64

22

65

70

00

01

3

Telefon: (021) 410.74.43 interior 120;

Fax: (021) 410.03.48;

E-mail: revista@cafr.ro;

http: revista.cafr.ro

Consiliul ºtiinþific

Academician Constantin IONETE, Academia Românã

Academician Iulian VÃCÃREL, Academia Românã

Prof. univ. dr. Dinu AIRINEI, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Iaºi

Prof. univ. dr. Veronel AVRAM, auditor financiar, Universitatea din Craiova

Prof. univ. dr. Sorin BRICIU, Universitatea „1 Decembrie 1918”, Alba Iulia

Prof. univ. dr. Alain BURLAUD, Institut National des Techniques Economiques et Comptables, Paris

Prof. univ. dr. Tatiana DÃNESCU, auditor financiar, Universitatea „Petru Maior”, Târgu Mureº

Prof. univ. dr. David HILLIER, Leeds University Business School, Marea Britanie

Prof. univ. dr. Allan HODGSON, Amsterdam Business School, Olanda

Prof. univ. dr. Ion IONAªCU, auditor financiar, Academia de Studii Economice, Bucureºti

Prof. univ. dr. Dumitru MATIª, auditor financiar, Universitatea „Babeº-Bolyai”, Cluj-Napoca

Prof. univ. dr. Marilen PIRTEA, Universitatea de Vest, Timiºoara

Prof. univ. dr. Vasile RÃILEANU, auditor financiar, Academia de Studii Economice, Bucureºti

Prof. univ. dr. Victoria STANCIU, auditor financiar, Academia de Studii Economice, Bucureºti

Prof. univ. dr. Ioan TALPOª, auditor financiar, Universitatea de Vest din Timiºoara

Mircea BOZGA, auditor financiar, ACCA, PricewaterhouseCoopers, Bucureºti

Dr. Alexandra LAZÃR, auditor financiar, director adjunct în Ministerul Finanþelor Publice

Andreia STANCIU, director ACCA Europa de Sud-Est

Monica ªTEFAN, auditor financiar, ACCA, Bucureºti

Director ºtiinþific: Prof.univ.dr. Pavel NÃSTASE, ASE Bucureºti

Director editorial: Dr. Corneliu CÂRLAN

Redactor ºef: Cristiana RUS

Revistã recunoscutã de CNCSIS, categoria B+

B.D.I.: http://www.ulrichsweb.com;http://www.proquest.com;

www.ebscohost.comRevistã inclusã în platforma editorialã

românã SCIPIO: www.scipio.ro

Marcã înregistratã la OSIM, sub nr. M2010 07387

Colectiv redacþional: Marina ANTOFIE, Adriana COªA, Alexandra JORA, Alice PETCU, Daniela ªTEFÃNUÞ, Angela TUDOR

Secretar de redacþie: Cristina RADU

Prezentare graficã ºi tehnoredactare:Nicolae LOGIN

Tipar: Universal Color S.A., str.Victoriei, bl. A2-A3, Piteºti, tel.: +40 (248) 215788

ISSN 1844 - 8801

Consiliul ºtiinþific ºi colectivul redacþional nu îºi asumã responsabilitatea

pentru conþinutul articolelor publicate în revistã.

Telefon: (021) 410.74.43 interior 120;

Fax: (021) 410.03.48;

E-mail: revista@cafr.ro;

http: revista.cafr.ro

Consiliul ºtiinþific

Academician Constantin IONETE, Academia Românã

Academician Iulian VÃCÃREL, Academia Românã

Prof. univ. dr. Dinu AIRINEI, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Iaºi

Prof. univ. dr. Veronel AVRAM, auditor financiar, Universitatea din Craiova

Prof. univ. dr. Sorin BRICIU, Universitatea „1 Decembrie 1918”, Alba Iulia

Prof. univ. dr. Alain BURLAUD, Institut National des Techniques Economiques et Comptables, Paris

Prof. univ. dr. Tatiana DÃNESCU, auditor financiar, Universitatea „Petru Maior”, Târgu Mureº

Prof. univ. dr. David HILLIER, Leeds University Business School, Marea Britanie

Prof. univ. dr. Allan HODGSON, Amsterdam Business School, Olanda

Prof. univ. dr. Ion IONAªCU, auditor financiar, Academia de Studii Economice, Bucureºti

Prof. univ. dr. Dumitru MATIª, auditor financiar, Universitatea „Babeº-Bolyai”, Cluj-Napoca

Prof. univ. dr. Marilen PIRTEA, Universitatea de Vest, Timiºoara

Prof. univ. dr. Vasile RÃILEANU, auditor financiar, Academia de Studii Economice, Bucureºti

Prof. univ. dr. Victoria STANCIU, auditor financiar, Academia de Studii Economice, Bucureºti

Prof. univ. dr. Ioan TALPOª, auditor financiar, Universitatea de Vest din Timiºoara

Mircea BOZGA, auditor financiar, ACCA, PricewaterhouseCoopers, Bucureºti

Dr. Alexandra LAZÃR, auditor financiar, director adjunct în Ministerul Finanþelor Publice

Andreia STANCIU, director ACCA Europa de Sud-Est

Monica ªTEFAN, auditor financiar, ACCA, Bucureºti

Director ºtiinþific: Prof.univ.dr. Pavel NÃSTASE, ASE Bucureºti

Director editorial: Dr. Corneliu CÂRLAN

Redactor ºef: Cristiana RUS

Revistã recunoscutã de CNCSIS, categoria B+

B.D.I.: http://www.ulrichsweb.com;http://www.proquest.com;

www.ebscohost.comRevistã inclusã în platforma editorialã

românã SCIPIO: www.scipio.ro

Marcã înregistratã la OSIM, sub nr. M2010 07387

Colectiv redacþional: Marina ANTOFIE, Adriana COªA, Alexandra JORA, Alice PETCU, Daniela ªTEFÃNUÞ, Angela TUDOR

Secretar de redacþie: Cristina RADU

Prezentare graficã ºi tehnoredactare:Nicolae LOGIN

Tipar: Universal Color S.A., str.Victoriei, bl. A2-A3, Piteºti, tel.: +40 (248) 215788

ISSN 1583 - 5812

Consiliul ºtiinþific ºi colectivul redacþional nu îºi asumã responsabilitatea

pentru conþinutul articolelor publicate în revistã.

3

Cercetare

1/2011

IntroducereDeclanºarea procesului de convergenþã contabilã inter-naþionalã a avut loc în octombrie 2002, când FASB ºi IASBau anunþat semnarea unui memorandum de înþelegere(Memorandum of Understanding), intitulat Norwalk Agre-ement. Acest act va rãmâne în istoria contabilitãþii inter-naþionale ca fiind un compromis realizat în scopul adoptãriiunor soluþii compatibile de înaltã calitate pentru problemelece apar în tratamentele contabile. Însã, din cauza volumuluiºi naturii complexe a diferenþelor existente între cele douãseturi de standarde, ambele organisme s-au confruntat înnenumãrate ocazii cu amânarea datei propuse de emitere aunui document sau al altuia. În plus, unele diferenþe încã per-sistã, în ciuda eforturilor susþinute ale celor douã organisme,iar eliminarea acestora necesitã timp. Însã tocmai timpul estelimitat dacã considerãm faptul cã în prezent Comisia ameri-canã a valorilor mobiliare (US Securities and ExchangeCommission - SEC) analizeazã posibilitatea adoptãrii stan-dardelor internaþionale de raportare financiarã de cãtre com-paniile americane cotate pe piaþa de capital. În aceastã situ-aþie, convergenþa cadrelor conceptuale contabile aleIASB ºi FASB este esenþialã pentru dezvoltarea unui set cuadevãrat global de standarde de contabilitate. Intenþia orga-nismelor emitente este aceea de a crea un cadru conceptualcare trateazã o serie vastã de aspecte contabile ºi care este

Studiu privind evoluþiilerecente ale cadrului contabil conceptual al IASB

* Lector univ.dr., Universitatea de Vest "Vasile Goldiº" din Arad, Facultatea de ªtiinþe Economice, e-mail: stefana_cristea@yahoo.it** Drd., Universitatea de Vest din Timiºoara, Facultatea de Economie ºi Administrarea Afacerilor, e-mail: otiliasaramat@yahoo.com

ªtefana DIMA (CRISTEA)* & Otilia ªÃRÃMÃT**

A Study on the RecentDevelopments of IASB'sAccounting Framework The unprecedent joint activity of the InternationalAccounting Standards Board (IASB) and US FinancialAccounting Standards Board (FASB) has caused, in thelast decade, a series of debates on whether or notInternational Financial Reporting Standards (IFRSs) rep-resent what is best of the international accounting prac-tices. In this context the objective of the present paper isto provide a qualitative analysis on the recent develop-ments in the international financial reporting framework.Moreover, this paper is concentrated on several aspectsconnected to the changes in the objective of financialreporting and the qualitative characteristics of usefulfinancial information. From the proposed analysis, itemerges the complex nature of these changes and theirrole in reshaping the future of accounting.

Key words: IASB, FASB, accounting framework, financialinformation, qualitative characteristic

JEL Classification: M41

Cuvinte cheie: IASB, FASB, cadru conceptual, informaþiefinanciar-contabilã, caracteristicã calitativã

4

Cercetare

Audit Financiar, anul IX

bazat pe cadrele conceptuale iniþiale ale IASB ºi, respectiv,FASB.

Interpretarea Cadrului conceptual al IASB a preocupatîndelung specialiºtii români ºi nu numai datoritã rolului sãu desubstituent de doctrinã contabilã, de fundament teoretic. Nude puþine ori acesta a fost comparat cu cadrul conceptual alFASB, vãzut ca având scopul principal de a „conduce la stan-darde solide ºi de a indica natura, rolul ºi limitele contabilitãþiifinanciare ºi situaþiilor financiare” (Feleagã, N., 1999; p. 222),una dintre funcþiile sale suplimentare fiind cea explicativã ºievaluativã care îi permite sã interpreteze ºi sã evalueze aposteriori practicile contabile (Lande E., 2005; p 37). În vi-ziunea noastrã, aceastã funcþie suplimentarã este esenþialãunui cadru conceptual coerent ºi util.

Cu toate acestea, modificarea cadrului conceptual al IASBsub impactul procesului de convergenþã a generat dezbateriaprinse. Pentru unii autori multe din noile standarde deraportare financiarã ºi amendamentele aduse celor vechi, înultimii ani, deviazã de la Cadrul conceptual al IASB publicat

în 1989, în special în aspecte precum definirea activelor,datoriilor ºi a rolului jucat de valoarea justã. Pe lângã acesta,practicienii europeni au ridicat în repetate rânduri problema„modernizãrii” cadrului conceptual înaintea emiterii de noistandarde care ar putea intra în conflict sau a nu fi pe deplincompatibile cu acesta. ªi chiar ºi atunci când aceastã mo-dernizare a fost demaratã, spiritele nu s-au liniºtit, ba, dincontrã, transformând dezbaterile pe seama conceptelor uti-lizate în adevãrate „bãtãlii” doctrinare.

În ceea ce priveºte propunerea de modernizare a cadruluiconceptual, aceasta a fost structuratã în opt etape (Tabelul1), iar proiectul comun al IASB ºi FASB în aceastã direcþie ademarat în 2005. Planul iniþial includea un program derealizare a fazelor care ar fi permis definitivarea întreguluicadru pânã în 2010, însã considerând ritmul de lucru al celordouã organisme, programul încãrcat ºi multitudinea de opiniiºi solicitãri primite cu ocazia fiecãrei faze, termenul limitã derealizare al acestui proiect s-a tot amânat. Primul proiect pre-liminar1 emis în iulie 2006 privea obiectivul raportãrii financia-

1 Discussion paper (DP) = proiect preliminar; Exposure Draft (ED) = proiect revizuit

5

Cadrul contabil conceptual al IASB

1/2011

re ºi caracteristicile calitative ale informaþiilor financiar-con-tabile, urmãrindu-se elaborarea unei versiuni finale pânã în2007. Scopul declarat al propunerii de modernizare era acelade „a crea o bazã solidã pentru viitoare standarde de con-tabilitate bazate pe principii, consistente la nivel intern ºi con-vergente la nivel internaþional”2.

Dintre cele opt faze ale proiectului de modernizare a cadruluiconceptual, ne vom concentra atenþia asupra primei faze, alecãrei rezultate au fost publicate la 28 septembrie 2010. Prinaceasta se considerã cã au fost terminate capito-lele 1 „Obiectivul raportãrii financiare” (The objective of finan-cial reporting), respectiv 3 „Caracteristicile calitative ale infor-maþiei financiar-contabile utile” (Qualitative characteristics ofuseful financial information) din noul cadru conceptual(NCC), care vor înlocui paragrafele aferente din versiuneadin 1989 a cadrului conceptual (VCC). În timp ce IASB arevizuit pãrþi ale VCC conform conþinutului celor douã capi-tole, FASB a emis un document denumit Concepts Statement8, menit sã înlocuiascã primele douã capitole ConceptsStatements 1 ºi 2 care încã din anii 70 se aflau la baza struc-turii piramidale a cadrului conceptual american. În urmacomentariilor primite la publicarea DP – 179 ºi la cea a ED –142, versiunea finalã include o notã explicativã denumitãBasis for Conclusions.

Aºadar, la ora actualã, putem nota faptul cã din versiuneaanterioarã a cadrului conceptual al IASB rãmân în vigoare

paragrafele (Tabel 2) privind: principiul fundamental al conti-nuitãþii activitãþii; definirea principalelor elemente compo-nente ale situaþiilor financiare; precum ºi conceptele derecunoaºtere ºi evaluare ale acestora în situaþiile financiare;inclusiv tratarea conceptelor de capital ºi de menþinere acapitalului. Elementele direct legate de poziþia financiarã suntactivele, datoriile ºi capitalurile proprii. Elementele conexeperformanþei sunt veniturile ºi cheltuielile.

Consideraþii metodologiceDin punct de vedere metodologic, se apeleazã la o cercetarecalitativã, datoritã faptului cã acest tip de analizã este cel maiîn mãsurã sã producã o analizã adecvatã înþelegerii aprofun-date a conceptelor tratate. În plus, acest tip de cercetare uti-lizeazã informaþii subiective ºi observaþia participativã pentrua descrie contextul, condiþiile de mediu variabile care seanalizeazã, dar ºi interacþiunile dintre aceste variabile în con-textul modificãrilor survenite în cadrul conceptual al IASB.

Dintre metodele ºtiinþelor socio-umane, cele care devin com-plementare în cadrul prezentei lucrãri se regãsesc, în princi-pal: analiza documentelor; metoda comparativã; observaþianeparticipativã ºi cea participativã; tehnica arhivisticã. Înplus, sursele informaþionale cuprind: proiectele preliminare ºirevizuite, luãrile de poziþie, opiniile, rapoartele ºedinþelor

2 IASB Press Release, 28 septembrie 2010, http://iasplus.com/pressrel/1009prframeworka.pdf, accesat în data de 29 septembrie 2010

6

Cercetare

Audit Financiar, anul IX

IASB-FASB, comunicatele de presã ale acestor organisme,studiile realizate pe aceastã temã. În ceea ce priveºte apli-carea metodelor de cercetare, menþionãm, spre exemplu, cãse apeleazã la o abordare comparativã case-by-case a celordouã versiuni ale cadrului contabil conceptual al IASB, evi-denþiindu-se modificãrile care au survenit pânã la ora actualãºi posibilele lor consecinþe.

Consideraþii privind obiectivulraportãrii financiare

Însemnãtatea proiectului comun al celor douã organismeIASB ºi FASB rezidã, în cazul specific al modernizãrii cadru-lui conceptual de întocmire ºi prezentare a situaþiilor financia-re, în faptul cã este de importanþã capitalã pentru stabilireadirecþiei pe care o va lua procesul de convergenþã contabilãinternaþionalã, putându-ne chiar hazarda în a afirma cã demodul în care va fi perceput acest cadru conceptual ºi declaritatea, consistenþa ºi calitatea sa depinde soarta acestuiproces.

Prima consideraþie asupra fazei iniþiale a proiectului de mo-dernizare este cã respectiva reprezintã o schimbare semni-ficativã faþã de actualul cadru conceptual. Nu numai cãproiectul este influenþat în mod evident de US GAAP, dar sesesizeazã chiar ºi o schimbare de perspectivã. Astfel, chiardacã se referã doar la obiectivele raportãrii financiare, utiliza-torii potenþiali ºi nevoile lor informaþionale, abordarea puneun accent prea ridicat pe aspectele de naturã financiarã înviziunea profesioniºtilor contabili europeni; fapt ce reiese clardin multitudinea de comentarii primite de IASB, dar ºi deEFRAG la proiectele preliminare (DP) ºi revizuite (ED)emise. Cu atât mai mult cu cât, în viziunea respectivelor pro-iecte, obiectivul unei entitãþi nu mai este acela de a îºi con-tinua activitatea în mod eficient, ci de a juca un rol activ pepieþele financiare. Prin urmare, opiniile alternative ale mem-brilor IASB ce se regãsesc în cadrul DP ºi ED au stimulatdezbaterile pe aceastã temã.

În timp ce VCC ºi-a câºtigat numeroºi suporteri, datoritã apli-cabilitãþii sale de cãtre o categorie vastã de entitãþi (indiferentde sectorul de activitate, tip, mãrime ºi structura acþionaria-tului), NCC precizeazã în repetate rânduri cã principalelecategorii de utilizatori ai informaþiei financiar-contabilesunt investitorii ºi creditorii, conform raþionamentului cã inte-resele ºi nevoile informaþionale ale acestor categorii suntsimilare ºi acoperã interesele tuturor categoriilor interesate.Cele douã organisme IASB ºi IASB motiveazã alegerea

acestui grup de utilizatori primari ca decurgând din responsa-bilitãþile proprii în raport de necesitãþile de informare ale par-ticipanþilor pe pieþele financiare. În plus, NCC precizeazã înparagraful OB5 faptul cã mulþi investitori existenþi ºi poten-þiali, dar ºi creditori nu pot solicita entitãþilor economice sã lefurnizeze informaþii în mod direct ºi, pe cale de consecinþã,aceºtia trebuie sã se bazeze pe rapoartele financiare cu scopgeneral pentru o mare parte din informaþiile financiare decare au nevoie. Ca atare, ei sunt utilizatorii primari cãrora lise adreseazã rapoartele financiare cu scop general. Dar uti-lizatorii primari, priviþi în mod individual, au necesitãþi de infor-mare diferite ºi, eventual, contradictorii. Prin urmare, IASB, îndezvoltarea standardelor de raportare financiarã, îºi doreºtesã ofere un set de informaþii care vor satisface necesitãþileunui numãr maxim de utilizatori primari. Cu toate acestea,IASB considerã cã, deºi concentrarea trebuie sã fie pe nece-sitãþile comune de informare, acest fapt nu împiedicãentitãþile raportoare sã includã informaþii suplimentare, caresunt mai utile unui anumit subset de utilizatori (NCC OB8).Se mai argumenteazã ºi cã fãrã definirea unui grup de utiliza-tori primari cadrul comun al IASB ºi FASB ar risca sã devinãîn mod nejustificat abstract sau vag.

În opinia noastrã, interesele tuturor investitorilor (fie ei acþio-nari actuali, potenþiali, investitorii pe termen scurt sau pe ter-men lung), ale tuturor creditorilor (instituþii financiare, furni-zori, salariaþi etc.) ºi ale consultanþilor lor financiari nu coincidîn întregime. În consecinþã, necesitãþile lor informaþionalesunt asimetrice. Pe lângã cele menþionate, putem adãugafaptul cã importanþa prea mare acordatã acestor categorii deutilizatori limiteazã numãrul de entitãþi cãrora le este adresatcadrul.

Printre multitudinea de organisme care ºi-au exprimat punctulde vedere în aceºti patru ani de dezbatere asupra primei fazea cadrului conceptual, se remarcã rolul jucat de EFRAG(European Financial Reporting Advisory Group), în calitateasa de organism de coordonare a opiniilor exprimate în cadrulUniunii Europene pe probleme conexe standardelor inter-naþionale de raportare financiarã. Astfel, EFRAG considerã cãnevoile de informare ale investitorilor nu sunt omogene, fiindnecesarã o ierarhizare a acestora, respectiv: acþionari, alþiinvestitori ºi alþi parteneri de afaceri care investesc din când încând în entitatea economicã, termenul de „investitori” fiindfolosit într-un mod mult prea general (EFRAG, 2008: p. 7).

De asemenea, EFRAG considerã cã legãtura dintre informa-þiile relevante pentru utilizatorii externi ºi cele relevante pen-tru management este importantã ºi, prin urmare, aceastãlegãturã nu ar trebui omisã, însã acest comentariu al EFRAG

7

Cadrul contabil conceptual al IASB

1/2011

nu sugereazã cã raportarea internã ar trebui sã conducãraportarea externã.

Dar pentru a crea un cadru conceptual consistent, necesarrealizãrii obiectivelor raportãrii financiare se impune deter-minarea raportului ce existã între situaþiile financiare ºiraportarea financiarã. În unele paragrafe NCC se referã laambele concepte, dar nu specificã clar relaþia dintre acesteaîn cadrul Capitolului 1. Nota explicativã (basis for conclu-sions) indicã faptul cã în conformitate cu responsabilitãþilecelor douã organisme, cadrul conceptual se referã nu doar laobiectivul situaþiilor financiare, ci la cel al raportãrii financiareper ansamblu. Situaþiile financiare sunt vãzute ca o partecentralã a raportãrii financiare.

În aceastã situaþie se poate observa influenþa americanãdeoarece în timp ce VCC trata doar situaþiile financiare,FASB Concepts Statement 1 Objectives of FinancialReporting by Business Enterprises se concentra peraportarea financiarã, în ciuda faptului cã alte documente dincadrul conceptual american fãceau referire tot la situaþiifinanciare. În plus, NCC sugereazã cã situaþiile financiaretrebuie sã fie focalizate pe abilitatea entitãþii de a generafluxuri de numerar, dar nu defineºte clar aceastã noþiune.

Trebuie totuºi sã admitem cã faþã de versiunile anterioare(DP ºi ED) ale NCC, conceptele care au cauzat discuþii aufost eliminate. Spre exemplu, considerând relevanþa infor-maþiilor financiar-contabile ºi a informaþiilor non-financiare înluarea deciziilor, conceptele de situaþii financiare anuale(annual financial statements), rapoarte financiare (financialreports) ºi rapoarte anuale corporatiste (corporate annualreports) folosite în DP trebuiau clar delimitate ºi definite. Caatare, în NCC scopul se doreºte mai larg, termenii folosiþi, deraportare financiarã ºi rapoarte financiare, referindu-se, înviziunea autorilor, la raportare financiarã cu scop general, cuexcepþia situaþiilor când este precizat altfel.

Consideraþii privind caracteristicile calitative ale

informaþiilor financiar-contabile În ceea ce priveºte capitolul 3 din versiunea din 2010 a ca-drului contabil conceptual al IASB, caracteristicile calitativeale informaþiilor furnizate de raportarea financiarã suntsimilare celor din VCC ºi se aplicã doar informaþiilor furnizatede situaþiile financiare. Cu toate acestea, aici apar douãschimbãri care ne preocupã:

În primul rând, faptul cã termenul de credibilitate (reli-ability) este înlocuit cu cel de reprezentare fidelã(faithful representation) este o schimbare de sub-stanþã. De asemenea, acesta reprezintã o schimbareºi pentru cadrul conceptual american, deoarece CS 2folosea acelaºi concept;

În al doilea rând, prevalenþa economicului asuprajuridicului (substance over form), prudenþa (conser-vatism) ºi verificabilitatea (verifiability) care prezentaucaracteristici pe care o informaþie trebuie sã leîntruneascã pentru a fi credibilã, conform VCC ºi CS2, nu sunt considerate aspecte ale reprezentãriifidele. Motivul pentru care principiul prevalenþei eco-nomicului asupra juridicului nu mai este considerat cafiind componentã separatã a reprezentãrii fidelerezidã în posibila redundanþã a definiþiei date acestuidin urmã concept. O reprezentare fidelã a unuifenomen irelevant nu este utilã în cadrul procesuluidecizional, ca, de altfel, nici o reprezentare eronatã aunui fenomen relevant (NCC QC17). Astfel, acestapresupune cã „informaþia financiarã însemna sub-stanþa unui fenomen economic ºi nu o simplãreprezentare a formei sale legale” (NCC BC3.26).

Prin urmare, conform acestei versiuni a Cadrului conceptualal IASB, caracteristicile calitative fundamentale ale infor-maþiei financiar-contabile rãmân doar douã: „relevanþa” (rele-vance) ºi „reprezentarea fidelã” (faithful representation)(NCC QC5), spre deosebire de vechiul cadru, care, în par.24,stipula: „cele patru caracteristici calitative principale suntinteligibilitatea, relevanþa, credibilitatea ºi comparabilitatea”.

Similar VCC par.26, informaþiile sunt considerate relevanteatunci când influenþeazã deciziile utilizatorilor (NCC QC6).Atât varianta actualã a Cadrului IASB, cât ºi versiunea din1989 identificã rolul de previziune (predictive value) ºi cel deconfirmare (confirmatory value) ale informaþiilor ca fiind com-ponente ale relevanþei, considerând cã respectivele se aflã îninterdependenþã.

Pragul de semnificaþie (materiality) este un aspect specificrelevanþei, bazat pe natura sau amploarea elementelor lacare se referã informaþia financiar-contabilã în cadrul unuiraport financiar al unei entitãþi. În consecinþã, IASB nu poatespecifica un prag de semnificaþie uniform sau sã predeter-mine ceea ce ar putea fi semnificativ într-o anumitã situaþie(NCC QC11). Ca atare, pragul de semnificaþie este un altaspect al relevanþei, prezent ºi în noua variantã a CadruluiIASB, cu toate cã în proiectul de expunere a cadrului comunal IASB ºi FASB, publicat în anul 2008, pragul de semnificaþie

8

Cercetare

Audit Financiar, anul IX

fusese prezentat ca fiind o constrângere ce limiteazã infor-maþiile furnizate de situaþiile financiare (ED QC27).

În ceea ce priveºte aspectele pe care informaþia financiar-contabilã trebuie sã le îndeplineascã pe cât posibil pentru arãspunde cerinþei de reprezentare fidelã, acestea sunt: sãfie completã, neutrã ºi sã nu prezinte erori materiale (NCCQC12).

Reamintim în acest context cã aspecte precum reprezen-tarea fidelã („pentru a fi credibilã, informaþia trebuie sã re-prezinte cu fidelitate tranzacþiile ºi alte evenimente pe care fieºi-a propus sã le reprezinte, fie este de aºteptat, în modrezonabil, sã le reprezinte” - VCC par.33), prevalenþa eco-nomicului asupra juridicului, neutralitatea, prudenþa ºiexhaustivitatea erau considerate aspecte ale credibilitãþii.

Ca atare, neutralitatea devine unul dintre aspectele comuneale celor douã concepte. VCC în par. 36 precizeazã cã „situ-aþiile financiare nu sunt neutre dacã, prin selectarea ºiprezentarea informaþiei, influenþeazã luarea unei decizii sauformularea unui raþionament”, însã noul cadru stipuleazã cã„informaþiile neutre nu înseamnã neapãrat informaþii fãrã niciun scop sau fãrã nicio influenþã asupra comportamen-tului. Dimpotrivã, informaþia financiarã relevantã este, prindefiniþie, capabilã sã influenþeze deciziile utilizatorilor” (NCCQC14).

În ceea ce priveºte principiul prudenþei sau conservatorismu-lui, acesta a fost eliminat pe motiv cã ar fi incompatibil cuneutralitatea (NCC BC3.27). Deoarece prudenþa înseamnãincluderea unui grad de precauþie în exercitarea raþiona-mentelor necesare pentru a face estimãrile cerute în condiþiide incertitudine (VCC 37), considerãm cã prudenþa ºi neutra-litatea ar fi, într-adevãr, contradictorii, deoarece includereaprudenþei în raþionamentele celor care întocmesc situaþiilefinanciare ar însemna cã respectivele raþionamente suntinfluenþate de diverºi factori ºi, pe cale de consecinþã, infor-maþia nu ar mai avea calitatea de a fi neutrã.

În ceea ce priveºte opinia profesioniºtilor contabili europenireflectatã de comentariile EFRAG, acest organism este depãrere cã înlocuirea termenului de „credibilitate” cu cel de„reprezentare fidelã” nu este potrivitã, respectivii termeniavând sensuri diferite (EFRAG, 2008: pag. 11).

Membrii EFRAG au fost de acord cu afirmaþia cã adesea ter-menul de „credibilitate” nu este bine înþeles, dar considerã cãnici cel de „reprezentare fidelã” nu este mai bine înþeles.EFRAG considerã cã reprezentarea fidelã este ºi ar trebui sãfie utilizatã într-un context ºi pentru un scop specific, în timpce credibilitatea este o noþiune mai largã ºi nu atât de speci-

ficã, ce acoperã fiecare aspect al fenomenului studiat. Prinurmare, în opinia EFRAG nu se obþine nimic înlocuind un ter-men neînþeles cu un termen care, de asemenea, nu poate ficorect înþeles.

