pag. 4-6

l NR. 2/2007 l 36 PAGINIl NR. 2/2007 l 36 PAGINI

Revistã editatã deInspectoratul General al Poliåiei de Frontierã

Revistã editatã deInspectoratul General al Poliåiei de Frontierã

2 û 3û2 û

l Publicaåie fondatã la 1 aprilie 1920l Serie nouã - nr. 662

www.politiadefrontiera.ro

REDACÅIA(E-mail: revista.frontiera@mai.gov.ro,

Intranet: frontiera@igpf.net)

Redactor-æefSubcomisar Marius IONESCU

(E-mail: redactorsef@mai.gov.ro)

Secretar de redacåieinspector Gabriel CRÃCIUN

(E-mail: gabicraciun@hotmail.com)

Editor coordonator: Diana Maria PROTOPOPESCU

Redactori:inspector Alexandru BARBU

subinspector Ætefan ANDREESCUsubinspector Iulian PUICÃ

Fotoreporteragent Mihai BEJENARU

Abonamente, difuzareElena URSACHI

Coperta I - Simona MarinescuCoperta IV, foto - Silviu Matei

ADRESA: Str. Rãzoare nr. 2, sector 6, Bucureæti, cod 050507;TEL./FAX: 021-316.84.32;

021- 316.25.98 - int. 19334, 19335;

Cont virament-abonamente IGPF Bucureæti, deschis sub nr.

RO81TREZ7005009XXX000252,la Direcåia de Trezorerie æi

Contabilitate Publicã a Municipiului Bucureæti.

Cod fiscal: 4193222 Responsabil de numãr

Inspector Alexandru BARBU

Layout: Alexandru BARBU

TiparS.C. AMMA PRINT SRL-Bucureæti

Tel./fax: 021 - 344 10 74e-mail: office@ammaprint.ro

Ediåia s-a încheiat la 1 martie 2007

Preå: 3 lei

Reproducerea materialelor din cuprins este permisã numai cu menåionarea

sursei(Copyright cf. Legii nr. 8/1996).

Materialele primite spre publicare nu se înapoiazã.

Responsabilitatea juridicã pentru conåinutul articolului æi informaåiile

cuprinse aparåine, potrivit art. 225 din Codul penal, autorului.

I.S.S.N.: 1220-711XImprimat în România

l PE SCURT l PE SCURT l PE SCURT l

În vederea fluidizãrii procesului de prelucrare a numeroaselor cereri de vizã ale cetãåenilor moldoveni, ministrul administraåiei æi internelor Vasile Blaga a propus înfiinåarea, la Chiæinãu, a unui centru comun al U.E. pentru acordarea vizelor, sub coordonarea României.

Ca urmare a propunerii, Consiliul de Justiåie æi Afaceri Interne al Uniunii Europene cât æi statele membre æi-au dat acordul de principiu, urmând sã se stabileascã detaliile tehnice de punere în aplicare a acestui proiect.

La începutul lunii februarie, Ambasadorul Olandei în România, Excelenåa Sa domnul Jaap L. WERNER, a acordat diplome de excelenåã pentru rezultatele excepåionale obåinute de lucrãtorii din cadrul MAI. Cu aceastã ocazie, doi ofiåeri din cadrul IGPF au primit

diplome de excelenåã pentru activitatea de cooperare desfãæuratã în domeniul combaterii criminalitãåii transfrontaliere, mai exact pe linia combaterii traficului de persoane æi a traficului de droguri, pe relaåia cu Olanda, dar æi în alte cauze deosebit de grave.

În perioada 8–11 februarie a.c.– Directorul Departamentului Securitãåii Publice din Regatul Haæemint al Iordaniei, general locotenent Mohammad Majed Al-Eitan, însoåit de responsabili din cadrul autoritãåilor iordaniene cu competenåe pe linie de securitate preventivã, de poliåie æi circulaåie rutierã, a efectuat o vizitã oficialã în România.

Cu aceastã ocazie, s-a încheiat Memorandumul de Înåelegere româno-iordanian în domeniul afacerilor interne, din partea M.A.I. semnând documentul chestorul general dr. Anghel Andreescu, secretar de stat, æeful D e p a r t a m e n t u l u i Ordine æi Siguranåã Publicã din M.A.I.

La discuåiile care au urmat, delegaåia iordanianã s-a întâlnit

cu oficiali ai Administraåiei Prezidenåiale, ai Serviciului Român de Informaåii, precum æi cu reprezentanåi din cadrul structurilor specializate ale Ministerului Administraåiei æi Internelor, convorbirile fiind axate pe problematica bilateralã, aplicarea cu o mai mare eficienåã a prevederilor Acordului româno-iordanian în vigoare de combatere a criminalitãåii organizate, a traficului de droguri æi terorismului, discuåiile urmând sã se concentreze æi asupra modalitãåilor eficiente de combatere a migraåiei ilegale æi de securizare a frontierelor.

Vize pentru cetãåenii din R. Moldova

DIPLOME DE EXCELENÅÃ PENTRU POLIÅIÆTI DE FRONTIERÃ

Colaborare româno-iordanianã în domeniul afacerilor interne

Locul I – 1.200 lei RON- ag. pr. Gabriel-Mircea Moraru -SPF Fãlciu, IJPF Vaslui;

Locul II – 800 lei RON- agent Adina Popescu– SPF Oræova, IJPF Mehedinåi;Locul III – 600 lei RON- ag. æef. – Mariana Zãvadã, SPF Dr. Turnu Severin-

IJPF Mehedinåi;Menåiune – 300 lei RON- elev Bogdan Popescu, Æcoala Agenåi de Poliåie de

Frontierã-Oradea;Menåiune – 300 lei RON- sinsp. Florin Tridon – IJPF Vaslui;Menåiune – 300 lei RON- agent Petricã Ivanof - SPF Chilia, IJPFN Tulcea.

Rãspunsuri corecte: 1- b; 2 - a; 3 - a; 4 - c; 5 - c; 6 - a; 7 -c; 8 - b.

Câætigãtorilor concursului publicat în numãrul 10/2006 al revistei „Frontiera”, desemnaåi în urma

extragerii care a avut loc în data de 28 februarie a.c:

2 û 3û 3û

l DIN SUMAR l

v Evaluarea anualã a MAI ..................................pag. 13v Capturi de åigãri ........ pag. 17v Criminalisticã ....... pag. 18-19 v Salutãri din Haiti ..... pag. 20v Droguri .................... pag. 22v Terorismul ................ pag. 26v Drepturile poliåiætilor .. pag. 28v Femei æi cariere .......... pag. 31v Divertisment ............ pag. 35

v Æcoli PF la frontiera UE

pag. 7-12

v Braconaj piscicol la Marea Neagrã

pag. 14

Mulåi dintre noi se gândesc cum sã se pregãteascã pentru furtuni. Æi mã refer, acum, la cele naturale. Am vãzut cu toåii suferinåa celor prinæi în capcanã de stihiile naturii, am simåit durerea lor pânã în mãduva oaselor. Recunoaæteåi cã prima reacåie a acestor trãiri este aceea de a ne întreba: „Cum ne putem pregãti?” Însã, trebuie înåeles cã nu e nevoie neapãratã de graba aceea de a cumpãra provizii ce ne-ar fi necesare, în zilele acelea nãpãstuite. Ci de consolidarea locului în care acestea ar trebui depozitate. Pentru cã doar aæa vom putea trece greul!

S e ætie cã felul de a fi al unui om trãdeazã firea acestuia. În copilãrie, acestea nu pot fi schimbate dar,

atunci când sunt accentuate, se pot ameliora sau cultiva prin educaåie. Prin ælefuirea trãsãturilor native, educaåia are scopul de a armoniza gândul, cuvântul æi fapta omului. Cultivarea aptitudinilor pânã la a practica o anumitã activitate cu profesionalism sau, de ce nu, chiar cu artã, poate duce la derularea muncii cu pasiune. Iar a munci cu pasiune duce la transformarea muncii în satisfacåie.

E u zic aæa: munciåi cu perseverenåã æi pasiune æi veåi vedea cum rezultatele de excepåie vin cu tot mai multã uæurinåã, progresul individual se regãseæte în progresul

colectiv. Produsul muncii celor dedicaåi devine soluåie pentru necesitãåile tuturor celor din jur, iar acest lucru nu numai cã-l face util, apreciat æi rãsplãtit, ci indispensabil celorlalåi. Ce poate fi mai de preå pentru conætiinåa unui om decât sã se simtã indispensabil celorlalåi?

Îndeplinirea standardelor europene, pe acest palier, este unul dintre obiectivele ce trebuie atinse cât de curând. Iar pe capitolul profesionalizãrii ne strãduim cu toåii, de câåiva ani buni. Recunoaætem cã mai avem de lucrat, însã, aæa cum spuneam, stãruinåa în pregãtirea noastrã ne va duce cãtre åinta aleasã în cel mai rapid mod posibil. Sã fim aæa cum ni se cere. Aæa cum trebuie sã fim!

Suntem, aæadar, prin meseria pe care o avem, rãspunzãtori, într-o suficientã mãsurã, pentru modul în care aratã societatea în care trãim, pentru prezentul æi viitorul acesteia.

O mul este cel mai complex computer. Însã, el poate fi programat pentru a aduce armonie æi echilibru æi, totodatã, pentru dezechilibru æi discordie.

Spre deosebire de computerele obiænuite, calculatorul uman este înzestrat cu puterea de a decide în privinåa alegerii pe care o face æi, mai mult, de a se strãdui pentru a face asta, în felul cel mai nobil posibil.

Pregãtirea, soluåia de care avem nevoie

Nelu Pop,inspector general

v SCAFANDRUL poliåist de frontierã

pag. 15

4 û 5û

R - Cum aåi ajuns sã lucraåi într-o zonã de conflict, de atâta vreme, departe de familie æi de tot ce a însemnat viaåa dvs. de pânã acum? Æi, mai mult, de ce aåi ales asta?

SM - Mã întreb æi eu asta destul de des… A fost o opåiune de viaåã într-un moment în care mi s-a pãrut cã reîntoarcerea la profesia mea era singura formã de recuperare a valorilor în care cred. N-a fost o decizie uæoarã æi nici un parcurs lipsit de traume, dar ætiu cã nimic din ceea ce am fãcut nu se comparã cu aceæti ultimi patru ani de activitate în Irak, Siria, Maroc, Iordania æi Statele Unite, în care am înåeles cã doar ceea ce poåi face bine, serios, sistematic îåi dã echilibru æi încredere.

De aproape patru ani nu mai vorbesc limba mea decât în scurtele treceri pe-acasã, am pierdut mult din cochetãria cu care noi româncele suntem obiænuite. Lucrez cu oameni din aproape toate colåurile lumii, stau într-o locuinåã de a cãrei îngrijire se ocupã o echipã de filipinezi, mãnânc mâncare irakianã în mod constant, gãtesc alãturi de colegi vinerea, mã deplasez în Bagdad echipatã ca un soldat æi în timpul liber conduc un Grand Cherokee vechi, blindat, care scâråâie din toate încheieturile, dar în care mã simt în siguranåã.

Când intru în Ministerul Muncii æi Afacerilor Sociale din Bagdad, de la gãrzi pânã la conducerea instituåiei, toåi colegii îmi spun pe nume æi mã considerã unul dintre angajaåi. Ar fi foarte surprinæi sã afle într-o zi cã nu mai sunt în preajmã. Împreunã cu ei, am creat un nou sistem de asistenåã socialã în Irak æi susåinem astãzi cu servicii sociale æi alocaåii familiale 1.000.000 de familii din toate

guvernoratele irakiene. A fost æi este un program de succes, care a ajutat mult la stabilizarea unor comunitãåi. Sãrãcia este întotdeauna un factor de destabilizare. Planul s-a nãscut în trailerul meu, dupã o lungã monitorizare a sãrãciei împreunã cu colegii irakieni din COSIT (Central Organization for Statistics), a fost aprobat de Guvern æi finanåat la sfâræitul anului

2005, iar acum raportãm acoperirea aproape integralã a familiilor sãrace.

R - Cum împletiåi pasiunea pentru munca actualã cu viaåa de familie?

SM - Greu. De fapt nici nu le împletesc, ele reprezintã capitole total distincte din viaåa mea. În decembrie 2005, ne-am mutat într-o casã nouã în care eu, pânã acum, am petrecut nu mai mult de o lunã. În iulie 2006, Mihai, bãiatul nostru cel mare a intrat la facultate, pentru alegerea cãreia am comunicat prin Internet. Cel mic a avut în paralel admiterea la liceu. Ca mamã, am pierdut enorm æi, probabil, nimic din ce voi face de-acum încolo nu va compensa absenåa de-acasã. Constat cu mare bucurie însã cã pentru ai mei eforturile mele pentru independenåa profesionalã nu au fost în van. Existã acolo în fiecare discuåie cu ei un soi de admiraåie pe care o desluæesc printre cuvinte pentru care le sunt recunoscãtoare. În acelaæi timp, încerc sã le spun cât mai puåin despre dramele noastre zilnice în Irak, vãd ei destule oricum la televizor æi în ziare. Am luat de multe ori decizia de a reveni. Amân însã sã fac bagajele din pricina uriaæei susåineri pe care acest program o are æi pentru cã Irakul ocupã un spaåiu important din universul meu afectiv æi profesional. Ætiu pe de rost date

4 û

România este un spaåiu sigur,

departe de lumea dezlãnåuitã

u 1 martie 2007, Bagdad. O femeie tânãrã æi puternicã, îmbrãcatã în uniformã de camuflaj, aplecatã în faåa unui laptop uzat, în crizã de timp, pentru cã dintr-un minut într-altul trebuie sã urce într-o maæina blindatã æi sã ajungã la o întâlnire importantã. Simåea începutul primãverii din fum, praf de puæcã, sânge æi groazã.

u 1 martie 2007, Bucureæti. O femeie îmbrãcatã în uniformã de galã, fascinatã de conversaåia care o åinea cu sufletul la gurã, de câteva ore, în faåa unui computer performant, în crizã de timp, pentru cã revista trebuia sã plece dintr-un moment într-altul la tipografie. Simåea începutul primãverii din flori, soare æi liniætea de afarã.

Simona Marinescu: „Lumea mea s-a schimbat în ziua în care am coborât dintr-un Hercules C130 pe aeroportul militar din Bagdad”

„Nu poåi înåelege dimensiunea rãului decât înfruntându-l”

„”

4 û 5û

demografice, performanåe economice, citesc tot ce se leagã de aceastã åarã æi continui lecåiile de arabã. Lumea mea s-a schimbat în ziua în care am coborât dintr-un Hercules C130 pe Aeroportul Militar din Bagdad æi cred în continuare cã a fost o æansã a mea, pentru a mã cunoaæte æi înåelege cu adevãrat.

R -PFR are detaæaåi, în Fâæia Gaza - la graniåa Rafah, patru poliåiæti de frontierã, monitori în cadrul misiunii EUBAM - o misiune derulatã de Uniunea Europeanã. Ce aåi auzit despre activitatea colegilor noætri?

SM - Cunosc faptul cã România participã la misiuni de securizare æi de pregãtire. Vãd aici în fiecare zi de câtã apreciere se bucurã prezenåa româneascã în teatrul de operaåii æi mã mândresc cu faptul cã åara mea poate fi partener la misiuni de consolidare a democraåiei într-o regiune în care ameninåarea haosului este în creætere. Nu poåi înåelege dimensiunea rãului decât înfruntându-l æi faptul cã suntem acolo probeazã standardele de calitate pe care poliåia æi armata noastrã le-a atins.

R - În momentul de faåã, în structura noastrã, 40% din poliåiætii de frontierã sunt femei. Consideraåi asta un câætig pentru PFR sau nu?

- Fãrã îndoialã. Femeile au o capacitate uimitoare de a se mobiliza pentru profesii care cer disciplinã. În acelaæi timp, prezenåa femeilor în poliåie contribuie semnificativ la schimbarea de atitudine a celor care au probleme de aplicare a legii, sunt sigurã. Pot sã îmi imaginez cu câtã seriozitate abordeazã o femeie responsabilitatea de a securiza zone care sunt atât de sensibile pentru siguranåa naåionalã. Totodatã, nu pot sã nu adaug æi cã este un bun prilej pentru cei care trec frontiera sã constate cã românii, în general, sunt un popor frumos, iar femeile au un farmec particular care conteazã în relaåiile interumane, oricât am vrea sã ignorãm acest lucru.

R - Atât Poliåia, cât æi politica, sunt douã paliere de activitate dominate de sexul masculin. Credeåi cã este mai greu, ca femeie, sã funcåionezi într-un astfel de domeniu?

SM - Aproape cã am rãspuns deja la întrebarea asta. Genul conteazã din ce în ce mai puåin în mediile profesionale moderne. Iar împotriva prejudecãåilor, câte mai sunt, trebuie acåionat cu diplomaåie. Mie mi se pare cã noi femeile pierdem atunci când vrem sã arãtãm cu orice chip cã suntem superioare colegilor bãrbaåi æi cã putem face lucruri de mai bunã calitate decât ei. Ca sã câætigi o recunoaætere

profesionalã trebuie sã munceæti serios æi sã ai puterea sã apreciezi æi ceea ce fac ceilalåi pentru ca rezultatele tale profesionale sã fie posibile.

În politicã, faptul cã sunt femeie n-a fost un atuu, n-a fost un impediment. Privilegiul de a fi femeie mi-a fost întotdeauna revelat de viaåa privatã, de momentele tandre pe care le petrec cu omul pe care îl iubesc, cât de puåine au fost ele în ultimii ani.

Conteazã cã sunt femeie æi atunci când bãiatul meu cel mare are nevoie de sfaturi pentru a înåelege capriciile fetelor în preajma cãrora consumã emoåii æi îæi face planuri de viaåã.

În faåa tuturor celorlalte fapte de viaåã sunt doar eu.

R - Care sunt, în opinia dumneavoastrã, atu-urile reuæitei? Vã este mai greu sã activaåi, într-o zonã de conflict, decât unui bãrbat?

SM - În Irak, æi civilii, æi militarii trec prin aceleaæi conjuncturi dificile. Am vãzut multe femei soldat, sunt din ce în ce mai mulåi experåi femei. Conteazã câtã pregãtire fizicã ai pentru a lucra uneori la temperaturi de peste 50 de grade Celsius, cu un echipament de protecåie care cântãreæte în total 20 de kg, cu care trebuie sã urci uneori pe scãri æi pânã la etajul 10. Dacã nu faci sistematic pregãtire la salã æi lungi alergãri în aerul încins din aceastã åarã, e greu sã reziæti. Suntem asistaåi cu servicii medicale de specialitate, mâncãm ce trebuie, ne vitaminizãm.

Mult mai mult conteazã însã cum ne gestionãm teama, panica aia devastatoare când eæti în trafic æi vezi maæini îndreptându-se spre tine, sau când eæti însoåit de gãrzi locale înarmate care pot fi cu tine sau împotriva ta. Conteazã cât de rapid te poåi obiænui cu æocurile provocate de atacuri cu mortiere æi rachete æi cum reacåionezi în situaåiile de crizã. Toate astea trebuie evaluate în primele zile de Irak. Dacã te simåi în stare, rãmâi. Dacã nu, e bine sã pleci înainte de a pierde ireversibil convingerea cã lumea este un spaåiu paænic.

R - Puteåi face o comparaåie între femeia din societatea româneascã æi cea irakianã?

SM - Sunt într-o continuã admiraåie faåã de femeile irakiene. De la tinere, la cele mai în vârstã, au rafinamentul de a îæi pãstra feminitatea chiar în spatele unor veæminte care ascund multe dintre

trãsãturile pe care noi, celelalte, suntem tentate sã le expunem vederii.

Privaåiunile unor ani în care au jucat un rol public minor sunt incredibil recompensate astãzi de preluarea prerogativelor de conducãtori de familie din pricina insecuritãåii generale care face mult mai uæoarã circulaåia femeilor dintr-o comunitate în alta, indiferent de etnie, precum æi rezolvarea multora dintre problemele familiei. Colegii bãrbaåi ne spun cã mamele, soåiile, fiicele lor sunt cele care pot trece fãrã probleme dintr-o comunitate sunnitã într-una shiitã sau

5û

Simona Marinescu: „Lumea mea s-a schimbat în ziua în care am coborât dintr-un Hercules C130 pe aeroportul militar din Bagdad”

„Nu poåi înåelege dimensiunea rãului decât înfruntându-l”

6 û 7û

creætinã, fãrã sã fie oprite la punctele de control, fãrã sã fie nevoite sã arate vreun act de identitate. Aæadar, probleme de orice naturã sunt rezolvate în Irakul de astãzi de cãtre femei.

Trebuie sã spun însã cã, spre deosebire de alte åãri din regiune, Irakul a fost æi rãmâne un stat secular, în care în general participarea femeilor în viaåa publicã este o opåiune care le aparåine. Sunt încã difuze unele contraste, care continuã sã mã uimeascã æi sã mã rãneascã sufleteæte, cu familii care îæi ucid fetele dacã acestea îæi pierd virginitatea înainte de cãsãtorie, aæa numitele „honor crimes” sau cu femei care se automutileazã pentru a se pedepsi pentru greæeli similare. Cred însã cã procesul de modernizare a acestei societãåi va æterge definitiv urmele unor extreme comportamentale pe care æi religia musulmanã le respinge.

R - Vã expuneåi pericolului, zi de zi, ceas de ceas. Care a fost cel mai greu moment prin care aåi trecut de când sunteåi în aceastã zonã?

SM - Fiecare zi are emoåiile æi pericolele ei. Graåie unei echipe de securitate britanice, la fel de bine pregãtitã ca æi cele româneæti de specialitate, circulãm cu mai puåine griji prin Irak. Mi-e greu sã vãd copii rãniåi sau uciæi, trupuri sfârtecate de explozii æi sã primesc telefoane de la colegi irakieni care în drum spre casã trec

prin momente cumplite. Nu mai ætiu când mi-a fost cel mai greu. Îmi caut în suflet frânturi de naivitate, de sensibilitate, ca sã mã mai pot întoarce la viaåa mea liniætitã, la lumea mea în care oamenii cautã ceea ce îi apropie, nu ceea ce îi dezbinã pânã la moarte.

R - Cât timp aveåi de gând sã mai rãmâneåi acolo æi ce fel de planuri de viitor aveåi la întoarcerea în România?

SM - Nu ætiu sã rãspund încã la aceastã întrebare. Simt doar cã ziua în care voi considera misiunea mea împlinitã se

apropie. Mi-e dor de casã æi când vorbesc cu dvs.

R - Aveåi vreun mesaj pe care doriåi sã-l transmiteåi colegilor æi colegelor noastre?

SM - Da, expresia unui respect profund, necondiåionat, pentru oameni curajoæi datoritã cãrora România este un spaåiu sigur, departe de lumea dezlãnåuitã.

A consemnatDiana PROTOPOPESCU

Simona Marinescu, 45 de ani, cãsãtoritã, doi copii.

Ministru secretar de stat (1998-decembrie 2000), senator (decembrie 2000-2004), preæedinte al Comisiei pentru Muncã æi Protecåie Socialã (decembrie 2000 – septembrie 2001), Membru al Comisiei de Politicã Externã (octombrie 2001- februarie 2004) æi apoi Emisarul Special al României la Bagdad (noiembrie 2003 - iulie 2004), funcåionar la Banca Mondialã (din decembrie 2004). În 2007, a fost promovatã Manager în Departamentul Emerging Markets, Public Services in Bearing Point Inc.

Studii: Facultatea de Calculatoare (Automaticã) din cadrul Universitãåii Politehnice Bucureæti; Facultatea de Relaåii Internaåionale din cadrul Universitãåii Bucureæti, promoåia 1995; Harvard - Leadership æi Comunicare; Institutul Internaåional de Management din Nicosia, Cipru; Colegiul Naåional de Apãrare - 2002

6 û 7û

Îmbrãcatã în straie noi, Æcoala Oræova se prezintã din acest an cu douã pavilioane ale IJPF Mehedinåi în proprietate, care au cãpãtat astfel o nouã destinaåie – aceea de a pregãti agenåii de poliåie. Inaugurarea oficialã a acestei noi locaåii a Æcolii de Perfecåionare a Cadrelor Poliåiei de Frontierã a avut loc pe data de 28 decembrie. Am încercat, prin prezentul reportaj, sã facem, la douã luni de la tãierea panglicii, o radiografie a sistemului de învãåãmânt/pregãtire existent la nivelul Poliåiei de Frontierã, pentru a vedea dacã acesta (inclusiv investiåiile în infrastructurã) este adaptat la necesarul/nevoia de instruire, transformãrile structurale ce vor avea loc în contextul devenirii frontierei de est a României frontierã externã Schenghen æi dispariåiei frontierelor interne, treptat æi în câåiva ani, la actuala frontierã de vest æi sud. În acest numãr prezentãm aceastã instituåie, aflatã în plin proces de modernizare.

Odatã ajunæi la sediul æcolii, peisajul gri æi trist al oraæului datorat, poate nu în totalitate, picãturilor de ploaie, ne-a amplificat diferenåa dintre ceea ce ne aæteptam sã gãsim æi ceea am gãsit.

Æcoala este structuratã pe cinci clãdiri, care au fost preluate de la IJPF. Dintre acestea, douã pavilioane îåi dau impresia cã au fost ridicate din temelie.

Întâmpinaåi de purtãtorul de cuvânt, comisarul-æef Dorin Lãcraru, am fost conduæi într-o încãpere care-åi dãdea la prima vedere impresia cã te afli în una din sãlile de protocol ale vreunui hotel cu pretenåii. La o privire mai atentã, proiectorul, tabla æi alte obiecte trãdau faptul cã te aflai într-o salã de conferinåe.

Aici ne-am întâlnit cu comisarul-æef Ion Paæolea, directorul Æcolii, însoåit de adjunctul acestuia, comisarul-æef Doru Petrache care, la sugestia noastrã, ne-a explicat încã din primele momente care au fost motivele pentru care s-a hotãrât ca æcoala sã-æi aibã un sediu chiar aici, pe malul Dunãrii, la câåiva kilometri de

localitatea Oræova, unde funcåioneazã æcoala de pregãtire a ofiåerilor (acum este în reparaåii) æi ce categorie de personal pregãteæte.

Am aflat cã pentru a înåelege mai bine motivul este nevoie sã ne întoarcem cu trei-patru ani în timp, când una din condiåiile de aderare la UE a constituit-o securizarea frontierelor prin profesionalizarea personalului, acest aspect constituind, la acea vreme, un steguleå roæu pe harta aderãrii. S-a hotãrât atunci ca poliåiætii de frontierã angajaåi pe bazã de contract sã fie transformaåi în agenåi, iar restul personalului sã fie completat prin încadrare directã. Pentru aceasta era însã nevoie de spaåii care sã fie adaptate în timp foarte scurt la standarde moderne æi un corp profesoral capabil sã pregãteascã aceste categorii de personal. La nivelul Ministerului Administraåiei æi Internelor a fost înfiinåatã o comisie de evaluare a locaåiilor din MAI æi a profesorilor. În urma evaluãrii, a nivelului de pregãtire al cadrelor æi al posibilitãåilor de reabilitare într-un termen foarte scurt a clãdirilor, s-a

luat hotãrârea ca, pânã la sfâræitul anului 2006, sã se realizeze din venituri bugetare o æcoalã care sã fie în mãsurã sã asigure nevoia de învãåãmânt conform cerinåelor Uniunii Europene. Aceasta urma sã fie destinatã pregãtirii agenåilor Poliåiei de Frontierã.

