resurse spirituale 22 -...

Resurse spirituale | Nr. 22 1www.liferomania.ro

UN ANGAJAMENTPENTRU A AVEA RELAŢII

CARACTERIZATE DE DRAGOSTE CARACTERIZATE DE DRAGOSTE ȘI PURTARE DE GRIJĂ

Nr. 22 - Iarna 2008

O colec�ie de articolepentru lucr�torii cre�tini din România

Minimalizarea nepotrivirii prin construireade comunit��i s�n�toase de credincio�i

de Gary R. Allen | 7

Ajutând pe cei care se lupt� cu dependen�ade Larry E. Hazelbaker | 14

Caractare: folosind darurile lui Dumnezeude Clyde W. Harvey | 18

Cum s� te îndr�goste�ti de biserica ta?de Neil B. Wiseman | 20

D.L. Moody �i evanghelizarea în mas� a secolului al 19-leade William Farley | pag 26

Sfâr�it gloriosde George O. Wood | 30

BISERICA SĂNĂTOASĂBISERICA SĂNĂTOASĂ

de Pablo Polishuk | 3

2 Iarna 2008 www.enrichmentjournal.ag.org

Revist� publicat� trimestrial deLIFE PUBLISHERS INTERNATIONALOP 1, CP 235, 410610 - Oradea, RomâniaTel.: 0359.322.744; 0359.177.636; 0744.624.236E-mail: [email protected], Website: www.liferomania.ro

Articolele din aceast� revist� au fost selectate �i traduse din Enrichment - o revist� pentru pastori �i lideri cre�tini. © Consiliul general al Assemblies of God, S.U.A.

IMPORTANT: Având în vedere c� unii cititori ai revistei ne-au solicitat numere suplimentare, anun��m pe aceast� cale c� pentru continuarea public�rii revistei, contribu�iile dumneavoastr� sunt binevenite. Cheltuielile pentru o revist� sunt de 2.5 lei (RON) �i aceast� sum� poate � depus� de cei care doresc în contul nr. RO82RNCB0032046491960001 al LIFE PUBLISHERS INTERNATIONAL, deschis la B.C.R. Oradea.

Colectivul de redac�ie:Redactor �ef. Bill L. WilliamsCoordonator: Ioan BogdanTraduc�tor: Mariana BalotaLayout: Georgian R�dulescu

Editorial

Cartea Faptele Apostolilor capitolul 14 începând cu versetul 8 ne prezint� echipa de slujitori, Pavel �i Barnaba, în

dou� ipostaze absolut contradictorii.Dup� ce Dumnezeu îi folose�te în mod

deosebit în vindecarea ologului din Listra, mul�imea entuziasmat� în aclamale d� nume de zei �i cu mare greutate este oprit� s� nu le aduc� jertfe (v. 18).

În versetul imediat urm�tor a� �m c� în urma unor informa�ii pe care le aduc ni�te iudei din Antiohia �i Iconia, exact în acela�i loc, aceia�i oameni, la foarte scurt timp dup� prima experien��, îi împroa�c� cu pietre �i Pavel este târât afar� din cetate aproape mort.

Chiar dac� aceast� publica�ie se adreseaz� în primul rând slujitorilor, cred c� este important s� �tim care sunt a�tept�rile Domnului vizavi de biseric� în ceea ce prive�te slujitorii ei, pentru c� adesea în via�a de slujire ni se întâmpl� s� � m într-una din cele dou� posturi extreme în care s-au g�sit Barnaba �i Pavel; acum s� � m pe culmi, aclama�i �i foarte curând dup� aceea împro�ca�i cu pietre. Cred c� este de datoria noastr� s� înv��m bisericile cum s� se rela�ioneze la slujitorii lor. Iat� câteva din lucrurile pe care biserica trebuie s� le fac�:

1 S� se roage pentru slujitorii ei. Este interesant felul în care marele predicator

Pavel con�tientizeaz� nevoia de a � ajutat în rug�ciune �i le scria celor din Efes: „Face�i în toat� vremea, prin Duhul, tot felul de rug�ciuni � cereri. Veghea�i la aceasta, cu toat� st�ruin�a, �i rug�ciune pentru to�i s� n�ii, �i pentru mine, ca, ori de câte ori îmi deschid gura, s� mi se dea cuvânt, ca s� fac cunoscut cu îndr�zneal�, cum trebuie s� vorbesc” (Efeseni 6-18, 19).