Într-o categorie aparte intrã caracteristicile calitative caresporesc utilitatea informaþiilor financiar-contabile sau, cualte cuvinte, caracteristicile complementare precum (NCCQC19):

- comparabilitatea (comparability);

- verificabilitatea (verifiability);

- oportunitatea (timeliness);

- inteligibilitatea (understandability).

Dintre acestea, în Cadrul conceptual IASB (1989) compara-bilitatea ºi inteligibilitatea erau considerate caracteristici prin-cipale ale informaþiei financiare, oportunitatea era prezentatãca fiind una dintre condiþiile necesare pentru ca informaþia sãfie relevantã ºi credibilã, iar verificabilitatea nu era o caracte-risticã la care sã se facã referire, în mod explicit, ca fiind unaspect al credibilitãþii.

În ceea ce priveºte raportul cost-beneficiu este considerat oconstrângere generalã atât în VCC, cât ºi în noua versiunepublicatã în septembrie. Astfel, se considerã cã beneficiile depe urma informaþiilor financiare trebuie sã depãºeascã costulfurnizãrii acestora.

În privinþa altor posibile caracteristici calitative, reamintim cãîn conformitate cu VCC par. 46: „aplicarea caracteristicilorcalitative principale ºi a standardelor de contabilitate are, înmod normal, ca rezultat, întocmirea unor situaþii financiarecare reflectã ceea ce este numitã, în general, o imagine fidelãsau o prezentare justã a unor astfel de informaþii”.

Cu toate acestea, în noua variantã a Cadrului IASB, trans-parenþa, înalta calitate, coerenþa internã, imaginea fidelã suntprezentate ca fiind doar alþi termeni pentru a descrie cum oinformaþie financiarã relevantã ºi reprezentatã fidel este deasemenea comparabilã, verificabilã, oportunã ºi inteligibilã(NCC BC3.44).

Consideraþii finale Deºi lucrarea de faþã nu a reuºit sã cuprindã în paginile saleîntreaga dezbatere asupra fazei iniþiale de modernizare acadrului conceptual al IASB, sperãm cã am reuºit sã stârniminteresul asupra acestui proiect de anvergurã, desfãºurat încomun de cãtre cele mai importante douã organisme de pro-

9

Cadrul contabil conceptual al IASB

1/2011

fil din lume. Urmãrirea de-a lungul a patru ani a acestuiproiect a conferit autorilor numeroase ocazii de introspecþie ºide discuþie privind rolul cadrului contabil conceptual comun înevoluþia viitoare a procesului de convergenþã, dar ºi faþã destatutul sãu de fundament doctrinar al celor mai utilizate stan-darde de raportare financiarã din lume. În viziunea noastrã,un cadru conceptual viabil trebuie sã se limiteze la scopulsituaþiilor financiare.

Pentru a rãspunde nevoilor suplimentare de informare ale uti-lizatorilor (informaþii financiare ºi non-financiare), pe lângãcadru, IASB poate emite standarde adiþionale privind nivelelede prezentare ºi de realizare a transparenþei.

De asemenea, rolul cadrului nu este acela de a detalia struc-tura situaþiilor financiare. În ceea ce priveºte obiectivelecadrului conceptual de a servi întocmirii situaþiilor financiareºi elaborãrii de standarde de contabilitate, considerãm cã,indiferent de scopurile urmãrite, un cadru conceptual trebuiesã fie unic, clar ºi coerent. De asemenea, reamintindu-neþelurile iniþiale ale IASC, vedem acest cadru ca un ghid gene-ral care nu este obligatoriu, dar care oferã asistenþã ºi ghi-dare ulterioarã în aplicarea IFRS. El nu ar trebui sã fie„schiþa” (blueprint) procesului de convergenþã, ci baza, punc-tul de referinþã ce reflectã principiile contabile fundamentaleºi, cel mai important, reprezintã doctrina care stã la bazaacestui proces.

În opinia noastrã, schema logicã în determinarea caracteris-ticilor calitative ale informaþiilor financiar-contabile ar trebuisã conþinã minimum urmãtorii cinci paºi:

Definirea grupurilor de utilizatori;

Stabilirea nevoilor individuale de informare ale tuturorutilizatorilor;

Selectarea acelor nevoi de informare comune;

Determinarea obiectivelor raportãrii financiare;

Definirea caracteristicilor calitative ale informaþiilorfinanciar-contabile.

Opinãm cã ambele organisme au parcurs în linii mari aceastãschemã logicã, dar, considerând investitorii actuali ºipotenþiali ca fiind cei mai importanþi utilizatori ai informaþiilorfurnizate de situaþiile financiare ale unei entitãþi economice(aceºtia fiind interesaþi de capacitatea entitãþii de a generanumerar, precum ºi de capacitatea managementului de aproteja ºi majora investiþiile acestora - ED OB9), au limitat înmod voit recunoaºterea nevoilor individuale de informare aleunor alte categorii de utilizatori.

În plus, dacã existã obiective diferite, ce decurg din rapor-tarea financiarã, acestea vor cauza diferenþe în caracteristi-cile calitative ale informaþiilor financiar-contabile. Iar dacãavem în vedere cã rapoartele financiare includ situaþiile finan-ciare ale companiei ºi alte informaþii non-financiare, opinianoastrã este cã aceste informaþii trebuie sã fie extrem de re-levante pentru activitatea respectivei entitãþi, complete ºiconexe informaþiilor financiar-contabile furnizate de situaþiilefinanciare. Informaþiile non-financiare trebuie sã fie coerenteºi sã urmeze o logicã economicã care sã le permitã sã nucreeze confuzie în rândul utilizatorilor.

Astfel, aceste informaþii vin sã completeze reprezentarea uti-lizatorului asupra condiþiilor în care opereazã entitatea ºi nusã repete, cu aceleaºi cuvinte, ceva deja precizat în situaþiilefinanciare respective.

Un alt aspect demn de considerat este aplicabilitatea acestuicadru conceptual pentru entitãþile non-profit. Referitor laacest subiect, considerãm cã un atare cadru conceptual artrebui sã fie aplicat de cãtre entitãþile generatoare de profit(entitãþi comerciale).

O extindere la toate categoriile de entitãþi generatoare sau nude profit ar putea cauza neînþelegeri ºi ar implica o varietatelargã de utilizatori cu nevoi diferite sau chiar opuse. Cu toateacestea, suntem de pãrere cã ar fi recomandabilã o clasifi-care a entitãþilor comerciale în funcþie de douã criterii:mãrimea ºi gradul de responsabilitate publicã (degree of pub-lic accountability), pe trei nivele: entitãþi cotate, entitãþi marinecotate ºi IMM-uri.

Bineînþeles cã observaþii suplimentare se impun pentrufiecare din aceste nivele ºi standarde specifice ar trebui sã serefere la fiecare categorie. Reamintim cã în cazul standarde-lor internaþionale de raportare financiarã pentru IMM-uri,cadrul contabil conceptual va fi acelaºi.

ConcluzieToate reflecþiile de mai sus se concentreazã pe eforturile deîmbunãtãþire a cadrului conceptual al IASB ca bazã doctri-narã pentru proiectele actuale ºi viitoare ale IASB ºi ca suportîn aplicarea ulterioarã a IFRS în cadrul Uniunii Europene.Alegerea analizãrii acestui proiect dintre principalele proiecteexistente pe agenda celor douã organisme IASB ºi FASBrezidã ºi în relevanþa extraordinarã pe care o asemeneapropunere ºi evoluþia sa ulterioarã ar avea-o asupra viitoruluicontabilitãþii internaþionale ºi implicit asupra mediului de afa-ceri european.

10

Cercetare

Audit Financiar, anul IX

Feleagã, N. (1999), Sisteme contabile comparate, vol.I, II,Editura Economicã, Bucureºti

Lande E. (2005), La Reforme des Cadres comptablesConceptuels de l’IASB et du FASB: Quelles evolutions?Quels enjeux?, Revue Francaise de Comptabilite, 380(Septembre): 36-39

EFRAG & CNC (2006), Discussion Paper: Elements of theFramework Debate the Conceptual Framework. Startingfrom the right place?, Pro-active Accounting Activities inEurope (PAAinE), accesabil la:www.efrag.org/files/ProjectDocuments/PAAinE%2520-%2520Framework

EFRAG & CNC (2009), Elements of the Framework Debate:The Needs of Users of Financial Information. A User Survey,Pro-active Accounting Activities in Europe (PAAinE),accesabil la: http://www.focusifrs.com/paaine_paper_the_needs_of_users_of_financial_information_may_2009

EFRAG (2008), EFRAG’s Comment Letter on the ExposureDraft of An Improved Conceptual Framework for FinancialReporting: Chapter 1 and 2, disponibil la adresa:http://www.efrag.org/ files/EFRAG%20public%20letters/

Conceptual%20Framework/Phase%20A/EFRAGs%20com-ment%20letter%20on%20Framework%20DP%20on%20Chapters%201%20and%202.pdf, accesat în data de 20 ian-uarie 2009

IASB (2006), Discussion Paper Preliminary Views on animproved Conceptual Framework for Financial Reporting:The Objective of Financial Reporting and QualitativeCharacteristics of Decision-Useful Financial ReportingInformation, accesabil la: www.bis.org/bcbs/commentlet-ters/iasb19.pdf

IASB (2008), Exposure Draft Conceptual Framework forFinancial Reporting: The Objective of Financial Reportingand Qualitative Characteristics and Constraints of Decision-Useful Financial Reporting Information, accesabil la:www.iasplus.com/iasplus/0807edframework.pdf

IASB (2010), Conceptual Framework for Financial Reporting2010, disponibil la adresa http://www.ifrs.org/NR/rdon-lyres/0BD5A2FE-1659-44D1-9074-FE07E4459E6D/0/CFFeedback Statement.pdf, accesat în data de 28 septem-brie 2010

Hotãrâri aleConsiliului CAFR,publicate înMonitorul Oficial

Hotãrârea Consiliului CamereiAuditorilor Financiari din Românianr. 164/24 iunie 2010 pentru adop-tarea Normelor privind aprobareaauditorilor financiari ºi a firmelor deaudit din alte state membre aleUniunii Europene, publicatã în Mo-nitorul Oficial al României, partea I,nr. 762 din 16 noiembrie 2010

Hotãrârea Consiliului CamereiAuditorilor Financiari din Românianr. 165/24 iunie 2010 pentru apro-barea Normelor privind autorizareafirmelor de audit, publicatã în

Monitorul Oficial al României nr.762 din 16 noiembrie 2010.

Participarea CAFR la masa rotundãorganizatã de ACCAla BruxellesO delegaþie a Camerei AuditorilorFinanciari din România alcãtuitã dinIon Mihãilescu, preºedinte, ºi AdrianaCoºa, ºef birou relaþii internaþionale, aparticipat, în data de 18 noiembrie2010, la sediul ACCA de la Bruxelles,la o masã rotundã cu privire la Re-gândirea valorii auditului: cãtre omai bunã guvernanþã ºi o mai bunãadaptare la nevoile pieþelor ºi alemediului de afaceri.

Evenimentul a reunit circa 40 de par-ticipanþi, incluzând factori de deciziedin partea Comisiei Europene ºi Parla-mentului European, reprezentanþi aimediului academic, practicieni din ca-drul IMM-urilor, reprezentanþi ai servici-ilor financiare, ai mediului de afaceri ºiai profesiei de audit. Cu acest prilej afost prezentatã cartea verde a CE,Politica de audit: lecþiile crizei. Osesiune a mesei rotunde a fost dedi-catã studiilor de caz cu privire laguvernanþã, în cadrul cãreia au fostprezentate „Codul Bunelor Practici”ºi „Manualul începãtorilor” aferentecomitetelor de audit, precum ºi unstudiu de caz cu privire la guvernanþaunei firme de audit din România. Încea de-a treia parte a avut loc o dez-batere cu privire la modul în care audi-tul poate fi adaptat nevoilor unei soci-etãþi în curs de schimbare.

IntroducereRecenta crizã economicã ºi financiarã aadus în atenþia publicã numeroaseleprobleme de actualitate cu care se con-fruntã întreprinderile din România, dincauza lipsei de transparenþã manifes-tatã la nivel global ºi a costului relativridicat al implementãrii unui sistemadaptat de guvernanþã corporativã.

Datoritã multiplelor avantaje socioeco-nomice pe care guvernanþa corporativãle oferã, în prezent se fac multe eforturipentru generalizarea acesteia ºi, totuºi,aceste eforturi rãmân, din pãcate, înmulte cazuri, fãrã ecou ºi nu se regã-sesc în practicile curente ale între-prinderilor din România.

În România mãsurarea nivelului guver-nanþei corporative a fãcut obiectul unuinumãr foarte limitat de studii (Dobro-þeanu et al, 2009, Asociaþia Oamenilorde Afaceri Canadieni din România,2009, Dobroþeanu et al, 2010b). Acestestudii evalueazã respectarea regulilorde guvernanþã corporativã de cãtre

11

Cercetare

1/2011

Probleme de actualitate cu privire la mãsurarea nivelului de guvernanþã corporativã în România

Adriana - Sofia RÃILEANU*, Camelia Liliana DOBROÞEANU** & Laurenþiu DOBROÞEANU***

* Prep. univ. drd., ASE Bucureºti, e-mail: sofia.raileanu@gmail.com** Conf. univ. dr., ASE Bucureºti, e-mail: camidll@yahoo.com*** Prof. univ. dr., ASE Bucureºti, e-mail: laurdll@yahoo.com

Current Issues Regarding the Measurement of Corporate Governance in Romania Nowadays the term corporate governance is often associated with complianceand risk management objectives, describing an area reserved exclusively forboards and general directors. In author's opinion corporate governance has amajor and extensive importance, because it covers all levels of decision of thecompany, it facilitates the harmonization of strategic decisions with the tacticaland operational ones and, nevertheless, it aims to create value (in the context ofrisk management and compliance with established rules). Even the recent eco-nomic and financial crisis has highlighted the benefits of implementing an adapt-ed system of corporate governance, despite the additional required costs.

This study aims to clarify some issues linked to corporate governance inRomania, by offering answers to questions like: Who bears the burden of imple-menting an appropriate system of corporate governance? How can be assessedthe current level of corporate governance in Romania? What are the main obsta-cles that enterprises in Romania have to face concerning corporate governance?Is there a model of governance that has proven to be better than others? Whatare the criteria for measuring the level of corporate governance?

Key words: corporate governance, governance models, obstacles, level of corpo-rate governance

JEL Classification: G32, G34, M14, M48

Cuvinte cheie: guvernanþã corporativã, modele de guvernanþã, obstacole, nivelulguvernanþei corporative

companiile româneºti listate, precum ºimodul în care companiile divulgã cãtrepublic informaþii care þin de adoptarea ºiaplicarea principiilor de guvernanþã cor-porativã.

Nici literatura de specialitate din strãi-nãtate nu abundã în studii privind mã-surarea nivelului de guvernanþã corpo-rativã, contrar aºteptãrilor noastre ini-þiale. Majoritatea studiilor din literaturastrãinã cerceteazã dacã dezvãluireapracticilor de guvernanþã corporativãeste voluntarã, motivatã de înþelegereaavantajelor pe care guvernanþa corpo-rativã le oferã sau dacã reprezintã maidegrabã o conformare la o serie de ce-rinþe impuse de lege1.

În acest context, lucrarea noastrã aavut în vedere analiza modului în carese aplicã guvernanþa corporativã în Ro-mânia.

Documentarea ºi studiul întreprins auavut în principal urmãtoarele obiective:

identificarea deficienþelor care conducla un nivel nesatisfãcãtor al trans-parenþei ºi guvernanþei întreprinderilorromâneºti, precum ºi stabilirea criteriilorde mãsurare a nivelului conducerii cor-porative.

În ceea ce priveºte metodologia decercetare, s-a recurs la o analizã criticãprivind soluþiile de implementare apoliticilor ºi principiilor de guvernanþã înRomânia. În acest scop au fost extraseinformaþii de pe site-urile companiilorlistate la Bursa de Valori Bucureºti,informaþii cuprinse în Raportul Anual,referitoare la practicile de guvernanþãcorporativã utilizate.

Deºi eºantionul limitat la companiile lis-tate la BVB a avut o dimensiuneredusã, rezultatele cercetãrii ne-au con-dus la concluzia cã întreprinderile dinRomânia nu conºtientizeazã încã im-portanþa divulgãrii informaþiilor referi-toare la principiile de guvernanþã corpo-rativã.

Cui îi revine sarcinaimplementãrii

unui sistem adecvatde guvernanþã

corporativã?Prin guvernanþa corporativã se urmã-reºte dezvoltarea performanþei com-paniei ºi armonizarea intereselor diferi-telor grupuri de interese.

În cadrul unei întreprinderi, sarcina uneibune guvernanþe corporative le revineacþionarilor, prin consiliul de adminis-traþie pe care îl desemneazã.

Din acest punct de vedere, consiliul deadministraþie ºi diversele sale comitete

trebuie sã semene germenii unei buneguvernanþe, sã identifice problemelecare pot apãrea, sã caute adevãratelecauze ºi sã nu se mulþumeascã doar cutratamentul simptomelor.

Cu alte cuvinte, ei trebuie sã asculteîntreprinderea, astfel încât nici tensiu-nile interne ºi nici atacurile externe sãnu afecteze imunitatea la comporta-mentele contrare eticii.

Directorii trebuie sã reuºeascã sãgãseascã singuri soluþii ºi sã creadã înîntreprinderea lor. Din acest punct devedere, acþiunile educative ºi cele desensibilizare se dovedesc a fi de multeori mai importante decât cele legislativesau reglementare.

Cum am putea aprecia

nivelul actual de guvernanþã

corporativã din România?

Raportul OECD (Organizaþia pentruCooperare ºi Dezvoltare Economicã)emis în februarie 2000 plasa Româniape locul ºapte din zece, în contextulunui studiu realizat asupra practicilor deguvernanþã naþionalã.

Principalele deficienþe desprinse înbaza studiului indicau o slabã aplicare areglementãrilor, deficienþe în ceea ceprivea rolul consiliului de administraþieºi calitatea slabã a informaþiilor disponi-bile acþionariatului.

În 2001 OECD, cu sprijinul USAID, aelaborat un program menit sã îmbunã-tãþeascã guvernanþa corporativã din

12

Cercetare

Audit Financiar, anul IX

1 Wallace & Naser, 1995, p. 311, Wallace et al, 1994, p. 41; Kun Wang, 2008, p.14; Ho & Wong, 2001, p. 139; Bujaki & McConomy, 2002, p.105

Nu existã un modelunic de guvernanþã corporativã. Fiecare structurã esteunicã ºi, pe cale deconsecinþã, modelul de guvernanþã corporativã pe care îl va implementava fi influenþat de particularitãþile companiei

România. Obiectivele acestui programvizau urmãtoarele:

(i) evaluarea stadiului guvernanþeicorporative din România;

(ii) formularea unui set de recoman-dãri care sã permitã îmbunãtãþireacadrului guvernanþei corporative,apropiindu-l de practicile inter-naþionale ºi principiile OECD;

(iii) identificarea domeniilor în care seimpunea asistenþa tehnicã;

(iv) îmbunãtãþirea gradului de înþele-gere a practicilor de guvernanþãdin România;

(v) facilitarea accesului României ladialogul internaþional pe teme deguvernanþã corporativã.

Deºi revizuirile recente au îmbunãtãþitsemnificativ cadrul guvernanþei corpo-rative din România, prevederile suntîncã incomplete ºi dificil de implemen-tat. Legea societãþilor comerciale pre-zintã într-o manierã oarecum superfi-cialã componenþa, rolul ºi responsabili-tãþile comitetului de audit ºi lasã nea-coperite, încã, aspecte esenþiale ale gu-vernanþei, cum ar fi: protecþia indepen-denþei auditorilor, numirea, reconfir-marea ºi demiterea auditorilor interni ºiexterni.

Cu toate acestea, pe baza recoman-dãrilor Bãncii Mondiale, Bursa de ValoriBucureºti a emis o versiune revizuitã aCodului de guvernanþã corporativã,publicat în forma sa iniþialã în 2007 ºi s-a înfiinþat Institutul de guvernanþã cor-porativã.

Totuºi, în ciuda acestor eforturi ºi a unorprogrese vizibile, în urma unei verificãria informaþiilor cuprinse în RaportulAnual prezentat pe site-urile compani-ilor listate la Bursa de Valori Bucureºti,am ajuns la concluzia cã foarte puþinecompanii (procent nesemnificativ dinpunct de vedere statistic) au respectat

în anul 2009 cerinþele codului de guver-nanþã corporativã cu privire la divulga-rea informaþiilor referitoare la principiilede guvernanþã corporativã2. Din acesteconsiderente suntem de pãrere cãrespectarea prevederilor codului decãtre companiile vizate ar trebui moni-torizatã, dacã dorim ca rezultatele sã fieconforme cu cele scontate.

Care sunt principalele obstacole

cu care se confruntã întreprinderile din

România în materiede guvernanþã

corporativã?În primul rând companiile care nu se potmândri cu un nivel satisfãcãtor de gu-vernanþã corporativã acuzã costul rela-tiv ridicat al acesteia. În aceastã situ-aþie, apreciem cã nu vor fi întreprinsemãsuri de guvernanþã dacã întreprinde-rile nu vor înþelege cã beneficiile aºtep-tate vor depãºi cu mult costurile.

În al doilea rând, nivelul slab de guver-nanþã corporativã poate proveni dindimensiunea de transparenþã a infor-maþiei, din cauza faptului cã întreprin-derile sunt în interacþiune strategicã ºise tem cã divulgarea anumitor infor-maþii poate avea consecinþe negativeprin scãderea avantajului competitiv.

Este important însã ca aceste dificultãþisã fie depãºite de cãtre întreprinderi. Încaz contrar, putem fi din nou martori lascandaluri financiare ale cãror cauzerezidã în ignorarea principiilor guver-nanþei corporative, cum au fost cele dela: Enron, WorldCom, Xerox, Parmalat

etc., ale cãror ecouri mai rãsunã ºiacum. Aceste eºecuri ale marilor corpo-raþii internaþionale din ultimii 20 de aniau creat o perspectivã înfricoºãtoareasupra numeroaselor probleme cu carese confruntã organizaþiile ºi care pot luaoricând o turnurã periculoasã. Toateaceste aspecte au produs valuri imensede nemulþumire din partea acþionarilorimplicaþi în conducerea organizaþiilor, apersonalului operaþional ºi chiar a mass-media, care aºteaptã soluþii viabile.

Existã un model deguvernanþã care,

prin calitãþile sale, s-a dovedit mai bun

decât celelalte?La nivel internaþional, majoritatea soluþi-ilor de implementare a politicii ºi prin-

13

Auditul statutar privind frauda

1/2011

2 Dobroþeanu et al., 2010b

Nu existã un modelunic de guvernanþã

corporativã. Fiecare structurã este

unicã ºi, pe cale deconsecinþã, modelul

de guvernanþã corporativã pe care

îl va implementava fi influenþat

de particularitãþile companiei

cipiilor de guvernanþã corporativã auluat forma codurilor de guvernanþã cor-porativã. Acestea conþin reglementãri ºiîndrumãri ºi urmãresc sã stimulezepracticile de bunã guvernanþã ºi sãexercite o influenþã pozitivã asupra efi-cacitãþii consiliului de administraþie.

Dupã pãrerea noastrã, nu poate sãexiste un model de guvernanþã corpora-tivã care sã funcþioneze în cadrul tutu-ror þãrilor ºi în cadrul tuturor companiilordeoarece fiecare þarã ºi companie areparticularitãþile proprii.

Acest fapt nu înseamnã cã nu existãprincipii de bazã, cum ar fi principiile deguvernanþã corporativã emise deOECD, care pot fi folosite drept pilonipentru orice model de guvernanþã.Aceste principii formeazã chiar bazacriteriilor de mãsurare a guvernanþeicorporative.

Care sunt criteriilede mãsurare

a nivelului conducerii

corporative?Guvernanþa corporativã ar rãmâne osimplã fantezie teoreticã dacã nu ar fisusþinutã de criterii reale de apreciere.Cel mai cunoscut sistem pentru apre-cierea guvernanþei corporative este celconceput de agenþia de rating Standard& Poor`s.

Acest sistem urmãreºte douã compo-nente: o componentã macro - scorulacordat unei þãri ºi o componentã micro- scorul acordat unei companii.

Scorul þãrii indicã sprijinul acordat dinpartea statului în ceea ce priveºte con-ducerea corporativã ºi ia în conside-rare: cadrul legislativ, reglementãrile

naþionale ale pieþei de capital, modul deraportare financiarã ºi respectareastandardelor de contabilitate.

Este important sã se þinã cont de scorulþãrii deoarece forþele externe de la nivelmacro pot influenþa calitatea guvernan-þei corporative a unei companii.

Douã companii cu acelaºi scor, dar carese aflã în þãri cu nivel contrastant deguvernanþã, prezintã profile de riscdiferite. Cu cât scorul þãrii este mai buncu atât investitorii se vor simþi mai însiguranþã. Astfel, un scor mare acordatþãrii devine un avantaj semnificativ pen-tru companiile naþionale.

Scorul companiei ia în calcul eficaci-tatea interacþiunii dintre manageri, ac-þionari ºi alte persoane interesate.

Se iau în considerare criterii cum ar fi:structura proprietãþii (transparenþastructurii proprietãþii, concentrarea ºiinfluenþa structurii proprietãþii asupracompaniei), relaþiile stakeholderilor (re-gularitatea/accesul la informaþii privindadunarea generalã a acþionarilor, pro-cesul de vot ºi modul de întâlnire aacþionarilor, drepturile de proprietate),transparenþa financiarã (calitatea ºiconþinutul informaþiilor considerate pu-blice, programarea ºi accesul la disemi-narea informaþiilor, independenþa ºipoziþia auditorilor companiei), structuraºi procesul de conducere (structura ºieficienþa conducerii, rolul ºi componen-þa conducerii, rolul ºi gradul de indepen-denþã al directorilor executivi, retribuþiaadministratorilor ºi a conducerii, meto-dele de evaluare ºi succesiune).

Fiecare dintre componentele prezen-tate mai sus este evaluatã pe o scalãde la 1 la 10 ºi contribuie la stabilireascorului final, care este, de asemenea,reprezentat de la 1 la 10.

O companie poate avea un scor finalmic, chiar dacã provine dintr-o þarã cuun scor mare, dacã nu respectã ce-

rinþele celor patru criterii definite maisus.

Pe baza acestor criterii, un studiu datatdin 2000, întocmit de S.G. EmergingFunds Equity Research, referitor lanivelul conducerii corporative în cadrulpieþelor emergente, arãta cã Româniaocupa locul 7 din 10.

Studiul nostru concluzioneazã cã nici înanul 2011 unii manageri români nu suntpregãtiþi sã facã saltul calitativ impus deprincipiile guvernanþei corporative ºi auîncã reþineri în privinþa respectãriiprevederilor legate de transparenþã. Dinaceste considerente, putem sã neimaginãm cã, din pãcate, scorul nu aevoluat prea mult.

ConcluziiÎn ciuda avantajelor pe care le oferã,principiile de guvernanþã corporativãrãmân de cele mai multe ori la stadiulde discurs. Totuºi, companiile care audeschidere ºi adoptã prevederile Codu-lui de guvernanþã corporativã se potlãuda cu creºteri ale profitului, în ciudaeforturilor financiare suplimentare pen-tru implementarea standardelor ºi acheltuielilor cu consultanþa de speciali-tate.

Studiul nostru a avut în vedere uneºantion format din companiile listate laBVB ºi a încercat sã surprindã modul încare companiile se conformeazã codu-lui de guvernanþã corporativã.

Din pãcate, concluzia studiului a fostaceea cã majoritatea companiilor nu seconformeazã cerinþelor codului în ceeace priveºte transparenþa principiiloradoptate, fapt datorat în principal costu-lui relativ ridicat al implementãrii unuisistem adaptat de guvernanþã corpora-tivã.

O altã motivaþie rezidã în faptul cã piaþa

14

Cercetare

Audit Financiar, anul IX

nu le oferã emitenþilor o motivaþie sufi-cient de puternicã pentru a stimulacreºterea nivelului de divulgare volun-tarã a informaþiilor privitoare la guver-nanþa corporativã.

Totuºi, este de apreciat faptul cã înultimii ani s-au fãcut progrese destul demari în administrarea companiilor lanivelul Europei de Sud - Est. Reformeleaplicate au condus la o îmbunãtãþire acadrului juridic ºi au condus la o pro-tecþie mai eficientã împotriva abuzurilor.