Prin proiectele PHARE 2004-2005 s-a prevãzut reabilitarea, modernizarea æi dotarea modernã a æcolii de la Oræova, astfel încât aceasta sã-æi poatã deschide poråile ofiåerilor PFR care urmeazã sã se pregãteascã prin cursuri de specializare æi perfecåionare. Aæadar, pregãtirea agenåilor sã se facã în locaåia de la Severin, iar cea a ofiåerilor la Oræova. Comisarul-æef Ion Paæolea ne-a declarat: „Nimic din ceea ce s-a fãcut nu este întâmplãtor. Totul s-a fãcut pe baza unor proiecte de dezvoltare instituåionalã”. În ceea ce priveæte propunerea directorului æcolii de la Iaæi, fãcutã ministrului administraåiei æi internelor în cadrul æedinåei de evaluare anualã a PFR, la sfâræitul anului trecut, ca pregãtirea ofiåerilor din PFR sã se facã la Iaæi, comisarul-æef Paæolea ne-a menåionat

O nouã locaåie pentru pregãtirea agenåilor

8 û 9û

cã acest aspect este doar o propunere æi cã nu doreæte sã facã nici un fel de comentariu.

O istorie întreruptã în aparenåã

Chiar dacã Æcoala de la Oræova æi-a întrerupt cursurile în vederea renovãrii, cursurile de pregãtire ale ofiåerilor au fost preluate de cãtre Centrul de Studii Postuniversitare al MAI de pe æoseaua Olteniåei din Bucureæti. Corpul profesoral care preda în cadrul Æcolii Oræova, în tot acest timp, au predat la sediul de la Drobeta Turnu-Severin agenåilor poliåiæti de frontierã æi elevilor, dar æi cursanåilor comisari-æef, subcomisari æi agenåi-æef care au urmat cursurile de capacitate necesare

obåinerii gradelor profesionale urmãtoare. Anul trecut, aceste cursuri au fost åinute æi în week-end.

Sistem de învãåãmânt similar celui spaniol

În ceea ce priveæte învãåãmântul, acesta este adaptat dupã modelul spaniol. Prin organizarea pe cinci catedre, de Pregãtire specificã, de Pregãtire juridicã, de Limbi strãine æi Ætiinåe socio-umane, Ordine publicã æi Criminalisticã æi Evidenåe specifice, s-a urmãrit ca învãåãmântul sã fie în concordanåã cu problematica æi cazuistica structurilor operative dar æi cu cerinåele impuse de Uniunea Europeanã. Întreg personalul didactic a absolvit modulul psihopedagogic, iar fiecare catedrã a întocmit un plan de cooperare cu structurile operative cu care au contact direct æi care este aplicat în practicã în totalitate. Astfel, elevii vãd cum se aplicã teoria învãåatã, putând intra în contact direct cu ceea ce înseamnã practic meseria de poliåist.

La nivelul Æcolii sunt pregãtiåi douã categorii de cursanåi, elevii, care alterneazã trei luni cursuri, trei luni practicã timp de un an æi jumãtate æi agenåii proveniåi din sursã externã, care fac trei luni teorie, æase luni practicã, apoi iar trei luni de teorie. De menåionat, cã elevii de aici, vor fi repartizaåi în comun cu cei de la Oradea, în ordinea mediilor.

Æcoala de la Oræova este o instituåie de perfecåionare, dar datoritã nevoilor de învãåãmânt a trebuit sã adopte æi cursuri de iniåiere pentru agenåi æi de

æcolarizare pentru elevi, deoarece la celelalte din Poliåia de Frontierã nu se mai putea face faåã.

Conform spuselor conducerii instituåiei, este necesar ca o structurã cum este Poliåia de Frontierã sã aibã æcoli de perfecåionare pentru ca aceasta sã poatã lucra la cerinåele specifice fiecãrei ramuri. De asemenea, æcoala poate organiza cursuri atât pentru ofiåeri cât æi pentru agenåi, deoarece dispune de toatã logistica

necesarã æi profesori experimentaåi.

Viitorul este vãzut astfel: ofiåerii vor fi perfecåionaåi în locaåia de la Oræova (care va fi renovatã prin fonduri Phare), iar agenåii în locaåia de la Severin (care a fost renovatã din fonduri bugetare).

Æcoala de la Oræova are un sistem propriu de evaluare a rezultatelor foætilor cursanåi, prin care se urmãreæte activitatea absolvenåilor. Pentru acest lucru, periodic, profesorii merg de fiecare datã, în

cadrul unui alt inspectorat. Acest aspect al muncii de dascãl prezintã multe avantaje. Mai întâi pot urmãri în mod practic rezultate obåinute de cãtre foæti elevi æi, totodatã, a muncii acestora, creându-se o legãturã directã între specialiæti æi teoreticieni, care îæi pune amprenta în mod pozitiv asupra cursurilor predate elevilor. Prin aceastã metodã, profesorii încearcã sã fie la curent cu tot ceea ce este nou în operativ. De asemenea, se stabileæte o modalitate concretã de dialog cu factorii de decizie din cadrul inspectoratelor, referitoare la nevoile de specialiæti pe un anumit domeniu, pentru ca planificarea fãcutã în cadrul æcolii sã se adapteze cerinåelor.

În cadrul æcolii, se predau lecåii de legislaåie rutierã, inclusiv ore de condus, astfel încât pânã la absolvire, fiecare elev sã aibã permis de conducere categoria B.

Masã, cazare æi dotare de lux

Reabilitarea Æcolii a reuæit, prin cele douã clãdiri, sã ofere o capacitate de cazare pentru 300 de cursanåi. Cele 90 de dormitoare de câte trei æi patru locuri, 15 sãli de curs, patru laboratoare (douã de informaticã, unul de limbi strãine æi unul de criminalisticã), sala de internet, biblioteca æi cabinetul medical oferã condiåii deosebite, cum nu multe æcoli din România se pot mândri. Fiecare dintre cele nouã vestiare este dotat inclusiv cu maæinã de spãlat la care au acces elevii iar sistemul de radio, televiziune prin

cablu, circuitul de voce-date compatibil cu cel EADS, de telefonie æi internet respectã condiåiile tehnologice de ultimã generaåie. În total, toatã investiåia a costat aproximativ 1,6 milioane euro.

De vorbã cu elevii

Dupã vizitarea tuturor spaåiilor æi discuåiile cu profesorii am încercat sã culegem câteva impresii de la „beneficiarii direcåi” ai instruirii de aici. Astfel, am stat de vorbã cu câåiva dintre elevi, de la care am aflat pãreri despre sistemul de învãåãmânt, condiåiile de cazare æi masã precum æi alte impresii referitoare la viaåa de elev sau agent cursant. „Faptul cã am fost declarat admis la aceastã æcoalã a constituit pentru mine o reuæitã. Este mai

8 û 9û

În perioada 7 – 10 februarie a.c., o delegaåie a IGPF a efectuat o vizitã de documentare la una din fabricile de echipamente æi sisteme optronice ale THALES Land & Joint, divizie a THALES GROUP. Delegaåia a fost formatã din specialiæti ai UMP-DISISF æi ai structurilor operative æi logistice ale IGPF. La activitãåile desfãæurate au participat æi membri ai echipei de program EADS, sub coordonarea Managerului Programului SISF, Cãtãlin – Cedric Ghigea.

Scopul vizitei l-a constituit participarea la demonstraåii efectuate cu echipamente æi subsisteme destinate supravegherii frontierei, precum æi la prezentãri privind politica, ciclurile de mentenanåã æi suport tehnic proprii THALES.

Pe parcursul demonstraåiilor efectuate pe timp de zi æi de noapte, în diferite condiåii atmosferice (ploaie, ceaåã), specialiætii PFR au avut posibilitatea evaluãrii gradului de îndeplinire a cerinåelor operaåionale ale supravegherii frontierei, de cãtre o varietate de echipamente optronice æi radar produse de THALES. Dintre acestea menåionãm: echipamentul integrat de

vedere pe timp de zi æi noapte MANON (cu camerã de t e rmov iz iune CATHERINE FC sau CATHERINE XP), echipamentele portabile pe principiul termoviziunii ELVIR MF æi SOPHIE MF, ochelarii de vedere pe timp de noapte LUCIE, radarul de supraveghere BOR-A550. Delegaåiei IGPF i-au fost prezentate politica, ciclurile de mentenanåã æi suport tehnic (inclusiv echipamente de testare æi reparare - ex. MATEO, MARISE),

circumscrise coerent æi cuprinzãtor conceptului de Suport Logistic Integrat asigurat de THALES pe întreg ciclul de viaåã al echipamentelor æi subsistemelor livrate clienåilor sãi.

Cu ocazia vizitei efectuate au fost iniåiate æi demersuri privind furnizarea bateriilor, accesoriilor æi serviciilor de reparaåii æi mentenanåã post-garanåie pentru echipamentele portabile pe

principiul termoviziunii SOPHIE produse de THALES, livrate PFR în 2003 printr-un contract încheiat cu un alt operator economic.

Concluziile desprinse din activitãåile practice desfãæurate, precum æi documentaåia pusã la dispoziåia specialiætilor PFR cu aceastã ocazie furnizeazã date necesare æi oportune structurilor cu atribuåii în acceptarea æi implementarea subsistemelor SISF, cu aplicabilitate directã pentru subsistemul de supraveghere a frontierei.

Corneliu BÎRÎUÅÃ

Documentare pentru SISF

degrabã un vis împlinit... sistemul de învãåãmânt alternativ cu teorie-practicã oferã posibilitatea de a înåelege mai bine ce înseamnã sã fii poliåist de frontierã æi sã poåi fii în temã cu tot ceea ce înseamnã munca în operativ....”

„Mã aæteptam sã fie un regim mai strict fiindcã am fãcut armata æi ætiam ceea ce înseamnã viaåa de militar, chiar dacã poliåia s-a demilitarizat. Nu regret nici o secundã alegerea fãcutã, dimpotrivã...”

„Diferenåele sunt mari dintre ceea ce ætiam despre æcoalã æi ceea ce am gãsit. În primul rând existã o comunicarea profesor-elev foarte bunã, iar condiåiile de cazare æi dotarea modernã ne ajutã pe noi, elevii, în învãåarea mai uæoarã a meseriei de poliåist.”

Toåi elevii æi cursanåii sunt obligaåi sã doarmã æi sã stea la program în unitate în cursul sãptãmânii. Învoirile sunt permise numai pentru probleme importante. De

asemenea, servitul mesei este obligatoriu pentru toatã lumea, cu deosebirea cã agenåii proveniåi din sursã externã trebuie sã achite contravaloarea acesteia (aproximativ 11 lei pe zi).

În ceea ce priveæte mâncarea, pãrerile au fost împãråite, o agentã ni s-a plâns în glumã cã mâncarea a obligat-o sã ia în greutate câteva kilograme, dar au fost æi

pãreri care au spus cã mâncarea n-ar fi chiar suficientã. Oricum, din ceea ce spun cei de la æcoalã, bucãtãria este în topul 5 al celor mai luxoase din åarã, rivalizând cu cele ale hotelurilor de 5 stele. Cert este cã am gustat æi noi din mâncarea elevilor æi ni s-a pãrut excelentã. Prin urmare ne ataæãm primei pãreri.

Dupã ce am vãzut toate birourile æi dormitoarele, dependinåele æi logistica, dupã ce am stat de vorbã cu elevii æi agenåii, cu profesorii sau alåi angajaåi ai æcolii, concluziile sunt clare: s-au fãcut investiåii mari æi, din câte se vede, æcoala

îndeplineæte cu succes toate condiåiile necesare unei bune desfãæurãri a activitãåii pentru care a fost construitã.

Gabriel CRÃCIUNÆtefan ANDREESCU

10 û 11û

Cel mai bun mod de a prezenta activitatea unei instituåii de învãåãmânt este sã le oferi posibilitatea celor care lucreazã acolo sã vorbeascã despre munca lor.

Pentru aceasta, conducerea æcolii a organizat o masã rotundã, la care au participat, alãturi de directorul æcolii comisarul-æef Zaharia Ivaæcu, profesori din cadrul instituåiei - comisarul Dan Ungureanu-æeful catedrei de pregãtire specificã, inspectorul Marius Nistor-profesor la catedra de pregãtire specificã, inspectorul Mihai Butnariu-profesor la catedra de pregãtire specificã, comisarul Vasile Cornea-profesor la catedra de pregãtire juridicã, limbi strãine æi pregãtire socio-umanã æi inspectorul principal Florin Bibire-profesor la catedra de pregãtire juridicã, limbi strãine æi pregãtire socio-umanã.

Directorul SFICPPF, comisar-æef de poliåie Zaharia Ivaæcu: „Apreciem cã pregãtirea modernã este ancoratã în complexitatea rolurilor pe care le va îndeplini poliåistul de frontierã astãzi, dar mai ales mâine, de la acela de funcåionar public cu statut special, de component al unui echipaj sau colectivitate profesionalã, pânã la acela de subiect æi obiect al multiplelor æi diverselor experienåe de viaåã civicã æi profesionalã succesive.

Demersurile noastre nu sunt specifice unui sistem închis, de castã. Am transmite astfel un mesaj negativ cursanåilor. Cunoaæterea æi combaterea

criminalitãåii organizate, fie ea internã sau transfrontalierã, obligã la cooperare. Am primit sprijin calificat, pe domenii de competenåã de la celelalte structuri ale Poliåiei de Frontierã Românã, ale MAI, Ministerul Public, SRI, Institutul Naåional de Expertize Criminalistice, Autoritãåii Naåionale a Vãmilor.

Un loc aparte l-a ocupat æi îl ocupã cooperarea cu departamentul æi facultãåile de profil – psihopedagogice, ætiinåe juridice, limbi strãine, tehnologia informaåiei, - din cadrul Universitãåii ”Alexandru Ioan Cuza” Iaæi. Conlucrãm eficient æi cu Centrele Culturale German æi Francez precum æi cu British Council.

În planul cooperãrii externe, doresc sã evidenåiez organizarea æi desfãæurarea sesiunilor anuale ale Academiei de Varã a Poliåiilor de Frontierã Europene, activitãåi ce au cuprins în pregãtire ofiåeri din structurile Poliåiei de Frontierã Române æi ai instituåiilor corespondente din peste 15 åãri din Uniunea Europeanã æi extracomunitare, activitãåi organizate în cooperare cu Fundaåia Hanns Seidel din Germania.

Tematica secåiunilor a fost actualã æi de perspectivã: „Implementarea conceptului de proximitate la Poliåia de Frontierã - factor de succes în managementul activitãåilor de frontierã”, “Tehnici æi tehnologii de prevenire a falsificãrii documentelor prezentate la trecerea frontierei - datele biometrice” æi “Traficul de droguri particularitãåi naåionale, soluåii comune”.

Activitãåile au avut succes, fiind apreciate inclusiv de reprezentanåii strãini æi datoritã faptului cã, pe lângã specialiæti

ÆCOALÃ PF LA FRONTIERA UEÆcoala de Formare Iniåialã

æi Continuã a Personalului Poliåiei de Frontierã Iaæi, subordonatã IGPF, este instituåia de învãåãmânt specializatã pentru formarea iniåialã æi continuã a agenåilor de poliåie de frontierã prin cursuri cu scoatere de la locul de muncã æi asigurã desfãæurarea unor activitãåi de pregãtire, în comun, cu participare internã æi internaåionalã.

În forma actualã, æcoala a început sã funcåioneze din ianuarie 2006, dupã ce, în prealabil, a fost centru de instrucåie æi antrenament, iar în anul 2003, prin programe Phare, s-a realizat renovarea æi dotarea modernã.

Capacitatea de æcolarizare este de 150 - 200 cursanåi /serie.

OFERTA EDUCAÅIONALÃ

t Æcolarizarea agenåilor de poliåie de frontierã, prin cursuri de iniåiere în carierã (modulare) pentru agenåi proveniåi din sursã externã – durata un an;t Cursuri de perfecåionare

a pregãtirii profesionale a agenåilor, cu durata de 5 - 25 zile, pe domenii de combatere a migraåiei ilegale æi a criminalitãåii transfrontaliere: • combaterea traficului de persoane æi a migraåiei ilegale • combaterea traficului de droguri • combaterea traficului de maæini furate • informaåii de frontierã • combaterea contrabandei • respectarea drepturilor omului în activitatea poliåistului de frontierã • drept comunitar • elemente de drept procesual penal • informaticã • criminalisticã • limbi strãine • agenåi operativi P.T.F. æi Dispecerate • ordine publicã – prevenirea æi combaterea acåiunilor teroriste.

Palatul Culturii din Iaæi

10 û 11û

din åãrile strãine, au conferenåiat profesori sau reprezentanåi de prestigiu, din åarã - Universitatea “Al.I. Cuza” Iaæi, Academia de Poliåie “Al. I. Cuza”, Centrul de Studii Postuniversitare al M.A.I., Universitatea din Oradea, Institutul Naåional de Expertize Criminalistice - Laboratorul Interjudeåean Iaæi, Direcåia Generalã de Paæapoarte, A.N.A., Æcoala de Agenåi de Poliåie Slatina æi, nu în ultimul rând, IGPF.

În acelaæi plan de relaåionare externã se înscriu æi multiplele seminarii organizate sau asigurate în cadrul derulãrii convenåiilor de înfrãåire instituåionalã, activitãåile de pregãtire derulate în cooperare cu Ambasada S.U.A, respectiv multiplicarea cunoætinåelor cu ofiåerii participanåi la aceste activitãåi.

Întregul demers didactic desfãæurat în cadrul Æcolii de la Iaæi a avut æi are un caracter modern, european, asigurat în principal de:r pregãtirea profesionalã æi

experienåa în munca operativã a personalului didactic r toåi profesorii sunt absolvenåi ai cursurilor postuniversitare de profil din cadrul Departamentului de Pregãtire Psihopedagogicã a Universitãåii “AI. I. Cuza” Iaæi, ceea ce creeazã oportunitãåi pentru realizarea unui pronunåat caracter aplicativ æedinåelor de pregãtire r dotarea de excepåie a æcolii - 5 laboratoare de pregãtire, din care cele de informaticã æi limbi strãine sunt dotate

cu 20, respectiv 15 calculatoare, instalaåie de traducere simultanã în 4 limbi, laptop-uri, v ideoproiectoare, r e t rop ro iec toa re , un bogat material bibliografic din åarã æi strãinãtate pe suport de hârtie sau magnetic, filme etc, o bibliotecã cu materiale de pregãtire specificã æi peste 14000 volume de literaturã beletristicã æi ætiinåificã, internet æi, nu în ultimul rând,

cele 12 sãli de clasã cu o capacitate de 20 de locuri. Æcoala are posibilitãåi de cazare æi de hrãnire moderne - 200 de locuri/serie în camere de câte douã paturi. r deåinerea unui complex de

poligoane propriu, aflat la 4 kilometri de sediul Æcolii - singurul poligon autorizat de tragere din Iaæi, de fapt sediu Æcoalã al unui Sector de Poliåie de Frontierã, amenajãri æi terenuri pentru pregãtirea practicã privind controlul trecerii æi supravegherii frontierei æi pregãtire fizicã.

r situarea Æcolii la aproximativ 18 kilometri faåã de frontiera externã a U.E. æi existenåa la distanåã de 4, 10, respectiv 18 kilometri, a P.T.F.- urilor de tip rutier, feroviar æi aeroportuar;r colaborarea eficientã în plan local,

naåional æi internaåional. Având în vedere cele

prezentate anterior despre capacitatea profesionalã a formatorilor, dotãrile tehnico-didactice æi celelalte capacitãåi logistice æi oportunitãåi de excepåie, conducerea instituåiei se gândeæte la dezvoltarea ofertei educaåionale prin organizarea cursurilor de pregãtire a ofiåerilor poliåiæti de frontierã.

Dupã prezentarea directorului æcolii am consemnat opiniile profesorilor.

CURSURI MODULARE 3-6-3!

Primul subiect dezbãtut a fost cel al cursurilor modulare, eficienåa lor, statutul pe care-l au cursanåii când vin aici la primul modul æi, mai important, cât mai sunt de motivaåi atunci când se întorc pentru a face cel de-al doilea modul. Am putea admite cã se poate face teorie 6 luni, însã practica este cea care-l duce pe cursant în realitate, pentru cã, oricât l-am duce pe cursant în teren, aici, la æcoalã, el trebuie sã ia contact cu viaåa de la subunitate, de la structura unde-æi va desfãæura activitatea. Este adevãrat cã existã anumite pãreri privind demotivarea unor agenåi însã ele sunt subiective. Faptul cã perioada de tutelã expirã dupã 6 luni, exact la finalul primei perioade de practicã, creeazã o situaåie în care unii s-ar putea considera neîndreptãåiåi. Asta æi pentru faptul cã, de la încadrare, ei primesc statutul de agent, iar pe durata æcolarizãrii au statut de cursant æi nu de elev, statut din care decurg æi obligaåii. În perioada de practicã iau parte însã ca æi ceilalåi agenåi la misiuni fãrã a avea aceleaæi drepturi salariale. În Franåa existã acelaæi sistem modular pentru formare iniåialã, însã cei care sunt æcolarizaåi au

statut de cursant, fãrã a fi însã agenåi, pânã la finalizarea pregãtirii. În toatã aceastã perioadã ei sunt plãtiåi cu un salariu fix, stabilit la un nivel sub al celor care lucreazã în operativ. La finalizare îæi obåin æi gradul profesional.

Existã discuåii pe aceastã temã, cã poate ar trebui mai multã practicã sau mai puåinã teorie însã aceasta constituie subiectul unei analize la nivelul conducerii MAI æi IGPF.

Noi însã constatãm eficienåa perioadei de practicã, perioadã care vine dupã primul modul care are ca subiect principal supravegherea frontierei. Mulåi dintre noi (profesori din cadrul æcolii) primim telefon de la

cursanåi aflaåi în perioada de practicã, care ne cer sfaturi referitoare la soluåionarea unor speåe, relaåionând astfel æi pãstrând o legãturã continuã. Aceasta este æi o bazã de pornire pentru problemele ce vor fi discutate în al doilea modul de pregãtire.

Acesta din urmã se bazeazã în special pe pregãtirea pentru controlul frontierei æi, deæi existã un numãr mic de cursanåi care vor lucra în PPF-uri, interesul pentru munca cu documentele de cãlãtorie trebuie sã fie la fel de important æi pentru agenåii care vor lucra la frontiera verde. Un motiv ar fi cã, la efectuarea unui post control, ei trebuie sã fie capabili sã verifice documentele unui cetãåean strãin oprit în trafic.

NEVOIA DE CALITATE

Avem de-a face cu un material uman deosebit de variat. Avem vârfuri dar æi „probleme”, însã spre deosebire de învãåãmântul civil noi nu putem da rebuturi, nu putem lãsa repetenåi, trebuie

12 û 13û

sã reuæim sã-i promovãm pe toåi æi asta fãrã sã facem rabat la calitate. Este o provocare pentru noi... Suntem ultimul filtru æi de noi depinde dacã cel care mâine lucreazã pe frontierã va fi destul de pregãtit pentru a-æi face treaba aæa cum trebuie.

Deæi majoritatea suntem proveniåi din operativ æi, cel puåin o zi pe sãptãmânã, mergem la structurile operative ale PF, la realizarea unor lecåii primim sprijinul colegilor specialiæti atât din Poliåia de Frontierã dar æi de la alte structuri cu care noi colaborãm. O astfel de lecåie se desfãæoarã dupã urmãtorul program: în prima parte a lecåiei, timp de o orã, o orã æi un sfert, cadrul didactic, în prezenåa specialistului, a lucrãtorului din operativ, transmite cursanåilor mesajul didactic, apoi, timp de 40-50 de minute, specialistul prezintã cazuisticã, speåe æi rãspunde la

întrebãri, cursul cãpãtând astfel æi un caracter interactiv.

Pregãtirea psiho-pedagogicã pe care am urmat-o, îmbinatã cu prezenåa masivã a colegilor din alte åãri, prilejuitã de diferitele simpozioane æi de gãzduirea în cadrul æcolii a sesiunilor anuale ale Academiei de Varã a Poliåiilor de Frontierã Europene, au reuæit sã ne aducã mai aproape de modul de a gândi european referitor la relaåionarea cu elevii noætri dar æi cu colegii æi colaboratorii .

CURSURI DE INIÅIERE OFIÅERI LA IAÆI ?

Poate asigura Æcoala de Formare Iniåialã si Continuã a Personalului Poliåiei de Frontierã Iaæi pregãtirea æi perfecåionarea ofiåerilor din Poliåia de Frontierã Românã? Are suficiente condiåii? Are un corp profesoral suficient ca numãr æi ca pregãtire? Sunt întrebãri pe care ni le punem æi la care avem rãspunsuri.

În primul rând este absolut

necesar ca pregãtirea ofiåerilor din poliåia de frontierã sã se desfãæoare în instituåia noastrã. Ofiåerii încadraåi direct ocupã în general funcåia de æef de turã, deci sunt puæi sã coordoneze activitatea mai multor agenåi. Bineînåeles cã prima condiåie este sã cunoascã ei înæiæi problematica, pentru a fi capabili sã-æi conducã oamenii. Nu sunt puåine cazurile când ofiåeri au învãåat activitãåile specifice

abia în momentul în care æi-au început activitatea în frontierã, de la agenåii pe care aceætia ar fi trebuit sã-i conducã. De aceea, pregãtirea de specialitate trebuie sã se desfãæoare în cadrul instituåiei noastre.

Referitor la pregãtirea ofiåerilor în cadrul æcolii noastre, în primul rând ne referim la cursurile de formare pentru ofiåerii proveniåi din sursã externã æi la cursurile de pe r f ec å i ona r e . Pentru a avea eficienåã trebuie sã gândim pregãtirea ofiåerilor atât din punctul de vedere al meseriei de poliåist de frontierã dar æi de pregãtire ca manager.

E x p r e s i a „ m a n a g e m e n t

defectuos” a fost folositã destul de des, însã la o analizã atentã a acestui fenomen putem ajunge cu siguranåã æi la „formare defectuoasã a managerului” ca principalã cauzã a disfuncåiei.

Noi ætim cã va urma o perioadã nu foarte uæoarã dacã se va hotãrî pregãtirea ofiåerilor la noi, pentru cã va trebui sã realizãm o nouã temelie, sã punem bazele unui nou proces de învãåãmânt care va necesita un anumit timp pentru pregãtire. O orã de curs bine pregãtitã necesitã multe ore de documentare. Este foarte clar cã va trebui sã organizãm convocãri metodice, sã revizuim structura æcolii dar æi sã folosim profesorii existenåi în funcåie de specializare.

Ætim ce va urma!

CONCLUZII

Locaåie idealã, profesori pasionaåi de munca lor, condiåii foarte bune de cazare æi masã, dotare foarte bunã, modernã, în centrul atenåiei de câåiva ani, pe agenda de lucru a tuturor delegaåiilor strãine care au vizitat frontiera de est a UE, proiecte ambiåioase.

Rezultatele muncii lor se regãsesc în calitatea muncii de control æi supraveghere la frontiera de est a României.

Iulian PUICÃMihai BEJENARU

12 û 13û

În data de 27 februarie a.c., la noul sediu al MAI situat în Piaåa Revoluåiei din Bucureæti, a avut loc, în prezenåa preæedintelui României Traian Bãsescu, a prim-ministrului Cãlin Popescu Tãriceanu, a conducerii MAI æi a altor invitaåi, evaluarea activitãåii ministerului pe anul trecut.

