"Cruciada"rataţilor

Pagina 2

DomnişoaraANI la poarta luiIsărescu

Pagina 3

Rolul decisiv almass-medieiînprăbuşireaRomâniei

Pagina 4

Am văzutcopii fericiţi!

Pagina 5

Cum neînvingemticurilenervoase

Pagina 6

UMORPagina 7

Câte biserici aconstruit,de fapt, Ştefan celMare?

Pagina 8

Anul XIII “Trăieşti o singură dată în viaţă, dar dacă trăieşti drept, o dată este destul! “

PUBLICATIe lunara de informatie, atitudine si educatie Nr 394Vom exista atât timp cât vom putea să vă oferim adevăruri, realităţi şi fapte! GRATUIT

Pensia poate firecalculatã, în anumitesituaþii, chiar dacã a -ceastã deja a fost stabi -litã, conform prevede -rilor Legii nr. 263/2010pri vind sistemul unitarde pensii publice. "Pen -sionarii pentru limita devârstã care, dupã dataînscrierii la pensie, rea -lizeazã stagiu de coti-zare, pot solicita recalcu-larea pensiei, în condiþi-ile legii", scrie în actulnormativ menþionat.

Recalculareapoa te fi cerutã oricânddupã ieºirea la pensie,potrivit Casei Naþionalede Pensii Publice, dacãpersoana în cauzã obþinevenituri pentru care sedatoreazã contribuþia deasigurãri sociale.

Con cret, legeanu impune realizareaunui stagiu minim decotizare (dupã pensio -nare) pentru solicitarearecalculãrii, iar acestlucru poate fi fãcut dupãfiecare stagiu.

Cererea de re calculare seobþine de la casele terito-riale de pensii ºi sedepune tot acolo.

Cine poate cu -mula pensia cu salariul?- pensionarii pentru li -mitã de vârstã;- nevãzãtorii;- pensionarii de invalidi-tate (gradul III) ºi copiiipensionari de urmaº în -cadraþi în gradul III deinvaliditate;- copiii pensionari deurmaº, pânã la 16 anisau, dacã îºi continuãstudiile într-o formã deînvãþãmant organizatãpotrivit legii, pânã la ter-minarea acestora, pânã lacel mult 26 de ani.

Totodatã, soþulsupravieþuitor care bene-ficiazã de pensia de ur -maº poate s-o cumulezecu venituri din activitãþiprofesionale pentru careasigurarea este obligato-rie, dacã acestea nudepãºesc 35% din c⺠-tigul salarial mediu brut.

Criºan ANDREESCU

Fãrã a încerca sãadãugãm o presiune supli-mentarã în comportamen-tul celor deja stãpâniþi deteama unui viitor marecutremur pe teritoriulRomâniei, considerãmbenefic sã readucem lacunoºtinþa mizilenilor câte-va dintre cele mai impor-tante mãsuri de prevenþieîn cazul producerii unuiseism.

Pe timpul cutremurului:- pãstreazã-þi calmul, nuintra în panicã! - închide sursele de foc! - adãposteºte-te sub ogrindã, toc de uºã, sub unbirou sau o masã! - nu fugi pe uºã, nu sãri pegeam, nu alerga pe scãri! - dacã eºti la volanul unuiautovehicul, opreºte câtmai aproape de axulstrãzii; nu pãrãsi mijloculde transport în timpulmiºcãrii seismice!- dacã eºti pe stradã,

deplaseazã-te cât maideparte de clãdiri, fereºte-te de cãderea tencuielilorsau a coºurilor; evitãaglomeraþia, nu alerga! - nu bloca strãzile, lasã caleliberã pentru maºinile deambulanþã ºi ale serviciilorspecializate pentru inter-venþie!

Imediat dupã cutremur: - nu pãrãsi locul în care teafli! - dacã s-a declanºat unincendiu, încearcã sã-l stin-gi! - anunþã serviciile specia -lizate de intervenþie! - acordã primul-ajutorcelor afectaþi! - calmeazã persoaneleintrate în panicã! - pãrãseºte cu calm clãdi-rea, fãrã a lua lucruriinutile; verificã scara ºidrumul de ieºire! - dã prioritate rãniþilor,copiilor, bãtrânilor ºifemeilor! - ajutã echipele specializatede intervenþie, respectînddispoziiþile acestora

CCAAMMPPAANNIIAANNAAŢŢIIOONNAALLĂĂ ""NNUU

TTRREEMMUURR LLAACCUUTTRREEMMUURR!!""

OOaammeennii lloorr llee eessttee ggrreeuu ssãã ff iieeffeerriiccii þþ ii ,, ppeennttrruu ccãã vvããdd tt rreeccuuttuull

mmaaii ffrruummooss ddeeccââtt aa ffoosstt ,,pprreezzeennttuull mmaaii rrããuu ddeeccââtt eessttee

ººii vvii ii ttoorruull mmaaii ddiiff iiccii ll ddeeccââtt vvaa ff ii!!

În vederea pre -gãtirii exerciþiului de alar-mare publicã din data de06.05.2015, marþi 05.05.2015, în jurul orelor 10, seva verifica integral sis-temul de alarmare aloraºului Mizil. Având învedere cã este doar unexerciþiu de alarmare pu -blicã, dar ºi pentru a evitaanumite confuzii ºi pro -

bleme, cetãþenii oraºuluiMizil, mai ales cei carelocuiesc în zona staþiei dereglare a gazelor dispusãîn parcul de lângã Sala deSport - locul unde se vadesfãºura aplicaþia practicã-, sunt rugaþi sã nu intre înpanicã ºi sã respecte indi-caþiile organelor de ordine

publicã. Exerciþiul de a -

lar mare propriu-zis se vadesfãºura pe strada Ni -colae Bãlcescu - pe seg-mentul dintre strãzileStadionului ºi Erou RaduNicolae. Semnalul de alar-mare, ALARMà LADEZASTRE, se va da pe

data de 06. 05.2015, la ora11.00 ºi se compune dincinci sunete a 16 secundefiecare, cu pauzã de 10secunde între ele. Duratasemna lului este de douãmi nute. Semnalul de ÎN -CE TA REA A LAR MEI seva da la ora 11.45 ºi constãdintr-un sunet continuu, deaceeaºi in tensitate, cu oduratã de douã minute.

EXERCIŢIU

Salariaþii ar puteabeneficia în viitor de unnou tip de concediu, dura-ta acestuia urmând sã fiede pânã la trei luni de zile,se aratã într-un proiect deact normativ lansat recentîn dezbatere publicã decãtre Ministerul Muncii.Angajatorii vor fi obligaþisã îl acorde la cererea per-soanelor îndreptãþite, iar

acestea vor primi lunar ºi oindemnizaþie. Pe deasupra,perioada în care angajaþiise vor afla în noul con-cediu va fi consideratãvechime în muncã.

Este vorba des -pre concediul de acomo -dare pe durata perioadei încare unor salariaþi li se vaîncredinþa un copil în ve -derea adop þiei.

Un nou tip de concediu!Veste bună pentru pensionari!

Pagina 2EDITORIALEMIZILUL

Publicaþie editatã de Asociaþia Culturalã “Agatha Grigorescu Bacovia”

TEHNOREDACTARE: ADRIANA POPA adyzest@yahoo.com

ISSN 2344 - 0260

ŞTEFAN AVRAMESCU -redactor şef

Strada NICOLAE BĂLCESCU, nr. 217Telefon: 0766 329 293E-mail: publicatia_mizilul@yahoo.com

REDACŢIA

ŞTIRI

ISSN-L 2344 - 0260

INTENÞIECNADNR va

redeschide Transalpina,dupã ce a câºtigat îninstanþã dreptul de a pre-lua drumul din adminis-trarea societãþii Rom -strade. Aceastã companie,deþinutã de Nelu Iordache,ar fi trebuit sã terminemodernizãrile, dar lucrã -rile au fost blocate, timpde trei ani, dupã arestareapatronului.

IMPLICAREDosarului mine -

riadei din 13-15 iunie1990 a fost redeschis, fos-tul preºedinte Ion Iliescuputând fi audiat. Dan Voi -nea, procurorul care ainstrumentat dosarul, sus -þine cã generalul ªchiopu,locþiitorul ºefului de statmajor al armatei, a þinut unjurnal cu ordinele pe carele-a primit de la Iliescu înacele zile, jurnal care aratãcã Iliescu s-a comportat caun comandant militar.Fos tul preºedinte Ion Ili -escu a încercat sã ex pliceîn intervenþiile sale cãrolul sãu în mineriada din13-15 iunie 1990 "nu afost unul chiar atât deimportant".

"GREXIT"?Comisarul euro-

pean pentru Afaceri Eco -nomice ºi Financiare,francezul Pierre Mosco -vici, spune cã o eventualãieºire din zona euro aGreciei ar fi "catastrofalã"ºi ar provoca un efect dedomino incontrolabil.

TAXÃCreºtinii orto -

docºi vor avea un nou bir,de data aceasta impus deBiserica Ortodoxã pentrususþinerea televiziunii Pa -triarhiei, Trinitas. Din câtese pare, preoþii nu suntîncântaþi de aceastã mã -surã, chiar dacã suma pen-tru o familie este modicã,respectiv 0,07 lei pe fami-lie. Potrivit calculelor, într-un an Patriarhia ar adunacirca 1,5 milioane de euro,sumã deloc de neglijatpentru funcþionarea uneiteleviziuni.

