Revistă editată de Inspectoratul General al Jandarmeriei RomâneSerie nouă / Anul V / Numărul 13 / Martie 2011Serie nouă / Anul V / Numărul 13 / Martie 2011

Membră a re ţelei ELEMENT

Agenda JandarmerieiAgenda JandarmerieiEvaluarea activităţii Jandarmeriei RomâneVizită de consiliere şi expertiză în QatarOfi ţeri superiori spanioli, în documentare la Jandarmerie

5-65-6

Din

sum

ar

Co lec t i vu l de redac ţ i e mu l ţumeş t e co labo ra to r i l o r ca re au con t r i bu i t l a rea l i za rea aces tu i numă r a l rev i s te i “ Jandarmer ia Română ” !

Data închideri i edi ţ iei :22 mart ie 2011

Inspectoratul General al Jandarmeriei RomâneRevista “Jandarmeria Română”

ISSN 1843 - 388XAdresa: Strada Jandarmeriei nr. 9-11

Sector 1, BucureştiTelefon: 021 409.65.01

Fax: 021 319.80.52E-mail: revista@jandarmeriaromana.ro

revista.jandarmeriei@gama-b-1.mai.intranet

Redactor-şef: Col. Romică MOISESecretar de redacţie: Mr. Sorin DESPINARedactor: Slt. Casandra DUŢĂTehnoredactare: Plt. maj. Florian GRIGOREFotoreporter: Plt adj. Cristian DUMITRU

Revista “Jandarmeria Română”poate fi consultatăşi pe site-ul w w w. j a n d a r m e r i a ro m a n a . ro

- fondată la 15 decembrie 1922, sub titlul “Revista Jandarmeriei“ -

ReportajReportajMisiune în Afghanistan8-118-11

Liniştea cetăţiiLiniştea cetăţii12-1312-13 Pază şi protecţie instituţională - tendinţe

DocumentarDocumentarJandarmeria montană - tradiţie şi modernism18-1918-19

Elevii care lipsesc de la ore pot rămâne fără alocaţieBSIJ “Vlad Ţepeş“ - în acţiuneComerţ cu produse piratate

32-3332-33Rezultate din misiuniRezultate din misiuni

Agenda unităţilorAgenda unităţilorElevi jandarmi înaintaţi în grad“Cupa Mărţişorului“ la ClujAsociaţia “G.A. Ghica“ - 2 ani de activitate

34-3534-35

Cultură-tradiţii-publicisticăCultură-tradiţii-publicisticăApariţie editorială - “Cerul ca o lacrimă“3838

SportSport3737 Campionatele MAI la schi şi judo

Judo - un jandarm pe podiumul mondial

DocumentarDocumentarCâinii de serviciu în istoria Jandarmeriei Române22-2322-23

Puncte de vederePuncte de vederela modul femininla modul feminin

24-2524-25 Soarele nu se poate acoperi cu măna

Breviar socialBreviar socialPensia privată obligatorie - pilonul II26-2726-27

Radiografi e 2011Radiografi e 2011Starea logisticii Jandarmeriei Române2929

44

99

13132121

29293030

3333

Revista noastră poate fi citită şi pe portalul Jandarmeria Română (http://intranetjr/PortalJR).

Divertisment IQDivertisment IQMarea teoremă a lui Fermat3838

O a m e n i i- bunul cel mai de preţ

Edito

rial

3

Între momentele cu semnificaţie aparte de la mijlocul secolului XIX, istoria naţională consemnează şi data de 3 aprilie 1850, care marchează un pas înainte în procesul de configurare timpurie a autorităţilor menite să vegheze la siguranţa cetăţeanului şi bunul mers al rânduielilor publice. Prin Ofisul domnesc apostilat la Iaşi, capitala de atunci a Moldovei, domnitorul Grigore Alexandru Ghica promulga Anaforaua Divanului Obştesc, legiuirea care avea să constitue fundamentul unei Jandarmerii moderne, de inspiraţie europeană.

Aniversarea, la 3 aprilie 2011, a 161 de ani de la constituirea instituţiei, reprezintă, deopotrivă, un prilej de bilanţ, de evocare a tradiţiilor, de omagiere a înaintaşilor, dar şi de prospectare profesională. Privind spre trecut, putem spune că istoria tumultuoasă a Armei noastre cuprinde mai multe etape de evoluţie structurală şi socială, care au prefigurat, în timp, elementele de forţă ale prezentului bleu-jandarm: credibilitate, stabilitate, echilibru şi imparţialitate.

Renaşterea Jandarmeriei Române, în vara anului 1990, după o perioadă de regres imagologic, este momentul care a reclădit încrederea într-o instituţie ce părea să se îndepărteze de idealurile sale primare. Într-un timp scurt, a prins contur o nouă cultură organizaţională, iar potenţialul uman şi logistic, acumulat an de an - graţie şi unei colaborări de excepţie cu Jandarmeria Naţională Franceză, ne-a permis relaţionarea cu organizaţii internaţionale de ordine publică ce păreau imposibil de abordat înainte.

Legalitatea şi fermitatea dovedite în acţiunile de asigurarea şi restabilire a liniştii publice, în plan intern, dar şi misiunile de menţinere a păcii, pe diverse meridiane, toate derulate de Jandarmerie în concordanţă cu normele universale ale drepturilor omului, au contribuit susbstanţial la consolidarea imaginii externe a României, ca factor de securitate şi stabilitate în cadrul operaţiunilor derulate sub egida NATO sau UE.

Dragi colegi,

Astăzi, Jandarmeria se află în faţa unor noi provocări interne, ce ne solicită atît potenţialul individual, cât şi capacitatea structurală de a pune în aplicare un plan modern de management, care să asigure adaptarea la cerinţele sociale tot mai diversificate şi, pe alocuri, restrictive. Plecând de la experienţa acumulată, dar şi de la idea că oamenii sunt bunul cel mai de preţ al Armei noastre, considerăm că putem contribui la fundamentarea premiselor unui proces de reconstrucţie organizaţională eficientă, în raport cu nevoile actuale şi de perspectivă ale societăţii româneşti.

Cu ocazia aniversării Zilei Jandarmeriei Române, vă adresez dumneavoastră şi celor dragi, precum şi tuturor veteranilor unităţii, sincere urări de bine şi spor în activitatea de zi cu zi!

La mulţi ani!

Împuternicit inspector general al Jandarmeriei

RomâneColonel Costel GAVRILĂ

Împreună cu jandarmii bucureşteni, în misiune

Documentarele "Jandarmeria montană - tradiţie şi modernism", "Câinii de serviciu în istoria Jandarmeriei Române", precum şi un articol dedicat Sărbătorilor Pascale, pot fi citite în paginile 16-21.

La a

nive

rsar

e

M E S A J U L MINISTRULUI ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR,

CU PRILEJUL ZILEI JANDARMERIEI ROMÂNE

Anul acesta aniversăm împreună 161 de ani de la fondarea unei instituţii de forţă a Statului Român, cu atribuţii esenţiale în apărarea ordinii de drept, perioadă în care Jandarmeria Română a cunoscut importante transformări instituţionale.

Realităţile zilelor noastre au impus necesitatea regândirii sistemului de ordine şi siguranţă publică – o componentă importantă în activităţile pe care le desfăşoară jandarmii. Acest obiectiv major poate fi operaţionalizat prin creşterea gradului de siguranţă stradală.

Pentru împlinirea aşteptărilor pe cale le au cetăţenii în raport cu omenii legii, este necesar ca transferul centrului de greutate al activităţii Jandarmeriei să se facă în stradă, acolo unde se asigură şi se restabilesc,

efectiv, ordinea şi liniştea publică. Colaborarea cu celelalte structuri din Ministerul Administraţiei şi Internelor va fi esenţială în atingerea acestui scop.

Cred că jandarmii români au calităţile necesare pentru a face faţă noilor provocări, atât în misiunile pe care le desfăşoară în ţară, cât şi în cele din străinătate, unde contribuie activ la eforturile internaţionale de asigurare a securităţii globale.

Au existat sufi ciente momente difi cile în care jandarmii s-au remarcat prin profesionalism, ceea ce mă determină să afi rm că această Armă merită în continuare să ocupe un loc de frunte între instituţiile care se bucură de încrederea populaţiei.

LA MULŢI ANI JANDARMERIEI ROMÂNE, LA MULŢI ANI JANDARMILOR ROMÂNI!

CONSTANTIN TRAIAN IGAŞ

M E S A J U L SECRETARULUI DE STAT, ŞEFUL DEPARTAMENTULUI ORDINE ŞI

SIGURANŢĂ PUBLICĂ,CU PRILEJUL ZILEI JANDARMERIEI ROMÂNE

Sărbătorim astăzi, 3 aprilie, Ziua Jandarmeriei Române, una dintre instituţiile profesioniste şi credibile de menţinere şi apărare a statului de drept, având ca misiune prioritară asigurarea şi restabilirea ordinii şi liniştii publice.

Jandarmeria Română şi-a câştigat, în timp, un fi resc şi binemeritat prestigiu, devenind o instituţie care şi-a asumat, cu profesionalism, rolul de garant al siguranţei cetăţeanului, al drepturilor şi libertăţilor sale fundamentale. Rezultatele obţinute în acest sens au determinat creşterea încrederii populaţiei în Jandarmerie, în capacitatea sa de a gestiona efi cient şi echidistant provocările la adresa mediului de securitate.

Totodată, modul de executare a misiunilor de menţinere a păcii asumate prin angajamente internaţionale a dus la consolidarea renumelui Jandarmeriei Române şi, implicit, al Ministerului Administraţiei şi Internelor, în plan internaţional – performanţele fi ind direct legate de rezultatele obţinute de către Detaşamentul din Kosovo, precum şi de onorarea obligaţiilor ce îi revin în calitate de membru al Asociaţiei Poliţiilor şi Jandarmeriilor Europene şi Mediteraneene cu Statut Militar (F.I.E.P.)

Cu prilejul Zilei Jandarmeriei Române, adresez tuturor jandarmilor români urări de sănătate,

satisfacţii şi împliniri în nobila menire de apărători ai Legii, ai intereselor legitime ale cetăţenilor şi comunităţii. Vă felicit pentru succesele obţinute şi vă doresc să înnobilaţi, în continuare, prin fapte meritorii, uniforma pe care o purtaţi!

La mulţi ani!

Chestor de poliţieIOAN DASCĂLU

4

O nouă conducere18 Ianuarie

Agenda JandarmerieiAgenda Jandarmeriei

Secretarul de stat, şeful Departamentului Ordine şi Siguranţă Publică din MAI, a prezentat, în cadrul unei întâlniri ofi ciale, persoanele desemnate să îndeplinească, prin împuternicire, funcţii de comandă în cadrul Jandarmeriei Române.

Asfel, şeful Inspectoratului Judeţean de Jandarmi Dâmboviţa, colonelul Gavrilă Angelică Costel, a fost împuternicit să îndeplinească atribuţiile funcţiei de inspector general al Jandarmeriei Române, iar şeful Inspectoratului Judeţean de Jandarmi Covasna, colonelul Faur Adrian Marian, a fost împuternicit să îndeplinească atribuţiile funcţiei de prim-adjunct al inspectorului general şi şef al Statului Major al Jandarmeriei Române.

De asemenea, comisarul-şef de poliţie Zaharia Marian a fost împuternicit să îndeplinească atribuţiile funcţiei de şef al Direcţiei Resurse Umane din cadrul Inspectoratului General al Jandarmeriei Române. Anterior, acesta a îndeplinit funcţia de şef serviciu în cadrul Direcţiei Management Resurse Umane din Inspectoratul General al Poliţiei Române. Predarea mandatului comenzii Jandarmeriei

În prezenţa domnului Traian IGAŞ, ministrul Administraţiei şi Internelor, la sediul Inspectoratului General al Jandarmeriei Române a avut loc evaluarea activităţilor desfăşurate de Jandarmeria Română în anul 2010.

Pentru Arma noastră, anul 2010 a stat sub semnul consolidării instituţionale, principalul obiectiv fiind eficientizarea misiunilor destinate creşterii gradului de siguranţă a cetăţenilor. Asigurarea suportului logistic necesar desfăşurării normale a acestor misiuni, continuarea profesionalizării personalului şi dezvoltarea relaţiilor de cooperare cu celelalte componente ale Ministerului Administraţiei şi Internelor au constituit direcţiile de acţiune prioritare pentru îndeplinirea obiectivului principal.

În contextul unei situaţii operative deosebit de complexe, caracterizată de creşterea semnifi cativă a numărului manifestărilor revendicative, cu participarea unui public numeros, putem aprecia

că modul de organizare şi executare a misiunilor de asigurare a ordinii publice, pe timpul cărora nu s-au înregistrat evenimente majore, reprezintă confi rmarea implementării practicilor acţionale moderne la nivelul structurilor de ordine şi siguranţă publică ale Jandarmeriei.

Anul 2010 a deschis noi perspective pentru contribuţia Jandarmeriei la consolidarea imaginii României, de partener activ şi credibil pe scena internaţională. Pe lângă asigurarea continuităţii participării la misiunile de stabilitate desfăşurate sub egida Uniunii Europene, au fost iniţiate demersurile pentru dislocarea unor jandarmi români în cadrul Misiunii NATO de Pregătire din Afganistan (NTM-A).

„Am un respect deosebit pentru lege, pentru fermitate şi acest lucru vi-l cer tuturor .... Vreau să îi felicit pe toţi cei care au intervenit, alături de colegii de la ISU pentru limitarea efectelor inundaţiilor şi, de asemenea, pe jandarmii montani, care au salvat peste 800 de oameni. Au fost şi evenimente mai puţin fericite, dar vreau să le ducem pe toate la capitolul accidente; important este să privim înainte”.

Traian IGAŞ

„Jandarmeria, din punctul meu de vedere, rămâne în continuare una dintre cele mai importante structuri ale Ministerului Administraţiei şi Internelor, una dintre puţinele instituţii care nu şi-a pierdut din credibilitate şi din respectul cetăţeanului.... Într-o situaţie de criză, aşa cum este acum în România, cetăţenii au nevoie de simboluri, iar Jandarmeria rămâne un astfel de simbol. Sper să nu vă pierdeţi echilibrul, echidistanţa şi corectitudinea”.

Alexandru CUMPĂNAŞU- Asociaţia pentru Implementarea Democraţiei -

27 Ianuarie Evaluarea activităţiiJandarmeriei Române

5

O delegaţie a Jandarmeriei Române a efectuat o vizită în Qatar, la invitaţia comandantului Forţelor de Securitate Internă, pentru a monitoriza, consilia şi oferi expertiză cu privire la măsurile de asigurare şi restabilire a ordinii publice, pe timpul desfăşurării unor manifestări sportive internaţională de anvergură (în perioada menţionată s-a desfăşurat faza finală a Cupei Asiei 2011 la fotbal).

Programul a fost dens, delegaţia română participând la două meciuri de fotbal din faza sferturilor de finală şi la numeroase întâlniri cu reprezentanţi ai Forţelor de Securitate Internă.

Partea qatareză s-a arătat deosebit de interesată de pregătirea, cu specialişti români, în următoarele domenii: asigurarea măsurilor de ordine publică la manifestări sportive şi culturale de amploare, intervenţie antiteroristă, protecţie personalităţi, intervenţii speciale, pregătire lunetişti, pregătire de geniu, curs explozibili, antrenarea cailor şi a câinilor de serviciu, cursuri de pregătire pentru ofiţeri superiori, precum şi pregătirea şi specializarea în limba arabă a unor ofiţeri români, care au cunoştinţe minime de limba arabă, în Qatar.

La finalul misiunii, şeicul Abdullah bin Nasser bin Khalifa Al-THANI, şeful Forţelor de Securitate Internă, a adresat mulţumiri pentru sprijinul real acordat, a exprimat încă o dată dorinţa de a intensifica relaţiile dintre cele două instituţii şi cele două ţări, precizând că relaţia cu România este una dintre priorităţile politicii externe a Qatar-ului în momentul de faţă, în special în domeniul pregătirii forţelor de ordine publică cu statut militar din cele două ţări.

Delegaţia Jandarmeriei Române, alături de Excelenţa Sa - Şeicul Abdullah bin Nasser bin Khalifa Al-Thani(Ministru de Stat pentru Afaceri Interne şi Comandant al F.S.I.)

Vizită de consiliere şi expertiză în Qatar

26 Ianuarie

Cooperare româno-chineză3 Martie

Colonelul Costel GAVRILĂ a primit, la sediul IGJR, o delegaţie a Ambasadei Republicii Populare Chineze la Bucureşti, formată din ataşatul militar, aero şi naval - domnul colonel LIN Li şi adjunctul ataşatului militar, domnul locotenent-colonel LIU Jianyu.

Scopul întâlnirii a fost evaluarea cooperării bilaterale între Arma noastră şi Trupele Poliţiei Înarmate Populare Chineze, precum şi găsirea unor modalităţi de îmbunătăţire a sprijinului reciproc acordat în procesul de modernizare a practicilor şi procedurilor folosite în desfăşurarea activităţii operative.

Partea chineză s-a arătat deosebit de interesată de modul cum Jandarmeria Română execută misiunile de asigurare şi restabilire a ordinii publice, cu respectarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor, adresând rugămintea de a viziona un exerciţiu demonstrativ. De asemenea, domnul colonel LIN Li a confirmat disponibilitatea camarazilor chinezi de a contribui, în continuare, la pregătirea în domeniul artelor marţiale a jandarmilor români.

În finalul întrevederii, a fost din nou subliniată dorinţa ambelor părţi pentru continuarea şi dezvoltarea relaţiilor de cooperare între cele două instituţii.

27 Ianuarie

O delegaţie formată din ofiţeri ce urmează Cursul Superior de Stat Major în cadrul Centrului Superior de Studii al Apărării Naţionale din Spania (Departamentul de Studii Specifice al Gărzii Civile), a efectuat o vizită de documentare la Jandarmeria Română, în perioada 07-11 martie.

Centrul Superior de Studii al Apărării Naţionale pregăteşte ofiţeri superiori din Ministerul Apărării şi Ministerul de Interne, în vederea ocupării unor funcţii de Stat Major, precum şi pentru accederea în corpul generalilor, Garda Civilă Spaniolă fiind principalul beneficiar al Centrului, iar prin Cursul Superior de Stat Major, organizat de prestigioasa instituţie pe o perioadă de 8 luni, se instruiesc ofiţeri superiori ai Gărzii Civile şi ai altor instituţii militare din Europa, America Latină, Asia şi Africa de Nord. Pe lângă latura teoretică, cursanţii sunt implicaţi şi în activităţi de studiere practică a structurilor poliţieneşti cu statut militar, în scopul însuşirii diferitelor modele naţionale de organizare şi funcţionare a acestora. În consecinţă, Centrul organizează cu fiecare promoţie o călătorie de studiu la instituţii poliţieneşti cu statut militar din altă ţară, anul acesta manifestând interes pentru Jandarmeria Română.

Delegaţia a fost primită, în prima zi, la sediul

Inspectoratului General al Jandarmeriei, de domnul general de brigadă Zoltan Balint, comandantul brigăzii Speciale de Intervenţie „Vlad Ţepeş” a Jandarmeriei, care a expus structura de ansamblu, misiunile, locul şi rolul Jandarmeriei Române în sistemul naţional de ordine publică. În continuare,

au fost prezentate exerciţii demonstrative de către luptători ai BSIJ, care au impresionat, mai ales la tragerea specială.

Programul vizitei a mai cuprins prezentarea Şcolii de Aplicaţie pentru Ofiţeri „Mihai Viteazul” şi a Centrului Montan Sinaia, unde a fost organzat şi un exerciţiu de salvare.

Fotografi e de grup

maior Sorin DESPINA

Ofi ţeri superiori spanioli,în documentare la Jandarmerie

6

Cei 161 de ani parcurşi de la 1850, anul reformării Corpului Slujitorilor în Corpul Jandarmilor, de către domnitorul Grigore Alexandru Ghica, şi până în prezent, includ mai multe etape de evoluţie, Arma noastră reprezentând astăzi o componentă puternică şi stabilă a Sistemului de Apărare, Ordine Publică şi Siguranţă Naţională. Ultimii 21 de ani, care marchează şi renaşterea Jandarmeriei, ne-au adus un plus important de credibilitate, atât pe plan naţional, cât şi în rândul partenerilor externi. Efi cienţa serviciului public, tot mai bine prestat în folosul cetăţenilor, a constituit piatra de temelie a prestigiului nostru social, iar potenţialul uman, profesional şi logistic acumulat - graţie şi a unei colaborări de excepţie cu Jandarmeria Naţională Franceză, ne-a asigurat accederea şi impunerea în organisme internaţionale care altădată păreau imposibil de abordat.

Respectul câştigat în cadrul FIEP, organizaţie multinaţională a forţelor de poliţie cu statut militar, precum şi în cadrul EUROGENDFOR - Forţa de Jandarmerie Europeană, reprezintă, azi, un element de greutate al blazonului bleu-jandarm. De asemenea, participarea în misiunile de menţinere a păcii şi modul profesionist de acţiune al jandarmilor, în concordanţă cu normele juridice ale drepturilor omului, au contribuit la aprecierea unanimă a României ca furnizor de securitate şi stabilitate în cadrul operaţiunilor derulate sub egida ONU, NATO, OSCE sau EULEX. Această idee este reconfi rmată de recenta decizie a Misunii EULEX de a acorda jandarmilor români cinci posturi în staff, precum şi de capacitarea noastră, de către comandamentul NATO Training Mission, în procesul de instruire a forţelor de securitate internă din Afghanistan.

Evoluţia Jandarmeriei nu se opreşte, însă, aici. Între priorităţile pe termen scurt, avem în vedere efi cientizarea intervenţiei şi a timpului de reacţie, pentru a ne încadra în intervalul de 5-15 minute, prevăzut de Indexul de cooperare „112”, apropierea de instituţiile de învăţământ, care sunt vulnerabile în faţa infracţionalităţii violente, o activitate preventivă mai dinamică şi adaptarea, în general, la realitatea diversifi cată a fenomenului antisocial. Liniştea cetăţii

este obiectivul nostru numărul 1, iar în acest sens gândim toate direcţiile de acţiune subsecvente.

Una dintre acestea vizează mediul rural, acolo unde, în prezent, ordinea publică, siguranţa cetăţenilor şi a avutului acestora, dar şi punerea în aplicare a unor decizii ale autorităţilor statului şi Administraţiei locale sunt afectate de competenţa materială parţială a Jandarmeriei. Contextul aniversar îmi prilejuieşte un succint, dar elocvent excurs în istorie, pentru a evoca faptul că, la 1 septembrie 1893, prin Decretul Regal nr. 2.919, era promulgată Legea Gendarmeriei Rurale, instituţie de inspiraţie franceză, menită a veghea la „siguranţa publică, menţinerea ordinei şi executarea legilor”. În anii 1908 şi 1929, noi Legi ale Jandarmeriei Rurale statuează locul si rolul institutiei, organizarea Corpului de Jandarmerie, autoritatea ministerelor asupra Jandarmeriei, atributiile de poliţie judiciară si de poliţie administrativă, stabilind ca principale îndatoriri „o supraveghere activă, neîntreruptă şi o acţiune preventivă”.

În situaţia dată - conform legii de organizare şi funcţionare şi a celorlalte acte normative în materie, avem datoria de a ne intensifi ca eforturile, în vederea acoperirii zonelor rurale prin misiuni punctuale - efectuate, de regulă, prin deplasarea efectivelor de la distanţă, atunci când există solicitări legale de intervenţie -, deşi opinez că realitatea timpului impune revizuirea cadrului juridic existent. Ştim că succesul misiunilor interne şi

internaţionale depinde, între altele, şi de instruirea profesionistă a oamenilor, de aceea urmărim revigorarea sistemului de profi l, prin exploatarea la capacitate maximă a Centrelor de specialitate din subordine, acestea urmând a deveni instituţii zonale de pregătire în sistem centralizat, indispensabile modernizării operaţionale a Jandarmeriei. De aceea, recomand tuturor jandarmilor o implicare mai activă în procesul de formare profesională, inclusiv prin participarea la activităţile de selecţie pentru cursuri şi misiuni care contribuie la dezvoltarea orizontului tematic şi, implicit, la consolidarea propriei cariere.

Subsidiar ideii de mai sus, solicit şefi lor şi comandanţilor să pună un accent mai mare pe pregătirea fi zică a personalului, care completează profi lul profesional al unui jandarm de elită. Complementar cadrului formal, reprezentat de programul alocat acestei forme de pregătire, se pot avea în vedere: intensifi carea activităţilor derulate prin intermediul asociaţiilor sportive, înfi inţarea acestora, acolo unde ele nu există, atragerea unor fonduri extrabugetare pentru modernizarea logistică a bazelor şi organizarea de competiţii etc.

De asemenea, tot şefi lor de inspectorate şi comananţilor de unităţi le revine datoria de a menţine o relaţie apropiată cu veteranii de război şi cadrele în rezervă şi în retragere, care sunt parte din istoria şi viaţa instituţiei noastre, iar în zilele de sărbătoare sau în alte momente semnifi cative din calendarul anual, să îi invite la activităţile organizate, indiferent de gradul şi funcţia deţinute anterior.

Într-un asemenea moment aniversar, trebuie să abordăm şi un alt aspect, subsumat culturii organizaţionale: imaginea instituţiei. În plan extern, ea derivă nu doar din activitatea specialiştilor în relaţii publice şi presă, nu doar din spiritul de corp, ci mai ales din modul în care benefi ciarii serviciului pe care îl prestăm ne percep în viaţa de zi cu zi, din comportamentul profesionist, dublat de justeţea faptelor. Chiar dacă, prin natura profesiei, uneori instalăm bariere de protecţie între noi şi cetăţeni, sau avem o reacţie mai fermă, pentru restabilirea ordinii publice, suntem datori să o facem în limitele şi în spiritul legii, spre a dobândi credibilitate şi respect. Cartea de vizită a fi ecăruia, dar mai ales a managerilor – care trebuie să fi e exemplu de integritate morală, se înnobilează prin atitudinea onorabilă în tot ceea ce facem şi prin demnitatea dovedită în relaţiile cu cei din jur.