15

Auditul statutar privind frauda

1/2011

Bujaki, M.; McConomy, B. (2002), Corporate Governance:Factors Influencing Voluntary Disclosure by Publicly TradedCanadian Firms, Canadian Accounting Perspectives, Vol. 1,No. 2, pp. 105 – 139

CBA (2009), Raportul Anual cu privire la Afaceri: Practicile deGuvernanþã Corporativã ºi Transparenþã ale Bursei de ValoriBucureºti în anul 2009, disponibil la: http://www.cba-roma-nia.ro/index.php?page=report, (consultat pe 15/09/2010)

Dobroþeanu, Camelia L.; Dobroþeanu, Laurenþiu; Rãileanu,Adriana S., A comparative study of corporate governanceframeworks in US, United Kingdom and Romania, AnaleleUniversitãþii din Oradea, seria ªtiinþe Economice - tom XVIII,2009, http://steconomice.uoradea.ro/anale

Dobroþeanu, Camelia L.; Dobroþeanu, Laurenþiu; Rãileanu,Adriana S., Independenþa auditorilor în contextul guver-nanþei corporative, Revista „Audit Financiar” Vol. 8, nr. 3,2010, CAFR, pp. 18-22

Dobroþeanu, Camelia L.; Dobroþeanu, Laurenþiu; Rãileanu,Adriana S., Reporting on Corporate Governance – a CaseStudy on Romanian Companies, Revista „Transformationsin Business & Economics”, Vol. 9, No 1 (19), pag 273, 2010b

Dochia, Aurelian, Raport privind conducerea corporativã înRomânia, prezentat în cadrul conferinþei OECD (the Straightand Narrow – Standards of Corporate Governance),Bucureºti, 2001

Ghiþã, Marcel; Pereº, Ion, Guvernanþa corporativã ºi auditulintern, Editura Mirton, Timiºoara, 2009

Ho, S. M.S.; Wong, K. S., A study of the relationship betweencorporate governance structures and the extent of voluntarydisclosure, Journal of International Accounting, Auditing andTaxation, Vol. 10, No. 2, 2001, pp. 139-156.

Naciri, Ahmed, Internal and External Aspects of CorporateGovernance, Editura Routledge, 2009

Wallace, R.S.O.; Naser, K., Firm-specific determinants of the

comprehensiveness of mandatory disclosure in the corpo-rate annual reports of firms listed on the Stock Exchange ofHong Kong, Journal of Accounting and Public Policy, Vol. 14,No. 4, pp. 311-368., 1995

Wallace, R.S.O.; Naser, K.; Mora, A., The relationship betweenthe comprehensiveness of corporate annual reports andfirm characteristics in Spain, Accounting and BusinessResearch, Vol. 25, No. 97, pp. 41-53., 1994

Wang, K.; Sewon, O.; Claiborne, M.C., Determinants and con-sequences of voluntary disclosure in an emerging market:Evidence from China, Journal of International Accounting,Auditing and Taxation, Vol. 17, No.1, pp. 14-30., 2008

*** Codul de guvernanþã corporativã al Bursei de ValoriBucureºti, disponibil pe site-ul BVB la adresahttp://www.bvb.ro/info/Rapoarte/Diverse/Cod%20Guvernanta%20Corporativa_prelucrat.pdf

*** OECD Annual Report 2000, disponibil la adresa webhttp://docstore.ingenta.com/cgi-bin/ds_deliver/1/u/d/ISIS/57255174.1/oecd/16815378/2000/00002000/00000004/0100331e/C6DCA9D4BEE54E4E127654167991ED564E1EC44F43.pdf?link=http://www.ingentaconnect.com/error/delivery&format=pdf

*** OECD Principles of Corporate Governance, disponibile laadresa web http://www.oecd.org/dataoecd/32/18/31557724.pdf

*** OECD (2001), Corporate governance in Romania,www.oecd.org

*** Legea 31/1990 - Legea societãþilor comerciale cu modi-ficãrile ºi completãrile ulterioare (realizate de Legea nr.302/2005, Legea nr. 85/2006, Legea nr. 164/2006, Legea nr.441/2006, Legea nr. 516/2006, OUG nr. 82/2007, OUG nr.52/2008 , Legea nr. 284/2008, precum ºi de Legea 88/2009)

**** Standard and Poor’s Corporate Governance Scores –Criteria, Methodology and Definitions, Standard and Poor’sGovernance Service, iulie 2002

Acknowledgements: Studiul reflectã rezultatele parþiale ale cercetãrii realizate în con-textul proiectelor CNCSIS ID-1785/2008-2011 „Rolul guvernanþei corporative însecurizarea încrederii investitorilor: performanþa autohtonã versus performanþeleeuropene ºi internaþionale”, director de proiect, conf. univ. dr. Camelia LilianaDobroþeanu, respectiv CNCSIS ID-1798/2008-2011, „Studiu bipolar privind controverse-le de percepþie asupra auditului (audit expectation gap): profesie versus utilizatori”,director de proiect prof. univ. dr. Laurenþiu Dobroþeanu.

This study comprise the partial results of a wider research conducted under the projectsCNCSIS ID-1785/2008-2011, „The role of corporate governance in securing the investorconfidence: the national versus European and international performances”, project man-ager, conf. univ. dr. Camelia Liliana Dobroþeanu and CNCSIS ID-1798/2008-2011,„Bipolar study of audit expectations gap: profession versus financial information users”,project manager prof. univ. dr. Laurenþiu Dobroþeanu.

IntroducerePrin adoptarea Standardelor Internaþionale de RaportareFinanciarã (IFRS) se aºteaptã obþinerea creºterii calitãþiiraportãrii financiare a companiilor care sã aibã ca efectreducerea asimetriei informaþionale ºi a riscului ºi, în con-secinþã, diminuarea costului capitalului. Cunoscuta afirmaþiea fostului preºedinte al SEC1, Arthur Levitt: „adevãrul este cãstandardele de contabilitate de înaltã calitate reduc costulcapitalului, iar acesta este þelul pe care-l împãrtãºim cu toþii”(Levitt, 1998) nu face decât sã susþinã ideea existenþei aces-tei corelaþii. De aceeaºi pãrere este ºi preºedintele Consi-liului Standardelor Contabile Internaþionale (IASB), Sir DavidTweedie, unul dintre susþinãtorii adoptãrii obligatorii a IFRS,care afirma cã standardele IFRS „vor reduce costul capitalu-lui ºi vor deschide noi oportunitãþi pentru diversificarea ºiîmbunãtãþirea rezultatelor din investiþii” (Tweedie, 2006).

Cu toate acestea, cercetãri recente au arãtat cã aceastãsupoziþie nu se verificã în toate circumstanþele, costul capi-talului fiind influenþat de mai mulþi factori (cum ar fi: eficienþapieþei de capital, importanþa pieþei de capital în finanþareacompaniilor, calitatea guvernanþei corporative ºi protecþiainvestitorilor etc.), care pot atenua sau chiar anula influenþa

16

Cercetare

Audit Financiar, anul IX

Calitatea raportãrii financiare ºi costul capitalului: rezultate pentru mediul românesc

* Drd., Academia de Studii Economice Bucureºti, e-mail: lucian1212@gmail.com** Lect. univ. dr., Academia de Studii Economice Bucureºti, e-mail: mihaela.ionascu@cig.ase.ro.*** Prof. univ. dr., Academia de Studii Economice Bucureºti, e-mail: ionascui@cig.ase.ro1 Securities and Exchange Commission (www.sec.gov) – organismul de supraveghere a bursei americane, corespondentul din România fiind

CNVMR.

Lucian MUNTEANU*, Mihaela IONAªCU & Ion IONAªCU**

Disclosure Quality and the Cost ofCapital: Evidence for RomaniaThe adoption of IFRS is expected to increase transparency,and consequently reduce the cost of capital. However,recent studies have shown that the magnitude of the cost ofcapital is affected by various factors (e.g. capital marketsefficiency, the role played by capital markets in supplyingfinancial resources to listed companies, corporate gover-nance practices and means of protecting investors etc.)which can diminish the disclosure quality impact on the costof capital. Accordingly, this paper attempted to isolate theeffect of the IFRS adoption in investigating the relationshipbetween disclosure quality and the cost of capital forRomanian companies. The results showed that listedRomanian companies disclosing more information did notbenefit from a reduced cost of capital.

Key words: cost of capital, disclosure quality, IFRS adop-tion

JEL Classification: G32, M41

Cuvinte cheie: costul capitalului, calitatea raportãrii financia-re, adoptarea IFRS.

unei raportãri financiare de calitate asupra mãrimii costuluicapitalului. În consecinþã, studiul de faþã îºi propune sã aducãnoi clarificãri legate de relaþia dintre calitatea raportãrii finan-ciare ºi costul capitalului în mediul românesc.

În aceste condiþii, cercetarea urmãreºte sã izoleze analizavariaþiei costului capitalului de efectul adoptãrii IFRS ºi sãinvestigheze în ce mãsurã, pe piaþa româneascã de capital,calitatea raportãrii financiare influenþeazã costul capitalului.

Stadiul cunoaºterii la nivel internaþional

Adoptarea obligatorie a IFRS în Uniunea Europeanã a înce-put în 2005. Rezultatele studiilor ºtiinþifice scot la ivealã une-ori opinii divergente cu privire la armonizarea contabilã inter-naþionalã. Dezbaterea pe marginea acestui subiect priveºtenu numai mediul academic, ci ºi practicienii.

În prezent, dezbaterea obligativitãþii adoptãrii IFRS a generatdouã curente. Susþinãtorii unui curent considerã cã standar-dele de contabilitate determinã de asemenea ºi calitatea con-tabilitãþii. În consecinþã, obligativitatea adoptãrii IFRS aducedouã beneficii importante. Adoptând o limbã comunã de afa-ceri, în loc de o contabilitate de tip Babel, ar trebui sã se îm-bunãtãþeascã considerabil comparabilitatea internaþionalã asituaþiilor financiare. Acest lucru va încuraja, desigur, migrareafluxurilor de capital peste frontierele þãrilor, în cãutarea unorrezultate mai bune pentru investitori. Atragerea de noi investi-tori aduce dupã sine reducerea costului capitalului. Un altavantaj este faptul cã obligaþiile divulgãrii informaþiilor finan-ciare impuse de IFRS îmbunãtãþesc calitatea situaþiilor finan-ciare prezentate de companiile localizate în þãri în care stan-dardele locale au un nivel redus al cerinþelor de divulgare(Mangena et al., 2010; Chen et al., 2010). Acest lucru poatefi tradus prin reducerea asimetriei informaþiilor, permiþând in-vestitorilor sã monitorizeze mai bine performanþele investiþi-ilor lor. Dacã aceastã ipotezã este corectã, ne aºteptãm la unimpact mai mare al IFRS în þãri precum România, caracteri-zate printr-o calitate mai slabã a raportãrii financiare (Io-naºcu, 2007).

Al doilea punct de vedere ia în considerare importanþa pieþeifinanciare în finanþarea externã a companiilor. Deºi adop-tarea IFRS este obligatorie în Europa, existã diferenþe sem-nificative între þãri în ceea ce priveºte importanþa acordatãpieþei bursiere ca sursã de finanþare a companiilor. Mai multchiar, în interiorul fiecãrei þãri, companiile diferã în mãsura încare acestea sunt dependente de finanþarea externã ºi în ce

priveºte costurile de conformare la cerinþele de raportarefinanciarã. Chiar dacã adoptarea a fost obligatorie, compani-ile cu avantaje mici de pe urma IFRS sunt tentate sã utilizezeorice permisivitate legalã în aplicarea standardelor pentru aavea un grad minim de conformitate. În schimb, existã com-panii care depind de piaþa bursierã pentru finanþarea activi-tãþii lor, care au un cost redus de conformitate cu cerinþele deraportare ale IFRS ºi care aleg cu entuziasm sã se confor-meze. Aceste companii se gãsesc preponderent în þãrile încare piaþa financiarã este mult mai importantã ºi unde stan-dardele contabile locale cer un grad ridicat de calitate înraportarea informaþiilor financiare. În schimb, companiile maipuþin înclinate sã adopte IFRS sunt, în general, localizate înþãrile în care finanþarea de pe piaþa de capital este mai puþinreprezentativã ºi unde standardele contabile locale impun unnivel mai scãzut al raportãrii financiare. În consecinþã, cel maimare impact al adoptãrii IFRS este aºteptat în þãrile care auo combinaþie între o piaþã financiarã bine dezvoltatã ºi unnivel ridicat al cerinþelor de raportare financiarã.

În acest context, un raþionament diferit poate fi fãcut pornindde la argumentul potrivit cãruia beneficiile care stimuleazãcompaniile în adoptarea IFRS sunt mai relevante pentru cali-tatea comunicãrii financiare decât standardele de contabili-tate în sine. De altfel, normele IFRS reprezintã un set destandarde contabile dezvoltate pentru þãrile care se bazeazãpe o piaþã bursierã puternicã, iar atunci când IFRS sunt apli-cate în þãrile care se bazeazã pe finanþare bancarã, unde sis-temul bancar depãºeºte în importanþã piaþa de valori mobili-are, rezultatele s-ar putea sã nu fi cele aºteptate. Chiar dacãaplicarea IFRS poate atrage capital internaþional, s-ar puteaca firmele din aceste þãri sã nu manifeste interes pentru aces-ta. Dimpotrivã, unele dintre companii vor considera noile ce-rinþe de raportare financiarã ca o povarã ºi ca un cost supli-mentar, în loc de un beneficiu.

La o analizã a studiilor efectuate pânã în acest moment, seevidenþiazã cele care dovedesc o reducere a costului capi-talului în cazul adoptãrii voluntare a standardelor IFRS (Leuzºi Verrecchia, 2000), în timp ce pentru cazul adoptãrii obliga-torii, dovezile, pânã de curând, au fost mai puþine ºi de multeori neclare (Daske et.al, 2007, 2008).

Sunt, totuºi, cel puþin douã motive pentru care prin adoptareaobligatorie a IFRS se aºteaptã o scãdere a costului capitalu-lui. În primul rând, concluziile cercetãrilor anterioare aratã cãstandardele IFRS au cerinþe mai mari faþã de standardelelocale în ceea ce priveºte divulgarea informaþiilor financiare(Ashbaugh ºi Pinicus, 2001), iar o divulgare mai consistentãare efectul de a reduce costul capitalului (Botosan, 1997;

17

Calitatea raportãrii financiare

1/2011

Lambert et al., 2007). În al doilea rând, literatura susþine ipo-teza conform cãreia un set unic de standarde contabile poateîmbunãtãþi comparabilitatea între firme, iar aceasta, înschimb, va reduce costul capitalului (Armstrong et al., 2010).

Cu toate acestea, unii sceptici ai adoptãrii obligatorii a IFRSconsiderã cã, deºi dovezile de reducere a costului capitaluluipentru adoptãrile voluntare sunt clare, aceste concluzii nu potfi generalizate ºi asupra celor care adoptã în mod obligatoriunormele IFRS. Spre deosebire de cei care adoptã voluntarnormele IFRS, considerând cã beneficiile adoptãrii depãºesccosturile, cei care sunt obligaþi sã implementeze IFRS sesupun unei decizii politice. Eficacitatea acestei decizii de-pinde în mare mãsurã de factorii instituþionali, care trebuie sãconvingã ºi sã asigure cooperarea managerilor ºi auditorilorfinanciari pentru a realiza o implementare adecvatã a IFRS.

O cercetare empiricã recentã, realizatã la nivelul UE de cãtreLi (2010), susþine primul curent, arãtând cã, în general, ceicare au adoptat obligatoriu IFRS dupã anul 2005 au înregis-trat o reducere semnificativã a costului capitalului. În contrastcu aceastã categorie, cei care au adoptat voluntar IFRS nuau înregistrat nicio modificare semnificativã a costului capi-talului dupã anul 2005. În plus, studiul mai aratã cã obligativi-tatea adoptãrii IFRS are un impact semnificativ asupra costu-lui capitalului doar în þãrile cu mecanisme de constrângereconsonante cu aparatul legislativ, care, împreunã, sunt unfactor determinant în eficienþa schimbãrii contabile. De ase-menea, sunt confirmate cele douã modalitãþi prin careadoptarea obligatorie a IFRS determinã reducerea costuluicapitalului ºi anume: divulgarea sporitã a informaþiei financia-re ºi creºterea comparabilitãþii.

Unele studii (Chen, Chen ºi Wei, 2004) au arãtat cã pentrupieþele financiare emergente, cu o protecþie slabã a investito-rilor, cum este ºi cazul României, costul capitalului este înprimul rând influenþat de calitatea guvernanþei corporative ºinu de calitatea raportãrii financiare. Altfel spus, în þãrile cueconomii emergente ºi cu protecþie slabã a investitorilor,firmele care doresc sã-ºi reducã costul capitalului ar trebuisã-ºi întãreascã cu precãdere mecanismele de guvernare,mai degrabã decât sã-ºi extindã publicarea de informaþiifinanciare.

Ionaºcu et al. (2010) a arãtat cã, dupã adoptarea IFRS, cos-tul capitalului companiilor româneºti cotate a scãzut, daracest rezultat trebuie interpretat cu prudenþã deoarecescãderea costului capitalului pentru douã perioade consecu-tive poate fi explicat ºi prin alþi factori decât calitatea raportãriifinanciare. Având în vedere cã piaþa de capital româneascãeste una emergentã ºi cu o protecþie slabã a investitorilor

(locul 44 în clasamentul World Bank 2010), este posibil canivelul calitãþii raportãrii financiare sã nu aibã un efect semni-ficativ asupra reducerii costului capitalului. În aceste condiþii,ne propunem sã izolãm analiza variaþiei costului capitaluluide efectul adoptãrii IFRS ºi sã investigãm în ce mãsurã, pepiaþa româneascã de capital, calitatea raportãrii influenþeazãcostul capitalului.

Prin urmare, cercetarea noastrã îºi propune sã studiezerelaþia dintre calitatea raportãrii financiare ºi costul capitaluluila un anumit moment, pentru a vedea în ce mãsurã firmeleromâneºti cotate cu un nivel mai ridicat al calitãþii raportãriifinanciare beneficiazã de un cost al capitalului mai redus.

Metodologia cercetãrii

Pentru a investiga relaþia dintre costul capitalului ºi calitatearaportãrii, în primul rând, am folosit un model de calcul al cos-tului implicit al capitalului, testat în prealabil pe piaþa de capi-tal româneascã de Ionaºcu et al. (2010). Modelul defineºtecostul capitalului ca rata internã de rentabilitate, care face cavaloarea actualizatã a dividendelor viitoare sã fie egalã cupreþul curent al acþiunilor. Pentru a transforma seria infinitã defluxuri viitoare de trezorerie într-una finitã, se determinã o va-loare terminalã (terminal value, engl.), pe care am operaþio-nalizat-o prin preþul estimat al acþiunilor la sfârºitul perioadeirelevante, întrucât se presupune cã preþul estimat la momen-tul respectiv reflectã evaluarea pieþei în privinþa viitoarelorfluxuri de dividende.

unde: P0 = preþul la momentul t=0 (momentul estimãrii);Pn = preþul la momentul t=n;rDIV = costul estimat al capitalului;dpst = dividendul pe acþiune la momentul t.

Întrucât nu am avut la dispoziþie informaþii previzionate pen-tru piaþa de capital româneascã, pentru o estimare prelimi-narã a magnitudinii costului capitalului am folosit date efec-tive. Pentru a avea un numãr relevant de fluxuri de dividendeam estimat costul capitalului pentru anul 2005, finalizândfluxul de dividende viitoare cu preþul acþiunilor companiilor lis-tate la Bursa de Valori Bucureºti (BVB) înregistrat la sfârºitulanului 2009. Variabila care prezintã interes este rDIV, o esti-mare directã a costului capitalului.

18

Cercetare

Audit Financiar, anul IX

În al doilea rând, pentru a estima calitatea raportãrii firmelorromâneºti cotate, am folosit metodologia aplicatã de Ionaºcu(2007), care a investigat volumul de informaþii financiarefurnizate de companiile româneºti cotate pe internet pentruanul 2005. În prezent, se considerã cã internetul este sursacea mai accesibilã pentru realizarea unei comunicãri finan-ciare eficiente, BVB solicitând companiilor listate, pentru unplus de transparenþã, sã dispunã de mijloace eficace defurnizare de informaþii, respectiv site-uri web accesibile peinternet care sã conþinã, pe lângã alte informaþii, situaþii finan-ciare anuale ºi interimare (semestriale ºi trimestriale) în lim-bile românã ºi englezã (BVB, 2001, art. 22).

Pentru a determina calitatea raportãrii financiare, Ionaºcu(2007) a definit o funcþie scor, care mãsoarã patru niveluri detransparenþã:

Nivelul 1: Calitate slabã a raportãrii financiare: Acesta estenivelul minim de informaþii contabile disponibile pesite-ul BVB. Companiile listate nu au un site pro-priu accesibil pe internet sau au un site pe care nusunt disponibile informaþii de naturã financiarã.

Nivelul 2: Calitate acceptabilã a raportãrii financiare. Acestscor este acordat companiilor care au propriul siteinternet, care permite vizualizarea situaþiilor finan-ciare sau a unor extrase din situaþiile financiare.

Nivelul 3: Calitate bunã a raportãrii financiare. Companiilefurnizeazã un set complet de situaþii financiare peinternet împreunã cu rapoartele managementului ºiale auditorului ºi alte informaþii financiare menite sãserveascã la luarea deciziilor de cãtre actualii saupotenþialii investitori.

Nivelul 4: Calitate excelentã a raportãrii financiare. Acestscor este acordat companiilor listate care oferã pesite-urile proprii accesul la versiunea integralã araportului anual aferent exerciþiului 2005.

Având în vedere informaþiile disponibile pentru perioada ana-lizatã, a rezultat un eºantion de 33 de companii, datele fiindanalizate cu programul SPSS.

Rezultatele cercetãriiValorile obþinute în urma operaþionalizãrii variabilelor suntsintetizate în tabelul 1.

Se observã cã entitãþile româneºti cotate la BVB au un nivelmediu al calitãþii raportãrii financiare, iar costul capitaluluipentru anul 2005 este relativ redus (14,2%).

Relaþia dintre costul capitalului ºi calitatea raportãrii a fostinvestigatã cu ajutorul regresiei de mai jos:

Unde: CCi = costul capitalului companiei i;CRi = calitatea raportãrii companiei i.

Analiza datelor a pus în evidenþã faptul cã, în mediul româ-nesc, nu existã o relaþie între costul capitalului ºi calitatearaportãrii financiare. Mai exact, firmele româneºti cotate careau furnizat mai multe informaþii financiare pe site-urile propriinu au beneficiat de un cost mai redus al capitalului.

Concluzii, limitele cercetãrii ºi dezvoltãri viitoare

Obiectivul acestui studiu a fost sã aducã noi clarificãri legatede relaþia dintre calitatea raportãrii financiare ºi costul capi-talului în mediul românesc. Cercetãri recente au arãtat cãraportarea financiarã de calitate nu determinã un cost al capi-talului mai redus în toate circumstanþele, costul capitalului

19

Calitatea raportãrii financiare

1/2011

fiind influenþat ºi de alþi factori (eficienþa pieþei de capital,importanþa pieþei de capital în finanþarea companiilor, cali-tatea guvernanþei corporative ºi protecþia investitorilor etc.),care pot atenua sau chiar anula influenþa calitãþii raportãriifinanciare asupra costului capitalului.

În aceste condiþii, cercetarea a urmãrit sã izoleze analizavariaþiei costului capitalului de efectul adoptãrii IFRS ºi sãinvestigheze în ce mãsurã, pe piaþa româneascã de capital,calitatea raportãrii financiare influenþeazã costul capitalului.

Rezultatele obþinute au arãtat cã, în mediul românesc, nuexistã o relaþie între costul capitalului ºi calitatea raportãriifinanciare, firmele româneºti cotate care au furnizat maimulte informaþii financiare pe site-urile proprii nu au benefici-at de un cost mai redus al capitalului.

Cu toate acestea, rezultatele obþinute trebuie interpretate cuprudenþã, întrucât modelul folosit pentru estimarea costuluicapitalului s-a bazat pe date efective ºi nu pe previziunile

analiºtilor; de asemenea, modelul nu a avut variabile care sãcontroleze efectul posibilei ineficienþe a pieþei româneºti decapital. Totuºi, chiar dacã nu au un grad foarte înalt de acu-rateþe, aceste prime rezultate oferã indicii cã mãrimea costu-lui capitalului firmelor româneºti cotate este influenþatã înprimul rând de alþi factori, care trebuie identificaþi în cercetãriviitoare.

20

Cercetare

Audit Financiar, anul IX

Acknowledgements: Aceastã lucrare este realizatã în cadrulgrantului "Beneficiile adoptãrii normelor IFRS: o cercetareexploratorie privind impactul internaþionalizãrii contabilitãþiiromâneºti asupra reducerii costului capitalului", PNCDI II:1840/2008/IDEI II, finanþat de CNCSIS - UEFISCSU.

The present paper is issued with the financial support offeredby CNCSIS - UEFISCSU through the project PNCDI II:ID_1840/2008/IDEI II: "The benefits of IFRS adoption: anexploratory research regarding the impact of the international-ization of Romanian accounting on the cost of capital".

Armstrong C.; Barth, M.; Jagolinzer, A. and Riedl, E. (2010), Marketreaction to the adoption of IFRS in Europe, The AccountingReview 85 (1): 31–61.

Ashbaugh H.; Pincus, M., (2001), Domestic accounting standards.International Accounting Standards, and the predictability ofearnings, Journal of Accounting Research 39 (3): 417–434,disponibil ºi la: http://papers.ssrn.com/ sol3/papers.cfm?abstract_id=268951

Botosan, C.A. (1997), Disclosure Level and the Cost of Capital. TheAccounting Review, Vol.72, No.3, 323-349.

BVB (2001), Regulamentul BVB nr. 3 privind înscrierea valorilormobiliare la Cota Bursei, aprobat prin decizia CNVM nr.D1363/06.08.2001, disponibil on-line la www.bvb.ro.

Chen, K.C.W., Chen, Z, Wei, K.C. J. (2004), Disclosure, CorporateGovernance, and the Cost of Equity Capital in EmergingMarkets, http://www.accountancy.smu.edu. sg/research/semi-nar/pdf/kevin_chen.pdf

Chen, H., Tang, Q., Jiang, Y., Lin, Z. (2010), The Role of IFRS inAccounting Quality: Evidence from European Union, Journal ofInternational Financial Management & Accounting, Vol.21 (3),disponibil ºi la: http://papers. ssrn.com/sol3/papers.cfm?abstract_id=1330352

Daske, H., Hail, L., Leuz, C., and Verdi, R. (2007), Adopting a label:Heterogeneity in the economic consequences of IFRS adop-tions. Working paper, University of Manneheim, the WhartonSchool, University of Chicago, and MIT, disponibil la:http://papers.ssrn.com/sol3/papers.cfm?abstract_id= 1502413

Daske, H., Hail, L., Leuz, C., and Verdi, R. (2008), Mandatory IFRSreporting around the world: Early evidence on the economicconsequences, Journal of Accounting Research 46 (5):1085–1142, disponibil ºi la: http://ssrn.com/ abstract=1024240

Ionaºcu, I., Mihai, S., Ionaºcu, M. (2010), Implementarea IFRS ºireducerea costului capitalului pentru companiile româneºticotate, Revista „Audit Financiar”, vol. VIII, nr. 1, ianuarie 2010,pp. 32-35.

Ionaºcu, M. (2007), On the communicative function of financialaccounting reporting: evidence from Romania, Journal ofAccounting and Management Information, Supliment, 98-103.

Lambert, R., Leuz C., and Verrecchia R. (2007), Accounting infor-mation, disclosure, and the cost of capital, Journal ofAccounting Research, 45 (2): 385–420.

Leuz C., Verrecchia R. (2000), The economic consequences ofincreased disclosure, Journal of Accounting Research, 38(Supplement): 91–124.

Levitt, A., (1998), The Importance of High Quality AccountingStandards, Accounting Horizons, 12(1):79-82.

Li, S. (2010), Does Mandatory Adoption of International FinancialReporting Standards in the European Union Reduce the Costof Equity Capital?, The Accounting Review, Vol.85, No.2,pp.607-636.

Mangena, M., Pike, R., Li, J. (2010), Intellectual Capital DisclosurePractices and Effects on the Cost of Equitz Capital: UKEvidence, Published by The Institute of Chartered Accountantsof Scotland, disponibil la: http://www.icas.org.uk/site/cms/download/res/mangena_pike_Report_April_2010.pdf

Tweedie, D. (2006), Prepared statement of Sir David Tweedie,Chairman of the IASB, before the Economic and MonetaryAffairs Committee of the European Parliament, disponibil online:http://www.iasplus.com/resource/0601tweedieeuspeech.pdf.

