentru a stabili câte puncte are, în funcţie de criteriile de selecţie

publicate în Ghidul Solicitantului. În funcţie de autoevaluarea realizată,solicitantul va depune proiectul în luna în care se va încadra din punctde vedere al punctajului estimat (de exemplu: dacă un proiect a fostautoevaluat cu 75 de puncte, solicitantul îl va putea depune încă din prima lună a sesiunii când pragul de calitate este de 85 de puncte, darva fi evaluat începând cu a doua lună când pragul de calitate va fi de 75de puncte).Dacă se constată că solicitantul şi-a estimat punctajul cu mai mult de20% faţă de punctajul stabilit de AFIR, proiectul respectiv va fi mutatla finalul clasamentului și va fi finanţat doar dacă rămân sume dispo-nibile după selectarea celorlalte proiecte. Un alt element de noutate,care se va aplica odată cu lansarea primelor măsuri, îl constituie emite-rea de rapoarte de selecţie lunare, fiind astfel scurtat timpul de analizăal proiectelor.

Termenul estimat pentru evaluarea proiectelor este de 37 de zile lucră-toare de la sfârșitul lunii în care au fost depuse. Acest termen se poatemajora cu 10 zile lucrătoare, dacă sunt în evaluare proiecte pe două saumai multe sub-măsuri.De asemenea, pentru sprijinirea alcătuirii de Strategii de DezvoltareLocală de către Grupurile de Acţiune Locală, se deschide sub-măsura19.1 – Sprijin pregătitor pentru LEADER, cu o alocare de 2,4 milioane deeuro.Sesiunile de primire a proiectelor se vor derula prin pagina oficială deinternet www.afir.info, prin afișare la sediile agenţiei și ale partenerilorinstituţionali și prin canalele de comunicare proprii.

Știri



25/84


26/84


27/84

Noul POP se deschide la varăFonduri europene de peste 168 de milioane de euro vor putea fi accesa-te de România prin noul Program Operaţional pentru Pescuit 2014-

2020, începând din vara acestui an, când sunt șanse ca programul să fie deschis.„O noutate absolută pe noul POP este că evaluarea nu va mai fiexternalizată. Va fi 'in house'. Încercăm să creștem capacitatea Autorităţii de Management, astfel încât să reușim să facem evaluareaîn interiorul autorităţii, fără să mai externalizăm. Am observat dinexperienţa trecută că singurul program care niciodată nu s-a blocata fost cel care nu a externalizat nimic, adică PNDR. Celelalte progra-me care au externalizat evaluarea s-au blocat pentru că au apărut probleme la organismele intermediare. Programele structurale sunt puţin diferite faţă de cele pe FEADR (Fondul European Agricol pentruDezvoltare Rurală). Pe acest program, fiecare stat trebuie să își facă fișe de măsuri, detaliate, cu beneficiari, cu cheltuieli eligibile, cu tipuride investiţii și cu criterii de selecţie. În schimb, programele structurale

sunt mult mai simple pentru că îţi alegi doar măsurile pe care vrei să leimplementezi, faci doar fundamentările, analiza swot, demonstrezi căîţi trebuie măsurile respective, aplici prevederile din regulament și spuicare este sistemul tău de gestiune și control. Este mult mai simpludecât pe PNDR, care este cel mai complex program pe care îl face oricestat membru. Sperăm că și pe POP vom avea aceeași performanţă cași pe PNDR, dacă nu vor apărea ceva instabilităţi politice", a declaratGeorge Turtoi, secretar de stat în MADR.Structura noului program va fi tot pe cinci axe, ca și cel precedent. Omăsură foarte importantă va fi acvacultura, 50% din fonduri fiinddirecţionate către acest domeniu, celelalte fonduri fiind alocate pentrureamenajarea porturilor de pescuit sau dezvoltarea comunităţilorlocale.