Recenta apreciere a şefului Departamentului Ordine şi Siguranţă Publică susţine şi reconfi rmă încrederea în instituţa noastră: „Jandarmeria este o structură militară recunoscută pentru integritatea şi profesionalismul lucrătorilor ei”. Altfel spus, imaginea este un obiect de patrimoniu al Jandarmeriei, iar obligaţia noastră este de a-i acorda preţuirea cuvenită. Cu atât mai mult, în acest context, este de punctat rolul Revistei centrale a Jandarmeriei Române, ca mijloc de consolidare a culturii organizaţionale şi vector de imagine pozitivă.

Colonel Adrian FAUR

-1922- Absolvenţi ai şcolilor de ofi ţeri -2010-

Consecvenţă instituţionalăConsecvenţă instituţională

161161 de ani în slujba naţiunii şi a lede ani în slujba naţiunii şi a legiigii- tradiţii şi perspective ale Jandarmeriei Române -

1922 Ab l ţi i lil d fiţ i 2010

7

O nouă abordare a proceselor de dezvoltare a capacităţilor militare, poliţieneşti sau civile, mobilizate în vederea acordării de sprijin în formarea sectorului securităţii interne, a procesului politic, a revitalizării economice, a restaurării funcţiilor de bază ale guvernului, dar şi a consolidării unor standarde de viată moderne, stau la baza acţiunilor desfăşurate de către Misiunea de Pregătire a NATO în Afghanistan (NTM-A). Pentru atingerea acestor valori sunt implicaţi mai mulţi furnizori de expertiză din lume, cărora urmează să li se adauge, în curând, şi Jandarmeria Română, alături de alte cinci structuri similare ale unor state europene cu sistem dual de ordine publică din Forţa de Jandarmerie Europeană (FJE), care operează deja în teatrul afghan.

8

Prezenţa internaţională în regiune este asigurată de mai multe organisme politice, militare sau poliţieneşti:

• UNAMA, Misiune politică de asistenţă a ONU, formată din circa 1.500 persoane, stabilită de Consiliul de Securitate, în anul 2002; sprijină Guvernul şi administraţiile locale, în domenii cum ar fi : securitate,

conducere administrativă, dezvoltare economică şi cooperare regională; • Delegaţia UE, organism politic,

condus de un Reprezentant special, care are în vedere consolidarea cooperării internaţionale,

creşterea capacităţilor de pregătire şi îmbunătăţirea programelor aferente;

• ISAF, Misiune a NATO, care coordonează şapte Comandamente Regionale şi 27 echipe provinciale de reconstrucţie, cu un efectiv de circa 131.000 oameni din 48 de ţări, condusă operaţional de un general american şi politic de un Reprezentant civil Senior; a dezvoltat conceptul de „folosire disciplinată a forţei”, în cooperare cu Forţele de Securitate Afghane, punct esenţial în strategia de combatere a insurgenţei;

• NTM-A, Misiunea NATO de pregătire în Afghanistan, condusă de un general american, care are ca principale obiective: creşterea rolului Forţelor de Securitate Afghane, constituirea unor forţe de suport şi sprijin, dezvoltarea unor sisteme sustenabile de securitate şi profesionalizarea acestora, pentru a prelua exclusiv controlul intern din anul 2015;

• EUPOL, Misiune de Poliţie, coordonată de Consiliul Europei, înfi inţată în iunie 2007; se concentrează pe doi piloni: Poliţia anti-criminalitate şi Poliţia în uniformă; derulează programe de formare de formatori şi mentorare a înalţilor ofi ciali din Ministerul de Interne, sprijină constituirea unui Colegiu National de Stat Major şi a unui Centru de pregătire poliţişti-femei.

Un obstacol important în realizarea unora dintre obiectivele expuse mai sus, l-a constituit inefi cienţa fi rmelor private de securitate ce operau în Afghanistan, contractori ai ISAF, care au fost interzise, prin decret prezidenţial, obligând Alianţa să caute soluţii alternative. Una dintre ele este Forţa de Jandarmerie Europeană, care a operaţionalizat prima sa participare în acest teatru internaţional de operaţii

în decembrie 2009, oferind instructori pentru ANSF (Afghan National Security Forces), experţi în structura de comandă şi ofi ţeri de legătură. Rezultatele au fost pozitive, astfel că, în luna mai, anul următor, invitat la Reuniunea CIMIN de la Roma, comandantul NTM-A, generalul-locotenent Wiliam Caldwel, s-a adresat pe cale ofi cială tuturor statelor membre FJE, pentru a contribui în mod real la eforturile militare internaţionale, care au ca obiectiv strategic dezvoltarea mai accentuată a Forţelor de Securitate Afghane, prin implicarea potenţialului multilateral al forţelor poliţieneşti cu statut militar.

În aceste condiţii, Ministerul Administraţiei şi Internelor şi Guvernul României au dat „undă verde” Jandarmeriei, pentru pregătirea, în premieră, a unei misiuni internaţionale complexe de instruire şi mentorat. Astfel, în luna iunie 2010, comandantul NTM-A a vizitat Jandarmeria Română, iar la fi nal a confi rmat intenţia de a coopta instituţia noastră în procesul de pregătire a unor formatori pentru Forţele de Securitate Afghane. Au urmat alte întâlniri şi corespondenţe, pe paliere diferite, în cadrul cărora au fost clarifi cate detaliile participării jandarmilor români în teatrul de război. S-a exprimat disponibilitatea, în prima fază, de a efectua instruirea doar în cadrul centrelor de pregătire, şi nu în teren; au fost stabilite programa de pregătire, standardele operaţionale şi procedurile de lucru, detalii privind transportul, asigurările medicale şi logistice, prin încheierea unor acorduri tehnice.

În prezent, conform Planului de măsuri stabilit de Comitetul director al IGJR, cadrele selecţionate urmează Cursul de pregătire – cu o componentă psihologică aparte, desfăşurat în instituţii proprii de formare profesională ale Jandarmeriei, care se va fi naliza prin concurs. Ultima etapă a cursului va include şi teme susţinute de lectori din cadrul Jandarmeriei Naţionale Franceze. Cei 66 de ofi ţeri şi subofi ţeri din compunerea „Detaşamentului Afghanistan”, vor benefi cia, înainte de plecarea în misiune, de o instruire specială, asigurată de experţi din cadrul Jandarmeriei Române, Jandarmeriei Naţionale Franceze şi Ministerului Apărării Naţionale, care au luat parte la misiuni de luptă în teatre de operaţii afghane.

colonel Adrian FAURÎmputernicit prim-adjunct al inspectorului general,

şef al Statului Major al Jandarmeriei Române

cec••••••

condus

e••••

d

ReportajReportaj

9

Delegaţia Jandarmeriei Române afl ată în recunoaştere în Afghanistan

O mare necunoscută era reprezentată de facilităţile de muncă oferite jandarmilor. Misiunea de recunoaştere a evaluat condiţiile din posibilele centre unde ar putea fi dislocaţi jandarmii români:

Centrul de Pregătire nr. 1 este situat într-o zonă muntoasă, la mare altitudine. Clima este continental-uscată, cu diferenţe substanţiale de temperaturi între zi şi noapte. Accesul se realizează doar cu mijloace blindate sau pe calea aerului, cu elicopterele Coaliţiei.

Centrul, aflat în fază avansată de finalizare a lucrărilor de construcţie, este sub comandă franceză şi va fi deservit de 88 de instructori internaţionali (40 francezi, 23 români, 15 portughezi, 10 cehi);

Referitor la condiţiile logistice, acestea pot fi rezumate astfel: cazarea este asigurată în camere individuale, de aproximativ 5-6 m2; hrănirea este asigurată separat faţă de cea a personalului afghan; există servicii complete de spălătorie, grupurile sanitare sunt comune, există un spaţiu comun de recreere şi un mic magazin, care permite achiziţionarea unor produse de strictă necesitate, iar pentru desfăşurarea activităţilor de pregătire vor fi puse la dispoziţie birouri şi birotica necesară;

Al doilea centru este situat în partea de sud a ţării, în apropiere de graniţa cu Pakistanul, la o altitudine de 200 m. Accesul rutier se realizează, de asemenea, doar cu mijloace blindate, pe autostradă, principala cale de aprovizionare a Coaliţiei dinspre Pakistan. Alternativa este cu elicopterul. Clima din zonă este continental-deşertică, umiditatea fiind foarte mică. Temperaturile sunt foarte ridicate pe timp de zi, iar noaptea coboară foarte mult. Consumul zilnic de apă recomandat (şi asigurat, n.r.), pe timpul perioadelor de vară este de 8 litri / persoană.

Condiţii de cazare sunt aceleaşi ca şi ale militarilor americani, în containere climatizate; grupurile sanitare sunt comune. Sunt asigurate servicii complete de spălătorie, un spaţiu comun de recreere, o sală de sport mică şi trei magazine cu produse de strictă necesitate. Pentru desfăşurarea activităţilor de organizare a pregătirii vor fi puse la dispoziţia jandarmilor români un birou şi birotica necesară;

Al treilea centru este situat la 5 km de centrul nr. 2, fiind considerat parte componentă a acestei structuri. Comunicaţia între cele două centre se realizează pe o şosea asfaltată, folosită de către forţele Coaliţiei pentru deplasarea trupelor de intervenţie. Centrul este situat în incinta unui vechi fort. Cazarea este asigurată în barăci, în camere de câte

două persoane, sunt câteva birouri, sală de mese şi o bucătărie, un club pentru aproximativ 15 persoane, grupuri sanitare şi duşuri comune.

Nici asistenţa medicală nu a fost uitată, toate centrele având condiţiile echivalente unui spital de nivel I (asigură intervenţia de prim ajutor). De asemenea, un factor de risc suplimentar este reprezentat de prezenţa scorpionilor şi şerpilor veninoşi. Acest risc este de altfel prezent în majoritatea zonelor din Afghanistan, astfel că sunt avute în vedere măsuri profilactice înainte de dislocarea contingentului.

Centrul de Pregătire din zona muntoasă

RECUNOAŞTERE ÎN TERENÎn februarie a.c., o delegaţie a Jandarmeriei Române, condusă de

adjunctul pentru Logistică, general maior dr. Neculai Bontic, s-a deplasat în Afghanistan, pentru a evalua la faţa locului condiţiile în care îşi vor exercita mandatul instructorii români. La misiunea de recunoaştere au mai participat: colonelul Valentin Indrieş, colonelul dr. Ovidiu Vasilică, maiorul Sebastian Cucoş şi căpitanul Iulian Ciomag.

La întrebarea „Unde vor fi dislocaţi jandarmii români?”, mi-a răspuns colonelul Valentin Indrieş, şeful Serviciului Afaceri Europene, Relaţii Internaţionale şi Schengen:

Au fost stabilite trei centre de pregătire, în care vor fi repartizaţi 63 de jandarmii.

Un lucru foarte important stabilit cu ocazia misiunii de recunoaştere a fost ca trei jandarmi să ocupe funcţii în cadrul structurii de comandă a NTM-A. Unul îşi va desfăşura activitatea în cadrul Comandamentului Operaţional Sud, unul în cadrul Comandamentului Operaţional Est, iar un jandarm se va afla la Comandamentului Central al NTM-A (nivel decizional), având rolul de interfaţă a MAI cu misiunea. Ei vor urmări respectarea condiţiilor stabilite în acordul tehnic şi rezolvarea cererilor înaintate de instructori, dar vor îndeplini şi alte atribuţii în cadrul structurii de comandă.

10

O altă sarcină importantă a misiunii de recunoaştere a fost evaluarea condiţiilor de securitate din centre. Maiorul Sebastian Cucoş, şeful Serviciului Ordine Publică, ne-a făcut o radiografie a situaţiei din teren:

- La centrul nr. 1 a fost pus la punct un sistem de protecţie cu două inele de securitate. Zona în care îşi desfăşoară activitatea personalul internaţional este delimitată clar de restul incintei, este autonomă din punct de vedere al funcţionării şi are asigurate condiţii suplimentare de securitate, astfel încât să reducă riscurile pentru instructorii internaţionali- mă refer la zid împrejmuitor din piatră, buncăre între clădiri, pentru adăpostire în caz de atac cu rachete, zid de protecţie dinspre şosea, din HESCO (maluri de pământ armat), proceduri de securitate etc.

Despre Centrul nr. 2, vreau să vă spun că este dispus în perimetrul unei Baze Operaţionale Înaintate, sub comanda ISAF, care are o capacitate de răspuns foarte bună în cazul unui atac din partea forţelor insurgente. Perimetrul este securizat prin mai multe linii, prin maluri de pământ artificiale şi supravegheat din foişoare. Zona de pregătire, dispusă pe o latură a perimetrului, într-o veche incintă fortificată, este independentă şi compartimentată cu fortificaţii modulare foarte solide, tip HESCO, care asigură condiţii de siguranţă.

Perimetrul Centrului de Pregătire nr. 3 este securizat de către zidurile unui vechi fort, iar paza este asigurată de personalul batalionului Poliţiei de Frontieră Afghane, situat în aceeaşi locaţie. Activităţile de pregătire se desfăşoară în incinta fortificată şi într-o extensie împrejmuită cu zid de tip HESCO. Ca o măsură de prevedere, cursanţii afghani nu au acces în spaţiul destinat instructorilor internaţionali.

- În timpul liber, se poate părăsi centrul?- Comun tuturor centrelor este că activitatea se va desfăşura

exclusiv în incinta acestora, chiar şi în timpul liber, singurele deplasări în exterior fiind pentru efectuarea rotaţiilor sau în caz de evacuare. De asemenea, portul permanent al armamentului cu ţeavă scurtă este obligatoriu pentru tot personalul internaţional.

Afghanistan - teatrul de operaţii internaţionale

Fortifi caţiile Centrului de Pregătire nr. 3

11

- Ce vor face colegii noştri în teatru?Misiunea de bază a jandarmilor va fi cea de a răspunde

cerinţelor de pregătire ale Forţelor se Securitate Afghane, astfel încât în 2015 aceasta să-şi poată executa atribuţiunile fără sprijinul comunităţii internaţionale. Implicarea jandarmeriei se va materializa, în principal, prin participarea la consolidarea a 3 structuri (din cele 4) ale Poliţiei Naţionale Afgane:

• Afghan Uniform Police – Poliţia Afgană;• Afghan National Civil Order Police – Jandarmeria Afgană;• Afghan Border Police – Poliţia de Frontieră Afgană;Această participare va viza doar Faza 2 de consolidare a

Poliţiei Naţionale Afgane – pregătirea de bază desfăşurată în centre de pregătire (există 23 de locaţii). Faza 1 – recrutarea şi introducerea în programe de alfabetizare şi Faza 3 – pregătirea continuă, desfăşurată prin echipe operative de legătură şi îndrumare, care presupune tutelarea, sprijinul şi îndrumarea forţelor de poliţie în teren, pe timpul desfăşurării misiunilor în zona de responsabilitate atribuită, cad fie în sarcina autorităţilor afgane, fie a altor structuri internaţionale din cadrul NTM-A.

Detalii despre ce vor face practic jandarmii, am obţinut de la colonelul dr. Ovidiu Vasilică, comandantul Şcolii de Aplicaţie pentru Ofiţeri „Mihai Viteazul” a Jandarmeriei Române:

- În cadrul acestei misiuni, jandarmii vor executa două tipuri de activităţi: instruire şi mentorat.

Pentru activităţile de instruire jandarmii vor fi implicaţi în special în pregătirea instructorilor afghani din centre, în planificarea şi organizarea pregătirii şi într-o mică măsură în instruirea directă a cursanţilor afgani.

În ceea ce priveşte activităţile de mentorat, acestea vor fi definitorii şi vor viza atât aspectele de organizare şi desfăşurarea a instruirii, cât şi cele de suport ale pregătirii din cele 3 centre de instrucţie.

Pentru eficientizarea activităţi, în fiecare centru, de comun acord cu NTM-A, a fost stabilit un stat de funcţii cu specialităţile solicitate părţii române, menţionându-se totodată că instructorii/mentorii trebuie să cunoască bine limba engleză, să fie buni specialişti, să aibă o condiţie fizică bună şi un psihic puternic şi să manifeste flexibilitate, astfel încât să facă faţă unor solicitări multiple pe linie de pregătire. Am menţionat flexibilitatea pentru că activităţile practice de coordonat sunt definitorii pentru instructori/mentori în creşterea calităţii pregătirii, deoarece orele de clasă sunt dificile pentru cursanţi, ca urmare a nivelului scăzut de educaţie. În plus, se pare că ne vom confrunta cu o scădere a calităţii cursanţilor, ca urmare a epuizării resursei

umane alfabetizate.Referitor la planificarea pregătirii, ea se realizează prin

Programul unic de instrucţie al NTM-A, cu o durată de 18 săptămâni, din care în primele 4 săptămâni se realizează alfabetizarea cursanţilor (această activitate continuă şi în celelalte 14 săptămâni, după-amiaza). În conţinutul programului de pregătire sunt incluse elementele care asigură formarea competenţelor de bază ale viitorilor poliţişti: tactică poliţienească, intervenţie profesională, cunoaşterea legislaţiei, instrucţia tragerii etc.

Din punct de vedere organizatoric, cursanţii vor fi repartizaţi pe subunităţi de tip companie şi pe clase cu câte 25 de cursanţi, conduse de instructori şi de personal afghan, iar programul de pregătire se va desfăşura conform unui orar zilnic, de sâmbătă până joi, între orele 08.00-14.00 (conform legislaţiei afhane, ziua liberă la ei este vinerea).

- Din punctul dumneavoastră de vedere, vor exista

dificultăţi de comunicare ?- Da, pentru că vorbim nu numai de două limbi diferite,

ci şi de două culturi diferite. Şi, în plus, în pregătire comunicarea este esenţială. Dar aceste dificultăţi vor fi depăşite prin prezenţa în fiecare centru a unor asistenţi lingvistici de dari–engleză sau pashtu-engleză, care vor asigura translaţia. În plus, cred că jandarmeria se bazează pe cadre cu un bun nivel de specialitate, adaptabile la condiţii dificile, cu o bună capacitate de comunicare şi care vor reuşi să depăşească barierele lingvistice şi culturale existente.

- Puteţi să ne precizaţi şi alte elemente ?- La sosirea în bază, jandarmii vor fi instruiţi printr-

un antrenament introductiv, cu o durată de 4 zile, care va include conducerea autovehiculelor, primul ajutor, proceduri de securitate, trageri şi comunicaţii.

Va fi o perioada de 6 luni dificilă, care va necesita un psihic puternic şi susţinerea celor de acasă. Dar, aşa cum am depăşit şi alte dificultăţi, sunt convins că jandarmii care vor fi implicaţi în misiune vor avea voinţa, forţa şi abilitatea de a-i face faţă cu brio.

- Dacă ar fi să definiţi această misiunea cu trei cuvinte cheie, care ar fi acestea ?

Cred că cele trei cuvinte ar fi: profesionalism, tenacitate şi curaj.

A consemnat maior Sorin DESPINAPagini coordonate de colonel Romică MOISE

Sală de studiu

Spaţiu de cazare

Pază şi protecţieinstituţională – tendinţe

12

Liniştea cetăţiiLiniştea cetăţii

Cadrul juridic actualPrincipalele atribuţii stabilite prin lege în competenţa

Jandarmeriei Române sunt: apărarea ordinii şi liniştii publice, a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor, a proprietăţii publice şi private, prevenirea şi descoperirea infracţiunilor şi a altor încălcări ale legislaţiei, protecţia instituţiilor fundamentale ale statului şi combaterea actelor de terorism.

Paza şi protecţia obiectivelor, bunurilor şi valorilor este o misiune de bază, atribuită prin Legea nr. 550/2004 privind organizarea şi funcţionarea Jandarmeriei Române, care la art. 19, litera i, prevede: ,,Asigură, în condiţiile legii, paza sau protecţia şi apărarea obiectivelor, a bunurilor şi valorilor de importanţă deosebită, stabilite prin hotărâre a Guvernului şi a obiectivelor aparţinând MAI, stabilite prin ordin al ministrului Administraţiei şi Internelor”.

În conformitate cu prevederile art. 6, alin 1 din Legea nr. 333/2003, privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor, Jandarmeria Română „asigură paza unor obiective de importanţă deosebită pentru apărarea ţării, activitatea statului, economie, ştiinţă, cultură şi artă, a unor instituţii din domeniul financiar-bancar, a localurilor misiunilor diplomatice sau ale unor agenţii şi reprezentanţe economice străine, a sediilor unor organizaţii internaţionale, precum şi a transporturilor de valori sau cu caracter special”.

De asemenea, în cooperare cu Serviciul de Protecţie şi Pază, instituţia noastră asigură paza şi protecţia obiectivelor de protocol aparţinând Preşedinţiei şi Guvernului, cu respectarea atribuţiilor şi competenţelor conferite de lege fiecăreia dintre cele două instituţii. Totodată, în conformitate cu prevederile art. 3 din H.G. nr. 1486/2005 privind paza şi protecţia obiectivelor, bunurilor şi valorilor cu efective de jandarmi, cu modificările şi completările ulterioare, au fost încheiate protocoale cu instituţiile beneficiare de pază, în care au fost nominalizate distinct obiectivele, indicatorii, unităţile şi inspectoratele de jandarmi judeţene care le au în competenţă.

Din studiul analizelor de risc elaborate la nivelul unităţilor Jandarmeriei Române, a rezultat faptul că principalii factori de risc şi ameninţări la adresa obiectivelor şi persoanelor sunt:

• amploarea recesiunii economice şi a crizei financiare, care poate determina un comportament deviant al personalului instituţiilor beneficiare de pază şi chiar o atitudine violentă asupra conducerilor acestora;

• culegerea de informaţii despre obiective, de către persoane neautorizate, în scopul infiltrării în interior, pe diferite căi şi în diferite momente sau prin intermediul angajaţilor;

• sistemul de pregătire neadecvat, gradul scăzut de responsabilitate, retribuirea slabă a agenţilor de pază din firmele de securitate privată;

• dispunerea unor obiective în zone aglomerate, în apropierea unor puncte turistice, cu aflux mare de persoane care, pot favoriza iniţierea unor acţiuni de natură să afecteze grav siguranţa acestora;

• pericolul producerii unor calamităţi naturale, a unor accidente tehnologice sau catastrofe care, pot pune în pericol securitatea obiectivelor.

În perspectiva realizării obiectivelor prevăzute în

„Programul de guvernare 2009-2012”, la capitolul 24 – Ordine publică şi siguranţa cetăţeanului, au fost redimensionate dispozitivele de pază şi protecţie la nivelul Jandarmeriei Române, efectivele destinate executării misiunii de pază şi protecţie a obiectivelor, bunurilor, transportul valorilor şi produselor speciale fiind reduse. „Strategia privind consolidarea reformei instituţionale, dezvoltarea structurilor şi practicilor Jandarmeriei Române în raport cu evoluţia instituţiilor similare din ţările membre ale U.E., în perioada 2006 – 2015”, prevede realizarea unui sistem integrat, la nivel naţional, în domeniul pazei, protecţiei instituţiilor, a bunurilor şi siguranţei persoanelor, format din structuri specializate ale statului, poliţie locală, societăţi specializate de pază şi paza proprie, coordonate, în mod unitar, de către Jandarmeria Română.

Abordarea în sistem integrat a ordinii publice la nivel naţional impune elaborarea unei noi „Concepţii privind paza şi protecţia instituţiilor, a bunurilor şi a siguranţei persoanelor”, fundamentată pe prevederile Constituţiei României, ale legislaţiei naţionale şi a celei europene în materie. Reevaluarea actualului sistem este necesară, astfel încât direcţia principală de efort a M.A.I. să fie orientată pentru asigurarea climatului de ordine şi siguranţă publică, iar paza şi protecţia instituţiilor, a bunurilor şi siguranţa persoanelor cu efective de jandarmi să fie asigurată exclusiv la obiectivele de importanţă deosebită pentru activitatea statului, de interes strategic, obiectivele diplomatice şi acele instituţii ale statului care, prin activitatea ce o desfăşoară, prezintă un risc ridicat.

Jandarmi în pază la un obiectiv de importanţă deosebită

13

Direcţii de acţiuneÎndeplinirea obiectivului strategic ,,Îmbunătăţirea

siguranţei cetăţeanului”, prevăzut în Strategia de Ordine Publică 2010-2013, impune reorganizarea misiunilor de pază ale Jandarmeriei Române, prin reducerea personalului destinat acestei misiuni şi implementarea unor instrumente tactice mai eficiente (supraveghere video, elemente de avertizare, dispozitive integrate de pază şi patrulare etc.).

De asemenea, conform Planului de acţiuni al Jandarmeriei Române pentru implementarea Planului Strategic pe sectorul de activitate „Ordine publică şi siguranţa cetăţeanului 2010 - 2013”, jandarmii care execută misiuni de pază şi protecţie, pe timpul executării misiunilor specifice, au atribuţii de ordine şi siguranţă publică în zona stabilită prin planul de pază şi protecţie şi fişa postului, atribuţii ce sunt menţionate şi în planurile unice de ordine şi siguranţă publică.

Astfel, principalul obiectiv este transferul în spaţiul public al centrului de greutate a activităţii Jandarmeriei Române, pentru îmbunătăţirea siguranţei cetăţeanului, prin integrarea dispozitivelor de pază şi protecţie de la obiectivele asigurate cu efective de jandarmi în sistemul unic de ordine şi siguranţă publică de la nivelul localităţilor, astfel încât misiunea să se execute în sistem integrat, în cooperare cu structurile M.A.I.

Pentru îndeplinirea acestui obiectiv au fost stabilite câteva direcţii de acţiune, astfel:

• reevaluarea analizelor de risc de la fiecare obiectiv în parte în scopul stabilirii oportunităţii menţinerii misiunii de pază şi protecţie şi modalităţilor de executare a acesteia;

• reducerea numărului efectivelor de jandarmi destinaţi misiunilor de pază şi protecţie şi redistribuirea acestora în cadrul Jandarmeriei Române pentru executarea misiunilor de supraveghere şi de ordine şi siguranţă publică;

• stabilirea competenţelor jandarmilor din dispozitivele de pază, ca elemente ale sistemului integrat de ordine şi siguranţă publică;

• asigurarea supravegherii şi intervenţiei la obiective la solicitare prin Sistemul Naţional Unic pentru Apeluri de Urgenţă 112;

• adoptarea unor dispozitive flexibile, de natură să răspundă din punct de vedere operativ, atât pentru îndeplinirea atribuţiilor şi sarcinilor stabilite prin actele normative în vigoare, cât şi pentru atenuarea potenţialelor riscuri şi ameninţări la adresa obiectivelor;

• adaptarea cadrului normativ general la cerinţele operaţionale şi organizatorice nou create.