World Bank, (2010), Ease of Doing Business in Romania,http://www.doingbusiness.org/data/exploreeconomies/romania

21

Evaluare

1/2011

Riscurile sociale ºi demediu: de la raportarea responsabilitãþii corporative la strategii moderne de afaceri

Violeta M. CIMPOERU*, Chiraþa CARAIANI & Camelia I. LUNGU**

* Drd., Academia de Studii Economice Bucureºti, e-mail: violetacimpoeeru@yahoo.com** Prof. univ. dr., Academia de Studii Economice Bucureºti, e-mail: ccaraiani@cig.ase.ro*** Conf. univ. dr., Academia de Studii Economice Bucureºti, e-mail: camelia.lungu@cig.ase.ro

Social and Environmental Risks: from Corporate Responsibility Reporting to Modern Business Strategies The crisis that affected over the past two years the entire world's financial systems is the incentive to move the global econ-omy towards the so-called sustainable development. In the last thirty years global GDP has doubled, but economic growthwas based on irrational use of resources which decreased dramatically. The current growth can not be maintained, and socialand environmental reporting is a tool of overcome the unpleasant events affecting the world population. Corporate responsibility's promoters presents social and environmental reporting as a solution to contemporary social andeconomic issues and the social reformers are promoting reporting as an effective tool that can really change the world. Sincethe economic crisis, everyone is talking only in negative terms. That is why it is necessary to highlight a number of positiveaspects, and one of them may be greater public attention to the community they live in, compared to high consumption ofresources, but also as a starting point for programs on corporate social responsibility and environmental and social reporting.However, the main justification is an economic one because social and environmental reporting generates benefits to a widerange of stakeholders and helps to maximize shareholder value. This involves aligning the interests of social and environ-mental a large group of partners with the economic interests of a small group composed of owners.This article is a contribution to in-depth study on innovation management methods and practices used to mitigate social andenvironmental risks. In particular, it seeks to introduce corporate responsibility as a source of inspiration for managers whowants to apply modern practices of design decisions and to experiment new strategic visions.

Key words: corporate responsibility, risks reporting, green strategies, analysis, decision

JEL Classification: M40, Q56

Cuvinte cheie: responsabilitate corporativã, raportarea riscurilor, strategii verzi, analizã, decizie

IntroducereResponsabilitatea socialã ºi de mediureprezintã cea mai sigurã cale pentruentitãþile economice, ca metodã nea-gresivã de dezvoltare, cât mai puþindãunãtoare societãþii ºi mediului de afuncþiona în preajma comunitãþii, con-ducând la o modalitate de a crea relaþiide afaceri stabile ºi profitabile pentrutoate pãrþile implicate, la o relaþie prie-tenoasã de comunicare cu societatea.Aceasta este o formã modernã, des-chisã ºi flexibilã de management.

Unele studii sociale ºi de mediu1 auanalizat factorii externi entitãþilor, carele impulsioneazã sã adopte responsa-bilitatea socialã ºi de mediu, precumregimul de reglementare sau sprijinulguvernamental, presiunea din parteacomunitãþii locale cu un nivel ridicat alveniturilor, a societãþii civile, a clienþilordin afara þãrii2 ºi presiunea organizaþiilorindustriale3. Alte studii s-au focalizatasupra rolului factorilor de organizareinternã, precum structura organizaþio-nalã ºi culturalã.

Existã însã ºi factori care descurajeazãpracticile de responsabilitate socialã ºide mediu, precum: lipsa de culturã ma-nagerialã a proprietarilor ºi administra-torilor, concepþia agresivã faþã de piaþãºi concurenþã a managerilor, stilul demanagement paternalist ºi autoritarist,conservatorismul, refuzul inovaþiei înpracticile de afaceri.

În ultimii ani a existat o schimbare con-siderabilã în strategia entitãþilor privindîmbunãtãþirea raportãrii ºi performanþe-

le sociale ºi de mediu. Anumite per-soane interesate argumenteazã cã Gu-vernul ar trebui sã reglementeze perfor-manþele sociale ºi de mediu ale entitã-þilor, iar altele cred cã sectorul privatpreferã flexibilitatea standardelor volun-tare4.

Mulþi cercetãtori au încercat sã înþelea-gã motivarea mediului de afaceri de aadopta voluntar programele responsa-bilitãþii sociale corporative. Swindley5

afirmã cã multe entitãþi privesc respon-sabilitatea socialã corporativã ca pe uncost al derulãrii afacerilor, iar alte entitã-þi o trateazã ca pe un beneficiu al afa-cerii.

Entitãþile angajeazã în responsabili-tatea socialã corporativã unele activitãþipentru a-ºi îmbunãtãþi reputaþia, pentrua evita sancþiunile legale ºi pentru agenera loialitate clienþilor.

Astfel, entitãþile cu responsabilitate so-cialã corporativã activã care se anga-jeazã în practicile manageriale privindevaluarea mediului tind sã anticipeze ºisã reducã potenþialele surse de risc aleafacerii6.

Lucrarea începe cu o scurtã descrieredespre responsabilitatea socialã corpo-rativã, apoi abordeazã strategiile verziale companiilor privind criza globalã,fiind analizate riscurile sociale ºi demediu ºi tendinþa de raportare socialãcorporativã ºi de mediu a companiilor.

Prin concluziile prezentate deschidemoportunitãþi pentru noi abordãri referi-toare la promovarea unei strategii verziîn conducerea entitãþii, adresatã pro-

blemelor de mediu ºi sociale în nouaeconomie, asigurând premise pentrucercetãri viitoare.

Metodologiacercetãrii

Echipa întreprinde o cercetare bazatãpe documentarea în literatura de spe-cialitate naþionalã, europeanã ºi inter-naþionalã ºi îºi propune participarea laconstrucþia ºi modelarea raþionamentu-lui profesional, în concordanþã cu liberamanifestare a politicilor contabile ºi deraportare ale entitãþii.

Ne focalizãm pe cercetarea fundamen-talã, care stabileºte legãturi cu teoriacontabilã inductivã ºi am utilizat metodeºtiinþifice pentru identificarea dificul-tãþilor teoretice ºi practice ale raportãriicorporative a riscurilor în corelaþie custrategiile moderne de afaceri.

Calitatea interacþiunilor din domeniul so-cial (provocãri, impedimente, practici),care stau la baza normativelor con-tabile, se reflectã în mod esenþial încalitatea acestora.

Promovând cercetarea transdiscipli-narã ca al treilea val epistemologic alcunoaºterii, separat de tendinþa im-plicãrii terþilor în cercetare (ºtiinþa pri-meazã), precum ºi de tendinþa clasicãde suport al deciziei (experienþa pri-meazã) sunt discutate patru problemeimportante pentru obþinerea agregatã acunoºtinþelor: agenda comunã, filozofi-ile separate, refuzul de a se expune ºivalorile comune.

22

Cercetare

Audit Financiar, anul IX

1 Chan, E.S.W; Wong, S.C.K, 2006, Motivations for ISO 14001 in the hotel industry, Tourism Management 27(3), pp. 481-4922 Neumayer E.; Perkins R., 2004, What explains the uneven take-up of ISO 14001 at the global level? A panel-data analysis, Environment and

Planning 36(5), pp. 823-8393 Viadiu, M.F.; Casadesús F.M.; Saizarbitoria M.H., 2006, ISO 9000 and ISO 14000 standards: An international diffusion model, International Journal

of Operations and Production Management 26(1-2): pp. 141 - 1654 Porter, M.; Van der Linde, C., 1995, Green and competitive, Harvard Business Review, September - October5 Swindley, D., 1990, UK retailers and global responsibility, The Service Industries Journal 10 (3), pp. 589 - 5986 Bowman, E.H., 1980, A risk/return paradox for strategic management, Sloan Management Review 21 (3), pp.17 - 31

Responsabilitateasocialã corporativã

Termenul de responsabilitate socialãcorporativã este adesea utilizat pentrua face referire la obligaþiile unei com-panii faþã de societate în general. Cor-porate Social Responsibility (CSR)poate fi privitã ca un prim stadiu al ini-þiativelor de raportare sustenabilã, cares-a concentrat asupra beneficiilor so-ciale ºi de mediu ale unei abordãri ma-nageriale responsabile7.

Având în vedere criza economicã exis-tentã la nivel mondial, considerãm cãeste necesar ca majoritatea compani-ilor sã vinã în întâmpinarea unor pro-bleme sociale prin implementarea pro-iectelor CSR. Aceasta poate fi definitãca un ansamblu de reguli interne corpo-ratiste integrate într-un model de afa-ceri. Ar fi de dorit ca majoritatea compa-niilor sã cunoascã conceptul de CSR ºisã-l implementeze pentru a ajuta ladezvoltarea societãþii. Astfel, o compa-nie responsabilã social trebuie sã inte-greze în acþiunile ºi în strategiile eiprobleme sociale ºi de mediu legate deinteracþiunile în care se implicã.

Un proiect de responsabilitate corpora-tivã are douã trãsãturi distinctive. Întâi,CSR are un caracter voluntar, implicândresponsabilitãþi morale asumate decompanii, deasupra celor impuse prinlege. Apoi, CSR presupune crearea derelaþii pe termen lung ºi egal profitabilecu piaþa ºi cu mediul social, deci maimult decât simplul act de filantropie saudonaþie. Deºi necesitã costuri, CSReste o strategie de management profi-tabilã, în mãsura în care genereazã, petermen lung, credibilitatea ºi încredereanecesare unei companii în relaþiile cucei de care depinde (acþionari, parteneri

de afaceri, clienþi). Corporate SocialResponsibility a devenit o temã impor-tantã în domeniul relaþiilor cu publicul ºiºi-a gãsit locul în trainingul ºi pregãtireaacademicã a managerilor de afaceristrategice.

Relaþiile cu publicul reprezintã compo-nenta managementului care stabileºteºi menþine relaþia cu publicul ºi de caredepinde succesul sau eºecul. Aceastaeste perceputã ca un segment al relaþi-ilor cu publicul prin care companiile îºidirijeazã relaþiile cu acþionarii care auun cuvânt de spus asupra viitoruluicompaniei.

Legãtura strânsã dintre CSR ºi profita-bilitate a fãcut ca mulþi acþionari sã fieinteresaþi de implicarea în CSR. Studiilerecente aratã cã aproximativ 75% dincompanii au invocat motive de ordineconomic ca factor principal de a seangaja în CSR, spre deosebire de 50%,care declarã ca argument integritatea ºivalorile companiei.

Studiile realizate în ultima perioadã auscos în evidenþã rezultate slabe ale en-titãþilor româneºti privind responsabili-tatea economicã, resursele umane ºirelaþiile entitãþilor cu persoanele intere-sate. Entitãþile româneºti, deºi au web-site-uri foarte bine dezvoltate din punctde vedere comercial, nu au informaþiidespre programe dedicate persoanelorinteresate sau conþin doar informaþiiparþiale despre resursele umane.

În ultimii ani calitatea ºi mãrimea ra-poartelor sociale ºi de mediu publicatede entitãþi din diferite þãri s-au îmbunã-tãþit constant, însã pentru Româniaacest domeniu se aflã în primele etape,ca ºi pentru celelalte þãri în curs de dez-voltare. Conform CorporateRegis-ter.com (2010), doar ºase companii dinRomânia incluse în baza de date a en-

titãþilor care prezintã rapoarte sociale ºide mediu (dintr-un total de 7146 de en-titãþi din întreaga lume) prezintã astfelde rapoarte.

Deºi s-au nãscut în culturi de afaceridiferite ºi opereazã în contexte diferite,existã suficiente analogii între marilecompanii ºi întreprinderile mici ºi mijlo-cii (IMM). Aceste asemãnãri pot repre-zenta un argument pentru a susþine cãresponsabilitatea socialã ºi de mediunu mai este doar un atribut al compani-ilor multinaþionale, ci, pur ºi simplu ocondiþie elementarã a jocului economicîntr-o piaþã deschisã în care CSR este osoluþie ºi pentru IMM-urile româneºti.

Strategiile verzi ale companiilor

– rãspuns pentrudepãºirea crizei

globaleÎntr-un climat dominat de neîncrederefaþã de ceilalþi, companiilor le este greusã îºi probeze performanþele sociale ºide mediu. Dacã pentru o companie a firesponsabilã este un scop în sine, atunci pentru ea nu va fi important sãdemonstreze faptul cã este respon-sabilã. În majoritatea cazurilor însã,companiile vãd în a raporta responsabi-litatea socialã ºi de mediu doar ca peun mijloc pentru atingerea altor scopuri,pentru a fi recunoscute cã „fac ceea cetrebuie”. Responsabilitatea socialã ºide mediu este consideratã drept ostrategie de prevenire a riscurilor ºi decreare de avantaje competitive, deve-nind astfel un aspect foarte importantpentru entitãþile economice.

23

Riscurile sociale ºi de mediu

1/2011

7 Caraiani, C.; Lungu C.I.; Dascãlu, C.; Colceag, F.; Guse, R.G., 2010, Contabilitatea verde - strategii transdisciplinare cãtre contabilitatea socialã ºide mediu, Editura ASE Bucureºti

În cazul în care nu au informaþii despreperformanþele companiilor în domeniulsustenabilitãþii, grupurile cointeresate arputea acþiona în detrimentul acestorafie prin refuzul de a cumpãra produse ºiservicii, fie prin renunþarea la diverseacþiuni, fie prin propagarea unei imagininegative, iar zvonurile ºi opiniile publicedifuzate prin internet sunt o forþã greude stãpânit de cãtre marile companii.De aceea, entitãþile economice din di-verse domenii de activitate sunt din ceîn ce mai conºtiente de obligaþiile so-ciale ºi de mediu generate de tranzacþi-ile ºi produsele cu efecte sociale aso-ciate.

Incertitudinile în evaluarea acestorefecte financiare pot fi caracterizateprin utilizarea tehnicilor de evaluare ºicontabilitate de mediu8. Lipsa unei vizi-uni pentru înþelegerea problemelorcomplexe, apãrute ca urmare a relaþiilordintre societatea umanã, tehnologiafãrã feedback la mediu, ecosistemulplanetar, precum ºi instrumentãri baza-te pe ºtiinþele complexitãþii, face ca por-tofoliul de soluþii în cazuri de crizã evi-dente sã fie nesatisfãcãtor, iar fenome-nele sã devinã necontrolabile ºi denegestionat9.

Managementul crizelor implicã identifi-carea, dezvoltarea ºi implementareastrategiilor concrete de acþiune socialãºi de mediu care sã ofere o gamã largãde oportunitãþi astfel încât evoluþiacrizei sã conducã spre o soluþionareacceptabilã. De exemplu, strategiile deacþiune socialã ºi de mediu pot include:cuantificarea economiilor ºi a costurilor

de mediu, programe de mediu deinstruire, politici verzi de cumpãrare, deenergie ºi de acþiuni de economisire ºireciclare a apei. Mãsurile prezentate deresponsabilitatea socialã ºi de mediuconduc la creºterea profitului prinreducerea costurilor pentru consumulde energie, asigurarea unor sisteme deproducþie ºi de transport mai eficiente,precum ºi prin folosirea materiilor primela maximum ºi reducerea pierderilor deorice fel.

Creºterea complexitãþii activitãþii con-duce la sporirea exponenþialã a volu-mului de informaþii economice, socialeºi de mediu generate, vehiculate, prelu-crate ºi valorificate. În aceste condiþiisistemul decizional poate juca un rolcentral în gestionarea riscurilor. În figu-ra nr. 1 este prezentatã o ierarhizare adeciziilor în baza cãrora managerii potasigura o guvernare corectã a organi-zaþiei cu ajutorul strategiilor verzii.

Strategiile verzi pot fi implementate ºi lanivel local, obþinându-se beneficii în ter-meni de emisii reduse de energie de lacentralele locale generatoare de pute-re10. Reciclarea ºi strategiile de re-uti-lizare au fost recomandate ca iniþiativede mediu în industria hotelierã ºi în altedomenii de activitate. Acestea au inclusprogramele de reciclare pentru hârtie,carton, cutii, sticle, paleþi de transport,sticlã, plastic, cartuºele de imprimantã,deºeuri ºi utilizarea de hârtie reciclatã.Strategiile de reciclare implicã activitãþicum ar fi reciclarea „apei gri” ºi a mate-riilor organice pentru grãdinãrit, pentruhrana animalelor, ferma de compostareºi donarea de mese gata pregãtite cãtreorganizaþiile de caritate11.

Implementarea strategiilor verzi nu doarrezolvã dificultãþile actuale ale econo-miei, ci le ºi imunizeazã. Acest proiectnecesitã o adaptare continuã a socie-tãþii ºi economiei, în scopul de a permite

24

Cercetare

Audit Financiar, anul IX

8 Beer, P. ºi Friend, F., 2006, Environmental accounting: A management tool for enhancing corporate environmental and economic performance,Ecological Economics, vol. 58, nr. 3: pp. 548-560

9 Caraiani, C.; Lungu, C.; Dascãlu, C.; Guºe, R.; Cimpoeru, M.V., 2010, Verde pentru practici de aur - Eco-eficienþa în contabilitatea socialã ºi demediu, Congresul al 18-lea al Profesiei Contabile din România, 3- 4 septembrie 2010, Ed. CECCAR, Bucureºti, pp. 95-107

10 Datz, J., 1996, Hilton Hotels continues its ‘Green Trend’ in the hospitality industry, Hospitality Net: News, Trends and Facts. http://www.hospitali-tynet

11 Chung, L. H. ºi Parker, L. D., 2008, Integrating hotel environmental strategies with management control: A structuration approach, BusinessStrategy & the Environment, 17, pp.272–286

o gestionare eficientã a crizelor viitoare,strategiile verzii fiind privite ca oportu-nitãþi, soluþii pentru a evita pe viitorasemenea probleme.

Astfel, strategiile manageriale trebuiesã aibã ca obiectiv atât reducerea cos-turilor ºi riscurilor activitãþii, cât ºi creº-terea veniturilor ºi valorilor intangibile.Managementul orientat cãtre verde nutrebuie sã sacrifice responsabilitatea îndetrimentul obþinerii de profit, dar niciprofitul în detrimentul asigurãrii respon-sabilitãþii.

Riscurile sociale ºi de mediu

– necesitatearaportãrii pentru

asumarea responsabilitãþii

Pe plan internaþional, existã tot maimulte entitãþi care publicã raportãri cuprivire la impactul social ºi de mediu alactivitãþilor organizaþionale. Cu toateacestea, contabilitatea financiarã tradi-þionalã ºi de raportare nu asigurã înmod corespunzãtor date pentru mãsu-rarea impactului social ºi de mediu ºi, înconsecinþã, este nevoie de o raportaremai amãnunþitã în cadrul organizaþiilor(Yongvanich & Guthrie, 2006). Ultimiiani au cunoscut o creºtere substanþialãîn raportarea pe probleme de mediu ºisociale de cãtre marile corporaþii12.

Companiile trebuie sã comunice propri-ile riscuri ºi oportunitãþi create deschimbãrile sociale ºi de mediu, iarraportarea riscurilor ºi oportunitãþilor –sã includã impactul legislaþiei ºi al re-

glementãrilor, acordurilor internaþionale,consecinþele indirecte ale reglementã-rilor sau tendinþele în afaceri (cum ar fi,riscurile generate de evoluþiile juridice,tehnologice, politice ºi ºtiinþifice). Poli-ticile eficace utilizate în raportareariscurilor sunt un instrument importantpentru a crea valoare pentru afaceri, iarcompaniile sunt interesate sã constru-iascã încrederea stakeholderilor prinarticularea unui discurs cu mai multãsemnificaþie.

Entitãþile se orienteazã cãtre activitãþicare sã rãspundã cerinþelor de siguran-þã socialã ºi de mediu ºi cerinþelor decredibilitate. Astfel, în programele petermen scurt se includ aspecte ale îm-bunãtãþirii riscurilor, ale aplicãrii unornoi standarde de control al activitãþii ºide integritate a managementului. Petermen lung se urmãreºte îmbunãtãþi-rea activitãþii de management al riscu-rilor ºi al calitãþii performanþei.

Pentru deciziile care iau în considerareriscul cãutãm sã înþelegem semnificaþiariscului ºi sã decidem dacã este nece-sar un management al acestuia. În ca-zul în care riscul implicã costuri, se im-pune a fi implementatã o decizie efec-tivã pentru reducerea riscului la un nivelacceptabil. Înþelegem cã atingerea ris-cului zero nu este posibilã. Deºi poatedemodaþi în abordare, practicienii încãgãsesc folositor sã considere riscul ca ocombinaþie de consecinþe ale unui eve-niment amplificat de tipul acelor con-secinþe.

Un risc este controlat atunci când pro-babilitatea evenimentului sau con-secinþele sale sau amândouã au fostreduse faþã de cum erau iniþial. Pentru acontrola riscul sunt indicate analizeasupra semnificaþiei nivelului iniþial alriscului, a nivelului acceptabil al riscului

final ºi al diferitelor strategii de reducerea riscului.

În figura nr. 2 (notãm cu P - probabili-tatea, iar C – consecinþele) este prezen-tatã raþionalizarea analiticã a riscului,dar existã multe dezbateri despre risccare aduc în discuþie valorile individualeºi cele ale societãþii.

Deciziile care conduc la diminuareariscurilor genereazã încredere printrecomunitãþile interesate, dar, în timp ceriscul zero rãmâne un ideal, cele maimulte persoane interesate vor sã cautedovezi de reducere a riscului asupramediului în activitãþile umane, astfelîncât percepþia lor despre siguranþã ºiîncredere nu este niciodatã departe decentrul dezbaterii.

În condiþiile economice actuale estefoarte important sã stabilim punctele în

25

Riscurile sociale ºi de mediu

1/2011

12 Gray, R.H., 2006, Social, Environmental and Sustainability Reporting and Organizational Value Creation? Whose value? Whose creation?,Accounting, Auditing and Accountability Journal, 19(6), pp. 793-819.

Responsabilitateasocialã ºi de mediu

este consideratã drept o strategie

de prevenire a riscurilor ºi de creare

de avantaje competitive, devenind

astfel un aspect foarte important pentru entitãþile

economice

care riscul este intolerabil, iar reduce-rea lui apare ca fiind obligatorie, fãrã sãconteze costurile. În ultimii 30 de ani s-au înregistrat progrese privind analizariscului. Plecând de la o analizã dintr-unsingur punct, s-a ajuns la expresii pro-babilistice sofisticate pentru impacturiecologice multiple, ce se bazeazã pestandarde de mediu (pentru apa pota-bilã, calitatea aerului ºi calitatea pã-mântului) ºi pe o evaluare a risculuiasupra sãnãtãþii omului.

Astfel, contribuþiile din ºtiinþele socialeau reliefat psihologia preluãrii riscului,ducând la democratizarea deciziilor

privind managementul riscului asupramediului. Pentru a justifica alegereaunui mod de acþiune privind reducereariscurilor este necesarã explicarea pro-cesului decizional care ar ajuta mana-gerii sã aleagã proiectele strategicebenefice acþionarilor ºi comunitãþiiinteresate.

În prezent, raportarea entitãþilor se ba-zeazã pe cerinþele persoanelor intere-sate (stakeholderilor) pentru informaþiicorporative etice, de mediu ºi socialecare au indus o abordare cu totul nouã,o expresie a unei societãþi civile activeformatã din consumatori, salariaþi, in-

vestitori etc. În þãri precum Franþa, Da-nemarca, Suedia, Olanda, Australia ºi,recent, Marea Britanie se propune saudeja s-a impus obligativitatea raportãriianumitor aspecte din domeniul suste-nabilitãþii. Acestea sunt însã excepþii; îngeneral, raportarea socialã ºi de mediueste voluntarã.

Abordarea practicãpe cazul unor

companii internaþionale

În cadrul sectorului de afaceri ºi al politi-cilor guvernamentale sunt necesareschimbãri majore pentru ca motoruleconomic al unei þãri sau al întregii lumiisã porneascã. Criza economico-finan-ciarã a fost generatã de modelul actualde piaþã, un model care s-a doveditnecesar a fi regândit din temelii. Soluþiaar putea veni de la un nou sistem, sus-tenabil ºi orientat spre progresul pe ter-men lung al societãþii umane. Oportuneºi necesare, mãsurile de dezvoltare sus-tenabile sunt deja puse în aplicare de totmai multe companii din întreaga lume.

În acest sens, prezentãm câteva abor-dãri practice de dezvoltare sustenabilã.

Compania „Danone România”, care aadoptat cele mai multe politici de dez-voltare sustenabilã în anul 2009, s-aclasat pe locul I în categoria dezvoltaresustenabilã, în cadrul topului compani-ilor verzi „Green Business Index”. Prineficientizarea producþiei, aceasta aredus cu 10% energia consumatã, iar

26

Cercetare

Audit Financiar, anul IX

13 Pollard, S.J.T.; Davies, G.J.; Coley, F.; Lemon, M., 2008, Better environmental decision making – Recent progress and future trends, Science ofthe Total Environment, vol. 400 pp. 20 – 31

14 www.csr-romania.ro15 Meade, B. ºi del Monaco, A., 1999, Environmental management: The key to successful operation, In First Pan-American Conference, Latin

American Tourism in Next Millenium: Education, investment and sustainability, Panama City, Panama, accesabil lahttp://www.hotelonline.com/Trends/PanAmerProceedingsMay99/EnviroManagmt.html

beneficiile financiare au fost pe mãsurã.Managerul companiei, declara: “Consu-mul energetic pe tona de produs finit s-a redus de la 440 la 400 kWh/tonã. Lafel ºi la apã, s-a redus consumul de la3,6 la 3,4 m3/tonã. Pierderile au fostreduse cu 10%, de la 2,1%, anul trecut,pânã la 1,85%, în acest an. În valori mo-netare, cu cele douã mãsuri (de reduce-re a consumului de energie ºi de redu-cere a pierderilor) s-a fãcut o economiede 1.000.000 de lei într-un an de zile”14.

Rezultatele auditurilor de mediu reali-zate la mai multe hoteluri din Singaporeau evidenþiat domenii majore potenþialeatât pentru impactul asupra mediului,cât ºi pentru îmbunãtãþirea economieide costuri. Acestea au inclus eficienþaîn utilizarea apei, utilizarea energiei, re-ducerea utilizãrii de substanþe chimiceºi solide, generarea de deºeuri ºi reci-clarea, precum ºi monitorizarea utili-tãþilor15. În ceea ce priveºte economi-sirea de energie, aproximativ 65% dincosturile anuale de utilitãþi ale hotelu-rilor reprezintã energie electricã, celecu încãlzirea, ventilaþia ºi aerul condi-þionat având un consum între 25% ºi45% din costurile de energie ale unuihotel16. Acest lucru a determinat camulte organizaþii hoteliere sã continueeconomisirea de energie ºi strategiilede reducere a resurselor, inclusiv pro-cese de recuperare a cãldurii, sistemede gestiune a energiei, geamuri termo-pan, controale automate de iluminat,senzori de aer condiþionat, echipamentde mare eficienþã de aer condiþionat, ºieficientizarea apei consumate, care aucondus la reducerea de energie con-sumatã ºi a costurilor mai mari de 40%.

Un alt program important de respon-sabilitate socialã care a atras atenþiatuturor prin rezultatele pozitive este înfapt cel mai ambiþios plan de dezvoltare

a energiei solare din lume, realizat de oechipã de cercetãtori din India, proiectul„Misiune Solarã”. Obiectivul general alacestui proiect vizeazã energia solarãºi constã în construirea unei capacitãþiiniþiale de 1GW pânã în anul 2013, sufi-cient pentru a alimenta aproape 1 mili-on de locuinþe. Proiectul prevede creº-terea acestei capacitãþi pânã la 10 GWîn 2018, vizând o capacitate de 20 GWpânã în anul 2022. Conform previziu-nilor realizate de Agenþia Internaþionalãa Energiei, realizarea acestui proiect vatransforma India în producãtorul aaproape trei sferturi din cantitatea totalãde energie solarã produsã în întreagalume, o cifrã impresionantã, care arputea pune pe gânduri „factorii de de-cizie occidentali”.

ConcluziiGestionarea preventivã a riscurilor faceparte din responsabilitatea fiecãrui ma-nager ºi conduce la diminuarea acesto-ra deoarece prevenirea este mai efi-cientã decât gãsirea unor soluþii pentruremediere. Ameninþãrile de întreruperea activitãþii trebuie sã fie gestionate de-oarece consecinþele intangibile, cum arfi daunele privind reputaþia, pot fi maiimportante decât alte pierderi. În adop-tarea acestei abordãri, organizaþiile ca-utã valoarea strategicã adãugatã aacestor decizii, care sã evite pierderile,printr-un management preventiv alriscurilor. Capacitatea managerilor degestionare a riscurilor devine o însuºirestrategicã; pãrþile interesate au maimare încredere în deciziile organizaþiei,asigurând investiþiile ºi sprijinind viitoa-rele strategii de afaceri. Acest lucru nuar trebui sã fie subestimat de organiza-þiile guvernamentale, care sunt din ce înce în mai critic evaluate prin prismacheltuielilor, economiilor ºi eficienþei.