MADR a publicat Anexa II privind zonarea pomiculturiiMinisterul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a publicat pe site-ul săuvariantele finale ale Anexei II, care cuprind zonarea pomiculturii, me-todologia studiului și valorile pentru costurile standard și contribuţiaîn natură, aplicabile pe submăsura 4.1a.Potrivit documentului, Anexa II STP se aplică astfel:- pentru sub-măsurile 4.2a, 6.1, 6.3 și 9a sunt eligibile pentru sprijin proiectele implementate în UAT-urile care au nota de favorabilitate potenţată >/= 2,40.- pentru sub-măsura 16.4a sunt eligibile pentru sprijin proiectele parteneriatelor în care fermierii și formele asociative își desfășoarăactivitatea în localităţi cu nota de favorabilitate potenţată >/=2,40;- pentru sub-măsura 4.1a:

a) sunt eligibile proiectele implementate în UAT-urile care au nota de favorabilitate naturală >=2,40;b) proiectele implementate în UAT-urile cu nota de favorabilitatenaturală =2.40sunt eligibile dacă prin proiect se prevede și sistem de irigaţii pentrutoată suprafaţa înfiinţată, în reconversie. În acest caz proiectele care prevăd achiziţii simple sunt eligibile doar dacă plantaţiile pomicoledeţinute de beneficiar sunt irigate. Sistemele de irigaţii trebuie să fie funcţionale și să fie conectate la o sursă de apă ce poate asigura debi-tul necesar suprafeţelor pomicole menţionate anterior.

c) pentru UAT-urile din prezenta anexă care au notade favorabilitate potenţată =2.40,cu condiţia respectării punctului (b) in cazul notei potenţate.

România va putea exporta carne de porc în ChinaRomânia a primit scrisoarea oficială a Adminis-traţiei de Stat pentru Supravegherea Certificării şi Acreditării din R.P.Chineză prin care se comunicăaprobarea înregistrării în R.P.Chineză a primei

companii producătoare de carne de porc din Ro-mânia, S.C. Smithfield Romania SA. În acest fel,după listarea pe site-ul Autorităţii Sanitar Veteri-nare din China, se poate începe exportul de carnede porc congelată în R.P.Chineză.”Decizia Chinei de a importa carne de porc dinRomânia reprezintă o mare realizare pentru eco-nomia românească, întrucât, încă din 2012, de la preluarea guvernării , am făcut efortur i susţinuteîmpreună cu Autoritatea Naţională SanitarăVeterinară și pentru Siguranţa Alimentelor, pen-tru a deschide posibilitatea exportului cărnii de porc pe o piaţa atât de importantă cum este ceachineză. Iată că, în urma demersurilor noastre,

astăzi putem vorbi de un pas concret făcut deRomânia în direcţia dezvoltării durabile a agri-culturii românești, prin intermediul exporturilor.Pentru noi, aceasta a fost o prioritate absolută.Prin urmare, consider deschiderea exportului pe piaţa chineză o oportunitate extraordinară pentruRomânia”, a declarat ministrul Agriculturii DanielConstantin.MADR și ANSVSA au realizat demersurisubstanţiale de colaborare bilaterală în domeniulagriculturii și industriei alimentare cu instituţiileomoloage din R. P. Chineză, pe perioada ani-lor 2012-2013, concretizate prin semnarea unuiMemorandum de Înţelegere privind sănătatea ani-

mală și siguranţa alimentelor, în data de 6 iunie2014. Acesta a fost semnat de ministrul Agricul-turii, Daniel Constantin și Han Changfu, ministrul Agriculturii din R.P. Chineză, cu ocazia vizitei înRomânia a demnitarului chinez. Memorandumulreprezintă un document care clarifică aspecteletehnice privind colaborarea româno-chineză îndomeniul sanitar veterinar, siguranţei alimentelor,controlului și inspecţiei pe zona cărnii și a produ-selor din carne.

Știri

27


28/84

Încet, dar sigur - pentru

o dezvoltare trainică

Compania Mewi își consolidează prezența în Bărăgan prin nouaconstrucție proprie de la Drajna Nouă (Călărași), aflată la km de fos-tul sediu închiriat în care a funcționat circa patru ani filiala Mewi Service.„Dezvoltarea continuă a companiei noastre, pe lângă împlinirea pecare ne-o conferă, ne aduce mai aproape de fermieri cu cele mai noiși moderne echipamente agricole și cu cele mai profesioniste serviciipostvânzare”, a declarat Cristian Dănescu, directorul general Mewi, cuocazia inaugurării propriului sediu din mijlocul Bărăganului.Sediul de la Drajna Nouă, care are în prezent angajați, deservește județele Ialomiţa, Călăraşi, Buzău şi Brăila.

de toți fermierii, iubitori ai mărcilor vândute de firma timișoreană. Anul tre-cut, în 2014, Mewi a inaugurat două noi sedii, la Valea lui Mihai (Bihor)și la Stoenești-Florești (Giurgiu).