2 Biserica este chemat� s�-�i respecte �i s�-�i asculte slujitorii. În 1 Timotei 5:17, Cuvântul lui Dumnezeu spune: „Presbiterii care cârmuiesc bine, s� � e învrednici�i de îndoit� cinste, mai ales cei ce se ostenesc cu propov�duirea �i cu înv��tura, pe care o dau altora”.

3 Nu în ultimul rând, Sfânta Scriptur� ne înva�� c� este de datoria bisericii s�-i sus�in� �i material pe cei care ostenesc în lucrare. Apostolul Pavel scrie în Galateni 6:6: „Cine prime�te înv��tura în Cuvânt, s� fac� parte din toate bunurile lui �i celui ce-i înva��”.

Ne rug�m ca �i acest num�r al revistei „Resurse spirituale” s� � e deopotriv� o binecuvântare pentru slujitori �i bisericile pe care le slujesc.

Pastor Ioan Bogdan

Slujitorii, între a li se aduce jertfeşi a fi jertfi ţi


Rela�iile s�n�toase în trupul lui Cris-tos, pot � de� nite prin p�rt��ia care are loc prin bun�tate pe de o parte, �i

prin absen�a r�ului pe de alt� parte. Un an-gajament de a dezvolta rela�ii caracterizate de dragoste �i purtare de grij�, presupune un impuls interactiv, reciproc, necondi�io-nat, prin har �i compasiune, care are scopul de a ne uni în ciuda diferen�elor dintre noi. Traiul de zi cu zi adaug� o provocare la aceast� premiz�, din cauza factorilor care cauzeaz� dezbin�ri �i reprezint� impedi-mente în calea armoniei.

Barierele � re�ti în calea adev�ratei p�rt��ii sunt înt�rite de variabilele demo-gra� ce permanente cum ar � rasismul, etnocentrismul, clasi� carea social�, nivelul educa�ional, puterea economic� �i realiz�-rile personale bazate pe o � re narcisist�. Pornirile p�c�toase despre care se men�i-oneaz� în Eclesiastul — bog��ia, munca, în�elepciunea, tr�iri extreme — ne leag� de dorin�ele p�mânte�ti, în timp ce alerg�m într-o curs� f�r� oprire, într-un labirint cultural saturat de un sim� al de�ert�ciunii �i vanit��ii. Asemenea porniri competitive, ne izoleaz� �i ne despart unul de cel�lalt. Cultura noastr� narcisist� ne încurajeaz� la egocentrism �i ne împiedic� s� ne concen-

tr�m aten�ia asupra celorla�i cu dragoste �i purtare de grij�.

Provocarea diversit��ii

Cercet�rile la nivelul psihologiei sociale au demonstrat c�, nou� ne place cei care ni se aseam�n�, precum �i cei care ne plac la rândul lor. Astfel, grupurile omogene reprezint� grupul standard. Bisericile sunt caracterizate în general, de grupuri constituite pe considerente naturalistice �i de� nite demogra� c. Cu toate acestea, contextul în care tr�im în prezent, a fost infuzat cu diversitate etnic� �i cultural� �i a produs schimb�ri în modul în care stere-

otipurile americane au fost caracterizate, înc� de la în� in�area ��rii �i culturii noastre. Din punctul de vedere al mentalit��ii PASC (Protestan�ilor Anglo - Saxoni Caucazieni) la care ader� indivizii care se combin�

din punct de vedere social �i func�ional, o realitate multietnic� �i multicultural� a luat � in��. Conceptele de baz� �i adev�rurile absolute, au fost înlocuite cu o redare par-�ial�, tribalistic�, �i etnocentric� a realit��ii, deschizând drumurile unui univers postmo-dern, care nu are nici o considera�ie fa�� de catolicism în defavoarea universului care a existat dintotdeauna.