Analiza riscului de mediu ºi a celui so-cial au contribuit la stabilirea strategiilorde afaceri, permiþându-ne sã ne con-centrãm pe aspectele critice ºi sã priori-tizãm acþiunile. Obiectivul raportãriisociale ºi de mediu este acela de a con-tribui la dialogul continuu cu grupurilecointeresate, acele grupuri afectate dedeciziile unei companii. Aceste raportãrinu au valoare dacã nu reuºesc sã in-formeze publicul în mod real sau sãsprijine un dialog între grupurile cointe-resate ºi companii.

Prin aceastã prismã, companiile suntinteresate sã verifice permanent dacãexistã un acord între acþiunile lor ºiimaginea doritã, prin definirea uneistrategii coerente de responsabilitatesocialã ºi de mediu adecvate specificu-lui companiei, transmiterea de cãtre li-derii companiei a angajamentelor so-ciale ºi de mediu asumate de organiza-

27

Riscurile sociale ºi de mediu

1/2011

16 Hope, A., 1996, Converting energy into savings, Hospitality Net: News, Trends and Facts, disponiil la: http://www.hospitalitynet.nl/news/arti-cle/13411053.ht

Pentru a justificaalegerea unui mod de acþiune privind

reducerea riscuriloreste necesarã

explicarea procesuluidecizional care

ar ajuta managerii sã aleagã proiectelestrategice benefice

acþionarilor ºi comunitãþii interesate

þie, elaborarea unor criterii ºi repere înraport cu care sã poatã fi apreciatepracticile de responsabilitate corpora-tivã, raportarea performanþelor socialeºi de mediu ºi publicarea rapoartelor,consultarea grupurilor cointeresate ºiimplicarea în programe sociale ºi demediu în acord cu interesele companiei.

Astfel, raportarea socialã ºi de mediuasigurã raþionamente complete pentruîncorporarea aspectelor de mediu ºisociale în procesul de elaborare a de-ciziilor. Strategiile verzi nu sunt formulematematice universal aplicabile, ci de-pind de raþionamentul managerilor,devenind puncte forte în soluþionareacrizelor globale. Corporaþiile, ca organi-

zaþii deþinãtoare de putere economicã,socialã ºi de mediu, trebuie sã îºi asu-me nu numai rolul de agenþi economici,ci ºi pe acela de protectori ai interesuluipublic, acþionând în sprijinul comu-nitãþilor în vecinãtatea cãrora opereazã.

Cercetarea noastrã deschide oportuni-tãþi pentru noi abordãri referitoare la ra-

portarea informaþiilor sociale ºi de me-diu, asigurând premise pentru viitoarecercetãri. Considerãm cã aceastã lu-crare deschide noi viziuni asupra res-ponsabilitãþii sociale, ideile prezentateputând fi utilizate de entitãþile economi-ce în acþiunea lor de a integra informaþiicalitative în rapoartele anuale.

28

Cercetare

Audit Financiar, anul IX

Beer, P. ºi Friend, F., 2006, Environmental accounting: A man-agement tool for enhancing corporate environmental andeconomic performance, Ecological Economics, 58 (3), pp.548-560.

Bowman, E.H., 1980, A risk/return paradox for strategic man-agement, Sloan Management Review 21 (3), pp.17 – 31.

Caraiani, C.; Lungu, C.; Dascãlu, C.; Guºe, R.; Cimpoeru, M.V.,2010, Verde pentru practici de aur - Eco-eficienþa în con-tabilitatea socialã ºi de mediu, Congresul al 18-lea alProfesiei Contabile din România, 3-4 septembrie 2010, Ed.CECCAR, Bucureºti, pp. 95-107.

Caraiani, C.; Lungu, C.I.; Dascãlu, C.; Colceag, F.; Guse, R.G.,2010, Contabilitatea verde - strategii transdisciplinare cãtrecontabilitatea socialã ºi de mediu, Editura ASE Bucureºti.

Chan, E.S.W; Wong, S.C.K, 2006, Motivations for ISO 14001 inthe hotel industry, Tourism Management 27(3): 481-492.

Chung, L.H ºi Parker, L.D., 2008, Integrating hotel environmen-tal strategies with management control: A structurationapproach, Business Strategy & the Environment, vol. 17,pp.272–286.

Datz, J., 1996, Hilton Hotels continues its ‘Green Trend’ in thehospitality industry., Hospitality Net: News, Trends andFacts. http://www.hospitalitynet.

Gray, R.H., 2006, Social, Environmental and SustainabilityReporting and Organizational Value Creation? Whosevalue? Whose creation?, Accounting, Auditing andAccountability Journal, 19(6), pp. 793-819.

Hope, A., 1996, Converting energy into savings, Hospitality Net:News, Trends and Facts, http://www.hospitalitynet.nl/news/article/13411053.ht.

Meade, B. ºi del Monaco, A., 1999, Environmental manage-ment: The key to successful operation, In First Pan-American Conference, Latin American Tourism in NextMillenium: Education, investment and sustainability PanamaCity, Panam

Neumayer, E. ºi Perkins, R., 2004, What explains the uneventake-up of ISO 14001 at the global level? A panel-dataanalysis, Environment and Planning 36(5), pp. 823-839.

Pollard, S.J.T., Davies, G.J., Coley, F., Lemon, M., 2008, Betterenvironmental decision making – Recent progress and futuretrends, Science of the Total Environment 400 pp. 20–31.

Porter, M. ºi Van der Linde, C., 1995, Green and competitive,Harvard Business Review, September – October.

Spence, C. ºi Gray, R.H., 2007, Social and EnvironmentalReporting and the Business Case, ACCA Research ReportNo. 98, London.

Swindley, D., 1990, UK retailers and global responsibility, TheService Industries Journal 10 (3), pp. 589 – 598.

Viadiu, M.F.; Casadesús, F.M.; Saizarbitoria, M.H., 2006, ISO9000 and ISO 14000 standards: An international diffusionmodel, International Journal of Operations and ProductionManagement 26(1-2), pp. 141 - 165

www.csr-romania.ro

www.hotelonline.com/Trends/PanAmerProceedingsMay99/EnviroManagmt.html.

Acknowledgements: Aceastã lucrare este finanþatã de cãtre CNCSIS - UEFISCSU,prin proiectul PN II - IDEI, ID_1819/2008, Cercetãri privind repoziþionarea raportãriifinanciare prin prisma riscurilor ºi incertitudinilor generate de factorii contingenþi socialiºi de mediu.

This work was supported by CNCSIS - UEFISCSU, project number PN II - IDEI1819/2008, Research regarding reassessment of financial reporting in the light of risksand uncertainties generated by contingent social and environmental factors.

IntroducereDeºi tehnologia foilor de calcul elec-tronice a cunoscut o rãspândire extremde largã ºi o popularizare foarte rapidã,fiind consideratã una dintre primele

aplicaþii informatice destinate „publiculuilarg”, practica de audit financiar a avutun loc privilegiat între domeniile careapeleazã la foile de calcul, în specialdatoritã îmbinãrii aproape perfecte întrecerinþele muncii de audit ºi facilitãþile

oferite de aceste aplicaþii informatice.Majoritatea pachetelor de programeconsiderate în prezent ca „dedicate”auditului financiar îºi au originile, maimult sau mai puþin evidente, în aplicaþiide calcul tabelar, fiind, în multe cazuri,aplicaþii de calcul tabelar „specializate”pe modelele de analizã specifice prac-ticii de audit.

Metodologia de cercetare

Prezentul articol face parte dintr-undemers de cercetare mai larg, realizatde autor în zona auditului financiar con-temporan, continuând cercetarea doc-toralã a autorului în domeniul modali-tãþilor de asistare informaticã a activi-tãþii de audit financiar, ale cãrei rezul-tate au fost susþinute public, fiind vali-date de cãtre comunitatea ºtiinþificã ºiacademicã. Scopul principal al acesteicercetãri l-a constituit identificarea unornoi arii de aplicabilitate a tehnologiilorinformaþionale moderne în domeniulauditului financiar.

Prezenta cercetare îºi propune o anali-zã criticã a noilor tehnologii din sferaEnterprise 2.0 ºi a termenului de „între-prindere inteligentã”, precum ºi utiliza-rea acestora în scopul elaborãrii unuicadru conceptual ºi metodologic origi-nal, destinat construirii ºi consolidãriimemoriei organizaþionale din domeniulfinanciar-contabil. De asemenea, pro-iectul încearcã elaborarea referenþialu-lui specific, necesar pentru integrareacompletã a tehnologiilor Web seman-tice în domeniul contabilitãþii financiare.

În realizarea prezentului articol s-a ur-mãrit permanent identificarea aºtep-tãrilor profesioniºtilor în domeniul audi-

29

De la teorie la practicã

1/2011

Aplicaþii IT - foi de calculpentru auditori (II)

* Lector dr., Academia de Studii Economice Bucureºti, Facultatea de Contabilitate ºi Informaticã de Gestiune, Catedra deInformaticã de Gestiune, e-mail: mangiuc@gmail.com

IT Applications - Spreadsheets for Auditors (II) Spreadsheet processing software has become the preferred "working environ-ment" for the financial auditor a long time ago. Nowadays, due to the continuousperformance improvements and the ever-growing range of facilities, spreadsheetsoftware is becoming more of a "living environment" for the audit professionals,whose most data processing is performed by means of such applications.

This series of articles is an attempt to identify and pinpoint the facilities of spread-sheet software applications having major importance for the financial auditor'swork, as they offer quick and powerful solutions to specific problems the modernauditor encounters. The first article was published in "Audit Financiar" Journal,issue no. 9, year 2010. The second article in the series describes the actual waysfinancial audit practitioners may benefit from the use of some advanced spread-sheet features, which are less known, but extremely useful when employed in theright context.

Key words: spreadsheet software, advanced features, financial audit, computerassistance, audit firm

JEL Classification: M42S

Dragoº MANGIUC*

Cuvinte cheie: calcul tabelar, facilitãþi avansate, audit financiar, asistare informaticã,cabinet audit

tului financiar, în special prin interviuridirecte. Acolo unde s-a consideratnecesarã preluarea opiniei unui altautor, în citat exact sau în formã sinte-ticã, acest lucru s-a realizat cu men-þionarea completã ºi identificarea exac-tã a sursei utilizate.

Autorul are o experienþã de peste optani în domeniul cercetat, precum ºi oserie de rezultate precedente (articolepublicate, comunicãri susþinute ºi cer-cetare doctoralã). Prin publicarea încadrul unei reviste de prestigiu din do-meniul profesiei de audit, autorul urmã-reºte o validare suplimentarã a propri-ilor opinii, fiind interesat atât de po-tenþiala confirmare, cât ºi de potenþialainfirmare a acestora.

Cãutarea ºi regãsireadatelor de audit

Primul articol cu titlul „Aplicaþii IT – Foide calcul pentru auditori” a fost publicatîn revista „Audit Financiar” nr. 9/ 2010.Dupã cum s-a specificat în articolul res-pectiv, operaþia de import a datelorentitãþii auditate în cadrul aplicaþiei decalcul tabelar trebuie urmatã, aproapefãrã excepþie, de o serie de prelucrãridestinate aducerii setului de date în for-ma ºi structura optimã pentru aplicareatestelor de audit. Una din cele mai co-mune prelucrãri de acest gen presupu-ne completarea unui set de date bazatpe valori numerice (coduri de produs,coduri ale angajaþilor sau clienþilor etc.)

cu valorile de tip text corespunzãtoare(nume, adrese, numere de telefon), înscopul creºterii lizibilitãþii ºi semnificaþieidatelor, precum ºi în scopul pregãtiriiacestora pentru teste ulterioare (ches-tionare, sondaje etc.). Sã presupunem,pentru exemplificare, cã auditorului i-afost trimisã, în urma solicitãrii sale, o lis-tã completã a comenzilor primite de cã-tre entitatea auditatã de la clienþii aces-teia. Deºi lista conþine toate comenzileaferente perioadei auditate, informaþiilecu privire la clienþi se rezumã la codul deidentificare al fiecãruia, în timp ce detali-ile (nume, adresã, telefon etc.) au fostfurnizate separat, sub forma unuinomenclator al clienþilor. Figura 1 pre-zintã cele douã liste, importate de cãtreauditor în cadrul aceleiaºi foi de calcul.

30

De la teorie la practicã

Audit Financiar, anul IX

Pentru a-ºi continua analiza, auditorultrebuie sã realizeze integrarea datelordin cele douã seturi, astfel încât pe liniacorespunzãtoare fiecãrei comenzi dinperioada auditatã sã figureze ºi dateleclientului care a transmis acea coman-dã. În acest scop, se poate face apel lao facilitate extrem de puternicã oferitãde aplicaþia de calcul tabelar, funcþiaVLOOKUP. Numele sãu reprezintã oprescurtare a expresiei „vertical lookup”(cãutare pe verticalã), funcþia fiind con-sideratã unul din cele mai puternice ele-mente de prelucrare a datelor puse ladispoziþia utilizatorului de cãtre aplica-þie. Funcþia menþionatã poate fi utilizatãîn scopul de a adãuga pe linia aferentãfiecãrei comenzi primite, denumireasocietãþii-client în coloana F, prenumeleºi numele reprezentantului societãþii încoloanele G ºi H, funcþia reprezentantu-lui în coloana etc. În mod evident, pen-tru fiecare din comenzile primite de laun anumit client, informaþiile cu privirela acesta trebuie sã se repete (deoa-

rece în prezent, în nomenclator, infor-maþiile fiecãrui client figureazã o sin-gurã datã). Funcþia VLOOKUP arepatru argumente, cu urmãtoarele sem-nificaþii:

Argument 1 – adresa celulei din listade comenzi care conþine criteriul decãutare, în cazul de faþã codul clien-tului (celulele de pe coloana D dinfigura 1);

Argument 2 – limitele domeniului decelule în care se aflã nomenclatorulde clienþi sau, altfel spus, zona încare se realizeazã cãutarea datelor.În exemplul curent, nomenclatorulde clienþi are colþul superior stâng încelula M3, iar colþul inferior drept încelula T31 (care nu apare în figura 1din lipsã de spaþiu). Ca urmare, limi-tele domeniului de celule vor fiscrise sub forma $M$3:$T$31, sem-nul “$” fiind obligatoriu în faþa identi-ficatorilor de linie ºi de coloanã,pentru a forþa adresarea în valoriabsolute (limitele domeniului de

celule aferent nomenclatorului declienþi rãmân mereu aceleaºi, chiardacã formula finalã este copiatã înmai multe coloane).

Argument 3 – numãrul coloanei dincare se preleveazã datele sau, altfelspus, a câta coloanã din domeniulde celule prezintã interes. Deoarecese intenþioneazã completarea co-loanei F cu numele clienþilor, iaraceste nume se aflã pe coloana N,a doua din domeniul de celule afe-rent nomenclatorului de clienþi,acest argument va avea valoarea 2.

Argument 4 – acest argument arerolul de a transmite dacã se doreºtenumai returnarea rezultatelor carecorespund 100% cu criteriul decãutare (valoarea FALSE) sau sedoreºte o variantã mai relaxatã,returnându-se toate acele valoricare “seamãnã” (valoarea TRUE).Pentru cazul de faþã nu se justificãdecât prima variantã, deci valoareaargumentului va fi FALSE.

31

Foi de calcul pentru auditori

1/2011

Luând în calcul semnificaþia fiecãruiadin cele patru argumente explicate an-terior, putem concluziona cã, pentru acompleta celula F3 cu numele socie-tãþii-client al cãrei cod se aflã în celulaD3, formula va avea urmãtorul conþinut:

=VLOOKUP($D3, $M$3:$T$31, 2,FALSE)

Dupã ce se constatã cã operaþiunea s-a realizat cu succes în cazul celuleiF3, formula se poate multiplica pe verti-calã pe toatã lungimea coloanei F, pânãla ultima comandã. Rezultatul se poateobserva ºi în detaliul din figura 2.

Dupã cum se observã ºi din figura pre-cedentã, conþinutul oricãrei coloane dinnomenclatorul de clienþi (adresã, tele-fon, e-mail etc.) se poate ataºa corectcomenzii corespunzãtoare, prin multipli-carea formulei pe verticalã ºi modifi-carea valorii celui de-al treilea argu-ment al funcþiei, cel care indicã numãrulcoloanei din care se preiau datele. Înfigura 2, formula roºie se referã lacoloana “Societate” din nomenclatorulde clienþi, formula galbenã se referã lacoloana “Prenume”, iar formula verde lacoloana “Nume”. De asemenea, trebuieremarcat cã, în timp ce numãrulcoloanei de referinþã rãmâne nemodifi-cat ($D), numãrul liniei de referinþãdiferã de la o formulã la alta (3, 8, 14).

Crearea unuieºantion aleatoriu al unui set de date

Eºantionarea, ca tehnicã de audit, re-prezintã procesul de aplicare a unui setde proceduri de audit asupra unui seg-ment al populaþiei analizate, în scopul

desprinderii de concluzii aplicabile în-tregii populaþii. În toate ºtiinþele care outilizeazã, teoria eºantionãrii se bazea-zã în mod esenþial pe aserþiunea cã ocaracteristicã demonstratã a unei pãrþidin populaþia analizatã poate fi extrapo-latã la nivelul ansamblului acesteia1.

Deoarece procedeul eºantionãrii presu-pune obþinerea de informaþii cu privirela un ansamblu de mari dimensiuni,analizând o micã parte a acestuia,existã o serie de riscuri inerente acestuidemers, din care cel mai important esteriscul ca partea analizatã sã nu fie re-prezentativã pentru ansamblul din carea fost prelevatã ºi, drept consecinþã,caracteristicile pãrþii analizate sã fie înmod eronat proiectate asupra ansam-blului. Pentru auditor eºantionarea nureprezintã niciodatã un scop, ci doar unmijloc, eºantioanele constituie doar se-turi de date contabile, iar pentru obþi-nerea rezultatelor finale ºi a unei opiniiavizate sunt necesare analiza cauzalã,evaluarea, realizarea de raþionamenteprofesionale etc. asupra eºantioanelorextrase.

Tehnicile ºi instrumentele de asistareinformaticã a activitãþii de audit au adusprocesul de eºantionare în centrul anumeroase dezbateri cu privire la efi-cienþa acestuia2. În condiþiile existenþeiunor baze de date în format electronic,sau a unor magazii ºi depozite de date,dublate de instrumente eficiente ºi per-formante de interogare sau regãsire,poate fi mai eficientã analiza ºi testareaîntregii populaþii decât a unui eºantionreprezentativ al acesteia. În general,existenþa aplicaþiilor software de între-prindere, numite ºi aplicaþii de tipEnterprise Resource Planning sauERP, reprezintã un element importantîn decizia de a migra de la examinarea

unui eºantion reprezentativ cãtre exa-minarea întregii populaþii existente.

În opinia autorului, deºi mijloacele mo-derne de asistare a auditului financiardeterminã procesul de eºantionare sãdevinã superfluu în anumite situaþii,acesta este departe de a reprezenta oabordare perimatã ºi utilizarea sa seimpune încã în numeroase situaþii încare forma, conþinutul, sau conversiadatelor cãtre un format electronic suntprocese extrem de laborioase ºi nece-sitã din partea echipei de audit resurseexagerate. De asemenea, existã situaþiiîn care datele se gãsesc integral în for-mat electronic, însã procedurile deaudit necesare nu se pot realiza decâtmanual, deoarece necesitã raþionamentprofesional sau corelarea cu informaþiiexterne care nu sunt disponibile sufi-cient de repede sau de complet pentrua se preta unei prelucrãri automate. Eli-minarea completã a eºantionãrii pre-supune existenþa tuturor documentelorentitãþii economice auditate în formatelectronic, ceea ce este încã un dezi-derat pur teoretic. În aceste condiþii,aplicaþiile moderne de asistare a activi-tãþii de audit, deci, implicit ºi aplicaþiilede calcul tabelar, trebuie sã ofere, pelângã facilitãþile ºi instrumentele desti-nate analizei integrale a populaþiilor dedate, ºi module specializate în asista-rea procesului de eºantionare.

Pentru exemplificarea acestei tehnici,sã presupunem cã auditorul dispune deo listã conþinând 5000 de tranzacþii(comenzi) ale entitãþii auditate, dintrecare doreºte sã verifice în detaliu (prinpunctare cu clientul) un numãr de 50 detranzacþii. Setul de date iniþial esteprezentat parþial în figura 3.

Obþinerea unui eºantion complet alea-toriu presupune eliminarea oricãrei

32

De la teorie la practicã

Audit Financiar, anul IX

1 Kachelmeier, Steven J., Messier, William F. Jr., 1990, An Investigation of the Influence of a Nonstatistical Decision Aid on Auditor Sample SizeDecisions, The Accounting Review, Vol. 65, No. 1 (Jan., 1990), pp. 209-226, ISSN: 00014826

2 Messier, William F., Jr., Kachelmeier, Steven J., Jensen, Kevan L., 2001, An Experimental Assessment of recent Professional Developments inNonstatistical Audit Sampling Guidance, Auditing:A Journal of Practice & Theory, Vol20, Nr. 1, Martie 2001

forme de subiectivism a auditorului ºitransferul „sarcinii” de construcþie aeºantionului cãtre un mecanism obiec-tiv ºi neutru în raport cu conþinutul ºisemnificaþia economicã a tranzacþiilor.Majoritatea aplicaþiilor de calcul tabelarpun la dispoziþia utilizatorului funcþii saupachete de funcþii pentru generarea devalori aleatoare. În cazul aplicaþieiMicrosoft Excel 2007 funcþia de acesttip se numeºte RAND (prescurtare de la„random”, care înseamnã aleator) ºigenereazã valori pseudo-aleatoare ze-cimale, cuprinse între zero ºi unu.

Datoritã simplitãþii rezultatului produs,funcþia RAND nu necesitã argumente(ceea ce nu eliminã necesitatea paran-tezelor dupã numele funcþiei).

Setul de date iniþial prezintã tranzacþiile(comenzile) ordonate dupã numãrul de

comandã sau, în cazul în care nume-rele de comandã s-au atribuit secven-þial, ordonate cronologic. Ordonareadupã un câmp ale cãrui valori sunt ale-atoare va conduce la obþinerea unuieºantion aleatoriu în primele 50 de liniiale setului de date rearanjat.

Pentru a realiza rearanjarea aleatorie acomenzilor, utilizatorul trebuie sã maiadauge la dreapta setului de date ocoloanã (în exemplul din figura 3 aceas-ta va fi coloana I) pe care se vor generavalorile aleatoare, câte una pentrufiecare tranzacþie (comandã). În acestscop, în celula I2 se va introduce textul“Aleator” ca antet de coloanã, iar în ce-lula de dedesubt (I3) se va introduceformula de generare a valorilor alea-toare astfel:

= RAND ()

Acest demers va avea ca rezultatapariþia în celula I3 a unei valorialeatoare, pozitivã, dar subunitarã. Princopiere, formula din celula I3 trebuiemultiplicatã pe întreaga coloanã I, astfelîncât fiecãreia din cele 5000 de tran-zacþii sã îi corespundã câte o astfel devaloare. Etapa finalã este cea de rea-ranjare a tranzacþiilor, în acest scoprealizându-se o sortare (crescãtoaresau descrescãtoare) dupã valorile co-loanei “Aleator”. Deoarece valorile afe-rente tranzacþiilor au fost stabilite “la în-tâmplare”, o sortare dupã aceste valoriare ca rezultat aducerea pe primele 50de poziþii din listã a celor 50 de tranzac-þii care formeazã eºantionul aleatoriu.Procesul este ilustrat sintetic în figura 4.

Trebuie remarcat faptul cã, datoritãspecificului funcþiei RAND, valorile de

33

Foi de calcul pentru auditori

1/2011

pe coloana „Aleator” nu vor suferi o or-donare crescãtoare sau descrescãtoarepropriu-zisã, ci vor rãmâne aleatoare,dar, totuºi, tranzacþiile vor fi rearanjate,astfel încât primele 50 de linii pot consti-tui un eºantion aleator. Dupã finalizareaprocesului de eºantionare, coloana„Aleator” se poate ºterge sau se poaterepeta operaþiunea de sortare pentruobþinerea unui eºantion diferit.

Identificarea duplicatelor ºi a

înregistrãrilor uniceAceste douã operaþii sunt extrem decomune în practica de audit, deoarece

rãspund unor situaþii în care auditorulse gãseºte destul de frecvent:

la primirea unei liste de mari dimen-siuni cu tranzacþiile aferente uneiperioade (de exemplu, facturileemise), auditorul trebuie sã se asi-gure cã nu existã înregistrãri dupli-cate (de exemplu, mai multe înre-gistrãri în contabilitate ale aceleiaºifacturi). Chiar ºi în situaþiile în careduplicatele sunt permise (în cazul încare mai multe plãþi sunt înregistratepentru aceeaºi facturã) poate finecesar sã se analizeze în detaliucauza duplicãrii ºi corectitudineaînregistrãrilor;

la primirea unei liste de mari dimen-siuni cu tranzacþiile aferente unei

perioade (de exemplu, facturile emi-se), auditorul are nevoie sã extragão listã a clienþilor care au primitacele facturi, în cadrul cãreia infor-maþiile de identificare ale fiecãruiclient apar o singurã datã. Cu altecuvinte, pornind de la o listã cu va-lori duplicate (sau multiplicate), estenecesarã obþinerea unei liste cu va-lori unicate.

În Figura 5 este prezentat setul iniþial dedate conþinând lista facturilor emise în2007 de cãtre entitatea auditatã, set dedate pentru care se impune identifi-carea eventualelor duplicate (facturi în-registrate de mai multe ori). Dupã cumse poate observa, fiecare facturã esteînsoþitã ºi de datele de identificare aleclientului cãruia i-a fost emisã.

34

De la teorie la practicã

Audit Financiar, anul IX

Metoda „tradiþionalã” de identificare aeventualelor valori duplicate presupuneutilizarea funcþiei COUNTIF, o altã faci-litate puternicã ºi avansatã, care per-mite aflarea numãrului de apariþii aleunei valori în cadrul unei coloane dedate. Folosirea acestei funcþii implicãatribuirea de valori celor douã argu-mente ale sale:

argument 1 – limitele domeniului decelule în care se aflã lista de valorisau, altfel spus, zona în care serealizeazã cãutarea datelor ºi senumãrã apariþiile valorii cãutate. Înexemplul curent se cautã numerede facturã duplicate, deci acestargument va primi ca valoare limi-tele coloanei în care se gãsescnumerele de facturã, adicã$A$3:$A$802 (presupunând cã în

setul de date se gãsesc 800 deînregistrãri). Semnul “$” trebuie pusobligatoriu în faþa identificatorilor delinie ºi de coloanã, pentru a forþaadresarea în valori absolute (limiteledomeniului de celule aferent listeide numere de facturã rãmân mereuaceleaºi, chiar dacã formula finalãeste copiatã în mai multe celule);

argument 2 – criteriul de cãutare –poate fi o valoare (în cazul de faþã,un numãr de facturã) sau o condiþietransmisã între ghilimele (de exem-plu, “>32”).

Pentru a vizualiza de câte ori aparefiecare numãr de facturã în cadrul listei,este necesar sã se mai adauge ladreapta setului de date o coloanã (înexemplul din figura 5 aceasta va fi co-loana I), care va conþine numãrul de

apariþii aferent fiecãrui numãr de fac-turã. Pentru majoritatea facturilor, acestnumãr de apariþii va avea valoarea 1, ovaloare mai mare decât 1 indicând exis-tenþa unui duplicat. Ca urmare, în celu-la I2 se va introduce textul „Apariþii” caantet de coloanã, iar în celula dededesubt (I3) se va introduce formulade calcul a numãrului de apariþii, astfel:

= COUNTIF($A$3:$A$802,A3)

Acest demers va avea ca rezultatapariþia în celula I3 a numãrului deapariþii, care poate avea valoarea 1,pentru o facturã fãrã duplicate, sau ovaloare superioarã (în principiu, 2) pen-tru o facturã unde aceste duplicateexistã. Prin copiere, formula din celulaI3 se multiplicã pe întreaga coloanã I,astfel încât fiecãreia din cele 800 defacturi sã îi corespundã câte o astfel de

35

Foi de calcul pentru auditori

1/2011

valoare. Etapa finalã este cea de rea-ranjare a facturilor, în acest scop reali-zându-se o sortare descrescãtoaredupã douã criterii:

criteriul 1 – valorile coloanei „Apa-riþii”. O sortare dupã aceste valoriare ca rezultat aducerea pe primelepoziþii din listã a acelor facturi pen-tru care existã duplicate;

criteriul 2 – numãrul facturii. În acestfel, înregistrãrile duplicate vor fi pre-zentate pe linii consecutive, avândaceeaºi valoare a criteriului de grupa-re (acelaºi numãr de facturã). Pro-cesul este ilustrat sintetic în figura 6.