Pe 12 martie 2015, compania Mewi a inaugurat noulsediu de la Drajna Nouă, județul Călărași. Filiala de aicidin sudul țării funcționa de circa patru ani, sub titulaturade Mewi Service, într-un sediu provizoriu, închiriat. Deacum, Mewi Service este într-o clădire nouă, constru-

ită pe propriul teren, cu un spațiu generos de expunerea utilajelor, pe șoseaua Drajna-Călărași, în apropiereaAutostrăzii Soarelui – A2. Mewi este distribuitor exclu-siv al tractoarelor Fendt, Valtra și Challenger, precum şial producătorului german de maşini agricole Horsch.Comercializează o gamă extrem de diversificată de produse destinate prelucrării pământului, incluzândcombine, semănători, pluguri, distribuitoare de îngrăşă-minte, recoltatoare, grape, cositoare etc. Sediul centralal Mewi este în Orțișoara, județul Timiș, însă companiaeste prezentă în toată țara, așa încât să poată fi aproape

MIHAELA PREVENDA

MEWI A DESCHIS OFICIAL NOUL SEDIU DE LA DRAJNA NOUĂ CĂLĂRAȘI

Eveniment



29/84


30/84


31/84

Investiții în beneficiulfermierilor

Volumul vânzărilor de tractoare şi utilaje agricole în zona de sud a ţării justifică pe deplin existenţa unei filiale de sine stătătoare, care să aducăfirma mai aproape de fermieri şi să răspundă nevoilor acestora. MewiService presupune în special o activitate tot mai importantă de susţi-nere a vânzării de utilaje din zona de sud a ţării.Anul acesta, Mewi împlinește de ani de existență în țara noastră.Dezvoltarea companiei cu sediul central în județul Timiș nu a fost unaspectaculoasă, dar cu siguranţă a fost una care a construit obiectivetrainice, ce au ca rezultat colaborări pe termen lung reciproc avanta- joase şi mulţumitoare în relaţiile cu agricultorii. „Aşa cum am învăţat dela firma-mamă din Germania - Schröder Landmaschinen, cea mai sănă-toasă, eficientă dezvoltare este cea făcută încet, dar sigur. Această dez-voltare vine într-un mod cât se poate de firesc, urmând de fapt clienţiişi nevoile acestora, a punctat directorul general al companiei Mewi -

Cristian Dănescu. Mewi Service a luat fiinţă nu doar ca motiv de vânzarea utilajelor agricole, ci răspunde de un întreg parc de utilaje deja exis-tent în zonă. Activitatea de bază e să ne ocupăm de clienţii noştri pen-tru ca aceştia să poată primi piese de schimb într-un timp mai scurt, depe un stoc apropiat şi astfel să fim alături de fermieri, care sunt parte-nerii noştri.”

La Drajna Nouă, la tăierea panglicii au fost prezențiadministratorul Mewi - Volker Schröder și administra-torul filialei Mewi Service - Stefan Schröder. Acestadin urmă are de ani și este unul dintre moștenitoriicompaniei germane Schröder Landmaschinen, o afa-

cere de familie cu o existență de peste de ani.Pentru mine, venind din Germania, este impresionantăagricultura din România, mărimea fermelor și terenu-rile vaste pur și simplu te uimesc. Mă bucur și suntmândru că familia mea a reuşit să facă aici sedii careating standardele din Germania şi că în ele lucreazăoameni pe care i-am antrenat şi crescut în spiritul fir-mei. Sunt tânăr și hotărât să continui afacerea fami-liei. Totodată sunt fericit că trebuie să îmi fac foartepuţine griji pentru viitorul firmei, pentru că întreagafamilie și mai ales noua generație este implicată, tatălmeu și cei doi unchi ai mei, precum și verişorii mei,care de asemenea vor duce mai departe SchröderLandmaschinen. Toţi avem aceleaşi idealuri şi ace-

eaşi destinaţie pe care vrem să o urmăm. Viitorul sunăfoarte bine pentru noi”, a spus Stefan Schröder, admi-nistrator Mewi Service. Unchiul lui, administratorulcompaniei Mewi Volker Schröder a completat: „Aminvestit mulţi bani în ultimii ani, dar investiţia nu s-a dusdoar în sedii noi şi doar în imobilizari, ci banii s-au dusşi în pregătirea anagajaţilor noştri, s-au dus şi în piesede schimb, în service-ul pe care îl oferim, în tehnicăpentru susţinerea service-ului. De de ani investim înRomânia și vom continua dezvoltarea noastră în bene-ficiul agricultorilor români.”