Căi şi modalităţi de realizare

• restructurarea dispozitivelor de pază, prin reducerea elementelor de dispozitiv la minimum;

• menţinerea pazei şi controlului accesului numai la sediile instituţiilor statului şi a celor strategice;

• complementaritatea misiunilor şi acţiunilor forţelor de ordine publică cu cele din pază şi îmbunătăţirea cooperării între acestea;

• coerenţă în conducere şi eficienţă sporită în folosirea forţelor angajate în acest gen de misiuni;

• înfiinţarea dispeceratelor de monitorizare la unităţile de jandarmi şi conectarea la acestea a sistemelor tehnice de pază, alarmare şi supraveghere de la obiective ;

• constituirea în cadrul unităţilor de jandarmi a subunităţilor de intervenţie, în funcţie de numărul şi importanţa obiectivelor din competenţă.

Rezultate aşteptate

• asigurarea funcţionării în condiţii de normalitate a instituţiilor şi garantarea integrităţii proprietăţii publice şi private prin folosirea eficientă, a forţelor şi mijloacelor la dispoziţie;

• creşterea performanţei dispozitivelor de ordine şi siguranţă publică în sistem integrat;

• capacitate crescută de intervenţie la solicitare sau prin apelul de urgenţă 112;

• creşterea nivelului de încredere a populaţiei în instituţie;

• reducerea deficitului de personal din dispozitivele de ordine publică al Jandarmeriei Române.

Revizuirea cadrului juridicÎn plan legislativ, se impune evaluarea actelor

normative incidente domeniului pazei şi protecţiei. Astfel, demersurile legislative vor urmări, cu precădere, clarificarea competenţelor şi responsabilităţilor structurilor cu atribuţii în materie, corelarea domeniilor subsecvente, precum şi euroconformizarea cu actele comunitare aferente.

Iniţiativele legislative de modificare a unor acte normative de nivel superior (legi, ordonanţe ale Guvernului, hotărâri ale Guvernului) şi a celor de nivel intern incidente (ordine, instrucţiuni ale ministrului), se vor realiza pe baza noilor oportunităţi reieşite din concepţie.

Ministerul Administraţiei şi Internelor, ca for conducător şi decizional, este abilitat să ia măsurile necesare pentru revizuirea, împreună cu instituţiile cu implicaţii, a documentelor de colaborare şi cooperare pe linia asigurării măsurilor de pază şi protecţie, cu efective de jandarmi.

maior Cristinel NICULESCUcolonel Mihail GHEORGHIU

Liniştea cetăţii - o prioritate

Prevenţie, informare, educaţiePrevenţie, informare, educaţie

La o activitate de pregătire profesională desfăşurată cu personal MAI, profesorul afl at în faţa cursanţilor le-a cerut permisiunea acestora să realizeze un exerciţiu ce presupunea participarea lor. După acordul dat, auditoriul a fost rugat să îşi scoată portofelele pe masă, iar, ulterior, să prezinte şi conţinutul.

În prima fază s-a constatat că portofelele erau de diferite mărimi şi culori, putându-se diferenţia

uşor cele aparţinând femeilor de cele ale bărbaţilor. O persoană nu deţinea

deloc portofel (s-a găsit imediat şi explicaţia!). În a doua fază, în urma prezentării conţinutului portofelelor, din nou, s-au putut trage nişte concluzii, de genul: X este o persoană activă, Y este un om ordonat sau Z este foarte pragmatic.

De asemenea, s-a subliniat că un om poate fi caracterizat, la modul general, după mai multe criterii, precum: felul în care se îmbracă, obiectele pe care le foloseşte sau modul în care se comportă.

Ce bine ar fi însă, dacă am putea, pe baza unor indicii sau semnale, să ne dăm seama tot atât de uşor şi de acele persoane care intenţionează să săvârşească fapte de corupţie!

Din păcate, atunci când este vorba de corupţie, acest lucru nu poate fi , în totalitate valabil, deoarece am putea să alunecăm cu uşurinţă într-o extremă periculoasă, în care persoane nevinovate, dar neglijente, să fi e etichetate drept corupte, iar altele, cu o putere mare de disimulare, ar trece neobservate.

Deşi în societatea de astăzi, în plină expansiune, viteza transmiterii mesajelor scrise creşte de la an la an, în acest vârtej creat intră, paradoxal, şi unii poliţişti cu funcţii de conducere din cadrul ministerului. Dar nu în sensul de a comunica cu persoanele pe care le au în subordine, ci, din contră, de a le evita. Astfel, vitezei de propagare a informaţiei prin mijloace moderne (de ex. videoconferinţele) îi cade “victimă” comunicarea în cadrul colectivului de muncă. Şedinţele de lucru, reuniunile pentru comunicări de

ordine, chiar şi alte activităţi adiacente, care au ca scop subsidiar închegarea unui colectiv, pot fi considerate în ziua de azi desuete. Nu mai este timp, trebuie repede să ne facem treaba! Şi când ne gândim că, în cazul companiilor private “se investesc bani” pentru acest lucru (cunoscutele team-building-uri)!

Ce pretenţii să mai avem de la cei care nu îşi cunosc temeinic subordonaţii, care nu le ascultă păsul ? Ulterior, când nu se mai poate face nimic, tot ei sunt cei care rămân cu gura căscată atunci când afl ă, pe fi rul scurt, de săvârşirea unei infracţiuni de corupţie chiar de către unul dintre subordonaţi. Şi atunci, încep să curgă întrebările retorice, de genul: “Oare cum a fost posibil?”, “Ce prieteni avea respectivul?”, “Cum s-a manifestat în ultimul timp?”.

Din nefericire, aceste abordări din partea unor şefi , care ar trebui “să dea tonul unor confesiuni”, au drept consecinţă imediată şi lipsa încrederii din partea subordonaţilor lor. Problemele de serviciu sau cele personale apărute în viaţa

COMUNICAREADEFICITARĂ

ŞI IMPACTUL ASUPRAC O R U P Ţ I E I

acestora nu mai sunt aduse la cunoştinţa superiorilor, nu mai prezintă interes, iar aceştia, necunoscându-le, nu pot lua niciun fel de măsuri.

Şi atunci, cum să nu îi dăm dreptate lui Joseph Priestley, un strălucit savant al secolului trecut (a descoperit oxigenul şi apa gazoasă - sifonul), care ne-a lăsat o constatare dureroasă: „Cu cât mai avansate şi mai efi ciente sunt mijloacele noastre de comunicare, cu atât comunicăm mai puţin”!

O posibilă explicaţie este dată şi de afi rmaţia plastică a unui arhitect român, ce arăta că “Lumea, când se îmbogăţeşte, îşi ridică gard. E primul semn."

Aceeaşi tendinţă de “izolare impusă” se constată, de regulă, şi la cei care încalcă legea. Pentru a-şi asigura conspirativitatea faptelor, se distanţează de restul colegilor, preferând activităţi cu “expunere cât mai scurtă” şi menţinerea contactului cu un număr limitat de persoane, numite “de încredere”.

În sprijinul acestor afi rmaţii vin şi concluziile desprinse din analiza unor fapte de corupţie săvârşite de personalul MAI în ultimii ani, în sensul în care autorii acestor fapte nu au făcut parte dintre cei care se remarcau prin activitatea profesională desfăşurată şi nici nu au avut un comportament profesional ce ar fi putut anticipa săvârşirea unor fapte de corupţie.

Caracterul disimulat al acţiunilor ilegale poate fi desluşit

însă de către persoanele cu funcţii de conducere, dacă se iau în vedere cauzele ce contribuie, uneori, la săvârşirea unor fapte de corupţie. Astfel, amintim: contactele frecvente cu exteriorul instituţiei, accesul la informaţii/baze de date, gestionarea mijloacelor fi nanciare, gestionarea bunurilor şi serviciilor, acordarea de drepturi (eliberarea de documente, permise de conducere, paşapoarte, cărţi de identitate, autorizaţii, certifi cate, cazier judiciar etc.) sau aplicarea legii (atribuţii de control, supraveghere, constatare aplicare de sancţiuni etc.).

Totul porneşte de la vârf! Statistic vorbind, lipsa unor măsuri ferme din partea şefi lor a făcut ca infracţiunile de corupţie din ultimii ani din cadrul MAI, să fi e săvârşite cu preponderenţă de personalul de execuţie, în majoritate agenţi/subofi ţeri. Unii şefi au înţeles greşit cum stă treaba cu corupţia. O parte ar dori să fi e primii „informaţi” de ofi ţerii anticorupţie, atunci când unii subordonaţi încep „să devieze” de la lege, în timp ce alţii nu se implică sufi cient, conform obligaţiilor ce le revin, în prevenirea apariţiei acestor cazuri.

O altă consecinţă a unei comunicări necorespunzătoare în relaţia şef-subordonat se poate traduce şi prin lipsa aşa-numitelor avertizări în interes public, conform Legii 571/2004 privind protecţia personalului din autorităţile publice, instituţiile publice şi din alte unităţi care semnalează încălcări ale legii. Adică, a sesizărilor făcute, de către colegi, cu privire la faptele săvârşite în instituţiile publice, ce presupun încălcări ale legii sau ale deontologiei profesionale. Dintr-o abordare greşită a spiritului de colegialitate, sunt acceptate diferite manifestări reprobabile ce conduc, inevitabil, la perpetuarea lor.

Aici ne referim, în special, la infractiunile de coruptie, la folosirea abuzivă a resurselor materiale sau umane, evaluări neobiective ale personalului în procesul de recrutare, selectare, promovare, retrogradare şi eliberare din functie, sau la încălcări ale procedurilor administrative/stabilirea unor proceduri interne, cu nerespectarea legii.

Un proverb străin ne învaţă: “Dacă vrei ca un copac să crească, să nu tragi de el. Să îl uzi la rădăcină”.

Astfel, comunicarea, mai precis, comunicarea verbală, folosită cu tact de către şefi i structurilor, cu rol în prevenirea corupţiei, ar trebui să reprezinte pentru colectivul de muncă şi relaţiile profesionale stabilite în cadrul acestuia, acel liant care să îi apropie pe oameni, să-i facă mai performanţi, mai încrezători, asigurându-le premiza unei evoluţii sănătoase, integre, în carieră.

Comisar de poliţie NEACŞU Robert Serviciul Prevenire – Direcţia Generală Anticorupţie

a superiorilor, nu mai u-le, nu pot lua niciun

e lui Joseph Priestley, descoperit oxigenennululull ş şşi constatare durererrerroaoasăs : ::

t mijloacele noaasasasstrtree dede ”! firmaţia plasticăcăcăcăcăăă aa ununui i nd se îmmmboboboboggăgăgăgăţţeţeeştşte,e îîşişi

ssssssseeeee cococococoonnnsnsnsnssttatatatătătătă, , ddede rregeguululă,ă, igigurura coconsnspiip raratitivitatateteteeaa prprprp efefefefeferrerererânâânânânâ dd aca titivivităăţiţi c cu u

oonttntntaacactutuluuuluiiii cuucu uu n nunuumămămămărr r ”. nccluluu iziziziziilililililililileeeeee e deddededededededespspriinsnse e dididin nn dddddddddee pepersonalalulul M MAIAIAIAI îîîî î înnnnn ststoro fapptet nnuu auauau f f făccăcăcututut ctcttivivititatatteaaea ppproofefesisiononnnalalalalalla ăăăă ă ă ăăăă mmmemeemmmmeemmentntntntntntnt ppppp pppprorrororor feffeff siisionononalalalal cc c ce ee ee arara oororororrroro upupuppppţiiţiţiţiiţiţiiţţţţţţţţţţţţţţ ee.eeeee.e.e.e.e.e.

gaggagagagagagaagagagagagagagagaagagaagaalllllllllelelelelllllllllllll pppppppppoaoaoaoaoatteteteet fifi dedeeeeesslsluşuşitit nduceerererere,, dadacăăăăăc s s seee ee iiiiiaiau u în

săvârşiirrrrrrerereeeaaaa aaa unnunooorororo ffapapte frecventeeeeeeeee c cccccuu uu eexexxe ttttteteririorrulu ddededded d datatatatateeeee,ee gggessttitiiioonono areaa nunuuuuuriririrr lolol r r şişişii serervviviiv cciciililor,

tt iii d

14

TREZIREA L A REALITATETREZIREA L A REALITATESAUSAU

SĂ PUNEM „PICIORUL ÎN PRAG”!SĂ PUNEM „PICIORUL ÎN PRAG”!

15

Nu putem spune că „o mie de vorbe, un ban nu fac…”, dar am spune că o imagine bine plasată face cât multe alte explicaţii. De aceea, în cadrul instruirilor noastre preventive, încercăm să îmbinăm cât mai bine exemplele din activitatea combativă, cu imagini sugestive care să trezească, într-o modalitate mai dură, conştiinţa fi ecăruia de a fi un lucrător integru. Realitatea, în sine, este dură, iar consecinţele pot fi dramatice pentru ei sau membrii familiei, devastând întregul univers familial, dacă funcţionarii nu au un comportament ireproşabil.

Plecând de la descinderile din punctele de trecere a frontierelor, de la începutul anului, şi indiferent de interpretări, mai mult sau mai puţin maliţioase, din punctul nostru de vedere, al formatorului de integritate, putem afi rma, fără teama de a greşi, că acţiunea în sine are şi o latură preventivă foarte efi cientă prin mesajul educativ indus colateral.Şi cine nu ar fi marcat sau impresionat când vede un angajat al MAI, în cătuşe, cu

lacrimi în ochi, încercând să înduplece instanţa de judecată pentru a obţine, măcar, judecarea în stare de libertate, invocând probleme de sănătate sau faptul că are în întreţinere copii minori?…

Opinia publică ştie doar că noi, lucrătorii simpli ai MAI, suntem „pioni” şi prin urmare, prin administrarea unor măsuri de corecţie la nivelul nostru nu se rezolvă mare lucru, sistemul rămânând în continuare viciat! Atunci ne întrebăm, pe bună dreptate: De ce să nu luăm atitudine, printr-un comportament integru, pentru ca „cei mari” să nu mai aibă „ uneltele” de lucru? Este aşa simplu!

De la bun început, dacă nu am intra în „jocul” acesta murdar, dacă am refuza să facem parte din „echipă”, cerând chiar să fi m mutaţi în locuri unde ne-am putea desfăşura activitatea cu onestitate, la unison, poate într-adevăr s-ar schimba ceva pentru viitorul copiilor noştri, şi anume, mentalitatea funcţionarului român.

Se zice că totul are un preţ! Totuşi, uneori, preţul nu este prea mare atunci când este vorba de impactul emoţional asupra membrilor de familie şi prejudiciul creat imaginii personale?

Văzând eterogenitatea grupurilor de poliţişti învinuiţi, din toate punctele de vedere, ne-a fost cu atât mai greu să găsim o explicaţie pentru gestul acestora; lipsa experienţei nu poate fi invocată, deoarece, deşi printre cei reţinuţi se afl au şi poliţişti cu state vechi în domeniu, acest lucru nu i-a împiedicat să săvârşească fapte de corupţie.Şi, se ajunge mereu, în mod obsesiv, dar justifi cat, la factorul educativ, care dacă a

avut carenţe mai mari sau mai mici în anii tinereţii, lasă o cicatrice pe viaţă.Mai presus de statistici şi numere raportate, suntem oameni, sufl ete, cu trăiri şi

sentimente, iar faptul acesta ar trebui să conteze cel mai mult. Să fi e oare vorba de onestitate, care şi-a pierdut sensul? De mândria de a-ţi purta haina militară? Uitându-ne la colegii care sunt „prinşi” în diferite ipostaze, nici nu te mai poţi gândi la dorobanţii de odinioară, mândria tuturor celor care aveau un astfel de membru în familie.

Oare un om care s-a „realizat material”, dar care şi-a pierdut onoarea şi familia, se

poate considera un om împlinit şi fericit? Îşi mai poate dori ceva?Poate doar să dea timpul înapoi...

Comisar de poliţie Breazu FloricaServiciul Prevenire – Direcţia Generală Anticorupţie

16

Despre ce se întâmplă acum în Kosovo am vorbit, recent, cu căpitanul Arun Bibire, comandantul în exerciţiu al Detaşamentului de Misiuni Internaţionale, prezent în ţară pentru câteva zile de concediu.

Reporter: Este a treia misiune internaţională la care participaţi. Cum apreciaţi, prin prisma experienţei acumulate, situaţia din Kosovo în acest moment?

Constantin-Arun Bibire: Situaţia este şi va fi extrem de complicată în această regiune, iar prezenţa, încă masivă, a forţelor internaţionale, este o dovadă că tensiunile nu s-au diminuat. Ca o părere personală, pot să vă spun că situaţiile pe care trebuie să le gestioneze EULEX sunt deosebite faţă de cele sub mandat ONU, scopul celor două misiuni fi ind diferit. Aşa numitul ”hot spot” (punct fi erbinte) al Kosovo îl reprezintă, în continuare, zona situată în Mitrovica, la nord de râul Ibar, care separă cele două comunităţii, sârbă şi albaneză. Aici se concentrează majoritatea misiunilor noastre, astfel că jandarmii români ”benefi ciază” 24 de ore pe zi de adrenalină la maxim.

Complexitatea situaţiei operative din Nordul Provinciei Kosovo este reliefată prin gama largă de operaţiuni speciale în care suntem angrenaţi zi şi noapte, dar şi de trend-ul ascendent în segmentul crimei organizate, a manifestărilor spontane organizate de cele două comunităţi amintite mai sus şi de limitarea deplasărilor personalului Misiunii EULEX Kosovo, cu excepţia celor care execută misiuni la Nord de Râul Ibar şi care au puteri executive, aşa cum sunt jandarmii români.

R.: Cum este privit personalul Detaşamentului de Misiuni Internaţionale din cadrul Jandarmeriei Române de către conducerea EULEX?

C.A.B.: Contingentul a fost dislocat în teatrul de operaţiuni începând cu data de 08.12.2010. Până în prezent, am avut onoarea de a fi vizitaţi, şi nu întâmplător, de numeroşi factori de decizie ai misiunii EULEX Kosovo sau din cadrul Civilian Planning and Conduct Capability (Comandamentul Operaţiunilor Civile ) din Bruxelles, fi ind onoraţi de vizita domnul Kees Klompenhouwer, comandantul Operaţiunilor Civile ale Uniunii Europene. Totodată, am fost desemnaţi de către conducerea Departamentului de Poliţie Specială a EULEX Kosovo, să prezentăm, cu prilejul unor vizite ofi ciale, tipurile de misiuni, organizarea, capabilităţile şi managementul unui F.P.U. (Unitate de Poliţie Constituită), întrucât, îmi place să cred, suntem cel mai bun model în această misiune. Membri delegaţiilor au apreciat, în mod ofi cial, nivelul ridicat de pregătire, profesionalismul şi combativitatea jandarmilor români ce încadrează Detaşamentul de Misiuni Internaţionale. De asemenea, au fost impresionaţi de modul în care România, prin Jandarmerie, a înţeles să sprijine misiunea U.E., cu oameni bine pregătiţi, cu tehnică şi echipament ce îndeplinesc cerinţele din teatrul de operaţii.

Tot pe acest segment de apreciere, este de remarcat opinia conducerii Departamentului de Poliţie EULEX, precum şi a Componentei de Poliţie Specială, potrivit căreia jandarmii români sunt singurii capabili să gestioneze operaţiunile considerate foarte complexe şi cu un grad ridicat de risc. Sunt convins că aceste aprecieri ni se cuvin în aceeaşi măsură în care li se cuvin tuturor colegilor care au făcut parte, începând cu anul 2002, din Detaşamentului de Misiuni Internaţionale dislocat în Kosovo.

ReportajReportaj

Una dintre cele mai importante, mediatizate şi riscante misiuni internaţionale ale Jandarmeriei, revine în atenţia noastră, odată cu fi ecare escaladare a situaţiei din teatrul operaţional. Iar anul 2011 consemnează o tensionare a situaţiei, chiar dacă nu este vorba despre reizbucnirea violentă a confl ictelor interetnice sau de folosirea armelor de foc pentru rezolvarea divergenţelor.

„Rule of Law” (domnia Legii) – unul din obiectivele majore ale misiunii Uniunii Europene în Kosovo (EULEX), este greu de impus într-un teritoriu în care, în ultimii 20 ani, noţiunea de lege a fost cvasiinexistentă. Vidul de autoritate şi lipsa instituţiilor de aplicare a legii au fost premisele constituirii unor reţele infracţionale foarte puternice, care reprezintă un real pericol pentru securitatea Europei. În aceste condiţii, conducerea EULEX a hotărât, în baza mandatului internaţional, desfăşurarea unor acţiuni de probare şi aducere în faţa justiţiei a interlopilor. Reacţia acestora, lideri formali şi informali, cu o foarte mare infl uenţă, este foarte probabil să fi e violentă, mai ales că numărul necunoscut de arme afl at în posesia civililor creşte exponenţial riscul misiunilor (nu îmi imaginam, acum aproape 10 ani, când primul detaşament român a plecat în Kosovo să protejeze populaţia musulmană de posibilele atacuri rasiste, că aceştia vor deveni „adversarii” forţelor internaţionale - n.r.).

Dispunerea Detaşamentului de jandarmi român în Mitroviţa, chiar lângă linia de demarcaţie a zonei locuite de populaţia sârbă, acum minoritară, într-o zonă recunoscută pentru criminalitate, face ca unitatea de poliţie română să fi e prima solicitată, constituind vârful de lance, adică avangarda oricăror acţiuni ale misiunii internaţionale.

Fiind cea mai expusă şi cea mai folosită unitate de poliţie, vizita şefului Misiunii EULEX, generalul în rezervă Xavier Bout de Marnhac, în baza folosită de români, este fi rească. Întâlnirea a avut loc în data de 1 ianuarie 2011, şi a constituit o plăcută surpriză pentru oaspete, atât prin nivelul ridicat de pregătire, cât şi prin operativitatea şi disciplina dovedite de camarazii noştri. De asemenea, acesta a fost surprins şi când a solicitat prezenţa unui interpret de limbă engleză pentru a se adresa întregului detaşament, iar comandantul acestuia i-a comunicat că nu este nevoie. Neîncrederea vizibilă a dispărut după întâlnirea ofi cială, când au urmat discuţii libere şi şeful EULEX a putut comunica, în engleză, cu oricare dintre jandarmii români.

Vizită de lucru a şefului Misiunii EULEX,gl.(r) Xavier Bout de Marnhac

KOSOVOKOSOVOm e r e u s u r p r i n ză t o rm e r e u s u r p r i n ză t o r

"Domnia legii" - obiectiv EULEX

Căpitan Constantin-Arun Bibire

• S-a născut pe 10 februarie 1977, este căsătorit şi are o fetiţă în vârstă de 5 ani;

• Din luna decembrie 2010 îndeplineşte funcţia de comandant al Detaşamentului de Misiuni Internaţionale EULEX Kosovo;

• În perioada decembrie 2009-decembrie 2010 a deţinut funcţia de Şef Serviciu Organizare şi Coordonare Misiuni în cadrul Grupării de Jandarmi Mobile „Tomis” Constanţa;

• Mai 2009-decembrie 2009, participarea la cea de-a doua misiune în Kosovo (EULEX, sub egida U.E.); a îndeplinit funcţia de adjunct al Comandantului F.P.U.;

• Aprilie 2007-iunie 2008, a fost ofi ţer de legătură în cadrul Detaşamentului de Misiuni Internaţionale, sarcina fi ind cea de menţinere a păcii în Kosovo (U.N.M.I.K, desfăşurată sub egida O.N.U.);

• Prima funcţie în Jandarmerie: comandant de pluton la Batalionul Mobil de Intervenţie Constanţa (august 2000-decembrie 2000);

• A absolvit cursuri postuniversitare, majoritatea în domeniul ordinii publice, unul dintre ele fi ind „Managementul ordinii publice şi lupta împotriva criminalităţii organizate – Misiuni de substituire”. Acesta s-a desfăşurat la Centrul Naţional pentru Tactici şi Antrenament al Jandarmeriei Naţionale Franceze din Saint Astier;

• A primit trei medalii: Medalia Naţiunilor Unite - „În Serviciul Păcii”, 2007; Medalia – „Virtutea Militară în grad de Cavaler”, 2008 şi Medalia EULEX Kosovo – „Medalia Politicii Comune pentru Securitate şi Apărare a Uniunii Europene”, 2009.

17

sublocotenent Casandra DUŢĂmaior Sorin DESPINA

R.: Vă rog să ne descrieţi o zi de misiune în KosovoC.A.B.: De fapt, misiunea începe cu o zi înainte de executarea propriu-zisă. În acel

moment, se stabilesc, împreună cu comandanţii plutoanelor, efectivele disponibile pentru executarea misiunilor. În baza ordinelor Departamentului de Poliţie Specială, se repartizează misiunile şi se stabilesc sarcinile compartimentelor logistice. Ziua de misiune începe la ora 07:30, prima sarcină fi ind, de regulă escorta personalului vamal EULEX la şi de la Gate 1 şi Gate 31 (puncte administrative între Serbia şi Kosovo). Acestora li se asigură şi protecţia şi securitatea statică pe timpul cât îşi desfăşoară activitatea în cele două locuri de dispunere.

O altă misiune este cea de asigurare a protecţiei personalului internaţional şi a securităţii statice la Curtea de Justiţie din Kosovska- M i t r o v i c a . Deşi relativ uşoară acum (sediul instituţiei este în renovare), misiunea va deveni foarte difi cilă în scurt timp, deoarece în luna mai sunt preconizate a se relua procesele (aceste procese au fost motivul atacurilor cu grenadă din februarie 2007, iar p e r i c o l u l repetării unor astfel de situaţii este luat în considerare, n.r.).

În cadrul Operaţiunii P r e V i s II, efectuăm patrule în Mitrovica de Nord, în zona podurilor Cambrone şi Main Bridge, în zona Centrului de Servicii Publice, precum şi în cartierul întitulat sugestiv Mica Bosnie, Suvi Do. Precizăm că în această din urmă zonă, populaţia desfăşoară activităţi

cu un puternic caracter criminogen.În cadrul Operaţiunii Joint Efforts, efectuăm patrule

în zona de Nord a Kosovo. Tot în cadrul acestei operaţiuni, în cooperare cu coordonatorii

EULEX pentru Poliţia Kosovo şi cu efective ale acesteia, se execută

Vehicle Check – Point ( puncte de control a autovehicolelor), misiuni

caracterizate cu un grad de risc ridicat.