Provocarea de a ne angaja în rela�ii ca-racterizate de dragoste �i purtare de grij�, într-un context multietnic �i multicultural, nu este una nou�. Înc� din timpul Bisericii primare din cartea Faptele Apostolilor, biserica s-a confruntat cu astfel de dileme. Alegerea diaconilor era r�spunsul la cerin-

�ele puse de diferen�ele in-terculturale, în distribuirea hranei v�duvelor de origine evreiasc� �i greceasc� (Faptele Apostolilor 6: 1-6). Acceptarea îndoielnic� a lui Petru de a face fa�� provo-c�rii de a evangheliza un

centurion roman, este povestit� cu tonuri blânde �i totu�i puternice, care f�ceau refe-rire la etnocentrismul lui. (Faptele Aposto-lilor 10:28, 29, 34, 35). Primul conciliu, care a avut loc în Ierusalim, a tratat dilema cu

DE PABLO POLISCHUK

Biserica s�n�toas�

un angajament pentru a avea rela�ii

caracterizate de dragoste�i purtare de grij�

Provocarea de a ne angaja în real�ii caracterizate de dragoste �i afec�iune în cadrul unui context multietnic �i multi-cultural nu este una nou�.


privire la practicile �i obiceiurile ce reie�eau din adunarea împreun� a iudeilor �i grecilor în acela�i Trup (Faptele apostolilor 15). Dup� dou�zeci �i unu de secole, noi, în sta-tuquo-ul intercultural prezent, ne confrun-t�m cu propriile noastre probleme.

Încerc�ri de a dezvolta o p�rt��ie complet�

Din impulsul de a creea �i de a se angaja în rela�ii caracterizate de dragoste �i purta-re de grij�, au ap�rut mai multe ipoteze implicite sau explicite despre integrare. P�rt��ia intercultural�, este situat� în mod egal între dou� poluri, în încerc�rile ei de a rezolva tensiunea exercitat� de provo-c�rile aculturaliz�rii, asimil�rii �i adapt�rii, inerente în orice proces de adaptare a oa-menilor unii cu ceilal�i. Orbirea etnic� (care sus�ine c� nu vede nici o diferen�� rasial� sau etnic�) �i etnocentrismul (concentrarea pe asem�n�ri într-o manier� exclusiv�) sunt polurile extreme.

Pe de o parte, o lucrare cuprinz�toare care caut� s� absoarb� �i s� asimileze pe oricine — indiferent de ras�, etnicitate sau cultur� — pare s� � e înzestrat� cu orbirea cultural� �i cromatic�. O asemenea pos-tur�, prefer� s� cread� c� factorii negativi care produc divizare, nu exist�. Aceast� postur�, prezint� de asemenea acceptarea cu naivitate �i validarea oric�rei persoa-ne, la orice nivel conceptual sau practic. Adesea, aceste posturi duc la evenimente comportamentale de suprafa��, în care execu�iile fenomenologice ale p�rt��iei îndeplinesc criteriul unit��ii în diversitate. Minorit��ile sunt binevenite �i absorbite în cultura dominant�. Ca rezultat, minorit��ile se aculturalizeaz� �i asimileaz� metodele �i mijloacele ordinii generale existente. Cu toate acestea, o asemenea integrare comportamental� focalizat� pe eveniment, poate � lipsit� de adev�rata p�rt��ie pân� la un nivel ontologic, substan�ial sau sub-structural.