31


32/84

Eveniment

Tehnică modernă,profesionalism și

promptitudineVasile Iliuță, cunoscut fermier din sudul țării, actual-mente deputat în Parlamentul României, este cliental companiei Mewi și nu putea lipsi de la inaugura-rea sediului de la Drajna. „Pentru Călărași acest nousediu înseamnă foarte mult, având în vedere brandu-rile de renume pe care le comercializează Mewi, firmăcare reușește să aducă cea mai modernă tehnică înagricultura românească. Acest centru de la Drajna nedeservește pe toți și ne mulțumește pentru că putemsă luăm o piesă de schimb în câteva ore și să putemsă remediem orice defecțiune care apare în exploa-tarea utilajelor pe care le folosim în fermele noastre.Utilajele pe care le vinde Mewi sunt pentru fermie-

rii mijlocii și pentru cei mari. Această firmă reușește să îi mulțumească pe cei care au ajuns la o performanțăagricolă exact ca și fermierii din Europa, a declaratVasile Iliuță. Intrarea în Europa ne-a dat șansa să acce-săm fonduri europene, să putem avea acces la teh-nologie și astăzi avem acces și la service și la piesede schimb chiar în mijlocul Bărăganului. Este mareareușită a noastră, a fermierilor.” Vasile Iliuță conduce oexploatație mixtă de ha, de vaci și ferme deporci.

Un alt fermier, de data aceasta din județul Ialomița, ne-a spus că este încântat de prezența companiei Mewi în Bărăgan. „Cel mai importantlucru pentru un fermier, în afară de calitatea utilajelor, este ca service-ul să fie aproape de fermă, pentru că oricât de bun calitativ ar fi un uti-laj tot se întâmplă să se mai strice și atunci dacă remedierea este foarte

rapidă, nu pierdem timp și ne încadrăm în perioadele optime. Suntcondiții specifice diferite și este bine ca indiferent de lucrare să o faci în perioada cea mai bună pentru că sunt consumuri diferite, calități alelucrării diferite și dacă te străduiești și te încadrezi în perioada optimăa unei lucrări, consumi și mai puțin, faci și treabă bună și iese și bine lasfârșit”, a spus Nicolae Sitaru.Toate sediile noi construite de Mewi sunt egale sediului central de laOrțișoara (Timiș). Și nu este vorba neapărat de mărime, ci mai ales deprofesionalismul angajaţilor, care răspund oricărei solicitări, pe parte devânzări, service sau piese de schimb, cu aceeaşi promptitudine cu careagricultorii s-au obişnuit din partea companiei Mewi. Prin urmare, latoate filiale Mewi, inclusiv la cea de la Drajna Nouă, agricultorii găsescabsolut tot ce au nevoie.„Clădirea seamănă foarte mult cu celelalte sedii noi pe care le-am con-

struit şi le-am inaugurat anul trecut, diferenţa e că aceasta din județulCălărași este în oglindă faţă de celelalte sedii, se potrivea foarte binecu spaţiul cumpărat aici pe deal şi acordă vizibilitate bună chiar şi de peAutostrada Soarelui. Clienţii noştri găsesc aici tot ceea ce se găsește în toate sediile Mewi, o echipă de vânzări care este pregătită să îi ajuteşi să înţeleagă care sunt necesităţile pentru a-şi completa parcul de uti-laje, o echipă de piese de schimb care s-a înmulţit de curând la Drajnaşi care răspunde prompt la cerinţele de achiziţii de piese de schimbşi respectiv o echipă de service care poate mulțumi clienţii noştri dinBărăgan”, a afirmat Daniel Mayer, director tehnic Mewi.