O parte din personal are ca misiune asigurarea protecţiei bazei în care suntem cazaţi, iar restul personalului detaşamentului se constituie în Quick Reaction Force – Forţă de Intervenţie Rapidă, care are misiunea de a

interveni în sprijinul oricăror membri ai misiunii Eulex afl aţi

în pericol. În cazul în care acest personal staţionează în bază, sunt

desfăşurate activităţi de pregătire (controlul mulţimilor, cercetarea unor

obiective şi descinderi). În cazul în care există informaţii că este posibilă tulburarea ordinii

publice, personalul din Forţă de Intervenţie Rapidă este dislocat, la ordin, în apropierea zonelor indicate, fi ind pregătit

pentru o eventuală intervenţie.În cele din urmă, dar şi cele mai periculoase, în baza mandatelor emise de

procurori, efectuăm descinderi în vederea arestării unor persoane urmărite penal, precum şi însoţirea investigatorilor, pe durata percheziţiilor şi ridicării probelor în cadrul unor acţiuni de urmărire penală.

Pe lângă acestea, pot apărea oricând alte misiuni, ceea ce solicită foarte mult şi personalul din comandamentul detaşamentului (planifi carea acţiunilor trebuie să fi e efi cientă, legătura cu toţi partenerii trebuie să fi e fără sincope), iar despre asigurarea logistică – echipament, comunicaţii, hrană, autoturisme, nu cred că mai este cazul să vorbesc. Toate modifi cările survenite în programul stabilit îmi sunt transmise mie sau înlocuitorului meu, în cadrul unor şedinţe de informare, organizate la sediul Departamentului de Poliţie Specială. Ziua se încheie cu o analiză a misiunilor executate şi repartizarea misiunilor şi sarcinilor compartimentelor logistice pentru următoarea zi. Ocazional, sunt prezentate delegaţiilor ofi ciale activităţi de antrenament şi de pregătire ale jandarmilor români. De fapt, este prezentată România, fi indcă, înainte de toate, jandarmii sunt <ambasadori> ai ţării noastre în acest colţ de lume.

„Îţi mulţumim pentru timpul acordat”, îi spunem; urmează o strângere de mână şi un zâmbet din care răzbate mândria şi duritatea unui militar învăţat cu greul, iar căpitanul se îndreptă grăbit către autobuzul care îl va duce înapoi în misiune.

Nu facem decât câţiva paşi, că îl auzim: „Stai, ar mai fi ceva! Aş vrea să scrieţi şi că le mulţumesc tuturor celor care sunt în echipa din Kosovo, pentru că sunt sută la sută implicaţi în ceea ce fac şi sunt cei mai buni! Dacă mai e loc în revistă?!”.

Şi a fost...

".. .sunt prezentate

delega ţ i i lor of ic iale act iv i tăţ i

de antrenament ş i de pregă t ire

ale jandarmilor români .

De fapt , es te prezentată

România, f i indcă , înainte

de toate , jandarmii sunt

<ambasadori> ai ţări i noastre

în acest col ţ de lume. "

DocumentarDocumentar

18

Necesitatea armonizării şi compatibilizării sistemului românesc de ordine publică cu cele din statele Uniunii Europene a generat căutări permanente pentru realizarea unui cadru juridic şi acţional efi cient, care să răspundă transformărilor şi obiectivelor preconizate

în plan structural şi funcţional, prin asigurarea resurselor umane şi fi nanciare necesare materializării acestora.Concepţia de acţiune pentru asigurarea ordinii publice şi creşterea gradului de siguranţă a cetăţeanului

a determinat în mod necesar implicarea crescândă a structurilor Jandarmeriei Române şi totodată, realizarea unor structuri specializate, capabile să asigure o mai bună acoperire a localităţilor din zona de responsabilitate. În acest context, prin procesul de

reorganizare a Jandarmeriei Române, după anul 2009 au fost înfi inţate şi operaţionalizate secţiile şi posturile montane de jandarmi.

Argumente geografi ce

Zona montană a României este axată pe arcul Carpaţilor (28% din întreaga suprafaţă). În centrul teritoriului se afl ă Podişul Transilvaniei, înconjurat de lanţurile muntoase ale Carpaţilor Orientali, Meridionali şi Occidentali, cu o lungime de 910 km. Munţii Carpaţi, care se ridică până la peste 2.500 m, domină relieful României; ei sunt apreciaţi ca munţi cu înălţime mijlocie şi mică şi au altitudinea medie de 840 m. Circa 90 % din suprafaţa lor se afl ă sub altitudinea de 1.500 m. Datorită caracteristicilor locale favorabile, au apărut aşezări permanente (în depresiuni şi pe culoarele de vale), dar şi temporare (odăi, sălaşe), care ating plafonul de 2.000 m. În Carpaţii Apuseni se atinge altitudinea de 1.200 m pentru aşezările permanente.

Atestare documentară de 161 de ani

Prezenţa jandarmilor în zona montană, cu precădere în localităţi şi staţiuni, dar mai puţin în zona alpină, a fost semnalată încă de la înfi inţarea Corpului slujitorilor în jandarmi, la 1850. De-a lungul timpului, misiunile jandarmilor au diferit, fi e datorită transformărilor survenite în cadrul instituţiei, dar mai ales în funcţie de regimurile politice care s-au succedat la putere. La începuturi, misiunile jandarmilor de la posturile din localităţile afl ate în zona de munte nu difereau prea mult faţă de cele afl ate în zona de câmpie, numitorul comun constituindu-l menţinerea ordinii publice printr-o participare activă la combaterea fenomenului contravenţional şi infracţional. Treptat, misiunile au început să capete particularităţile specifi ce mediului natural, zonelor de competenţă şi să se contureze tactici şi tehnici noi de acţiune. Astfel, în ,,Călăuza jandarmului agent de poliţie şi jandarm în termen” , document cu valoare de act normativ, emis la 1939, sunt înserate atribuţii şi competenţe privind vânătoarea, pescuitul în apele de munte, protecţia pădurilor şi a monumentelor naturii şi, nu în ultimul rând, obligaţia de a da ajutor turiştilor afl aţi în difi cultate.

În perioada celor două Războaie Mondiale, activitatea jandarmilor s-a înscris cerinţelor şi nevoilor vremii. Pe lângă tributul de sânge dat alături de armata română, jandarmii afl aţi în zona montană au desfăşurat misiuni şi acţiuni specifi ce Armei: supravegherea principalelor căi de acces; descoperirea şi capturarea unor elemente ostile; îndrumarea forţelor armate pentru transportul de materiale şi tehnică de luptă, precum şi crearea unor condiţii de siguranţă pentru deplasarea trupelor; pregătirea şi paza unor raioane destinate refugiaţilor; îndrumarea populaţiei refugiate în zona montană din cauza confl ictelor etc.

Regimul politic instaurat imediat după încheierea celui de-al Doilea Război Mondial şi-a pus amprenta asupra evoluţiei întregii ţări şi implicit asupra tuturor organismelor şi structurilor, trecându-se astfel într-o etapă care nu a avut nimic cu istoricul, specifi cul şi mai ales cu aspiraţiile românilor. Evident că, odată cu aceasta şi instituţia Jandarmeriei a trecut printr-un proces de transformări, iar misiunile acesteia au fost adaptate „noilor orientări”. Astfel, Trupele nou create au dus ample acţiuni, în special în zona montană, pentru prinderea şi capturarea celor care s-au răzvrătit împotriva măsurilor luate de noul regim comunist, instalat ofi cial după alegerile din martie 1948.

În toată această perioadă la care s-a făcut referire, dar cu precădere în cea derulată până la al doilea Război Mondial, nu se poate vorbi de acţiuni duse în mod organizat din partea unor structuri specializate de jandarmi în zona montană, privind salvarea-evacuarea unor persoane afl ate în difi cultate, ci doar de participări ocazionale, împreună cu populaţia locală. Nu putem vorbi nici de o dotare adecvată cu materiale şi tehnică alpină, aceasta realizându-se în cea mai mare parte cu mijloace improvizate.

Înfi inţarea Jandarmeriei Montane a fost determinată nu numai de prezenţa zonei montane pe teritoriul României, dar şi de faptul că, aceste structuri se regăsesc şi în celelalte ţări membre UE, ţări cu o bogată experienţă în domeniu, pe teritoriul cărora se găsesc masive muntoase:Franţa, Italia, Spania, Elveţia, Austria, Germania etc. Jandarmul montan (specialistul de munte, căci aşa sunt denumiţi în Franţa), asigură mai multe tipuri de misiuni: misiuni de poliţie judiciară (accidente, incidente, catastrofe, protecţia mediului etc.) şi misiuni de poliţie administrativă (supraveghere generală, prevenire, salvare şi asistenţă). “Specialistul de munte” posedă aceleaşi competenţe judiciare ca un jandarm dintr-o unitate teritorială. Totuşi, acest mediu special impune adaptarea unor anumite reguli privind desfăşurarea anchetelor. Combaterea braconajului, a trafi cului cu specii protejate, protecţia fl orei şi a mediului natural se înscriu în politica generală de apărare a zonelor, peisajelor şi echilibrelor biologice (a se vedea Îndrumar de pregătire a jandarmilor în domeniul montan - Inspectoratul General al Jandarmeriei - Centrul de Documentare şi Pedagogie).

Jandarmeria MontanăJandarmeria Montanătradiţie şi modernismtradiţie şi modernism

Jandarmeria Montanătradiţie şi modernism

1928 - Jandarmi din Postul Rusca-Montană,Secţia Ferdinand, Legiunea Caraş

19

10 ani de la reînfi inţarea Jandarmeriei montane

În urma repetatelor solicitări ale formaţiilor Salvamont din staţiunile Sinaia şi Buşteni, adresate Jandarmeriei, pentru acordarea sprijinului în vederea căutării şi/sau transportului turiştilor rătăciţi/accidentaţi, precum şi pentru sancţionarea turiştilor indisciplinaţi, care nu respectă regulile de pe pârtiile de schi, transportul pe cablu (telecabină, telescaun, teleschi) sau distrug marcajele de pe trasee, în staţiunea Sinaia a fost constituit primul Pluton montan de ordine publică, în anul 2001, în structura actualului Inspectorat de Jandarmi Judeţean Prahova. Acesta a fost încadrat cu 24 jandarmi, selecţionaţi pe bază de voluntariat, din rândul efectivelor de ordine publică. Imediat după încadrare s-a trecut la executarea pregătirii specifi ce. Au fost efectuate, cu sprijinul salvamontiştilor, recunoaşteri în zona de responsabilitate şi au fost învăţate primele noţiuni pentru deplasarea în zona montană (alpină) în condiţii de siguranţă. Pregătirea a continuat la Centrul de Pregătire şi Perfecţionare a Vânătorilor de Munte de la Predeal, unde au fost dobândite cunoştinţe şi perfecţionate deprinderile în domeniul schiului şi alpinismului. Pe linia primului ajutor medical, pregătirea în domeniul BLS (Basic Life Support) s-a desfăşurat la Centrul S.M.U.R.D. de la Buşteni, unde jandarmii montani au fost atestaţi pentru efectuarea primelor acţiuni/măsuri salvatoare de viaţă pentru persoanele accidentate în zona montană.

Creşterea numărului accidentelor în zona montană, a infracţiunilor cu violenţă, a furturilor din avutul public şi privat, ce a avut drept consecinţă degradarea climatului de ordine şi siguranţă publică, a determinat ca, în perioada 2002-2003, autorităţile administraţiilor publice locale să solicite Ministerului Administraţiei şi Internelor folosirea într-o mai mare măsură a efectivelor Jandarmeriei Române pentru menţinerea ordinii publice, într-o serie de localităţi (printre care şi montane) cunoscute cu un aflux mare de turişti cu ocazia migrărilor sezoniere sau a evenimentelor majore, fapt care induce un potenţial criminogen ridicat.

În urma procesului de reorganizare a Jandarmeriei Române din anul 2003, s-a prevăzut înfi inţarea de structuri teritoriale de jandarmi ordine publică (detaşamente, secţii, posturi) în peste 440 localităţi urbane şi rurale. Tot la această dată, Plutonul montan de ordine publică constituit la Sinaia s-a transformat în Secţie montană de ordine publică, cu competenţă în staţiunile Sinaia, Buşteni, Azuga şi pe traseele turistice adiacente acestora.

Aceste structuri erau în măsură să acţioneze atât independent,

cât şi în cooperare cu efective ale poliţiei, pentru îndeplinirea atribuţiilor pe linia menţinerii ordinii publice şi creşterea gradului de siguranţă a cetăţeanului, având următoarele misiuni principale: menţinerea ordinii publice în zona instituţiilor de învăţământ preuniversitar, a parcurilor şi locurilor de agrement; prevenirea şi combaterea infracţiunilor şi a altor fapte antisociale; menţinerea ordinii publice prin sistemul patrulelor de jandarmi ordine publică pe teritoriul localităţilor unde erau constituite aceste structuri; menţinerea ordinii publice pe timpul desfăşurării unor manifestări şi adunări publice; participarea la acţiuni comune cu poliţia şi cu alte instituţii cu atribuţii în domeniul ordinii publice.

Rezultatele obţinute de aceste subunităţi, în perioada 2003 – 2005, au justifi cat pe deplin înfi inţarea unor astfel de structuri, contribuind în mod substanţial la asigurarea unui climat de ordine şi siguranţă publică şi a unui plus de autoritate pe teritoriul localităţilor unde au funcţionat secţiile şi posturile de jandarmi.

În urma adoptării Legii 550/2004 privind organizarea şi funcţionarea Jandarmeriei Române, a Planului-cadru de cooperare între Inspectoratului General al Poliţiei Române şi Inspectoratului General al Jandarmeriei Române, pentru prevenirea şi descoperirea infracţiunilor în staţiuni montane şi pe traseele turistice din zona acestora, precum şi pe litoralul Mării Negre, în Delta Dunării ori în staţiuni balneare sau alte zone de interes operativ, şi în urma procesului de reorganizare a structurilor de ordine publică ale Jandarmeriei Române, fi nalizat la 01.05.2005, au fost desfiinţate secţiile şi posturile de jandarmi destinate menţinerii ordinii şi siguranţei publice, iar efectivele ce au fost disponibilizate au completat funcţiile vacante din cadrul structurilor mobile care funcţionau cu aproximativ 50% din efectiv. Astfel, la nivelul Jandarmeriei Române, singurele structuri destinate menţinerii ordinii publice au rămas doar 6 Secţii şi 37 Posturi jandarmi montane, care funcţionau în 37 de localităţi.

Impactul deosebit pe care l-a avut desfi inţarea secţiilor şi posturilor de jandarmi, în ceea ce priveşte asigurarea climatului de ordine şi siguranţă publică, în cele peste 440 localităţi, a determinat ca, după data respectivă şi până în prezent, la nivelul Inspectoratului General al Jandarmeriei Române să se primească un număr însemnat de solicitări din partea reprezentanţilor administraţiei publice locale, organizaţiilor non-guvernamentale şi chiar a cetăţenilor, pentru reînfi inţarea unor astfel de structuri, majoritatea solicitanţilor invocând situaţia infracţională din zonă (creşterea în mod alarmant a furturilor din avutul public şi privat, confl icte de mică sau mare amploare, tulburarea ordinii publice etc.) şi imposibilitatea efectivelor din structurile Poliţiei de a gestiona efi cace problematica ordinii publice.

Pentru a răspunde nevoilor operative şi solicitărilor unor reprezentanţi ai administraţiei publice locale, pe baza aprobării ministrului Administraţiei şi Internelor au fost înfi inţate unele secţii şi posturi de ordine publică doar în staţiuni montane şi balneare, proces care a avut o dezvoltare graduală, acestea operând în prezent pe întreg arcul carpatic şi contribuind la creşterea gradului de siguranţă publică în zonele respective. În anul 2011, la nivelul Jandarmeriei Române, structurile montane sunt repartizate pe teritoriul a 20 judeţe, fi ind constituite astfel: 4 secţii de ordine publică montane; 62 posturi de ordine publică montane (61 operaţionalizate).

maior Laurenţiu COMAN

Azuga 2005 - Acţiunea jandarmilor montani,de salvare a persoanelor blocate în telescaun

20

Domnule inspector generalal Jandarmeriei Române,

Dragi camarazi,

Ziua Jandarmeriei Române este, pentru noi, veteranii de război, un înălţător prilej de evocare şi omagiere a unui trecut glorios, dar şi de cinstirea prezentului înnoitor al principalei instituţii de ordine şi siguranţă publică cu structură militară din România. Tot mai puţini la număr şi mai şubreziţi, la 3 aprilie, când natura îmbracă strai de primăvară, veteranii îmbracă strai de sărbătoare, strâng rândurile şi prezintă Armei sub culorile căreia au servit Ţara şi oamenilor ei un omagial onor.

Martori şi părtaşi la perioade de înflorire, de martiraj şi renaştere ale Jandarmeriei Naţionale, veteranii trăiesc şi vibrează din plin măreţia acestei sărbători ostăşeşti drapată în bleu-jandarm. Noi urmărim cu deosebită satisfacţie impresionanta afirmare a instituţiei Oamenilor de Arme pe toate planurile vieţii şi activităţii sale, puse exclusiv în slujba poporului român. Ne mândrim cu statutul şi prestigiul de membru al Asociaţiei Forţelor de Poliţie şi Jandarmerie Europeană şi Mediteraneană cu statut militar şi cu substanţiala participare la complicatele şi dificilele misiuni de menţinere a păcii sub egida O.N.U. şi Uniunii Europene, unde se face cu prisosinţă dovada unei temeinice pregătiri militare şi profesionale, a sentimentelor umanitare şi a capacităţii de a acţiona în cele mai riscante situaţii.

Infimă parte a tezaurului uman al instituţiei bleu-jandarm, veteranii dau glas, la ceas aniversar, şi sentimentelor de recunoştinţă faţă de constantele şi rodnicile demersuri alei Inspectoratului General al Jandarmeriei Române, ale tuturor unităţilor pentru redescoperirea, cultivarea şi îmbogăţirea tradiţiilor Armei, precum şi faţă de generoasele preocupări pentru soarta înaintaşilor, preocupări care le revigorează acestora bătrâneţea, îi întineresc sufleteşte şi le întăresc convingerea că actuala generaţie, pe care o stimează şi o iubesc, nu i-a uitat.

Cu prilejul celei de-a 161 aniversări a Jandarmeriei Române, în numele Asociaţiei Veteranilor de Război din Ministerul Administraţiei şi Internelor, a celor aproape 2.000 de veterani jandarmi şi al meu personal, vă rog să primiţi cele mai calde felicitări pentru domnia voastră şi întregul corp al bravilor jandarmi români! Vă dorim din toată inima sănătate deplină, fericire şi cutezanţă, noi succese în îndeplinirea nobilei meniri, în pofida greutăţilor şi meandrelor vremurilor!

La mulţi ani Jandarmeriei Române!

General (r) dr. Dumitru PENCIUC

MESAJULPreşedintelui Asociaţiei Veteranilor de Război din M.A.I.,cu prilejul Zilei Jandarmeriei Române

29 aprilie - Ziua veteranilor29 aprilie - Ziua veteranilorde Război din Româniade Război din România

21

TĂRÂMUL PLURALULUI AFECTIV

Recenta dramă trăită de poporul japonez poate constitui începutul unei alte ere în civilizaţia umană. Mitul supercivilizaţiei ultratehnologizate se clatină sub cutremur şi tzunami, care parcă „şi-au dat mâna” pentru retrezirea lumii. La fel ca şi 11 septembrie 2011, când prăbuşirea gemenilor din New York (în urma atentatelor teroriste) a paralizat fi nanţele lumii pentru o vreme, tot aşa Fukushima de azi ne vorbeşte despre fragilitatea planetei şi a locuitorilor ei. Înţelept ar fi ca prezentul să ne fi e carte de învăţătură. Criza economică mondială, cataclismele prezentului, încălzirea globală care ar putea deveni şi o răcire globală, îndoielile din sfera tendinţelor de globalizare, dar şi încrâncenarea în păstrarea şi conservarea tiparelor tradiţionale, vorbesc despre o lume neaşezată, în care prezentul pare supus experimentului şi căutării.

În paralel cu aceste tulburări telurice, simţim însă şi cataclisme morale. Feminitatea şi masculinitatea au intrat

în confuzie, educaţia e căzută în extaz, familia caută noi forme, din ce în ce mai laxe, care să o defi nească, cultul muncii e ironizat de staruri infantile, morala e normată de vedete porno, sacrul e desacralizat de „savanţi” ai libertinismului, mitul e demitizat de istorici afl aţi în nevinovăţie culturală. Turnul Babel pare înlocuit cu oul Babel, dacă gândim astfel pământul pentru a ne întoarce cu ochii spre Sfi ntele Paşti.

Terra capătă uneori o uşoară patină apocaliptică. Deşi prezentul îngrijorător poate fi aducător de temeri, datoria creştinului autentic este să cugete, să observe şi să analizeze lumea şi sinele din perspectiva mântuirii. Perioada prepascală a Postului Mare este în fi ecare an o şansă pentru sufl et. Acum când ego şi sinele îşi poartă „bătălia Armaghedonului”, avem ocazia de a reconstrui în noi împărăţia cerului. Această lume interioară din care noi venim către semeni, adică sufl etul nostru care vine de la Dumnezeu Cel ce „… a făcut pe om şi a sufl at în faţa lui sufl are de viaţă şi s-a făcut omul fi inţă vie” (Facerea 2, 7). Fiinţă zămislită din voinţa pluralului treimic al Dumnezeirii, care a zis: „Să facem om după chipul şi după asemănarea NOASTRĂ…” (Facerea 1, 26).

Sufl etul este deci precum o literă dintr-un alfabet al comuniunii. Aşa cum cuvintele pentru a fi rostite trebuie să devină punere laolaltă de sunete, tot astfel noi, pentru a fi fericiţi, trebuie să fi m punere laolaltă de simţire. Căci lumea fericirii noastre este un tărâm al pluralului afectiv, în care se afl ă Binele, adică Stăpânul nostru de iubire.

Lumea reală e lumea iubirii şi a comuniunii. Materia este doar suportul iubirii şi este perisabilă, muritoare. Comuniunea este spaţiul de bucurie în care ne putem împărtăşi iubirea. Iar sărbătoarea este evenimentul în care ne putem striga iubirea către cer, dincolo de stele, în altarul lui Dumnezeu. Acolo unde Dumnezeu sălăşluieşte în Treime. La El, rugăciunea noastră trebuie să fi e vorbă în iubire. La noi iubirea este forţă, cât timp păstrează în ea puritate de rugăciune.

Iar în puritatea de iubire se naşte dorul de jertfă pentru celălalt. Un dor rămas azi cu prea puţină mângâiere. Comuniune, iubire, bucurie, sărbătoare, jertfă: cuvinte de preţ şi de bună-vorbire la vremea Postului celui Mare al Paştilor.

Cuvenita înviere a iubirii să ne aducă Sfi ntele Paşti, când vom striga întru bucurie mărturisirea „HRISTOS A ÎNVIAT!”, „ADEVĂRAT A ÎNVIAT!”.

Preot Vicar Niculae CONSTANTIN

Spiritualitate și credințăSpiritualitate și credință

22

DocumentarDocumentar

Remember

După Primul Război Mondial, Jandarmeria Română a făcut primele încercări de utilizare a câinelui în activităţile specifi ce, îndeosebi în domeniul poliţienesc. Deoarece în ţara noastră, la acea dată, nu se găseau rase de câini pretabile pentru serviciul de poliţie, Inspectoratul General al Jandarmeriei nu a ezitat să facă sacrifi cii fi nanciare, importând direct din Germania şase câini din rasa Ciobănesc german - 2 masculi şi 4 femele; astfel, s-a pus baza unei crescătorii moderne pentru acele timpuri, la Şcoala de Jandarmi Oradea, unde s-a înfi inţat, cu acest prilej, şi prima secţia de dresaj.

Crescătoria a fost pusă sub comanda unui ofi ţer-medic veterinar, iar secţia de dresaj era coordonată de un ofi ţer specialist, care-şi perfecţionase pregătirea în acest domeniu la înaltele şcoli chinologice din Germania şi Ungaria; ambele compartimente se afl au în directa răspundere a comandantului şcolii. Ca sediu al crescătoriei şi secţiei de dresaj s-a ales intenţionat Şcoala de Jandarmi Oradea (deşi climatul nu este destul de prielnic şi nici spaţiul nu era sufi cient), din două motive. În primul rând, şcoala avea o experienţă proprie în domeniul instruirii efectivelor, dispunea de un personal didactic competitiv şi sufi cient, în rândul căruia se găseau mulţi pasionaţi de chinologie, iar legătura cu şcolile de profi l din Ungaria, Germania sau Cehoslovacia se putea face foarte uşor, mai ales că unele cadre chiar urmaseră cursuri de profi l în străinătate; în al doilea rând, se urmărea familiarizarea tuturor jandarmilor care frecventau cursurile şcolii cu aspectele practice privind creşterea, îngrijirea, întreţinerea, dresajul şi folosirea câinilor de serviciu în activitatea de zi cu zi, prin tematica abordată în cadrul pregătirii şi demonstraţiilor practice. Astfel, la Oradea, prin Secţia de Dresaj a Şcolii de Jandarmi, sunt pregătiţi primii şase ofi ţeri în probleme chinologice. În perioada respectivă, câinele de poliţie era specializat pentru însoţire şi urmărire.

Prima atestare documentară se regăseşte în “Revista Jandarmeriei” nr. 6 din iunie 1933, care publică „Ordinul de Zi nr. 25 din 11 Mai dat de D-l Inspector General al Jandarmeriei în care se aduc mulţumiri pentru reuşita defi lării Comandantului Şcoalei de Ofi ţeri de Poliţie Jandarmi din Oradea Locot. Colonelului Zorzor Vasile,………care pentru prima dată, au făcut să apară cu ocazia participării în o asemenea ocaziune, câinii poliţişti dresaţi sub conducerea sa la Şcoală”.

Efectivul canin a fost mărit prin achiziţionarea de câini de la o canişă din Cernăuţi; exemplarele canine aparţineau raselor Doberman şi Airedale-terrier, folosite atât pentru reproducţie, cât şi pentru serviciu. În 1937, Inspectoratul General al Jandarmeriei avea în proprietate 66 câini, din care 19 trecuţi prin secţia de dresaj şi trimişi în teritoriu.