Noile facilitãþi aduse de versiunea 2007a aplicaþiei Microsoft Excel permit iden-tificarea înregistrãrilor duplicate printr-ometodã mai rapidã ºi semnificativ maisimplã în raport cu utilizarea funcþiei

COUNTIF. Aceasta presupune parcur-gerea urmãtoarelor etape:

etapa 1 – selectarea domeniului decelule care conþine numerele defacturã (în cazul de faþã, celulele dela A3 la A802), urmatã de alegereacomenzii Conditional Formatting(formatare condiþionatã) din secþiu-nea Home a meniului principal. Încadrul acestei comenzi (care esteorganizatã, de asemenea, sub for-ma unui meniu) se va alege opþi-unea Highlight Cell Rules (reguli deevidenþiere a celulelor), apoi varian-ta Duplicate Values (valorile dupli-cate). Comanda are ca rezultat afi-ºarea unei casete de dialog prinintermediul cãreia utilizatorul areposibilitatea de a opta pentru unadin variantele de evidenþiere (prinalegerea culorii de fundal ºi a culorii

textului). Întregul proces este pre-zentat sintetic în figura 7;

etapa 2 – deoarece în etapa prece-dentã au fost evidenþiate (prin colo-rare diferitã) numerele de facturãduplicate, acum nu mai este nece-sarã decât aducerea acestora peprimele poziþii din listã, astfel încâtauditorul sã nu fie nevoit sã par-curgã vizual întreaga listã în scopulde a observa toate înregistrãrilesuspecte. Realizarea acestei re-or-donãri presupune selecþia uneiadintre celulele colorate diferit dinlista cu numere de facturã (altfelspus, selecþia unui numãr de facturãduplicat), urmatã de alegerea co-menzii Sort (sortare) din meniulderulant (click-dreapta), iar în cadrulacesteia, de alegerea opþiunii PutSelected Font Color On Top (aºeazã

36

De la teorie la practicã

Audit Financiar, anul IX

primele celulele cu aceastã culoa-re). Procesul este prezentat sinteticîn figura 8.

Pentru a exemplifica modul de obþinerea unui set de înregistrãri unice (fãrãduplicate), sã presupunem cã pornindde la setul de date din figura 5, auditoruldoreºte sã realizeze o listã a facturilorîn care fiecare numãr de facturã apareîn mod sigur o singurã datã. Aceastaînseamnã cã eventualele numere defacturã duplicate nu trebuie eliminatecomplet, ci trebuie pãstratã doar primaapariþie a fiecãrei valori. Procedeul estedestul de asemãnãtor cu cel de identifi-care a duplicatelor, raþionamentul fiindurmãtorul: dacã numãrul de facturãcurent nu a apãrut deloc (zero apariþii)de la începutul listei ºi pânã la poziþiasa actualã, atunci numãrul nu esteduplicat. Dacã, însã, numãrul de apariþiianterioare al facturii curente este maimare decât zero, atunci înseamnã cãnumãrul sãu figureazã deja ºi deci, liniacurentã nu mai trebuie inclusã în rezul-tatul final. La nivel tehnic, diferenþa înraport cu procedeul de identificare a

duplicatelor constã în modificarea pri-mului argument al funcþiei COUNTIF,care în acest caz nu va mai desemnaîntreg setul de date, ci numai intervaluldintre începutul setului ºi poziþia curen-tã. Ca urmare, în celula I2 se va intro-duce textul „Apariþii” ca antet de co-loanã, iar în celula de dedesubt (I3) seva introduce formula de calcul a nu-mãrului de apariþii anterioare, astfel:

= COUNTIF($A$3:A3,A3)

Spre deosebire de cazul când se ur-mãrea identificarea duplicatelor, înaceastã situaþie domeniul în care serealizeazã cãutarea nu mai este fix($A$3:$A$802), ci are un capãt variabil(A3) a cãrui valoare creºte pentrufiecare linie cu o unitate. Astfel, pentru astabili dacã numãrul de facturã de pelinia 5 a mai apãrut anterior, se verificãîn intervalul ($A$3:A5), iar pentru nu-mãrul de facturã de pe linia 6 se verificãîn intervalul ($A$3:A6) etc.

În urma acestui tratament, în dreptulnumerelor de facturã care nu au maiapãrut anterior (unicate), coloana

„Apariþii” va conþine valoarea zero, iar îndreptul numerelor de facturã care auapariþii anterioare, coloana va conþine ovaloare strict pozitivã.

Finalizarea prelucrãrii presupune osortare crescãtoare dupã valorile co-loanei „Apariþii”, urmatã de eliminarealiniilor la care valoarea pe aceastãcoloanã nu este zero (duplicatele).

ConcluziiCunoaºterea în profunzime a facilitãþiloroferite de cãtre aplicaþiile de calcul ta-belar poate aduce importante economiide timp ºi resurse unor largi categorii deutilizatori. Auditorul modern, care,aproape fãrã excepþie, îºi desfãºoarã oparte semnificativã a activitãþii efec-tuând analize asupra datelor, poatebeneficia masiv de pe urma utilizãriiacestor facilitãþi. Deoarece opþiuneaauditorilor actuali pentru aplicaþiile decalcul tabelar, ca suport informatic debazã al muncii lor, nu poate fi contes-

37

Foi de calcul pentru auditori

1/2011

tatã, autorul considerã cã însuºirea ºiutilizarea corectã a tehnicilor avansatede analizã nu poate fi decât beneficãpentru reprezentanþii acestei categoriiprofesionale.

Pentru ilustrarea tehnicilor de lucru s-arecurs în continuare la o sursã de datepublicã ºi anume baza de dateNorthwind Traders, oferitã cu titlu gratu-it de cãtre Microsoft, ca exemplu, încadrul fiecãrui pachet Microsoft Office.Deoarece aceastã sursã de date areconþinutul în limba englezã, acolo undea fost posibil au fost traduse denumirileoriginale ale câmpurilor, pentru a facili-ta înþelegerea exemplelor ºi tehnicilorilustrate în articol. Unele seturi de valoriinexistente în sursa de date menþionatã(ca, de exemplu, numerele de facturã)au fost generate în mod artificial decãtre autor, pe baza unor algoritmi.

38

De la teorie la practicã

Audit Financiar, anul IX

Kachelmeier, Steven J., Messier, William F., Jr., 1990, An Investigation of the Influenceof a Nonstatistical Decision Aid on Auditor Sample Size Decisions, The AccountingReview, Vol. 65, No. 1 (Jan., 1990), pp. 209-226, ISSN: 00014826

Mangiuc, Dragoº Marian, Aplicaþii IT – foi de calcul pentru auditori (I), 2010, revista„Audit Financiar”, Vol. VIII, nr. 9, septembrie 2010

Messier, William F., Jr., Kachelmeier, Steven J., Jensen, Kevan L., 2001, AnExperimental Assessment of recent Professional Developments in NonstatisticalAudit Sampling Guidance, Auditing: A Journal of Practice & Theory, Vol 20, nr. 1,martie 2001

Acknowledgements: Prezenta cercetare s-a realizat în contextul proiectului de cerce-tare având identificatorul Id_1866/2008, bazat pe contractul 766/2009, intitulat"Cercetãri privind modelarea ºi construirea memoriei organizaþionale. OMCCAAF - unnou cadru metodologic pentru capitalizarea acquis-ului cognitiv din domeniul financiar-contabil", finanþat de CNCSIS, proiect în cadrul cãruia autorul este membru.

Part of the research involved by this article was possible due to the Id_1866/2008research project, "Research in the Field of Modeling and Building OrganizationalMemory. OMCAAF - A New Methodological Framework for Financial and AccountingCognitive Acquis Capitalization", contract no. 766/2009, conducted by the NationalUniversity Research Council (CNCSIS) within the Romanian Ministry of Education.

IntroducereÎn acest articol vom analiza ISA 2001 dinperspectiva faptului cã acesta a fostunul din standardele care au fost revi-zuite ºi clarificate ca parte a ProiectuluiClaritate. Consiliul pentru Standarde In-ternaþionale de Audit ºi Asigurare(IAASB) aratã limpede faptul cã înþe-

legerea acestui standard este deosebitde importantã pentru auditorii profesi-oniºti deoarece stabileºte modul în carese cuvin a fi înþelese ºi aplicate materi-alele explicative, cele privind obiec-tivele, dispoziþiile ºi implementarea,materiale care sunt incluse în toate ISA-urile. ISA 200 trebuie considerat punctulde pornire pentru înþelegerea ISA clarifi-

cate. Standardul conþine obiectivele ºidispoziþiile fundamentale care trebuierespectate în toate auditurile informaþi-ilor istorice. Acest standard este atât deimportant încât toate celelalte ISA-uriconþin o notã care aratã cã standardeletrebuie citite împreunã cu ISA 200.Aºadar, deºi unele din aspectele de maijos sunt cunoscute ºi ar trebui sã fie evi-

39

De la teorie la practicã

1/2011

ISA 200, punctul de pornireîn înþelegerea standardelorclarificate

* Examinator ACCA, e-mail: info@ro.accaglobal.com 1 IFAC, Manual de standarde internaþionale de audit ºi control de calitate. Audit financiar 2009, coeditare CAFR ºi editura IRECSON, Bucureºti, 2009,

pp 78-112

Lisa WEAVER*

ISA 200, Starting Point for Understanding Clarified Standards In this article it is analyzed ISA 200 starting from the fact that this was the standard that was revised and redrafted as part of theClarity Project. The International Auditing and Assurance Standards Board (IAASB) makes it clear that an understanding of thisISA is crucial to auditors, as this ISA sets out how the objectives, requirements, application and explanatory material containedin all ISAs are to be understood and applied.ISA 200 should be seen as the starting point in developing an understanding of the Clarified ISAs. It contains basic objectivesand requirements that should be followed in all audits of historical information. It is such a fundamental standard that all the otherISAs contain a prompt saying they should be read in conjunction with ISA 200. So while some of the points made below will befamiliar and should be obvious to the competent auditor, the points are worthy of revision.The objectives and requirements of ISA 200 underpin all audits of historical financial statements, regardless of the size or com-plexity of the entity being audited. The IAASB states that ISA 200 should be read and studied by all auditors, even though manyof the concepts are familiar from the previous incarnation of the standard.

Key words: audit evidence, Clarity Project, professional skepticism

JEL Classification: M 42

Cuvinte cheie: Proiect Claritate, probã de audit, scepticism profesional

dente pentru un auditor competent,acestea meritã sã fie trecute în revistã.

Existã câteva elemente-cheie în ISA200:

Cele care prezintã în mod clarobiectivele generale ale auditoruluiprofesionist;

Definiþii care clarificã termenii-cheierelevanþi pentru audit, în general; ºi

Dispoziþii care stabilesc modul derealizare a unui audit.

De asemenea, ISA 200 conþine o intro-ducere foarte utilã, care prezintã dome-niul de aplicare al standardului ºi explicão parte din conceptele fundamentale uti-lizate de cãtre auditori. Ca în toate ISA-urile clarificate, sunt oferite mate-riale explicative ºi privind aplicarea pen-tru a îmbunãtãþi nivelul de înþelegere ºipentru a oferi sugestii privind modul deabordare a unei dispoziþii.

ObiectiveISA 200 aratã cã existã douã obiectivegenerale ale auditorului. În primul rând:

„Sã obþinã asigurãri rezonabile cuprivire la mãsura în care situaþiile finan-ciare ca întreg nu conþin denaturãrisemnificative, fie ele ca urmare afraudei sau erorii, permiþând astfel audi-torului sã exprime o opinie cu privire lamãsura în care situaþiile financiare suntpregãtite, din toate punctele de vederesemnificative, în conformitate cu cadrulgeneral de raportare financiarã aplica-bil”. În al doilea rând: „Sã raporteze cuprivire la situaþiile financiare ºi sã comu-nice aºa cum cer ISA-urile, în conformi-tate cu identificãrile auditorului.”

În plus, ISA 200 conþine un obiectiv carese referã la situaþiile în care nu se poateobþine o asigurare rezonabilã, caz încare auditorul, în funcþie de circumstan-þe, poate sã emitã o opinie de audit curezerve sau sã exprime imposibilitateaemiterii unei opinii sau sã se retragã dinmisiune.

IAASB considerã cã aceste obiectivesunt formulate clar ºi reflectã care suntrealizãrile pentru care auditorul este, înultima instanþã, rãspunzãtor. Atingereaacestor obiective este susþinutã ºi decelelalte ISA-uri clarificate.

DispoziþiiISA 200 conþine cinci dispoziþii distincte.

DISPOZIÞII ETICE

„Auditorul trebuie sã se conformeze dis-poziþiilor etice relevante, inclusiv celorreferitoare la independenþã, în legãturãcu misiunile de auditare a situaþiilorfinanciare”. ISA 200 ne reaminteºte cãauditorul trebuie sã respecte unul saumai multe coduri etice, în funcþie de ju-risdicþia în care auditorul îºi desfãºoarãactivitatea. Codul etic, inclusiv respec-tarea mãsurilor de control al calitãþii,stã, aºadar, la baza modului de desfã-ºurare a unui audit. O formulare simi-

larã a fost utilizatã în versiunea ante-rioarã a ISA 200.

SCEPTICISMUL PROFESIONAL

„Auditorul trebuie sã planifice ºi sãefectueze un audit cu scepticism profe-sional, recunoscând faptul cã ar puteasã existe circumstanþe datoritã cãrorasituaþiile financiare sã fie denaturatesemnificativ”. ISA explicã faptul cã estenecesar sã se menþinã o atitudine descepticism pe parcursul auditului ºi cãaceasta este deosebit de importantã înanaliza criticã a probelor de audit. Dinnou, aceasta reprezintã o dispoziþie aversiunii anterioare a ISA 200.

RAÞIONAMENTUL PROFESIONAL

„Auditorul trebuie sã exercite raþiona-mentul profesional în planificarea ºiefectuarea unui audit al situaþiilor finan-ciare”. Versiunea anterioarã a ISA 200,deºi recunoºtea necesitatea de aexercita raþionamentul profesional peparcursul auditului, nu includea o dis-poziþie specificã cu privire la acesta.ISA 200 clarificat aratã faptul cã raþio-namentul profesional este esenþial pen-tru desfãºurarea adecvatã a auditului,de exemplu, atunci când se iau deciziiprivind pragul de semnificaþie, când seevalueazã raþionamentele conducerii ºiatunci când se trag concluziile. De fapt,raþionamentul profesional trebuie utili-zat în luarea tuturor deciziilor-cheieprivind desfãºurarea auditului.

În ISA 200 este oferitã o definiþie a ra-þionamentului profesional: „Aplicareapregãtirii relevante, a cunoºtinþelor ºi aexperienþei în contextul dat de audit,contabilitate ºi standarde etice, pentru alua decizii în cunoºtinþã de cauzã înlegãturã cu procedura adecvatã în con-textul circumstanþelor misiunii de audit”.

IAASB considerã cã aceastã definiþieexplicã ce se înþelege prin raþionament

40

De la teorie la practicã

Audit Financiar, anul IX

ISA 200 conþine o introducere foarteutilã, care prezintãdomeniul de aplicareal standardului ºi explicã o parte din conceptele fundamentale utilizatede cãtre auditori

profesional ºi sperã cã noua dispoziþiesubliniazã importanþa unui raþionamentprofesional sãnãtos, ca parte a proce-sului de audit. ISA 200 admite, de ase-menea, cã o consultare pe temele con-troversate poate ajuta auditorul sãefectueze raþionamente informate ºirezonabile. De asemenea, este nece-sar ca raþionamentul profesional sã fiedocumentat corespunzãtor.

SUFICIENTE PROBE DE AUDIT

ADECVATE ºI RISCUL DE AUDIT

„Pentru a obþine o asigurare rezonabilãauditorul trebuie sã obþinã suficienteprobe de audit adecvate pentru a redu-ce riscul de audit la un nivel acceptabilde scãzut, permiþând astfel auditoruluisã tragã concluzii rezonabile pe caresã-ºi bazeze opinia de auditor”. Aceas-tã prevedere reia aspecte consacrate,iar materialul relevant privind aplicareasa rezumã sensul sintagmei „probe deaudit suficiente ºi adecvate” ºi sublini-azã conceptele incluse în abordareabazatã pe risc a auditului. IAASB con-siderã aceastã prevedere o suplimenta-re a îndrumãrilor existente ºi nu modifi-cã principiile fundamentale care se re-ferã la utilizarea modelului riscului deaudit.

Desfãºurarea unuiaudit în conformitate

cu ISA-urileAceasta este, probabil, cea mai impor-tantã secþiune a ISA 200, deoarececonþine câteva dispoziþii specifice pen-tru a avea certitudinea cã auditorul res-pectã obiectivele ºi dispoziþiile ISA-urilor clarificate. Fiecare dispoziþie pri-vind desfãºurarea auditului în conformi-tate cu ISA-urile va fi luatã în conside-rare.

1. „Auditorul trebuie sã se conformezetuturor ISA-urilor relevante pentruaudit”. Unul din aspectele care tre-buie luate în considerare în planifi-carea unui audit este dacã existãISA-uri care nu sunt relevante. Deexemplu, în cazul unui audit al uneiIMM care nu are o funcþie de auditintern, dispoziþiile ISA 610, Utiliza-rea activitãþii auditorilor interni, suntirelevante.

2. „Auditorul trebuie sã dispunã de oînþelegere a întregului text al unuiISA, inclusiv a modului de aplicareaa acestuia ºi a altor materialeexplicative necesare pentru aînþelege obiectivele ºi a îi aplica dis-poziþiile în mod adecvat.” Este nece-sar sã cunoascã noua structurã aISA-urilor clarificate pentru a apre-cia importanþa acestor prevederi.ISA conþine o introducere, obiective,definiþii (acolo unde acestea suntrelevante), dispoziþii ºi, la final, ma-teriale explicative ºi privind apli-carea. Structura poate sã sugerezecã materialul explicativ ºi privindaplicarea este mai puþin importantdecât restul. Totuºi, acesta trebuiesã fie considerat drept o parte inte-grantã a standardelor ºi este nece-sar sã fie citit pentru a se înþelege ºia se atinge obiectivele generale alestandardelor ºi pentru a se aplicaadecvat dispoziþiile standardelor.

Un alt punct important este acela cãmaterialul explicativ ºi privind aplicareaconþine adesea îndrumãri destinateauditorilor IMM-urilor. Opinia IAASBeste cã un audit al unei IMM trebuie sãrespecte acelaºi standard ºi sã sebazeze pe aceleaºi dispoziþii ale ISA caºi un audit al unor entitãþi mai mari. To-tuºi, se recunoaºte ºi faptul cã ISA-uriletrebuie aplicate proporþional cu dimen-siunea ºi/sau complexitatea entitãþiicare este auditatã.

Pentru a ajuta auditorii IMM-urilor, ISAconþin, acolo unde este relevant, secþi-uni distincte intitulate Consideraþii spe-cifice pentru entitãþi mai mici, care expli-cã modul în care trebuie abordate pre-vederile ISA atunci când se auditeazã oentitate mai micã. ISA 200 conþine, deasemenea, un rezumat util al caracte-risticilor entitãþii mici (A64) ºi explicãfaptul cã, deºi consideraþiile specificepentru entitãþi mai mici au fost elaborateavând în vedere entitãþi necotate, aces-te consideraþii pot fi utile pentru auditulentitãþilor mai mici cotate (A65).

3. „În raportul auditorului, auditorul nutrebuie sã declare conformitatea cuISA decât în cazul în care a respec-tat dispoziþiile prezentului ISA ºi aletuturor celorlalte ISA relevante pen-tru audit”. Nu este oferit materialexplicativ privind aceastã dispoziþie,care pare sã accentueze din noufaptul cã auditorul trebuie sã fieatent ºi sã identifice ISA-urile caresunt relevante pentru o anumitãmisiune înainte de a declara confor-mitatea cu ISA-urile.

4. „Pentru a atinge obiectivele ge-nerale ale auditorului, auditorul tre-

41

ISA 200

1/2011

ISA 200 nereaminteºte cã

auditorul trebuie sã respecte unul

sau mai multe coduri etice, în funcþie

de jurisdicþia în careauditorul îºi

desfãºoarã activitatea

buie sã utilizeze obiectivele de-clarate în ISA-urile relevante pentruplanificarea ºi efectuarea auditului,având în vedere interdependenþadintre ISA-uri, pentru a:

- determina mãsura în care estenecesarã efectuarea oricãroralte proceduri în plus faþã decele impuse de ISA-uri, pentru aatinge obiectivele declarate înISA-uri; ºi

- evalua mãsura în care au fostobþinute suficiente probe deaudit adecvate.”

Fiecare ISA conþine obiective care tre-buie considerate drept o legãturã întredispoziþiile respectivului ISA ºi obiec-tivele generale ale auditorului, adicãacelea de a ajunge la o opinie ºi de aalcãtui un raport pentru acea opinie.Auditorul trebuie sã înþeleagã obiectivulspecific al unui ISA pentru a decide cetrebuie sã întreprindã ºi sã utilizeze ra-þionamentul profesional pentru a decideamploarea activitãþilor care trebuie reali-zate pentru a atinge obiectivele. Atuncicând revizuieºte rezultatele procedurilorde audit, este necesar ca auditorul sã

aibã în vedere dacã obiectivul ISA rele-vant a fost atins ºi, dacã nu, ce proce-duri suplimentare ar putea fi necesare.

5. „Auditorul trebuie sã respectefiecare dispoziþie a unui ISA, cu ex-cepþia circumstanþelor de audit încare:

- Întregul ISA nu este relevantpentru audit; sau

- Dispoziþia nu este relevantã de-oarece presupune întrunireaunei condiþii, iar aceastã condiþienu existã.

Dispoziþiile existã pentru a permite au-ditorului sã atingã obiectivele. Aici, prin-cipiul fundamental este acela cã audi-torul trebuie sã respecte numai dispozi-þiile care sunt relevante pentru circum-stanþele misiunii de audit. În uneleauditãri, toate ISA-urile pot fi conside-rate irelevante. Aceastã situaþie poateapãrea în special la auditarea entitãþilormai mici, aºa cum s-a arãtat ºi mai sus.Auditorul trebuie sã utilizeze raþiona-mentul profesional pentru a decidedacã o dispoziþie dintr-un ISA este rele-vantã sau nu pentru o misiune de audit.

ISA 200 discutã, de asemenea, circum-stanþele excepþionale în care auditorulpoate considera necesar sã se abatãde la o dispoziþie relevantã. În acestecazuri, auditorul trebuie sã realizezeproceduri de audit alternative pentru aatinge scopul respectivei dispoziþii. Cualte cuvinte, obiectivul ISA trebuie abor-dat prin utilizarea unor mijloace alterna-tive. ISA 200 prevede cã aceastã nece-sitate trebuie sã aparã numai atuncicând dispoziþia se referã la o anumitã

procedurã ce trebuie realizatã ºi care,în circumstanþele specifice ale auditului,ar fi ineficientã. În acest caz, ISA 230,Documentaþia de audit, cere auditoruluisã documenteze motivul pentru aba-tere, precum ºi modul în care proce-durile alternative conduc la realizareascopului dispoziþiei.

6. Dispoziþia finalã a ISA 200 se referãla eºecul de a realiza un obiectiv.Pentru a parafraza aceastã dispozi-þie extinsã: atunci când auditorul nureuºeºte sã atingã un obiectiv, audi-torul trebuie sã evalueze dacãaceastã situaþie împiedicã atingereaobiectivului general al auditului. Cualte cuvinte, dacã obiectivul nu esteatins înseamnã cã auditorul nupoate exprima o opinie nemodifi-catã? Acesta este un aspect careþine de raþionamentul profesionalbazat pe evaluarea probelor obþi-nute ºi pe atingerea sau neatin-gerea obiectivului auditorului. Impo-sibilitatea de a atinge un obiectivreprezintã un aspect semnificativ ºitrebuie documentatã în totalitate.

ConcluzieObiectivele ºi dispoziþiile ISA 200 staula baza tuturor auditurilor situaþiilorfinanciare, indiferent de dimensiuneasau complexitatea entitãþii auditate.IAASB aratã cã ISA 200 trebuie citit ºistudiat de cãtre toþi auditorii, chiar dacão mare parte a conceptelor sunt famili-are din varianta anterioarã a standardu-lui.

42

De la teorie la practicã

Audit Financiar, anul IX

IFAC, Manual de standarde internaþionale de audit ºi control de calitate. Audit finan-ciar 2009, coeditare CAFR ºi editura IRECSON, Bucureºti, 2009

http://www.ifac.org/IAASB/

http://web.ifac.org/clarity-center/isa-200

http://www.ifac.org/IAASB/ProjectHistory.php?ProjID=0024

... principiul fundamental este acela cã auditorul trebuie sã respecte numai dispoziþiile care suntrelevante pentru circumstanþele misiunii de audit

IntroducereObiectivul comunicãrii noastre îl reprezintã punerea la dis-poziþia auditorilor financiari de practicã publicã a unui con-cept cu privire la intervievarea conducerii, a celor însãrcinaþicu guvernanþa ºi a altor persoane potrivite, ca procedurãpentru identificarea ºi evaluarea riscurilor de denaturare

semnificativã la nivelul situaþiilor financiare ºi la nivelul afir-maþiilor pentru clase de tranzacþii (apariþie, exhaustivitate,acurateþe, separarea exerciþiilor financiare ºi clasificare), sol-duri de conturi (existenþã, drepturi ºi obligaþii, exhaustivitate,evaluare ºi alocare) ºi prezentãri de informaþii (apariþie, drep-turi ºi obligaþii, exhaustivitate, clasificare, inteligibilitate, acu-rateþe ºi evaluare).

43

De la teorie la practicã

1/2011

Auditarea sistemului de control intern.Intervievarea - proceduri ºi practici

* Auditor financiar, S.C. Fiscal Smart Consulting, e-mail: ion.smedoiu@xnet.ro

Ion SMEDOIU*

Auditing of Internal Control Systems. The Interview Method - Procedures and Practice Starting from audit planning requirements, the auditor must identify and assess risks of material misstatements of financialstatements and assertions for groups of transactions, account balances and financial statements disclosures. The interviewmethod is recommended in this respect by the International Standard on Auditing 315 "Identifying and assessing risks ofmaterial misstatement by understanding the entity and its environment."Using the provisions of ISA 315, the relevant accounting standards and the practical experience as a financial auditor inRomania, the author has put together a concept on the interview method as an essential area of audit. During an audit, this interview method creates the necessary conditions to correctly determine significant audit areas and thenature and magnitude of procedures for obtaining audit evidence. From a practical perspective, the interview method can be applied in each audit area (property, plant and equipment, invest-ments, inventories, treasury, account receivables, income taxes, equity, profit and loss account, general ledgers etc.).

Key words: interview (inquiry) method, concept, misstatement risk, area of audit, financial auditor

JEL Classification: M 41, M 42

Cuvinte cheie: intervievare, denaturare semnificativã, concept, control intern, domeniu de audit, auditor financiar

Metodologia cercetãriiPornind de la cerinþele de planificare a unei misiuni de auditfinanciar, auditorul financiar trebuie sã identifice ºi sã evalu-eze riscurile de denaturare semnificativã la nivelul situaþiilorfinanciare ºi la nivelul afirmaþiilor pentru clase de tranzacþii,solduri de conturi ºi prezentãri de informaþii, iar intervievareaeste o procedurã recomandatã în acest scop de StandardulInternaþional de Audit 315 Identificarea ºi evaluarea riscurilorde denaturare semnificativã prin înþelegerea entitãþii ºi amediului sãu.

Folosind prescripþiile ISA 315, Standardele contabile rele-vante ºi experienþa de auditor de practicã publicã, acumulatãîncepând cu primii paºi în domeniul auditului financiar înRomânia, am realizat un concept privind intervievarea pentruun domeniu esenþial de audit.

Aspecte esenþialeÎn cadrul unei misiuni de audit, aceastã procedurã de inter-vievare creeazã premisele necesare evaluãrii corecte a sis-temului de control intern, ale determinãrii domeniiloresenþiale de audit, a naturii ºi dimensiunii procedurilor pentruobþinerea probelor de audit.

Pentru exemplificare, am ales domeniul de audit „Stocuri ºiservicii”, având în vedere ºi importanþa stocurilor ºi serviciilorla nivelul unui client de audit care activeazã în sfera pro-ducþiei sau comerþului.

Natura ºi dimensiunea procedurilor pentru obþinerea

probelor de audit

DA

Echipa de audit va obþine de la acest compartiment detalii cuprivire la sistemul de aprovizionare, manageriere a con-tractelor, platã ºi evaluarea datoriilor din aprovizionãri. Se vatesta sistemul de control intern la nivelul compartimentuluiprin reconcilierea acestor date ºi informaþii cu datele din evi-

denþa contabilã, obþinându-se în felul acesta o probã de auditrelevantã ºi credibilã în ceea ce priveºte exhaustivitateaaprovizionãrilor cu bunuri ºi servicii.