33/84


34/84

DuPont Pioneer este lider mondial în genetică vege-tală, ce furnizează semințe de înaltă calitate fermi-erilor din peste de țări. Compania a devenit totmai cunoscută și pentru serviciile oferite cliențilorsăi, menite să contribuie la creșterea productivitățiiși profitabilității, ca și la promovarea de soluții pentruagricultură durabilă.Având în vedere amploarea pe care a luat-o segmentul

online, dar şi cel de smartphone sau tablete, companiavine începând cu luna martie anul curent cu două apli-caţii punctuale ce vin să uşureze munca agricultorilor.

DuPont Pioneer aduce două

aplicații pentru smartphone şi tablete

Informaţii în timp realAQUAmax® este un catalog online al hibrizilor de porumb cu acelașinume, care furnizează utilizatorului o varietate largă de informații despreprodus, inclusiv rezultatele obținute în cultură în diverse zone din țară.Aplicația AQUAmax® este utilă și fermierilor care nu au utilizat nicio-dată hibrizii AQUAmax. Este disponibilă pentru sistemele de operareiOS (numai pentru iPad, nu și pentru iPhone) și Android.Decizia de a realiza o astfel de aplicaţie a venit şi ca urmare a faptu-lui că din , anul în care Pioneer i-a pus pe piață, hibrizii Optimum®AQUAmax® și-au demonstrat în mod constant eficiența, ajutându-i pe cei care i-au cultivat să reducă variabilitatea producției în condițiide secetă și să atingă randamente record în condiții meteorologicenormale.Cea de a doua aplicaţie, Agro-Asist, este o agendă digitală, prin carefermierul poate selecta poziționarea geografică (cum ar fi satul, județul),

după care aplicația îl direcționează către cea mai apropiată stație mete-orologică. De aici, acesta poate să primească informații cu privire laprecipitații, temperatura solului, inclusiv comparații cu nivelele perioadeicorespunzătoare din anul precedent. Tot cu ajutorul aplicației, utilizatorulpoate să-și configureze singur tehnologia pe care o va aplica pe teren,prin personalizarea calendarului pentru o anumită cultură (porumb saufloarea-soarelui), alegerea hibridulului pe care vrea să-l cultive (doar dingama Pioneer) și stabilirea lucrărilor agricole (de la arat până la recol-tare). Practic, această aplicație îl ajută să își țină singur fișa de câmp.Astfel, aplicația Agro-Asist îi dă posibilitatea să-și aleagă hibridul celmai potrivit pentru zona respectivă, să vadă condițiile pe care le are încâmp, pe zile, și producțiile atinse de hibridul respectiv în două sezoaneconsecutive. „Ca bonus, fermierul poate interacționa în timp real, prinintermediul aplicației Agro-Asist, cu specialiștii Pioneer aflați în zonă“,

a afirmat Maria Cârjă, directorul de marketing al Pioneer Hi-BredRomânia.Concret, utillizatorul poate trimite un email direct din aplicație, solicitândinformațiile de care are nevoie. „Sperăm ca, în cel mai scurt timp, fermi-erii din România, care sunt remarcabili prin rapiditatea cu care adoptănoutățile tehnologice, să încerce facilitățile puse la dispoziție prin celedouă aplicații pe care le-am dezvoltat pentru ei. Este o investiție pe carele-o punem la dispoziție cu deplina satisfacție că vom reuși să le adu-cem informația mai aproape“, a completat Maria Cîrjă.Agro-Asist este disponibilă pentru sistemele de operare iOS și Androidși poate fi descărcată din App Store sau Google Play.

Compania a lansat două aplicații pentru terminalemobile destinate agricultorilor: AQUAmax și Agro-

Assist. AQUAmax® este un catalog online al hibrizi-lor de porumb cu același nume, iar Agro-Asist esteo agendă digitală. Cele două aplicaţii pot fi accesatădin martie şi de fermierii din România.