În debut, ministrul Vasile Blaga a menåionat procesul de integrare æi paæii urmaåi pânã la momentul 1 ianuarie 2007, sistemul integrat, programele Phare ce se aflã în derulare, crima organizatã æi necesitatea accentuãrii combaterii ei, fãcând precizarea cã România este una din cele mai sigure åãri din Europa. Totodatã a precizat cã în ultimul an a crescut încrederea cetãåenilor în poliåie, au fost realizate 25.000 de angajãri, iar Poliåia de Frontierã a avut un rol foarte important în procesul de integrare prin securizarea frontierelor externe æi asigurarea controlului comun la cele interne.

Au luat cuvântul procurorul general al României Laura Codruåa Kovesi, apoi directorul SIE, Claudiu Sãftoiu, care a menåionat excelenta cooperare cu Poliåia de Frontierã, directorul general al SRI George Cristian Maior, ministrul justiåiei Monica Macovei, vicepreæedintele Comisiei pentru apãrare, ordine publicã æi siguranåã naåionalã din Senat Norica

Nicolai æi preæedintele Comisiei pentru apãrare, ordine publicã æi siguranåã naåionalã din Camera Deputaåilor Mihai Stãniæoarã. Dupã alocuåiunile invitaåiilor a luat cuvântul primul ministru, care a adus alta laude cât æi critici ministerului. Premierul i-a mulåumit ministrului Vasile Blaga pentru modul cum ministerul pe care îl conduce a realizat obiectivele pentru aderare æi a spus, printre altele, cã pentru 2007 se au în vedere obiective pe termen lung, cum ar fi aderarea la spaåiul Schengen, în anul 2012, procesul de descentralizare, absoråia viitoarelor fonduri Europene (cele mai multe vor fi pentru Adminstraåia Localã) æi faptul cã salariile din Administraåia Publicã vor creæte cu 18,8 %.

Concluziile acestei evaluãri, au fost fãcute de cãtre preæedintele României Traian Bãsescu: „Remarc progresele instituåiei... felicitãri pentru progresele fãcute...”. Domnia sa a menåionat importanåa continuãrii descentralizãrii, intensificarea cooperãrii cu toate structurile pentru contracararea traficului de droguri, de fiinåe umane sau migraåiei

ilegale. Trebuie sã se aibã în vedere cã, odatã cu aderarea României la UE, se schimbã rutele europene de trafic ilegal în toate domeniile æi este esenåialã creæterea cooperãrii cu statele europene dar æi cu cele non-europene.

O altã problemã de care s-a amintit a fost diferenåa dintre numãrul poliåiætilor judiciariæti (de aproximativ 20.000) æi numãrul procurorilor (de aproximativ 1000), fapt pentru care lucrul dosarelor se desfãæoarã uneori cu greutate.

În finalul evaluãrii, ministrul Vasile Blaga a încheiat amintind de pregãtirea poliåiætilor - insistând pe faptul cã Academia de Poliåie Al. I. Cuza trebuie sã scoatã poliåiæti cu cunoætinåe juridice æi nu juriæti cunoscãtori ai muncii de poliåie - precum æi continuarea luptei împotriva corupåiei.

Ætefan ANDREESCU

În data de 22 februarie a.c., o delegaåie a IGPF, condusã de cãtre chestorul principal de poliåie Nelu Pop, a participat la Frankfurt (Germania), la cea de-a X-a Întâlnire a Consiliului Director al Agenåiei Europene pentru Managementul Cooperãrii Operaåionale la Frontierele Externe ale Statelor Membre ale Uniunii Europene (FRONTEX).

Au fost aleæi, în continuare, în funcåia de preæedinte al Comitetului Director, Minze A. Beuving, iar în cea de vicepreæedinte, Jozsef Bendek.

Directorul Executiv al Frontex, Ilkka Laitinen, a adresat invitaåia tuturor membrilor Comitetului Director de a participa, în data de 27 martie a.c., la Varæovia, la deschiderea oficialã a noului sediul al agenåiei.

În cadrul sesiunii plenare a Comitetului Director, inspectorul general al PFR a adresat mulåumiri participanåilor pentru sprijinul acordat de åãrile lor României în vederea aderãrii la UE, menåionând cã Poliåia de Frontierã

Românã a avut un rol deosebit de important pentru îndeplinirea tuturor condiåiilor pentru aderare. De asemenea, a åinut sã asigure toåi participanåii cã Poliåia

de Frontierã Românã este conætientã de responsabilitatea ce îi revine, având în vedere cei peste 2070 km de frontierã externã a U.E. pe care trebuie sã îi securizeze.

Chestorul principal Nelu Pop a informat participanåii asupra faptului cã MAI a aprobat structura organizatoricã a Punctului Naåional de Contact pentru

Frontex, în acest moment aæteptându-se un rãspuns de la acesta din urmã privind locaåia unde îæi va desfãæura activitatea, propuneri fiind pe frontiera externã, la Galaåi, Iaæi sau Rãdãuåi.

În afara sesiunii plenare, inspectorul general al PFR a avut discuåii bilaterale æi cu Directorul Executiv al Frontex, Ilkka Laitinen, pe care l-a informat cu privire la propunerea autoritãåilor de frontierã ucrainene æi sârbe de a începe efectuarea în comun a controlului de frontierã. În acest sens, punctul de vedere al Poliåiei de Frontierã Române este de a nu accepta aceste propuneri, având în vedere problemele actuale æi previzionate cu care ne confruntãm la aceste frontiere, precum æi faptul cã eforturile instituåiei noastre trebuie îndreptate pe termen scurt în direcåia

îndeplinirii condiåiilor pentru aderarea la Spaåiul Schengen.

Marius BIZÃU

Întâlnirea Consiliului Director al Frontex

Evaluarea anualã a MAI

14 û 15û

• Douã pescadoare turceæti au fost reåinute, cu focuri de armã, dupã ce poliåiætii de frontierã tulceni æi constãnåeni le-au reperat în apele teritoriale româneæti;

• La bord se aflau sute de kilograme de peæte braconat (rechin, calcan æi vulpi de mare);

• 17 membri ai echipajelor de pe cele douã nave au fost audiaåi de autoritãåile de frontierã;

• Celor 17 marinari turci, de pe cele douã pescadoare depistate de poliåiætii de frontierã români, le-au fost întocmite lucrãri penale sub aspectul sãvâræirii infracåiunii de pescuit fãrã licenåã æi folosirii unor tipuri de unelte de pescuit neautorizate.

În data de 10 februarie a.c., ora 15:45, conducerea IJPF Constanåa a primit o informaåie privind existenåa unor pescadoare turceæti care braconau în zona de competenåã. Compartimentul Supravegherea Traficului Maritim, din cadrul acestui inspectorat, a iniåiat o acåiune privind combaterea braconajului piscicol în marea teritorialã æi zona economicã exclusivã a României.

Au fost alertate foråe æi mijloace din cadrul SPF Sulina (NMS 1102), Grupul de Nave Constanåa (NMS 1101) æi Grupul de Nave Mangalia (NMS 1103), fiecare structurã participând cu câte o navã P157.

Nava 1102, comandatã de inspectorul Eugen Giovanovici, a descoperit æi identificat, dupã aproximativ douã ore de la primirea informaåiei, pescadorul E OGULARI, la o distanåã de 35 km de Sf. Gheorghe. Acesta a fost somat acustic æi vizual, timp de

aproximativ douã ore, pentru a se supune executãrii controlului la bordul acestuia. În tot acest timp, braconierii turci au încercat sã intimideze acåiunea navei Poliåiei de Frontierã, inclusiv prin punerea în pericol a siguranåei acesteia æi a echipajului. Vãzând cã braconierii nu se supun sub nici o formã somaåiilor, poliåiætii de frontierã au executat foc de avertisment în plan vertical.

Între timp, cunoscând în permanenåã evoluåia situaåiei, conducerea inspectoratului a hotãrât ca nava Poliåiei de Frontierã de la Sulina sã fie sprijinitã de o navã din cadrul Grupului de Nave Constanåa (NMS 1101) æi “închiderea” zonei de sud cu o navã din

cadrul Grupului de Nave Mangalia (NMS 1103).

Întrucât pescadorul E OGULARI a arborat, tot timpul, pavilionul Republicii Ucraina æi se îndrepta spre apele teritoriale ale acestei åãri, s-a luat legãtura cu reprezentanåii Gãrzii de Coastã din Ucraina, care au comunicat faptul cã pescadorul nu aparåinea acestei åãri.

Pescadorul a fost somat încã de douã ori cu foc de avertisment, dar nici de aceastã datã nu s-a supus acestora, continuându-æi drumul spre apele ucrainene. S-a luat decizia doar de a se executa foc de avertisment æi nu foc în plin asupra pescadorului, deoarece ar fi putut apãrea riscul vãtãmãrii membrilor echipajului, nouã la numãr, iar poliåiætii de frontierã români aveau confirmarea sprijinului din partea autoritãåilor ucrainene. Garda de Coastã Ucraineanã a acåionat iniåial cu un avion de supraveghere, iar apoi cu un mijloc naval care a efectuat abordajul æi controlul pescadorului.

În urma acestuia, la bordul pescadorului au fost gãsite probe suficiente care au determinat autoritãåile ucrainene sã-l reåinã pentru aplicarea mãsurilor legale. Buna æi eficienta colaborare între cele douã autoritãåi de frontierã se datoreazã faptului cã, atât experåii, cât æi æefii acestor autoritãåi fac schimburi de experienåã æi desfãæoarã exerciåii comune pe Marea Neagrã.

Concomitent cu derularea acestei acåiuni, în partea de sud a zonei de competenåã a IJPF Constanåa, nava Grupului de Nave Mangalia, comandatã de comisarul Adrian Botescu, a identificat a doua zi dimineaåa, în jurul orei 04:00, un alt pescador turcesc, cu numele UYGUNGOR. În urma abordajului æi controlului, la bordul pescadorului, al cãrui echipaj era format din opt cetãåeni

turci, au fost descoperite câteva sute de kilograme de peæte - 109 rechini (598 kg), 111 calcani (186 kg), 16 vulpi de mare (45 kg), fapt pentru care s-a luat mãsura escortãrii pescadorului în portul Mangalia pentru efectuarea cercetãrilor.

Laurenåiu COSTACHE

O NOUÃ VICTORIE ÎN COMBATEREA BRACONAJULUI PISCICOL LA MAREA NEAGRÃ

14 û 15û

În data de 1 februarie a.c., orele 07:40, lucrãtorii Compartimentului Supravegherea Traficului Maritim din cadrul IJPF Constanåa au fost informaåi de cãtre Centrul Maritim de Coordonare a Salvãrii Constanåa cu privire la primirea unui mesaj de ajutor emis de iahtul LA LUNA, pavilion Germania, care a eæuat la circa 10 km Nord de Gura Portiåei.

În urma investigaåiilor efectuate a rezultat faptul cã iahtul a plecat de la Sulina în data de 25.01.2007 cu destinaåia Constanåa, având la bord doi pasageri de cetãåenie germanã.

Operatorii Compartimentului Supraveghere Trafic Maritim au alertat douã mijloace navale ale IJPF Constanåa

(æalupa de supraveghere æi control portuar MAI 3004, comandatã de sinsp. Ionuå Onåeluæ æi ambarcaåiunea de abordaj, control

æi salvare MAI 4026 comandatã de cms.-æef Niculae Ochianã) æi o navã maritimã de supraveghere proiect P-157, aflatã în dotarea IJPFN Tulcea (MAI 1102 comandatã de insp. Eugen Giovanovici).

Misiunea a fost îngreunatã de condiåiile meteorologice total nefavorabile, echipajele Poliåiei de Frontierã fiind nevoite sã facã faåã valurilor de 2-3 metri înãlåime æi vântului puternic din sector nordic, iar prognoza meteo nu se arãta deloc favorabilã pentru continuarea misiunii. Totuæi, la ora 13:40, în colaborare cu æalupa “Opal”, aparåinând Autoritãåii Române de Salvare a Vieåii Omeneæti pe Mare, ambarcaåiunea MAI 4026 a reuæit sã recupereze cele douã persoane (foto) aflate la bordul iahtului æi sã le transporte în siguranåã la dana 0 a Poliåiei de Frontierã, unde le-a fost acordatã asistenåa medicalã necesarã.

Valentin MIC

„SAVE OUR SOUL” (S.O.S.)

De mii de ani, Marea Neagrã reprezintã poarta Europei spre Orient. Odatã cu integrarea României în Uniunea Europeanã, Marea Neagrã nu mai reprezintã doar frontiera României, ci face parte din frontiera externã a Uniunii Europene. Datoritã acestui lucru, se estimeazã cã fenomenul infracåional (migraåia, traficul de bunuri æi substanåe interzise etc.) va creæte în aceastã zonã maritimã. Cum Poliåia de Frontierã urmãreæte îmbunãtãåirea continuã a metodelor de combatere a acestui fenomen infracåional, la nivelul DPF Constanåa s-a luat mãsura instruirii personalului în specialitatea scafandru.

Dupã ce au trecut testele medicale, sportive æi camera barometricã, nouã

poliåiæti de frontierã au format o grupã ce urmeazã în prezent cursul de “brevetare scafandru categoria a III-a” la Centrul de Scafandri Constanåa, aparåinând Marinei Militare, instituåie acreditatã sã pregãteascã scafandri de adâncimi mici æi mari æi scafandri de luptã. Cursul se desfãæoarã pe durata a æapte sãptãmâni, timp în care personalul poliåiei de frontierã se va pregãti pentru scufundãri pânã la adâncimea de 20 m, astfel încât, la sfâræitul cursului, aceætia sã obåinã brevetul ce le atestã capacitatea de scafandru.

Dupã absolvirea cursului, o parte dintre scafandri îæi va desfãæura activitatea în cadrul Detaæamentului de Intervenåie al IJPF Constanåa, iar o parte va participa la

bordul navelor de patrulare ale Poliåiei de Frontierã, unde vor efectua misiuni dintre cele mai diversificate: de la controlul amãnunåit al corpului navelor suspecte de trafic de substanåe interzise æi precursori, contrabandã, terorism, la acåiuni de cãutare æi salvare a vieåii omeneæti pe mare. Totodatã, scafandrii vor sprijini activitãåile de întreåinere a mijloacelor navale proprii, prin verificarea constantã a corpului navei.

Personalul ce va executa acest tip de misiuni a fost dotat cu echipament de scufundare profesional, adecvat misiunilor æi condiåiilor specifice la Marea Neagrã.

Enache GICA

SCAFANDRUL- noua specializare a Poliåiei de Frontierã

16 û 17û

Instrumentarea în comun a unui caz de trafic de carne vie de cãtre poliåiætii de frontierã români æi autoritãåile spaniole a dus la destructurarea uneia dintre cele mai mari reåele de profil, ce acåiona pe relaåia România-Spania.

Schimbul de informaåii permanent, timp de mai bine de un an, a dus la arestarea, în Spania, a 39 de persoane, printre care æi capii filierei, 2 români din judeåul Teleorman.

Totodatã, autoritãåile române au emis, la rândul lor, alte patru mandate de reåinere, pe numele unor importanåi membri ai reåelei. Poliåiætii de frontierã români au identificat 11 tinere românce care, sub ameninåãri permanente cu moartea sau alte violenåe, erau obligate sã practice prostituåia, pe teritoriul spaniol.

Cercetãrile amãnunåite asupra cazului au scos la ivealã faptul cã traficanåii obåineau profituri fabuloase în urma activitãåilor infracåionale, ajungând sã câætige pânã la 7.000 de euro, pe zi.

Reåeaua

Reåeaua, formatã din 11 membri, era condusã, în Spania, de Tudorel D. (alias Pardale), în vârsta de 42 de ani, æi Ioana T. (30 de ani), ambii din judeåul Teleorman, iar în România, de Petre G. (28 de ani) din judeåul Gorj, Doina S. (28 de ani) æi Constantin S. (34 de ani), din judeåul Mehedinåi.

Aceætia au iniåiat si organizat o filierã infracåionalã transnaåionalã, pe relaåia România-Spania, care avea ca scop recrutarea de tinere în vederea exploatãrii sexuale æi transportul acestora în localitãåile Almeria æi Valencia din Spania, folosindu-se de documente false.

Verificãrile autoritãåilor române au scos la ivealã cã, în perioada mai-decembrie 2006, membrii reåelei au racolat, transportat, gãzduit æi exploatat un numãr de 11 tinere, cu vârste cuprinse între 20 æi 30 ani, pe care le-au obligat, folosind ameninåãri, sã practice prostituåia, obåinând implicit câætiguri importante.

Modul de operare

În luna februarie a anului 2006, în baza unor informaåii, poliåiætii de frontierã mehedinåeni au aflat cã Romicã G.(27 de ani) din localitatea Motru, Doina S. în vârstã de 28 de ani æi Constantin S., în vârstã de 34 de ani din municipiul Drobesta Turnu Severin, se ocupau cu „recrutarea” de tinere cãrora le promiteau locuri de muncã în Spania.

În urma supravegherii activitãåii acestora æi a investigaåiilor efectuate, poliåiætii de frontierã au stabilit cã racolatorii luau legãtura cu membrii unui grup infracåional din Spania condus de D. Tudorel.

Aceætia le promiteau tinerelor locuri de muncã bine plãtite, le sprijineau cu bani în vederea obåinerii documentelor de cãlãtorie æi le asigurau bani pentru plata transportului pânã în localitatea Almeria din Spania.

Odatã ajunse în Spania, tinerele erau preluate de Tudorel D. æi de concubina acestuia Ioana T., care le reåineau documentele de identitate æi, prin ameninåãri, le foråau sã practice prostituåia pe autostrãzi sau în cluburi situate în localitatea Almeria, din Spania.

Destinatarul câætigurilor obåinute de tinere din practicarea prostituåiei era Tudorel D., care folosea o parte din bani pentru a

„refinanåa” reåeaua, în sensul cã apela la racolatorii aflaåi în România pentru a aduce alte tinere în Spania, iar restul banilor obåinuåi îi împãråea cu ceilalåi membrii.

Ancheta

Efectuând cercetãri, poliåiætii de frontierã din cadrul IJPF Mehedinåi au identificat un numãr de 11 tinere din judeåele Mehedinåi, Olt, Arad æi Gorj, cu vârste cuprinse între 20 æi 30 de ani, care au fost traficate æi exploatate sexual de membrii reåelei.

Tinerele au declarat anchetatorilor toate cele expuse mai sus, acestea fiind æi ameninåate cã vor fi împuæcate dacã nu dãdeau banii, fiindu-le impus chiar æi un „tarif minim”, zilnic, de peste 600 de euro pe zi.

Poliåiætii spanioli æi români au mai stabilit cã Ioana T. „contabiliza” riguros câætigurile obåinute de fete pentru a se asigura cã toåi banii intrau în contul reåelei, pretinzându-le de asemenea bani pentru gãzduire æi hranã, reuæind în acest mod sã

se creeze o permanentã „dependenåã” a tinerelor racolate, care, în realitate se aflau în imposibilitatea de a-æi plãti „datoria” acumulatã.

Ceilalåi membrii ai reåelei, Alin D., zis Maradona (fiul lui Tudorel D.) æi Tiberiu D. zis Permadian (fratele „æefului”), se ocupau de transportul tinerelor cu microbuze din România în Spania, le supravegheau îndeaproape, timp în care Romicã G., Aurelia S. æi Constantin S. se ocupau de recrutarea æi plasarea altor tinere câtre membrii reåelei.

Flagrantul

În urma schimbului de informaåii, în data de 19 decembrie 2006, poliåia spaniolã a acåionat simultan în provinciile Almeria æi Valencia, în vederea reåinerii tuturor membrilor reåelei aflaåi în Spania æi au fost reåinuåi, capul reåelei, precum æi ceilalåi trei „locotenenåi” ai acestuia - Alin D. (fiul), Tiberiu D. (fratele) æi Ioana T. (concubina).

În cadrul aceleiaæi acåiuni, au mai fost reåinute alte 35 de persoane, de diferite naåionalitãåi, care erau angrenate în activitatea infracåionalã a grupului.

De la domiciliile percheziåionate în Spania, s-au ridicat documentele victimelor care au fugit din grupul organizat, documente doveditoare a controlului câætigurilor obåinute de fete, arme albe, veste antiglonå æi documente bancare diverse.

Acåiunile poliåiætilor de frontierã mehedinåeni au continuat în åarã, iar în data de 6 februarie a.c, au fost emise mandate de arestare pentru 30 de zile pentru G. Romicã, D. Tudorel æi T. Ioana.

Totodatã, S. Doina æi S. Constantin, aflaåi în România, sunt cercetaåi în stare de libertate.

Pedeapsa

În baza probelor deåinute de poliåiætii de frontierã mehedinåeni, Poliåia Naåionalã Spaniolã i-a reåinut pe capii reåelei din Spania (D. Tudorel, D. Tiberiu, T. Ioana æi D. Alin), autoritãåile române emiåând mandate europene de arestare împotriva acestora pentru aducerea lor în România.

Din datele deåinute de cãtre poliåiætii de frontierã, rezultã cã membrii reåelei sunt implicaåi æi în comiterea altor fapte ilicite, cercetãrile continuând pentru documentarea întregii activitãåi infracåionale.

Dacã vor fi gãsiåi vinovaåi, aceætia riscã o pedeapsã cu închisoare cuprinsã între 7 æi 18 ani pentru sãvâræirea infracåiunilor de trafic de persoane æi constituirea unui grup infracåional organizat.

Biroul de Presã din cadrul Inspectoratului General

al Poliåiei de Frontierã

Prostituåie sub ameninåarea armelorPeste 40 de arestãri în Spania æi România, în rândul

unei ample filiere de traficanåi de carne vie

16 û 17û

n În data de 8 februarie a.c., poliåiætii de frontierã din cadrul SPF Drobeta Turnu Severin au descoperit æi reåinut, în vederea confiscãrii, 1.030 pachete de åigãri, diferite mãrci, netimbrate.

În jurul orelor 17.00, un echipaj mobil al Poliåiei de Frontierã a oprit pentru control, în zona de frontierã, pe æoseaua ce face legãtura între Drobeta Turnu Severin æi Oræova, un autoturism cu care cãlãtorea un bãrbat din judeåul Caraæ Severin.

În timpul verificãrii actelor de identitate, poliåiætii de frontierã mehedinåeni au sesizat cã în autoturism se aflã o mare cantitate de åigãri, motiv pentru care au solicitat celui în cauzã sã prezinte æi actele de provenienåã a acestora, însã cel în cauzã a declarat cã åigãrile le cumpãrase din Reæiåa.

Poliåiætii de frontierã mehedinåeni au luat mãsura reåinerii celui în cauzã, stabilind cã achiziåionase åigãrile de la o persoanã din Reæita, având în intenåie sã le recomercializeze în municipiul de la malul Dunãrii.

Întreaga cantitate de åigãri, respectiv cele 1.030 pachete de åigãri, în valoare de peste 3.000 lei, a fost reåinutã, fiind informatã, în acest caz, æi Garda Financiarã Mehedinåi în vederea dispunerii mãsurilor legale. n Poliåiætii de frontierã, din

cadrul aceluiaæi sector, au depistat, în data de 12 februarie a.c., la intrarea în localitatea Æimian, un tânãr severinean care transporta 2.960 pachete de åigãri netimbrate destinate comercializãrii pe „piaåa ilegalã” de desfacere.

Cu douã sãptãmâni înainte, poliåiætii de

frontierã severineni îi mai reåinuserã 4.320 de pachete de åigãri netimbrate, fãrã acte de provenienåã.

Contravenientul a declarat cã a cumpãrat „marfa” de la un cetãåean, aflat într-o piaåã centralã din municipiul Lugoj, în scopul revânzãrii cãtre comercianåii ilegali din municipiul Turnu Severin.

Viorel ALEXE

Poliåiætii de frontierã suceveni æi lucrãtorii vamali au descoperit într-un automarfar, ascunse prin metoda „capac”, 447.000 pachete åigãri de

diferite mãrci, având o valoare în vamã de aproximativ 1,3 milioane lei, pe care un bãrbat cu dublã cetãåenie încerca sã le introducã ilegal în România.

În data de 15 februarie a.c., la PTF Siret, judeåul Suceava, s-a prezentat pentru a intra în åarã, conducând un automarfar cu remorcã, un bãrbat cu dublã cetãåenie, românã æi moldoveanã. Conform documentelor însoåitoare ale mãrfii, tirul transporta 18.980 kilograme

mere proaspete, de la o firmã din Polonia, pentru o societate comercialã din Bucureæti.

Cu ocazia controlului a fost descoperitã ascunsã, prin metoda „capac”, în spatele a trei rânduri cu lãdiåe cu mere, cantitatea de 447.000 pachete åigãri (278.000 pachete „Ronson”, 129.000 marca „Saint George”, 15.000 – „LM” æi 25.000 - „More”) toate având timbru ucrainean, pe care cel în cauzã intenåiona sã le introducã ilegal în åarã.

Åigãrile, a cãror valoare în vamã este de 1.300.000 lei (383.000 euro), au fost confiscate de Autoritatea Vamalã, iar firma transportatoare a fost sancåionatã cu suma de 8.000 lei. Æoferul maæinii este cercetat sub aspectul infracåiunilor de prezentare de acte nereale la autoritatea vamalã æi de nerespectare a condiåiilor de import - export.

n În data de 11 februarie a.c. poliåiætii de frontierã maramureæeni, împreunã cu ofiåerii Serviciului de Combatere a Crimei Organizate æi poliåiæti din cadrul IPJ Maramureæ, au depistat æi reåinut un cetãåean român care transporta peste 3.500 pachete de åigãri, în valoare de 12.000 lei, având aplicat timbru ucrainean. Åigãrile au fost reåinute în vederea confiscãrii de cãtre poliåiætii de frontierã care, sub directa coordonare a procurorilor D.I.I.C.O.T. – Biroul Teritorial Maramureæ, continuã cercetãrile, pentru a identifica toate persoanele implicate æi a stabili întreaga activitate infracåionalã.

Capturã record de åigãri la PTF Siret - aproximativ 500.000 pachete åigãri

Nãravul din fire n-are lecuire!

n Poliåiætii de frontierã ialomiåeni au depistat 5.000 pachete de åigãri marca „Marble”, netimbrate, în valoare de aproximativ 17.000 RON, într-un autoturism aflat în trafic.

Æoferul autoturismului, un bãrbat de 34 de ani, din localitatea Medgidia, se îndrepta dinspre Arad spre Medgidia, când a fost oprit pentru control de poliåiætii de frontierã din cadrul IJPF Ialomita pe DN 3B, în raza municipiului Feteæti. În urma controlului efectuat asupra autoturismului s-au descoperit 500 cartuæe (5.000 pachete) de åigãri marca „Marble” netimbrate æi fãrã documente justificative de provenienåã.

Fãptuitorului i-au fost întocmite acte premergãtoare pentru sãvâræirea infracåiunii de contrabandã, faptã prevãzutã æi sancåionatã de art. 270 din Legea 86/2006 (Cod Vamal). Åigãrile au fost ridicate în vederea cercetãrilor æi introduse în camera de corpuri delicte din cadrul inspectoratului.