De remarcat faptul că, la puţin timp după începerea

cursurilor de dresaj la Şcoala Oradea, foarte mulţi jandarmi reangajaţi (denumire din anii interbelici, când cei mai mulţi jandarmi proveneau din Armată, Poliţie sau din personalul care-şi satisfăcuse stagiul militar obligatoriu la această Armă – n.a.) şi-au cumpărat câini, astfel că în scurt timp, la nivelul Inspectoratul General al Jandarmeriei, fi gurau peste 3.500 câini afl aţi în proprietatea acestora, din care 412 erau deja dresaţi prin cursuri de specialitate. La acea vreme, Revista Jandarmeriei publica permanent sfaturi canine, iar prin ordine circulare emise de către Inspectoratul General al Jandarmeriei, au fost create o serie de avantaje pentru lucrătorii care îşi procurau câini de rasă şi îi dresau pentru a fi folosiţi în serviciu.

Inspectoratul General al Jandarmeriei a elaborat un amplu program de producere, creştere, dresaj şi folosire a câinilor, prin care se urmăreau, între altele:

• dotarea fi ecărei reşedinţe de regiune şi a fi ecărei reşedinţe de secţie cu câte un câine de urmărire, necesitând în total cca. 600 exemplare;

• dotarea fi ecărui jandarm reangajat din serviciul exterior cu câte un câine de însoţire, în total cca. 8.500 exemplare;

• selecţionarea celui mai bun câine de poliţie românesc, care "corespunzând întru toate condiţiunilor geografi ce şi climatice de la noi, să dea cel mai mare randament în serviciu";

• înlocuirea treptată a câinilor din alte râse din dotarea jandarmilor cu câini româneşti.

Pentru înfăptuirea programului, sunt înfi inţate alte şase secţii de dresaj, pe lângă unele din centrele de instrucţie, în care urmau să fi e instruiţi cel puţin 50 cursanţi, prin două serii anuale, cu durata de 6 luni. Se preconiza pregătirea la aceste secţii a 300 conductori cu câini, iar la Şcoala de Dresaj Oradea, a cel puţin 100. De remarcat faptul că o mare parte din prevederile programului Inspectoratului General al Jandarmeriei au fost îndeplinite, în condiţiile în care, în ţară şi, în special, în Ardeal, în perioada dintre cele două războaie mondiale, au avut loc ample transformări şi restructurări care au zdruncinat, uneori - pozitiv, alteori - negativ, societatea românească a vremii.

Defi larea conductorilor câini serviciu- trecut şi prezent -

C âini i de serviciuC âini i de serviciuîn istoria Jandarmeriei Româneîn istoria Jandarmeriei Române

C âini i de serviciuîn istoria Jandarmeriei Române

Perioada interbelică23

Chinologia în prezent

Experimentele făcute în ultimii ani de către specialişti de vază au dovedit că randamentul ce se obţine de la câinii specializaţi este cu mult mai mare decât cel obţinut de la câini care întrunesc ambele calităţi, de însoţire şi de urmărire. [...] acolo unde aceleaşi persoane îndeplinesc şi însărcinări de poliţie administrativă (preventivă) şi pe cele de poliţie judiciară, cum este cazul la poliţiile mai mici şi, în special, la posturile de jandarmi, nu se pot da câini de poliţie specializaţi. Aici câinele întruneşte ambele calităţi, de însoţire şi de urmărire. Aceasta nu înseamnă că toţi câinii din cadrul Jandarmeriei sunt de urmărire, din contră, cei mai mulţi sunt numai de însoţire-patrulare şi însoţire-intervenţie, pentru că dresajul de urmărire cere calităţi speciale, îndeosebi miros fi n, pe care nu-l au toţi câinii. Câinii jandarmeriei, care posedă aceste calităţi, sunt, desigur, dresaţi pentru urmărire, dar şi pentru însoţire.

În prezent, în ţara noastră, Centrul Chinologic „Aurel Greblea" - Sibiu, aparţinând Poliţiei Române, este singura unitate care are drept profi l de activitate producerea, creşterea şi pregătirea câinilor specializaţi în diverse categorii de dresaj. Acest centru furnizează câini de serviciu atât pentru Poliţie, cât şi pentru Jandarmerie şi Poliţia de Frontieră. În cadrul acestui centru se efectuează o perioadă de două săptămâni de predresaj cu puii, după care aceştia sunt aduşi la unităţile care deţin şi folosesc câinii de serviciu, unde se continuă procedurile de predresaj; în acest mod, câinele se obişnuieşte cu lesa, dar şi cu persoana care îl îngrijeşte. După împlinirea vârstei de un an, câinii, împreună cu conductorii acestora, sunt supuşi unor evaluări şi, în funcţie de progresele înregistrate în activitatea de predresaj, aceştia sunt admişi la cursurile de dresaj şi de specializare pe un anumit domeniu de activitate, în raport cu abilităţile câinilor, dar şi cu necesităţile unităţilor din cadrul Jandarmeriei.

Acum, Inspectoratul General al Jandarmeriei are la dispoziţie câini specializaţi pe un anumit tip de activitate. Pregătirea acestora se realizează prin instructaje, astfel: câte două ore zilnic, la categoriile de serviciu bazate pe agresivitate (intervenţie şi patrulare), câte cinci ore pentru categoriile de serviciu bazate pe miros (urmă, detectare explozibil şi salvamont) şi opt ore lunar în cursul convocărilor de pregătire din fi ecare unitate din cadrul Jandarmeriei Române, cu conductorii şi câinii afl aţi în dotarea acestora. În cadrul acestor convocări lunare, au loc exerciţii de disciplină cu câinii de serviciu, sărituri la pista cu obstacole, prinderea şi escortarea unui infractor, descoperirea explozibilului ascuns în colete şi bagaje etc. Câinii de intervenţie sunt destinaţi pentru asigurarea protecţiei, pentru restabilirea ordinii publice şi descurajarea elementelor infractoare, precum şi pentru prinderea infractorilor. Fiecare câine are propriul său instructor şi nu poate fi îngrijit sau folosit în misiune de o altă persoană.

În cadrul convocărilor, şi nu numai, au loc exerciţiilor demonstrative, urmărindu-se ataşamentul câinelui faţă de conductorul său, coeziunea cuplului chino-tehnic, câine - om, precum şi antrenarea câinilor de serviciu pentru îndeplinirea misiunilor specifi ce. Antrenaţi special pentru intervenţii periculoase, toţi câinii de serviciu din cadrul Jandarmeriei Române au participat la nenumărate operaţiuni de căutare a persoanelor dispărute, a materialelor pirotehnice sau la misiuni de asigurare a ordinii şi liniştii publice. Instruirea exemplară a câinilor de serviciu din cadrul instituţiei a trezit admiraţia publicului prezent la exerciţiile demonstrative prezentate de jandarmi cu diferite ocazii.

În anul 2010, conductorii câini de serviciu, împreună cu efectivele canine din cadrul Jandarmeriei Române, au executat 10.760 de misiuni, ocazie cu care au fost constatate 153 de infracţiuni cu 180 de făptuitori, au fost aplicate 1.072 de sancţiuni contravenţionale, în valoare totală de 235.005 lei şi 6.085 avertismente scrise.

căpitan Laurenţiu CIOBANU

- 1933 - Probe de dresaj - 2010 -

„LAL„ la exerciţiul de dresaj agresivitate, la manşon

Soarele nu se poate acoperi cu mâna

Obstacolele pe care trebuie să le depăşească femeile pentru a-şi ocupa locul cuvenit în desfăşurarea carierei sunt numeroase şi devin tot mai dificile. Regruparea de forţe necesară pentru a schimba poziţia femeii în viaţa profesională înaintează cu paşi mici, timp în care, lumea profesiilor dominate de bărbaţi refuză să cunoască acele contribuţii remarcabile pe care femeile le-ar putea avea în domeniul planificării situaţiilor operative, pregătirii profesionale a forţelor de intervenţie pentru menţinerea şi restablirea ordinii publice, negocierii, asigurării logistice a misiunilor şi de ce nu, să deţină roluri importante în sfera managementului situaţiilor de criză.

Femeile au avut întotdeauna nevoie să abordeze viaţa în mod holistic, tinzând către unităţi întregi, îmbinând în mod eficient profesia cu familia. Pentru că structura şi atitudinea societăţii vechi, cu privire la eficienţa utilizării forţei de muncă reprezentată de femei, s-au limitat la îndeletniciri de la baza sferelor de activitate, sensibile, cu o relativă solicitare intelectuală, iar în privinţa bărbaţilor la cele ce implică forţă fizică, intelect dezvoltat şi permanent atitudinea de a conduce, efortul, prin prisma evoluţiei, a reuşit să încline balanţa concepţiei şi convingerilor perimate, conform cărora numai anumite activităţi pot fi desfăşurate de femei, altele fiind destinate exclusiv bărbaţilor.

Treptat, se continuă trecerea de la meseriile structurate la nevoile reale ale societăţii, de la angajaţi tradiţionali la oameni flexibili în abordarea muncii, neinteresaţi în acapararea unui statut social convenabil, oameni întreprinzători multifuncţional, capabili să lucreze în echipe bazate pe autoconducere, educaţi şi comunicativi. Anticipaţi cui aparţin, prin excelenţă, aceste trăsături şi calităţi? Femeilor!

„Femeile tind să dea o altă definiţ ie puterii. Definiţ i i le tradiţ ionale ale puterii vorbesc de abilitatea de a-i domina pe ceilalţ i oameni ş i de a profita în mod necinstit de munca lor. Noi, femeile, pe de altă parte, tindem să definim puterea ca fiind capacitatea de a utiliza propriile talente ş i de a ne controla propria viaţă”. (Gloria Steinem, jurnalistă)

Corespunzător statisticilor făcute de Comunitatea Europeană, 40% din forţa de muncă din Europa este reprezentată de femei. Ocuparea en masse a locurilor de muncă de către femei nu le-a garantat, încă, acestora, accesul la funcţii situate la un nivel înalt; o statistică

optimistă sugerează faptul că 10% din managerii europeni sunt femei. Ocuparea locurilor de muncă de către femei a fost tendinţa socială dominantă în ţările Uniunii Europene, în ultimele decenii femeile fiind cele responsabile de creşterea gradului de angajare în Europa. Barierele impuse femeii în ocuparea unui loc de muncă n-au dispărut, întucât majoritatea femeilor sunt încă angajate la un nivel relativ mediu şi cu un program ce necesită, deseori, un timp redus de muncă.

Femeile ocupă doar 10% din poziţiile de management existente în Europa. Mai mult, managerii-femei sunt concentraţi la niveluri inferioare şi medii ale managementului, foarte puţine reuşind să spargă plafonul de sticlă pentru a ocupa poziţiile de la nivelul superior.

Având în vedere toate nivelurile de management, Marea Britanie are cel mai mare număr de manageri femei – 26%, comparativ cu cele 25 de procente ale Franţei şi cu 17 ale Irlandei. În fosta Germanie de Vest, 23,3% dintre managerii ce acţionează în sectorul public, sunt femei. În Europa sudică, femeile ocupă între 3 şi 7% din poziţiile superioare din management, procentul concentrându-se în posturi din sectorul serviciilor şi sectorul public.

Paradoxal, în ciuda dificultăţilor pe care femeile-manageri din Europa trebuie să le înfrunte pentru a obţine posturi de un nivel superior, chestiunea posibilităţilor egale are o istorie lungă şi un contur clar. Principiul nediscriminării, din punct de vedere profesional, între bărbaţi şi femei, datează din anii 1950, când a fost inclus în tratatul de fondare a Comunităţii Europene, după câţiva ani de dezbateri, în 1957. Legislaţia Uniunii Europene a tins mai degrabă să fie bazată pe conceptul asigurării tratamentului egal, decât să creeze egalitate prin corectarea discriminărilor din trecut.

Studii legate de conduita în cadrul unui mediu profesional sunt adesea dependente de cei ce evaluează, măsoară sau apreciază comportamentul bărbaţilor şi femeilor şi indiferent cât de bine pregătiţi sunt cei ce evaluează şi indiferent cât de deschise sunt convingerile lor, nu există un comportament al bărbaţilor sau al femeilor căruia să nu-i fie ataşat stereotipul rol al sexului; de aici tendinţa de a considera un sex ca având un rol potrivit, iar celălalt ca fiind necorespunzător.

Femeile au tendinţa de a adopta un stil mai democratic şi mai participativ, orientate spre relaţii interpersonale, spre morală şi bunăstarea oamenilor, iar bărbaţii – unul mai autocratic şi mai directiv, dovedindu-se a fi mai orientaţi spre sarcini.

„Astăzi, atât femeile, cât ş i bărbaţ i i sunt interesaţ i de problema posibilităţ i lor egale. Dezvoltarea deplină a resurselor umane este un avantaj-cheie în concurenţa pe piaţa muncii. Politica meritelor – adică promovarea talentului, indiferent

24

Puncte de vedere la modul femininPuncte de vedere la modul feminin

„Pentru posturile din management, organizaţiile doresc oameni de calitate, bine educaţi şi instruiţi, adaptabili. De asemenea, doresc oameni care pot jongla cu mai multe sarcini deodată, oameni interesaţi să acţioneze şi care nu sunt preocupaţi de titlul sau de funcţia deţinută. Vor oameni care să valorifice instinctul, intuiţia, analiza şi raţionalitatea, care să poată fi duri, dar şi sensibili, fermi, dar prietenoşi, oameni care pot întruni aceste contradicţii necesare. Vor, deci, cât mai multe femei”.

(Charles Handy,expert în management)

Soarelenu se poate

acoperi cu mâna

25

dacă acesta se manifestă la o femeie sau la un bărbat, este esenţ ială pentru asigurarea succesului în organizaţ ie. În acest context, calitatea muncii femeii nu mai este un lux politic, ci a devenit o necesitate în condiţ i i de concurenţă”. (Rosabeth Moss Kanter, scriitoare)

Luând în dezbatere un domeniu unde contradicţiile vin din istorie, armata, constatăm în evoluţia societăţii crearea treptată a convingerii că sunt femei făcute pentru a lupta alături de camarazii lor barbaţ i. Experienţa şi exemplele au arătat câtă nevoie este de femeia-asistent medical sau medic într-un teatru de operaţii. În afară de motivele care justifică sporirea numărului femeilor în structurile de ordine şi siguranţă publică, mai sunt şi argumente puternice, de ordin filosofic, etic, social şi politic pentru a pune capăt discriminărilor de orice tip în recrutarea, selecţionarea, încadrarea şi promovarea personalului reprezentat de acestea. Aşadar, calitatea punerii în practică şi a transmiterii expertizei, a actului de comandă, a cooperării şi colaborării în echipă, a modului de acţiune, nu este determinată de sex, ci de resursele organizaţiei şi de politica acesteia de valorizare a resursei esenţiale, resursa umană.

În loc de concluzieCercetările nu se întrevăd a se finaliza curând.

Studiile diferenţelor dintre sexe, în diferite arii profesionale, şi chiar în management, au multe lacune, completate de cercetători care înţeleg că oamenii diferă între ei în funcţie de circumstanţe, aşa cum diferă în funcţie de sex. Oamenii se schimbă, învaţă, persoane cu caracteristici asemănătoare caută locuri de muncă similare, fiind repartizaţi după asemănări, nu în funcţie de sex. Ar fi plăcut să vedem că femeile şi bărbaţii primesc un tratament egal, ca rezultat al acestor asemănări, dar e clar că deocamdată nu e cazul. Pentru a umple golurile, cercetătorii de azi se străduiesc să conserve complexitatea tuturor acestor teme în studiile lor despre diferenţele dintre sexe în profesie.

Atunci când femeie acced către un domeniu al conducerii sau către slujbe impropriu masculinizate, ele trebuie să o facă în termenii ideologici ai normelor masculine acreditate. Forma misogină a sexismului definită ca fiind ideologia supremaţiei bărbăteşti, cu întreaga mulţime de credinţe şi comportamente care o alimentează, prin care se exprimă credinţa sistematică, adesea instituţionalizată, că femeile sunt inferioare şi bărbaţii superiori, se manifestă actualmente prin discriminări subtile.

Nu ne este străin cavalerismul condescendent, acea atitudine paternalistă, prin care suntem tratate cu politeţe şi atitudine protectivă. Deseori asistăm la descurajările încurajatoare, prin care primim mesaje contradictorii legate de însuşirile, abilităţile şi inteligenţa noastră. Pe de-o parte, suntem încurajate să facem o carieră, nu doar să fim estetice în lumea lor, iar pe de altă parte, ni se pun în faţă multiple obstacole. Aş putea continua cu hărţuirea prietenoasă, amicală, asistând la unele comportamente, aparent nevinovate şi nedăunătoare, dar care ne creează disconfort, gen intimidare, inhibiţie, punând accentul pe faptul că suntem în primul rând atrăgătoare şi în al doilea rând pregătite profesional, sau doar colege.

În evoluţia de-a lungul timpului, tot datorită unor abilităţi performante, simţim excluderea colegială, acea neglijare benignă, o formă subtilă de sexism eliberator, inclusiv eliberarea de griji manageriale, prin care suntem făcute să ne simţim invizibile sau neimportante.

locotenent-colonel Carmen BĂRBULESCU

26

PENSIA PRIVATĂ OBLIGATORIEPENSIA PRIVATĂ OBLIGATORIE- Pilonul II -- Pilonul II -

Breviar socialBreviar social

Pentru angajaţii din sistemul bugetar, semestrul doi al anului 2010 a adus o diminuare semnifi cativã a veniturilor şi, implicit a nivelului de trai, dar şi un nou sistem legislativ, cu privire la salarizare şi la pensii. Articolul de faţă îşi propune să aducă în aten-ţie câteva aspecte referitoare la Legea 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, pentru cã este foarte important un lucru: începând cu anul 2011, şi militarii sunt eligibili pentru sistemul de pensii private. Ce înseamnã această noutate: poliţiştii şi militarii vor plãti 10,5% CASi (contribuţia individualã de asigurãri sociale), din care o cotã se va duce la un fond de pensii privat. Pentru persoanele cu vârste pânã la 35 de ani, este obligatoriu acest lucru, iar pentru persoanele cu vârste între 35-45 de ani, este facultativ. Cei pânã în 35 ani, dacã nu opteazã pentru un sistem de pensii privat, pânã la sfârşitul lunii aprilie, vor fi repartizaţi aleatoriu. De menţionat cã, pânã la fi nele anului 2010, noi plãteam 5% CASi, iar din 2011 statul va aloca aceastã diferenţã, de 5,5%, pentru ca salariile noastre sã nu scadã. Este o excepţie în plus de la majorarea cu 15% a soldei, care se aplicã începând cu 1 ianuarie 2011, la nivelul celei din octombrie 2010 (practic, o recuperare din reducerea cu 25%, care s-a aplicat de la 1 iulie 2010).

General i tăţ i Aşadar, în ceea ce priveşte pensia şi modul cum se calculeazã

ea, este bine de ştiut faptul cã, fi ecare angajat, lunar, acumuleazã un numãr de puncte, care este rezultat din raportarea salariului brut individual (cu tot cu sporuri şi adaosuri) la salariul mediu brut, valabil în luna respectivã (cel comunicat de Institutul Naţional de Statisticã). La sfârşitul anului se face punctajul anual, care este rezultatul împãrţirii la 12 a sumei punctajelor lunare. Legea insti-tuie şi punctajul mediu anual, care este dat de numãrul de punc-te realizat de asigurat, calculat prin raportarea punctajului total realizat de acesta în întreaga perioadã de activitate, la numãrul anilor corespunzãtori stagiului complet de cotizare prevãzut de lege la data pensionãrii (art. 3). La vârsta de pensionare, puncta-jele anuale se adunã şi se împart la numãrul anilor în care lucraţi. Rezultatul pe care îl obţineţi se transformã în bani, prin înmulţirea lor cu valoarea punctelor stabilite de stat. Dar, pânã a ajunge la a ne calcula pensia, este important sã ştim cu cât contribuim la asigurãri sociale, funcţie de condiţiile de muncã. În noua lege (art. 27, alin. 2) se prevede: „Cotele de contribuţii de asigurãri sociale sunt diferenţiate, în funcţie de condiţiile de muncã normale, deo-sebite, speciale şi alte condiţii de muncã”. Cotele de contribuţii de asigurãri sociale, stabilite prin prezenta lege, sunt:

a) 31,3% pentru condiţii normale de muncã, datorate de an-gajator şi angajaţi, din care 10,5% datorate de angajaţi şi 20,8% datorate de angajatori;

b) 36,3% pentru condiţii deosebite de muncã, datorate de an-gajator şi angajaţi, din care 10,5% datorate de angajaţi şi 25,8% datorate de angajatori;

c) 41,3% pentru condiţii speciale şi alte condiţii de muncã, din domeniul apãrãrii naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale, datorate de angajator şi angajaţi, din care 10,5% datorate de an-gajaţi şi 30,8% datorate de angajatori.”

Mergem la alineatul 4: „În cota de contribuţie individualã de asigurãri sociale, prevãzutã la alin. (3), este inclusã şi cota de con-tribuţie aferentã fondurilor de pensii administrate privat, prevãzutã de Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate pri-vat, republicatã, cu modifi cãrile şi completãrile ulterioare.” Practic, este vorba despre un proces început în 2008, pentru „civili”, prin care o cotã din CAS (2% în 2008, 2% în 2009 şi 2,5% în 2010) s-a virat la fonduri de pensii private, care, practic, sporesc aceşti bani pentru ca benefi ciarul, la pensionare, sã benefi cieze de un cuantum mai mare al pensiei. Pentru 2011, este prevãzut ca o cotã de 3% din contribuţia socialã se meargã la fonduri private, iar procentul va creşte, anual, cu 0,5 la sută, pânã se va ajunge la o cota de 6%.

Cei pânã în 35 ani, dacã nu opteazã pentru un sistem de pensii privat, pânã la sfârşitul lunii aprilie, vor fi repartizaţi ale-atoriu.

Revenind la condiţiile de muncã, încadrarea locurilor de muncã în condiţii normale, deosebite, speciale şi alte condiţii se realizeazã pe baza criteriilor şi metodologiei de încadrare, prevãzute de Hotãrârea Guvernului nr. 1.822/2004 privind sta-bilirea locurilor de muncã şi activitãţilor cu condiţii deosebite, speciale şi alte condiţii, specifi ce pentru militari şi poliţişti, cu modifi cãrile ulterioare. Este foarte important sã ştiţi în ce condiţii de muncã vã încadraţi, pentru cã veţi putea benefi cia, în acest caz, de o reducere a vârstei de pensionare. Dar dacã angajatorul (unitatea/instituţia) nu va plãti pentru dvs. suma corespunzãtoare acestor condiţii de muncã (5% în plus la condiţii deosebite şi 10% la speciale) va fi greu (şi numai în instanţã) sã remediaţi şi sã vã obţineţi rapid dreptul acesta! Noua lege instituie câteva

concepte noi, importante atunci când se face calculul viitoarei pensii, cum ar fi :

1. Stagiul de cotizare în specialitate - perioada în care o persoanã din sistemul de apãrare, ordine publicã şi siguranţã naţionalã, precum şi din sistemul administraţiei penitenciare, s-a afl at în una dintre urmãtoarele situaţii: 1. a avut calitatea de ca-dru militar în activitate; 2. a îndeplinit serviciul militar ca militar în termen, militar cu termen redus, elev al unei şcoli militare/şcoli de agenţi de poliţie sau student al unei instituţii de învãţãmânt din sistemul de apãrare, ordine publicã şi siguranţã naţionalã pentru formarea cadrelor militare, poliţiştilor şi funcţionarilor pu-blici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, cu excepţia liceului militar; 3. a fost concentratã sau mobilizatã ca rezervist; 4. a fost în captivitate; 5. a avut calitatea de funcţio-nar public cu statut special în instituţiile din sistemul de apãrare naţionalã, ordine publicã şi siguranţã naţionalã, precum şi din sistemul administraţiei penitencia-re; 6. a avut calitatea de militar angajat pe bazã de contract şi/sau de soldat şi gradat voluntar.

2. Stagiul complet de cotizare - perioada de timp prevãzutã de pre-zenta lege, în care asigu-raţii au realizat stagiul de cotizare pentru a putea benefi cia de pensie pen-tru limitã de vârstã, pen-sie anticipatã sau pensie anticipatã parţialã (30 ani pt. persoanele nãscute în-cepând cu 1970);

3. Stagiu minim de co-tizare (în specialitate) - 20 ani pt. persoanele nãscute începând cu 1970, pe-rioada minimã de timp, prevãzutã de prezenta lege, în care asiguraţii au realizat stagiul de cotizare pentru a putea benefi cia de pensie, la împlinirea vârstei standard de pensi-onare.

În viziunea actualului sistem public de pensii, stagiul de co-tizare se constituie din însumarea perioadelor pentru care s-a datorat contribuţia la bugetul asigurãrilor sociale de stat de cãtre angajator şi asigurat. Astfel, se acordã una din urmãtoarele ca-tegorii de pensii: a) pensia pentru limitã de vârstã; b) pensia anticipatã; c) pensia anticipatã parţialã; d) pensia de invaliditate; e) pensia de urmaş.

Despre posibilitatea de pensionarePensia pentru limitã de vârstã se cuvine persoanelor care în-

deplinesc, cumulativ, la data pensionãrii, condiţiile privind vârsta standard de pensionare şi stagiul minim de cotizare sau în spe-cialitate, dupã caz, prevãzute de prezenta lege. La „civili”, vârsta standard de pensionare este de 65 de ani pentru bãrbaţi şi 63 de ani pentru femei. Atingerea acestei vârste se realizeazã prin creşterea vârstelor standard de pensionare, conform eşalonãrii

27

prevãzute în anexa nr. 5 la Legea 263/2010. Stagiul minim de co-tizare este de 15 ani, atât pentru femei, cât şi pentru bãrbaţi. Atin-gerea acestui stagiu se realizeazã prin creşterea stagiului minim de cotizare, conform eşalonãrii prevãzute tot în anexa nr. 5.

Pentru militari, vârsta standard de pensionare este de 60 de ani, atât pentru femei, cât şi pentru bãrbaţi.