DELIA CIOBANU

Eveniment



35/84


36/84

David Eugen Popescu, director general AFIR, a decla-rat că PNDR - este mai uşor de acce-sat, are reguli de evaluare mai transparente şi maiuşor de înţeles pentru beneficiari, iar timpul de evalu-are și de selecţie al proiectelor este considerabil scur-tat. „Procesul de simplificare a fost unul complex și aurmărit atât facilitarea accesului potențialilor benefi-ciari la fondurile europene nerambursabile acordate

prin PNDR -, cât și asigurarea eficienței,echitabilității și legalității implementării Programului.Astfel, AFIR aplică o serie de elemente și soluții ino-vative care asigură o gestionare eficientă și transpa-rentă a fondurilor europene, concomitent cu facilitareaaccesului la finanțare. Ceea ce înseamnă că se scur-tează perioadele de evaluare și selecție a proiectelorprin aplicarea de simplificări procedurale și mecanismeutile potențialilor beneficiari - depunere on-line, bazăde date cu prețuri de referință, procedură de achizițiiprivate on-line”, a spus directorul general AFIR.

PNDR -,mai ușor de accesat

Mai puține documente solicitatePentru a înlesni depunerea dosarelor de investiţii, AFIR a redus numărul dedocumente pe care beneficiarii trebuie să le prezinte, atât în etapa de depu-nerea a cererii de finanțare, cât şi în etapa de implementare a proiectului.Astfel, au fost eliminate anumite documente, cum ar fi: Raportul asupra uti-

lizării programelor de finanţare nerambursabilă, Certificat ONRC, Certificatde înregistrare, Adeverință privind numărul de animale deținute.„Prin protocoalele încheiate, AFIR va verifica o serie de informaţii în moddirect, astfel încât solicitantul nu va mai fi obligat să depună adeverinţeşi certificate, după caz. De exemplu, solicitanţii de fonduri europene numai trebuie să prezinte Certificat constatator emis de Oficiul RegistruluiComerţului, informaţiile fiind verificate direct de către experții AFIR pe site-ul ONRC. De asemenea, nu se mai solicită Documentul eliberat de cătreCircumscripţia Veterinară - adeverinţă eliberată de medicul veterinar de cir-cumscripţie din care să rezulte efectivul de animale deţinut. Aceste infor-maţii vor fi verificate de experţii AFIR în registrul ANSVSA”, a specificatDavid Eugen Popescu.Unele dintre documente vor fi solicitate la momentul contractării și nu lamomentul depunerii Cererii de Finanțare, cum ar fi certificatele care să

ateste lipsa datoriilor restante fiscale și acordul de mediu cu studiu deimpact.Proiectul Tehnic va fi depus la semnarea contractului de finanţare, ast-fel încât beneficiarul nu trebuie să mai cheltuiască bani pentru întocmireaacestuia dacă nu are siguranţa ca va beneficia de cofinanţarea europeanănerambursabilă. Totodată, întocmirea proiectului tehnic înainte de contractva diminua efortul de implementare atât din partea AFIR, cât și din parteabeneficiarilor, evitându-se întocmirea de acte adiționale multiple pentru revi-zuirea tehnică a proiectului.Reducerea numărului documentelor necesare beneficiarilor este valabilă şipentru etapele de implementare a proiectelor.

Plecând de la nevoile reale ale beneficiarilor, Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale - AFIR anunță căa identificat și a aplicat o serie de soluții și mecanisme procedurale și administrative pentru simplificarea acce-sării și derulării Programului Național de DezvoltareRurală 2014 – 2020. Atât din punct de vedere al nevo-

ilor de finanţare, cât şi din punct de vedere al procedu-rilor de lucru – etapele de depunere, evaluare şi selec-ţie a proiectelor de investiţii în agricultură sunt mult maisimplificate decât în PNDR 2007 – 2013.

MIHAELA PREVENDA

Eveniment



37/84

sau egal cu nivelul pragului de calitate stabilit.Proiectele cu punctaj sub pragul de calitate vorrămâne în așteptare şi vor intra în competiţie cuproiectele depuse în luna următoare (la următoareaevaluare) care au punctajul mai mare sau egal cu

pragul de calitate aferent lunii respective. În cadrul etapei de evaluare se verifică e ligibili tateaproiectelor. AFIR va analiza cu prioritate proiectelecu punctaj mai mare sau egal cu pragul de calitateaferent lunii respective. Termenul estimat pentruevaluarea proiectelor este de de zile lucrătoarede la sfârșitul lunii în care au fost depuse respec-tivele proiecte. Acest termen se poate majora cu zile lucrătoare dacă sunt în evaluare proiecte pedouă sau mai multe sub-măsuri.Selecţia proiectelor pentru finanţare se va rea-liza pe baza principiilor şi a criteriilor de selecţieşi vor fi ierarhizate după punctajul obținut, ținândcont de pragul de calitate lunar. Pentru proiectele