18 û 19û

Documentar

18 û

#

CARTE DE REZIDENÅÃ PERMANENTÃ PENTRU CETÃÅENII UNIUNII EUROPENE

VIZUALIZARE ÎN LUMINÃ ALBÃ REVERSAVERS

FOTOGRAFIA TITULARULUI DETALIU MÃRIT AL FOTOGRAFIEI TITULARULUI – IMPRIMARE LASER

FOTOGRAFIA ÎN UMBRÃ A TITULARULUI, CARE ESTE

POZIÅIONATÃ ÎN PARTEA DREAPTÃ

DETALII MÃRITE ALE IMPRIMÃRII DE FOND – IMPRIMARE LASER

DETALIU MÃRIT REPREZENTATDE STEMA ROMÂNIEI

VIZUALIZARE ÎN LUMINÃ CU RAZE

ULTRAVIOLETE

18 û 19û19

û

CARTE DE IDENTITATE ELIBERATÃ CETÃÅENILOR ROMÂNI

VIZUALIZARE ÎN LUMINÃ ALBÃ REVERSAVERS

DETALIU MÃRIT PENTRU DENUMIREA DE STAT

FOTOGRAFIA TITULARULUI

DETALIU MÃRIT AL FOTOGRAFIEI TITULARULUI – IMPRIMARE LASER

DETALIU MÃRIT AL FOTOGRAFIEI ÎN UMBRÃ – IMPRIMARE LASER

DETALIU MÃRIT AL IMPRIMÃRII DE FOND – IMPRIMARE LASER

DETALIU MÃRIT REPREZENTATDE STEMA ROMÂNIEI

Materiale realizate cu sprijinul Serviciului Criminalistic din cadrul IGPF

VIZUALIZARE ÎN LUMINÃ CU RAZE ULTRAVIOLETE

20 û 21û

Dragi colegi, au trecut deja trei luni de când am pãrãsit åara æi am ajuns în Haiti. De atunci am trecut prin destule întâmplãri, dar hai sã încep prin a vã prezenta misiunea ONU din Haiti æi colegii din contingentul românesc de aici:

1. MINUSTAH (Mission des Nations

Unies pour la Stabilisation en Haiti) este alcãtuitã din urmãtoarele foråe:

- componenta civilã, formatã din „staff”-ul misiunii (conducerea, securitatea), partea administrativã (contabilitate, diverse servicii, translatori etc.) æi organizaåiile ONU (PNUD, FAO, UNICEF etc.), aproximativ 5.000 de angajaåi;

- componenta militarã (aproximativ 7.000 de soldaåi);

- componenta de poliåie (aproximativ 1.700 poliåiæti).

În aceastã componentã de poliåie sunt douã tipuri de foråe, prima se numeæte FPU (Formed Police Units), 1.000 -FPU. Aceætia sunt poliåiæti care sunt cazaåi în cazarme æi sunt folosiåi numai pentru manifestaåii de amploare, tulburare gravã a ordinii publice sau patrule în oraæ. Sunt constituiåi în companii de 100 de persoane æi nu lucreazã cu poliåia localã. Unitãåile FPU sunt din Iordania, China, Senegal, Nepal, Filipine. A doua foråã este cea de poliåie civilã ONU – UN POLICE (700 de poliåiæti), din care facem æi noi românii parte.

UN POLICE în Haiti este organizatã pe trei piloni:

- primul este partea operativã;- al doilea se ocupã de dezvoltarea

poliåiei haitiene (semi-operativ);- al treilea pilon este neoperativ

æi cuprinde serviciile de personal, Investigaåii Interne, SITREP (Situation

REPORT) redacteazã zilnic un raport cu principalele evenimente care este trimis la New York (DPKO – Department Peace Keaping Operations) æi distribuit tuturor UN POL-ilor prin intranetul misiunii.

Fiecare pilon are urmãtoarele structuri subordonate: direcåii, servicii æi secåiuni.

Dupã cursul de formare iniåialã (Induction Training), am avut plãcuta surprizã sã fiu repartizat în pilonul 2, Direcåia de Dezvoltare æi Întãrire a Capacitãåilor Poliåiei Naåionale Haitiene –PNH (Direction du Développement et du Renforcement des Capacités de la PNH).

În aceastã direcåie mã ocup de combaterea migraåiei ilegale æi de poliåia de frontierã. Sunt singurul UNPOL care are ca linie de muncã migraåia (la nivel central), cu domeniul de competenåã a poliåiei de frontierã mai sunt 10 la secåiunea Garda

de Coastã æi alåi 9 la comisariatul din aeroportul din Port au Prince.

Tot personalul direcåiei din care fac parte sunt consilieri tehnici (technical adviser-conseiller technique).

2. Contingentul românesc din Haiti este format din 10 poliåiæti, astfel:

În Port au Prince- Scms. de poliåie Ioan Pãun (æeful

de contingent) – lucreazã în pilonul 2, ofiåer responsabil cu probleme de personal la nivelul Direcåiei Administraåie æi Servicii Generale;

- Insp. de poliåie Florin Florea (adjunctul æefului de contingent) – lucreazã în pilonul 1, în cadrul serviciului criminalistic;

- Scms. de poliåie Cãlin Soare – pilonul 2, Directia de Dezvoltare a poliåiei haitiene, serviciul poliåie de frontierã, secåiunea combaterea migraåiei ilegale;

- Scms. Claudia Tatulea– pilonul 1 Direcåia Operaåii, æefa serviciului prevenirea criminalitãåii;

- Insp. de poliåie Daniela Hurhui – pilonul 3, Direcåia Administraåie, Serviciul SITREP;

LA DATORIE, ÎN HAITI

• Kosovo, Haiti, Gaza, Chiæinãu, Dublin æi La Junquera sunt locaåiile în care 20 de poliåiæti de frontierã români au fost detaæaåi în misiuni de menåinere a pãcii, operative, de sprijin sau de îndrumare;

• Selecåia ofiåerilor detaæati în aceste misiuni a fost una extrem de riguroasã æi a vizat pregãtirea profesionalã, de cunoætinåe legate de misiunile respective, abilitãåi practice æi starea de sãnãtate. Toåi politiætii de frontierã au fost detaæaåi pe bazã de voluntariat.

• Toate cheltuielile aferente acestor misiuni sunt suportate din fondurile alocate IGPF pe anul 2007, pentru activitãåi de relaåii internaåionale.

• Misiunea din Fâæia Gaza, cu gradul poate cel mai mare de periculozitate, unde ofiåerii români sunt, de mai bine de un an, participanåi la stoparea violenåelor din zonã, a fost prezentatã în revistã motiv pentru care în acest numãr revenim cu un alt extrem de interesant episod: HAITI, misiune se desfãæoarã în perioada 03.11.2006 – 03.11.2007, cu posibilitatea de prelungire.

20 û 21û

În Hinche- Insp. principal de poliåie Mãdãlin

Pãtroi – pilon 1- ofiåer responsabil cu logistica la nivelul regiunii Hinche;

- Insp. de poliåie Florin Munteanu – pilon 1- monitor, patrulare împreunã cu PNH;

- Insp. de poliåie Claudiu Popescu – pilon 1, ofiåer responsabil cu programul de strângere a armelor de la populaåie æi monitor, patrulare împreunã cu PNH;

În Fort Liberté- Insp. principal de poliåie Bogdan

Oprea – pilon 1- monitor, patrulare împreunã cu PNH;

- Insp. de poliåie Florin Tãtulescu – pilon 1- monitor, patrulare împreunã cu PNH.

Acum cã ætiåi cam care este structura sã vã povestesc cum este viaåa noastrã în Haiti:

De la primul pas pe aeroportul din capitalã a fost un æoc din cauza cãldurii înãbuæitoare æi a umezelii din aer. Nu mai zic cã aeroportul Bucureæti Bãneasa este un super aeroport pe lângã cel din Port au Prince. Al doilea æoc l-am avut la controlul paæapoartelor (serviciul migraåie), unde trebuia sã completãm un talon de intrare-ieæire (cei mai vechi din poliåia de frontierã cam ætiu despre ce-i vorba) æi la mine funcåionarul respectiv a declarat senin cã nu mai are formulare æi cã trebuie sã fac æi eu ceva, un gest de bun venit ca sã-mi aparã æi mie un formular. M-am dus repede la colegii care ne aæteptau (erau în uniformã) æi brusc au apãrut mai multe teancuri de formulare. Dupã care am descoperit cu stupoare cã o parte din lãdiåele cu armamentul nostru se învârteau pe banda de bagaje (acestea ar fi trebuit sã fie aduse separat de cãtre reprezentantul companiei transportatoare). Ne-am dat repede seama cã din 6 cutii metalice cu pistoale æi muniåie lipsesc doar 3 cutii (o cutie cu 2 pistoale Glock æi 2 cutii cu 200 de cartuæe fiecare). Le-am recuperat dupã 5 zile, dupã reclamaåii la Air France æi mail-uri la Oficiul ONU din Bucureæti (cei care au emis documentele de deplasare în zona de misiune æi au cumpãrat biletele de transport).

Consemnele sunt foarte clare aici, nu avem voie sã ne deplasãm pe jos, doar în maæini cu geamurile închise æi cu uæile blocate. La o sãptãmânã de la sosirea noastrã în Haiti au fost uciæi doi militari iordanieni destul de aproape de aeroport. Acest eveniment a declanæat o ripostã mai serioasã din partea foråelor MINUSTAH. În ultimele douã luni s-au intensificat acåiunile în cartierele deåinute de bandele armate, în care nu existã poliåie localã æi foråele militare MINUSTAH patruleazã doar în transportoare blindate. Mai multe locuri strategice au fost curãåate æi membrii acestor bande împuæcaåi sau

reåinuåi. O altã mare problemã este cea a rãpirilor în vederea unei rãscumpãrãri, fenomen ce luase în luna decembrie 2006 o amploare deosebitã (1.200 cazuri în decembrie), nivelul acestora a mai fost redus prin mãsuri de patrulare æi prezenåã masivã a foråelor de ordine în stradã æi închiderea temporarã a æcolilor.

Situaåia aceasta se datoreazã faptului cã, dupã cãderea dictaturii familiei Duvalier (Papa Doc æi Babby Doc), armata haitianã a fost desfiinåatã æi o mare parte din soldaåi æi ofiåeri au pãstrat armamentul din dotare, cei din aceleaæi unitãåi rãmânând mai mult sau mai puåin împreunã æi luând un cartier sau o micã localitate sub ocupaåia lor. Adãugând faptul cã pânã la cãderea regimului Duvalier în Haiti nu exista poliåie, ordinea publicã era asiguratã de o parte a armatei, aveåi tabloul complet al acestei åãri.

În momentul de faåã poliåia haitianã este formatã din aproximativ 4.500 de poliåiæti, din care jumãtate sunt în Port au Prince, pentru o åarã cu o populaåie estimatã la 8,5 milioane de locuitori. Æcoala de poliåie dureazã 3 luni æi înaintarea în grad æi funcåie se face în funcåie de vechime, aprecierea æefilor æi

a rarelor cursuri de formare realizate de MINUSTAH sau în strãinãtate.

În organizarea PNH existã o anumitã confuzie pentru cã se confundã partea operativã cu cea de concepåie, control æi îndrumare. Relevant în acest sens este recentul scandal în care este implicat directorul poliåiei administrative: a agresat un parlamentar în timp ce acesta se opunea controlului autoturismului cu care circula. În maæina respectivã au fost gãsite 3 arme æi parlamentarul era în compania unui urmãrit general.

De asemenea, aici nimeni nu doreæte sã întãreascã anumite structuri cum este direcåia de informaåii (Direction Générale des Renseignements) sau direcåia poliåiei de frontierã æi migraåie.

Afirm acest lucru pentru cã am avut plãcerea sã reîntâlnesc un coleg haitian de

la æcoala pe care am absolvit-o în Franåa (Ecole Nationale Supérieure de la Police – Lyon) æi am aflat cã fostul meu coleg este directorul direcåiei de informaåii din PNH. Când l-am vizitat la biroul lui nu mi-a venit sã cred, direcåia aceasta este alcãtuitã din 12 cadre æi toåi 12 stau într-un birou de 20 m2, efectivul fiind redus la jumãtate cu 2-3 luni în urmã (erau 25 de cadre). În timpul æcolii nu se fac cursuri privind munca informativã æi nici dupã absolvire nu existã cursuri de formare în

acest domeniu.De asemenea, în domeniul

în care lucrez, poliåie de frontierã æi migraåie, în cadrul PNH nu existã aceastã structurã decât pe hârtie. Mai rãu, datoritã inexistenåei acestei foråe de securitate, alte structuri æi servicii ale statului sau private i-au luat din misiuni æi atribuåii. Mai mult decât atât, statul haitian a semnat acorduri cu Statele Unite privind patrularea de cãtre Garda de Coastã SUA în apele teritoriale haitiene æi dreptul acesteia de a controla navele ce i se par suspecte. Un alt acord prevede dreptul agenåilor DEA de a efectua misiuni operative pe teritoriul haitian. Însã serviciile SUA nu combat traficul de droguri ce

intrã în Haiti ci doar cel care se duce spre Statele Unite.

În încheiere vã povestesc o întâmplare realã despre modul cum acåioneazã poliåia æi justiåia aici în Haiti: lângã casa unde locuieæte un coleg canadian (acesta lucra în colocaåie cu PNH la comisariat) a fost prins un hoå de gãini, populaåia de pe stradã a prins hoåul æi acesta a fost omorât cu pietre, poliåia a venit æi a deschis un dosar penal pentru furt de gãini, judecãtorul de pace (magistratul) a constatat decesul fãptuitorului æi dosarul penal a fost închis. Aæ vrea sã adaug în încheiere cã toåi membrii contingentului românesc sunt apreciaåi din punct de vedere al profesionalismului lor.

Cãlin SOARE

22 û 23û

Despre LSD - Descriere æi efecte

LSD este numele generic pentru acidul lisergic dietilamida-25. Descoperit în 1938 de cãtre Albert Hofmann, LSD este una dintre cele mai puternice substanåe halucinogene cunoscute. Este o pulbere albã æi fãrã miros, luatã de obicei oral, cu efecte variabile, care îæi fac apariåia în decurs de o orã æi dureazã în general între 8 æi 12 ore, slãbind treptat. A fost folositã experimental în tratamentul alcoolicilor æi al pacienåilor psihiatrici (unde a dat unele rezultate pozitive).

Altereazã percepåia, dispoziåia æi procesele psihologice æi poate împiedica coordonarea æi abilitãåile motorii. Între 1950 æi 1960, experimentele cu LSD au fost conduse de specialiæti psihiatri æi medici, care au ajuns la concluzia cã în unele cazuri pot apãrea reacåii psihologice neplãcute (uneori dramatice), incluzând panica, confuzia puternicã æi anxietatea.

În prezent, singura åarã în care LSD se mai foloseæte în mod oficial în medicinã este Elveåia. În catalogul farmaceutic de la mijlocul anilor ‘60, LSD era trecut sub denumirea de Delysid æi se prezenta sub forma unor tablete conåinând 0,025 mg de substanåã activã sau sub formã de fiole conåinând o soluåie injectabilã, care îæi fãcea efectul mult mai repede. În acelaæi catalog,

la proprietãåile farmaceutice, scrie:“Administrarea de doze foarte mici de Delysid (1/2 - 2 ug/kg greutate) duce la alterarea percepåiei, halucinaåii, depersonalizare, amintiri neplãcute æi alte variate simptome neuro-vegetative. Efectele se instaleazã dupã 30-90 de minute æi dureazã în general între 5 æi 12 ore. Cu toate acestea, perturbãri intermitente ale percepåiei pot persista timp de câteva zile.”

Substanåa era recomandatã în special pentru psihoterapia analiticã, precum æi pentru studii experimentale asupra naturii psihozelor. Cu toate acestea, sunt menåionate æi niæte precauåii:

“Anumite condiåii mentale patologice pot fi intensificate de cãtre Delysid. Este necesarã precauåie în administrarea la subiecåii cu tendinåe de sinucidere sau în cazuri în care evoluåia psihozei este iminentã.

Efectele periferice ale LSD includ contracåia vaselor sanguine æi scãderea presiunii sângelui, dilatarea pupilelor precum æi hipertermia. Aceste efecte au naturã simpaticã æi pot fi îndepãrtate prin blocarea ganglionilor. Efectele parasimpatice includ salivarea, lãcrimarea, voma, hipotensiune æi brahicardie. Dozele mici stimuleazã respiraåia dar cele mari o inhibã. Unele efecte secundare precum transpiraåia, nervozitatea æi insomnia sunt de obicei confundate cu cele ale amfetaminei, un alt halucinogen.

Cea mai comunã variantã a drogului este N-acetil-LSD (ALD-52).Se întâmplã destul de des ca efectele LSD sã fie foarte neplãcute æi sã afecteze pentru o perioadã de timp sãnãtatea psihicã a persoanei drogate. Printre simptome se numãrã depresia, agitaåia, confuzia, dar mai ales teama de înnebunire.

Cea mai des întâlnitã reacåie adversã este un episod temporar (care dureazã mai puåin de 24 de ore) de panicã. Simptomele includ iluzii æi halucinaåii (vizuale æi auditive) înspãimântãtoare, anxietate exageratã pânã la panicã, agresivitate æi comportament agresiv, depresie, idei, gesturi sau încercãri de sinucidere, confuzie æi teamã pânã la paranoism.

Pericolul real al folosirii LSD este de naturã pur psihologicã, drogul neavând efecte fizice. Dozele letale (toxice) de LSD sunt de câteva zeci de mii de ori mai mari decât doza normalã, fãcându-l (din punct de vedere toxic) unul dintre cele mai “sigure” droguri cunoscute.

Compuæii lisergici apar în ergot, un parazit fungic al cerealelor, triptamine apãrând æi în ciupercile psilocibe, în anumiåi arbori sud-americani (Rivea Corymbosa æi Ipomoea Violacea) æi în glandele veninoase ale unor animale. LSD (acid lisergic-dietilamida) nu se gãseæte ca atare în aceste plante. În seva de Rivea Corymbosa, concentraåia de erginã (un acid lisergic) este de pânã la 54%, iar cea de izoerginã de pânã la 35%. Se pare cã efectele acestor plante au fost cunoscute încã din vechime diferitelor culturi umane.

În studiul “Drumul cãtre Eleusius” (Hoffman, Wasson æi Ruck) este prezentatã existenåa unei religii secrete timp de 2000 de ani în Grecia (pânã în anul 400 e.n., când a fost respinsã de cãtre creætinism). Oricine vorbea limba greacã æi nu comisese nici o crimã putea deveni membru. Dupã o perioadã de pregãtire de 6 luni, aspiranåii mergeau la templul din Eleusius unde aveau loc niæte ritualuri secrete (aceste ritualuri au

DROGURILE - IV - Halucinogene

22 û 23û

rãmas secrete pânã la descoperirile din anii 1970). Explicaåia pe care o aduc autorii este cã secretul ritualului consta în viziunile induse de consumarea unui decoct din spice de grâu - sursa de derivaåi lisergici. De asemenea, populaåiile aztece foloseau în mod curent bãuturi preparate din seva de Ipomoea Violacea existând multe consemnãri referitoare la efectele halucinogene ale acestora.

Cum aratã LSD æi cum se foloseæte?

LSD, numit în mod obiænuit „acidul”, se vinde pe stradã sub formã de tablete, capsule æi ocazional în formã lichidã. Nu are miros, culoare æi are un gust uæor amar. Este de obicei luat oral. Adesea, LSD este prezentat în capsule, tablete sau soluåii, ori aplicat pe fâæii gelatinoase sau bucãåi de sugativã, în care fiecare pãtrat reprezintã o dozã.

Care sunt efectele LSD?

Efectele LSD sunt imprevizibile. Ele depind de cantitatea luatã, de personalitatea celui care o ia, de starea de spirit æi de aæteptãri, precum æi de contextul în care este luat acest drog. De obicei, primele efecte ale drogului se simt dupã 30-90 de minute de la administrare.Senzaåiile æi sentimentele se schimbã mult mai acut decât semnele fizice. Cel care ia LSD poate simåi mai multe emoåii diferite în acelaæi timp æi sã treacã brusc de la o emoåie la alta. Dacã se ia în dozã mare, drogul produce iluzii æi halucinaåii vizuale. Simåul timpului æi al sinelui se schimbã. Senzaåiile pot pãrea sã se depãæeascã, lãsând individului impresia cã aude culori æi vede sunete. Aceste schimbãri pot fi înfricoæãtoare æi pot cauza panicã.Cei care iau LSD se referã la perioada de dupã administrare ca la o „cãlãtorie” æi la reacåiile adverse ca la o „cãlãtorie neplãcutã”. Aceste experienåe sunt de lungã duratã – de obicei încep sã se distingã la 12 ore de la administrare.

Aparent, primele efecte fizice includ: amoråire, slãbirea muæchilor æi tremur; reflexe rapide, creæterea tensiunii arteriale, a bãtãilor inimii æi a temperaturii; sistemul motoriu æi de coordonare slãbeæte, pupilele se dilatã æi uneori apare greaåã.

Unul dintre semnele cele mai des observate este râsul incontrolabil, fãrã justificare.

În scurt timp de la apariåia efectelor fizice apar schimbãri severe în percepåie, gândire æi în starea de spirit.

Unii utilizatori de LSD au gânduri æi sentimente înfricoæãtoare, teama de a pierde controlul, de nebunie sau moarte

æi disperarea în timpul folosirii drogului. În timpul stãrii de intoxicare cu LSD au apãrut accidente fatale.

Mulåi utilizatori de LSD au parte de flashback-uri (imagini vizuale ce cuprind culori fãrã formã pânã la halucinaåii înfricoæãtoare), fãrã ca acesta sã fi luat drogul din nou.

Un astfel de flashback apare brusc, adesea fãrã avertizare, æi poate apãrea în câteva zile sau chiar la mai mult de un an de la administrarea LSD. Aceste flashback-uri apar de obicei la oamenii care folosesc regulat halucinogene sau care au probleme serioase de personalitate.

Cãlãtoriile neplãcute æi flashback-urile sunt o parte din riscurile folosirii LSD. Unii manifestã psihoze pe termen lung, precum schizofrenie sau depresie severã. Este dificilã determinarea modului în care mecanismul implicãrii LSD se extinde în aceste boli.LSD dã dependenåã?

Majoritatea celor care iau LSD scad voluntar sau renunåã la folosirea acestuia în timp. LSD nu este considerat un drog care dã dependenåã devreme ce nu produce comportamente caracteristice drogurilor obiænuite precum cocaina, amfetamina, heroina, alcoolul sau nicotina. Totuæi, ca multe droguri care cauzeazã dependenåã, LSD produce o toleranåã, astfel încât unii utilizatori care iau drogul în mod repetat trebuie sa ia progresiv doze mai mari pentru a ajunge la aceeaæi stare de intoxicare ca la început. Aceastã practicã este extrem de periculoasã,

datã fiind imprevizibilitatea drogului.Iatã care sunt termenii „de stradã” folosiåi pentru LSD:

- acid, butoiaæe, acid de baterie, bestia, marele D, acid negru, steaua neagrã, strãlucire neagrã, butoiaæe triste, scaune triste, urãri triste, rai trist, ceaåa tristã, luna tristã, steaua tristã, sticluåe triste, bombele maro, punctele maro, rãsãrit californian, pãlãrie, æef, ciocolatã, cafea, dirijor, lentile de contact, biscuiåi, ceai, cuburi, prãjituri, d, cupole, puncte, cupola dublã, acid electric, câmpie, sclipire, fantomã, dragonul de

aur, goofy’s, grape parfait, panã verde, scuturi verzi, pãlãrii, rãsãrit hawaian, æoim, ceaåã, faruri, tristeåe paradisiacã

• PSILOCINA æi PSILOCIBINA se gãsesc în Tabelul-anexã nr.I din Legea nr.143/2000

• LSD se gãseæte în Tabelul-anexã nr.I din Legea nr.143/2000

• În laboraroarele clandestine se preparã LSD sub formã de soluåie cu care se impregneazã

bucãåi de hârtie absorbantã.• Doza se pune sub limbã æi, dupã

ce substanåa activã intrã în organism, hârtia pe care a fost impregnat LSD-ul se aruncã.

• 100-250 micrograme va produce o “cãlãtorie” pentru 8-16 ore.

• Consumatorul se crede urmãrit æi acåioneazã violent sau se crede de neînvins æi îæi pune în pericol viaåa, crezând cã poate zbura sau cã este indestructibil.

-va urma-

Iulian PUICÃ

24 û 25û

Generalizarea procedurilor care au condus la succes, îndeosebi pe linia combaterii criminalitãåii transfrontaliere, a devenit un element de referinåã în cultura organizaåionalã promovatã de conducerea Direcåiei Poliåiei de Frontierã Iaæi. De data aceasta, popularizarea experienåei pozitive a vizat profesionalismul dovedit, dacã mai era nevoie, de unii ofiåeri din cadrul IJPF Iaæi.

Astfel, în data de 9 februarie a.c., la sediul DPF Iaæi, directorul adjunct al instituåiei, comisarul-æef Tache Bocãnialã, a organizat æi desfãæurat o convocare pe linia prevenirii æi combaterii migraåiei ilegale, la care au fost invitaåi procurorul-æef al Biroului Teritorial Iaæi al D.I.I.C.O.T., Daniel Horodniceanu æi procurorul Cãtãlin Prisãcaru, din cadrul aceleiaæi instituåii. Beneficiarii activitãåii au fost prim-adjuncåii æefilor IJPF, ofiåerii din structurile de Combatere a Traficului de Persoane æi æefii punctelor Poliåiei de Frontierã din cadrul DPF Iaæi.

Cazurile de trafic de migranåi (cazul „Turnu” din luna septembrie 2006 æi cazul „Petea” din luna ianuarie 2007) instrumentate de cãtre IJPF Iaæi, sub coordonarea procurorilor sus-menåionaåi, au fost prezentate pe suport video, odatã cu prezentarea modalitãåilor concrete de obåinere a datelor æi informaåiilor, discuåiilor purtate în PTF Sculeni cu persoanele ce intenåionau sã ajungã ilegal în åãri din spaåiul U.E., modului operativ de raportare pe cale ierarhicã, concomitent cu informarea organelor de cooperare æi a procurorului supraveghetor. De asemenea, au fost precizate, pe momente operative, modul de acåiune al poliåiætilor de frontierã, constituirea echipelor operative de supraveghere în cooperare cu structurile judeåene ale SIIPI æi cele teritoriale ale DGCCO, înregistrarea lucrãrii penale, obåinerea autorizaåiilor legale æi desfãæurarea activitãåilor de interceptare a telefoanelor, pregãtirea æi realizarea flagrantului în PTF-urile din vestul åãrii, emiterea æi punerea în aplicare a mandatelor de aducere æi percheziåie.

Atât cei doi procurori invitaåi cât æi ceilalåi participanåi au precizat cã se vor înmulåi asemenea infracåiuni,

riscând sã devinã în perioada urmãtoare un fenomen, æi trebuie sã fim pregãtiåi pentru a le contracara, având în vedere numãrul mare de foråe æi mijloace necesare pentru finalizarea pozitivã a celor douã cazuri. S-a reiterat necesitatea unei bune cooperãri între toate autoritãåile cu atribuåii pe linia combaterii migraåiei ilegale.

Participanåii la convocare au apreciat activitatea ca fiind foarte utilã, manifestându-æi dorinåa ca astfel de întâlniri sã se desfãæoare periodic, fiind considerate adevãrate schimburi de experienåã.