LOVITURÃFenomenul în -

ma tricuãrilor de maºini înafara þãrii a luat amploareîn ultimii ani din cauzataxelor foarte mari în

c

Nimeni nu estesuficient de inteligent ca sãpoatã convinge un prost cãe prost. Prostia este eternã,invincibilã, insistentã ºi areoroare de anonimat. Nueste nicio ruºine sã te naºtiprost; ruºine e sã mori totprost!

Doamnã Adina Mandalac,Înainte de a-mi

încredinþa tiparului editori-alul care "v-a opãrit" aºa derãu, am fost încercat denenumãrate ºi serioaseîndoieli. Folosind un lim-baj cu care nu sunteþifamiliarizatã - adicã unuldecent ºi oarecum elevat -,m-am gândit cã nu veþiînþelege mai nimic din rân-durile ce vã erau adresate,dar acum m-am liniºtit:spicuindu-vã ultimul nu -mãr al fiþuicii dumneavoas-trã am remarcat cã l-aþicitit ºi analizat împreunã cuciracii, probabil cã aþi maiºi înþeles câte ceva pe ici-colo, dar refuzaþi, cu în -dãrãtnicia ºi dispreþul ca -racteristic, sã recunoºteþi cãam dreptate ºi, în final, v-aþi asmuþit "menajeria" sãmã bãlãcãreascã, folosindun limbaj atât de familiardumneavoastrã ºi trepã -duºilor, unul plin de invec-tive ºi expresii licenþioase.

Provocându-ºimultiple orgasme intelec-tuale (probabil din cauzastipendiilor lichide pe carei le administraþi în modcurent!), maidanezul bu -zoian, scãpat de furiahingherilor din Crâng, celevacuat din gara buzoianã

ºi pripãºit în ograda dum-neavoastrã, mârâie ºi latrãla comandã, debitând abe -raþii imposibil de înþeles.Repetã ca un papagal tot ceaude discutându-se despreunii sau alþii sau ceea ce îiimpuneþi sã gândeascã ºi sãscrie! "Motanu-ntunecat",tupilat în boscheþi, îºi aratãghearele tocite, miorlãinddisperat ºi zburlindu-ºiblana tocitã de atâtea"tãvãleli". Dar pe el nici numeritã sã-l iei în seamã, edoar un decor prãfuit.

Dintr-un cuibar,cotcodãceºte veselã gãinacu gâtul golaº, "analistapolitic de presã" cudiplomã universitarã madein Hyperion. Nu te amãgisingurã, pãpuºã tomnaticã,nu þi-am citit aiurelile"rãvãºitoare" din publicaþiacare te-a scos din anoni-mat. M-am lãmurit demultvizavi de capacitatea ºideontologia ta profesio -nalã, când am vãzut publi-cat - sub semnãturã perso -nalã - un articol copiat depe net referitor la decalogullui Noam Chomsky. Aºaceva nu se face, se numeºteplagiat! Probabil cã ai avuto profesoarã bunã în acestdomeniu... Apropo, moþa-to, deoarece ai afirmat cãpentru activitatea de la"Mizilul" sunt plãtit dinbanii primãriei, dacã nupublici urgent dovada princare eu primesc bani, sã fiipregãtitã pentru ce vaurma! Asta se întâmplãcând "pui botul" la minciu-nile rataþilor! De "probono" ai auzit, poeteso?...

Parcã îþi stãtea mai binecând vindeai aspiratoare!...

Dar sã revin lamatroana de la salubritate,cea cu tomberon ºi ºepcuþãaustralianã. Vi "s-a puspata" pe actualul primar ºivreþi sã-l schimbaþi dinfuncþie. Foarte bine, în astaconstã însãºi esenþa de -mocraþiei, numai cã acestlucru nu este la îndemânaoricui, nicidecum a dum-neavoastrã sau a slugarni-cilor susþinãtori, ci ea tre-buie sã fie hotãrâtã demajoritatea electorilor mi -zileni în cadrul unor alegerilegal organizate. Dacã afir-maþi cã sunteþi preocupatãde bunãstarea mizilenilorºi cheltuirea banului pu -blic, cine credeþi cã arsuporta organizarea unuireferendum local privindde miterea actualului pri-mar? V-aþi pierdut completraþiunea, asta în situaþia cãaþi avut-o vreodatã!

Majoritatea "dez -vãluirilor senzaþionale" laadresa primarului se referãla "averea" acestuia - casesau maºini -, mai nimicdespre realizãrile saunereuºitele sale. Aceastãsituaþie provoacã serioaseºi pertinente nedumeriri:sunteþi obsedatã de unde leare el sau neliniºtitã cã nule aveþi dumneavoastrã?

Totodatã, întrebã -rile care vi se pun în modobsesiv, ºi la care ar trebuisã vã faceþi odatã curajul sãrãspundeþi sunt: "De ce aþideclanºat acest rãzboi per-sonal cu primarul tocmaiacum, dupã ce aþi fost

deposedatãde jucãriapre feratã? De cenu pe vremea cânddeclaraþi cu emfazã cãîi sunteþi "devotatã trup ºisuflet primarului"? Care aufost adevãratele moti vepentru care aþi fost "mã -trãºitã" de la sinecura nu -mitã Casa de Culturã?".

În editorialul"Sal timbancii", nu m-amerijat în susþinãtorul pri-marului, ci doar mi-amexpus opinia personalã (nuindusã de cãtre altcineva!)faþã de circul mediatic deprost gust pe care l-aþiprovocat în oraº, v-amdemantelat minciunile ºiam spus adevãrul sau, con-form principiului stalinist"cine nu este cu noi, eîmpotriva noastrã!", ni meninu mai are dreptul la o altãopinie diferitã de a dum-neavoastrã? Am în cercat sãdecolmatez no roiul cu careaþi împuþit oraºul!

Sunteþi o fanatãig norantã, ieºitã de mul -tiºor din "circuitul comer-cial", un personaj maleficºi slinos, având gura mare,creierul mic ºi un tupeuobraznic ºi jegos! În loc sãvã îngrijiþi bãtrâneþile ºisãnãtatea, ronþãindu-vã,ºumenitã, amintirile zbu -ciu matei vieþi, înconjurân-du-vã de niºte rataþi, per-sonaje dubioase ºi ne -frecven tabile, continuaþi sãotrãviþi minþile ºi sufletelenai vilor! Aþi depãºit, demult, limita bunului-simþ,"doamnã"!

ªtefan AVRAMESCU

"Cruciada" rataţilorSTĂM

STRÂMB,

DAR JUDECĂM DREPT!

CURIOZITATEOare ce înþelege un strãin care, venind în România, aude cã preºedintele þãrii se numeºte Iohannis,pe ºeful serviciului de informaþii îl cheamã Hellvig, pe ºeful instituþiei anticorupþie Kovesi, iar pe

ºeful de la situaþii de urgenþã Raed Arafat?

Pagina 3 OPINII MIZILUL

România. În acest sens,parlamentarii au ini þiat unproiect de lege careprevede cã autovehiculeleºi remorcile înmatriculateîn alte þãri, deþinute de per-soane care au domiciliul înRomânia, pot circula pedrumurile publice maxi-mum 90 de zile de la intro-ducerea lor în þarã.

CANALBulgarii leagã ºi

ei Dunãrea de MareaNeagrã printr-un canalnavigabil! Autoritãþile dela Sofia au aprobat con-strucþia cãii navigabilecare va lega oraºele Varnaºi Ruse. Canalul ar urma sãaibã lungimea totalã de192 de kilometri, iar cos-turile de construcþie suntestimate la aproximativdouã miliarde de euro.

INVESTIÞIEAmericanii vor

sã investeacã 169 de mi -lioane de dolari în bazamilitarã de la Deveselu,care trebuie sã devinã fun -cþionalã chiar anul acesta.În contextul noilor ame -ninþãri din partea Rusiei,þara noastrã are un rol totmai important în cadrulNATO. Recent s-au îm -plinit 11 ani de când Ro -mânia a intrat oficial înAlianþa Nord Atlanticã.

"SURPRIZÃ"Procurorii DNA sunt pecale sã dea de iþele uneiafaceri care a fãcut multãvâlvã anul trecut. Estevorba despre celebra ordo-nanþã a traseiºtilor, care,din câte se pare, au dus lanegocieri cu aleºii pentru atrece de la un partid laaltul. Beneficiari ai Ordo -nanþei nr. 55/2014, au fostprimarii, consilierii localiºi cei judeþeni cãrora li s-aupermis ca sã poatã schim-ba partidul din care fãceauparte ºi cu care câºtigaserãalegerile, fãrã sã-ºi piardãastfel funcþiile deþinute.Ordonanþa a produs unadevãrat exod. Astfel,4.607 de consilieri locali,184 de consilieri judeþeniºi 552 de primari audevenit peste noapte mem-bri ai partidelor politicerivale. Din cauza acesteimãsuri, structurile infor -mative ar avea informaþiicã cei care au plecat la altepartide ar fi beneficiat dediverse favoruri.