Atingerea acestei vârste se realizeazã prin creşterea vâr-stelor standard de pensionare, conform eşalonãrii prevãzute în anexa nr. 6, iar stagiul minim de cotizare în specialitate este de 20 de ani, atât pentru femei, cât şi pentru bãrbaţi. Atinge-rea acestui stagiu se realizeazã prin creşterea stagiului minim de cotizare în specialitate, conform eşalonãrii prevãzute tot în anexa nr. 6. Stagiul complet de cotizare este de 30 de ani, atât pentru femei, cât şi pentru bãrbaţi. Stagiul se realizeazã prin creşterea stagiului complet de cotizare, conform eşalonãrii prevãzute la anexa nr. 6. În funcţie de condiţiile de muncã (speciale sau deosebite) în care şi-au desfãşurat activitatea, militarii pot beneficia de o reducere a vârstei de pensionare, care nu poate coborî sub 45 ani.

Pensionarea anticipatã: în cazul militarilor, pentru obţine-rea dreptului la pensie anticipatã, pe lângã condiţiile prevãzute la alin. (1) - cu cel mult 5 ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare, pentru persoanele care au realizat un stagiu de cotizare cu cel puţin 8 ani mai mare decât stagiul complet de cotizare prevãzut de prezenta lege (deci, peste 38 ani de cotizare), este necesarã şi realizarea stagiului minim de co-tizare în specialitate (20 ani, standard, sau sub 20 ani, con-form anexei 6, pt persoanele nãscute pânã la 1 ianuarie 1970), prevãzut în anexa nr. 6, plus aflarea în una dintre urmãtoarele situaţii:

a) au încetat raporturile de serviciu ca urmare a împlinirii limitei de vârstã în grad prevãzute de statut sau ca urmare a reorganizãrii unor unitãţi şi a reducerii unor funcţii din state-le de organizare, precum şi pentru alte motive sau nevoi ale

instituţiilor din domeniul apãrãrii naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţi-onale;

b) au încetat rapor-turile de serviciu ca ur-mare a clasãrii ca inapt sau apt limitat pentru serviciu de cãtre comisi-ile de expertizã medico-militarã. Cuantumul pen-siei anticipate parţiale se stabileşte din cuantumul pensiei pentru limitã de vârstã, care s-ar fi cu-venit, prin diminuarea acestuia cu 0,75% pentru fiecare lunã de anticipa-re, pânã la îndeplinirea condiţiilor pentru obţine-rea pensiei pentru limitã de vârstã. La data înde-plinirii condiţiilor pentru acordarea pensiei pentru limitã de vârstã, pensia anticipatã parţialã se transformã, din oficiu, în pensie pentru limitã de vârstã şi se recalculeazã.

Important de ştiut!În contextul unui fenomen tot mai accentuat de îmbãtrânire

a populaţiei, care pune presiune din ce în ce mai mare asupra mecanismelor de protecţie socialã, gestionarea sistemului pu-blic de pensii a reprezentat o provocare pentru toate statele lumii, inclusiv pentru cele dezvoltate economic, cu sisteme de securitate socialã de tradiţie. Astfel, atât la nivel european cât şi la nivel naţional, s-a ridicat problema reformãrii acestor sisteme pentru a asigura sustenabilitatea schemelor publice de pensii, în vederea creşterii calitãţii vieţii pensionarilor, mai apropiatã de cea din perioada activã, prin introducerea şi implementarea în cadrul sistemului de asigurãri sociale a unor douã componente noi, una obligatorie, iar cealaltã facultativã, ambele administra-te de cãtre companii private.

Practic, reforma pensiilor înseamnã extinderea bazelor

sistemului, prin adãugarea a încã douã surse de pensie (Pi-lonul II şi Pilonul III), suplimentare pensiei de stat (Pilonul I). Subscrierea la un fond de pensii private obligatorii reprezintã o opţiune individualã, fãrã o contribuţie financiarã suplimentarã! NU COSTÃ NIMIC ÎN PLUS! Practic, ai avantajul cã o parte din banii viraţi pentru plata CASi sunt administraţi de un fond de pensii privat şi, astfel, poţi primi o pensie mai mare, dupã pensionare. Alegerea fondului de pensii poate fi fãcutã pânã la sfârşitul lunii aprilie; în caz contrar persoanele sunt repartizate aleatoriu, conform normelor emise de CSSPP (Comisia de Su-praveghere a Sistemului de Pensii Private), la unul din cele 9 fonduri existente pe piaţã.

Referitor la siguranţa acestor bani, este important faptul cã un fond de pensii private obligatorii nu poate da faliment, con-tribuţiile fiind protejate prin lege; astfel, administratorii fonduri-lor de pensii existente pe piaţa de pensii private vor contribui la fondul de garantare al sistemului de pensii, administrat de cãtre CSSPP. Participantilor li se garanteazã prin lege (Legea nr. 411/2004 art. 135 alin. 2) suma contribuţiilor plãtite, minus comisioane şi penalitãţile de transfer. Fiecare persoanã/partici-pant va avea un cont individual, în care se vireazã contribuţiile bãneşti şi transferurile de lichiditãţi. Dupã aderare sau reparti-zare, participanţii sunt obligaţi sã contribuie la un fond de pensii şi nu se pot retrage din sistemul fondurilor de pensii administra-te privat pe toatã perioada pentru care datoreazã contribuţia de asigurãri sociale la sistemul public de pensii, pânã la deschide-rea dreptului la pensia privatã.

Dacã luaţi decizia de schimbare a fondului, mai devreme de 2 ani de la aderare, administratorul fondului de la care doriţi sã vã transferaţi va percepe penalitãţi de transfer. Dupã 2 ani de la aderare, suma acumulatã în contul dumneavoastrã va fi transferatã integral la noul fond, fãra ca administratorul de la care doriţi sã vã transferaţi sã perceapã penalitãţi de transfer. Principalele instrumente financiare în care poate investi admi-nistratorul fondului de pensii sunt: depozite bancare în lei la bãnci cu statut de persoanã juridicã românã;

- Titluri de Stat emise de Ministerul de Finanţe; obligaţiuni municipale, emise de administraţia publicã din România sau din statele membre ale UE; acţiuni tranzacţionate pe pieţe regle-mentate din România sau din UE;

- Titluri de stat şi valori mobiliare emise de state terţe; altele instrumente, conform legii.

Valoarea pensiei private obligatorii se va calcula pe baza valorii contribuţiilor personale acumulate. Dacã nu se plãteşte doar o perioadã incompletă contribuţia, banii acumulaţi în fond vor fi investiţi în continuare; se va primi şi în acest caz o pensie, dar cu o valoare mai micã faţã de situaţia în care s-ar fi plãtit contribuţiile pentru toatã perioada.

În cazul pensionării pentru invaliditate, vor exista situaţii de genul:

- dacã valoarea contului personal este suficientã pentru ca pensia sã fie rentabilã din perspectiva participantului, vei primi o pensie de invaliditate pentru restul vieţii;

- dacã nu s-a acumulat o sumã suficientã în fond, pentru a beneficia de pensie, se poate opta pentru încasarea valorii fondului sub forma unei plãţi unice sau sub forma unor plãţi eşalonate pe o perioadã de timp.

În România, activele nete ale fondurilor de pensii private erau, la 31 decembrie 2009, în valoare de 2.588,4 milioane de lei (612,2 milioane de euro), în creştere de 3 ori faţã de înce-putul anului 2009, reprezentând 0,53% din PIB – conform Insti-tutului Naţional de Statisticã. Valoarea activelor nete pe Pilonul II a fost, în 2009, de 2.384,4 milioane lei (564 milioane euro), reprezentând 92% din total active nete fonduri de pensii private.

Pentru fază întâi de evoluţie, sistemul de pensii private din România, aflat în primii ani de funcţionare, respectiv, în perioa-da de organizare şi acumulare, a avut o pondere relativ scãzutã în economia naţionalã, activele aflate în administrare reprezen-tând, în 2009, doar 0,53% din Produsul Intern Brut, în creştere faţã de 2008, când au reprezentat numai 0,18%. Prin compara-ţie, în 2009, în Ungaria (1998 - anul demarãrii reformei), erau active pe piaţa pensiilor private (pilon II şi III) 82 de fonduri de pensii, cu 13 miliarde de euro active nete (13,1% din PIB) şi 4,3 milioane de participanţi, iar în Polonia (1999 - anul demarãrii re-formei) erau active 19 fonduri de pensii (pilonul II şi în sistemul ocupaţional), cu 44 miliarde de euro active nete (13,4% din PIB) şi cu 14,4 milioane de participanţi.

Colonel Romică MOISE

28

EuropaEuropa

GRUP DE LUCRU ALFORŢEI DE JANDARMERIE EUROPEANĂ, Madrid, Spania

O delegaţie a Jandarmeriei Române, condusă de colonelul Valentin Indrieş, şeful Serviciului Afaceri Europene, Relaţii Internaţionale şi Schengen, a participat la un grup de lucru, în cadrul căruia s-au prezentat concluziile Simpozionului privind „Dezvoltarea Poliţiei Naţionale Afgane”, organizat la Brunssum, în Belgia,

unde au fost formulate propuneri de rotaţie a funcţiilor cheie ale Comandamentului

Permanent al FJE de la Vicenza şi a fost pusă în discuţie organizarea exerciţiul EGEX 2011.

Referitor la Simpozionul menţionat, s-a subliniat rolul important pe care mentorii şi instructorii internaţionali calificaţi l-au jucat în vederea reconstruirii sistemului poliţienesc afgan şi realizării tranziţiei către acest proces, în acest sens solicitându-se membrilor Coaliţiei să-şi consolideze contribuţiile pe această linie; delegaţia Jandarmeriei a reafirmat acordul de principiu al implicării FJE în Afganistan, fără însă a putea participa efectiv cu forţe până la luarea unei decizii politice de

către autorităţile din România (în prima fază, dislocarea jandarmilor în Afghanistan se va face sub egida NATO).

Potrivit principiului rotaţiei funcţiilor de comandă în cadrul Comandamentul Permanent al FJE de la Vicenza, România urmează să ocupe poziţia cheie de asistent pentru Planificare şi Doctrină al şefului de Stat Major, pentru 2 ani, începând cu vara anului 2011, pe care o va prelua de la Spania, şi va transmite Franţei poziţia de asistent al şefului de Stat Major pentru Logistică.

La ultimul punct al agendei Grupului de Lucru a fost prezentată intenţia Preşedinţiei Spaniole a CIMIN de a organiza un exerciţiu comun de antrenament -EGEX 2011. Ţinând cont că implicarea în acest exerciţiu nu presupune costuri pentru participanţi, delegaţia noastră a confirmat participarea cu minim patru jandarmi, aceştia urmând să ocupe funcţiilor alocate României în cadrul comandamentului FJE (asistent pentru Planificare şi Doctrină al şefului de Stat Major, ofiţer de Logistică, subofiţer de Comunicaţii şi subofiţer de Financiar).

maior Sorin DESPINA

Calendarul FIEP a programat în perioada 15-16 martie 2011, la Ankara, desfăşurarea lucrărilor Comisiei pentru Noi Tehnologii şi Logistică. Am participat la această activitate, în calitate de specialist al Serviciului Afaceri Europene, Relaţii Internaţionale şi Schengen din I.G.J.R.

Lucrările comisiei au avut loc la sediul Comandamentului General al Jandarmeriei Turce, tema discuţiilor fiind reprezentată de tendinţele privind implementarea noilor tehnologii de către instituţiile membre FIEP, pentru îndeplinirea atribuţiilor de poliţie de proximitate şi poliţie de vecinătate. În cea de-a doua parte a dezbaterilor, au fost abordate o serie de problematici specifice funcţionării asociaţiei, precum operaţionalizarea site-ului FIEP şi identificarea unor viitoare proiecte pentru comunitatea forţelor de tip jandarmerie.

Concluzia dezbaterilor a fost materializată în intenţia tuturor forţelor de jandarmerie de intensificare a eforturilor de apropiere faţă de cetăţeni, fie prin politici de vizibilitate şi de imagine, fie prin adoptarea unor tehnologii care să faciliteze accesul populaţiei la diferitele proceduri folosite în exercitarea atribuţiilor de serviciu. S-a remarcat intervenţia reprezentantului Carabinierilor Italieni, care a prezentat unele tehnici folosite pentru micşorarea timpului de control al persoanelor (un sistem

electronic pentru verificarea plăcuţelor de înmatriculare a vehiculelor, un sistem care permite recunoaşterea vocii agentului constatator în cursul unei verificări) şi câteva aplicaţii electronice prin care cetăţenii pot să sesizeze faptele antisociale (Web Reporting Crimes - semnalarea infracţiunilor prin intermediul internetului, Virtual Carabinieri Station – secţie de carabinieri virtuală, n.r.). De asemenea, reprezentantul Gărzii Republicane Portugheze a prezentat o iniţiativă destinată sprijinirii

persoanelor cu dizabilităţi, prin care cetăţenii surdo-muţi pot sesiza instituţia, printr-un SMS, dacă au fost victime sau martori ai unor fapte antisociale.

În ceea ce priveşte imaginea FIEP, s-a luat decizia realizării unui alt site, mult mai atractiv şi care să permită populaţiei civile să cunoască mai bine asociaţia şi instituţiile membre. Site-ul va deveni operaţional la începutul lunii iunie 2011, putând fi accesat la adresa de internet: www.fiep.org.

locotenent Dorin LUŢĂ

COMISIA FIEPPENTRU NOI TEHNOLOGIIŞI LOGISTICĂ

Membrii Comisiei, în cadrul discuţiilor

a P

a

29

Radiografie 2011Radiografie 2011

„Logistica înseamnă să aiobiectul potrivit, la locul potrivit, în momentul potrivit.”

(Logistics World)

Procesul de modernizare logistică şi înzestrare a Jandarmeriei Române, are la bază următoarele principii: dotarea cu sisteme de armamente noi,

performante, inteligente, care să răspundă cerinţelor de precizie, mobilitate, fl exibilitate şi interoperabilitate; întreţinerea şi modernizarea tehnicii

de luptă din dotare, în scopul prelungirii perioadei de viaţă a sistemelor de armamente şi mijloace de intervenţie,

precum şi al creşterii performanţelor acestora; stabilirea unor priorităţi pe

termen scurt şi mediu în domeniul achiziţiilor de la furnizori interni şi

externi; actualizarea programelor de înzestrare pe termen mediu şi lung,

care să aibă fi nanţare asigurată (de la buget, din surse extrabugetare sau prin

credite externe).Logistica misiunilor are în

vedere asigurarea suportului logistic al unităţilor de

jandarmi, realizarea sarcinilor de înzestrare care

a u revenit IGJR, gestionarea e f i c i e n t ă a resurselor alocate şi r e g l e m e n t a r e a activităţilor specifi ce în domeniul propriu de activitate.

Toate acestea se desfăşoară cu respectarea actelor normative emise pentru reglementarea unor măsuri de reducere a cheltuielilor publice (reducerea consumului de carburanţi, sistarea licitaţiilor care vizează achiziţia de maşini, sedii sau alte produse care nu au incidenţă imediată şi importantă pentru funcţionarea unităţilor şi care presupun cheltuieli de la buget). În condiţiile actuale, de restricţie bugetară, personalul care încadrează structurile de logistică trebuie să-şi exploateze la maximum cunoştinţele de specialitate, capacităţile manageriale, imaginaţia şi creativitatea.

Principala problemă cu incidenţă directă asupra misiunilor este aceea de asigurare a mobilităţii, întrucât în prezent gradul de înzestrare cu mijloace de transport este de numai 30 %, fără a lua în considerare vechimea mai mare de 10 ani sau rulajele mari a peste jumătate din parcul de autovehicule existent, situaţie care reprezintă un factor de risc major asupra bunei desfăşurări a acţiunilor Jandarmeriei.

Din păcate, nu au putut fi iniţiate pograme de înzestrare cu mijloace de transport, deoarece nu a fost asigurată fi nanţarea necesară. Faţă de acest aspect, au fost înaintate solicitări către conducerea M.A.I. pentru asigurarea fondurilor fi nanciare, acestea fi ind luate în evidenţă pentru a fi analizate cu ocazia următoarelor rectifi cări bugetare.

M O B I L I T A T EAcţiunile prioritare pe linia creşterii mobilităţii vizează achiziţia, în regim

de urgenţă, a 350 autospeciale de patrulare, 175 autospeciale de intervenţie şi 70 autospeciale 4x4 pentru muncă operativă. Pentru executarea misiunilor de ordine publică în cele mai bune condiţii, acoperim lipsurile cu care ne confruntăm şi transferăm tehnica de la o unitate la alta, în funcţie de nevoi.

Unul din obiectivele specifi ce din Planul strategic al Ministerului Administraţiei şi Internelor pentru perioada 2010-2013, respectiv „Reevaluarea distribuţiei resurselor instituţionale ce acţionează în domeniul

siguranţei şi ordinii publice pentru asigurarea fl exibilităţii, acoperirea necesităţilor reale şi controlul criminalităţii, urmărind reluarea programelor de dotare şi înzestrare în vederea atingerii parametrilor optimi de efi cienţă”, nu a putut fi materializat din cauza neasigurării bugetării programelor. Un element pozitiv este faptul că în Strategia fi scală bugetară a Guvernului României pe perioada 2011-2013, este cuprinsă, în cadrului programului de dezvoltare a mobilităţii terestre a structurilor M.A.I., achiziţionarea de către Jandarmeria Română a 2.975 de autospeciale destinate misiunilor operative şi asigurării suportului logistic al acestora, dar care nu este susţinută deocamdată de bugetul alocat în acest an pentru asemenea acţiuni.

E C H I PA M E N TReferitor la echiparea efectivelor, se fac eforturi pentru susţinerea acestei

acţiuni pe cele două paliere (asigurare de echipament în natură şi echivalentul în bani a cotei părţi anuale). Este necesară implicarea mai responsabilă în

ceea ce priveşte atât cunoaşterea situaţiei reale a nivelului echipării efectivelor proprii (în special asigurarea uniformei de serviciu şi

de reprezentare), cât şi asupra stabilirii şi verifi cării echipării pe timpul executării misiunilor. În acest sens, s-a acordat

o atenţie sporită la întocmirea rapoartelor de echipament pentru anul 2011 şi s-a efectuat verifi carea, prin reviste de front, a concordanţei şi realităţii solicitărilor de echipament în natură cu gradul real de echipare al fi ecărui cadru militar.

Probleme avem cu echiparea elevilor din şcolile de subofi ţeri jandarmi. De la înfi inţarea şcolilor şi până în prezent, nu au fost realizate nici măcar un rând de uniforme pentru elevi. În prezent, la toate activităţile pe care le desfăşoară, cursuri, instrucţie sau practică, elevii sunt echipaţi cu articole de echipament vechi, tip m.t.: ţinuta mozaic de culori bleu, ţinută iuni, bocanci instrucţie şi ţinută de cadre atipică, provenită din stocurile rezultate ca urmare a modifi cării uniformei personalului militar din Jandarmeria Română, prin aplicarea prevederilor HG 1850/2005. Bocancii au fost asiguraţi din

cantităţile scoase din rezerva de mobilizare (an de fabricaţie 2002-2003) şi care nu mai au aceleaşi calităţi

tehnice, de rezistenţă la folosinţă, ca ale unui produs nou.

Creşterea gradului de siguranţă al efectivelor care execută misiuni în zona montană,

constituie o preocupare constantă pentru

structura de specialitate din IGJR. Din puţinele resurse avute la dispoziţie în acest an, un procent însemnat (32%) a fost alocat achiziţionării de echipament specifi c montan: bocanci alpinism pentru întreg efectivul, costume de schi pentru completarea dotării, precum şi unele articole de alpinism strict necesare desfăşurării în condiţii de siguranţă a misiunilor în posturile montane nou înfi inţate.

Dezvoltarea şi modernizarea unor produse noi, prin activitatea de cercetare - dezvoltare, reprezintă şi în acest an o direcţie de acţiune importantă, fi ind în curs de derulare realizarea unor proiecte cu Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri

Se va urmări, pentru perioada următoare, asigurarea unui management al resurselor, care să permită funcţionarea în limite normale a activităţii şi gestionarea anumitor situaţii care pot apărea la un moment dat. Aici ne referim în primul rând la asigurarea carburanţilor pentru susţinerea mobilităţii, la muniţii şi în special la cele neletale, dar şi la alte tipuri de resurse (chiar şi fi nanciare) avute la dispoziţie.

general maior dr. Neculai BONTIC

STAREA LOGISTIC STAREA LOGISTICIIIIJANDARMERIEI ROMÂNEJANDARMERIEI ROMÂNE STAREA LOGISTICIIJANDARMERIEI ROMÂNE

ÎNVĂŢĂMÂNTUL POSTLICEAL VOCAŢIONAL ÎN MAI- partea a II-a -

Standardul de pregătire profesională (SPP)Este documentul care descrie o califi care profesională prin unităţi

de competenţă necesare desfăşurării unei activităţi profesionale. SPP cuprind un număr de unităţi de competenţă şi de credite asociate acestora (de regulă 15-30 credite, în funcţie de complexitatea califi cării). Pentru standardele de pregătire proprii califi cărilor din MAI s-au alocat 30 credite, respectiv 2.490 ore, adică 83 ore la un credit, timpul de învăţământ incluzând cursuri, studiu şi stagiu de practică.

Unităţile de competenţă se clasifi că astfel: unităţi de competenţă cheie (care permit transferul formării pe piaţa muncii); ex.: comunicare profesională, comunicare profesională în limba străină, utilizarea tehnicii de calcul; unităţi de competenţă generale (indică pregătirea comună pentru domeniul ordinii şi siguranţei publice); ex.: asigurarea sănătăţii şi securitatea muncii, gestionarea evenimentelor, utilizarea armamentului, conducerea autovehiculelor; unităţi de competenţă specializate (derivate din misiunile specifi ce).

Unitatea de competenţă este defi nită ca fi ind un set coerent şi explicit de competenţe. Acestea descriu acele lucruri pe care elevul trebuie să le ştie, să le înţeleagă sau pe care să fi e capabil să le realizeze la sfârşitul unui proces de educaţie şi de formare profesională. Fiecare unitate de competenţă din cadrul califi cării trebuie să aibă următoarele şapte trăsături cheie: titlul; competenţele (între 3 şi 5); criterii de performanţă (descrierea elementelor semnifi cative ale rezultatelor de succes); precizări privind aplicabilitatea criteriilor de performanţă sau condiţii de aplicabilitate; probe de evaluare (precizare privind tipul de probe necesare pentru a demonstra îndeplinirea competenţei); nivel (în cazul şcolilor noastre nivelul este 3 avansat, conform învăţământului postliceal) şi valoarea creditelor (numărul de credite acordat unei unităţi de competenţă).

Toate unităţile de competenţă au în vedere următoarele atribuţii pe care le poate avea la locul de muncă un absolvent într-o califi care a MAI: 1. Monitorizare: supraveghează, corectează, ameliorează; 2. Asigurarea calităţii: formulează indicatori de măsurare a efi cienţei procesului şi evaluează aplicarea procedurilor pentru realizarea indicatorilor de proces; 3. Management de proiect: formulează obiective, coordonează, gestionează resurse umane şi materiale; 4. Evaluare şi control: aplică proceduri de autoevaluare şi de evaluare internă e efi cienţei de proces şi de administrare a resurselor umane şi materiale alocate. De reţinut că avizarea şi aprobarea standardelor de pregătire şi a curriculumului sunt corespunzătoare următoarelor califi cări: agent de politie, agent de politie de frontiera, subofi ţer de jandarmi, subofi ţer de pompieri, maistru militar auto.

Avantaje ale elaborarii standardelor de pregătire profesională: oferta educaţională a şcolii devine structurată (prin sistemul ierarhic unităţii de competentă – competenţe – criterii de performanţă), funcţională (orientată spre rezultate) si actualizată, răspunzând cerinţelor profesionale; lucrul în echipa „şcoli – inspectorate” pentru modernizarea şi fl exibilizarea ofertei educaţionale; modularizarea curriculumului prin reorganizarea conţinutului învăţării (se asigură un pachet de cursuri care implică elevii într-un program de lucru

coerent, sistematic, centrat pe rezultate); profesorii dobândesc competenţe de proiectare didactică în baza modelului centrat pe rezultate: reconstruiesc oferta de curs din perspectiva competenţelor intenţionate; stabilesc nivelurile de complexitate ale competenţelor; asociază teme suport care susţin şi asigură formarea competenţelor; creează situaţii de învăţare practice implicând activ clasa/ grupul de elevi; stabilesc criterii de evaluare privind dobândirea competenţei; evaluează elevii într-un mod complex precum şi oferta educaţională.

Elevii au reprezentarea achiziţiilor fi nale şi a demersului (teoretic si practic) de dobândire a acestora. Standardele şi nivelurile naţionale stabilite şi convenite trebuie să rămână la fel pentru toţi elevii; ele nu se pot modifi ca sau altera standardele, întrucât se va compromite natura standardului respectiv.

Proiectarea curriculumului asociat standardelor de pregătireCurriculumul scris (plan de învăţământ şi programe şcolare) are

la bază Standardul de Pregătire Profesională (SPP) şi se dezvoltă pe module, determinate de structura unităţilor de competenţă. Fiecărei unităţi de competenţă din SPP îi corespunde un modul. Pregătirea practică se asigură prin conţinuturi şi număr de ore în modulele de specialitate şi este cuprinsă în norma didactică a profesorului de specialitate.

Curriculumul cuprinde: plan de învăţământ, cu structura anilor de învăţământ, baza de calcul a timpului de învăţământ, repartiţia timpului de învăţământ pe ani şi module (cu numărul de credite, de ore alocate pentru cursuri, studiu, stagiu de practică), precizări organizatorice şi metodice, modalitatea de realizare a evaluării, media generală de absolvire; programa şcolară, care cuprinde nota introductiva privind rolul şi importanta fi ecărui modul, lista competentelor specifi ce, corelarea competente–conţinuturi, desfăşurător tematic, sugestii metodologice.

Planul de învăţământ cuprinde totalitatea modulelor, numărul de ore alocat pentru parcurgerea acestora (timp pentru pregătire teoretică şi timp pentru pregătire practică) şi creditele atribuite fi ecărui modul. Pentru fundamentarea planului de învăţământ a fost stabilită structura celor doi

ani de învăţământ, baza de calcul a timpului şi au fost specifi cate principiile generale organizatorice şi metodice care cuprind aspecte legate de evaluare, promovare, absolvire.