I. Cazul „TURNU”Ofiåeri din cadrul IJPF Iaæi au

administrat probe prin care s-a stabilit activitatea infracåionalã în acest domeniu a zece cetãåeni (opt români æi doi cetãåeni R.Moldova), care au racolat, organizat, transportat æi cãlãuzit mai mulåi cetãåeni R.Moldova cu scopul de a ieæi din România prin trecere ilegalã a frontierei de vest, în cãutarea unor locuri de muncã.

Astfel, ca urmare a unui complex de activitãåi æi acåiuni în comun cu structurile de cooperare incluse în filtrul IV din Strategia de Management Integrat al Frontierei, sub coordonarea procurorului supraveghetor din cadrul DIICOT Iaæi, s-a reuæit luarea în atenåie

a grupului æi monitorizarea activitãåilor acestuia pânã la frontiera de vest, unde în urma unor descinderi æi percheziåii domiciliare, au fost identificaåi membrii reåelei care acåionau pe segmentul R.Moldova – România - åãri din Uniunea Europeanã, iar în România pe raza localitãåilor Iaæi, Bistriåa-Nãsãud, Arad æi Timiæoara.

II. “Cazul Petea” Pe baza informaåiilor conform cãrora

persoane identificate din R. Moldova au fost racolate de o reåea de trafic de migranåi, formatã din æapte cetãåeni români, în scopul trecerii ilegale a frontierelor statelor comunitare pânã în Italia, în luna ianuarie 2007, la nivelul IJPF Iaæi a fost declanæatã o acåiune de amploare pentru identificarea æi anihilarea reåelei, în cooperare cu BCCO Iaæi æi sub coordonarea procurorului supraveghetor din cadrul DIICOT Iaæi.

Având în vedere ipotezele de acåiune stabilite în urma activitãåilor de monitorizare judiciarã æi probele administrate, s-a colaborat cu structurile de combatere a crimei organizate din Cluj æi Oradea, fiind constituite echipe

„Turnu” æi „Petea” - cazuri de referinåã în combaterea migraåiei ilegale, analizate în

structurile de la frontiera de est

24 û 25û

În perioada 31 ianuarie – 2 februarie a.c., Academia de Poliåie „A.I.Cuza”, împreunã cu Consiliul Britanic, au organizat Conferiåa Internaåionalã a studenåilor, ediåia a IV-a. La aceastã întâlnire au fost invitaåi æi studenåii Academiei de Poliåie din Bulgaria, Æcolii de Poliåie „Lascãr Catargiu” Câmpina æi Æcolii de Pregãtire a Agenåilor Poliåiei de Frontierã „Avram Iancu” Oradea.

Directoarea programului „English for Peacekeeping”, doamna Esther Hay, a subliniat importanåa implicãrii studenåilor în acåiuni de genul acesta, menåionând cã România este singura åarã PEP care organizeazã astfel de evenimente pentru studenåi.

Tema conferinåei a fost „IT and Crime - Criminalitate Informaticã”. Întâlnirea a avut ca scop schimbul de experienåã dintre studenåii aparåinând unor instituåii æi åãri diferite, din cadrul MAI, din România æi Bulgaria, cele mai tinere membre ale Uniunii Europene.

Au fost supuse dezbaterii subiecte precum: protecåia datelor, libertatea informaåiei, spãlarea banilor, frauda, protecåia proprietãåii intelectuale, plagiatul, piratarea software, legãturi dintre IT æi crima organizatã, protecåia copilului, frauda bancarã, site-uri care

promoveazã violenåa æi pornografia, securitatea chat room-ului, bazele de date ale poliåiei, aplicaåii în criminalisticã, profilul psihologic, supravegherea prin satelit, viruæi æi antiviruæi.

Reprezentantul Consiliului Britanic, dl. Raymond Kerr, a apreciat în mod deosebit activitãåile studenåilor, modul în care aceætia au reuæit sã lucreze în echipe æi a precizat faptul cã nicãieri în Europa nu a întâlnit studenåi care sã

foloseascã limba englezã la un nivel atât de ridicat, cu atât mai mult cu cât jocurile de rol æi studiile de caz au fost discutate æi analizate numai în limba englezã. Nivelul de cunoaætere æi aplicare a termenilor de specialitate pentru diferite tipuri de infracåiuni a fost apreciat ca fiind cel al unor profesioniæti.

Elevii Mirela Ciucurescu, Alexandra Moca, Vlad Ciochinã, Marian Stelea æi Marius Budãu au fost impresionaåi de modul în care s-a lucrat în echipã æi de faptul cã au fost atât de captaåi de cazul dat spre analizã æi soluåionare încât chiar æi în minutele de pauzã subiectul de discuåie pe buzele tuturor era acelaæi.

Ioana BORDEIANU

„WORKING TOGETHER”CONFERINÅA INTERNAÅIONALÃ

A STUDENÅILOR DIN M.A.I

operative æi stabilite zone de acåiune conform competenåei teritoriale.

La data de 27 ianuarie a.c., în PTF Petea, doi cetãåeni R. Moldova (victime ale reåelei) s-au prezentat la ieæirea din åarã prezentând la controlul de frontierã cãråi de identitate româneæti falsificate. Înainte de începerea controlului de frontierã de cãtre partea maghiarã, echipele operative formate din ofiåeri æi agenåi ai IJPF Iaæi æi ofiåeri ai IGPF au procedat la realizarea flagrantului, cu sprijinul a doi agenåi din cadrul IJPF Satu Mare.

Concomitent, s-a procedat la reåinerea æi ridicarea a doi cetãåeni români, membri ai reåelei, care se aflau într-un autoturism ce staåiona în staåia Petrom aflatã în apropierea punctului de trecere æi, în urma efectuãrii percheziåiei autoturismului, au fost gãsite cele douã paæapoarte aparåinând cetãåenilor din R. Moldova.

În aceeaæi zi, echipe operative din cadrul IJPF æi BCCO Iaæi, au efectuat patru percheziåii domiciliare în localitãåile Baia Mare, Moisei æi Roman, în urma cãrora, la reæedinåa unui membru al reåelei, au fost gãsite æi ridicate în vederea continuãrii cercetãrilor un computer æi o imprimantã color, trei permise de æedere tip „sogiorno” falsificate, fotocopii dupã paæapoarte, buletine de identitate æi certificate de naætere, precum æi fotografii tip paæaport ale unor cetãåeni moldoveni, timbre fiscale în alb eliberate de autoritãåile italiene, mai multe suporturi magnetice æi douã telefoane mobile.

În ambele cazuri persoanele implicate în cauzã sunt cercetate pentru sãvâræirea infracåiunilor de trafic de migranåi, iniåierea æi constituirea unui grup în vederea sãvâræirii de infracåiuni, aderarea æi sprijinirea unui grup în vederea sãvâræirii de infracåiuni, trecere ilegalã a frontierei de stat æi fals privind identitatea.

Vasilica TÃTARU

26 û 27û

Constituirea unor structuri fiabile de ripostã antiteroristã reprezintã, din ce în ce mai mult, o preocupare majorã pentru foråele speciale æi pentru structurile de profil de tip ACVILA sau Brigada Vlad Tepeæ, din MAI, precum æi pentru cele din cadrul Serviciului de Protecåie æi Pazã.

Necesitatea cunoaæterii în detaliu a pregãtirii psihice, fizice æi de specialitate a teroriætilor, în contextul spãlãrii creierelor viitorilor candidaåi la grupãrile teroriste, al îndoctrinãrii religioase æi nu numai, al instruirii pe baza unor modele desprinse din Marea Enciclopedie a Jihadului, Scrisoarea de la un membru Al-Queda, „Cum sã înfrunåi” æi sã reziæti în faåa anchetatorilor serviciilor speciale”, impune, mai mult decât oricând, o atenåie aparte în înåelegerea reconfigurãrii grupãrilor teroriste æi o nouã viziune în selecåia æi pregãtirea luptãtorilor antiteroriæti.

- prof. univ. dr. Anghel ANDREESCU, secretar de stat,

æeful Departamentului Ordine æi Siguranåã Publicã din MAI

- dr. Nicolae RADU, æeful Centrului Expertizã

æi Asistenåã Psihologicã - SPP

- urmare din numãrul trecut -

2. Organizaåii teroriste sub deviza: “moarte pentru moarte”

2.1. Testamentul HAMASDeparte de a ne propune sã readucem

în atenåie diversitatea interpretãrilor centrate pe definirea terorismului, asupra cãrora încã nu s-a ajuns la un consens, nu trebuie neglijate misiunile ce revin organizaåiilor teroriste, potrivit æi Testamentului HAMAS (Miæcarea de Rezistenåã Islamicã). Publicat în 18 august 1988, acesta conåine 36 de articole, toate încurajând eliberarea Palestinei æi nimicirea statului Israel prin Jihad (Rãzboiul Sfânt Islamic): Palestina este o Waqf Islamica (Posesiune Sfântã) binecuvântatã pentru generaåiile viitoare Musulmane pânã în Ziua Judecãåii. Nimeni nu poate sã o tãgãduiascã sau sã o pãrãseascã pe ea sau orice parte din ea. (Articol 11). Eliberarea Palestinei este o datorie individualã pentru fiecare Musulman oriunde va fi el. (Articol 13). Îndemnurile antisemite sunt æi ele

prezente: Ziua Judecãåii nu va veni pânã Musulmanii nu se vor lupta cu Evreii æi îi vor omorî. Atunci, Evreii se vor ascunde dupã pietre æi pomi, æi pietrele æi pomii vor striga: “o Musulman, este un Evreu ascuns dupã mine, vino æi îl omoarã.” (Articol 7).

Înainte de a încerca sã înåelegem, cel puåin la nivel intuitiv, mãsurile necesare pentru combaterea terorismului, în decriptarea semnificaåiilor terorismului, nu lipsitã de importanåã este æi perspectiva non-etnocentricã ce însumeazã perceperea realitãåii fenomenului terorist în afara interpretãrii valorilor æi credinåelor însuæite în propriul nostru mediu cultural.

Aceasta este mai mult decât necesarã cu atât mai mult cu cât cel ce organizeazã lupta antiteroristã trebuie sã înveåe, însã, sã gândeascã asemenea unui terorist. Acest fapt obligã la depãæirea limitelor etnocentrice, în favoarea unei viziuni globale, nerestrictive, ce asigurã surprinderea faptelor din experienåa proprie teroristului. Prin

aceastã abordare, luptãtorul antiterorist poate sã-æi identifice vulnerabilitãåile, gândind practic ca un terorist.

În acest sens, Testamentul HAMAS vine chiar în întâmpinarea nevoii noastre de cunoaætere a specificului teroristului. Potrivit acestuia, HAMAS (Miæcarea de Rezistenåã Islamicã) se considerã avangarda æi suliåa cercului de luptã contra Sioniætilor Lumii... ! Grupuri Islamice peste toatã Lumea Arabã ar trebui sã facã la fel, deoarece ei sunt mai bine echipaåi pentru lupta contra Evreilor care aåâåã la rãzboi. (Articol 32).

3. Bioma æi psihopatologia teroriiTerorismul contemporan este

deja o formã de rãzboi, înregistrând numeroase manifestãri, prezentate succint, în cele aduse în discuåie. Printr-o abordare analiticã desfãæuratã asupra comportamentului terorist, fie cã ne oprim asupra oamenilor dinamitã din organizaåia evreiascã STERN, sau asupra fedainilor palestinieni, fie cã ne

TERORISMUL – de la „MAREA ENCICLOPEDIE A JIHADU LUI” la „TESTAMENTUL HAMAS” æi „AL - QUEDA ALBÔ

26 û 27û

oprim asupra absolutiætilor islamici sau asupra vãduvelor negre ale cecenilor, se poate reåine faptul cã, pentru a-l înåelege pe terorist trebuie sã-i studiezi psihopatologia æi sã încerci sã afli geneza terorii.

Pornind de la Bioma, definit ca echilibrul delicat æi schimbãtor (…) între douã sisteme, cel vegetal æi cel animal, care interacåioneazã cu prezenåa omului, justificarea alegerii terorii, ca decizie finalã de autoimpunere, nu poate fi fãcutã fãrã analizarea mecanismelor economice, politice, dar mai ales a celor care åin de psihologia teroristului.

Una din caracteristicile existenåiale ale terorismului æi implicit ale teroriætilor constã în dorinåa acestora, de cele mai multe ori obsesivã, de a impune opiniei publice vizate, grupului social åintã, propriile norme de comportament, propria viziune despre justiåie æi moralã.

Odatã intraåi în conflict deschis cu societatea, teroriætii acceptã clandestinitatea, marginalizarea æi autoizolarea plinã de tensiune æi nesiguranåã, lucru ce potenåeazã adoptarea unor convingeri neconforme cu realitatea æi iniåierea unor acåiuni care sã promoveze teroarea. În urma unui studiu, iniåiat de Universitatea Laiden din Olanda, s-a ajuns la concluzia cã elementul de violenåã era prezent în 83,5% dintre atentatele comise, åelurile politice în 65%, în vreme ce 51% puneau accentul pe elementul inducerii sentimentelor de fricã æi teroare.

3.1. “Rãzvrãtiåii societãåii”Comportamentele bizare sau

psihopatologice, sesizate la o serie de teroriæti din gruparea AUM (Adevãrul Suprem) din Japonia sau din cadrul grupãrii teroriste ANO (Organizaåia Abu Nidal), amplificã violenåa, acåiunile lor fiind lipsite de orice sentiment de milã pentru cei care le cad victime. Un studiu desfãæurat asupra a 250 teroriæti din Germania a reliefat faptul cã, în proporåie de 25% dintre teroriæti, îæi pierduserã un pãrinte înainte de 14 ani, 79% au avut relaåii conflictuale cu pãrinåii, în timp ce 33% æi-au descris taåii în termeni ostili. Din acelaæi studiu mai rezultã cã 33% au fost anterior condamnaåi de un tribunal pentru minori.

Neacceptarea ordinii stabilite, apreciatã drept opresiune deghizatã, caracterizeazã cel mai frecvent

profilul teroristului psihopat. Tinerii rãzvrãtiåi sunt æi cei dintâi orientaåi spre organizaåiile teroriste. Aflaåi la periferia vieåii comunitare, provenind, în principiu, din mediile cele mai defavorizate, complexaåi æi neîmpliniåi, psihopaåii încearcã sã se rãzbune pe o societate în care nu s-au putut integra, pe un mod de viaåã incompatibil cu psihologia lor deviantã.

3.2. “Profesioniætii atentatului”Complet diferit de psihopaåi, numiåi

æi lupii singuratici, teroriætii gândesc æi acåioneazã instituåionalizat, fiind membrii unui grup, organizaåii politice sau religioase extremiste. Fãcând abstracåie de idealurile nebuloase pentru care sunt în stare sã-æi sacrifice viaåa, de violenåa fãrã limite la care recurg, precum æi totala lipsã de scrupule de care fac dovadã, teroriætii, adevãraåi profesioniæti ai terorii, nu au nimic în comun cu cei care vor sã salveze lumea, sã o facã mai bunã, prin intermediul unei crime. Interesant de reåinut este

æi faptul cã tulburarea psihicã este incompatibilã cu „statutul” de terorist politic sau religios. Cei care acåioneazã în astfel de grupãri sunt indivizi cu o stare psihicã normalã, dar care, practic, este posibil sã fi fost crescuåi de mici sã urascã.

Reci, calculaåi, bine instruiåi æi pregãtiåi, aceæti aæa-ziæi profesioniæti ai atentatului, slujesc adesea unor interese specifice, de multe ori strãine lor, practicând terorismul ca pe o meserie, fãrã pasiune, dar cu perseverenåã.

Toate acestea sunt necesare cunoaæterii genezei terorii, cu atât mai mult cu cât este ætiut cã atât structura grupului terorist cât æi profilul teroristului au înregistrat modificãri substanåiale. În cadrul grupului, rolul cãpeteniei (æefului) este de a dirija toate acåiunile æi de a introduce constant doze de narcisism necesare celor lipsiåi adesea de iubirea æi recunoætinåa celor din jur.

4. Psihologia teroristuluiSpre deosebire de vremurile trecute,

urmare æi a redimensionãrii fenomenului terorist, teroristul este identificat, de cele mai multe ori, ca o persoanã cu educaåie tot mai aleasã æi cu studii realizate chiar la universitãåi prestigioase. Psihologia este însã complexã. Foråele ce se aflã în spatele teroristului includ: aseråiunea masculinitãåii (sau a feminitãåii), nevoia de depersonalizare, fuga de propria personalitate, izolarea æi încrederea în magia sângelui. Nesiguranåa, cãutarea pericolului, asociate cu tendinåe de suicid sunt elemente de interes ce

definesc felul de a fi al unui posibil candidat la terorism.

Atentatele plãnuite de organizaåiile teroriste sunt, de cele mai multe ori, rãspunsul unor frustrãri acumulate în lupta pentru putere sau pentru înlãturarea unor stãri de lucruri neconvenabile, prin mijloace violente, aflate în afara legii. Transformarea cauzei lor într-un rãzboi este deosebit de importantã pentru teroriæti, aceætia cãutând sã-æi verifice credinåa prin confruntãrile militare.

Cunoscând psihologia teroristului, structurile specializate pot sã întreprindã mãsurile de combatere a terorismului. Nu trebuie neglijat adevãrul cã interesul pentru profilul luptãtorului

antiterorist este manifestat æi de cãtre grupãrile teroriste, fie cã acestea sunt cunoscute, potrivit unor surse deschise (USA, 2002), sub numele de „ANO” (Organizaåia Abu Nidal), „ETA” (Patria Basca æi Libertatea), „ASG” (Grupul Abu Sayyaf), fie cã sunt organizaåii precum: „Al – Gama a al – Islamiyya” (Gruparea Islamicã Egipteana IG), „Asbat al- Ansar” (Liga Adepåilor) sau „PFLP” (Frontul Popular de Eliberare a Palestinei).

- va urma-

TERORISMUL – de la „MAREA ENCICLOPEDIE A JIHADU LUI” la „TESTAMENTUL HAMAS” æi „AL - QUEDA ALBÔ

28 û 29û

Tot mai mulåi agenåi proveniåi din sursã externã s-au adresat Corpului Naåional al Poliåiætilor cu memorii prin care solicitau intervenåia Corpului pentru a li se acorda, pe perioada cât urmeazã cursurile de iniåiere în carierã, urmãtoarele drepturi: indemnizaåia de frontierã, sporul pentru condiåii de pericol deosebit, sporul pentru activitatea desfãæuratã în unitãåi situate în localitãåi sau zone izolate, sporul pentru orele lucrate în timpul nopåii æi plata orelor suplimentare prestate de poliåiæti peste durata normalã a timpului de lucru. Urmare a acestor memorii, preæedintele Comisiei resurse umane, perfecåionarea pregãtirii æi probleme sociale a CNP, colonel (r) Chiricã Emilian, a realizat un material pe care cititorii interesaåi îl pot consulta în suplimentul revistei dar æi pe site-ul www.cnpromania.ro.

Redacåia FRONTIERA, sesizându-se din oficiu, s-a adresat structurii financiare a IGPF, pentru a obåine o poziåie oficialã a instituåiei noastre privind drepturile salariale ce se cuvin poliåiætilor pe timpul participãrii la cursurile de formare iniåialã (curs de carierã). În continuare prezentãm textul adresei primite la redacåie din partea Serviciului Financiar.

Drepturile salariale ce se cuvin poliåiætilor pe timpul participãrii la cursurile de formare iniåialã (curs de carierã).

1. Salariul de bazã (conform art.2 din O.G. nr. 38/2003, salariul de bazã se compune din: salariul pentru funcåia îndeplinitã, salariul pentru gradul profesional deåinut, gradaåii, sporul pentru misiune permanentã æi, dupã caz, indemnizaåia de conducere æi salariul de merit) avut la data începerii cursurilor; baza legalã: art. 35 alin.(2) din Ordonanåa Guvernului nr. 38/2003 privind salarizarea æi alte drepturi ale poliåiætilor, aprobatã prin Legea nr. 353/2003, cu modificãrile æi completãrile ulterioare, æi pct. 23 din Ordinul ministrului administraåiei æi internelor nr. 1464/2006 pentru modificarea æi completarea Ordinul ministrului administraåiei æi internelor nr. 132/2004 pentru aplicarea prevederilor legale referitoare la salarizarea poliåiætilor din M.A.I.;

2. Sporul de fidelitate, dacã poliåistul beneficiazã de acest drept (adicã are vechimea în MAI prevãzutã de lege - art.6 din O.G. nr. 38/2003, modificatã

prin O.G. nr.57/2006, coroborat cu OMAI nr. 1076/2005); baza legalã: acordarea acestui spor a fost reglementatã de prevederile art. 35 din O.G. nr. 38/2003, modificatã de Ordonanåa de Guvern nr. 57 din 30.08.2006 æi de pct. 23 din Ordinul ministrului administraåiei æi internelor nr. 1464/29.09.2006 pentru modificarea æi completarea O.M.A.I. nr. 132/2004;

Sporuri pentru perioada când desfãæoarã activitãåi de pregãtire în instituåii de învãåãmânt:

3. Sporurile aplicabile personalului din instituåia de învãåãmânt, potrivit art. 23 din O.G. nr. 38/2003 (se acordã în baza adeverinåelor eliberate în acest sens de cãtre aceasta):

• indemnizaåia de 5-25% pentru munca prestatã peste programul normal de lucru pentru poliåiætii care desfãæoarã activitate de conducãtor auto; Anexa 1E

la Ordinul ministrului administraåiei æi internelor nr. 132/2004, cu modificãrile æi completãrile ulterioare;

• spor de 25% din salariul de bazã lunar, pentru orele lucrate în timpul nopåii; Anexa nr.7 la Ordinul ministrului administraåiei æi internelor nr. 132/2004, cu modificãrile æi completãrile ulterioare;

• spor pentru condiåii deosebit de periculoase, periculoase, vãtãmãtoare, pentru activitãåi ce solicitã o încordare psihicã foarte ridicatã æi pentru condiåii grele de muncã [ex.: Anexa nr.10 la

Ordinul ministrului administraåiei æi internelor nr. 132/2004, cu modificãrile æi completãrile ulterioare - spor de pânã la 15% din salariul de bazã pentru personalul care desfãæoarã activitãåi permanente de dactiloscopie; spor de pânã la 10% din salariul de bazã pentru personalul care lucreazã permanent în locuri de muncã în condiåii determinate de acåiunea câmpurilor electromagnetice de radiofrecvenåã produse de emiåãtoare pentru comunicaåii fixe, mobile æi portabile din dotare (staåii radio pe US æi UUS etc.)]; baza legalã: idem pct.1.

Sporuri pentru perioada de stagiu de practicã în unitãåi:

Sporurile enumerate la pct. 3 se acordã æi pentru perioada de stagiu de practicã (stagiu inclus în perioada cursului de carierã, organizat pe module).

Dispoziåia Direcåiei Financiare nr. 684.034 din 05.04.2006, prevede acordarea sporurilor reglementate la art. 23 din O.G. nr. 38/2003, cu menåiunea cã: „se pot acorda sporurile reglementate la art. 23 din ordonanåã de care beneficiazã æi personalul unitãåii unde se efectueazã stagiul de practicã, dacã desfãæoarã activitãåi prevãzute în anexele nr. 1E, nr. 7 æi nr. 10 la Ordinul ministrului administraåiei æi internelor nr. 132/2004, cu modificãrile æi completãrile ulterioare.

Conform art. 35, alin.(2) din Ordonanåa Guvernului nr. 38/2003 privind salarizarea æi alte drepturi ale poliåiætilor,

aprobatã prin Legea nr. 353/2003, Ordonanåa Guvernului nr. 57/2006 pentru modificarea Ordonanåei Guvernului nr. 38/2003, aprobatã prin Legea nr. 353/2003, cu modificãrile æi completãrile ulterioare, sporurile care se acordã pe timpul participãrii la cursurile de carierã sunt sporurile aplicabile instituåiei de învãåãmânt, sau cele de care beneficiazã personalul unitãåii unde se efectueazã stagiul de practicã, reglementate la art. 23 din O.G. nr. 38/2003 æi enumerate la pct. 3.

Drepturile salariale ce se cuvin poliåiætilor pe timpul participãrii la cursurile de formare

iniåialã (curs de carierã)

28 û 29û

Alte sporuri (nu se acordã pe perioada cursurilor, deoarece nu sunt prevãzute la art.23 din O.G. nr.38/2003:

• spor pentru activitatea desfãæuratã în unitãåi situate în localitãåi sau zone izolate – art. 20 din O.G. nr. 38/2003;

• spor pentru condiåii de pericol deosebit – art. 21 din O.G. nr. 38/2003;

• indemnizaåia de frontierã – Anexa nr. 5 la Ordinul ministrului administraåiei æi internelor nr. 132/2004, cu modificãrile æi completãrile ulterioare;

PREMIUL ANUAL

Menåionãm cã acest aspect este reglementat de art. 26 alin. 2 din Ordonanåa Guvernului nr. 38/2003 privind salarizarea æi alte drepturi ale poliåiætilor, cu modificãrile æi completãrile ulterioare æi pct. 17.3 din anexa nr.1 la O.M.A.I. nr. 132/2004.

Conform pct. 17.3 din anexa nr. 1 la O.M.A.I. nr. 132/2004: „premiul anual se diminueazã proporåional cu perioadele de timp exprimate în zile lucrãtoare, în care nu s-a desfãæurat activitate, datoritã urmãtoarelor situaåii:

„[…] cursuri de pregãtire sau perfecåionare, desfãæurate în åarã sau în strãinãtate cu scoaterea din profesional în perioada respectivã; [...]”

Dispoziåia Direcåiei Financiare a M.A.I. nr. 785266/19.01.2007 precizeazã:

„Având în vedere cã perioada de stagiu la unitãåi este parte componentã a cursurilor, acestea fiind organizate în sistem modular, premiul anual cuvenit poliåiætilor care au participat la cursuri se va diminua æi cu perioada în care aceætia au fost în stagiu la unitãåi”.

NORMA DE HRANÃ

Conform Anexei 1 la Hotãrârea Guvernului României nr. 65/23.01.2003 privind stabilirea drepturilor de hranã, în timp de pace, ale personalului aparåinând structurilor Ministerului Administraåiei æi Internelor, cãruia i se aplica Statutul poliåistului æi notei de la norma de hranã nr. 8 din Ordinul ministrului administraåiei æi internelor nr. S/440 din 05.05.2003, privind hrãnirea efectivelor Ministerului de Interne în timp de pace, modificat prin Ordinul ministrului administraåiei æi internelor nr. S/320/2004:

„Norma de hranã nr. 8 se acordã gratuit:

d) cadrelor militare æi poliåiætilor care urmeazã diferite cursuri sau æcoli de perfecåionare, calificare, specializare, reciclare sau pentru obåinerea gradului urmãtor, indiferent de durata lor, dacã pe perioada respectivã nu li se acordã diurna de delegare”;

- pct.1, lit. e) al notei normei de hranã nr. 8 prevede cã aceastã normã se acordã gratuit categoriilor de personal prevãzute la literele „a”, „b”, „c”, „d”, pe timpul trimiterii în tabere sau pentru stagiu de practicã (adresa D.M.L. nr.555367/21.12.2005).