Ce i-a adus deSfântul Paºti iepuraºul luiIsãrescu? Cum era de aºtep-tat, pe domniºoara ANI, lapoarta buncãrului dindealul viilor Drãgãºaniului.La poarta cramei, am vrutsã spun. Buncãrul e la sub-solul clãdirii. Probabil îi valua ceva timp sã-i numerebanii, butucii de vie ºi sti-clele din cramã, ºi sperãmcã nu se va îmbãta pânã lasfârºit. Cu cîþiva ani înurmã, trãgeam un semnalprelung de alarmã cuprivire la Guvernator. Camtârziu a ajuns ANI la poartabalaurului! Totuºi, e bine ºiacum, dar sã nu ne facemiluzii! Un om al ComisieiTrilaterale, bine ancorat ºicu atribuþiuni precise înstructura globalistã finan-ciarã, nu va fi scotocit atâtde simplu nici la saltea, niciîn paradisurile fiscale. Dece credeþi cã a fost primit înTrilateralã? Pentru cã a datdovadã de abnegaþie înjupuirea pieii românilor ºi abugetului de stat. Teritoriilesale financiare nu vor puteafi cartografiate cu una cudouã. Isãrescu este inex-pugnabil! S-au schimbatatâtea guverne în Româniade-a lungul sfertului deveac de capitalism devasta-tor, Mugurel, însã, a rãmasneclintit, schimbîndu-ºidoar greutatea de pe unpicior pe altul, întreþinut ºiperiat la comandã de jurnal-iºti jalnici, ofiþeri subacoperire, care, printr-opropagandã mincinoasã, aureuºit sã ne anihilezeprotestele, rezistenþa criticã,servind-ne la schimbsclavia financiarã. Trebuieverificat cu lupa ºi Consiliulde administraþie al BNR,cãci vom fi sideraþi de

fraudele ºi abuzurile ce seascund pe acolo. De unsfert de veac avem aceeaºisemnãturã pe bancnoteleromâneºti, pe care Mugurelle-a bãgat la apã dupãpoftele bancherilor glo -baliºti, prin speculaþii alecursurilor valutare, iar apoile-a uscat la soareleinflaþiei. Nimeni nu l-a luatpânã acum la întrebãri peGuvernator. Nimeni nu s-aatins de el, nici atunci cândau fost dãrâmate, furatecontrolat sub ochii lui,Bancorex, Banca Religii lor,Credit Bank, Bank coop,Banca Albina, BancaAgricolã, Banca Dacia Fe -lix, Banca Turco-Ro mânã,Banca Columna. Sume fan-tasmagorice s-au evaporatîn paradisurile fiscale subochii aceluiaºi guvernatorde bunã credinþã!

BNR ºi Isãrescuau ºtiut tot timpul deabuzurile bancherilor asu -pra românilor împrumutaþila bãnci, dar le-a permis, i-aîncurajat ºi susþinut în inter-venþiile publice, deºi legis-laþia spune cã nu trebuie sãtolereze abuzurile banche -rilor ºi sã supraveghezecorectitudinea relaþiei dintrebãnci ºi clienþi. Nu demult,Isãrescu afirma cã dacãbãncile ar trebui sã ram-burseze comisioanele în -casate ilegal de la mili -oanele de români, sistemulbancar din România s-arprãbuºi. Asta înseamnã cãsistemul bancar din þaranoastrã este þinut în viaþãdin comisioanele ºi clauzeleabuzive încasate ilegal! Aºacã, sã ne mai scuteascãdomnul Isãrescu cu turmalui de bãnci strãine, peste 41la numãr, care au ocupatteritoriul þãrii, care tot furãºi nu se mai saturã! RolulBãncii Naþionale este de areglementa aceste clauzeabuzive ºi de a fi pazniculclienþilor împotriva acestorlupi flãmânzi, numite insti-tuþii bancare.

G u v e r n a t o r u lBNR a recunoscut cã în sis-temul bancar din Þarã sepracticã manipularea ºifraudarea clientului. Cutoate acestea, a fãcut în per-manenþã lobby în favoareabancherilor-cãmãtari, încu-rajând practicile lor fraudu-

loase. Guvernatorul a per-mis creditul cu buletinul,susþinînd cele peste pa -truzeci de bãnci cãmãtãreºtide pe teritoriul Þãrii, cãro-ra, acum, nu le mai trecpragul decât muºtele, pen-tru cã românii au învãþat cãbancherii capitaliºti suntþepari licenþiaþi, ºtampilaþide BNR.

Fãrã semnãturaguvernatorului, Românianu se putea îndatora în acesthal. Guvernatorul aveaobligaþia sã vegheze ca bãn-cile sã respecte legea, iarclienþii sã nu fie înºelaþi. S-a întâmplat invers. Clienþiisunt trataþi ca niºte oi din acãror lânã de aur tundefiecare bancher ºi executoratâta cât pofteºte. Fraudelebãncilor trebuie pedepsite,iar clienþii sã fie despãgu-biþi, la fel cum s-a procedatîn Ungaria ºi Islanda, undebancherii au fost arestaþi.Pentru cã bãncile n-aulucrat cinstit, românii nuvor sã mai audã de sistemulbancar. Aºadar, reiterez maivechea mea invitaþie, dom-nule Isãrescu, domnuleIohannis: Afarã cu bãnciledin Þarã!

Guvernele româ -neºti n-au cãzut din naivi-tate în capcana bãncilor, ciau bãtut palma cu acestea,în detrimentul cetãþenilorromâni. Parafând împru-muturi în monede strãine, s-a creat criza datoriei în va -lutã. Bãncile internaþionaleau venit ca vulturii în Þarãîn numele fals al salvãriifinanciare, astfel România,dar ºi alte state au devenitnaþiuni debitoare sub con-trolul FMI ºi BIS.

Deºi guvernatorular fi trebuit sã impunã bãn-cilor condiþii severe defuncþionare în favoareaRomâniei, sã verifice peri-odic respectarea legilor decãtre bancheri, guverna-torul, Statul ºi AsociaþiaNaþionalã de Protecþie aConsumatorului le-au datundã verde în procesul decãmãtãrire a populaþiei. Subforma multor comisioane ºipenalizãri frauduloase, u -nele mai mari decât altele,bãncile îþi înºfacã tot maimulþi bani din cont. Existãde pildã, ca nicãieri înEuropa ºi în lume, cinci

taxe pentru un simplu contºi tot atâtea comisioane.Bãncile profitã de lipsã deinformare sau de neatenþiaclienþilor ºi câºtigã hoþeºteextrem de mult ºi de repededin comisioane ºi taxe. Celmai absurd comision estecomisionul pentru repararecont. M-am întrebat în sineamea dacã nu cumva ban -cherii duc contul stricat laun service pentru repararesau cheamã mecanicii cucheia de ºase dupã ghiºeu.Pentru orice interacþiune cubanca, fie ºi de la telefonsau de la bancomat, clientulplãteºte cu vârf ºi îndesat.Funcþionarii bancari pun înbraþele clienþilor teancul cuhârtii, scris cu Times NewRoman 8, adicã greu li zibil,nu le dau timp sã se uiteatent pe contract, totul sede ruleazã cu rapiditate, deaºa naturã cã sã nu vadã cesemneazã ºi îi îndeamnã,arãtându-le pixul legat cusârmã frumos coloratã:bine-aþi cãzut în plasa noas-trã, da-þi cu subsemnatulpentru cãlãtoria spre sãrã-cire ºi executare silitã!

În cazul unui cardde salariu, bãncile aplicãcinci comisioane grase: deemitere, administrare, re -tragere de numerar, verifi-care sold ºi de virament încont, cãrora mai adaugã altecomisioane aberante, cumar fi comisionul de risc, altedobânzi abuzive, cum ar fidobânda de referinþã vari-abilã ºi altele penalizãriºtiute ºi neºtiute. Legislaþiaromâneascã nu vine în spri-jinul cetãþenilor pãgubiþi debãnci. S-au luptat singuri cusistemul bancar mafiot ºiunii chiar au câºtigat. Daþi-le o lecþie, dragi români! Nule mai treceþi pragul!Foamea lor de bani îi vaucide! Evitaþi bãncile pe câtposibil! Aceste instituþii decãmãtãrie furã angro, doarsuntem români ºi n-o sãpermitem la nesfârºit sã nise fure limba românã ºi far-furia de pe masã. Bãncile îifurã de atâta amar de vremepe români, iar moºierulMugurel le þine de ºase.Aºadar, cine ne apãrã deMugur Isãrescu ºi debancherii cãmãtari, care deun sfet de veac se ocupã cuspãlatul banilor?