Pe de alt� parte, în încercarea de a g�si un loc în solul cre�tin american, grupurile etnice �i culturale tind s� se adune împre-un� în asem�n�ri, prin modele uni� catoare �i centrate pe sine, care le structureaz� p�rt��ia. Grupul în care sunt Eu se aliniaz� împreun� împotriva lor, cu bariere im-permeabile, sau cel pu�in semi-imper-meabile, care îi demarcheaz� existen�a �i func�ia. Etnocentrismul tinde s� izoleze, s� acapereze, �i s� înt�reasc� grupurile etnice, �i s� divizeze biserica în grupuri de

sine st�t�toare. Indiferent c� acestea sunt afro-americane, hispanice, asiatice sau de oricare alt� constituire, bisericile etnice tind s� î�i p�streze stilul de închinare �i rela�iile interumane prin coeziune, structur�, �i func�ie, p�strându-�i aroma, tempo-ul, rit-mul, al�turi de sensul unei direc�ii culturale. F�când astfel, mândria etnocentrist� poate contribui la opinia general�, conform c�reia, grupul nostru, serviciul nostru divin, echipa de laud� �i închinare �i p�rt��ia noastr� sunt mai bune dac� le compar�m cu ale lor.

O extrem� amelioreaz� problema încer-când s� absoarb� indivizi sau familii sim-bolice, ca �i când acestea ar � potrivite cu schema unei culturi care se exprim� în mod tradi�ional. Cealalt� extrem� ad�poste�te grupurile tribalistice, cu obiceiuri �i coduri interpersonale prin care de� nesc realitatea social�, împreun� cu o hermeneutic� a particip�rii, inclusiv o abordare noi versus ei. Uneori, asemenea popula�ii diverse, pot s� se combine la ocazii speciale, pentru ca mai apoi s� se retrag� la modelul lor original separatist.

S�rb�torind unitatea în diversitate cu dragoste �i purtare de grij�

Ce putem face pentru a s�rb�tori cu adev�-rat unitatea în diversitate? Ce putem face pentru a ajunge la unitatea descris� de Isus în Ioan 17? Pe lâng� sentimentele noastre cu privire la acest subiect, sau curentele actuale ale societ��ii, atitudinile, valorile �i practicile noastre, ne îndep�rteaz� adesea de ceea ce Dumnezeu nume�te realitate. Acestea includ felurile în care ne rela�ion�m �i în care ne preocup�m de ceilal�i. Biblia subliniaz� întâlniri în scopul rela�ion�rii,

având inten�ii curate. În Noul Testament, termenul „unul cu cel�lalt” apare de 52 de ori. Poruncile scripturale atrag aten�ia asupra faptului c�, noi apar�inem familiei lui Dumnezeu, de unde ni se trage �i numele (Efeseni 3:14,14).

A avea numele de la Dumnezeu înseamn� a � de� ni�i de c�tre Creatorul, Autorul �i Proiectantul existen�ei umane. A primi numele lui Dumnezeu, înseamn� a � cuprin�i în parametrii voii �i scopului S�u

— a � �i a face ceea ce Dumnzeu a prev�zut mai înainte de întemeierea lumii. Baza a ceea ce suntem, �i a ceea ce ar trebui s� fa-cem, o g�sim în Scriptur� �i a fost atestat� de Duhul Sfânt de la Rusalii �i pân� azi. Cu to�ii ne tragem din primul om, Adam. Dar de la al doilea Om, Isus Cristos, noi primim o nou� umanitate. Cu toate c� Dumnezeu l-a ales pe Avraam ca fondator al unei na�iuni speciale, împreun� cu alte porunci speci� ce pe care i le-a dat în Lege (Vechiul Testament), Dumnezeu a stabilit acum, un alt leg�mânt cu cei care cred Evanghelia. În locul unui alt set de porunci, chemarea este s� accept�m provocarea de a � imitatori ai lui Dumnezeu, împuternici�i cu puterea s� umbl�m �i s� iubim cum a iubit Cristos, �i s� d�m dovad� de un comportament plin de dragoste caracteristic copiilor care sunt iu-bi�i la rândul lor (Efeseni 5:1-2). Ace�ti ter-meni sunt înr�d�cina�i în inimile �i min�ile noastre (Ieremia 31:33, Evrei 8.10, 10.16), �i sunt unilaterali, interactivi, într-un mod necondi�ionat, plini de har, de putere, care duc la apropiere �i care aduc reînnoire �i transformare constant� a � in�ei noastre.