NU

Echipa de audit va încerca sã obþinã detalii cu privire la sis-temul de aprovizionãri, manageriere a contractelor, platã ºievaluare a datoriilor din aprovizionãri de la alte comparti-mente sau persoane potrivite. Spre exemplu, se pot obþineinformaþii de la departamentul producþie/lansare în producþiecu privire la natura producþiei realizate (de masã, de serie,unicat) ºi consumurile realizate pe unitatea de produs, pebaza acestor informaþii putându-se determina necesarul carear fi trebuit aprovizionat pentru producþia realizatã ºi care sepoate compara cu aprovizionãrile rezultate din evidenþa con-tabilã. Echipa de audit poate lua în considerare ºi un eºantionde contracte privind stocurile/serviciile semnificative pentruentitate în aprecierea exhaustivitãþii aprovizionãrilor.

DA

Existenþa unei politici cu privire la modul de achiziþie a sto-curilor ºi serviciilor presupune cã entitatea are proiectat ºiimplementat un sistem de control intern. Utilizarea pentruachiziþii de stocuri ºi servicii a sistemului de licitaþii sau acererii de ofertã asigurã premisele unor achiziþii la preþuride piaþã (reducerea riscurilor de fraudã), eliminarea posibili-tãþilor de aprovizionãri cu stocuri ºi servicii peste nece-sarul optim al clientului sau realizarea de aprovizionãri fictive,precum ºi imobilizarea de resurse financiare importante.Echipa de audit va efectua testarea sistemului de control înceea ce priveºte modul de achiziþie a stocurilor ºi serviciilor,potrivit politicilor adoptate de client ºi indicaþiilor oferite deISA 315.

NU

Inexistenþa unei politici cu privire la modul de achiziþie astocurilor ºi serviciilor, presupune existenþa unor riscuri sem-nificative de denaturãri / pierderi / fraudã, materializate înaprovizionãri la preþuri mai mari decât cele de pe piaþã,aprovizionãri peste necesarul optim, aprovizionãri cu stocuri

2. Existã o politicã privind modul de achiziþiea stocurilor ºi serviciilor (planuri deaprovizionare; licitaþii, cereri de ofertã;furnizori tradiþionali; ofertã momentanã de pe piaþã etc)?

1. Existã un compartiment specializat privindaprovizionarea de bunuri ºi servicii?

44

De la teorie la practicã

Audit Financiar, anul IX

ºi servicii de proastã calitate sau aprovizionãri fictive, iaracest fapt implicã selectarea de eºantioane statisticereprezentative privind stocurile în vederea identificãriivechimii lor ºi a corelãrii cantitãþilor ºi a valorilor acestora cuvolumul producþiei sau livrãrilor realizate.

DA

Încheierea de contracte pentru fiecare achiziþie importantã destocuri ºi servicii creeazã premisele realizãrii unor apro-vizionãri ritmice cu stocuri ºi servicii, potrivit standardelor decalitate necesare producþiei sau vânzãrilor. Echipa de auditva solicita clientului contractele cu furnizorii importanþi pentruprocesul de producþie sau vânzare.

De asemenea, echipa de audit va solicita clientului con-tractele pentru serviciile achiziþionate ºi va urmãri justificareaprestãrii ºi necesitãþii acestora. Existenþa, în general, a con-tractelor pentru achiziþii de stocuri ºi servicii oferã echipei deaudit posibilitatea identificãrii originii ºi provenienþeistocurilor, a datoriilor comerciale pe termen scurt ºi lung, anecesitãþii lor în concordanþã cu obiectul de activitate al clien-tului, a celor cu clauza de rezervare a dreptului de propri-etate, precum ºi posibilitatea evaluãrii riscurilor cu privire lalitigiile potenþiale ale clientului.

Existenþa contractelor pentru aprovizionãri cu stocuri ºi ser-vicii furnizeazã echipei de audit informaþii relevante cu privirela evaluarea corectã a datoriilor, în sensul în care în datoriileevidenþiate în bilanþul contabil trebuie incluse penalitãþile ºidaunele interese datorate de entitate potrivit clauzelor con-tractuale. De altfel, paragraful 180(3) din Reglementãri con-tabile conforme cu directivele europene aprobate prin OMF3055/2009 impune entitãþilor evidenþierea în mod distinct înconturile de furnizori a datoriilor din penalitãþi stabilite con-form clauzelor contractuale, despãgubiri datorate pentru con-tracte întrerupte înainte de termen ºi alte elemente de naturãsimilarã.

NU

Realizarea de aprovizionãri de stocuri ºi servicii fãrã înche-ierea de contracte, conduce la apariþia unor riscuri semnifica-tive cu privire la realizarea producþiei sau a vânzãrilor buge-tate. Inexistenþa contractelor pentru achiziþiile de servicii, pre-cum ºi nejustificarea prestãrii ºi necesitãþii lor creeazã premi-

sele apariþiei fraudei, apariþiei riscurilor fiscale legate de ne-deductibilitatea din punct de vedere fiscal a cheltuielilorocazionate de achiziþionarea unor astfel de servicii. Pe dealtã parte, inexistenþa contractelor pentru achiziþii de stocuriºi servicii duce la apariþia riscurilor legate de aprovizionãri lapreþuri mai mari decât cele de pe piaþã (fraudã), aprovizionãripeste necesarul optim, aprovizionãri cu stocuri ºi servicii deproastã calitate sau aprovizionãri fictive.

Echipa de audit va selecta eºantioane statistice reprezenta-tive pentru aprovizionãrile realizate, identificând provenienþaacestora ºi destinaþia lor în acord cu producþia sau vânzãrilerealizate. De asemenea, echipa de audit, pentru stocurile dela sfârºitul perioadei, cu ocazia participãrii la inventariereaacestora, prin selectarea unor eºantioane statistice reprezen-tative, va identifica provenienþa ºi vechimea aprovizionãrii,ritmul utilizãrii în producþie sau vânzãri, concluzionândasupra necesitãþii ºi oportunitãþii aprovizionãrii lor.

DA

Existenþa unei politici cu privire la organizarea stocurilor pegestiuni în funcþie de natura ºi destinaþia acestora (materiiprime, materiale consumabile, produse finite, mãrfuri etc.),creeazã premisele exercitãrii unui control intern riguros ºi efi-cient asupra stocurilor în ceea ce priveºte aprovizionãrile,consumurile ºi existenþa lor la un moment dat prin procedurileproprii privind inventarierea elementelor de activ ºi pasiv.

De altfel, proiectarea ºi implementarea de proceduri propriide inventariere este obligatorie pentru entitate, potrivit OMF2861/2009 art. 5. Modul de organizare a stocurilor pe gesti-uni constituie baza adoptãrii de cãtre entitate a metodei deevidenþã analiticã a acestora (operativ contabilã, cantitativvaloricã ºi global valoricã).

Spre exemplu, echipa de audit poate testa modul de pro-iectare ºi implementare a procedurilor proprii privind inven-tarierea, aprobate de administratorul entitãþii, prin participarela inventarierea stocurilor ºi analiza documentelor privindinventarierea (decizia privind inventarierea, listele de inven-tar, procesele verbale privind inventarierea etc.), dar ºi modulde organizare a gestiunii stocurilor dupã una din metodele deevidenþã analiticã arãtate mai sus, în concordanþã cu desti-naþia acestora.

4. Stocurile la nivelul entitãþii sunt organizatepe gestiuni?

3. Pentru achiziþiile de stocuri ºi servicii entitatea încheie contracte?

45

Testarea sistemului de control intern

1/2011

NU

Inexistenþa unei politici cu privire la organizarea stocurilor pegestiuni presupune existenþa unor riscuri semnificative legatede gestionarea lor, cu consecinþe legate de integritateastocurilor ºi calitatea lor. În aceste condiþii, echipa de audittrebuie sã proiecteze proceduri adecvate în vederea identi-ficãrii eventualelor pierderi ºi erori legate de realitateaintrãrilor ºi consumurilor, precum ºi extrapolarea lor la nivelulîntregii populaþii (volumul stocurilor).

Procedurile pe care echipa de audit le poate lua în conside-rare pot fi cele legate de obþinerea unor eºantioane statisticereprezentative ºi din a cãror verificare se pot obþine probe deaudit relevante ºi credibile cu privire la exhaustivitateaaprovizionãrilor ºi consumurilor, precum ºi cu privire la exis-tenþa ºi evaluarea acestora la data bilanþului, la valoarea ceamai micã dintre valoarea realizabilã netã ºi valoarea con-tabilã a acestora. De altfel, potrivit paragrafului nr.30 dinNorme metodologice de întocmire ºi utilizare a documentelorfinanciare contabile aprobate prin OMF 3512/2008, entitatea,utilizând una din metodele de conducere a contabilitãþii ana-litice a stocurilor (operativ-contabilã, cantitativ-valoricã, glo-bal-valoricã), trebuie sã asigure gestionarea stocurilor pringestiuni organizate în funcþie de natura stocurilor ºi destinaþiaacestora.

DA

Existenþa unei politici cu privire la angajarea de personal cali-ficat pentru gestionarea stocurilor la nivelul entitãþii creeazãpremisele gestionãrii corecte ºi eficiente a acestora. Politicileºi practicile de resurse umane sunt elemente importante alemediului de control, componentã importantã a sistemului decontrol intern.

Aceastã politicã creeazã condiþiile realizãrii unui manage-ment eficient al riscurilor legate de stocuri. Obiectivul acesteipolitici trebuie sã se concretizeze într-o atitudine a entitãþiifaþã de riscurile identificate ºi evaluate (acceptarea riscurilor,monitorizarea permanentã a riscurilor, evitarea riscurilor,transferarea riscurilor cãtre un departament specializat,tratarea-atenuarea riscurilor). Echipa de audit va identificapoliticile adoptate, le va evalua þinând cont de condiþiile

impuse de Legea nr.22/1969 ºi de cele mai bune practici înmaterie ºi va testa modul de angajare a celor care au respon-sabilitãþi în domeniul gestionãrii stocurilor.

NU

Inexistenþa unei politici de utilizare a personalului calificat cuprivire la gestionarea stocurilor indicã riscuri semnificativelegate de denaturãri semnificative, erori, pierderi / fraude.Pentru echipa de audit, aceasta indicã faptul cã proiectareaºi implementarea sistemului de control intern la nivelul en-titãþii este necorespunzãtor. Echipa de audit va lua în consi-derare efectuarea de teste de detaliu cu privire la tranzacþii ºisolduri pentru un eºantion semnificativ de locaþii ale sto-curilor.

DA

Existenþa unor comisii de recepþie la nivelul fiecãrei gestiuniorganizate presupune cã entitatea a proiectat ºi implementatun sistem de control intern pentru activitatea de aprovizionãricu stocuri. O comisie de recepþie cuprinde, pe lângã ges-tionar, specialiºti care pot sã asigure nu numai o recepþie dinpunct de vedere cantitativ, dar ºi din punct de vedere calita-tiv. Comisia de recepþie poate da asigurãri conducerii cãbunurile recepþionate sunt conform cu cele primite ºi suntconform cu specificaþiile cantitative ºi calitative.

Echipa de audit va verifica pentru un eºantion de stocurimodul de întocmire a documentelor legate de recepþia lor,modul lor de înregistrare în evidenþa analiticã a stocurilor ºievidenþa contabilã.

NU

Inexistenþa unor comisii de recepþie la nivelul fiecãrei ges-tiuni presupune existenþa unor riscuri semnificative dedenaturãri / pierderi / fraudã. Din punct de vedere al echipeide audit, riscurile se materializeazã prin prezentarea în situ-aþii financiare a unor tranzacþii ºi solduri care afecteazãimaginea fidelã a acestora. Echipa de audit va proiecta pro-ceduri pentru selectarea de eºantioane statistice reprezenta-tive privind intrãrile de stocuri, identificarea erorilor ºi extra-polarea lor.

Echipa de audit va lua în considerare ºi asistarea, în diferitelocaþii, la modul cum se face primirea ºi recepþia bunurilor, pe

6. Pentru fiecare gestiune entitatea a instituito comisie de recepþie printr-o decizie?

5. Gestiunile sunt conduse de gestionari careîndeplinesc condiþiile impuse de Legeanr.22/1969 privind angajarea gestionarilor?

46

De la teorie la practicã

Audit Financiar, anul IX

lângã asistarea la inventarierea stocurilor la sfârºitul exerciþi-ului ºi aplicarea procedurilor de audit specifice acestei activi-tãþi, proceduri prescrise de ISA 501.

DA

Metodele de evidenþã tehnico-operativã a stocurilor adoptatede cãtre entitate, potrivit destinaþiei stocurilor (metoda opera-tiv-contabilã / cantitativ-valoricã pentru materii prime, materi-ale consumabile, materiale de natura obiectelor de inventar,semifabricate, produse finite, produse reziduale, mãrfuri, ani-male ºi ambalaje sau metoda global-valoricã pentru mãrfurileºi ambalajele din unitãþile de desfacere cu amãnuntul,rechizitele de birou, imprimatele, materialele folosite laambalare, materiale de natura obiectelor de inventar, echipa-mente de protecþie în folosinþã, precum ºi pentru alte cate-gorii de bunuri (vezi paragraf 30 din N.M privind întocmireaºi utilizarea documentelor financiar-contabile aprobate prinOMF 3512/2008) permite exercitarea unui control riguros ºieficient asupra operaþiunilor legate de aprovizionãri, con-sumuri/livrãri ºi existenþã (solduri).

Echipa de audit va lua în considerare testarea, în diferitelocaþii, a modului de organizare a evidenþei tehnico-operativeºi va putea concilia evidenþa tehnico-operativã cu evidenþacontabilã analiticã, obþinând probe de audit relevante ºi credi-bile cu privire la faptul cã aprovizionãrile, consumurile/livrãrileau avut loc în cadrul desfãºurãrii normale a activitãþii entitãþiiºi s-au înregistrat în totalitate (exhaustivitate), cã stocurile dela data bilanþului existã ºi au fost evaluate potrivit standarde-lor contabile relevante.

NU

Neorganizarea sau organizarea necorespunzãtoare a evi-denþei tehnico-operative a stocurilor, la nivelul fiecãrei gesti-uni, indicã echipei de audit cã existã riscuri semnificative dedenaturare / pierderi / fraudã. Proiectarea de proceduri deaudit adecvate care sã testeze realitatea tranzacþiilor,exhaustivitatea înregistrãrilor ºi existenþa stocurilor constituieo prioritate pentru echipa de audit.

Proceduri posibile care pot fi adoptate de echipa de audit înaceastã situaþie sunt descrise de ISA 501 ºi ar putea fi: par-ticiparea la inventarierea fizicã a stocurilor, evaluarea proce-durilor proprii ale entitãþii privind inventarierea, verificarea

modului de valorificare a rezultatelor inventarierii, obþinereade confirmãri cu privire la stocurile aflate la terþe persoane.

DA

Existenþa unei politici cu privire la separarea atribuþiunilor decontabilizare de cele de gestiune a stocurilor presupune exis-tenþa unui control intern. Segregarea sarcinilor face parte dinactivitãþile de control, o altã componentã importantã a siste-mului de control intern. Segregarea atribuþiunilor vizeazã re-ducerea oportunitãþilor care permit oricãrei persoane sã fie înpoziþia atât de a comite, cât ºi de a tãinui o eroare sau ofraudã survenitã în timpul exercitãrii normale a atribuþiunilor.Echipa de audit va testa existenþa segregãrii atribuþiunilor decontabilizare de cele de gestiune a stocurilor (echipa de auditva lua în considerare observarea la locul de deþinere astocurilor a persoanelor care efectueazã operaþiuni de ges-tionare a stocurilor, cât ºi observarea persoanelor care con-tabilizeazã aceste operaþiuni, pe de o parte, iar, pe de altãparte, va cerceta fiºa posturilor persoanelor implicate în ope-raþiuni de gestionare ºi contabilizare a stocurilor).

NU

Inexistenþa unei politici cu privire la separarea atribuþiilor decontabilizare de cele de gestiune a stocurilor presupune exis-tenþa unor riscuri semnificative de denaturãri / pierderi /fraudã ºi acest fapt implicã selectarea de eºantioane statis-tice reprezentative, identificarea erorilor, extrapolarea lor cuprivire la stocuri (determinarea realitãþii livrãrilor / dãrii în con-sum ºi a descãrcãrilor de gestiune cu ocazia participãriiechipei de audit la inventarierea stocurilor). Echipa de auditnu se poate baza pe controalele interne ale entitãþii.

DA

Existenþa unei politici de conciliere a evidenþei tehnico –operative cu evidenþa analiticã ºi balanþa de verificare a con-turilor sintetice indicã existenþa unui sistem de control intern.

9. Existã o procedurã de conciliere a bazei dedate operaþionale (evidenþa tehnico-opera-tivã) cu evidenþa analiticã ºi balanþa de ver-ificare a conturilor sintetice?

8. Existã o segregare a atribuþiilor de contabi-lizare de cele de gestiune a stocurilor?7. Existã o evidenþã tehnico-operativã la

nivelul fiecãrei gestiuni?

47

Testarea sistemului de control intern

1/2011

Echipa de audit va testa modul de reconciliere lunarã a evi-denþei tehnico-operative cu evidenþa contabilã analiticã,solicitând clientului documentele care atestã aceastã con-ciliere ºi va analiza regularitatea acestor concilieri, rezultateleacestora, mãsurile dispuse ºi eficienþa lor.

NU

Inexistenþa unei politici de conciliere a evidenþei tehnico-operative cu evidenþa analiticã a stocurilor pune în evidenþãexistenþa unor riscuri semnificative de denaturare, pierderi /fraude. Echipa de audit va proiecta proceduri de audit în ve-derea concilierii evidenþei tehnico-operative cu evidenþaanaliticã, potrivit modului de organizare a gestiunii stocurilorºi a metodelor de evidenþã tehnico-operativã adoptate declient. În aceste condiþii, în evaluarea riscului de audit pentrustocuri ºi servicii riscul de control, ca un element important alacestuia, va avea un nivel ridicat, echipa de audit neputându-se baza pe controalele interne ale entitãþii.

DA

Implementarea unei proceduri de corecþie a documentelor deintrare ºi ieºire a stocurilor indicã existenþa ºi funcþionareaunui sistem de control intern. Echipa de audit va analizaaceste proceduri în ceea ce priveºte cunoaºterea ºi aplicarealor de cãtre persoanele responsabile, conformitatea lor custandardele legale ºi profesionale (Paragraful 10 ºi 11 dinN.M. de întocmire ºi utilizare a documentelor financiar-con-tabile, aprobate prin OMF 3512/2008, art. 155 din Codul fis-cal) ºi va aprecia gradul de încredere în rezultatele aplicãriiacestor proceduri.

NU

Inexistenþa unei proceduri de corecþie a documentelor privindintrãrile ºi ieºirile de stocuri presupune existenþa unor riscuricu privire la existenþa ºi realitatea stocurilor clientului. Echipade audit va proiecta proceduri pentru identificarea docu-mentelor corectate ºi va evalua efectele corectãrii docu-mentelor privind intrãrile ºi ieºirile stocurilor asupra situaþiilorfinanciare. O procedurã posibilã pentru identificarea corecþi-ilor efectuate în legãturã cu intrãrile ºi ieºirile de stocuri, oreprezintã selectarea unui eºantion reprezentativ de înregis-trãri în roºu din jurnalele de vânzãri ºi din jurnalele decumpãrãri ale entitãþii pentru perioada auditatã, precum ºiprin selectarea unui eºantion reprezentativ de note de intrare

recepþie/bonuri de consum/bonuri de transfer/avize deînsoþire a mãrfii.

DA

Existenþa acestei caracteristici a sistemului informatic per-mite reducerea la minim a riscurilor de erori/fraudã în ceea cepriveºte stocurile clientului ºi demonstreazã cã entitatea aproiectat ºi implementat proceduri de control intern utilizândsistemul informatic. Aceste proceduri informatice nu înlãturãprocedurile manuale de control al stocurilor care pot fi proiec-tate ºi implementate de entitate. Erorile care ar putea fi elimi-nate ca urmare a existenþei acestei caracteristici se pot referila livrãri sau eliberãri în consum pentru nevoile proprii destocuri, în conformitate cu cantitãþile înscrise în documentelejustificative ºi existenþa unei concordanþe între evidenþatehnico-operativã ºi stocurile efective. Echipa de audit vatesta funcþionarea acestui sistem ºi va aprecia eficienþa lui.

NU

Inexistenþa unei astfel de caracteristici ºi lipsa unor procedurimanuale indicã posibilitatea unor riscuri semnificative de erori/pierderi/ fraudã în ceea ce priveºte stocurile clientului. Echipade audit va lua în considerare verificarea unui eºantion destocuri cu solduri negative, identificând frecvenþa ºi mãrimealor. De asemenea, se vor identifica ºi cuantifica eventualeleerori în ceea ce priveºte ieºirile de stocuri prin comparareaînregistrãrilor în evidenþa tehnico-operativã ºi contabilãanaliticã cu cantitãþile înscrise în documentele justificative.

DA

Obþinerea cu ajutorul programului informatic, în oriceperioadã, a balanþelor analitice a stocurilor, cuprinzând infor-

12. Programul informatic permite obþinerea ba-lanþelor stocurilor cuprinzând informaþii pri-vind stocurile iniþiale, intrãrile, ieºirile, sto-curile finale, preþurile de înregistrare înorice perioadã?

11. Sistemul informatic permite creditarea auto-matã de cãtre calculator înaintea efectuãrii li-vrãrii, consumului pentru nevoile proprii, nu-mai dacã existã stoc, nepermiþând creditareacontului de stocuri pentru un stoc <0 ?

10. Corecþiile documentelor privind intrãrile ºi ieºirile de stocuri se efectueazã potrivitnormelor contabile?

48

De la teorie la practicã

Audit Financiar, anul IX

maþii cu privire la denumirea stocurilor, preþul, stocuri iniþiale,intrãri, ieºiri ºi stocuri finale, permite clientului sã efectuezecontroale regulate asupra modului de gestionare ºi utilizare astocurilor. (ex. aplicarea cu consecvenþã a metodei de evalu-are a stocurilor adoptatã de client), dar ºi informaþii utile pen-tru bugetarea activitãþii de producþie sau vânzare. Echipa deaudit va testa existenþa acestei caracteristici a programuluiinformatic.

NU

Inexistenþa acestei caracteristici a programului informatic, darnu numai, pune în evidenþã carenþe semnificative ale proiec-tãrii ºi implementãrii sistemului de control intern al clientului.Programul informatic reprezintã un punct de referinþã de lacare trebuie sã se porneascã în proiectarea ºi implementareaunui sistem de control intern, adecvat obiectivelor clientului.Echipa de audit nu se poate baza pe controalele interne aleclientului, motiv pentru care se vor proiecta proceduri deaudit adecvate cu privire la modul de gestiune, dar ºi de evi-denþã a acesteia potrivit standardelor contabile relevante.

DA

Rãspunsul afirmativ trebuie sã se bazeze pe o evaluarecorectã din partea echipei de audit. Evaluarea trebuie sã aibãla bazã urmãtoarele elemente: natura studiilor, experienþa îndomeniu, numãrul ºi natura erorilor constatate în misiunileanterioare.

NU

Atunci când clasa conturilor de stocuri este administratã de opersoanã care nu este bine pregãtitã profesional existãriscuri de denaturare semnificativã care afecteazã imagineafidelã a situaþiilor financiare. Echipa de audit va lua în consi-derare planificarea de proceduri adecvate pentru obþinereade probe de audit suficiente ºi credibile în ceea ce priveºtevaloarea stocurilor clientului.

Cunoaºterea de cãtre echipa de audit a persoanelor respon-sabile cu partea operaþionalã ºi contabilã, legatã de stocurileclientului, este importantã în ceea ce priveºte obþinerea unordate ºi informaþii în vederea obþinerii de probe de audit rele-vante.

ConcluzieAprecierea rãspunsurilor la întrebãrile chestionarului esteapanajul exclusiv al echipei de audit ºi are la bazã afirmaþiilefãcute de cel intervievat în strânsã corelare cu aspectelesesizate de auditori.

În mod practic, conceptul privind intervievarea se poate rea-liza pentru fiecare domeniu de audit (Imobilizãri, Investiþii,Stocuri, Trezorerie, Creditori, Impozite ºi taxe, Capitaluri,Cont profit/pierderi, Cartea mare ºi Balanþa de verificare).

Suplimentar, acest concept cu privire la intervievarea con-ducerii, a celor însãrcinaþi cu guvernanþa ºi a altor persoanepotrivite poate crea ºi alte beneficii pentru un auditor de prac-ticã publicã, dacã este pus într-un algoritm pentru deter-minarea mãrimii ratei eºecurilor, utilizând funcþiile „Excel”.

Pe baza mãrimii ratei eºecurilor, se poate evalua riscul decontrol ca o componentã a riscului de audit. Cuantificareaprin informatizarea ºi a celorlalte componente ale riscului deaudit (riscul inerent ºi riscul de detectare) creeazã premiseleobþinerii unei evaluãri corecte ºi rapide a riscului de auditpentru fiecare domeniu de audit.

14. Se cunoaºte numele personalului cheiecare se ocupã de partea operaþionalã? Secunoaºte numele personalului cheie carese ocupã de partea contabilã?

13. Persoana responsabilã pentru acest dome-niu este bine pregãtitã profesional?

49

Testarea sistemului de control intern

1/2011

IFAC, Manual de standarde internaþionale de audit ºi controlde calitate. Audit Financiar 2009, coeditare CAFR – edi-tura Irecson, Bucureºti, 2009

Standarde Internaþionale de Raportare Financiarã 2009, edi-tura CECCAR, Bucureºti, 2009

Reglementãri contabile conforme cu directivele europeneaprobate prin OMF nr.3055/2009, publicate în M.O.nr.766/2009/ bis

Codul fiscal aprobat prin Legea nr. 571/2003 cu modificãrileºi completãrile ulterioare, publicat în M.O. nr.927/2003.

OMF nr.3512/2008 pentru aprobarea Normelor specificeprivind întocmirea ºi utilizarea documentelor financiar-contabile, publicat în M.O. nr. 870/2008

50 Audit Financiar, anul IX

Din activitatea CAFR

La 26 noiembrie 2010, la Iaºi, a fost inauguratã primareprezentanþã regionalã a Camerei Auditorilor Financiari dinRomânia (CAFR). Au participat la eveniment membriiConsiliului Camerei, auditori financiari din Regiunea deDezvoltare Nord-Est, cuprinzând judeþele Bacãu, Botoºani,Iaºi, Neamþ, Suceava ºi Vaslui, ºi oficialitãþi locale, precum:Cosmin Coman, din partea Primãriei Iaºi, Laura Niþã,reprezentantã a Consiliului Judeþean Iaºi, Constantin Iaþcoºi Vasile Popa, directori ai Camerelor de Conturi dinjudeþele Iaºi ºi, respectiv, Vaslui, Anton Doboº, directorgeneral al Direcþiei Generale a Finanþelor Publice Iaºi, DanTrandafirescu, Secþia Iaºi a Gãrzii financiare, MihaelaCrusitu, Lucian Nedelcu ºi Oana Nechifor, reprezentanþiai filialei CECCAR – Iaºi, Lala Popovici, de la InstitutulEuropean de Training, Neculai Viþelaru, vicepreºedinte alConsiliului Naþional al Întreprinderilor Private Mici ºi Mijlocii,

preºedintele filialei Iaºi a CNIPMMR. Mediul academic afost reprezentat prin prof.univ.dr. Emil Horomnea,prof.univ.dr. Neculai Tabãrã, prof.univ.dr. Alexandru Þugui,de la Universitatea Al.I. Cuza din Iaºi ºi conf.univ.dr. DanielBotez, de la Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacãu.

Ceremonia înfiinþãrii reprezentanþei a fost deschisã printr-oslujbã religioasã de sfinþire a instituþiei ºi a fost urmatã detãierea panglicii inaugurale de cãtre prof.univ.dr. IonMihãilescu, preºedintele Camerei Auditorilor Financiari dinRomânia, ºi Scarlat Orzescu, organizator local al eveni-mentului.