Maria Diana POPESCU

Domnişoara ANI la poarta lui Isărescu

Corespondenţă din Germania de la REVISTA ART - EMIS ACADEMY ŞTIRI

c

Pagina 4DEZVALUIRIMIZILUL

LUCRURI CARE VORDISPĂREA SAU SE

VOR SCHIMBA Oficiile poºtale - Trebuiesã fim pregãtiþi pentru olume fãrã oficii poºtale. Înmajoritatea þãrilor, servici-ile poºtale clasice sunt atâtde adânc împotmolite înprobleme financiare încâtnu se întrevãd modalitãþica ele sã fie susþinute petermen lung. Ziarele - Sub formatipãritã, tirajul ziarelor esteîntr-o scãdere dramaticã.Deja cotidiene mari aurenunþat la versiunea ti -pãritã. Tânãra generaþiepur ºi simplu nu citeºteziarul, ei preferã (dacã maicitesc vreun ziar) versiuneaon-line. Acum editorii deziare ºi reviste cautã oalianþã cu companiilemajore de telefonie mobilãpentru a dezvolta unmodel de abonamente cuplatã care sã le salvezeprofiturile.Cartea - Am discutat cucineva care mi-a declaratcã nu va renunþa niciodatãla cartea tipãritã, la senza-þia de a þine cartea în mânãºi de a-i rãsfoi paginile.Aºa credeam ºi eu pânãcând am accesat niºtelibrãrii on-line unde amvãzut cã pot citi gratuitchiar un capitol întreg deprevizualizare înainte de acumpãra, iar preþul era subjumãtate din cel al uneicãrþi tipãrite! ªi, culmea,m-am obiºnuit foarterepede cu "e-book"-ul sau"rama digitalã" ºi practicam uitat cã nu mai þin înmânã o carte, ci un "gad -get".Televiziunea - ªi televi -ziunea trece prin transfor-mãri dramatice. Reþelelede TV prin cablu au veni-turi tot mai mici, clienþii seîmpuþineazã fiindcã mulþipreferã sã priveascã TV-ulºi filmele direct de pe com-putere. Pe de altã parte,companiile de televiziuneîºi scad cheltuielile, îndauna calitãþii programelordifuzate ºi crescând, pânãla limite uneori greu desuportat, cantitatea de pu -blicitate.

Pentru încheiere,aº menþiona cã singurullucru care nu va putea fischimbat sunt "Amintirile"dv. Dar aici îºi va spunecuvântul Alzheimer-ul!

Prãbuºirea Româ -niei dupã 1989 este sino -nimã cu privatizarea econo -miei ºi a avuþiei naþionale,proces declanºat înainte dea se fi legiferat modul încare urma sã se producãaceastã privatizare. Cei care"au dat tonul la cântec" aufost ziariºtii, în frunte cu doiintelectuali "de rasã", Pleºuºi Liiceanu. Ultimul a pri -mit în proprietate "Editurapoliticã", pe care a înnobi-lat-o cu numele "Huma -nitas". De la cine a primit-o?De la fostul ministrul alCulturii, Andrei Pleºu, cuacoperirea primului mi -nistru, totul la sugestiaimperativã a marii caiafenumitã Silviu Brucan, naºulintermediar al GDS.-ului,naºul adevãrat fiind aldeSöröº ºi gaºca...

La "România li -berã" fostul "disident" PetreMihai Bãcanu, agent KGB,activ ºi astãzi, s-a declaratproprietar al ziarului ºi alredacþiei, pe acte încropiteîn dispreþul legalitãþii, allegilor care puteau fi încãl-cate în toatã voia, fãrã nicioreþinere, doar erau legicomuniste! Dupã modelul"României libere" s-au pri-vatizat ºi celelalte ziare ºipublicaþii din Capitalã ºi dinþarã. Adicã peste noapte un"grup de iniþiativã" audeclarat clãdirile ºi, uneori,tipografiile, cã de azi înaintele aparþin! Sunt proprietari,s-au privatizat! Cu altecuvinte, declanºarea priva-

tizãrii, ca formã de jaf lascarã naþionalã nepedepsitde nimeni, este opera ziar-iºtilor noºtri, cei care pânãîn 21 decembrie i-au înãlþatosanale delirante luiCeauºescu, iar dupã 22decembrie au gãsit cum sã-ºi arate totalul lor dispreþfaþã de bietul "far conducã-tor".

Modelul patentatde Liiceanu ºi Bãcanu a fostrepede preluat de þigani,care, dupã ce au începutjaful din agriculturã, prindemontarea tuburilor dealuminiu din sistemele deirigaþii, au obþinut de laPetre Roman o ordonanþãde guvern prin care li sedãdea voie sã deschidã to -pitorii de metale neferoase.Aºa s-au transformat sutede kilometri de conducte dealuminiu în lingouri de alu-miniu, atât de cerute pepiaþa internaþionalã. PetreRoman avea sã le mai fieþiganilor ºi naº de botez,schimbându-le numele dinþigani în romi, fãrã sã i-ocearã nimeni... Cã majori-tatea þiganilor serioºi aurespins aceastã manevrãtembelã nu mai intrã lasocotealã! Dar poate fiamintitã lipsa de reacþie apresei noastre... Presãromâneascã, chipurile!

La activul preseidin România trebuie pusã ºio ispravã de dinainte de1990, fãrã de care nu s-ar fideclanºat "revoluþia" dindecembrie: mass-media

este cea care ne-a fãcut sã nise acreascã de Ceauºescu.Mai mult decât lipsurileîndurate, cel mai mult ne-aînrãit spectacolul "omagiu-lui" permanent gãzduit înmass-media, spectacol deprost gust, în dispreþul celormai evidente realitãþi ºi alcelui mai elementar bun-simþ. Cultul personalitãþiilui Ceauºescu, împins pânãla paranoia, este opera ziar-iºtilor noºtri, nu a fost doritsau cerut de Cea uºescu. Dinlichelism, din oportunismlaº ºi irespon sabil, se între-ceau între ei mizerabilii,care mai de care mai slugar-nic, mai aberant.

Dupã 1990 mi-e ºisilã sã povestesc câte amaflat, uneori pe pielea mea,despre corupþia ºi lipsa deonoare a colegilor mei ziar-iºti. Nu întâmplãtor, cândjaful a început sã fie legal-izat de guvernul Ro man,sprijinul mediatic cel maiputernic l-a primit de laBãcanu. Au fost în Ro -mânia la vremea aceeadestule minþi luminate careau priceput aventura ires -ponsabilã, criminalã, în carene trãgea Petre Roman.Oameni serioºi, mari profe-sioniºti, în frunte cuAlexandru Bârlãdeanu ºiN.N. Constantinescu, auieºit în faþã ºi au atrasatenþia asupra "proiectuluide þarã" falimentar pe care îlpunea în operã neavenitulRoman, individul care pânãatunci nu semnase un stat

de platã. N-am sã uitrãspunsul lui Bãcanu, însprijinul lui Petre Roman: ascos o ediþie a ziarului"România liberã" cu paginaîntâi neagrã toatã, iar înmijloc, ca într-un anunþmortuar somptuos, numelelui Alexandru Bârlãdeanu,la data aceea preºedinte alSenatului României!

Ce bine a colabo-rat mafia politicã cu mafiadin mass-media dupã 1990!Iatã un subiect "gras" pen-tru ziariºtii noºtri. Ziariºtipropriu-ziºi, nu ca mine, unamator care am privit preamult de pe margine ca sã potpretinde cã pricep ºi ºtiudespre ce este vorba dinco-lo de sintagma "Corupþiadin presa româneascã,înainte ºi dupã 1989"!Subiect de tezã de doctorat.Pãcat cã Ion Cristoiu ºi-adat doctoratul cu alt subiect.Nu cred cã existã subiect pecare sã-l cunoascã mai bine!

Prof. univ. dr. Ion COJA

Rolul decisiv al mass-mediei în prăbuşirea României

De 25 de ani,România face pregãtiri,în secret, pentru un even-tual conflict armat cuRusia. În acest sens, toateguvernele ultimilor ani aupus la punct un planromânesc, moºtenit dinperioada când þara eraatacatã de duºmani.

Exact ca pe vre-mea lui ªtefan cel Marecare, pentru a nu lãsaresurse la îndemâna duº -manului, trimitea femeileºi copiii în munþi, otrãveafântânile ºi dãdea foc lagrâne, guvernanþii noºtriau abordat aceeaºi tacticãpentru ca nimeni sã nu îºidea seama cã totul este o

pregãtire pentru rãzboi.Astfel, femeile

au fost alungate în Italiala îngrijit bãtrâni, celemai "îndemânoase" aufost trimise în Germaniala "muncã". Copiii, ºi ei

au fost obligaþi sã plecesã îºi gãseascã rostul prinþãri strãine. Grânele nu le-am mai arat ca pe vre-muri, ci le-am modificatgenetic, ca sã facã cancercotropitorii. De fântâni s-

au ocupat cei cu gazelede ºist. Drumurile au fostfãcute sã suporte doarcãruþe ºi maºini uºoare,sã se surpe sub greutateatancurilor ruseºti. Fa -bricile ºi uzinele au fostdeja trimise la fier vechi,iar banii... desigur, baniiau fost scoºi prin inter-mediul unor corupþi ºipuºi la pãstrare în locurisigure din Elveþia, Cipru,Panama etc.

Aºa cã, datoritãguvernanþilor noºtri, ruºiisau oricine va veni cugând de rãzboi va lua omare þeapã: vor gãsinumai pârjol ºi foamete!

ROMÂNIA S-A PREGĂTIT (ÎN SECRET) PENTRU UNEVENTUAL RĂZBOI CU RUSIA!