cu punctaj egal se vor aplica criteriile de departa- jare (valoarea eligibilă a proiectului, tipul investiției,sector prioritar etc). Totodată, se va ține cont depragul minim stabilit pentru fiecare sub-măsură, cu încadrare în alocarea financiară anuală d isponibilă.După întocmirea ultimului raport de selecție lunarse va realiza un Raport de regularizare prin carese va face redistribuirea alocărilor între domeni-ile de intervenție. Prin acest Raport se stabileştefinanțarea proiectelor eligibile neselectate, situate între pragul de calitate și pragul minim.„Sistemul de selecţie pentru PNDR pre-zintă nu doar avantajul de a evita aglomerarea cuvolum mare de proiecte în sistem, ci și, implicit,

micșorarea timpului de aşteptare de la depunereaproiectului până la momentul contractării.Sistemul garantează finanțarea proiectelor decalitate şi oferă predictibilitatea condițiilor deeligibilitate și selecție, prin faptul că cerințeleaferente nu se modifică pe parcursul unui ande selecție. Mai mult, beneficiarul poate estimamomentul selecției şi are la dispoziţie o perioadămai mare de timp pentru realizarea și depune-rea proiectului”, a explicat David Eugen Popescu,director general AFIR.

Proiecte tip pentru uneleinvestițiiMinisterul Agriculturii va pune la dispoziția beneficiarilor proiecte modelpentru finanțarea anumitor tipuri de investiții realizate prin PNDR -, cum ar fi proiecte tip pentru fermă de legume în câmp sau livadăde pomi și arbuști fructiferi.Pentru beneficiarii publici vor fi adoptate documente standardizate deatribuire aplicabile pentru procedurile de achiziție derulate de benefici-arii PNDR. „Scopul acestor documente standardizate este acela de astabili condiții corecte și proporționate în raport cu complexitatea con-tractelor pentru toți potențialii participanți la procedura de achiziții. Sevor păstra cerințele și factorii de atribuire cu adevărat relevanți pentruproiect. Prin aceasta, AFIR urmărește limitarea îngrădirii nejustificate aparticipării agenților economici la licitații și, totodată, obținerea unor eva-luări transparente și obiective a ofertelor”, a menționat directorul gene-ral AFIR.

Depunerea, evaluarea și selecțiaproiectelorPentru a simplifica şi ușura accesarea PNDR -, au fosteliminate din Cadrul Național de Implementare unele restricţiisuplimentare faţă de cele ale regulamentelor europene în dome-niu. De pildă, un beneficiar al PNDR - poate depuneun alt proiect pe aceeași sub-măsură, cu respectarea condițiilorde eligibilitate, dacă nu creează artificial condițiile necesareobținerii sprijinului și dacă proiectele nu formează împreună un fluxtehnologic.

Pentru depunerea efectivă a dosarelor cererii de f inanţare, în func-ţie de linia de finanţare accesată, beneficiarii au la dispoziţie atâtdepunerea on-line, cât şi depunerea dosarelor în format tipărit.Vor fi organizate sesiuni anuale continue, cu evaluare lunară. Înacest sens, Autoritatea de Management pentru PNDR din cadrulMinisterului Agriculturii stabilește un prag minim aferent întregiisesiunii, sub care niciun proiect nu se poate finanța, precum şi unprag de calitate pentru selecţia proiectelor. Aşadar, pragul minimse stabileşte pentru întreaga sesiune, pe când pragul de calitateeste utilizat în evaluarea proiectelor pe parcursul sesiunii. Într-o primă etapă sunt selectate proiectele cu punctaj mai mare