Efectele de a � chemat de Dumnzeu �i ale accept�rii cerin�elor Lui, sunt evidente: de acum înainte nu mai privim pe nimeni din punctul de vedere omenesc. Ceea ce înseamn�, c� nu stabilim comunit��i de credincio�i sau p�rt��ie pe baza premiselor culturale sau etnocentrice, ci prin rede� ni-rea � in�elor noastre, ca apar�inând lui Cris-tos. Pavel adaug� faptul c�, chiar dac� l-am privit pe Cristos din perspectiva aceasta, acum nu-l mai privim astfel (2 Corinteni 5: 16). Astfel, o postur� supracultural� regle-menteaz� acceptarea, validarea �i dinamica rela�iilor interculturale, având o apari�ie la în�l�ime, cât �i o baz� uni� catoare a acestei

leg�turi. P�rt��ia noastr� nu depinde de asem�n�rile etnice �i culturale, nici de discre�ia cultural�. Depinde de faptul c�, avem temelia într-un Dumnezeu care ne de� ne�te �i de la care ni

se trage numele, iar � in�ele noastre sunt supuse unui mandat supranatural de a ne accepta unul pe cel�lalt în Cristos.

Evenimente din Scriptur� despre etnicitate �i abord�ri spre remedierea problemelor

For�ele etnocentrice sunt puternice, dup� cum îl g�sim pe Petru ca exemplu în

Primul consiuliu a hot�rât s� trateze provoc�rile ridicate de rela�ionarea intercultural� din trupul lui cristos.


conduita lui împotrivitoare, când i s-a dat privilegiul de a deschide u�a neamurilor din Cezareea (Fapte 10). A fost nevoie ca aceea�i viziune s� se repete de 3 ori, cu invita�ia de a mânca o hran� interzis� evrei-lor, deoarece, f�r� aceast� viziune, lui Petru i-ar � fost foarte greu s� accepte aceast� sarcin�.

Neamurile erau privite ca � ind inde-zirabile, necurate, �i nedemne de poporul evreu. Astfel erau proscri�i din Împ�r��ie. Cu toate acestea, Dumnzeu avea alte planuri, dup� cum g�sim scris în Scriptu-r�. Dumnezeu a chemat toate na�iunile �i triburile s� devin� parte a poporului Lui, �i �i ceea ce avea s� cure�e El, nu va mai � numit niciodat� necurat, chiar �i de c�tre un apostol.

Pentru a exempli� ca în continuare postura etnocentrist� a celor care se con-siderau a � parte integrant� cu Dumnezeu, Faptele Apostolilor 10:14 prezint� r�spun-sul (oximononic) al lui Petru, „Nicidecum Doamne!”, (Dac� spui nu, El nu este Domn, dac� El este Domn, atunci nu po�i spune nu.) În continuare mai pot � g�site scuze exprimate într-o a� rma�ie sup�r�toare înregistrat� cu ocazia primei întâlniri dintre apostol �i Corneliu, un centurion roman (Fapte 10:27-29). În ciuda posturii �i com-portamentului original al lui Petru, Dum-nezeu a întrerupt plin de gra�ie discursul lui Petru, prin botezul cu Duhul Sfânt al lui Corneliu �i a întregii lui case — o exprimare vizibil� �i auditiv� care imita experien�a original� de la Rusalii din Ierusalim, printre to�i ucenicii evrei. Mai târziu, un Petru convins �i c�it va ap�ra drepturile neamu-rilor, ca � ind co-bene� ciari ai drepturilor �i promisiunilor Împ�r��iei, cu ocazia primului consiliu bisericesc de la Ierusalim (Fapte 15).