Pagina 5 INVATAMANT-EDUCATIE MIZILUL

S-a dus pe apa Sâmbetei -Apa sâmbetei era, într-oveche credinþã, un râucare se vãrsa în Infern,deci tot ce cãdea în aceaapã nu se mai putea gãsi.Banul n-are miros - Îm -pãratul Vespasian i-a ur -mat lui Nero ºi a gãsit vis-teria goalã. El a pus multedãri, chiar ºi pe closete.De atunci, closetele senumesc ºi vespasiene.Într-o zi, fiul sãu, Titus, i-a spus cã poporul râde ºiîl bârfeºte pentru cã a scosbani din o sursã mirosi-toare. Vespa sian i-a pussub nas fiului sãu o mo -nedã ºi i-a spus: "Uite,banu n-are miros".Îi face capul calendar -Este o expresie veche ºi apornit de la faptul cã, de -mult, în calendare apã -reau multe cifre, dateastronomice, istorice, ge -o gra fice care nu puteau fiþinute uºor minte.Nici în clin, nici înmânecã - ªtim cã mânecaeste partea hainei careacoperã braþul, iar un clineste o fâºie oarecare dematerial. Expresia esteveche ºi se trage dinTransilvania. Acolo, þã -ranii spun "în mâ nec"când urcã cu carul un dealºi "în clin", când co boarãla vale. Când cãruþa ºicãruþasul stau pe loc, va finici în clin, nici în mâ nec. In vino veritas - în vineste adevãrul - Expresieveche de peste 2.000 deani, este atribuitã poetuluigrec Alceu, care a trãit cuºase secole înainte deHristos. Pe vremea lui,celor bãnuiþi de fapte releli se dãdea sã bea vinuritari pentru a spune ade-vãrul. Omul la bãuturãdevine vorbãreþ ºi atuncidezvã luie taine pe care le-ar ascunde dacã ar fitreaz.Muncã de Sisif - Sisif afost un rege legendar, pecare Zeus l-a osândit pen-tru nesupunere sã urce undeal din Infern, ducând înspinare o stâncã uriaºã.Dar cum ajungea în vârf,stânca aluneca ºi Sisif tre-buia sã o ia de la început.Expresia se referã la ostrãdanie istovitoare ºiinutilã, un efort spre unobiectiv imposibil deatins.

Expresii cunoscuteşi originile lorFiecare interacþi-

une pe care o ai cu micuþultãu ºi fiecare cuvânt pe carei-l adresezi au un impactputernic în dezvoltarea lui.Chiar dacã de multe ori aiimpresia cã nu reuºeºti sãpetreci un timp de calitatealãturi de copilul tãu, ori nugãseºti ocaziile potrivite încare sã te preocupi de el ºisã-l înveþi lucruri esenþiale,aflã cã faci mai mult decâtatât! Iatã ce lecþii de viaþã ºiînvãþãturi importante de -prinde micuþul tãu de la tine,zilnic, fãrã ca mãcar sã îþidai seama ca ai avut o astfelde influenþã asupra lui!

Sã se bazeze pepropriile lui forþe - Defiecare datã când îþi încura-jezi bebeluºul sã meargãsingur, sã înveþe sã mã -nânce fãrã ajutor sau sã secalmeze din plâns fãrã ainterveni în vreun fel, îi daiîncredere în el. Micuþul tãu

învaþã cã, din când în când,e bine sã se bazeze pe pro-priile forþe pentru a-ºi rezol-va problemele.

Cã sentimentelelui sunt înþelese ºi respec-tate - Micuþul tãu ºtie carespecþi ceea ce simte atun-ci când ºtii sã îi interpretezireacþiile ºi gesturile. Deexemplu, copilul poate râdecopios atunci când îi arãþi ojucãrie, dar se poate întâm-pla ca la câteva secundedupã aceea, aceasta sã nu ise mai parã amuzantã ºi sãînceapã sã se încrunte. Înacel moment, pui jucãria josºi încetezi cu joaca. Micuþultãu realizeazã în acest fel cãîi înþelegi ºi respecþi senti-mentele.

Cã se poate bazape tine ºi cã are întotdeaunaun sprijin în cei din jur -Lumea înconjurãtoare esteun mister pentru bebeluºultãu. Se loveºte de o mulþime

de lucruri noi care îi creeazão stare de panicã, teamã ºinesiguranþã. Este importantca în acele momente, mi cu -þul tãu sã ºtie cã existã cine-va care îl ajutã sã treacã pes -te acestea ºi care îi este a -proa pe când are nevoie. Eldepinde de tine nu numaipentru a fi hrãnit, spã lat ºiîngrijit, ci are în credere cãvei fi lângã el ºi cã îl veiajuta în orice situaþie.

Cã din greºeli seînvaþã - Când pui bebeluºulla masã ºi îi aºezi farfuriuþacu mâncare în faþã, deja ºtiila ce sã te aºtepþi: dezastruîn bucãtãrie! Copilul va lovicu linguriþa castronul, vaarunca mâncare în stânga ºidreapta ºi se va murdãri dincap pânã-n picioare. Chiardacã astfel de experienþesunt supãrãtoare pentru tine,ele sunt esenþiale pentrudezvoltarea lui. Sunt expe-rienþe din care învaþã foarte

multe. Pe lângã faptul cã îºiîmbogãþeste cultura gene -ralã ºi îºi dã seama defenomene fizice ºi chimice,micuþul tãu învaþã, în timp,sã facã ºi curãþenie dupã elºi sã aprecieze mai multordinea.

Sã utilizeze corectlimbajul - Orice pãrinteîncearcã ºi se ocupã debebeluºul lui pentru a-lînvãþa sã vorbeascã mairepede ºi pentru a-ºi dezvol-ta limbajul, însã importanteste sã îl foloseascã ºicorect. De fiecare datã cândvorbeºti cu el, când îi expli-ci cum funcþioneaza anu-mite lucruri, anumite feno -mene, nu faci decât sã îlajuþi sã-ºi îmbogãþeascãvocabularul. Însã, mai im -portant decât atât, îl ajuþi sãfoloseascã corect limbajulîn diverse situaþii.

Psiholog ºcolar Sabina CULEÞU

Lucruri despre care îţi înveţi copilul fără să-ţi dai seama

Când devii pã rin -te, nu trebuie sã te gândeºtila ce ai renunþat pentru aavea un copil, ci sã te bucurila toate câte ai câºtigat dupãnaºterea lui!

În timp ce pãrinþiise zbat zilnic sã facã faþãvicisitudinilor vieþii, uitânddeseori, nevinovaþi, sã-ºiadjudece "premiul" ce le stãmereu la îndemânã - zâm-betul copilului -, ca o ciudatãcompensaþie, existã, ºi vaexista mereu, o oazã abucuriei nedisimulate: grã-diniþa.

Am revenit, decurând, într-un asemeneaspaþiu mirific - Grãdiniþa nr.3 -, reîntâlnind, cu emoþie,cam acelaºi vechi ºi dedicatcolectiv didactic: doamneleeducatoare Angela Duºmã -nescu, Ioana Minculescu,

Valeria Chivulescu, prof.pentru înv. preºcolar Co -cuþa-Steluþa Drãgan ºi om -niprezenta Ioana Negu -lescu. Acestea mi-au vorbit,cu bucurie sau amãrãciune,despre realizãrile ºi neîm-plinirile lor, despre copii ºibucuria ce o trãiesc atuncicând sunt vizitate de foºtiilor elevi.

Cu toate cã "vier-muiala" celor peste 80 deprichindei pare de necontro-lat, iar larma caracteristicãeste la ea acasã, fiind greude suportat de cineva carenu este familiarizat cufenomenul, grãdiniþa strã -luceºte de curãþenie, ordineafiind imediat ºi în perma-nenþã restabilitã de "doamnaIoana", persoana cea maiapropiatã de trebuinþelecelor mici.

C e -am mai aflat ºivãzut cu a -ceastã ocazie?Din mai 2010,prin grija In -spectoratuluiªcolar Ju de -þean Prahova,în sediul grã-diniþei fun -c þ i o n e a z ãC.R.E.M. - Centrul deresurse educaþionale, zona

Mizil, a cãrui responsabileste doamna Angela Duº -mãnescu. Pe aceastã filierã,cu bani europeni, grãdiniþa abeneficiat de aparaturã mo -dernã, necesarã activitãþiloreducaþionale care se des -fãºoarã zilnic: televizor, lap-top, retroproiector cu ecran,DVD player cu boxe, impri-mantã multifuncþio nalã per-formantã, fax, aparat foto,

mobilier etc. (vezi foto).Totodatã, printr-un

notabil ºi onorabil act demecenat, în 2012, domni -ºoara Carmina Paraschiv amobilat complet una dintresalile de clasã, a înlocuitmãsuþele ºi scãunelele înalte douã sãli de clasã ºi adotat instituþia cu noi ºimoderne dulapuri pentruîmbrãcãmintea micuþilor.Pentru a onora simbolicacest gest, una dintre clase afost dedicatã "Grupei Car -mina"!