Programa şcolară este însoţită de o notă de prezentare, lista competenţelor, temele obligatorii care susţin realizarea fi ecărei competenţe, sugestiile metodice şi modul de evaluare a achiziţiilor câştigate prin oferta educaţională a modulului. Promovarea evaluării fi ecărei competenţe asigură realizarea unităţii de competenţă şi obţinerea creditelor alocate modulului.

Reperele metodologice şi manualul de scriere a competenţelor sunt foarte clare, dar şi fl exibile în anumite privinţe, astfel încât s-a realizat adaptarea optimă la specifi cul învăţământului din MAI (ex: durata de şcolarizare fi ind mai mare, numărul de ore este mai mare, rezultă automat un număr mai mare de ore alocate unui credit, în cazul da faţă 83 ore/credit; sau conceperea unor unităţi de competenţă generale specifi ce numai sistemului nostru şi care asigură transferul de competenţe in cadrul MAI şi de asemenea se constituie împreună cu unităţile de competenţă cheie într-un trunchi comun ca şi conţinut al învăţământului.

Această concepţie, ca şi standardele de pregătire cu curriculumul asociat, nu aduc atingere cu nimic subsistemului care se numeşte proces de învăţământ, principiilor didactice şi pedagogice. Am insistat, poate prea mult, pe tendinţele, de multe ori inefi ciente, de schimbare a duratei de şcolarizare, de ce nu, de schimbare a sistemului de educaţie. Această direcţie nu trebuie să mai fi e schimbată în funcţie de ideile unor leaderi sau manageri mai mult sau mai puţin pricepuţi într-ale educaţiei, de aşa-zisele nevoi urgente ale sistemului, de incompetenţa unor consilieri sau chiar specialişti, pentru că orice dezechilibru în educaţie produce consecinţe incomensurabile pe termen scurt, mediu şi lung.

A bon entendeur, salut!

Comisar şef de poliţie Costel Valeriu BLIDARU,Serviciul Formare Iniţială şi Continuă (DGMRU) - MAI

Formare profesionalăFormare profesională

30 3131

Excelenţă în artăExcelenţă în artă

Premiul IPremiul I pentru Cvintetul Muzicii pentru Cvintetul Muzicii Militare ReprezentativeMilitare Reprezentativea Jandarmeriei Românea Jandarmeriei Române

La fi nalul anului trecut, la Cercul Militar Cluj-Napoca, au fost decernate premiile primei ediţii a Festivalului Muzicii de Cameră şi Interpretare Solistică „TUDOR JARDA” al Formaţiilor Instrumentale şi Soliştilor din Armată.

Pe parcursul a două zile de concurs au concertat soliştii instrumentali şi formaţiile camerale ale: Centrului de Instruire pentru Muzici Militare din Bucureşti; Muzicii Militare Reprezentative a Jandarmeriei Române; Muzicii Militare a Diviziei 1 Infanterie „Dacica”; Muzicii Militare a Regimentului 30 Gardă „Mihai Viteazu”; Muzicii Militare a Brigăzii 10 Geniu „Dunărea de Jos”, precum şi ai Muzicii Militare a Diviziei 4 Infanterie „Gemina”.

Juriul, prezidat de profesor universitar dr. Bujor Dânşorean, ca preşedinte de onoare, şi colonel Vasile Neacşu, ca preşedinte, a acordat următoarele premii:

Formaţii camerale:• Premiul I – Muzica Reprezentativă a Jandarmeriei

Române;• Premiul II – Muzica Militară a Regimentului 30 Gardă

„Mihai Viteazu”;• Premiul III – Centrul de Instruire pentru Muzici

Militare;• Menţiune – Muzica Militară a Diviziei 1 Infanterie

„Dacica”.

Solişti instrumentali:• Marele premiu al festivalului – Illes Zoltan – clarinet

(Centrul de Instruire pentru Muzici Militare);• Premiul I – Mandi Ioan Octavian – tubă (Muzica

Militară a Diviziei 4 Infanterie „Gemina”);• Premiul II – Drăghici Marius Cristian – trombon

(Centrul de Instruire pentru Muzici Militare);• Premiul III – Ţigănuşi Victor Răzvan – corn (Centrul

de Instruire pentru Muzici Militare);• Menţiune – Vizireanu Ionuţ – clarinet (Muzica Militară

a Brigăzii 10 Geniu „Dunărea de Jos”);• Menţiune – Paraschiv Ovidiu Dan – clarinet (Centrul

de Instruire pentru Muzici Militare).

Aceasta este distincţia pe care au primit-o, la fi nalul anului trecut, cinci dintre membri fanfarei, care au participat la Festivalul Muzicii de Cameră şi Interpretare Solistică „Tudor Jarda”, ce a avut loc în Municipiul Cluj Napoca. Cvintetul a fost format din: plutonier adjutant Hinţ Alfredo - trompeta 1, plutonier major Stan Lorenzio - trompeta 2, sergent major Chiril Daniel Ionuţ - corn, sergent major Horhogea Cristian Ionuţ - trombon şi plutonier Costache Marius - tubă. Concursul a avut două probe: muzică de cameră (unde au câştigat reprezentanţii Jandarmeriei) şi interpretare solistică, ambele probe fi ind destinate formaţiilor instrumentale, dar şi soliştilor din armată. Invitaţia de participare a venit din partea colonelului Valentin Neacşu, şeful Serviciului Muzicilor Militare din cadrul Ministerului Apărării Naţionale, organizatorul festivalului.

„Noi am trimis cinci sufl ători, de coordonarea tehnică ocupându-se plt. adj. Adrian Ola. Cu toate că invitaţia a fost primită cu doar trei săptămâni înainte de festival, am încercat să ne pregătim cât mai bine şi să ne prezentăm în faţa publicului ca nişte profesionişti”, a afi rmat lt. col. George Preda, dirijorul Muzicii Militare Reprezentative a Jandarmeriei Române, dar şi coordonatorul artistic al formaţiei participante la festival.

Anul trecut a fost prima ediţie a festivalului respectiv, iar Fanfara Jandarmeriei a fost singura reprezentantă a Ministerului Administraţiei şi Internelor. Alături de aceasta au mai participat opt formaţii camerale şi alţi opt solişti .

„Am fost felicitaţi de către profesori, atât cei care au făcut parte din juriu, cât şi cei din audienţă. Au declarat că au fost impresionaţi de omogenitatea formaţiei, de calitatea interpretării, de timbrul sonor al instrumentelor, dar şi de piesele alese. Unii au spus că au vrut să abordeze aceste compoziţii muzicale, dar sunt destul de pretenţioase şi greu de interpretat. Am fost dezinvolţi pe scenă, iar faptul că totul a fost făcut cu plăcere s-a văzut în interpretarea noastră, iar juriul a ştiu să ne recompenseze”, a completat plt. adj. Adrian Ola. Deoarece a câştigat premiul I la una dintre secţiuni, cvintetul a fost invitat, la ediţia din anul acesta, să cânte în deschiderea festivalului.

sublocotenent Casandra DUŢĂ

Artiştii-jandarmi premianţi

32

Jandarmul vigilentUn jandarm din Brăila, afl at în afara orelor

de program, a depistat două persoane care sustrăgeau elemente din instalaţia de încălzire centrală din scara unui bloc. Acesta venise în vizită la un cunoscut, când, pe scara blocului, la etajul 2, a observat doi bărbaţi care demontau un calorifer, cu ajutorul unei chei franceze.

Subofi ţerul s-a prezentat şi le-a solicitat "meseriaşilor" să-i spună scopul prezenţei lor acolo, însă aceştia i-au zis că sunt angajaţii unei societăţi specializate în domeniu, iar legitimaţiile nu le au la ei, lucru ce i-a trezit suspiciuni temeinice. Ba mai mult, după acest moment, cei în cauză, B. Claudiu, de 23 ani, şi N. Adrian, de 22 ani, au încercat să părăsească scara respectivă, fapt pentru care subofi ţerul i-a imobilizat şi a solicitat intervenţia unui echipaj de jandarmerie.

Celor în cauză le-au fost întocmite actele premergătoare începerii urmăririi penale, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de furt califi cat, în prezent cercetările fi ind continuate de lucrătorii Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Brăila.

plutonier Sorin NEFTODE

Jandarmii bistriţeni au organizat, în luna ianuarie, mai multe acţiuni punctuale pentru

prevenirea absenteismului şcolar. Au fost vizate câteva locaţii cunoscute ca fi ind frecventate de

elevi în timpul orelor de curs. Mai mulţi elevi au fost surprinşi că îşi petrec timpul alocat

studiului în anumite unităţi de alimentaţie publică din apropierea şcolilor. Aceştia au fost conduşi la clase, fi indu-le întocmit, în acelaşi timp, câte un proces/verbal de depistare pentru fi ecare unitate de învăţământ, listele aferente fi ind înaintate directorilor, pentru a fi luate măsurile care se impun.

Conform prevederilor Legii nr. 277 din 2010 privind alocaţia pentru susţinerea familiei, plata alocaţiei poate fi suspendată elevilor care lipsesc nejustifi cat de la orele de curs. Această măsură este luată în luna următoare celei în care se constată că absenţele nemotivate înregistrate de un elev depăşesc numărul de 20.

Conform aceleiaşi prevederi legale, cuantumul alocaţiei poate fi diminuat cu 20%, dacă elevul înregistrează maxim 10 absenţe, şi cu 50 %, dacă elevul înregistrează maximum 20 de absenţe.

locotenent Georgeta CĂŞVAN

Rezultate din misiuniRezultate din misiuni

Elevii care lipsesc de la orepot rămâne fără alocaţie!

Vânătoare fără permisO patrulă din cadrul Secţiei de Jandarmi Târgu

Bujor, afl ată în misiune de prevenire şi combatere a faptelor antisociale, a auzit, în jurul orei 24,00, un foc de armă dinspre zona de nord a oraşului.

Jandarmii, dar şi o patrulă de poliţie, s-au deplasat spre ieşirea din Târgu Bujor, spre Vârlezi, unde au trecut la cercetarea amănunţită a zonei. În scurt timp, lucrătorii noştri au depistat o persoană culcată la pământ, după un deal. Dănuţ L., de 49 de ani, din Târgu Bujor, le-a spus jandarmilor că a venit împreună cu un amic să vâneze iepuri. După ce a tras focul de armă, a lăsat puşca de vânătoare în maşina amicului şi el a plecat să vadă dacă a reuşit să prindă în bătaia puştii vreun iepure. La faţa locului, jandarmii nu au găsit nici prietenul, nici maşina, dar au găsit asupra lui Dănuţ o cartuşieră de piele, în care se afl au 25 de cartuşe din care şapte cu glonţ de plumb, calibru 12 mm., şi 18 cu alice de plumb, calibru 12mm.

Jandarmii au ridicat cartuşiera şi cartuşele şi au întocmit documentele premergătoare pentru săvârşirea unei fapte susceptibile de a fi „ vânătoare fără permis de vânătoare”.

locotenent Costin BARBU

re ită 222, ,,,,,,

er

ianpreve

câtevaelevi în tim

u a de

plasat

BSIJ „Vlad Ţepeş” - în acţiuneAcţiunile DNA şi ale structurilor

M.A.I. din ultima perioadă, şi nu numai, au atras atenţia opiniei publice către misiunile Brigăzii Speciale de Intervenţie “Vlad Ţepeş” a Jandarmeriei Române.

Acţiunile, care au vizat destructurarea unor bănuite “grupuri infracţionale organizate”, ce aveau ca obiect al activităţii contrabanda ori evaziunea fi scală şi care erau “sprijinite” (instanţa va confi rma sau nu acest lucru), de anumiţi lucrători vamali şi cadre ale Poliţiei de Frontieră, au fost prezentate spectaculos, dar, din punctul de vedere al oricărui luptător al Brigăzii, aceste acţiuni au reprezentat misiuni obişnuite ( Brigada Specială de Intervenţie “Vlad Ţepeş” a Jandarmeriei Române are competenţă teritorială naţională, misiunile care necesită o dislocare generală, fi ind, pentru oricare cadru al acestei unităţi, nimic mai mult decât zile obişnuite de muncă, n.r.).

Percheziţiile executate la diferite Puncte de trecere a frontierei, precum şi misiunile conexe, au fost inedite, întrucât printre cei vizaţi se afl au şi cadre ale Ministerului Administraţiei şi Internelor. Deşi căliţi în descinderi, antrenaţi să execute misiuni cu un grad ridicat de complexitate, după lupta împotriva clanurilor mafi ote şi prinderea unor infractori periculoşi, faptul că de această dată ne confruntam cu o acţiune împotriva “unor colegi”, care se presupunea că au încălcat legea, a lăsat, un gust amar tuturor luptătorilor participanţi, cu toate că misiunea a fost dusă la fi nal cu succes şi cu un profesionalism imaculat.

Dincolo de nevoile de echipare, de programul de lucru, de mediatizarea muncii noastre, câteodată făcută pe un ton incorect de către mass-media, în căutarea de excepţional, rămân cele câteva mii de ore de muncă ce au fost adunate de la cei peste 1.000 de jandarmi implicaţi în aceste misiuni şi mulţumirea de sine. în urma “lucrului bine făcut” - un comandant de detaşament al B.S.I.J. îmi spunea că numai în această acţiune, detaşamentul pe care îl comandă a parcurs peste 20.820 kilometri, cu 587 litri benzină şi 1.328 litri motorină consumaţi şi “cine Dumnezeu mai ştie” câte ore de nesomn. Totul s-a concretizat într-o colaborare impecabilă cu organele judiciare, planuri tactice “ca la carte”, sincronizare la secundă, iar toate acestea confi rmă efi cienţa şi pregătirea excepţionale a acestei unităţi de elită a Jandarmeriei.

Pentru noi, este un motiv de siguranţă profesională, faptul că, cele mai grele, mai complexe şi mai riscante misiuni, alături de structurile de Parchet, Gardă Financiară sau alte autorităţi judiciare ori de control, sunt executate cu brio de către luptătorii Brigăzii Speciale de Intervenţie “Vlad Ţepeş” a Jandarmeriei Române şi, cel mai mult, ne dorim ca ...munca noastră să nu fi e în zadar.

locotenent Vlad COLCERIU

Efective din cadrul IJJ Olt au executat o acţiune pentru prevenirea şi combaterea faptelor de încălcare a drepturilor de autor şi a drepturilor conexe.

În data de 21 februarie a.c., în jurul orei 14.00, în Piaţa Agroalimentară „Basarabi” din Municipiul Slatina, a fost depistat P. Marian, în timp ce deţinea în vederea comercializării 44 CD-uri şi DVD-uri piratate.

Dosarul cu actele de constatare a fost înaintat Parchetului de pe lângă Tribunalul Olt, pentru continuarea cercetărilor.

căpitan Emanuel Theodor BOTAN

Comerţ cu produse piratate

33

e xe.orei

bi” din arian, zării

fost

Jandarmii care executau o misiune de menţinere a ordinii şi siguranţei

publice, în Giurgiu, au surprins, marţi, 1 februarie a.c., în jurul orei 13.20, trei

persoane care ieşeau din incinta Cimitirului Sfântul Haralambie, cu mai multe obiecte metalice

asupra lor. Suspecţii se îndreptau spre centrul de colectare a fi erului

vechi din apropiere, fapt ce a atras atenţia jandarmilor.

La vederea patrulei, au abandonat obiectele şi au încercat să fugă, fi ind prinşi imediat de jandarmi şi conduşi la sediul inspectoratului. Aceştia au declarat că au sustras barele metalice din incinta cimitirului, cu intenţia de a la valorifi ca la centrele de colectare a fi erului vechi.

Obiectele au fost ridicate de jandarmi şi predate părţii vătămate, iar celor trei tineri, cu vârste cuprinse între 15-24 de ani, le-au fost întocmite actele premergătoare sub aspectul săvârşirii infracţiunii de “profanare de morminte”.

locotenent Nicoleta PÎRVU

Furt de fi er vechi

dpu

1 febrpersoane

Sfânt l Hara

Agenda unităţilorAgenda unităţilor

Elevi jandarmi înaintaţi în grad3 Martie

Emoţia primirii primului grad

Elevii din anul I ai Şcolii de Subofi ţeri Jandarmi Fălticeni au fost avansaţi la gradul de elev-fruntaş, în cadrul unei ceremonii care a avut loc pe platoul unităţii. Este primul grad pe care aceştia îl primesc în şcoala militară, urmând ca în decursul celor doi ani, să fi e avansaţi la gradul de elev-caporal, elev-sergent şi, odată cu absolvirea şcolii – la gradul de sergent-major.

În perioada 5-15 martie a.c., elevii-fruntaşi au desfăşurat primul stagiu de practică la unităţile Jandarmeriei Române, urmând să reia cursurile în data de 2 mai, după o binemeritată vacanţă.

locotenent Irina IPATE

Poartă spre Cer11 Martie

34

“Cupa Mărţisorului“ la Cluj7 Martie

Instantaneu din timpul concursului

Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Cluj şi Gruparea de Jandarmi Mobilă Cluj-Napoca, cu sprijinul Asociaţiei Sportive "Dacia Rex", au organizat „Cupa Mărţişorului”, competiţie dedicată în exclusivitate doamnelor şi domnişoarelor pasionate de airsoft şi tir sportiv.

Concursul s-a adresat atât celor care nu au mai avut contact cu tragerile cu arma, cât şi celor ce au acumulat o astfel de experienţă până la data competiţiei. Competiţia a cuprins două manşe, din care una de precizie, iar alta dinamică. Tragerile s-au desfasurat cu replici airsoft ale armelor reale.

Ocupantele locurilor fruntaşe au fost, în ordinea punctajului obţinut:- locul I – Vultur Ana Maria, din cadrul Grupării de Jandarmi Mobile Cluj-Napoca;- locul II – Zeller Ana, din cadrul ARCSIA Cluj-Napoca;- locul III – Grozav Alina, din cadrul Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Cluj.

căpitan Mariana TECARcăpitan Ilie MILICI

Asociaţia Jandarmilor Bihoreni ,,Sfi nţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” a fost înfi inţată la data de 30.09.2010, având ca scop principal construirea, în incinta IJJ Bihor (vis–a vis de Universitatea din Oradea), a unei biserici, care să deservească atât angajaţii unităţii şi familiile acestora, cât şi pe toţi credincioşii care doresc să se roage, să mulţumească lui Dumnezeu şi să primească Harul Lui, care vine din întâlnirea cu El în această Biserică.

Noua „poartă a cerului”, va fi o biserică din lemn, în stilul bisericilor româneşti maramureşene, având formă de navă, de corabie a mântuirii noastre, cu turla înaltă ca un catarg, având crucea drept steag, care ne îndreaptă spiritual spre frumuseţea eternă a Împărăţiei Cerurilor,

spre iubirea şi slava Preasfi ntei Treimi. Pentru că întotdeauna bisericile s-au construit prin donaţiile şi jertfa bunilor creştini, care ştiu că biserica este casa lui

Dumnezeu, lăcaş de luminare şi mântuire a oamenilor şi că Bunul Dumnezeu răsplăteşte tuturor ctitorilor, acum, la început de drum, Asociaţia Jandarmilor Bihoreni „Sfi nţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” mulţumeşte tuturor binefăcătorilor şi donatorilor care au sprijinit şi sprijină în continuare construirea acestui lăcaş de cult şi roagă pe Bunul Dumnezeu să-i răsplătească „cu al Său har şi a Sa iubire de oameni”, dăruindu-le pace, sănătate şi noi împliniri în viaţa de zi cu zi.

Donaţiile se pot face prin Asociaţa Jandarmilor Bihoreni „Sfi nţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” în contul RO04CECEBH0130RON0545876 deschis la Sucursala CEC BANK Oradea.

căpitan Mihai APOPEIpreot Iuliu Mircea MITITEAN

Membrii ai Asociaţiei Jandarmilor Bihoreni “ Sfi nţii Arhangheli Mihail şi Gavriil”

35

Proiectul “Banca de carte”21 Martie

Despre meseria de jandarm6 MartieO altfel de oră de dirigenţie! De acest lucru au

avut parte elevii clasei a-V-a E, din cadrul Şcolii Generale nr. 1 din Bistriţa. Locul de la catedră al dirigintei Elena Cosma, a fost ocupat, timp de aproximativ o oră, de prim-adjunctul şefului Jandarmeriei bistriţene, lt. col. Florin Furnea. Acesta le-a vorbit elevilor despre însemnătatea meseriei de jandarm, despre atribuţiile Jandarmeriei Române, în general, fi ind atinse şi aspecte legate de prevenirea violenţei în cadrul unităţii de învăţământ, în mediul colectiv sau acasă, în familie.

Întâlnirea a fost una constructivă, elevii arătându-se interesaţi de temele abordate, unii dintre ei exprimându-şi chiar dorinţa de a deveni jandarmi.

După întâlnirea privind expunerea temelor de ordin teoretic, elevii au fost invitaţi în curtea şcolii, unde li s-a expus o parte din materialele afl ate în dotarea Jandarmeriei Române şi a jandarmilor, atunci când aceştia se afl ă în misiuni.

Copiii au fost interesaţi şi de maşina unităţii, în care au intrat pentru a vedea îndeaproape cu ce se deplasează jandarmii atunci când trebuie să intervină în teren.

locotenent Georgeta CĂŞVAN Jandarmii, mereu aproape de copii

Asociaţia fără scop patrimonial „Grigore Alexandru Ghica”, fondată legal în anul 2006, se consideră succesoare a fostei asociaţii „Casa Jandarmeriei Române ”, desfi inţată de regimul comunist, în anul 1949.

Condusă de un Consiliu Director, format din opt membri, cadre active şi în rezervă, cu o bogată

experienţă profesională şi de viaţă, asociaţia - care a început să activeze efectiv după trei ani de la constituire, în 2009, are un profund caracter profesional şi ştiinţifi c şi un scop bine defi nit, care urmăreşte sprijinirea fi nanciară a membrilor (familiilor acestora), afl aţi în situaţii difi cile, organizarea şi desfăşurarea unor activităţi cu caracter social, cultural – sportiv şi educativ, precum şi a unor acţiuni de reprezentare internă şi internaţională, cu prilejul unor sărbători sau aniversări, în benefi ciul Jandarmeriei Române

În prezent, asociaţia are 10.946 membri, jandarmi în activitate, în rezervă, în retragere şi veterani de război, înfi inţându-se în cadrul unităţilor subordonate 12 fi liale şi 28 de sucursale. De asemenea, alte două fi liale sunt în curs de obţinere a personalităţii juridice.

În anul 2010, bugetul Asociaţiei a fost constituit din cotizaţii, în valoare de 930.358 lei şi sponsorizări, în valoare de 111.113 lei. Din acest buget, au fost acordate ajutoare fi nanciare unui număr de 159 de cadre şi familiilor acestora, afl ate în situaţii deosebite (afecţiuni grave, decese, reprezentare în instanţă, etc.) în valoare de 295.558 lei. De asemenea, Asociaţia a sprijinit Jandarmeria Română în organizarea şi desfăşurarea unor activităţi şi acţiuni de reprezentare, precum şi a unor aniversări şi sărbători legale, în

baza prevederilor protocolului de colaborare, sumele folosite provenind exclusiv din sponsorizări (nu au fost utilizate sume provenite din cotizaţii).

În vederea dezvoltării bazei materiale a asociaţiei, au fost întreprinse demersuri pentru recuperarea, pe cale legală, a patrimoniului, atât cât acesta mai există, al fostei asociaţii „Casa Jandarmeriei Române”. Astfel, sunt în derulare demersuri juridice pentru recuperarea a patru obiective şi terenuri, în localităţile Eforie Sud, Techirghiol, Olăneşti şi Câmpeni.

Prezentând, în mare, câteva din principalele obiective ale asociaţiei şi activităţile ce s-au desfăşurat pentru îndeplinirea lor, suntem încredinţaţi că aceasta va contribui la promovarea credibilităţii imaginii noastre şi implicit a activităţii Jandarmeriei Române.

Consiliul DirectorO zi de lucru, la sediul Asociaţiei

Auspiciile foarte bune sub care se derulează acţiunile comune dintre Societatea Naţională de Cruce Roşie - fi liala Constanţa şi Gruparea de Jandarmi Mobilă ,,TOMIS” Constanţa, au condus la începutul anului 2011, la punerea în practică a unui nou proiect comun, intitulat ,,Banca de carte”.

Astfel, jandarmii şi voluntarii Crucii Roşie vin în întîmpinarea unităţilor de învăţământ din Judeţul Constanţa, oferind prin această acţiune cărţi şi materiale didactice, atît de necesare în procesul de educare a tinerei generaţii.

În cadrul acestui proiect au intrat localităţile Adamclisi,Conacu, Băneasa şi Oltina.

Manifestările de acest gen se constituie într-un exemplu elocvent al aplecării Jandarmeriei Române către acţiunile umanitare, nefi ind altceva decât traducerea în practică a dezideratului de a fi mereu aproape de oameni.

locotenent Codrin POPOIU Din sufl et, pentru copii

Asociaţia “G.A. Ghica” - 2 ani de activitate

12 Martie

Portret de jandarmPortret de jandarm

Povestea sa de viaţă este una obişnuită. A fost încadrat în anul 2000, la Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Gorj – „Tudor Vladimirescu”, desfăşurându-şi activitatea în structurile de pază şi ordine publică. Din anul 2008 lucrează în cadrul Detaşamentului 2 Pază şi Protecţie Instituţională Târgu Jiu, Plutonul 2 şi execută serviciul la Punctul Control Acces de la sediul IJJ Gorj.

El este subofi ţerul care a înapoiat o servietă ce conţinea suma de 50 de mii de euro şi câteva documente. Aurel Trăistaru are 35 de ani, este căsătorit din anul 2000 şi are doi copii (o fată şi un băiat), iar astăzi este „erou” pe plan naţional.

Pe toate posturile de radio, de televiziune şi în toată presa scrisă a fost prezentată povestea lui Aurel Trăistaru şi a celor 50 de mii de euro găsiţi şi înapoiaţi proprietarului: În seara zilei de 9 februarie, am coborât împreună cu fi ul meu în parcarea din faţa blocului în care locuiesc. În momentul în care am verifi cat

Aurel TRĂISTARU,jandarmul care a uimit o ţară

„ Această faptă m-a făcut să fiu şi mai sigur pe mine.... a fost un test la

care viaţa m-a supus.”