STIMATÃ REDACÅIE

Suntem un grup de 25 de agenåi, din cadrul IJPF Botoæani, proveniåi din sursã internã, încadraåi în funcåie începând cu data de 01.10.2006. Dorim ca prin intermediul dumneavoastrã sã ne informãm cu privire la acordarea „indemnizaåiei de instalare”, conform Legii nr. 360 din 06.06.2002, art. 28, deoarece personalul de la Biroul financiar, de la IJPF Botoæani, a afirmat cã nu avem acest drept æi cã rapoartele fãcute vor mai fi analizate.

Rapoartele au fost fãcute æi depuse la Biroul secretariat din cadrul IJPF Botoæani în luna noiembrie 2006. Tot în luna noiembrie a fost contactat telefonic æeful Biroului financiar, din cadrul DPF Iaæi, acesta ne-a informat cã avem dreptul la „indemnizaåia de instalare” æi sã facem rapoarte pentru a primi drepturile bãneæti în luna decembrie 2006.

Rugãm a ne sprijini pentru rezolvarea acestei situaåii, având în vedere faptul cã angajaåii în situaåii similare cu a noastrã, din alte inspectorate, au beneficiat de acest drept.

Mulåumim respectuos æi, dacã este posibil, am dori un rãspuns.

În urma demersurilor fãcute de redacåie cãtre

Serviciul Financiar – Contabilitate al IGPF am primit urmãtorul rãspuns:

La adresa dvs. nr. 20.046 din 09.02.2007, vã comunicãm urmãtoarele:

1. Potrivit adresei I.J.P.F. Botoæani nr. 10.246/13.02.2007 s-au achitat indemnizaåii de mutare în sumã de 24.327 lei;

2. Potrivit art. 18 din O.G. nr. 38/2003, privind salarizarea æi alte drepturi ale poliåiætilor - poliåiætii mutaåi sau transferaåi, în interes de serviciu, în unitãåi sau subunitãåi ale Ministerului Administraåiei æi Internelor, situate în altã localitate decât cea în care îæi au domiciliul, individual sau împreunã cu unitatea ori subunitatea, au dreptul la:

- indemnizaåie de mutare egalã cu salariul de bazã cuvenit pentru funcåiile

în care au fost numiåi la noua unitate sau subunitate;

- indemnizaåie pentru fiecare membru de familie aflat în întreåinere, egalã cu o pãtrime din salariul de bazã cuvenit în luna schimbãrii domiciliului membrilor de familie.

Aceste drepturi se acordã æi persoanelor nou încadrate sau reintegrate în rândul poliåiætilor, dacã sunt încadrate în unitãåi sau subunitãåi situate în alte localitãåi decât cele în care îæi au domiciliul. Indemnizaåia se calculeazã în raport cu salariul de bazã stabilit pentru funcåiile în care sunt numite.

La absolvirea instituåiilor de învãåãmânt elevii æi studenåii cãrora li se acordã grade profesionale au dreptul, la prezentarea la unitãåi, la o indemnizaåie de instalare egalã cu salariul de bazã stabilit pentru funcåiile în care au fost numiåi. În localitãåi cu condiåii grele de cazare sau izolate, stabilite prin ordin al ministrului administraåiei æi internelor, indemnizaåia este la nivelul a douã salarii de bazã.

Potrivit O.M.A.I. nr. 122/18.01.2007, pentru modificarea æi completarea O.M.A.I. nr. 132/2004 pentru aplicarea prevederilor legale referitoare la salarizarea poliåiætilor din M.A.I., cu modificãrile æi completãrile ulterioare, plata indemnizaåiilor de mutare/instalare se face de structura financiar-contabilã a unitãåii unde au fost mutaåi sau repartizaåi, dupã data prezentãrii la noua unitate, în temeiul ordinului/dispoziåiei de personal emis(ã) pe baza raportului întocmit de poliåiæti.

Plata indemnizaåiei pentru membrii de familie aflaåi în întreåinere se face dupã schimbarea domiciliului acestora, pe baza raportului întocmit de poliåist æi aprobat de æeful unitãåii la care se ataæeazã documentele justificative care atestã îndeplinirea condiåiilor legale de acordare.

Aæadar, stimaåi colegi aflaåi în situaåii asemãnãtoare, cereåi dreptul la indemnizaåie de mutare, nu de instalare. Aæa se cheamã exact dreptul dumneavoastrã.

Cititorii întreabã, noi le rãspundem

Pe vremea când Dumnezeu a creat femeia æi era cea de-a æasea zi în care lucra din greu, a apãrut un înger æi a spus: „De ce-i dedici atâta timp acestei creaturi?”

Iar Dumnezeu a rãspuns: „Ai vãzut lista specialã pe care am fãcut-o pentru ea? Trebuie sã fie complet lavabilã, dar nu din plastic, sã aibã peste 200 de pãråi mobile, toate substituibile, sã poatã funcåiona cu sucuri light æi resturi alimentare, sã poatã åine patru copii în poalã în acelaæi timp, sã aibã un sãrut care poate vindeca orice durere, de la un genunchi zgâriat la o inimã frântã æi va face toate acestea cu doar douã mâini.”

Îngerul a fost uimit de cerinåe. „Doar douã mâini? Nu se poate! Æi asta e modelul standard? Dar e prea multã muncã pentru o singurã zi. Mai bine aæteaptã pânã mâine sã-åi sfâræeæti lucrul.”

„Ba n-o sã aætept”, a protestat Dumnezeu. „Mai am atât de puåin pânã sã desãvâræesc aceastã fãpturã care îmi este atât de aproape de inimã. Deja se poate vindeca singurã când este bolnavã æi, pe deasupra, poate munci 18 ore pe zi.”

Îngerul s-a apropiat æi a atins femeia. „Dar, Doamne, ai fãcut-o atât de moale.” „Da, este moale”, a încuviinåat Dumnezeu, „dar am fãcut-o æi puternicã. Nici n-ai idee câte poate suporta sau îndeplini.”

„O sã poatã gândi?” a mai întrebat îngerul. Æi Dumnezeu a rãspuns: „Nu numai cã va putea gândi, ci chiar sã gãseascã soluåii æi sã negocieze.”

Atunci, îngerul a observat ceva æi, apropiindu-se, a atins obrazul femeii. „Oops, se pare cã din modelul ãsta se prelinge ceva. Åi-am spus eu cã încerci sã pui prea multe în el.” “Nu se prelinge nimic, aceea e o lacrimã”, l-a corectat Dumnezeu. „Pentru ce e lacrima?” a întrebat îngerul. „Lacrima este modul ei de a-æi exprima bucuria, tristeåea, durerea, dezamãgirea, iubirea, singurãtatea, deznãdejdea æi mândria.”

Îngerul a rãmas impresionat. „Doamne, eæti un geniu, te-ai gândit la toate! Femeia este cu adevãrat uimitoare.”

Æi aæa æi este! Femeile au puteri care îi uimesc pe bãrbaåi. Îndurã necazuri æi carã greutãåi, întreåin fericirea, iubirea æi bucuria. Zâmbesc când ar vrea sã åipe. Cântã când ar vrea sã plângã. Plâng când sunt fericite æi râd când sunt nervoase. Luptã pentru ideile în care cred. Se revoltã în faåa nedreptãåii. Nu acceptã un refuz când au convingerea cã existã o soluåie mai bunã. Trãiesc în lipsuri pentru ca familia lor sã poatã avea cele necesare. Merg la doctor cu o prietenã speriatã. Iubesc necondiåionat. Plâng de fericire când copiii lor exceleazã æi se bucurã când prietenii obåin premii. Sunt fericite când aflã despre o naætere sau o nuntã. Li se frânge inima când le moare un prieten. Suferã când le moare cineva din familie æi totuæi sunt tari atunci când cred cã nu le-a mai rãmas putere. Ætiu cã o îmbrãåiæare æi un sãrut pot vindeca o inimã frântã.

Femeile existã în toate formele, dimensiunile æi culorile. Ar conduce

maæina, ar zbura cu avionul, ar merge pe jos sau åi-ar trimite un e-mail ca sã ætii cât de mult åin la tine. Inima unei femei este cea care face lumea sã se învârtã. Aduc bucurie, speranåã æi iubire. Sunt pline de compasiune, au idealuri æi îæi susåin moral prietenii æi familia. Femeile au lucruri esenåiale de spus æi totul de oferit.

Æi, totuæi, dacã au vreun defect, acesta este cã uitã cât de mult valoreazã. Femeile ætiu ce e fericirea, poate de aceea sunt uneori nefericite. Li se întâmplã foarte rar pentru cã, de fapt, este nevoie de foarte puåin pentru ca o femeie sã fie fericitã, nu e nevoie de materialism, de romantism, nici mãcar de realism...

Femeile sunt mereu în expectativã, dacã nu se iveæte nimic de sub voalul pe care îl ridicã magicienii, ele nu sunt dezamãgite, sunt convinse cã nu sunt vrednice sã vadã ce ar trebui sã fie dedesubt æi prin exerciåiul voinåei se îndeamnã la rãbdare.

Femeile sunt o panã de scris cu care cineva scrie o scrisoare, veæti bune, veæti proaste, banalitãåi, tandreåe, duioæie, toate trec prin viaåa lor æi ele sunt martorele tuturor trãirilor æi emoåiilor, consemnându-le pe pergamente parfumate, în cutii, pe rafturi, în bibliotecile sufletelor lor.

Femeile citesc, citesc cu sufletul, plâng de dor æi suspinã când sunt liniætite æi împãcate. Sunt un mister æi peste cinci minute se dezvãluie pânã la os, sunt creaturi ale extremelor, ale emoåiei æi ale dragostei. Sunt în stare sã iubeascã æi un nasture, un gândãcel, o cãrãmidã într-un zid. Sunt în stare sã iubeascã fãrã a iubi ceva anume...

UNICUL DEFECT AL FEMEII!

NUME: MÃRGINEANUPRENUME: ANA-MARIADATA NAÆTERII: 10.12.1986LOCALITATEA: BrãilaSTUDII: Liceul Teoretic “Mihail

Sebastian” - profil filologiePASIUNI: cãlãtoriile, muzica æi

gastronomiaÆi-ar dori sã lucreze în cadrul

IJPF Brãila la Compartimentul Criminalisticã.

APRECIAZÃ: profesionalismul, munca în echipã æi corectitudinea.

DETESTÃ: minciuna æi ipocrizia.În ceea ce-i priveæte pe colegi, aceætia

manifestã interes pentru activitãåile æcolare, sunt cooperanåi æi receptivi. Se bucurã cã face parte dintr-un colectiv care apreciazã munca în echipã, iar ajutorul reciproc, sprijinul æi înåelegerea sunt la ele acasã.

A optat pentru Æcoala de Perfecåionare a Cadrelor Poliåiei de Frontierã Oræova întrucât meseria de poliåist de frontierã o

reprezintã, întotdeauna plãcându-i sã fie aproape de oameni. Deæi, este o profesie ce se adresa pânã nu de mult bãrbaåilor, considerã cã æi o femeie poate sã lucreze la fel de bine, cu profesionalism æi tact.

Faptul cã a fost declaratã admisã la SPCPF Oræova a constituit o mare satisfacåie deoarece îæi dorea foarte tare acest lucru æi a muncit mult pentru a obåine aceste rezultate.

Dacã nu ar fi fost declaratã admisã ar fi optat tot pentru ramura justiåiei æi crede cã ar fi fost æi un bun jurist.

AUTOCARACTERIZARE: <<Am o personalitate puternicã,

cu simå al rãspunderii, disponibilitate æi abilitate de a lucra cu oamenii, perseverenåã în tot ceea ce fac. Îmi privesc cariera cu mult optimism, speranåe æi multe realizãri.

Este sigura cã va învinge pentru cã a ætiut sã se învingã pe ea însãæi.>>

30 û

Femeia modernãAstãzi toatã lumea ætie cã o femeie

puternicã, de carierã, care în acelaæi timp cautã sã fie împlinitã æi pe plan personal nu mai este doar un vis. Æi asta nu doar pentru cã mentalitãåile s-au schimbat, ci mai ales pentru cã mijloacele de care dispune femeia modernã sunt mult mai diversificate, iar armele sale sfideazã zi de zi imaginaåia. Nu vorbesc despre capacitãåi paranormale. De altfel, nici sintagma “femeie modernã” nu este doar un cliæeu. Este rezultatul unei lupte foarte îndelungate, în care femeile æi-au dobândit nu doar dreptul de a-æi tunde pãrul scurt sau de a purta pantaloni, ci au reuæit sã obåinã dreptul la vot, mai mult, la a candida pentru un post politic, au devenit lideri de companii, oameni de stat etc. Dacã æi-au pierdut feminitatea?!.. cum ar pretinde unii?.. Nicidecum. A avea încredere în tine, a-åi urma visele æi a face totul pentru a avea o carierã de succes sunt constantele unei personalitãåi puternice.

Prima impresiePrejudecãåile sunt primele care

trebuie sã disparã atunci când intri în competiåie æi când e nevoie sã faci faåã unei “lumi a bãrbaåilor”. Trebuie, în primul rând, sã ætii foarte bine ce vrei sã faci æi sã-åi alegi cu grijã mijloacele. Nu e uæor sã rãzbaåi, sã-åi creezi un loc al tãu dacã nu eæti în stare sã te defineæti pe tine însãåi æi sã ai încredere în foråele tale. Sunã banal, comun, însã acesta e adevãrul. Trebuie sã îåi proiectezi un scop tangibil æi sã fii gata sã lupåi pentru a-l atinge, fãrã a renunåa la principiile tale. Compromisurile în comunicare æi relaåiile interumane au rostul lor; prin intermediul lor se pacificã interese adverse, dar atunci când eæti nevoitã sã faci prea multe, rãmâi înjumãtãåitã sufleteæte. În nici un caz nu trebuie sã mizezi doar pe aspectul fizic, care, deæi ar putea conta 100% pentru unii, poate constitui æi un dezavantaj. Te-ai putea simåi jignitã dacã ar trebui sã pozezi ca o pãpuæã de poråelan æi sã nu åi se acorde atenåie pentru ceea ce eæti cu adevãrat. Pe de altã parte, aspectul fizic are un rol semnificativ în relaåiile pe care le stabileæti cu cei din jur. Este evident cã prima impresie nu se referã la cât de inteligentã sau de priceputã eæti într-un domeniu, ci, în principal, la cum arãåi. Pare imposibil sã împaci æi capra æi varza. În plus, nu existã o reåetã care sã ne scoatã din dilemã. Exemplele de femei frumoase æi de succes nu ne ajutã decât ca puncte orientative. Evident cã

ne pot æi mobiliza, ne pot determina sã vrem mai mult de la noi însene, sã cãutãm mai mult sã ne afirmãm æi sã ne valorificãm potenåialitãåile, dar nu se pot substitui încrederii æi puterii care ne vine din interior. Sã fim noi însene æi sã ne punem permanent în valoare-acesta este gândul care ar trebui sã ne însoåeascã permanent. Se zice cã oamenii înåelepåi pãstreazã sfaturile pentru ei. Dar acestea nu sunt sfaturi, ci adevãruri, constatãri de fapt. Sunt paæi necesari pentru multe dintre noi.

Femeile sunt tratate altfel decât bãrbaåii la locul de muncã!

Poate cã nu se întâmplã peste tot æi în orice situaåie, dar este însã adevãrat cã, în majoritatea cazurilor, femeile sunt defavorizate atunci când este vorba de gãsirea unui loc de muncã bine plãtit, de asumarea de responsabilitãåi æi de dezvoltarea profesionalã.

Probleme de care se lovesc femeileNu sunt bãgate în seamã. Nu este

vorba de faptul cã bãrbaåii nu s-ar lovi de aceasta problemã, ci de motivul din care apare. O femeie nu este bãgatã în seamã pentru simplul fapt cã aparåine acestui sex. Scenariul clasic este cel al unei æedinåe în care o femeie are o obiecåie sau ridicã o problemã. Aceasta este ignoratã, dacã însã mai târziu, în timpul întâlnirii, un bãrbat o aduce în discuåie, toatã lumea îi acordã atenåie æi încearcã sã îæi spunã punctul de vedere. Cercetãrile aratã cã nu numai la noi femeile sunt întrerupte sau ignorate în public mai mult decât bãrbaåii.

Sunt permanent testate.Dacã o femeie æi un bãrbat se

duc la o întâlnire împreunã, amândoi reprezentând aceeaæi companie sau instituåie, imediat se presupune cã bãrbatul are o funcåie mai înaltã æi cã femeia are rolul de asistent. Chiar æi când se aflã cã nu aceasta este situaåia, problemele nu înceteazã. Bãrbaåii se întreabã cum a ajuns într-un post superior æi încep sã o testeze sã vadã dacã chiar meritã poziåia respectivã.

Aspect æi comportamentDupã ce au trecut prin mai multe

experienåe neplãcute, sau poate doar obositoare, unele femei încep sã se gândeascã dacã schimbarea aspectului æi a comportamentului nu ar fi un mod de a scãpa de acestea. Poate ar fi mai bine sã semene mai mult a bãrbaåi decât a femei ca sã se poatã dezvolta liniætite profesional. Acest lucru are efecte negative atât pentru bãrbaåi cât æi

pentru femei, care, vãzând la ce trebuie sã renunåi pentru a ajunge în frunte îæi pierd interesul.

Sunt excluse, ocolite...Parteneriatele în afaceri nu se

construiesc numai la întâlnirile oficiale. Ele se consolideazã mai ales prin întâlniri informale la anumite evenimente sau locuri de destindere. Femeile se simt excluse de la acestea æi au mai puåine æanse de a discuta æi de a învãåa lucruri noi de la alåi oameni. Æi bãrbaåii au dificultãåi în crearea unei relaåii de încredere, de parteneriat. Au probleme atunci când vor sã susåinã femeile.

Au probleme întrucât nici femeile nu acordã foarte mult suport altor femei. Poate cã unii cer ca o relaåie sã fie întreåinutã din partea unei instituåii de cãtre un bãrbat æi nu de cãtre o femeie. Se gândeæte cã investeæte mult într-o femeie pentru a o forma æi aceasta este posibil sã renunåe în momentul în care are o familie sau copii.

Comunicarea Bãrbaåii gãsesc cã este mult mai

dificil sã comunice cu o femeie. Aceasta înåelege diferit ceea ce îi spune æi reacåioneazã imprevizibil. Bãrbaåii se gândesc adeseori atât de mult la cum sã abordeze o problemã cu o femeie încât se pierde toatã spontaneitatea.

Unii bãrbaåi acceptã situaåia aæa cum este, alåii îæi dau seama cã ceva este în neregulã: aæa cum au încredere în femei pentru deciziile æi aspectele importante din viaåa lor, tot aæa ar trebui sã se poatã baza æi pe femeile cu care lucreazã împreunã.

Toate aceste probleme, care nu apar neapãrat din rea voinåã, pot fi rezolvate printr-un dialog, prin recunoaæterea faptului cã existã o problemã æi ea trebuie rezolvatã cumva pentru a fi cu toåii mulåumiåi æi corecåi.

Gabriela RADU

FEMEI ÆI CARIERE

DISCRIMINAREA LA LOCUL DE MUNCÃ

31û

32 û 33û

Generalul de divizie în rezervã Ioan Bãlãei, fostul æef de stat major al Comandamentului Naåional al Grãnicerilor æi ulterior æeful Corpului de Control al ministrului de interne, iniåial „un scriitor fãrã operã”- cum se autocaracteriza, în „ Jurnal de Frontierã”, a ajuns, într-un timp scurt, la al doilea volum de prozã, intitulat „Anotimpuri rãvãæite”.

Volumul, apãrut la Editura Detectiv, evocã momente æi figuri din trecutul grãnicerilor, dar æi din copilãria æi adolescenåa autorului. Prin cele 15 povestiri, care alcãtuiesc volumul, autorul aduce în prim plan greutãåile existenåei æi sinceritatea relaåiilor

interumane, lucruri care dau frumuseåe vieåii æi din care izvorãæte bucuria de a trãi. Exemplificãm în acest sens „Varã fierbinte” æi „ Clasa noastrã cântã, râde æi viseazã”- e m o å i o n a n t e pledoarii pentru dragoste æi prietenie sincerã, dar în acelaæi timp evocãri pline de sensibilitate ale colegilor de æcoalã, prietenilor

æi dascãlilor, deschizãtori de drumuri în viaåã æi profesiune.

Ultima povestire este de fapt o scurtã prezentare a activitãåii grãnicerilor români în perioada 1989-1999, presãratã cu evocarea unor personaje care au marcat evoluåia acestei instituåii.

În spiritul caracteristic al deja consacratei literaturi de sorginte grãnicereascã, cartea este scrisã într-un ritm alert, care face ca lectura „sã-l fure” pe cititor æi sã-l determine sã n-o mai lase din mânã.

La Editura Universitãåii Naåionale de Apãrare „Carol I” a apãrut lucrarea “Strategii de apãrare æi securitate la frontiera rãsãriteanã a NATO æi UE”, volumul I æi II.

Apariåia editorialã a fost realizatã de Centrul de Studii Strategice de Apãrare æi de Securitate din cadrul instituåiei de învãåãmânt mai sus menåionate æi conåine lucrãri prezentate în cadrul Sesiunii internaåionale de comunicãri ætiinåifice organizate în perioada 23-24 noiembrie 2006.

Autorii lucrãrii sunt: Dr. Gheorghe Vãduva, Dr. Nicolae Dolghin, Dr. Grigore Alexandrescu, coordonator fiind Dr. Constantin Moætoflei.

Cartea poate fi gãsitã in format electronic la adresa web http://cssas.unap.ro/ro/carti.htm (I.P.)

Asociaåia Naåionalã a Detectivilor din România a publicat, la finele anului trecut, Almanahul Detectivilor 2007, lucrare ce, conåine materiale valoroase despre istoricul profesiei de detectiv, informaåii de strictã actualitate cum ar fi ”Uniunea Europeanã, ce este?”, „Hipnoza în detectivisticã”, „Informaåie æi confidenåialitate”, „Supravegherea video”, interviuri cu personalitãåi recunoscute printre care îi amintim pe fostul consilier prezidenåial æi director al SIE, Ioan Talpeæ, chestorul Pavel Abraham, care este æi preæedinte de onoare al Asociaåiei Naåionale a Detectivilor din România, sau scriitorul Traian Tandin.

În cuprins se regãsesc æi prezentãri ale unor agenåii de detectivi, membre ale asociaåiei. Mai multe informaåii despre asociaåie pe site-ul www.adetro.ro.

La Editura MAI a vãzut lumina tiparului a doua carte din seria auditului, cu titlul „Auditul de sistem în instituåiile publice”. Lucrarea descrie paæii pe care trebuie sã-i urmeze cei care lucreazã în domeniul auditului public intern, pentru a dezvolta æi perfecåiona activitãåile instituåiilor publice. Auditul are rol estimativ æi rol în creæterea performanåei instituåiei, în limitarea risipei de resurse, împiedicã producerea fraudei æi a corupåiei, contribuie la descoperirea din timp a anomaliilor æi a defectelor, presupune o abordare sistemicã a organizaåiilor auditate. (Elena Cioponea)

A apãrut cel de-al doilea numãr al revistei Frontiera Gãlãåeanã, realizatã exclusiv de cãtre poliåiætii de frontierã gãlãåeni. Publicaåia a fost prezentatã cu ocazia bilanåului IJPF Galaåi pe anul 2006 æi cuprinde informaåii de larg interes æi se adreseazã în proporåie de peste 70 % societãåii civile. (B. Carp)

SEMNAL EDITORIAL

32 û 33û

Asociaåia Internaåionalã a Poliåiætilor (IPA), organizaåie mondialã, pune

la dispoziåia poliåiætilor de frontierã, membrii IPA, cazare pentru concedii

æi excursii, în condiåii avantajoase prin intermediul ofertei IPA HOUSES

(casele æi apartamentele IPA).

În prezent, Asociaåia Internaåionalã a Poliåiætilor deåine peste 40 de asemenea case æi apartamente în toatã lumea, din Italia, Spania, Germania pânã în Africa de Sud æi Australia. Detalii privind ofertele de case æi apartamente IPA pot fi obåinute prin accesarea adresei web http://www.ipa-iac.org/houses/ipah-index-country.htm.

Pentru a beneficia de aceste oferte este necesarã o rezervare care se face prin completarea unui formular - IPA Form - 08. Acesta se poate solicita la secretariatul Regiunii IPA din care face parte poliåistul de frontierã, tot aici

poliåistul poate solicita asistenåã în completarea acestui formular întrucât este în limba englezã.

T r e b u i e precizat faptul cã, pentru a fi sigur de rezervare, trebuie sã se completeze acest formular cu 3 luni înainte, iar pentru grupuri cu 6 luni înainte.

P e n t r u exemplif icare, p r e z e n t ã m principalele date referitoare la oferta IPA HOUSE SPINEA (VENICE - Veneåia) – un apartament cu trei camere situat în centrul orãæelului Spinea, la aproximativ 20 de km de Veneåia, compus din trei dormitoare,

o bucãtãrie æi douã bãi utilate, ce poate gãzdui opt persoane; apartamentul dispune, de asemenea, æi de un loc de parcare. Doritorii poate ajunge în Spinea cu maæina – pe autostrada A4, cu trenul – gara Mestre æi cu avionul - Tessera – Marco Polo. Adresa este Via I Maggio 14 int.4 - SPINEA (Venezia) – Italy.

Atracåii turistice în zonã Veneåia (20 km); Padova (30 km);

Riviera del Brenta (Brenta River and Palladian Villas); Euganean Hills (30 km) æi Venice-Lido.

Tarife: 20 de euro de persoanã/noapte pentru sejururi ce nu depãæesc 3 zile, 17 euro pânã în 7 zile æi 15 euro pentru sejururile ce depãæesc 7 zile. Pentru copii de pânã în 10 ani 17/15/13 euro pentru sejururile de mai sus.

Secretariatul General al IPA Secåia Italia recomandã ca rezervãrile sã se facã cu cel puåin douã luni în avans, iar pentru perioada aprilie – octombrie, cu patru luni în avans. Rezervarea este consideratã temporarã pânã la plata în avans a 50% din suma totalã. Atenåie, suma nu este returnabilã în cazul renunåãrii!

Pentru mai multe detalii accesaåi pagina web http://www.ipa-italia.it/CASA_IPA/CasaIpa_regolamento_ingl.htm

Alexandru BARBU

Sã cãlãtorim cu IPA în Europa æi în lume!

Cardul european se elibereazã în situaåia deplasãrii asiguratului, poliåistul de frontierã, pentru æedere temporarã într-un stat membru al Uniunii Europene æi oferã posesorului dreptul de a beneficia de serviciile prestate de un spital sau o instituåie medicalã de stat în limitele acordate de legislaåia åãrii respective. Valabilitatea cardului este de 6 luni cu posibilitatea de a fi reînnoit. Pentru reînnoire cu 30 de zile, înainte de expirarea sa, se va transmite la C.A.S.A.O.P.S.N.A.J. dosarul ce cuprinde actele medicale menåionate

pentru eliberarea cardului:- cererea tip pentru eliberarea

cardului – în foto (poate fi gãsitã pe site-ul C.A.S.A.O.P.S.N.A.J. http://www.aopsnaj.ro);

- declaraåia cã nu are alte venituri;- talon pensie – în original (pentru

pensionarii MAI);- copie carte de identitate;- adeverinåã de la Administraåia

Financiarã din care sã rezulte cã nu realizeazã alte venituri.

Bon voyage!