Ar mai fi nevoiede amenajarea, în preajmagrãdiniþei, a unui spaþiu dejoacã îngrãdit ºi dotat cuaccesorii pentru joaca ºidestinderea copiilor (lea -gãne, topogane etc.), a unuispaþiu de parcare dedicatautovehiculelor cu care suntaduºi-luaþi copiii, dar acestedeziderate nu depind, dinpãcate, de colectivul didac-tic, care priveºte cu speranþãcãtre primãrie.

ª.A.

AAmm vvăăzzuutt ccooppii ii ffeerr iicc ii ţţ ii !!

Pagina 6SANATATEMIZILUL

Lucruri interziseîn Biblie

Copiii care îºi înjurãpãrinþii - "Cel care îºi vaînjura mama sau tatãl va fisortit pieirii" Tatuajele - "Sã nu vãfaceþi tãieturi în carne pen-tru un mort ºi sã nu vãfaceþi slove sãpate pe voi".Bârfele - "Sã nu umbli cubârfe în poporul tãu. Sã nute ridici împotriva vieþiiaproapelui tãu"Prezicerile ºi vrãjitoarele -"Sã nu vã duceþi la cei cecheamã duhurile morþilor,nici la vrãjitori: sã nu-iîntrebaþi, ca sã nu vã spur-caþi cu ei. Eu sunt DomnulDumnezeul vostru". Consumul de carne deporc - "Sã nu mâncaþicarne de porc ºi sã nu vãatingeþi de el"Soþia sã nu-ºi ajute soþulîntr-o luptã - "Când doioameni se vor certa unulcu altul ºi nevasta unuia seva apropia sã scoatã pebãrbatul sãu din mânacelui ce-l loveºte, dacãîntinde mâna ºi apucã peacesta din urmã de pãrþileruºinoase, sã-i tai mâna: sãn-ai nici o milã de ea." Femeia nu are voie sã vor-beascã în bisericã -"Femeile sã tacã înadunãri, cãci lor nu le esteîngãduit sã ia cuvântul înele, ci sã fie supuse, cumzice ºi Legea. Dacã voiescsã capete învãþãturã asupraunui lucru, sã întrebe pebãrbaþii lor acasã; cãci esteruºine pentru o femeie sãvorbeascã în Bisericã" Pierderea virginitãþiiînainte de cãsãtorie -"Dacã fata nu s-a gãsitfecioarã, sã scoatã fata lauºa casei tatãlui ei, sã fieucisã cu pietre de oameniidin cetate ºi sã moarã, pen-tru cã a sãvârºit o miºelieîn Israel, curvind în casatatãlui ei. Sã cureþi astfelrãul din mijlocul tãu"Lucrul duminica - "Sãþineþi Sabatul cãci el va fipentru voi ceva sfânt. cineîl va cãlca, va fi pedepsitcu moartea; cine va face olucrare în ziua aceasta, vafi nimicit din mijloculpoporului sãu. Sã lucreziºase zile; dar a ºaptea esteSabatul, ziua închinatãDomnului. Cine va facevreo lucrare în ziuaSabatului, va fi pedepsit cumoartea"

Conform studi-ilor, laptele conþine nouãnutrienþi esenþiali de peurma cãrora sãnãtateaoamenilor ar avea de câºti-gat.

Sãnãtatea oaselor- Laptele ºi produsele lac-tate oferã calciu, fosfor,magneziu ºi proteine caresunt esenþiale pentru ocreºtere sãnãtoasã aoaselor. Consumul adecvatde lapte ºi produse lactatedin copilãrie ºi de-a lungulvieþii ajutã la menþinereaunor oase puternice ºi leprotejeazã împotriva unorafecþiuni, cum este osteo-poroza.

Dinþii - Cantitateade calciu ºi fosfor din lapteºi produse lactate, estebeneficã pentru dez-voltarea dinþilor ºi pentrumenþinerea sãnãtãþii lor.Proteina prezentã în ceamai mare cantitate în lapteeste cazeina ºi este protec-tivã întrucât formeazã oprotecþie la nivelul smalþu-lui dinþilor, prevenind ast-fel pierderea calciului ºifosforului atunci candsmalþul dinþilor este expusla acizii din gurã. Studiileau sugerat cã laptelereduce efectul cariogenical alimentelor asupra

dinþilor, atunci când suntconsumate împreunã culaptele.

Reduce tensiuneaarterialã - Un numãr din ceîn ce mai mare de studiisugereazã cã un consumde trei porþii de lactate pezi, alãturi de cinci porþii defructe ºi legume, ca parte aunei diete sãrace în sare,poate reduce hipertensi-unea arterialã atât la adulþi,cât ºi la copii. Deºi meca -nismele exacte implicatenu sunt clare, se crede cãpotasiul, calciul, magne -ziul ºi proteinele din laptesunt probabil implicate.

Laptele ºi bolilecardio-vasculare - Maimulte studii au arãtat olegãturã între consumul delactate ºi reducerea riscu-lui apariþiei bolilor cardio-vasculare. Astfel, bãrbaþiicare au consumat lactateau avut mai puþine acci-dente vasculare cerebraledecât cei care nu au inclusacest aliment în dietã.Aceastã asociere poate fidatoratã mai multor ele-mente din lapte, dar studi-ile epidemiologice aratã cãaportul crescut de calciudeterminã o scãdere sem-nificativã a riscului de bolicardio-vasculare. Mai spe-cific, studiile aratã cã apor-tul crescut de calciu deter-

minã o scã derea co leste ro lu -lui rãu ºi ocreºtere a celuibun.

Obezitatea -Con trar cre -dinþei co mune,studiile aratãcã persoanelecare consumãlapte ºi pro-duse lactatesunt mai supledecât cele carenu le consumã. Consumulde lactate în cadrul uneidiete ce controleazã apor-tul caloric se asociazã cuscãderea ponderalã, în spe-cial din regiunea abdomi-nalã. A cest lucru este înspecial important deoarecegrã simea la nivelul trun -chiului este în mod specialasociatã cu problemele desãnãtate.

Diabetul de tip 2 -Studiile aratã cã un con-sum regulat de lapte ºi lac-tate degresate poate deter-mina reducerea risculuipentru diabetul de tip 2,care reprezintã o importan-tã problemã de sãnãtate aadultului ºi a devenit dince în ce mai frecvent lacopii ºi adolescenþi. Înplus, cu cât consumul delactate este mai mare, cu

atât riscul de diabet scade.Se considerã cã acest efectse datoreazã nutrienþilorbenefici conþinuþi în lapte,printre care calciu ºi mag-neziu sau faptului cã lac-tatele au un indice gli -cemic scãzut care ajutã lacontrolul glicemiei.

Cancerul - Existãevidenþe considerabile ca -re sugereazã cã laptele devacã are efecte protectivefaþã de cancerul colo rectalºi cel mamar. Un studiurecent a arãtat cã bãrbaþiicare au consumat în medie1,5 pahare de lapte pe zisau mai mult, au avut cu35% un risc mai mic pen-tru cancerul colo rectaldecât bãrbaþii care au con-sumat mai puþin de 2pahare pe sãptãmânã.

Mãdãlina BARBU

Laptele

Unii oameni îºirod unghiile, alþii îºi rã -sucesc mereu o ºuviþã depãr pe deget sau miºcã ner-vos din picior, dar majori-tatea oamenilor au câte untic. Chiar dacã sunt gesturireflexe, ele pot fi contro-late.

Majoritatea oa -menilor au avut perioade încare au dezvoltat ticuri, iarstresul este, de regulã,cauza principalã de apa -riþie. Aceste gesturi nu suntneapãrat nocive, pentru cãreprezintã un mod de agestiona situaþiile stresanteemoþional, iar uneori ºi dis-confortul fizic. Problemaeste cã ticurile pot fisupãrãtoare ºi pun uneoripersoana în cauzã într-osituaþie jenantã. Rosul un -ghiilor, de exemplu, nueste privit cu ochi buni decei din jur.

Deºi sunt gesturi

reflexe, ele pot fi învinse,iar cel mai important pas înaceastã direcþie este sã leconºtientizãm ºi sã identi-ficãm motivele pentru carele avem. "Ar fi bine sã cân-tãrim avantajele, dezavan-tajele, motivele pentru caretrebuie sã scãpãm de ele ºiargumentele în favoarealor", recomandã psihologulamerican James Claiborn.

Apoi, trebuie sãne gândim o activitate princare sã le înlocuim, darcare sã nu fie la fel desupãrãtoare ca ticurile, maispune specialistul. Cea maibunã metodã de a scãpa deobiceiurile proaste este sãeliminãm stresul din viaþanoastrã, dar cum acestlucru este, în cele maimulte cazuri, imposibil,trebuie sã gãsim altesoluþii. Psihologul JamesClaiborn recomandã câte-va trucuri pentru a ne

învinge ticurile:Rosul unghiilor.

Activitatea care ar trebui sãînlocuiascã acest tic trebuiesã ne þinã mâinile ocupate.James Claiborn recomandãîncleºtarea pumnului ori decâte ori avem tendinþa de aduce mâna la gurã. "Nu îþipoþi încleºta pumnul ºiroade unghiile în acelaºitimp", spune psihologul.Alte soluþii pot fi purtareaunor mãnuºi sau acoperireadegetelor cu bandã adezivãdacã suntem acasã ºi nuavem activitãþi care nece-sitã folosirea mâinilor -"orice pentru a face acestgest reflex mai dificil",spune psihologul.