Aurel Trăistaru, alături de familie

portierele maşinii, am observat în dreptul roţii o plasă din material plastic, dar şi o servietă tip diplomat. M-am uitat în jur, dar nu am văzut pe nimeni; am ridicat plasa şi servieta şi am urcat în apartament pentru a afl a mai multe date despre potenţialul proprietar al bunurilor găsite. În plasa din material plastic se afl au câteva documente, cu ajutorul cărora am descoperit numele unei fi rme, care s-a dovedit a fi chiar cea care executa lucrări de mansardare la blocul în care locuiesc. Am coborât din nou în parcare, unde am văzut un bărbat pe care l-am recunoscut ca fi ind reprezentantul societăţii ale cărei acte le găsisem cu puţin timp în urmă (punctul de lucru al fi rmei unde acesta îşi desfăşoară activitatea are sediul în scara blocului unde locuieşte jandarmul – n.r.). Mi-am dat seama că bărbatul respectiv caută ceva şi în urma discuţiilor purtate cu acesta am afl at că este vorba de plasa din material plastic şi de servieta tip diplomat.

După ce i-au fost înmânate bunurile, proprietarul i-a mulţumit şi a spus că nu se aştepta ca în situaţia în care cineva le găsea i le-ar mai fi înapoiat.

La scut timp după această întâmplare, jandarmul Aurel Trăistaru a fost avansat la excepţional, în gradul următor (plutonier major), prin Ordin al ministrului Administraţiei şi Internelor, Traian Igaş. Pe 21 februarie, la sediul IJJ Gorj s-a desfăşurat festivitatea de înaintare în grad (foto jos), unde a fost prezent şi domnul colonel Costel Gavrilă, împuternicit în funcţia de inspector general al Jandarmeriei Române. Gestul jandarmului a fost apreciat şi de către reprezentanţii autorităţii publice locale, Consiliul Judeţean Gorj conferindu-i acestuia o plachetă, ca însemn de onoare pentru modelul autentic de cetăţean al Gorjului.

IInterviunterviuReporter: Vi s-a schimbat în vreun fel viaţa de când aţi

devenit erou naţional?Aurel Trăistaru: Cred că am dat doar dovadă de spirit civic,

nu am urmărit un avantaj anume, pur şi simplu aşa mi-a dictat conştiinţa şi nu consider a fi un act de eroism. Duc în continuare acelaşi mod de viaţă şi mă simt bine alături de familia mea….ba mai mult această faptă m-a făcut să fi u şi mai sigur pe mine şi consider că a fost şi un test la care viaţa m-a supus.

R.: V-aţi gândit vreun moment să păstraţi banii?A.T.: Nu m-am gândit niciun moment să îmi însuşesc

bunurile, întrucât întotdeauna am considerat că munca cinstită este singura şi cea mai sigură sursă de venit pentru mine şi familia mea. Pe lângă faptul că sunt un om cu frica lui

Dumnezeu, sunt şi un apărător al legii şi mai mult decât atât, doresc să fi u un model pentru copiii mei.

R.: Dacă ar fi să daţi timpul înapoi, cum aţi proceda?A.T.: Evident, aş proceda la fel, consider că nu este o

chestiune de timp, ci ţine de modul de gândire, credinţa şi educaţia fi ecăruia. Nu cred în bunăstarea oferită de banii obţinuţi astfel.

R.: Cum au reacţionat colegii dumneavoastră când au afl at despre acest gest?

A.T.: Colegii au apreciat modul în care am acţionat şi sunt sigur că şi ei ar fi procedat în mod similar. Mulţumesc tuturor celor care au fost alături de mine, şi m-au susţinut pentru a scoate în evidenţă că onoarea şi cinstea înseamnă mai mult decât valorile materiale, mai ales în aceste timpuri. Cu siguranţă copiii mei vor fi mândri de mine şi cred că acesta este cel mai mare câştig.

- Un gest similar şi la Bacău -Tot un astfel de gest, a fost cel al plt. maj. Vasile Anei, din cadrul IJJ Bacău. Acesta, în timpul inspecţiei de rutină

efectuată după fi nalizarea şedinţelor de judecată, a descoperit o borsetă din piele, uitată pe o bancă, în care se afl au 100 de euro, 3.100 de lei, carduri bancare, cheia şi documentele de la un autoturism şi alte documente şi bunuri personale. Pe baza actelor găsite, a fost identifi cată persoana care le uitase, un avocat din Bucureşti, care a fost contactat de către subofi ţer. Avocatul a descris exact conţinutul borsetei, ulterior prezentându-se la Bacău, pentru a ridica bunurile pierdute.

A consemnat sublocotenent Casandra DUŢĂ

36

SCHI - JANDARMERIA A OBŢINUT LOCUL IIILa jumătatea lunii februarie (15-18), a avut loc tradiţionalul Campionat

de Schi al Ministerului Administraţiei şi Internelor, ediţia 2011, faza fi nală.

Competiţia a benefi ciat de sprijinul Federaţiei Române de Schi, al Direcţiei Judeţene pentru Sport şi Tineret, Serviciului Public Salvamont Maramureş, al Centrului Medical Judeţean, precum şi al Clubului Şcolar Sportiv Baia Sprie. Concursul a fost organizat de către Centrul Cultural al M.A.I., în staţiunea Şuior din Baia Sprie (Judeţul Maramureş). În competiţie s-au înscris 120 de concurenţi (femei şi bărbaţi), reprezentând Aparatul Central al MAI, dar şi structurile subordonate Ministerului Administraţiei şi Internelor.

Cele trei probe prevăzute în regulamentul de desfăşurare al întrecerii sportive au fost cele de slalom uriaş, slalom şi fond 5 kilometri. Lotul reprezentativ al IGJR a fost format din două echipe.

La proba de slalom femei, reprezentanta Centrului de Perfecţionare a Pregătirii Cadrelor Jandarmi Montan Sinaia, plt. Ionela Aldea, a ocupat locul 6, iar la slalom uriaş, jandarmeriţele s-au clasat pe locurile 3 şi 6, Andreea Moja, personal contractual respectiv plt. Ionela Aldea.

La slalom uriaş (bărbaţi + 35 ani), primul loc a fost câştigat de un jandarm, plt. maj. Cătălin Benasich de la CPPCJM Sinaia şi tot de la acelaşi Centru a fost şi ocupantul locului 5, plt. adj. Florin Vintilă.

Proba de slalom special (bărbaţi +35 ani) a fost câştigată tot de plt. maj. Cătălin Benasich, ocupantul locului 2 fi ind colegul său, plt. adj. Florin Vintilă; şi locul 6 a fost ocupat tot de un jandarm, lt. col. Manuel Grif, CPPCJM Sinaia.

Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Braşov a câştigat primul loc la slalom special (- 35 ani), lt. Cristian Bănică şi locul 3, plt. Aurel Grădinaru, iar locul 4 a fost ocupat de plt. adj. Dinu Pascu, CPPCJM Sinaia. Cei doi reprezentanţi ai IJJ Braşov au câştigat şi locurile 2 şi 4 la proba de slalom uriaş (-35 ani).

Proba de schi fond a fost cea la care jandarmii au ocupat un singur loc (6), obţinut de plt. Cristinel Stoian (IJJ Braşov).

În clasamentul general pe echipe, primele două locuri au fost ocupate de Inspectoratul General al Poliţiei Române, locul trei a revenit Inspectoratului General al Jandarmeriei Române, iar locul patru Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă.

SportSport

JUDO - UN JANDARM PE PODIUMUL MONDIAL

Jandarmul Costel Dănculea (foto-dreapta), din cadrul IJJ Bihor, a câştigat medalia de bronz la Cupa Mondială la Judo, care s-a desfăşurat, în 26 şi 27 februarie, în Varşovia. În total, la această competiţie au participat 74 de sportivi, jandarmul fi ind singurul român situat pe podium la toate categoriile.

Competiţia nu a fost deloc uşoară, bihoreanul ajungând în semifi nale după ce a învins sportivi din Azerbaijan, Anglia, Elveţia, Georgia (locul I la Cupa Mondială), Spania (campion european). În semifi nale a fost învins însă, de francezul Benjamin Darbelet, care a şi câştigat turneul.

Finala mică a câştigat-o după un meci foarte greu, în compania campionului mondial en-titre, mongolezul Kioshi Uematsu.

Dacă va mai reuşi cel puţin o astfel de clasare în următoarele jocuri din acest an, Costel Dănculea se va califi ca direct la Olimpiada de anul viitor, de la Londra.

căpitan Bogdan IOAN

CAMPIONATELE M.A.I. LA SCHI ŞI JUDO

Reprezentanţii Jandarmeriei Române

37

JUDO - LOCUL III ESTE AL JANDARMERIEILa începutul lunii martie, la Arad, a avut loc fi nala Campionatului de

Judo al MAI. În competiţie, s-au înscris sportivi din structurile de jandarmi, poliţie, poliţie de frontieră şi ai inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă. După prezentarea loturilor, au avut loc o serie de exerciţii demonstrative, la care au participat jandarmi şi poliţişti arădeni. Cei prezenţi au avut parte şi de un moment artistic, prezentat de o echipă de dans sportiv a Palatului Copiilor din Arad.

Probele prevăzute în regulamentul concursului s-au desfăşurat pe parcursul a două zile, pe 3 martie având loc şi festivitatea de premiere. În clasamentul fi nal pe echipe, lotul reprezentativ al Jandarmeriei Române a ocupat locul III. Pe primele două locuri s-au clasat sportivii de la IGSU şi IGPR. Pe categorii de greutate, jandarmii au urcat pe podium, astfel: categoria

+60 kg. femei, sg. maj. Bârzu Manuela, IJJ Bacău, locul I; categoria 73 kg. sub 35 de ani bărbaţi, sg. maj. Dănculea Costel, IJJ Bihor, locul I; categoria 90 kg. sub 35 de ani bărbaţi, sg. maj. Malnaşi Adrian, IJJ Harghita, locul III; categoria 73 kg. + 35 de ani bărbaţi, plt. maj. Gujbă Mircea, IJJ Galaţi, locul I; categoria 81 kg. + 35 de ani bărbaţi, plt. maj. Feroiu Nicolae, IJJ Gorj, locul I; categoria 90 kg. + 35 de ani bărbaţi, plt. maj. Păulescu Eduard, IGJR, locul II şi lt. Ciocan Mircea, IJJ Iaşi, locul V; categoria 100 kg. + 35 de ani bărbaţi, plt. adj. şef Preda Dorel, IJJ Buzău, locul I.

sublocotenent Casandra DUŢĂ

Podiumul campionilor

ULTIMA ORĂJandarmeria Română s-a clasat pe podium la trei din cele

patru categorii din cadrul Cupei Ministerului Administraţiei şi Internelor la Tenis de Masă.

Competiţia s-a desfăşurat în perioada 14-18 martie; pentru prima dată în istoria desfăşurării acestei competiţii a existat şi o categorie specială destinată femeilor ( locul II fi ind ocupat de Gabriela Savin, reprezentantă a Jandarmeriei Române). Jandarmii s-au afl at pe podium şi la categoria de vârstă 36-45 de ani, locul I fi ind ocupat de Cătălin Doncea din cadrul Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Giurgiu, precum şi la categoria sub 35 ani, Dorel Nistor din cadrul Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Bistriţa Năsăud adjudecându-şi medalia de argint.

locotenent Georgeta CĂŞVAN

Sportivii jandarmi premiaţi la competiţie

Cultură - tradiţii - publicistică

Apariţie editorială:

Ne face plăcere să semnalăm o nouă izbândă a generalului Ilie Gorjan, de data aceasta pe frontul verbului şi al rimei. Fostul adjunct al inspectorului general, actualul conferenţiar universitar şi apreciat poet în mediul cultural al Râmnicului natal, a avut plăcerea să ne trimită ultimul volum, de poezie, pentru care a primit premiul de excelenţă al Fundaţiei Culturale Vâlcea 1 şi premiul „George Ţărnea” al ziarului Curierul de Vâlcea. Vă invităm la lectură!

maior Sorin DESPINA

„CERUL CA O LACRIMĂ„

NE MOR ACTORII lui Ştefan Iordache

Ne mor actorii, Doamne, şi se ducCa păsări călătoare-n negru şir,Rămânem goi precum un cuib de cucPe lângă cruci ce plâng în cimitir.

Se risipesc în neguri seciCu aripi negre rătăcind în zbor,Ochii se-nchid, pustii şi reci, Când amintirile încă-i mai dor.

Se sting ca lumânarea, prea cuminţi,Şi curg solemn prin rădăcini de foc,Ne părăsesc modest, ca nişte sfi nţi,Lăsând tulpini de dor din loc în loc.

Deschide-le larg poarta, Doamne,Cheamă-i pe toţi la Tine-n rai,Dă-le din plin şi alte toamneÎn schimbul terestrului lor trai.

Ascultă-le graiul şi dă-le o scenăCu fl ori primenită şi ochi de zefi r,De sus să-i vegheze mândra SelenăŞi din nai să le cânte Zamfi r.

poem din volumul"Cerul ca o lacrimă"

a frinuat

„„

Publicistică departamentală:

O c o n j e c t u r ă g e n e r a l i z a t ă ?M A R E A T E O R E MĂ A L U I F E R M A T

Navigând pe internet, mi-a atras atenţia un articol interesant despre Pierre de Fermat. Cică în anul 1637 ar fi enunţat o teoremă, a cărei demonstraţie a fost găsită abia în anul 1994, de către un matematician englez. Un enunţ simplu - ecuatia X^n+Y^n=Z^n, nu are soluţii întregi pentru n natural şi mai mare dacât 2 -, a pus pe jar, timp de 357, ani întreaga lume a matematicii.

Interesant este însă, că Fermat notează, pe una din hârtiile găsite mai tarziu, de către fi ul sau: ”Am găsit o demonstraţie cu adevărat minunată, dar nu am aici destul spaţiu spre a o scrie”. Această afi rmaţie i-a ambiţionat la maxim pe cei pasionaţi de matematică, în încercarea de a găsi demostraţia; nici în ziua de azi nu se ştie dacă a existat cu adevărat o demonstraţie atât de simplă pentru cunoştinţele secolului XVII.

********************************************************************Primul care s-a ocupat de cazul n=3 a fost matematicianul Leonhard Euler, în 1753. În

1825, francezii Johann Peter Gustav Lejeune Dirichlet şi Adrien-Marie Legendre tranşează cazul n=5, demonstraţia având ca punct de plecare o idee mai veche a lui Sophie Germain. După câţiva ani, este fi nalizată demonstraţia pentru n=7,de către francezul Gabriel Lamé.

La mijlocul secolului XIX, Academia Franceză instituie un premiu de 3.000 franci (o sumă enormă, atunci), pentru o demonstraţie completă a celebrei teoreme. Demonstraţii pentru numere prime mai mici ca 100 au fost date, aproximativ, în aceeaşi perioadă, de către matematicianul german Ernst Kummer. În 1908, magnatul german Paul Wolfskehl alocă uriaşa sumă de 100.000 de mărci celui ce va demonstra teorema ('oferta' fi ind valabilă până în 2007). După apariţia calculatoarelor electronice, au fost abordate cazuri particulare pentru valori tot mai mari ale lui n; prin anii 1980,erau elucidate toate cazurile în care n<4.000.000.

În ultimii ani de dinaintea găsirii demonstraţiei complete pentru orice n>2, matematicienii erau convinşi că prin metode elementare nu se mai poate aduce nimic nou.

În anul 1983, matematicianul german Gerd Faltings a demonstrat că există cel mult o mulţime

fi nită de contra-exemple la marea teoremă a lui Fermat. În septembrie 1994, matematicianul englez Andrew Wiles a dat demonstraţia completă a teoremei, după ce, în 1993, propusese o altă variantă, care se dovedise a fi greşită.

*******************************************************************Această ecuaţie admite o infi nitate de soluţii în mulţimea numerelor reale

şi, totuşi, ”devine foarte restrictivă” atunci când încercăm să găsim o soluţie în mulţimea numerelor întregi. Ciudat şi interesant, mi-am spus! Mi-a atras atenţia numărul termenilor ecuaţiei - 3, iar ecuaţia nu are soluţii pentru o putere n mai mare sau egală cu 3. Să fi e oare o simplă coincidenţă sau există o legatură între aceşti parametri?

Am simţit că se învarte totul în jurul meu; mi-am oprit privirea asupra computerului, care aştepta cuminte o nouă comandă, şi mi-am spus: „Acest aparat poate efectua peste 30.000.000 operaţii pe secundă, aşa că, dacă l-ar fi avut, la acea vreme, ce ar fi putut face Fermat cu un „asistent” atât de puternic”!? De exemplu, el poate face o mulţime de verifi cări ale unor enunţuri intuitive, prin calcul numeric. Imediat mi-a venit o idee năstruşnică: dacă măresc numărul de termeni ai ecuaţiei: x^n+y^n+z^n=w^n, ce se va întâmpla?

Prietenul meu, calculatorul, nu-mi poate da un răspuns, dar în mod sigur mă poate ajuta să găsesc unul. Am rămas surprins să constat că, pentru verifi cările efectuate de către computer, prin calcule numerice, această nouă ecuaţie pare să nu aibă soluţie pentru n mai mare decât 3.

Oare în acest fel s-a născut o nouă conjectura generalizată (conjectura este o afi rmaţie matematică nedemonstrată, bazată pe ipoteze şi presupuneri – n.a.)?

Ecuaţia: X1^n+X2^n+.......Xm^n=Y^n nu are soluţii pentru X1,X1....Xm, m şi n numere naturale. Pentru n mai mare decât m.

Ramâne pentru voi, dragi cititori, să confi rmaţi sau să infi rmaţi această conjectură, având în faţă un prieten credincios- calculatorul, care în mod sigur vă va ajuta. Succes!

căpitan (r) ing. Marius NICOLAE

Divertisment IQ:Divertisment IQ:

38

T fiev

Numărul 2/2011 al Revistei „Frontiera” descrie vizita unei delegaţii a Parlamentului European la unul dintre obiectivele de bază pentru securizarea graniţelor răsăritene ale UE, respectiv Sistemul Integrat de Observare, Supraveghere şi Control al Trafi cului la Marea Neagră (SCOMAR). De asemenea, reportajul „Centrul Chinologic Sibiu – echipe canine, împotriva criminalităţii” prezintă singura unitate de profi l din MAI. Un alt articol este cel despre proiectul referitor la dezvoltarea şi punerea în aplicare a unor programe comune de învăţământ superior la nivel

european pentru poliţiştii de frontieră (CHE – Curricula Higher Education). Mai mult, în paginile revistei

este prezentată şi colaborarea dintre Poliţia de Frontieră cu Înaltul Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi (UNCHR) şi Consiliul Naţional Român pentru Refugiaţi (CNRR). Cei interesaţi pot citi de asemenea şi despre pensia pentru limita de vârstă şi cea facultativă – Pilonul III.

Premiile Revistei „Gândirea militară românească”

În luna noiembrie a acestui an va avea loc cea de-a XIII-a ediţie a decernării Premiilor Revistei „Gândirea militară românească”. Vor fi selectate, evaluate şi nominalizate, în scopul conferirii premiilor, cele mai valoroase lucrări din domeniile teoriei şi ştiinţei militare, apărute în cursul anului trecut. Jandarmii care doresc să participe la manifestare pot trimite lucrările la Serviciul Formare Profesională, pe adresa de e-mail laurentiu.damean@gama-b-1.mai.intranet, făcând menţiunea că acestea sunt pentru „Premiile Revistei Gândirea militară românească”, urmând ca premianţii din cadrul instituţiei noastre să fi e mediatizaţi şi în Revistea „Jandarmeria Română”.

În paginile publicaţiei, editată de către Statul Major General al Ministerului Apărării Naţionale, sunt tratate subiecte fundamentale ale construcţiei militare naţionale, idei privind organizarea Armatei, înzestrarea, pregătirea şi conducerea acesteia, strategia şi tactica, dar şi principalele concepte şi doctrine afi rmate în gândirea militară internaţională.

sublocotenent Casandra DUŢĂ

În toamna anului trecut (3 noiembrie 2010), a intrat în vigoare Ordinul Ministrului Mediului şi Pădurilor nr.1.741 pentru aprobarea „Ghidului de fi nanţare a Programului privind instalarea sistemelor încălzire care utilizează energie regenerabilă, inclusiv înlocuirea sau completarea sistemelor clasice de încălzire”. Cunoscut şi ca Programul Casa Verde, acesta are drept scop îmbunătăţirea calităţii aerului, apei şi solului, prin folosirea surselor de energie verde (forme de energie produse prin transferul caloric al energiei rezultate din procese naturale regenerabile - energia eoliană, energia solară, energia apei, energia hidraulică, energia mareelor, energia geotermică).

Astfel, se reduce poluarea rezultată în urma arderii lemnului şi a combustibililor fosili pentru încălzire şi obţinerea de apă caldă menajeră. „Casa Verde „ este al doilea proiect de succes al Fondului de Mediu, alături de programul „Rabla”, ambele având impact direct asupra condiţiilor noastre de viaţă.

Până în prezent, unităţile Jandarmeriei Române au întocmite 19 proiecte, ce au fost vizate de către Consiliul Tehnico - Economic al Ministerului Administraţiei şi Internelor. Ulterior, acestea au fost depuse la Administraţia Fondului de Mediu, unde sunt în procedura de verifi care şi evaluare. Documentaţiile au fost realizate de către inspectoratele din Botoşani, Maramureş, Dolj, Suceava, Olt, Baza de Administrare şi

Deservire a IGJR, Centrul de pregătire Tăşnad, Şcoala de Subofi ţeri Jandarmi Drăgăşani, Grupările de Jandarmi Mobile din Craiova şi Constanţa. Proiectele prevăd înlocuirea sistemelor clasice de încălzire a unor spaţii de lucru şi a celor pentru producerea apei calde menajere, cu sisteme care utilizează energie solară şi biomasă (partea biodegradabila a produselor, deşeurilor şi reziduurilor din agricultură, inclusiv substanţele vegetale şi animale, silvicultura şi industriile conexe, precum şi partea biodegradabilă a deşeurilor industriale şi urbane), sau instalarea unor pompe de căldură aer-apă.

O comisie constituită la nivelul Autorităţii Fondului de Mediu va analiza proiectele depuse, iar în funcţie de tipul sistemului de încălzire înlocuit, de raportul cost/benefi ciu al instalaţiei propuse şi cota de fi nanţare, va stabili punctajul pentru fi ecare solicitare. Finanţarea va fi acordată în ordinea descrescătoare a punctajului, în limita bugetului alocat acestui program, care este de 735 de milioane de lei în 2011.

Informaţiitehnice:• Cofi nanţarea din fondul

de mediu este în cuantum de până la 90% (valoarea maximă admisă pentru fi -ecare ordonator este de două milioane de lei) din valoarea cheltuielilor eli-gibile;

• Reducerea costurilor cu încălzirea spaţiilor şi pro-ducerea apei calde este de până la 80%;

• România a semnat Pro-tocolul de la Kyoto, prin care se preconiza încetini-rea încălzirii globale prin limitarea emisiilor de noxe şi preimpunerea unor cote de 1,28 miliarde tone de di-oxid de carbon.

sublocotenent Casandra DUŢĂcăpitan Oana CREŢEANU

maior Sorin DESPINA

După ce primeşte banii şi realizează investiţia, benefi ciarul este obligat să o menţină cel puţin un an de la fi nalizarea sa. În această perioadă, au-torităţile pot efectua vizite la faţa locului pentru a vedea ce s-a întâmplat cu investiţia. Dacă obiectivele fi nanţate nu sunt folosite conform scopului stabilit sau au fost vândute în primul an, statul va cere înapoi banii oferiţi în cadrul programului.

Persoanele interesate vor avea posibilitatea să acceseze Programul Casa Verde - persoane fi zice, începând cu luna aprilie 2011, când se va lansa o nouă sesiune.

IMPORTANT !Şi persoanele fizice îşi pot

înlocui sau completa siste-mul clasic de încălzire, cu unul ce foloseşte energii ver-zi. Prin programul „Casa Verde”, Ministerul Mediu-lui a alocat sume fixe, ne-rambursabile, în funcţie de tipul instalaţiei ce va fi folo-sită, astfel: până la 6.000 lei pentru instalarea panouri-lor solare; până la 8.000 lei pentru instalarea pompelor de căldură; până la 6.000 lei pentru instalaţiile de pro-ducere a energiei termice pe bază de peleţi, brichete, to-cătură lemnoasă, precum şi orice fel de resturi şi deşeuri vegetale, agricole, forestiere sau silvice. Aceste sume pot acoperi până la 90% din va-loarea instalaţiei, dar nu mai mult de 25 de mii de lei pen-tru un sistem.

Condiţiile pentru accesarea acestor fonduri sunt:

• solicitantul să fie proprietarul/copro-prietarul imobilului unde se implemen-tează proiectul;

• imobilul trebuie să nu facă obiectul unui litigiu în curs de soluţionare la instanţele judecătoreşti, vreunei reven-dicări potrivit unei legi speciale sau dreptului comun, unei proceduri de ex-propriere pentru cauză de utilitate pu-blică;

• solicitantul să nu aibă obligaţii re-stante la bugetul de stat şi bugete locale, conform legislaţiei naţionale în vigoare;

• în activitatea desfăşurată anterior începerii proiectului, solicitantul nu a încălcat dispoziţiile legale privind pro-tecţia mediului şi nu sponsorizează acti-vităţi cu efect negativ asupra mediului.

Dosarele de finanţare se de-pun la Agenţiile de mediu din judeţele unde se va realiza in-vestiţia şi trebuie să cuprindă următoarele documente:

• cerere de finanţare neram-bursabilă completată prin teh-noredactare computerizată şi semnată de solicitant, în ori-ginal;

• adeverinţă privind existen-ţa contului bancar al solici-tantului finanţării, emisă de o bancă comercială, în original;

• un plic pe care se vor com-pleta: numele şi adresa com-pletă a solicitantului, titlul programului - „Programul privind instalarea sistemelor de încălzire care utilizează energie regenerabilă, inclusiv înlocuirea sau completarea sistemelor clasice de încălzi-re”, precum şi sesiunea de de-punere.

• copia cărţii de identitate;• copia documentelor care

atestă proprietatea casei, in-clusiv extras din Cartea Fun-ciară;

• în cazul locuinţelor aflate în construcţie, copia autoriza-ţiei de construire;

• adeverinţă care să ateste că solicitantul nu are datorii la bugetul de stat sau la bugetul local.

PROGRAMUL

CC asa asa VV erdeerde

De interesDe interes