Scopul consiliului era s� dezbat� pro-blemele rela�ion�rii interculturale ap�rute în Trupul lui Cristos. Eforturile lui Pavel, Barnaba, Sila, �i al�i tovar��i la lucr�rile misionare, �i un mare num�r de Neamuri au fost ad�uga�i la biseric�. Cum s� se rela�ioneze cu neamurile care se conver-tesc, �i ce sarcini s� le dea, a fost prima provocare ap�rut� în p�rt��ia intercultu-ral� �i inter-etnic�. Când discrepan�ele au început s� apar�, acestea au rezultat în tensiuni �i situa�ii perplexe. Prima încercare de a rezolva aceste situa�ii a fost s�-i facem ca noi. Apoi au discutat despre ce era de f�cut pentru a asimila, acomoda, �i pentru a echilibra diversitatea pe care o presupunea o astfel de provocare. Cu toate acestea,

propunerea de a modela Neamurile dup� matri�a evreilor a fost respins� de Duhul Sfânt, care, printr-un mesaj de în�elepciu-ne, a proclamat faptul c� ace�ti credincio�i de etnie diferit�, trebuie accepta�i �i trata�i cu demnitate în Trupul lui Cristos, cu ce-rin�a ca �i ace�tia s� se supun� unor reguli prin care se puteau evita comportamente,

care pentru evrei erau ofensive. Aceste câteva exemple din Scriptur� pot pune baza pentru modul în care putem ac�iona �i ast�zi (Fapte 15:5-21).

Direc�ia c�tre o Biseric� S�n�toas�: sfaturi concrete pentru a ajunge la o p�rt�-�ie complet�, caracterizat� de dragoste �i afec�iune.

Când ne confrunt�m cu bariere în calea p�r-t��iei — rasism, etnocentrism, snobism sau narcisism — trebuie s� � m deschi�i, one�ti �i s� c�ut�m remedii. Cu toate c� aceast� list� nu este concludent�, ingredientele unei p�rt��ii s�n�toase pot � urm�toarele:

În primul rând, p�rt��ia presupune în principiu, deschidere, onestitate, acceptare sincer� �i validarea unuia în fa�a celorlal�i. P�rt��ia este mai mult decât o manifestare exterioar� a comportamentului. Mai degra-b�, este o problem� de atitudine, posturi �i procese cognitive, afective �i motiva�ionale. Chiar mai mult, dincolo de evenimente �i procese, ea este o activitate substructural�,

de substan�� ontologic�, cu caracteristici ale dragostei, accept�rii �i valid�rii.

În al doilea rând, permite�i Duhului Sfânt s� aduc� con�tientizare �i convingere a faptului c� pute�i lua m�suri cu privire la propriul etnocentrism. Trebuie s� devii con�tient de propriul rasism �i propriile prejudec��i. Acestea sunt de obicei latente,

tacite �i inferioare valori� c�rii cognitive �i percep�iei de sine. Permite Duhului s� cure�e aceste concep�ii �i valori înr�d�ci-nate în subcon�tient, �i � i transformat prin reînnoirea min�ii tale.

În al treilea rând, aten�ie pentru toate interac�iunile cu oamenii de diverse culturi �i etnii. Dac� aceste interac�iuni dau semne c� ar deveni di� cile, �i sim�i�i responsabili-tatea de a încerca s� le îmbun�t��i�i, pute�i lua în considerare prin rug�ciune urm�torii pa�i:

P�rere de r�u. Recunoa�te�i �i apre-cia�i orice nelegiuire sau comportament neadecvat, înjosire, respingere, izolare, sau tendin�e de izolare sau comportamente care �in de rela�ionarea intercultural� în trup.

Remu�c�ri. Dup� p�rerea de r�u urmeaz� remu�c�rile (un corolar de emo�ii �i regrete), care include experimentarea durerii pentru p�catele comise în rela�iile cu cei din Trup.