Rãsucirea pãru-lui. O soluþie la îndemânãpentru a scãpa de acest ticeste prinderea pãrului încoadã sau în coc. Dupã ovreme, începem sã nedezobiºnuim de gestul

reflex ºi vom scãpa de el,ne asigurã psihologul ame -rican.

Datul din pi cioa -re. Claiborn recomandãmenþinerea unei poziþiirigide, pentru ca muºchii sãfie tensionaþi. Dacã vomface lucrul acesta suficientde mult timp, sunt ºansemari sã scãpãm de obicei.

Încleºtarea maxi-larului. Multe persoane autendinþa sã facã acest lucrucând sunt stresate. Gumade mestecat poate sã ajutela relaxarea maxilarului.Psihologul mai recomandãcelor care au acest tic sã-ºiformeze obiceiul de a-ºiþine gura întredeschisã.

Dresul vocii.Expiratul lent poate fi osoluþie pentru acest obiceienervant. "Este imposibilsã faci asta ºi sã-þi dregivocea în acelaºi timp",spune Claiborn, care pre-cizeazã cã rezultatele aces-tei metode se vor vedea îndoar câteva zile.

Cum ne învingem ticurile nervoase

Pagina 7 DIVERTISMENT MIZILUL

t În plin act sexual, ofemeie maturã îi spunesoþului ei: - Tu semeni cu un celular!Bãtrânul, mândru, întrea -bã: - Vibrez mult? - Nu! Dar intrând în tunel,îþi cade semnalul!

t Traian Bãsescu seafla într-o vizitã prin þarã,iar la un moment dat vedeo bãtrânicã închinându-sela o troiþã cu Iisus rãstig-nit pe cruce.- De ce nu te închini ºi lapreºedintele þãrii, o în trea - bã Bãsescu pe bã trâ nicã.- Ei maicã, rãspundebãtrânica, aº face-o dacãl-aº vedea ºi pe el pecruce.

t Scufiþa Roºie ºiScufiþa Roz se plimbauprin pãdure. La unmoment dat se întâlnesccu Lupu'. Scufiþa Roºie,care ºtia povestea, a luat-o-ntr-o parte. Scufiþa Roz,care nu o ºtia, a luat-o-ntoate pãrþile.

t - Ai vãzut-o, dragã,pe tânãra aceea care zâm-bea la mine?- Nu-i nimic, iubitule, ºipe mine m-a bufnit râsulcând te-am vãzut primaoarã...

t De ce cãsniciile dinIndia sunt cele mai trai -nice? Deoarece la nuntãsoþului i se dãruieºte oarmã, iar soþiei i se dese-neazã un punct roºu pefrunte.

t O femeie, bãtutã mãr,se duce la poliþie. Po -liþistul o întreabã cine abãtut-o, iar femeia îirãspunde cã doctoru` gi -necolog Ionescu. Îl chea -mã poliþaiul pe doctor lasecþie ºi-l întreabã ce aavut cu femeia. Acestarãspunde cã a avut o zigrea, cu multe naºteri,avorturi, extrauterine ºialte chestii, dupã-amiazaintra de gardã ºi a avut totaºa, o noapte plinã cu naº-teri, avorturi, cezariane,iar dimineaþa, când era înparcarea spitalului sãplece acasã, a venit tipaaia la el ºi i-a spus cãdacã-i dã 50 lei îi aratãpãsãrica!

AnecdoteUn neamþ a venit

în România la niºte cunoº -tinþe ºi au mers împreunã laun restaurant.

Ca sã testeze bu -cã tãria autohtonã, au servitciorbã de burtã, iar neamþula fost extaziat de gustul ei.A cerut reþeta, iar bucãtaruli-a dat-o. A plecat neamþul

acasã, ºi-a fãcut ciorbãdupã reþetã, a mâncat ºi adat telefon în Romania. - Bunã ziua. Eu am fãcutciorba de burtã dupã reþetadatã de dvs, dar nu a ieºit lafel de bunã ca cea pe caream mâncat-o la voi!- Aþi pus toate ingredien-tele? - Da! - Pãi de-aia…

Nedumerire

Viorica, o moldo -veancã drãcoasã, s-a mãri-tat în Ardeal ºi locuia cusocrii. Într-o zi soþul, Ion,era la serviciu, iar soacravoia sã zugrãveascã bu -cãtãria, dar nu avea bidinea.- Viorico, bucãtãria ar tre-bui zugrãvitã, dar n-avembidinea…- Mamã soacrã, var avem?!- Avem!

Merge Viorica lasocru, îi taie barba, face obidinea ºi una-douã terminãde zugrãvit.- Viorico, geamurile ar tre-bui vopsite, dar n-avempensulã…

- Vopsea avem?- Avem!

Merge Viorica lasocru, ii taie mustãþile, facedouã pensule ºi una-douãvopsesc geamurile.

Seara, vine Ion dela serviciu ºi când intrã incurte îl vede pe tatã-sãu înnuc.- Ce faci tatã acolo... dã-tejos sã nu cazi, cã eºti ombãtrân…- Nu mã dau mã… mi-efricã…- De ce?!- Ai grijã, mã copile, cãnebunele astea au zis cã facclãtite… dar n-au ouã!

Pericolul din casă

Profesoara:- ...ªi copii, amintiþi-vã per-manent: cei care vor învãþapentru note de 9 ºi 10 vornimeri în rai, cei care vor lua4 sau 5 vor nimeri în iad,

…înþelegeþi ?Bulã:

- Doamnã profesor, sã înþe-leg cã nimeni nu va terminaºcoala asta viu?!

Satana apare din -tr-o datã în mijlocul bise -ricii pline de lume adunatãpentru slujba duminicalã.Toatã lumea începe sã þipeºi fuge înspre uºã, calcân-du-se în picioare. Nu du -reazã mult ºi biserica segoleºte, cu excepþia unuibãrbat mai în vârsta care arãmas impasibil la locul lui.Satana se îndreaptã cãtre elºi-l întreabã:

- Nu ºtii cine sunt?- ªtiu.- ªi nu ai de gând sã fugi?- Nu.

Satana se uitãuimit la el ºi continuã:- Nu þi-e fricã de mine? Dece?

La care bãrbatul îirãspunde, la fel de calm caînainte:- Sunt însurat cu sor-ta deaproape 50 de ani!

Împăcat cu soarta

Luna trecutã, dindispoziþia ONU, a fostefectuat un sondaj telefonicde opinie, singura întrebarefiind: "Puteþi, vã rugãm, sãne formulaþi o opinie cin-stitã asupra unei posibilesoluþii privind lipsa de ali-mente în restul lumii?".

Testul a fost undezastru total pentru cã: - În Europa de Est nu ºtiauce înseamnã "cinstitã".- În Europa de Vest nu ºtiauce înseamnã "lipsã".

- În Africa nu ºtiau ceînseamnã "alimente".- În China nu ºtiau ce esteaceea "opinie". - În Orientul Apropiat nuînþelegeau ce înseamnã"soluþie". - În America de Sud nuºtiau ce înseamnã "vãrugãm". - În SUA nu se ºtia nimicdespre "restul lumii".- În Australia, Canada ºiMarea Britanie toþi auînchis telefonul, auzind unaccent indian!

Sondaj

Ora de religie

Oare ce am uitat?

Fierul decãlcat: l-am scosdin prizã.

Vesela:am spãlat-o.

Uºa: amîncuiat-o.

Dar, am osenzaþie incomodã,ca ºi când aº fi uitatceva...

O problemã dematematicã a devenit vi ralãpe internet, mii de oa meniîncercând sã gã seascã so -luþia. Problema a fost datãîntr-o etapã a Olimpiadei deMatematicã pentru copiii

cu vârste între 15 ºi 16 anidin Singapore. Iatã cumsunã textul problemei:

Albert ºi Ber nardau devenit prieteni cuCheryl ºi vor sã ºtie când eziua ei de naºtere. Cherylle-a dat 10 variante: 15 mai;16 mai; 19 mai; 17 iunie;

18 iunie; 14 iulie; 16 iulie;14 august; 15 august ºi 17august. Cheryl le spune luiAlbert ºi Bernard separatluna ºi respectiv ziua încare s-a nãscut.

Albert: Nu ºtiucând s-a nãscut Cheryl, darºtiu cã nici Bernard nu ºtie.

Bernard: La înce -put nu ºtiam, dar acum ºtiucând e ziua ei de naºtere.

Albert: Atunci eclar ºi pentru mine, ºtiucând e ziua ei de naºtere.

Când e nãscutãCheryl?

SELFIE

Vă pricepeţi?

- Salut, Gigele! Vai, decând nu ne-am mai vãzut!Ai terminat Dreptul?- Da, sunt licenþiat!- ªi-am auzit c-ai fãcut ºiJurnalistica?

- Da, mã gândesc sã fac ºimasteratul!- Bravo, þine-o tot aºa!Dã-mi ºi mie un meniuBig Mac mare, la pachet.