Cardul european de asigurãri sociale de sãnãtate

34 û 35û

Recent, la IGPF, colegi mai vechi æi mai noi, am participat la o întâlnire de suflet dedicatã sãrbãtoririi pensionãrii comisarului-æef Dumitru Mocanu (în centrul imaginii alãturate).

Am evocat cu emoåie, bucurie dar æi nostalgie parcursul unei cariere impresionante, performanåele profesionale æi calitãåile deosebite ale colegului nostru, puse în slujba instituåiei æi a åãrii. Îmi face plãcere sã remarc, dintr-o activitate comunã, capacitatea organizatoricã æi creativã, pasiunea pentru studiu æi cercetare, responsabilitatea æi meticulozitatea lucrativã a comisarului-æef Mocanu, contribuåia sa la finalizarea unor obiective importante într-o etapã de mari prefaceri reformatoare.

Aprecierile unanime evidenåiazã æi disponibilitatea manifestatã pentru lucrul în echipã, spiritul cooperant, modestia, cinstea æi corectitudinea, ceea ce l-au fãcut respectat æi, în egalã mãsurã, regretat de æefi æi colegi.

Gândurile exprimate acum ne apropie æi mai mult de cel sãrbãtorit cãruia îi adresãm din nou felicitãri æi urãri de viaåã lungã sãnãtate æi prosperitate în mijlocul familiei, dorindu-i sã continue preocupãrile care-l pasioneazã.

Ioan BÃLÃEI

La editura „Junimea” a apãrut cartea „Relaåiile internaåionale ale României între anii 1948 si 1946”, a comisarului æef de poliåie Gheorghe Ciobanu, ofiåer în cadrul Direcåiei Poliåiei de Frontierã Iaæi. Este primul studiu monografic editat în åara noastrã consacrat relaåiilor internaåionale ale åãrii, evenimentelor istorice ce au avut loc în a doua jumãtate a secolului XX, care aprofundeazã locul æi rolul pe care România le-a avut în contextul evoluåiilor din aceastã parte a Europei.

Cercetarea ætiintificã întreprinsã scoate în evidenåã implicaåiile deciziilor de la sfâræitul celui de-al doilea rãzboi

mondial asupra României, prãbuæirea relaåiilor internaåionale ale åãrii, în special a celor cu statele capitaliste, în condiåiile desprinse din rãzboi, a naåionalizãrilor anului 1948, poziåia æi acåiunile conducerii de la Bucureæti în contextul conflictelor din cadrul blocului comunist - în mod deosebit a celor din Iugoslavia æi Ungaria

- dezvoltarea relaåiilor economice ale åãrii în cadrul CAER si Tratatului de la Varæovia, eforturile conducerii comuniste a åãrii de a limita ingerinåa factorului sovietic æi de a adopta o poziåie aparte în cadrul blocului socialist.

Lucrarea a fost distribuitã facultãåilor de profil din principalele universitãåi ale åãrii æi este pusã în vânzare la librãriile editurii „Junimea”.

În perioada 21 - 23 februarie Municipiul Drobeta Turnu-Severin a fost gazda organizãrii fazei finale a Campionatului de Judo pe Ministerul Administraåiei æi Internelor în anul competiåional 2007. La aceastã competiåie, æcoala orãdeanã de poliåie de frontierã a fost reprezentatã de 10 judoka (6+3+1), fiind antrenatã de æeful de lot, profesorul - comisar Daniel Rusanda. În cadrul clasamentului general pe echipe, echipa æcolii „Avram Iancu” a fost clasatã pe locul I cu un total de 34 de puncte, fiind urmatã

pe locul al II-lea de Academia de poliåie ,,Alexandru Ioan Cuza”, cu un total de 22 de puncte, iar pe locul al III-lea Æcoala de agenåi de poliåie ,,Vasile Lascãr” Câmpina, cu un total de 21 de puncte. În cadrul c lasamentului individual pe categorii de greutate, din cei zece sportivi, pe podium au urcat

urmãtorii: medalii de aur æi campioni ai categoriei, elevii din anul doi Tudor Dinu

– categ. 90 kg (acesta primind æi o diplomã specialã fiind declarat de preæedintele comisiei de arbitraj ca cel mai tehnic judoka al competiåiei ) æi Ciprian Paul - categ. 100 kg; medalii de argint: elevii din anul doi, Adrian Simonca - categ. 60 kg , Marius Popovici -categ. 73 kg æi eleva Ana Maria Iordache - categ. minus 60 kg; medalii de bronz: elevii Adrian Junc -categ.73 kg, Florin Daraban –categ. 81 kg æi George Diaconu - categ. 90 kg; locul al V-lea elevul din anul doi Manuel Dobrea - categ.60 kg.

La aceastã competiåie au participat 184 de sportivi, elevi æi cadre ale structurilor operative æi instituåiilor de învãåãmânt ale MAI.

Daniel RUSANDA

Performanåe sportive ale elevilor de la Oradea la Campionatelul de Judo al MAI

34 û 35û Responsabili de pagini Ætefan ANDREESCU æi Alexandru BARBU

Poliåistul: - Bunã ziua. Femeia: - Buna ziua, ce s-a

întâmplat? - Aåi depãæit limita de vitezã.

Permisul dvs., vã rog. - Vi l-aæ da, numai cã nu am

aæa ceva. - Nu aveåi?! - L-am pierdut definitiv pentru

conducere repetatã în stare de ebrietate.

- Aha... Îmi arãtaåi vã rog actele maæinii?

- Nu pot. - De ce? - Am furat aceastã maæinã. - Ce-aåi fãcut?! - Am furat maæina æi am ucis

proprietarul. - Poftim?!!! - Dacã nu mã credeåi, cadavrul

este în portbagaj... vreåi sã îl vedeåi?

În acest moment poliåistul se retrage încet spre maæina sa æi cere ajutoare prin radio.

În cinci minute sosesc la faåa locului alte cinci maæini de poliåie. Un ofiåer superior se apropie de maæina femeii cu pistolul pregãtit.

Poliåistul 2: Doamnã, vã rog sã ieæiåi din maæinã! Femeia iese din automobil.

- S-a întâmplat ceva, domnule?- Unul dintre colegii mei mi-a

spus cã aåi furat aceastã maæinã æi cã aåi ucis proprietarul.

- Am ucis proprietarul? - Da. Vã rog sã deschideåi

portbagajul. Femeia deschide portbagajul, care este gol...

- Maæina este a dvs., doamnã? - Da. Poftiåi actele ei. Primul

poliåist rãmâne perplex. - Unul dintre colegii mei

susåine cã nu aveåi nici permis. Femeia cautã în poæetã, scoate un port-document æi-l întinde poliåistului. Acesta îl deschide æi studiazã permisul, care este în regulã. Poliåistul deja nu mai ætie ce sã creadã.

- Mulåumesc, doamnã... Vedeåi, colegul meu mi-a spus cã nu aveåi permis, cã aåi furat maæina æi aåi ucis proprietarul!

- Sunt convinsã cã porcul ãsta mincinos v-a spus æi cã mergeam cu vitezã!

Morala: Nu vã puneåi cu femeile!

O femeie este opritã în trafic de un poliåist:

GURA ...(FLOARE)NOTA 6 POFTIM!

ANOTIMP

BUN LARANÃ

FACE FAÅÃ LA MOBILÃ

NÃRÃVAÆÃ

MICA EMILIA

DOAMNA

DIN ZID

COALIÅII

EPOCI

FLOARE

CÃÅEL!

RÂURI

TRASEUBLUZA

LELIÅEI (PL.)

CAMERE!

FLOARE

ÎNTORCI

PÃMÂNTUL

PUÆCA!

FLOARE

FLOARECU ...NOROC

FATA DE

LA GEAM

FLOARE

CAMETE!

PICÃ ...MÃLÃIAÅÃ

SUNÃ

GOARNA

ÎN HAOS!

LOCALITATE MICÃ

CIUPERCÃDE POM

GRÃMADÃDE FLORI

TREI LIANTE!

BAN LAARABI

MARGA-

RINÃ!

ZÃU AÆA

FLOARE

RÃMAS

UIMIT

FLOARE

ULTIMULBAN

FLORI CÃTINÃ

FLOARE

ÅINE

SPICUL

FISURAT

CONTIN-

GENTSERIALE DE

LUNI

F L O R IIntegramã: Dumitru MOCANU

rezo

lvare Regula cifrei unice:

presupune completarea careului de 81 cãsuåe dupã

O SINGURÃ REGULÃ: orice rând, orice coloanã de 9

cãsuåe æi oricare pãtrat de 3x3 cãsuåe sã conåinã o singurã datã fiecare cifrã cuprinsã

între 1 æi 9.

6 7 4 1 8 2 9 5 32 8 1 9 5 3 4 7 69 5 3 4 7 6 2 1 84 3 9 8 6 1 7 2 57 2 8 5 9 4 6 3 15 1 6 2 3 7 8 9 41 9 7 6 4 5 3 8 28 4 5 3 2 9 1 6 73 6 2 7 1 8 5 4 9

6 4 28 6 7

7 92 4

5 7 3 1 6 45 7

6 1 71 3 48 5 2

3 7 6

8 5 6 15 3 8 4

6 9 7 26 3 7 5

9 2 3 71

7 1 8

1Supliment Frontiera - nr. 2/2007

LEGIS

ORDONANÅA DE URGENÅÃ nr. 108 din 13 decembrie 2006 pentru modificarea æi completarea Ordonanåei de urgenåã a Guvernului nr. 105/2001

privind frontiera de stat a RomânieiEMITENT: GUVERNUL;

PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 1.028 din 27 decembrie 2006;

Având în vedere importanåa îndeplinirii în termen a angajamentelor asumate de România în vederea integrãrii în Uniunea Europeanã, respectiv a elaborãrii cadrului juridic necesar îndeplinirii obiectivelor stabilite prin tratatele constitutive ale comunitãåilor æi ale Uniunii Europene, în special obiectivul asigurãrii dreptului la liberã circulaåie pe teritoriul statelor membre pentru cetãåenii Uniunii Europene æi membrii familiilor acestora, åinând seama de faptul cã pregãtirea aderãrii României la Convenåia Schengen impune îndeplinirea anumitor obiective prevãzute în Planul de acåiune Schengen, revizuit în 2006, pânã la data aderãrii României la Uniunea Europeanã, în special armonizarea prevederilor referitoare la frontierele interne cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 562/2006 al Parlamentului European æi al Consiliului din 15 martie 2006 privind crearea unui cod comunitar asupra regulilor ce stau la baza liberei circulaåii a persoanelor peste frontiere (Codul Frontierelor Schengen), clarificãrii conceptului de frontierã internã, stabilirea unui calendar æi a unor proceduri pentru intrarea în vigoare a mãsurilor legate de eliminarea controalelor la frontierele interne, în concordanåã cu calendarul de aderare la Convenåia Schengen, eliminarea oricãror referinåe la încheierea acordurilor

bilaterale æi clarificarea situaåiei punctelor temporare de trecere a frontierei,

luând în considerare prevederile art. 4 alin. (1) din Actul de aderare ce constituie parte integrantã a Tratatului de aderare la Uniunea Europeanã, ratificat prin Legea nr. 157/2005,

având în vedere cã nerealizarea acestei mãsuri legislative pânã la data aderãrii la Uniunea Europeanã implicã nerespectarea de cãtre România a obligaåiilor ce decurg din Tratatul de aderare,

åinând seama cã perioada rãmasã pânã la data aderãrii este insuficientã pentru promovarea reglementãrii în forma unui proiect de lege,

luând în considerare faptul ca toate aceste elemente vizeazã interesul public æi constituie situaåii extraordinare a cãror reglementare nu poate fi amânatã,

în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituåia României, republicatã,

Guvernul României adoptã prezenta ordonanåã de urgenåã.

ART. IOrdonanåa de urgenåã a

guvernului nr. 105/2001 privind frontiera de stat a României, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 352 din 30 iunie 2001, aprobatã cu modificãri prin Legea nr. 243/2002, cu modificãrile æi completãrile ulterioare, se modificã æi se completeazã dupã cum urmeazã:

1. La articolul 1, dupã litera c) se introduce o nouã literã, litera c^1), cu urmãtorul cuprins:

“c^1) pãråi contractante - statele

pãråi la Acordul dintre guvernele statelor Uniunii Economice a Belgiei, Olandei æi Luxemburgului, Republicii Federale Germania æi Republicii Franceze privind eliminarea treptatã a controalelor la frontierele lor comune, semnat la 14 iunie 1985, precum æi la Convenåia de punere în aplicare a Acordului Schengen din 14 iunie 1985 dintre guvernele statelor din Uniunea Economicã Benelux, Republicii Federale Germania æi Republicii Franceze privind eliminarea treptatã a controalelor la frontierele comune, adoptatã la Schengen la 19 iunie 1990.”

2. La articolul 1, literele d), e), f), g), h) æi j) vor avea urmãtorul cuprins:

“d) frontiere interne - frontierele comune terestre ale pãråilor contractante, precum æi aeroporturile pentru zborurile interne æi porturile pentru liniile regulate de pasageri, care au ca punct de plecare sau ca destinaåie exclusivã alte porturi de pe teritoriile pãråilor contractante, fãrã escale în porturi din afara acestor teritorii;

e) frontiere externe - frontiera terestrã æi pe apã, precum æi aeroporturile æi porturile pãråilor contractante, dacã nu sunt frontiere interne;

f) zbor intern - orice zbor care are ca punct de plecare sau ca destinaåie exclusivã teritoriile pãråilor contractantate, fãrã aterizare pe teritoriul unui stat terå;

g) stat terå - orice alt stat decât pãråile contractante;

h) strãin semnalat ca inadmisibil - strãinul care se afla într-o situaåie

2 Supliment Frontiera - nr. 2/2007 3Supliment Frontiera - nr. 2/2007

de nepermitere a intrãrii pe teritoriul României dintre cele prevãzute de legislaåia în vigoare privind regimul strãinilor;

...............................................

j) punct de mic trafic - orice loc organizat æi autorizat de Guvernul României pentru trecerea frontierei de stat a persoanelor din zona de frontierã, stabilit prin convenåii æi acorduri încheiate cu statele vecine;”.

3. Alineatul (4) al articolului 3 va avea urmãtorul cuprins:

“(4) Nu se constituie fâæie de protecåie a frontierei de stat la åãrmul Mãrii Negre, la Dunãre, pe cãile de comunicaåie æi în zonele cu lucrãri hidrotehnice situate la frontierã.”

4. Alineatul (4) al articolului 4 va avea urmãtorul cuprins:

“(4) Fâæiile de teren, situate pe o adâncime de 10 km de o parte æi de cealaltã a malurilor Dunãrii interioare, deschisã navigaåiei internaåionale, inclusiv Braåul Mãcin în întregime, sunt supuse regimului de control al poliåiei de frontierã.”

5. Alineatele (2) æi (3) ale articolului 6 se abrogã.

6. Alineatul (2) al articolului 8 va avea urmãtorul cuprins:

“(2) Trecerea frontierei de stat a României se poate face æi prin punctele de mic trafic, în condiåiile stabilite de comun acord prin documente bilaterale încheiate de România cu statele vecine.”

7. Dupã alineatul (2) al articolului 8 se introduce un nou alineat, alineatul (2^1), cu urmãtorul cuprins:

“(2^1) Prin excepåie de la prevederile alin. (1), trecerea frontierei de stat a României se poate face æi prin alte locuri, numai în situaåiile stabilite prin normele de aplicare a prezentei ordonanåe de urgenåã.”

8. Alineatele (2), (3) æi (5) ale articolului 9 vor avea urmãtorul cuprins:

“(2) Guvernul României va da publicitãåii lista cuprinzând punctele de trecere a frontierei de stat deschise traficului internaåional æi punctele de mic trafic.

(3) Denumirea punctului de trecere, suprafaåa pe care o cuprinde, specificul de activitate æi orarul de funcåionare pentru acele puncte de trecere care nu sunt deschise 24 de ore se afiæeazã la loc vizibil, la intrarea în punctul de trecere.

................................................

(5) Punctele de trecere æi punctele de mic trafic funcåioneazã în subordinea Ministerului Administraåiei æi Internelor. Celelalte autoritãåi care îæi desfãæoarã activitatea în punctul de trecere, în afara poliåiei de frontierã, sunt organizate æi functioneazã potrivit prevederilor legale speciale.”

9. Alineatele (1) æi (4) ale articolului 14 vor avea urmãtorul cuprins:

“Art. 1. - (1) Æeful punctului de trecere este poliåist de frontierã æi împreunã cu æefii tuturor autoritãåilor, care au, potrivit legii, competenåe de control la trecerea frontierei de stat pentru mãrfuri æi cãlãtori, coopereazã pentru organizarea activitãåii de control.

...............................................

(4) în cazul existenåei unor suspiciuni întemeiate sau al unor informaåii referitoare la încãlcarea reglementãrilor legale la trecerea frontierei de stat, æeful punctului de trecere poate solicita, în scris, æefilor celorlalte autoritãåi din punctul de trecere efectuarea unui alt control, mai amãnunåit. Autoritãåile solicitate au obligaåia efectuãrii acestui control.”

10. Alineatul (2) al articolului 14 se abrogã.

11. Alineatul (1) al articolului 17 va avea urmãtorul cuprins:

“Art. 17. - (1) Controlul pentru trecerea frontierei de stat se efectueazã în echipa constituitã din personalul autoritãåilor prevãzute la art. 12 alin. (1), ai cãrei membri au atribuåii conform prevederilor legale speciale. Coordonarea echipei de control se face de cãtre poliåistul de frontierã.”

12. Alineatul (2) al articolului 18 va avea urmãtorul cuprins:

“(2) La controlul de frontierã cetãåenii strãini care intrã în România trebuie sã facã dovada cã îndeplinesc condiåiile de intrare æi æedere stabilite de statul român.”

13. Alineatul (1) al articolului 42 va avea urmãtorul cuprins:

“Art. 42. - (1) Activitãåile de agrement æi sportive în apele de frontierã, marea interioarã æi marea teritorialã se pot desfãæura cu aprobarea cãpitaniei de port sau, dupã caz, a administraåiei publice locale æi cu avizul æefului sectorului poliåiei de frontierã ori, dupã caz, al æefului grupului de nave al poliåiei de frontierã.”

14. Articolul 43 va avea urmãtorul cuprins:

“Art. 43. - Pãæunatul animalelor este permis în timpul zilei pânã la faæia de protecåie a frontierei de stat, iar noaptea, pânã la 500 metri faåã de aceasta, cãtre interior, în locurile stabilite de autoritãåile administraåiei publice locale æi cu avizul æefului sectorului poliåiei de frontierã.”

15. Articolul 44 va avea urmãtorul cuprins:

“Art. 44. - (1) Vânãtoarea de-a lungul frontierei de stat pe adâncimea de 500 metri de la fâæia de protecåie a frontierei de stat cãtre interior, pentru frontiera de uscat, æi de la limita terenului inundabil, pentru frontiera de apã, este interzisã.

(2) Vânãtoarea organizatã a animalelor de pradã, pe adâncimea prevãzutã la alin. (1), este admisã numai ziua æi numai de la faæia de protecåie a frontierei de stat cãtre interior, pe baza hotãrârilor consiliilor locale æi cu avizul prealabil al æefului sectorului poliåiei de frontierã.”

16. Dupã alineatul (1) al articolului 45 se introduce un nou alineat, alineatul (1^1), cu urmãtorul cuprins:

“(1^1) Condiåiile de eliberare de cãtre æeful direcåiei teritoriale a poliåiei de frontierã competente sau de æeful structurii de coordonare a punctelor de trecere aeroportuare a avizului prevãzut la alin. (1), precum æi obligaåiile persoanelor avizate se stabilesc prin normele de aplicare a prezentei ordonanåe de urgenåã. În aviz se vor menåiona obligaåiile persoanelor avizate.”

17. Alineatul (2) al articolului 45 se abrogã.

18. La articolul 75, literele e) æi f) vor avea urmãtorul cuprins:

“e) accesul la uscat fãrã aprobarea æefului punctului de trecere al membrilor echipajelor navelor româneæti de transport de mãrfuri care, din motive justificate, sunt obligate sã staåioneze în raza portului; neprezentarea dupã plecarea navei a marinarilor rãmaæi pe teritoriul României, la agenåia companiei de navigaåie de care aparåine nava, pentru a li se rezolva situaåia; accesul la bord al membrilor de familie ai marinarilor strãini îmbarcaåi pe navele aflate în porturile româneæti care navigheazã între porturile Constanåa, Sulina æi Moldova Veche fãrã paæaport ori alte documente de trecere a frontierei sau fãrã avizul æefului punctului de trecere; desfãæurarea oricarei activitãåi în

2 Supliment Frontiera - nr. 2/2007 3Supliment Frontiera - nr. 2/2007

punctele de trecere a frontierei de stat, alta decât efectuarea controlului de frontierã, fãrã avizul, dupã caz, al æefului direcåiei teritoriale a poliåiei de frontierã competente, al æefului structurii de coordonare a punctelor de trecere aeroportuare, al administraåiei publice locale sau al altei autoritãåi prevãzute de lege; nerespectarea obligaåiilor prevãzute în avizul eliberat de cãtre æeful direcåiei teritoriale a poliåiei de frontierã competente sau de æeful structurii de coordonare a punctelor de trecere aeroportuare, potrivit art. 45 alin. (1); neluarea de cãtre conducãtorii autoritãåilor administraåiei publice locale a mãsurilor necesare în vederea îndeplinirii obligaåiei prevãzute la art. 7 alin. (2);

f) accesul persoanelor în fâæia de protecåie a frontierei de stat pânã la culoarul de frontierã sau malul apelor, dupã caz, fãrã documente de identitate sau fãrã aprobarea administraåiei publice ori fãrã avizul æefului formaåiunii locale a poliåiei de frontierã; accesul persoanelor pentru efectuarea unor activitãåi dincolo de fâæia de protecåie a frontierei de stat, în situaåia în care aceasta se constituie mai în adâncime, precum æi în insulele æi ostroavele aparåinând statului român, situate în apele de frontierã, prin alte locuri sau în alte condiåii decât cele stabilite de administraåia publicã localã ori fãrã avizul æefului formaåiunii locale a poliåiei de frontierã; accesul persoanelor în insulele æi ostroavele de formaåiune nouã din apele de frontierã înainte de determinarea apartenenåei acestora; desfãæurarea activitãåilor prevãzute la art. 39 fãrã avizul direcåiilor teritoriale ale poliåiei de frontierã; efectuarea pescuitului în apele de frontierã, apele maritime interioare æi în marea teritorialã în alte locuri sau în alte sectoare decât cele stabilite de autoritãåile competente; pãstrarea bãrcilor æi ambarcaåiunilor aflate pe apele de frontierã sau pe apele maritime interioare în alte locuri decât cele stabilite de autoritãåile competente ori neluarea de cãtre cei care le deåin a mãsurilor necesare pentru a preveni folosirea acestora la trecerea ilegalã a frontierei de stat, la practicarea contrabandei sau la alte activitãåi ilicite; desfãæurarea activitãåilor de agrement æi sportive în apele de frontierã, marea interioarã æi marea teritorialã fãrã aprobarea cãpitaniei de port sau, dupã caz, a administraåiei

publice locale ori fãrã avizul æefului sectorului poliåiei de frontierã sau, dupã caz, al æefului grupului de nave al poliåiei de frontierã; acostarea fãrã drept a navelor, ambarcaåiunilor cu excursioniæti în alte locuri decât porturile sau locurile special amenajate în acest scop ori lipsa avizului direcåiei teritoriale a poliåiei de frontierã competente în cazul navelor æi ambarcatiunilor strãine care navigheazã pe Dunãrea interioarã pe Braåul Tulcea æi Bratul Sulina; pãæunatul animalelor în timpul zilei dincolo de fâæia de protecåie a frontierei de stat; pãæunatul animalelor în timpul nopåii în alte locuri decât cele stabilite de autoritãåile administraåiei publice locale sau fãrã avizul æefului sectorului poliåiei de frontierã; vânãtoarea de-a lungul frontierei de stat, pe adâncimea de 500 metri de la fâæia de protecåie a frontierei de stat cãtre interior, pentru frontiera de uscat, æi de la limita terenului inundabil, pentru frontiera de apã; desfãæurarea vânãtorii, prevãzutã la art. 44 alin. (2), fãrã avizul prealabil al æefului sectorului poliåiei de frontierã; fixarea pe bandã magneticã, pe hartie sau pe alt suport a imaginilor care redau poråiuni din teritoriul statelor vecine, de cãtre persoanele care se deplaseazã ori care desfãæoarã diferite activitãåi în apropierea frontierei de stat, dacã acest lucru este prevãzut în acordurile sau convenåiile privitoare la frontiera încheiate de România cu statele vecine; purtarea de convorbiri neautorizate peste linia de frontierã, dacã acest lucru este prevãzut în acordurile sau convenåiile privitoare la frontiera încheiate de România cu statele vecine; comiterea sau proferarea de cãtre persoanele care se deplaseazã ori desfãæoarã activitãåi în apropierea frontierei de stat de fapte, gesturi sau expresii jignitoare la adresa statului vecin ori a cetãåenilor acestuia, dacã acestea sunt prevãzute în acordurile sau convenåiile privitoare la frontierã încheiate de România cu statele vecine.”

19. La articolul 76 alineatul (1), literele a), b), c), d) æi e) vor avea urmãtorul cuprins:

“a) cu amendã de la 500 lei la 5.000 lei cele de la lit. a);

b) cu amendã de la 3.000 lei la 15.000 lei cele de la lit. b);

c) cu amendã de la 500 lei la 2.500 lei cele de la lit. e);

d) cu amendã de la 300 lei la 1.500 lei cele de la lit. c) æi d);

e) cu amendã de la 100 lei la 1.000 lei cele de la lit. f).”

20. Dupã alineatul (2) al articolului 76 se introduce un nou alineat, alineatul (2^1), cu urmãtorul cuprins:

“(2^1) Sãvâæirea în mod repetat a contravenåiei de nerespectare a obligaåiilor prevãzute în avizul eliberat de cãtre æeful direcåiei teritoriale a poliåiei de frontierã competente sau de æeful structurii de coordonare a punctelor de trecere aeroportuare, potrivit art. 45 alin. (1), se sancåioneazã cu amenda de la 1.000 lei la 5.000 lei æi cu retragerea avizului.”

21. Articolul 78 va avea urmãtorul cuprins:

“Art. 78. - Din sumele rezultate din amenzile aplicate conform art. 76, o cota de 50% va reveni Poliåiei de Frontierã Române, Poliåiei Române sau autoritãåii publice locale din care face parte agentul constatator. Aceastã suma se reåine integral ca venituri extrabugetare, cu titlu permanent, æi va fi repartizatã astfel: 20% pentru premierea persoanelor care au descoperit sãvâræirea faptei æi au aplicat sancåiunea, iar 80% pentru finanåarea cheltuielilor materiale æi de capital; sumele rãmase necheltuite la sfâræitul fiecarui an se reporteazã în anul urmãtor, având aceeaæi destinaåie.”