37


38/84

Bază de date cu prețuri dereferință

Procedura de achiziţie pentru beneficiarii PNDR a fost simplificatăprin crearea Bazei de Date cu Prețuri de Referință pentru mașini, uti-laje și echipamente specializate. Baza de date este disponibilă pe site-ul AFIR (www.afir.info) sub forma unei aplicaţii web, fiind utilizată dejade beneficiarii PNDR. În prezent, Baza de date are peste . de ele-mente unice, fiind în continuuă actualizare și completare. Prin urmare,dacă beneficiarul doreşte să achiziţioneze un produs care se regăseşte în Baza de date cu preţuri de referinţă a AFIR, acesta îl cumpără direct,fără a mai parcurge procedura de selecţie de oferte.Beneficiarul care urmează acest tip de achiziție trebuie să se asigurecă bunul care va fi cumpărat se regăsește în memoriul justificativ (pen-tru proiecte care nu prevăd lucrări de construcţii-montaj) sau în studiulde fezabilitate (pentru proiecte care prevăd lucrări de construcţii-mon-taj) depus de beneficiar odată cu proiectul de investiţie şi că res-

pectă întocmai cerinţele şi caracteristicile tehnice menţionate în acestedocumente.„Pentru achiziţiile descrise mai sus nu este necesară întocmirea unuidosar pentru avizarea achiziţiei. Toate documentele vor fi prezentatedirect la plată, fiind incluse în dosarul cererii de plată. Acest demersreprezintă o premieră în procesul de implementare a fondurilor euro-pene acordate pentru agricultură. Pe lângă uşurarea procesului deachiziţie, existența bazei de date cu prețuri de referinţă ajută bene-ficiarul inclusiv în stabilirea unui buget cât mai exact al proiectului”,menționează directorul general AFIR David Eugen Popescu.

Eveniment

Banii europeni ajungmai rapid și mai ușor

la beneficiariUn alt avantaj pentru beneficiarii PNDR este sim-plificarea mecanismului de acordare a avansului, însensul acordării acestuia încă de la prima achiziţieavizată de AFIR, atât pentru beneficiarii publici, câtşi pentru cei privaţi. Astfel, beneficiarul privat poateprimi în avans un procent maxim de din valoa-rea eligibilă a cofinanţării nerambursabile. Avansulpoate fi primit numai după ce AFIR va acorda avi-zul favorabil pentru un dosar de achiziții. „Totodată,pentru beneficiarii privaţi se devansează decontareaplăților aferente cheltuielilor eligibile, dar cu respec-tarea intensității contribuției proprii. Astfel, AFIR va

putea efectua plata sumelor reprezentând cheltu-ielile eligibile aferente contribuţiei publice a proiec-telor numai în baza documentelor justificative de tipfactură”, a spus David Eugen Popescu.Pentru beneficiarii publici, în cazul în care vor primiavizarea unei singure achiziții din partea AFIR,aceştia pot solicita şi primi în avans o sumă repre-zentând maximum din valoarea eligibilă acofinanțării nerambursabile, conform bugetului indi-cativ. Avansul de maxim din valoarea eligibilăa cofinanțării nerambursabile va fi acordat doar încazul avizării favorabile a tuturor achizițiilor. „O altăfacilitate priveşte modalitatea de decontare a TVA-ului pentru beneficiarii publici. Aceştia pot solicita

decontarea contravalorii TVA fără a avea atașatedocumentele de plată şi extrasele de cont care să justifice plata TVA-ului încă de la prima cerere deplată şi nu doar la ultima cerere de plată. Acestprincipiu se aplică indiferent de numărul tranșelorde plată”, a mai spus directorul general AFIR.



39/84


40/84

Controale mai puține, criteriide selecție clare și costuri

simplificateSimplificările în accesarea şi implementarea PNDR - sereferă și la reducerea numărului de controale pe teren. AFIR anunțăcă nu se vor mai efectua vizite pe teren pentru validarea fiecărei cereride plată. „Fluxul de verificare a proiectelor se scurtează – proiectelecare conţin achiziţii simple vor fi verificate exclusiv la nivelul OficiilorJudeţene ale AFIR, iar cele care includ achiziţii complexe vor fi verifi-cate exclusiv la nivelul Oficiilor Regionale”, a precizat directorul generalDavid Eugen Popescu. În urma analizelor realizate de Ministerul Agriculturii s-a constatat căunele dintre criteriile de selecţie punctate în PNDR - erauatinse de către beneficiari în mod artificial pentru a creşte punctajul proiectului. Spre exemplu, punctajele suplimentare pentru fermierii

cu vârsta sub de ani, la data depunerii proiectului, puncte suplimen-tare pentru

revista fermierului 03martie2015

Documents