MIZILUL Pagina 8

ªtefan cel Mare ºiSfânt, cel mai mare românal tuturor timpurilor, a avutºi una dintre cele maiîndelungate domnii. DupãCarol I, care s-a aflat petronul României timp de 48de ani, marele domnitor astat în scaunul de conducã-tor al Moldovei 47 de ani,între 1457 ºi 1504.

Victoriile împotri-va expansiunii otomanesunt cunoscute în istorie,dar ªtefan cel Mare a fost ºiun ctitor a numeroase aºe -zãminte religioase, res -pectiv biserici ºi mãnãstiri.

În conºtiinþa co -lectivã a poporului român s-a întipãrit ideea cã domni-torul moldovean ar fi înãlþatcâte o bisericã dupã fiecarebãtãlie dusã, aspect care nueste în concordanþã cu real-itatea. În realitate, ªtefan cel

Mare a purtat 42 derãzboaie. Înscriptiile în pia-trã sau pictate pãstrate dintimpul sãu îl atestã pe dom-nitorul Moldovei ca fiindctitor al 26 de biserici ºimãnãstiri, multedintre ele ridicatepentru pomenireacelor cãzuþi înlupte ºi ca mulþu-mire pentru anu-mite biruinþe. Maisunt alte zece bi -serici care îi suntatribuite, dar pen-tru care nu existãdovezi certe.

În judeþul Sucea -va, unde a fost ºi Cetatea deScaun a domnitorului, ªte -fan cel Mare a ctitorit ºasebiserici ºi douã mãnãstiri:Mãnãstirea Put na, BisericaAlbã din Baia, BisericaSfântul Procopie din Bã -

deuþi, distrusã în 1917, Bi -serica Înãlþarea SfinteiCruci din Pãtrãuþi, Mãnãs -tirea Vo roneþ, Bise rica Sfân -tul Ilie din Sfântu Ilie,Biserica Înãlþarea Sfin tei

Cruci din Volovãþ, Bi sericaTãierea Capului SfântuluiIoan Botezãtorul din Reu -ºeni ºi Mãnãstirea Suceviþa

În judeþul Neamþ,ªtefan cel Mare a ctitoritBiserica Sfinþii ArhangheliMihail ºi Gavriil din Rãz -

bo ieni, Biserica NaºtereaMaicii Domnului din Taz -lãu, Mãnãstirea Neamþ ºiBiserica Naºterea SfântuluiIoan Botezãtorul din PiatraNeamþ

ªi pe teritoriul ju -deþului Iaºi suntcinci ctitorii din vre-mea domnului Mol -dovei, respectiv Bi -se rica Sfâ ntul Ni -colae Dom nesc dinIaºi, Biserica Cu -vioasa Paras che vadin Cotnari, Bi sericaSfântul Gheor ghedin Hâr lãu, Mã -

nãstirea Dobrovãþ ºi Bi -serica Sfintii Voievozi dinCucuteni.

În judeþul Boto -ºani se gãsesc douã bisericidin timpul lui ªtefan celMare, respectiv BisericaSfântul Nicolae din Do -

rohoi ºi Biserica SfântulNicolae din Popãuþi, iar înjudeþul Vaslui se gãsescdouã lãcaºe de cult, BisericaSfântul Ioan din Vaslui ºiBiserica Sfinþii ApostoliPetru ºi Pavel din Huºi.

Alte trei ctitorii alevoievodului sunt în judeþulBacãu, Biserica Precista dinBacãu, Biserica AdormireaMaicii Domnului din Bor -zeºti ºi Biserica MãnãstiriiBogdana, iar în judeþulBuzãu ªtefan cel Mare actitorit Biserica Sfintei Cu -vioase Parascheva dinRâmnicu Sãrat - construitãîn 1474 ºi demolatã în 1897.Tot ªtefan cel Mare este cti-torul Mãnãstirii Zo gravu, depe Muntele A thos, bisericamãnãstirii fiind refãcutã la1502, cu doi ani înainte demoartea sa.

ªtefan BORCEA

Câte biserici a construit, de fapt, Ştefan cel Mare?MISCELANEU

Leonardo da Vin -ci este recunoscut pentruinvenþiile lui fabuloasecare din pãcate aurãmas la niveluldesenelor ºi planurilorimpecabile. Vizio nar afost ºi în domeniulrãzboiului, el desenândplanurile pentru untanc, un elicopter ºi altemaºinãrii, printre careºi o bizarã ºi uriaºãarbaletã. Aceasta pare a fiºi singura lui invenþie prac-ticã, deoarece celelaltemaºinãrii de rãzboi aveausã fie concepute ºi realizate

doar peste câteva secole.Desenul uriaºei

arbalete prevedea ºase roþi

care sã asigure mobilitateaacesteia. Se folosea lemnulpentru construcþia arcului,pentru a conferi armei fle -xibilitate ºi greutate redu -

sã. Se pare cã singurulmotiv pentru care aceastãma ºinãrie avea 25 de metrilungime era doar efectul

psihologic asupra ina -micului. Leonardo eraconvins cã intimidareaadversarului era ocom ponentã vitalã abizarului sãu prototip,în sensul în care apa -riþia acestei arbaleteuriaºe trebuia maimult sã sperie decât sãucidã. Un proiect

inutil care a fost înlocuit devehiculele blindate dotatecu mitraliere grele.

Bogdan EUGEN

Leonardo şi arcul lui uriaşS e c o l e

în tregi experþii aucrezut cã mis - teriosul oraº pier-dut al A tlantidei afost înghiþit de ape.

Michael Hubner,un specialist IT din Ger -mania, a pus la îndoialãaceastã teorie ºi a des -coperit pe uscat locaþiaexactã a vechii metropole.Acesta a studiat atentscrierile filozofului Platonºi a gãsit 51 de indicii caredescriau oraºul pierdut ºilocul unde acesta se afla. Elnu a cãlãtorit în Creta,Malta, Sicilia sau San -torini, aºa cum au fãcut alþiexploratori, ci a introdustoate indiciile într-un pro-gram ºi a obþinut coordo-natele GPS ale poziþieicelei mai probabile a miti -cului oraº pierdut cu peste2.000 de ani în urmã.

Platon spunea cãAtlantida se afla în a -propierea mãrii ºi avea ostructurã circularã în cen-tru. El explica, totodatã, cãoraºul se afla la 4.988 dekilometri depãrtare deAtena, zonã care ar fiinclus o parte din Europa,din Africa ºi din OrientulMijlociu. Alte indicii arã-tau cã Atlantida nu se aflaîn Europa anticã ºi nici înAsia, ºi cã în apropiere se

gãseau munþi înalþi. Era, deasemenea, poziþionat lavest de Egipt ºi de Etruria.

Folosind un pro-gram pe calculator ºi ohartã, Hubner a marcattoate zonele care prezentauaceste caracteristici ºi aajuns la concluzia cã o sin-gurã regiune avea cele maimulte dintre acestea,respectiv zona SoussMassa din Maroc, aflatã ladoar 160 de kilometri sudde Marrakech. În zonãexistã, totodatã, munþiiAtlas, lanþ muntos caredepãºeºte altitudinea de4.000 m. Neamþul a luatcoordonatele GPS ºi a mersla faþa locului pentru avedea ce se aflã în spaþiulpe care îl identificase. Aºaa ajuns la concluzia cãAtlantida ar fi fost localiza-tã în deºert, la doar 11 kilo-metri de mare. În regiune seproduc foarte multecutremure, aºa cã MichaelHubner a presupus cã unastfel de cutremur adeclanºat un tsunami ºi cãaºa ar fi fost scufundatoraºul antic.

Mãdãlina BARBU

Bravo Simona!RESPECT!Mulþumim pentru

lecþiile ºi spectacolele pe care ni le-ai oferit!PS: Zâmbesc cu satisfacþie dublã. Nu doar pentru cã

Simona câºtigã atât de frumos, dar ºi pentru cã îmi face plãceresã mi-i imaginez pe atotºtiutorii de serviciu. Mã refer la neverte-bratele care fac extrasistole dupã douã flotãri, gâfâie candcoboarã douã etaje cu sacul de gunoi la tomberon, dar criticã cuvehemenþã ºi superioritate orice miºcã în sportul de performanþã.

S-a întâmplat, dar numai în momentele grele, cuSimona Halep, dar ºi cu Naþionala... E un sindrom, cred... sin-dromul "la plãcinte". Dacã un sportiv care, întâmplãtor, s-a nãs-cut în România, câºtigã, atunci e victoria "noastrã", a câºtigat "România"... Dacã pierde,atunci e vorba despre o înfrângere personalã, "a(u) pierdut, blegul/bleaga/blegii", "nu s-a(u) ridicat la înãlþimea momentului"...

La revedere, triºtilor, care n-aþi dat în viaþa voastrã nici mãcar o tura de sta-dion, dar care sunteþi specialiºti în cârcotit viteza, stând pe canapea. De fiecare datã,Simona v-o taie... Dar ce v-ar mai fi plãcut sã comentaþi! Un campion nu e mare doaratunci când iese învingãtor dintr-o competiþie. Poate cã, între douã beri ºi niºte chipsuri,veþi înþelege. Aºa cã zâmbesc ºi eu acum cu satisfacþie. Pa!

Adrian MÃNIUÞIU

DECLARAŢIA LUNII

Atlantida