ART. IIPrevederile art. 1 lit. d), e), f)

æi g) din Ordonanåa de urgenåã a Guvernului nr. 105/2001, privind frontiera de stat a României, astfel cum au fost modificate prin art. I pct. 2 din prezenta ordonanåã de urgenåã, precum æi prevederile art. I pct. 5 din prezenta ordonanåã de urgenåã intrã în vigoare la data aderãrii României la Acordul dintre guvernele statelor Uniunii Economice a Belgiei, Olandei æi Luxemburgului, Republicii Federale Germania æi Republicii Franceze privind eliminarea treptatã a controalelor la frontierele lor comune, semnat la 14 iunie 1985, precum æi la Convenåia de punere în aplicare a Acordului Schengen din 14 iunie 1985 dintre guvernele statelor din Uniunea Economicã Benelux, Republicii Federale Germania æi Republicii Franceze privind eliminarea treptatã a controalelor la frontierele comune, adoptatã la Schengen la 19 iunie 1990.

4 Supliment Frontiera - nr. 2/2007 5Supliment Frontiera - nr. 2/2007

(Conform modificãrilor fãcute prin Ordonanåa de Urgenåã nr. 57/30 august 2006, M.Of. nr. 746/31.08.2006)

Art. I – Ordonanåa Guvernului nr. 38 / 30 ianuarie 2003 privind salarizarea æi alte drepturi ale poliåiætilor, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.65 din 2 februarie 2003, aprobatã cu modificãri æi completãri prin Legea nr. 353 / 2003, cu modificãrile æi completãrile ulterioare, se modificã dupã cum urmeazã:

1. Alineatul (2) al articolului 29 va avea urmãtorul cuprins:

(2) În caz de deces al poliåistului, se acordã un ajutor suplimentar, în condiåiile stabilite prin Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliåistului, cu modificãrile æi completãrile ulterioare.

2. Articolul 30 va avea urmãtorul cuprins:

Art. 30 - (1) Persoanele care au redobândit sau dobândit calitatea de poliåist dupã 90 de zile calendaristice de la data încetãrii raporturilor de serviciu, respectiv de la data trecerii în rezervã, atunci când le înceteazã raporturile de serviciu beneficiazã de ajutorul prevãzut la art. 27, din care se deduce ajutorul acordat la încetarea anterioarã a raporturilor de serviciu, respectiv la trecerea în rezervã, exprimat în numãr de salarii de bazã nete, respectiv solde lunare nete.

(2) În cazul redobândirii sau dobândirii calitãåii de poliåist în termen de pânã la 90 de zile calendaristice de la data încetãrii raporturilor de

serviciu, respectiv de la data trecerii în rezervã, ajutorul exprimat în numãr de salarii de bazã nete, respectiv solde lunare nete, se restituie, iar la încetarea raporturilor de serviciu se ia în considerare æi timpul servit înaintea primei încetãri a raporturilor de serviciu, respectiv înaintea trecerii în rezervã.”

3. Alineatele (1) æi (2) ale articolului 35 vor avea urmãtorul cuprins:

“Art. 35 - (1) Poliåiætii, pe timpul cât sunt studenåi ai instituåiilor de învãåãmânt sau urmeazã cursuri ori alte forme de pregãtire, precum æi cei care frecventeazã cursurile de zi ale instituåiilor civile de învãåãmânt superior beneficiazã de salariul de bazã avut la data începerii cursurilor, cu excepåia indemnizaåiei de conducere, æi, dupã caz, de sporul de fidelitate. Aceste drepturi se menåin æi pe perioada stagiului la unitãåi.

(2) Pe timpul participãrii la cursurile de carierã poliåiætii beneficiazã de salariul de bazã avut la data începerii cursurilor æi, dupã caz, de sporul de fidelitate æi de sporurile aplicabile personalului din instituåia de învãåãmânt, potrivit art. 23.”

4. Alineatele (4) æi (5) ale articolului 37 vor avea urmãtorul cuprins:

“(4) Poliåistul, pe timpul concediului pentru creæterea copilului în vârstã de pânã la 2 ani sau de pânã la 3 ani în cazul copilului cu handicap, beneficiazã de indemnizaåia prevãzutã de O r d o n a n å a de urgenåa a Guvernului nr.

148/2005 privind susåinerea familiei în vederea creæterii copilului, cu modificãrile æi completãrile ulterioare. Perioada concediului pentru creæterea copilului în vârstã de pânã la 2 ani sau de pânã la 3 ani în cazul copilului cu handicap constituie vechime în muncã æi în serviciu, care se are în vedere la stabilirea drepturilor ce se acordã în raport cu aceasta.

(5) Poliåistul, pe timpul concediului pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstã de pânã la 7 ani, iar în cazul copilului cu handicap, pentru afecåiunile intercurente, pânã la împlinirea vârstei de 18 ani, beneficiazã de o indemnizaåie stabilitã potrivit prevederilor Ordonanåei de urgenåã a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile æi indemnizaåiile de asigurãri sociale de sãnãtate, cu modificãrile ulterioare.”

5. Alineatul (2) al articolului 42 va avea urmãtorul cuprins:

(2) Valoarea de referinåã sectorialã se stabileæte prin lege.

(Conform modificãrilor fãcute prin Legea 491 / 28 decembrie 2006)

6. La anexa nr.1, literele A æi B vor avea urmãtorul cuprins

A. Coeficienåii de ierarhizare pentru funcåiile îndeplinite, specifice poliåiætilor

1. Demnitari

Ordonanåa nr. 38 din 30 ianuarie 2003 privind salarizarea

æi alte drepturi ale poliåiætilor, publicatã în suplimentul Frontiera nr. 3/2006 a suferit douã

modificãri, prin Ordonanåa de Urgenåã nr. 57/30 august 2006 æi Legea 491/28 decembrie 2006, pe care

le prezentãm în cele ce urmeazã

Nr. crt.

denumirea funcåie categoria coeficientul de ierarhizare

minim maxim

1. Secretar de stat A - 9,00

2. subsecretar de stat A - 8,20

4 Supliment Frontiera - nr. 2/2007 5Supliment Frontiera - nr. 2/2007

2. Înalåi funcåionari publici

3. Funcåionari publici de conducere

4. Funcåionari publici de execuåie

B. Coeficienåii de ierarhizare pentru funcåiile îndeplinite, specifice agenåilor

1. Funcåii de conducere

2. Funcåii de execuåie

*)prin formaåiune se înåelege: grupã, echipaj, post de poliåie, patrulã, arest, schimb, turã, atelier æ.a.

( C o n f o r m modificãrilor fãcute prin Ordonanåa de Urgenåã nr. 57 / 30 august 2006 )

7. La anexa nr.3, punctul 1 va avea urmãtorul cuprins:

1. Poliåiætii care desfãæoarã misiuni în

strãinãtate în cadrul foråelor de menåinere a pãcii sub egida ONU, NATO sau a altor organizaåii i n t e r n a å i o n a l e beneficiazã de urmãtoarele drepturi bãneæti:

a) salariul de bazã corespunzãtor funcåiei îndeplinite, prevãzut în decizia de numire, sau cel avut anterior, dacã acesta este mai mare;

b) indemnizaåiile, primele, sporurile prevãzute de reglementãrile în vigoare;

c) premiul anual;d) un spor lunar

de pânã la 100%, aplicat la salariul de bazã, stabilit cu aprobarea m i n i s t r u l u i administraåiei æi internelor, pentru fiecare misiune;

e) o primã de campanie, egalã cu

salariul de bazã. Prima de campanie se acordã o singurã datã pentru toatã perioada desfãæurãrii misiunii æi se plãteæte la plecarea în zona desfãæurãrii

misiunii.”( C o n f o r m

modificãrilor fãcute prin Legea 491 / 28 decembrie 2006)

2. La articolul I, dupã punctul 7 se introduce un nou punct, punctul 7 indice 1, cu urmãtorul cuprins:

7 indice 1. La anexa nr.4 punctul 1, litera a) va avea urmãtorul cuprins:

a) salariul de bazã al funcåiei îndeplinite, sporul de vechime în muncã, indemnizaåii, premii, sporuri æi alte drepturi care se acordã personalului civil din unitatea unde îæi desfãæoarã activitatea, potrivit legislaåiei care de aplicã în unitãåile respective. Salariul de bazã al funcåiei îndeplinite reprezintã salariul pentru funcåia îndeplinitã.

Art. II – Dispoziåiile art.I se aplicã de la data de 1 ianuarie 2007.

(Conform modificãrilor fãcute prin Ordonanåa de Urgenåã nr. 57 / 30 august 2006 )

8. La anexa nr. 4, punctul 1 litera c) æi punctele 2 æi 10 vor avea urmãtorul cuprins:

c) în situaåia în care drepturile salariate prevãzute la lit. a) æi b) sunt mai mici decât cele ce li s-ar cuveni ca poliåiæti încadraåi în instituåiile din structura poliåiei pe funcåii similare celor pe care le îndeplinesc la instituåiile unde sunt detaæaåi, cei în cauzã pot opta pentru drepturile salariale cuvenite celor încadraåi în unitãåile de poliåie. În acest caz drepturile salariate cuvenite conform prevederilor lit. a) se acordã de cãtre unitãåile unde sunt detaæaåi, iar diferenåa pânã la totalul drepturilor salariate cuvenite în calitate de poliåiæti se acordã de cãtre unitãåile de poliåie. Prin totalul drepturilor salariale se înåelege salariul de baza corespunzãtor funcåiei de poliåist, asimilatã, precum æi celelalte sporuri æi indemnizaåii cuvenite în calitate de poliåist, stabilite prin ordin al ministrului administraåiei æi internelor. La stabilirea salariului de bazã corespunzãtor funcåiei de poliåist, asimilatã, va fi luat în calcul æi salariul de merit, în condiåiile în care poliåiætii beneficiazã de acest drept la instituåiile unde sunt detaæaåi.

2. Salariul de bazã prevãzut la pct. 1 lit. a), inclusiv indemnizaåiile, sporurile sau alte drepturi care fac parte din salariul de bazã, prevãzute de dispoziåiile legale, salariul pentru gradul profesional, gradaåiile æi sporul de vechime în muncã se iau in calcul la stabilirea drepturilor de pensie, ajutorului acordat la încetarea raporturilor de serviciu æi a altor drepturi care se acordã în funcåie de salariul de bazã prevãzut pentru poliåiæti.

...................................................10. Poliåiætii pot fi detaæaåi la regiile

autonome æi societãåile comerciale ce participã la realizarea sarcinilor în domeniul apãrãrii naåionale, ordinii publice æi siguranåei naåionale, iar modul de suportare a drepturilor prevãzute de prezenta anexã se stabileæte prin ordin al ministrului administraåiei æi internelor.

Nr.crt.

denumirea funcåie categoria coeficientul de ierarhizare

minim maxim

1. Secretar general A - 8,80

2. Adjunct al æefului Departamentului

ordine æi siguranåã publicã

A - 8,20

3. Secretar general adjunct

A - 8,20

4. Inspector general A 6,80 8,00

Nr.crt.

denumirea funcåie categoria coeficientul de ierarhizare

minim maxim

1. Director general A 5,50 8,20

2. Director A 4,70 6,40

3. Director general adjunct

A 5,00 6,10

4. Director adjunct A 4,60 5,80

5. Æef serviciu A 4,50 5,50

6. Æef Birou A 4,20 5,10

Nr.crt.

denumirea funcåie categoria coeficientul de ierarhizare

minim maxim

1. Consilier al ministrului

A - 6,40

2. Consilier al secretarului de stat

A - 5,50

3. Ofiåer specialist principal

A 4,70 4,90

4. Ofiåer specialist A 4,20 4,70

5. Ofiåer principal A 3,80 4,60

6. Ofiåer A 2,90 3,70

7. Ofiåer debutant A - 2,80

Nr.crt.

denumirea funcåie categoria coeficientul de ierarhizare

maxim minim

1. Æef formaåiune* B 2,30 3,00

Nr.crt.

denumirea funcåie categoria coeficientul de ierarhizare

minim maxim

1. Agent – Agent principal

B 2,10 2,40

2. Agent debutant B - 1,90

6 Supliment Frontiera - nr. 2/2007 7Supliment Frontiera - nr. 2/2007

M.Of. nr. 978/07.12.2006

Articol unic. - Se aprobã Ordonanåa Guvernului nr. 19 din 26 ianuarie 2006 privind creæterile salariale ce se vor acorda personalului militar æi funcåionarilor publici cu statut special din instituåiile publice de apãrare naåionalã, ordine publicã æi siguranåã naåionalã, adoptatã în temeiul art. 1 pct. X.8 din Legea nr. 404/2005 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanåe, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 83 din 30 ianuarie 2006, cu urmãtoarele modificãri:

1. La articolul 3, alineatul (1) va avea urmãtorul cuprins:

“Art. 3. - (1) Pentru pãstrarea confidenåialitãåii în legãturã cu informaåiile clasificate, în funcåie de certificatul/avizul de securitate deåinut, cadrele militare în activitate, funcåionarii publici cu statut special, militarii angajaåi pe bazã de contract æi personalul civil din instituåiile publice de apãrare naåionalã, ordine publicã æi siguranåã naåionalã beneficiazã de un spor lunar de pânã la 15% din solda lunarã, respectiv din salariul de bazã, cu încadrarea în limitele bugetelor aprobate.”

2. La articolul 3, alineatul (2) se abrogã.

3. La articolul 3, alineatul (3) va avea urmãtorul cuprins:

“(3) Unitãåile, categoriile de personal, condiåiile de acordare æi cuantumul sporului de confidenåialitate se stabilesc prin ordin al ministrului sau al conducãtorului instituåiei centrale din sectorul de apãrare naåionalã, ordine publicã æi siguranåã naåionalã.”

ORDINUL MINISTRULUI ADMINISTRAÅIEI ÆI INTERNELOR

Nr. 122 din 18.01.2007pentru modificarea æi completarea Ordinului ministrului administraåiei æi internelor nr. 132/2004 pentru

aplicarea prevederilor legale referitoare la salarizarea poliåiætilor

din Ministerul Administraåiei æi Internelor, cu modificãrile æi

completãrile ulterioare

[…]6. Dupã Anexa nr. 11 se introduce

o nouã anexã, Anexa nr. 12, cu urmãtorul cuprins:

“Anexa nr. 12

Normele privind acordarea sporului lunar pentru pãstrarea confidenåialitãåii în legãturã cu informaåiile clasificate pentru poliåiætii din Ministerul Administraåiei æi Internelor

1. - Pentru pãstrarea confidenåialitãåii în legãturã cu informaåiile clasificate, în funcåie de certificatul de securitate/autorizaåia de acces la informaåii clasificate naåionale/NATO deåinute, poliåiætii beneficiazã de un spor lunar calculat la salariul de bazã, dupã cum urmeazã: a) SECRET DE STAT • Strict secret de importanåã deosebitã/ NATO top secret - 15%; • Strict secret/NATO secret - 12%; • Secret/NATO confidential - 10%. b) SECRET DE SERVICIU/NATO restricted - 8%.

2. - Funcåionarul de securitate din cadrul fiecãrei instituåii/structuri a Ministerului Administraåiei æi Internelor comunicã structurii de

resurse umane numele æi prenumele persoanei autorizate, nivelul de acces, seria, numãrul æi perioada de valabilitate ale certificatului de securitate/autorizaåiei de acces.

3. - De cotele de spor prevãzute la pct. 1 beneficiazã æi poliåiætii detaæaåi sã îndeplineascã funcåii în afara Ministerului Administraåiei æi Internelor, în raport de certificatul de securitate/autorizaåia de acces la informaåii clasificate naåionale/NATO deåinute.

4. - Pentru poliåiætii detaæaåi sã îndeplineascã funcåii în afara Ministerului Administraåiei æi Internelor, datele de la pct. 2 se comunicã structurii de resurse umane de unitãåile la care aceætia sunt detaæaåi.

5. - Sporul pentru pãstrarea confidenåialitãåii în legãturã cu informaåiile clasificate se prevede în ordinul/dispoziåia de personal æi se plãteæte lunar o datã cu plata salariilor. “

Art.II - (1) Prezentul ordin se aplicã din luna ianuarie 2007.

(2) Cu aceeaæi datã anexa nr. 1D la Ordinul ministrului administraåiei æi internelor nr. 132/2004, Ordinul ministrului administraåiei æi internelor nr. 571 din 31.03.2005 privind modul de stabilire a sporului pentru condiåii de pericol deosebit pentru personalul Ministerului Administraåiei æi Internelor, Ordinul ministrului administraåiei æi internelor nr. 611 din 22.04.2005 privind acordarea sporului pentru condiåii de pericol deosebit pentru unele categorii de personal, precum æi orice alte dispoziåii contrare se abrogã.

LEGEA nr. 444 din 30 noiembrie 2006 pentru aprobarea Ordonanåei

Guvernului nr. 19/2006 privind creæterile salariale ce se vor acorda personalului militar æi funcåionarilor publici cu statut special din instituåiile publice

de apãrare naåionalã, ordine publicã æi siguranåã naåionalã.

6 Supliment Frontiera - nr. 2/2007 7Supliment Frontiera - nr. 2/2007

Drepturile de personal ale agenåilor de poliåie încadraåi din sursã externã

În anul 2006, în cadrul unitãåilor din Inspectoratul General al Poliåiei de Frontierã, a fost efectuatã transformarea a peste 1.000 de posturi de poliåiæti de frontierã angajaåi pe bazã de contract în posturi de agenåi de politie.

Acåiunea de acoperire a posturilor vacante, a vizat încadrarea de personal din sursã externã, iar pregãtirea æi formarea acestora ca agenåi de poliåie s-a efectuat în cadrul instituåiilor de învãåãmânt din structura IGPF.

În ultima perioadã de timp, mai mulåi poliåiæti aflaåi în situaåia sus-menåionatã, s-au adresat Biroului Executiv Central al Corpului Naåional al Poliåiætilor cu memorii în care solicitau intervenåia Corpului, pentru a beneficia, în principal, de unele drepturi salariale pe timpul cât urmeazã cursurile de iniåiere în carierã, referitoare la:

- indemnizaåia de frontierã; - sporul pentru condiåii de

pericol deosebit; - sporul pentru activitatea

desfãæuratã în unitãåi situate în localitãåi sau zone izolate;

- sporul pentru orele lucrate în timpul nopåii;

- plata orelor suplimentare prestate de poliåiæti peste durata normalã a timpului de lucru.

Legislaåia în materie - O.G. nr. 38/2003 æi O.M.A.I. nr. 132/2004, ambele cu modificãrile æi completãrile ulterioare - prevede clar de ce drepturi salariale beneficiazã poliåiætii pe timpul cât urmeazã cursurile de carierã, respectiv de: salariul de bazã avut la data începerii cursurilor æi, dupã caz, de sporul de fidelitate æi sporurile aplicabile personalului din instituåia de învãåãmânt (indemnizaåia de 5-25% pentru munca prestatã peste programul normal de lucru - în cazul conducãtorilor auto -, sporul pentru orele lucrate în timpul nopåii æi sporul pentru condiåii periculoase, vãtãmãtoare, pentru activitãåi care solicitã o încordare psihicã foarte ridicatã sau care se desfãæoarã în condiåii deosebite de muncã etc.). Aceste drepturi sunt acordate æi pe timpul stagiului la unitãåi.

• În ceea ce priveæte solicitarea unor poliåiæti, încadraåi din sursã externã la data de 1 decembrie 2005, de a beneficia, pe timpul cât urmeazã cursurile de iniåiere în carierã, de decontare a cheltuielilor de cazare (sau a compensaåiei pentru chirie), în cazul în care nu doresc sã fie cazaåi în incinta instituåiei de învãåãmânt æi a indemnizaåiei de delegare, este de menåionat cã cei în cauzã, în memoriul trimis Corpului, nominalizeazã prevederi ale unor articole din legislaåia în vigoare, care sunt aplicabile numai pe timpul cât desfãæoarã activitãåi

curente în unitãåi nu æi în situaåia în care urmeazã cursuri de iniåiere în carierã.

În vederea informãrii corecte a poliåiætilor, referitor la problemele sesizate Corpului, menåionãm urmãtoarele:

- delegarea poliåiætilor, pentru a îndeplini anumite atribuåii în afara locului de muncã, se dispune, în interesul unitãåii în care este încadrat personalul delegat, pe o perioadã de 60 zile anual æi se poate prelungi, cu acordul celui în cauzã cu cel mult 60 de zile, în acelaæi an calendaristic ( art.95 din O.M.A.I. nr. 300/2004); prin delegare se înåelege trimiterea unui poliåist la altã unitate aflatã în altã localitate, pentru a îndeplini diferite sarcini de serviciu în interesul unitãåii din care face parte în executarea obligaåiilor ce-i revin la locul de muncã (art. 1 al. (2) pct. 5 din O.M.A.I. nr. 136/2004) ;

- detaæarea poliåiætilor se dispune în interesul instituåiei în care acesta urmeazã sã îæi desfãæoare activitatea, pe o perioadã de pânã la 6 luni; pe parcursul aceluiaæi an calendaristic, poliåiætii pot fi detaæaåi pentru o perioadã mai mare de 6 luni, numai cu acordul acestuia, în scris (art. 97 din O.M.A.I. nr. 300/2004); prin detaæare se înåelege trimiterea unui poliåist la altã unitate pentru efectuarea unor lucrãri în interesul unitãåii la care este trimis (art. 1 al. (2) pct. 6 din O.M.A.I. nr. 136/2004);

Rãspunsul Corpului Naåional al Poliåiætilor la memoriile agenåilor din

Poliåia de Frontierã privind unele drepturi de personal

8 Supliment Frontiera - nr. 2/2007

Din cuprinsul prevederilor legale sus-menåionate, rezultã cã detaæarea æi delegarea poliåiætilor, au loc în condiåiile în care aceætia îndeplinesc atribuåii în afara locului de muncã, nu æi în cazul în care sunt trimiæi sã urmeze cursuri.

În perioada în care poliåiætii urmeazã cursuri de pregãtire/perfecåionare, instituåiile de învãåãmânt asigurã gratuit cazarea acestora în spaåiile special destinate, deci nu se pune problema decontãrii cheltuielilor de cazare, iar în ceea ce priveæte acordarea compensaåiei de chirie, în art. 31 indice 1, din O.G. nr. 102/2004 se prevede cã, aceasta se acordã „poliåistului numit în prima funcåie sau mutat în interesul serviciului în localitatea în care îæi are domiciliul, dar care nu deåine locuinåã proprietate personalã în acea localitate, nici el nici soåia/soåul acestuia ......”, cursanåii neaflându-se în niciuna din aceste situaåii;

Poliåiætii care urmeazã cursurile unor instituåii de învãåãmânt superior se iau în evidenåa structurii de management resurse umane unitãåilor din care fac parte æi la începerea fiecãrui an universitar, sub sancåiunea neaprobãrii cererii de concediu de studii, au obligaåia de a prezenta æefilor compartimentelor în care îæi desfãæoarã activitatea, adeverinåe care atestã înmatricularea ca studenåi în anul universitar în curs, eliberate de instituåiile de învãåãmânt respective ( art.9 din O.M.A.I. nr. 438/2003 cu modificãrile æi completãrile ulterioare, dat în aplicarea H.G. nr. 1578/2002);

Poliåiætilor li se acordã concediu de studii dacã obåin aprobarea æefilor de unitãåi pentru a urma cursurile unor instituåii de învãåãmânt superior, studii aprofundate æi doctorat ( art. 19 al. (1) din H.G. nr. 1578/2002);

Aprobarea pentru frecventarea formelor de pregãtire prevãzute la al. (1) se acordã numai dacã acestea asigurã specializarea/pregãtirea potrivit nevoilor ( art. 19 al. (2) din H.G. nr. 1578/2002);

Poliåiætii au dreptul la decontarea cheltuielilor de transport, dus æi întors, în contul unitãåilor din care fac parte æi în situaåiile în care se deplaseazã:

[...]

d) în alte localitãåi, pentru a participa la instructaje, cursuri de perfecåionare, specializare, convocãri, stagii de practicã æi alte forme de pregãtire, organizate de Ministerul Administraåiei æi Internelor (art. 6 al. (1) lit. „d” din H.G. nr. 1292/2003 privind drepturile de transport ale poliåiætilor, elevilor æi studenåilor din instituåiile de învãåãmânt pentru formarea poliåiætilor);

-decontarea cheltuielilor de transport pentru deplasãrile prevãzute la art. 6 lit. „d” din hotãrâre urmeazã regimul deplasãrilor în interesul serviciului æi se face pentru un singur drum dus-întors ( art. 1 al. (2) pct. 29 din O.M.A.I. nr. 136/2004 );

-poliåiætii care îæi desfãæoarã activitatea pe timpul nopåii, între orele 22,00-06,00, beneficiazã pentru orele lucrate în acest interval de un spor de 25% din salariul de bazã lunar, dacã timpul astfel lucrat reprezintã cel puåin jumãtate din programul normal de lucru. Prin programul normal de lucru, în funcåie de care se stabileæte sporul pentru munca de noapte, se înåelege timpul zilnic de lucru de 8, 7 sau 6 ore.

Sporul de 25% nu se acordã poliåiætilor pe timpul efectuãrii serviciului de permanenåã, cu excepåia cazurilor când acesta se desfãæoarã în ture.

Alocarea æi scoaterea de la drepturi se fac în baza dispoziåiei æefului unitãåii. ( Anexa Nr. 7 la OMAI nr. 132/2004 pentru aplicarea prevederilor legale referitoare la salarizarea poliåiætilor din MAI, cu modificãrile æi completãrile ulterioare.

Pentru a beneficia de sporul de 10% aferent condiåiilor determinate de acåiunea câmpurilor electromagnetice, poliåistul trebuie sã solicite instituåiei de învãåãmânt, eliberarea unei adeverinåe care va fi predatã la structura de financiar-

contabilitate din unitatea de care aparåine.

Dacã pentru modul de salarizare pe timpul cât poliåistul urmeazã astfel de cursuri existã justificare, în sensul cã acesta este asimilat într-o oarecare mãsurã, elevilor care urmeazã instituåii de învãåãmânt, pentru modul cum sunt organizate æi se desfãæoarã astfel de activitãåi, opinãm cã este necesar ca structurile care au ca atribuåii pregãtirea/perfecåionarea personalului, sã reanalizeze sistemul actual de învãåãmânt.

Ne referim la faptul cã aceste cursuri, organizate în sistem modular, au o perioadã lungã de desfãæurare (din datele pe care le deåinem de un an, din care 6 luni curs æi 6 luni stagiu de practicã ), iar pe timpul cât poliåiætii respectivi efectueazã stagiul la unitãåi, executã aceleaæi atribuåii æi misiuni - inclusiv pe timp de noapte- ca ale celor care nu urmeazã cursuri, însã salarizarea este inferioarã.

Pentru eliminarea acestor deficienåe, se pot avea în vedere, fie scurtarea duratei cursurilor sau comprimarea acestora, fie stabilirea unui program de lucru care sã nu necesite acordarea unor sporuri æi indemnizaåii peste salariul de bazã.

Propunerile noastre au la bazã æi prevederile art.8 al. (3) din OMI nr. 588/2005 pentru aprobarea Ghidului carierei personalului Ministerului Administraåiei æi Internelor, cu modificãrile æi completãrile ulterioare, care stabilesc 8 sãptãmâni ca durata minimã a cursurilor de iniåiere în carierã pentru personalul încadrat în funcåii prevãzute cu studii medii.

În acest sens ne vom adresa conducerii Inspectoratului General al Poliåiei de Frontierã, pentru reglementarea situaåiilor respective.

Preæedintele Comisiei resurse umane, perfecåionarea pregãtirii æi probleme sociale a Corpului

Naåional al PoliåiætilorColonel (r)

CHIRICÃ EMILIAN