Marius Mioc REVOLUTIA DIN TIMISOARA Asa cum a fost

Marturii ale ranitilor, arestatilor, rudelor si prietenilor celor decedati in revolutie

-------------------------------------------------------------------------------Prefata

Au trecut 7 ani de la revolutie si inca se mai vorbeste de "misterele" acesteia. Mai discret sau mai fatis romanii sint indemnati sa se obisnuiasca cu gindul ca vinovatii din decembrie 1989 nu pot fi aflati. Autoritatile de stat se intrec in a gasi justificari. Se stie: cind nu vrei sa faci un lucru, exista o suta de motive intemeiate pentru a nu-l face. Si totusi, unele vinovatii reies chiar din documente oficiale ale unor institutii ale statului. De pilda, in Sinteza Parchetului Militar despre Revolutie (SPMR), alcatuita in 1994, citim: "Contrar ordinelor in vigoare, comandantii unitatilor militare nu au luat masuri de cercetare operativa a evenimentelor soldate cu morti si raniti produse in perimetrul unitatilor respective; nu au fost intocmite pe masura derularii evenimentelor jurnale ale actiunilor de lupta, nu au fost pastrate benzile magnetice si diagramele privind evolutia unor tinte in spatiul aerian localizate pe ecranele radiolocatoarelor; nu au fost adoptate masuri de catre comandanti in scopul conservarii armelor - corpuri delicte care se aflau la diferite unitati militare; mai mult chiar, s-a procedat la alterarea de catre unii comandanti militari a continutului unor documente referitoare la imprejurarile uciderii sau ranirii unora dintre militarii din subordine" (pag. 33). Mai greu de inteles este de ce Parchetul Militar nu i-a tras la raspundere pe acei militari care au actionat "contrar ordinelor in vigoare". Mult trimbitatul stat de drept functioneaza practic in felul urmator: "Mare parte a organismelor catre care Parchetul Militar s-a adresat solicitind diferite relatii, fie ca au raspuns in mod incomplet sau superficial, fie nu au raspuns de loc. Aceasta paleta a raspunsurilor primite din partea diferitelor organisme contine o mare varietate, pornind de la raspunsuri incomplete, trecind prin domeniul superficialului, spre a ajunge la note de relatii care tin de domeniul hilarului, sau mai grav chiar, frizeaza insolenta" (Sinteza Parchetului Militar, pag. 33-34). Din partea Parchetului Militar, a comisiilor de ancheta si a altor institutii ale mult iubitului nostru stat de drept nu prea are rost sa mai asteptam adevarul. Mai ramine totusi o cale: o carte cu marturii, prin care cititorul sa poata vedea revolutia prin ochii celor care au participat direct la ea. Amprenta pe care timpul a lasat-o asupra memoriei martorilor ar putea explica eventualele mici inexactitati. Insa ansamblul acestor marturii ofera, cred, o imagine destul de exacta despre ceea ce a fost la Timisoara, in decembrie 1989.

--------------------------------------------------------------------------------

1989 - CRONOLOGIE

Mai: La radio Budapesta se mentioneaza pentru prima data numele lui Tokes, in legatura cu cazul teatrului studentesc "Thalia". Ulterior, Tokes va fi mereu in atentia radioului si televiziunii maghiare. Iunie: Primul interviu televizat a lui Tokes (la emisiunea Panorama a TV Budapesta). 23 noiembrie: Cu prilejul Congresul 14 PCR, un grup de muncitori de la Uzinele Mecanice Timisoara incearca sa provoace o greva. 10 decembrie: La slujba, Tokes isi anunta enoriasii ca in 15 decembrie expira termenul de evacuare dictat de Judecatoria Timisoara, si ii cheama sa fie martori la aceasta evacuare. 14 decembrie: La Iasi, esueaza incercarea "Frontului Popular Roman" (organizat de Stefan Prutianu si Cassian Spiridon) de a convoca un miting anticeausist in Piata Unirii. 15 decembrie: In fata casei pastorului Tokes se aduna lume. La un moment dat un securist este luat la bataie. Seara se cinta (sfios) "Desteapta-te rom