În discursul rostit cu acest prilej, prof.univ.dr Ion Mihãilescu,preºedintele CAFR, a spus: „În conformitate cu prevederilereglementãrilor legale în temeiul cãrora funcþioneazãCamera Auditorilor Financiari din România, ConferinþaNaþionalã a Camerei din anul 2007 a aprobat organizarea

AA fost înfiinþatã prima reprezentanþãfost înfiinþatã prima reprezentanþãregionalã a Camerei regionalã a Camerei AuditorilorAuditorilorFinanciari din RomâniaFinanciari din România

de reprezentanþe la nivelul regiunilor de dezvoltare. Prinaceste reprezentanþe se va asigura creºterea operativitãþiitransmiterii hotãrârilor CAFR, a diseminãrii ºi monitorizãriieficiente a punerii lor în practicã, precum ºi cunoaºterea înmai bune condiþii a activitãþilor de audit financiardesfãºurate de membrii Camerei. De asemenea, în acestmod se faciliteazã o legãturã operativã cu Camera, inclusivprivind obþinerea vizelor anuale ºi a depunerii Rapoartelorde activitate, precum ºi cu privire la actualizarea datelorcuprinse în Registrul public al auditorilor.”

În strânsã legãturã cu semnificaþia acestui eveniment,preºedintele Ion Mihãilescu a salutat, în numele ConsiliuluiCamerei, prezenþa a numeroase personalitãþi, pe care oconsiderã ca o dovadã a recunoaºterii prestigiului ºi impor-tanþei auditorilor financiari în viaþa economicã ºi socialã azonei. Totodatã, a adus calde mulþumiri celor care s-au ocu-pat de organizarea reprezentanþei zonale.

Au rostit alocuþiuni ºi au transmis urãri de succes noiireprezentanþe a CAFR – prof.univ.dr. Emil Horomnea, de laUniversitatea Al.I.Cuza din Iaºi, Cosmin Coman, din parteaprimarului municipiului Iaºi, Constantin Iaþco, directorulCamerei de Conturi Iaºi ºi Neculai Viþelaru, din ConsiliulNaþional al Întreprinderilor Private Mici ºi Mijlocii.

În încheiere, organizatorul a mulþumit pentru cuvintele deapreciere ºi a exprimat convingerea cã, prin activitatea sa,reprezentanþa zonalã va îndreptãþi aºteptãrile ºi îºi va onoraactivitãþile stabilite în sprijinul auditorilor financiari din zonã.

În esenþã, activitãþile principale care ar urma sã fiedesfãºurate de reprezentanþa regionalã, se structureazã petrei categorii:

activitatea de asigurare a serviciilor pentru membri: evi-denþiere, informare, colectare a rapoartelor ºi declaraþi-ilor specifice, asigurarea îndeplinirii obligaþiilor membriloretc.

activitatea de admitere, pregãtire continuã ºi stagiaripentru zona de referinþã;

participarea, în cadrul echipelor de inspecþie aleDepartamentului de monitorizare ºi competenþã profe-sionalã, la unele misiuni privind controlul de calitate aactivitãþii de audit financiar la persoane juridice ºi fizicedin zona de competenþã.

Activitatea reprezentanþei regionale a CAFR se va afla subdirecta coordonare a conducerii executive a Camerei. ÎnRegistrul Public al Auditorilor în aceastã zonã figureazã 318membri ai CAFR, din care 258 – activi.

Reprezentanþa Regionalã Iaºi a CAFR are sediul în str.Sfântul Lazãr nr. 64-66, etaj 4 (clãdirea Gabriel BusinessCenter), telefon/fax: 0232/264.455.

Evenimentul a fost pe larg prezentat atât în presa localã dinjudeþele ce compun Regiunea de dezvoltare Nord-Est, cât ºiîn presa centralã, precum ºi de agenþiile de presã.

Preºedintele CAFR, prof.univ.dr. Ion Mihãilescu, a acordatun interviu postului radio Iaºi în care, referindu-se la rolul ºiimportanþa auditorilor financiari în România ºi a organismu-lui profesional al acestora, a remarcat semnificaþia înfiinþãriiprimei reprezentanþe a CAFR pe plaiurile moldave.

Persoane de legãturã:

Scarlat Orzescu, tel. 0722.573.530, e-mail:mircea.orzescu@mior.ro

Eusebiu Vreme, tel. 0731.031.030, e-mail: vremeeuse-biu@yahoo.com

511/2011

Din activitatea CAFR

Gheorghe Ialomiþianu, ministrul finanþelor publice„Din punct de vedere al instituþiei pecare o reprezint, doresc sã vã mulþu-mesc pentru activitatea dumneavoas-trã. ªi asta, deoarece, în repetate rân-duri, informaþiile cuprinse în situaþiilefinanciare auditate de dvs. au stat labaza unor decizii importante ale auto-ritãþilor.

Un exemplu concludent în acest senseste chiar strategia fiscal - bugetarã, laa cãrei elaborare au fost utilizate datedin aceste situaþii financiare!

Vreau sã precizez cã rolul Camerei înaplicarea legislaþiei în domeniul auditu-lui este, de altfel, esenþial. Normeleadoptate de cãtre Camera AuditorilorFinanciari, privind procedurile de con-trol al calitãþii auditului, contribuie semnificativ la creºterea încrederiiinvestitorilor în informaþiile furnizateprin situaþiile financiare ale diferitelorentitãþi.

Îmbunãtãþirea mediului de afaceri în paralel cu adoptarea mãsurilor care sã sporeascã încrederea investi-torilor în situaþiile financiare sunt ºi pe lista prioritãþilor noastre, aautoritãþilor.

Vã asigur cã Ministerul Finanþelor Pu-blice vã este partener, în concordanþãînsã cu directivele europene din dome-niul contabilitãþii ºi auditului, dar ºi cumodificãrile impuse de realitatea eco-nomicã.

Vã asigur de aprecierea ºi interesulmeu în ceea ce priveºte evoluþia profe-siei de auditor ºi, de asemenea, urezmult succes Camerei în organizarea ºicoordonarea acestei profesii, astfel în-cât aceasta sã se situeze la cele maiînalte standarde de calitate, dar ºi sãrãspundã aºteptãrilor mediului de afaceri.”

52 Audit Financiar, anul IX

În îndeplinirea misiunii sale, Camera Auditorilor Financiaridin România desfãºoarã intense acþiuni de colaborare cuinstituþii ºi organizaþii profesionale din þarã ºi din strãinã-tate, cu scopul de a asigura cele mai bune condiþii pentruafirmarea auditorilor financiari români în viaþa profesiei ºi îngeneral în activitatea economicã ºi socialã.

O nouã recunoaºtere a eficienþei demersurilor ºi poziþiei decredibilitate ºi respect de care se bucurã auditorii financiaridin þara noastrã ºi, implicit, organismul profesional care-ireprezintã a fost prilejuit de mesajele de salut transmise defactorii de conducere ai unor instituþii ºi organizaþii colabo-ratoare, cu ocazia sãrbãtoririi Zilei Naþionale a AuditoruluiFinanciar, din 26 octombrie 2010, în cadrul Seminaruluiprofesional organizat cu acest prilej.

Astfel, în mesajul preºedintelui FEE, Hans van Damme,publicat în numãrul precedent al revistei „Audit Financiar”, s-a anunþat decizia de recomandare a admiterii CAFR camembru cu drepturi depline în Federaþia ExperþilorContabili Europeni.

În paginile de faþã prezentãm largi extrase din celelaltemesaje.

Ziua Naþionalã a AuditoruluiFinanciar- Mesaje

Din activitatea CAFR

Mihail M. Vlasov, preºedintele Camerei deComerþ ºi Industrie aRomâniei„Premiza generoasã ºi bine aleasã pecare fundamentaþi seminarul profesio-nal de astãzi ºi sãrbãtorirea zileinobilei dumneavoastrã profesiuni, ºianume Investiþie în dezvoltarea afa-cerilor de succes nu îºi putea gãsi omai bunã gazdã ºi partener strategicdecât Camera de Comerþ ºi Industrie aRomâniei, locul unde avem drept crezdefinitoriu motto-ul Împreunã pentruafacerea ta.

Dupã cum deja cunoaºteþi, SistemulCameral românesc, în actuala con-cepþie, reprezintã suma Camerelor deComerþ din România ºi constituie unexemplu autentic de descentralizare ºiautonomie sporitã, fiecare Camerã deComerþ teritorialã fiind portavoceaintereselor comunitãþii de afaceri dinzona sa de acþiune.

Astfel, spectrul extins al misiunii noas-tre este acela de a fi organizaþi pentrua rãspunde eficient cerinþelor de dialogatât cu mediul privat, cât ºi cu cel pu-blic.

În acest mediu socio-economic compli-cat ºi anevoios, noi, oamenii de afaceriºi Camerele de Comerþ din România,suntem pregãtiþi sã fim parteneri co-recþi ºi constructivi ai statului. În ceeace ne priveºte, suntem gata sã gãsimechilibrul optim între profitul comercialºi pãstrarea ori crearea locurilor demuncã, sã investim în creºterea pro-ductivitãþii spre a permite creºtereasalariilor, sã susþinem statul prinautoimpunerea disciplinei ºi onestitãþiifiscale, sã acompaniem politicile dedezvoltare economicã ale statului.

În aceastã activitate deosebit de inten-sã, auditorii financiari sunt parteneri

naturali ai oamenilor de afaceri,întrucât misiunile de audit sunt menitesã releve ce este bun ºi ce estenecorespunzãtor în viaþa unei entitãþieconomice. Faptul cã eforturilor noas-tre susþinute de a veni în sprijinulcomunitãþii de afaceri li se alãturã celeale auditorilor financiari, a cãror activi-tate este reglementatã de un for salu-tar ºi extrem de eficient – CameraAuditorilor Financiari din România,este benefic pentru comunitatea ope-ratorilor economici.

Ce solicitã, în fapt, oamenii de afaceride la auditorii financiari? Nimic altcevadecât un raport de audit corectîntocmit, care sã þinã seama întotdeau-na de rigorile standardelor profesiei,atât tehnice, cât ºi etice.

În consecinþã, este necesar ca privireaauditorilor – atât cei externi, dar maiales cei interni – sã fie aþintitã nunumai asupra datelor contabile, ci ºispre informaþiile conexe. Interesul estesã se afle cum stau în realitatelucrurile în entitatea economicãrespectivã, astfel încât nu numai sã seîndrepte eventualele erori, ci mai alessã se ofere argumentele, elementelepentru dezvoltarea afacerii pe termenlung.

În esenþã, aºadar, chiar dacã auditoriifinanciari sunt priviþi uneori ca un rãunecesar, realitatea demonstreazã cãaceastã activitate poate adãuga valoa-re afacerii, iar investiþia în costul misi-unilor de audit se constituie în beneficiu ºi nu în pierdere. O bunãînþelegere a rolului terapeutic al audi-torului poate fi un element major caresã reprezinte busola pentru orientareamanagementului.

Consider cã buna comunicare a audi-torilor cu guvernanþa entitãþii economi-ce ºi cu ceilalþi utilizatori ai rapoartelorde audit poate ajuta la efortul dedepãºire a actualei situaþii economice.”

Mugur Isãrescu, guvernatorul Bãncii Naþionalea României„Salut împlinirea a mai mult de undeceniu de la înfiinþarea prin lege aprofesiei libere de auditor financiar ºi,implicit, a Camerei AuditorilorFinanciari din România.

Îmi amintesc cã atunci, la înfiinþare, seîncheia practic cu aceastã decizie unlarg ºi important proces de reformestructurale în România. În toatã perioa-da în care a funcþionat Camera, încadrul cãreia au acþionat în Româniaauditorii financiari, s-a vãzut în moddirect rolul important pe care ei îl joacãîntr-o economie de piaþã. S-a conferitîncredere investitorilor, acþionarilor,creditorilor interni ºi internaþionali înagenþii economici din România princertificarea situaþiilor financiare con-form standardelor europene ºi inter-naþionale, atât din punct de vedereprofesional, cât ºi din punct de vederedeontologic. Banca Naþionalã aRomâniei a susþinut, susþine ºi vasusþine aceastã activitate liberã. BancaNaþionalã este un beneficiar direct alactivitãþii dumneavoastrã.”

Cãtãlin Predoiu, ministrul justiþiei „Profesia de auditor financiar faceparte din ansamblul profesiilor careconcurã esenþial la buna funcþionare amediului de afaceri, alãturi de profesiade contabil, avocat, bancher sau prac-tician în reorganizare ºi lichidare.

O activitate economicã sãnãtoasã, înacord cu legitãþile economice obiec-tive, cu obiectivele generale de dez-voltare economicã durabilã, atârnã înbunã mãsurã de o bunã performanþã aprofesiei de auditor financiar.

531/2011

Din activitatea CAFR

Spre exemplu, creditul este vital pentruo activitate economicã rentabilã cuadevãrat, care sã creeze locuri demuncã, profit pentru acþionari ºi impo-zite pentru comunitate. Dar creditulpresupune un element psihologic, pre-supune încredere, iar aceastã încre-dere se clãdeºte pe evaluãri, care þinºi de acurateþea ºi calitatea audituluifinanciar.

Poate cã de la anticul pecunia non olets-a rãspândit preceptul eronat cã afa-cerile nu sunt susceptibile de exi-genþele moralitãþii.

În epoca în care viaþa socialã ºi gospo-dãriile atârnã în cel mai înalt grad derezultatele activitãþii economice, înepoca în care, prin intermediul pieþelorfinanciare, de capital ºi bancare, între-prinderile atrag prin intermediul bãn-cilor sau direct resursele financiare alesocietãþii pentru a le folosi eficient,este natural ca acest proces sã sedesfãºoare cu acurateþe ºi în acord culegea. Iar rolul auditorului financiareste cheie sub acest aspect.

O lume întreagã a vãzut în ultimii aniunde poate duce ignorarea principiilorcontabilitãþii ºi ale auditului sau, mairãu, mãsluirea evidenþelor contabile ºipervertirea rezultatelor auditului finan-ciar. Companii de renume internaþio-nal, a cãror soliditate nu era pusã laîndoialã de nimeni, s-au dovedit, înlipsa rigorii contabile ºi corectitudiniiauditului, uriaºi cu picioare de lut, prã-buºindu-se sub povara propriilor minci-uni, ºi strivind în eºecul propriei aven-turi, propriile afaceri, economiile firmeiºi ale investitorilor, afacerile partener-ilor, destine profesionale, precum ºicredibilitatea unor mecanisme de con-trol ºi echilibru în lumea afacerilor.

Câºtigarea încrederii propriiloracþionari, a clienþilor ºi partenerilor deafaceri, a investitorilor ºi bancherilor pebaza unei contabilitãþi fictive ºi a unuiaudit eronat este ºi imoralã, înainte de

a fi ilegalã. În economie, ca ºi în soci-etate, rãul se poate strecura prin multeºi nebãnuite cãi ºi toate aceste practiciînsumate pot conduce la dezechilibreºi crize. Iatã de ce este important cafiecare dintre dumneavoastrã sã fie unbun ºi integru profesionist.

Iatã de ce cred cã dumneavoastrãjucaþi un rol cheie, insuficient conºtien-tizat de opinia publicã, pentru bunulmers al afacerilor, credibilitatea com-paniilor ºi a pieþelor, pentru corecti-tudinea jocului economic.

Aceasta este premisa de la careMinisterul Justiþiei pleacã în coope-rarea instituþionalã constructivã cuCamera dumneavoastrã, cu Consiliulpentru Supravegherea Publicã aActivitãþii de Audit Statutar.

Aceastã cooperare s-a desfãºurat înbune condiþii pânã în prezent.

Vã vom sprijini în continuare, prinreprezentantul nostru în Consiliul pen-tru Supraveghere, pentru consolidareaacestuia ºi realizarea acquisul comuni-tar în materie ºi a Strategiei privindsupravegherea publicã a audituluistatutar.

De asemenea, reprezentantul Ministe-rului Justiþiei în Comisia de apel a Ca-merei Auditorilor Financiari din Româ-nia va continua sã participe cu profe-sionalism la soluþionarea contestaþiilorîn materie disciplinarã împotriva decizi-ilor Consiliului Camerei, în respectulnormelor procedurale ºi substanþiale.

Totodatã, aº dori sã remarc excelentacolaborare între specialiºtii Camerei ºicei ai Ministerului Justiþiei în derulareaproiectelor de reformare a legislaþieisocietãþilor comerciale. Expertiza spe-cialiºtilor Camerei ºi deschiderea decooperare a acestora în perioada încare instituþia noastrã încerca o operãde pionierat, integrarea în dreptulromânesc a principiilor guvernãrii cor-poratiste, au fost un sprijin efectiv.

Instituþia noastrã doreºte sã continueaceste relaþii de colaborare, oferindu-leun dinamism nou.

În acest context, sunt bucuros sã vãinvitãm a vã alãtura unei iniþiativerecente a Ministerului Justiþiei, denu-mitã Platforma de dialog ºi cooperarecu mediul de afaceri. Prin intermediulPlatformei ne-am propus sã percepemdirect aºteptãrile mediului de afaceri înprivinþa legislaþiei comerciale ºi dificul-tãþile create de aceasta, pentru a leînlãtura.”

Angela Toncescu, preºedintele Comisiei deSupraveghere a Asigurãrilor„În aceastã zi specialã, þin sã reliefezfaptul cã auditorii statutari membri aiCamerei Auditorilor Financiari dinRomânia au contribuit în fiecare an laîmbunãtãþirea evaluãrii situaþiilor finan-ciare ale asigurãtorilor, cât ºi la moni-torizarea ºi evaluarea eficacitãþii ºi efi-cienþei sistemului lor de control intern,aceasta datorându-se în mare parte ºimodificãrilor aduse de cãtre Comisiade Supraveghere a Asigurãrilor cadru-lui de reglementare specific domeniuluiasigurãrilor.

Creºterea calitãþii raportãrilor financia-re, care implicã în mod direct stan-dardele de contabilitate ºi de audit,constituie una din componentele-cheieale dezvoltãrii economice sustenabileºi ale menþinerii stabilitãþii sistemuluifinanciar. De aceea, îmbunãtãþirea ce-rinþelor de raportãri financiare corpora-tive este o prioritate inclusiv pentruautoritãþile de reglementare ºisupraveghere din toate segmentelepieþei financiare, incluzând ºi domeniulasigurãrilor.

Având în vedere diversitatea de utiliza-tori ai situaþiilor financiare elaborate de

54 Audit Financiar, anul IX

Din activitatea CAFR

societãþi (acþionari, investitori, instituþiide credit, creditori, autoritãþile de regle-mentare ºi supraveghere etc.) esteimperativ necesar ca aceste situaþiifinanciare sã exprime o imagine fidelãºi realã a rezultatelor societãþii. Ori,datoritã experienþei, pregãtirii,integritãþii ºi independenþei pe care leare, auditorul statutar poate reprezentao garanþie cã imaginea unei societãþi,reflectatã în situaþiile financiare pe carele întocmeºte, este una fidelã ºi realã.

Aº sublinia faptul cã, potrivit noilor nor-me specifice domeniului asigurãrilor,rapoartele de audit statutar întocmitede cãtre firmele de audit aprobate deComisia de Supraveghere a Asigurã-rilor au fost orientate spre a furniza oimagine completã asupra activitãþii deasigurare ºi reasigurare desfãºuratãde societãþile de asigurare în interesulasiguraþilor ºi al publicului larg.

De asemenea, modificãrile reglemen-tãrilor aduse în domeniul organizãriisistemului de control intern, manage-ment al riscurilor ºi auditului intern lasocietãþile de asigurare ºi reasigurare,corelate deja ºi cu unele cerinþe aleDirectivei europene privind accesul laactivitate ºi desfãºurarea activitãþii deasigurare ºi de reasigurare(Solvabilitate II) vin sã contribuie laconsolidarea rolului ºi importanþeifuncþiei de audit intern, ca parte com-ponentã a sistemului de guvernanþã acompaniilor de asigurãri.

Constatãrile ºi recomandãrile audito-rilor interni vor sprijini într-o manierãefectivã persoanele din conducereasocietãþilor sã întreprindã mãsurilenecesare pentru a asigura o adminis-trare corectã ºi prudentã ºi a adãugavaloare activitãþii de asigurare.

În contextul actual al crizei globale cea afectat ºi economia româneascã,asigurarea cã auditorii profesioniºtidin România vor aplica ºi respecta în

continuare în cadrul misiunii lor atâtstandardele ce le guverneazã profe-sia, cât ºi cerinþele legale de rapor-tare specifice domeniului asigurã-rilor va contribui la consolidarea încre-derii asiguraþilor ºi investitorilor în infor-maþiile care stau la baza determinãriiindicatorilor specifici domeniului, pre-zentaþi în situaþiile financiare ale asi-gurãtorilor.

Astfel, industria asigurãrilor din Româ-nia va putea beneficia de standarde desecuritate mai înalte ºi atât deþinãtoriide poliþe, cât ºi acþionarii vor avea unnivel de protecþie îmbunãtãþit.

Conform noilor cerinþe ale Directiveloreuropene transpuse în legislaþia naþio-nalã, de asigurare a calitãþii audituluistatutar si de supraveghere a activitãþiide audit, Camerei Auditorilor Financiaridin România îi revine un rol esenþial înelaborarea programului de pregãtireprofesionalã pentru auditorii statutari,astfel încât întreaga activitate a aces-tora sã reflecte un înalt profesionalism.

În acest context, apreciez progreselepe care organizaþia dvs. le realizeazãîn ceea ce priveºte pregãtirea ºi per-fecþionarea profesionalã a membrilorsãi, dar ºi a celor care aspirã la obþine-rea statutului de auditor financiar.

Ca reprezentant al Comisiei de Supra-veghere a Asigurãrilor, autoritate care,în aceastã perioadã, deþine preºedinþiaConsiliului pentru Supravegherea Pu-blicã a Activitãþii de Audit Statutar(CSPAAS), þin sã adaug cã o colabo-rare permanentã CSA – CAFR repre-zintã o necesitate obiectivã în vedereaasigurãrii transparenþei, stabilitãþii ºiintegritãþii sistemului financiar. Aceastaeste cu atât mai de actualitate dupãtranspunerea legislaþiei europene(Directiva 2006/43) în domeniulsupravegherii activitãþii de audit ºi semanifestã cu mai multã transparenþã încontextul colaborãrii cu CAFR, directesau în cadrul CSPAAS.

Creºterea încrederii publicului în activi-tatea de audit statutar care, dupã cumse cunoaºte, reprezintã obiectivul stra-tegic principal al CSPAAS, va putea fiobþinutã doar prin asigurarea unui au-dit statutar de o înaltã calitate, prinprofesionalismul auditorilor statutari ºial firmelor de audit statutar, precum ºiprin atingerea unei eficacitãþi opera-þionale a CSPAAS, astfel încât acestorganism sã supravegheze eficientactivitatea de audit statutar ºi sã acþio-neze în interes public în mod respon-sabil ºi autonom.

Trebuie sã remarc ºi sã felicit iniþia-tivele ºi eforturile pe care le întreprindeCamera Auditorilor Financiari dinRomânia privind asimilarea în plannaþional a standardelor internaþionaleîn domeniul auditului financiar, precumºi pentru îmbunãtãþirea comunicãrii cumembrii sãi ºi cu publicul larg.

De asemenea, vã felicitãm pentru de-mersurile de aderare la forurile europe-ne ºi internaþionale de profil, deoarececunoaºtem din proprie experienþã cãpractica îndelungatã a partenerilor cutradiþie în economia de piaþã este foar-te valoroasã pentru alinierea la celemai reputate standarde profesionalerecunoscute în plan internaþional.”

Gabriela Anghelache,preºedintele ComisieiNaþionale a ValorilorMobiliare„Acest moment de sãrbãtoare, dar ºide bilanþ, reprezentat de Ziua Naþio-nalã a Auditorului Financiar îmi oferãdeosebitul prilej de a evoca importanþainformaþiei contabile, a raportãrilor fi-nanciare ºi a auditului pentru realiza-rea unui cadru unitar la nivelul siste-mului financiar din România, în concor-danþã cu standardele internaþionale ºicu cele mai bune practici în domeniu.

551/2011

Din activitatea CAFR

Comisia Naþionalã a ValorilorMobiliare, ca autoritate care regle-menteazã ºi supravegheazã piaþa decapital, este beneficiara rezultateloractivitãþii de audit financiar ºi statutar.

Între Comisia Naþionalã a ValorilorMobiliare ºi Camera Auditorilor Fi-nanciari din România existã o coope-rare permanentã ºi transparentã înscopul creºterii eficienþei supravegheriiºi pentru realizarea unui audit financiarde calitate, în beneficiul acþionarilor ºial investitorilor.

Auditarea situaþiilor financiare esteobligatorie pentru entitãþile ale cãrorinstrumente financiare se tranzac-þioneazã pe pieþele reglementate.Opinia auditorului privind corecti-tudinea ºi exactitatea raportãrilor finan-ciare, calitatea ºi eficienþa manage-mentului entitãþii auditate constituie unelement important în decizia de inve-stire pe piaþa de capital.

În aceastã perioadã marcatã de rece-siune economicã, când prin mãsuriconcertate la nivel european ºi naþionalse urmãreºte atenuarea efectelor crizeifinanciare internaþionale, opinia audi-torului financiar capãtã valenþe noi înceea ce priveºte corecta informare aacþionarilor ºi investitorilor.

Protocolul încheiat cu ani în urmã întreComisia Naþionalã a Valorilor Mobiliareºi Camera Auditorilor Financiari dinRomânia este deosebit de important ºide mare actualitate. Lista publicã a au-ditorilor acreditaþi pentru piaþa de capi-tal, programele comune de formarecontinuã în vederea asigurãrii unorcunoºtinþe de specialitate adaptate laperfecþionãrile aduse legislaþiei ºireglementãrilor pieþei de capital în con-text european, conlucrarea permanen-tã în activitatea de supraveghere baza-tã pe analiza rapoartelor de opinie aleauditorilor se realizeazã în baza proto-colului menþionat.

Consultarea asupra cadrului legislativºi organizatoric privind pregãtirea pro-fesionalã ºi supravegherea audituluireprezintã o preocupare cu caracter depermanenþã.

Responsabilitatea, corectitudinea,transparenþa, schimbul permanent deinformaþii reprezintã deopotrivã cerinþepentru autoritatea pieþei de capital ºipentru organismul profesional al audi-torilor financiari. Supraveghetorul ºiauditorul financiar au preocupãri com-plementare, în sensul cã raportul deopinie al auditorului poate constitui unsemnal de alarmã pentru autoritateade supraveghere, iar rezultatele con-troalelor de fond sau tematice realizatede supraveghetor pot fi utilizate deauditor în formarea opiniei sale.

Îmi exprim convingerea cã acþiunilecomune pe care le vom întreprinde vorcontribui la creºterea siguranþei,integritãþii, transparenþei ºi credibilitãþiientitãþilor care funcþioneazã pe piaþade capital, asigurând un plus de infor-mare în beneficiul acþionarilor ºi inves-titorilor, prin aplicarea consecventã astandardelor internaþionale de audit ºia celor de raportare financiarã.”

Veaceslav Ciobanu,preºedintele AsociaþieiContabililor ºi AuditorilorProfesioniºti din RepublicaMoldova„Camera Auditorilor Financiari din Ro-mânia are un rol tot mai semnificativ înreformarea ºi dezvoltarea auditului fi-nanciar din România ºi în afara hotare-lor þãrii. Apreciem înalt munca de zi cuzi ºi devotamentul auditorilor români,îndreptate spre ridicarea nivelului deîncredere publicã în profesia, pe carecu mândrie o reprezentãm.

Auditorii financiari au o responsabili-tate foarte mare faþã de societate ºiaceastã responsabilitate continuã sãcreascã. De calitatea muncii noastre,în mare mãsurã, au de beneficiatentitãþile ºi economiile þãrilor noastre.

ACAP Republica Moldova este recu-noscãtoare pentru sprijinul permanentdin partea organizaþiei dumneavoastrãºi apreciazã foarte mult colaborarea cuCamera Auditorilor Financiari dinRomânia.

Vom depune eforturi zi de zi, alãturi dedumneavoastrã, pentru a avea o con-tribuþie esenþialã la relansarea econo-miei, a încrederii în mediul de afaceri.”

Prof.univ.dr. Ion GheorgheRoºca, rectorul Academieide Studii EconomiceBucureºti„Îi omagiem astãzi pe auditorii financia-ri din România, cei care, cu profesio-nalism ºi dãruire, oferã servicii de auditfinanciar în interesul publicului ºi alcomunitãþii de afaceri, în special.

Vã asigurãm de întreaga noastrãsusþinere ºi admiraþie pentru eforturiledepuse de Camera AuditorilorFinanciari din România în vedereareglementãrii, pregãtirii continue aauditorilor ºi formãrii profesionale astagiarilor, a supravegherii activitãþii deaudit financiar în þara noastrã.

Performanþele profesionale vã definescdrept o entitate importantã pe plannaþional ºi internaþional care are caobiectiv principal dezvoltarea susþinutãa profesiei în scopul oferirii de serviciide audit financiar de înaltã calitate.

Interesele noastre sunt comune înpregãtirea profesionalã a tinerei gene-raþii, în atingerea competenþei profe-sionale a absolvenþilor, pentru profesiade auditor financiar.”

56 Audit Financiar, anul IX

Din activitatea CAFR