Poc�in��. Mai departe, adopta�i o atitudine de poc�in�� (schimbarea min�ii, o schimbare radical� în direc�ie), �i experi-

6 Iarna 2008 www.enrichmentjournal.ag.org666 IaIarnrnaa 2002 008 wwwww.enririchchmmentntjojoururnaal.l.aga .oorgrg

mentarea unei reforme cognitive, afective �i comportamentale în stilul vostru de via��.

Reparare. Repara�i orice rela�ii v�t�-mate, adoptând o ini�iativ� activ�, unilate-ral� �i necondi�ionat�, într-o atmosfer� de har �i compasiune, împuternici�i pe al�ii �i acorda�i-le un sentiment de acceptare �i validare.

Restituire. Face�i ceva practic pentru a aduce binecuvântare în via�a celor ce au fost proscri�i, marginaliza�i, da�i la o parte, de c�tre cultura dominant�, în trecut (sau în prezent).

Reînnoire. Permite�i Duhului Sfânt s� participe de asemenea la gândurile, ra�io-namentele, percep�iile, amintirile, atribui-rilor de sens, motiva�iilor, sentimentelor �i motiva�iei spre schimbare. Experimenta�i noi atribuiri de sens c�tre realitatea de� nit� de Dumnezeu.

Restaurare. Fi�i hot�râ�i s� restaura�i rela�ii conform modelului original al lui Dumnezeu, dup� cum este v�zut în rela-t�rile din Faptele Apostolilor, �i proiec�iile escatologice din Apocalipsa.

În al patrulea rând, acorda�i aten�ie mo-dului în care Dumnezeu de� ne�te realitatea, mai ales cu privire la creaturile Sale, �i cu atât mai mult, cu privire la aceia care sunt în Cristos �i sunt mo�tenitori ai ve�niciei Lui. Nu este nevoie doar ca s� privim cu aten�ie pentru a decoperi baza ortodox� sau teologic�, ci s� �i facem un salt înainte prin credin��. Prive�te lucrurile dintr-un punct de vedere escatologic, în care cerul este

plin de o multitudine de oameni din � ecare trib, limb�, �i na�iune, care îl laud� pe Dum-nezeu, aducând viitorul în prezent, practi-când ast�zi ceea ce Dumnezeu a prev�zut pentru viitor (Apocalipsa 7:9,10).

În al cincelea rând, reînoi�i-v� mintea. Veghea�i asupra gândurilor care vin în mod automat, percep�iilor �i sentimentelor care î�i au r�d�cinile în etnocentrism. L�sa�i Duhul Sfânt s� rede� neasc� în mintea voastr� realitatea intercultural�, care a fost deja de� nit� de Dumnezeu. S� n�irea �i cre�terea spiritual� cere predarea noastr� în totalitate Duhului lui Dumnezeu, �i par-ticiparea noastr� într-un proces sinergistic prin care Duhul �i � rea noastr� interac�io-neaz� pentru a produce rezultate contra-culturale �i binevenite în p�rt��ie.

În al �aselea rând, în loc s� � �i reactivi fa�� de ceilal�i din diferite contexte ale Tru-

pului, � �i activi în eforturile voastre, printr-o dragoste unilateral� �i necondi�io-nat�. C�uta�i s� v� lua�i un angajament mai întâi. Nu face�i acest lucru dintr-un duh de superioritate, ci cu o motiva�ie sincer� �i o hot�râre de a-i iubi pe

cei pe care Cristos i-a iubit �i i-a adoptat în Trup. Ruga�i-v� la fel ca Psalmistul: „Cerceteaz�-m� o Doamne, �i cunoa�te-mi inima” (Psalmul 139:23). Lua�i ini�iativa de a provoca pe ceilal�i spre dragoste �i fapte bune, � ind con�tien�i de înalta jurisdic�ie a celui mai mare Proiectant �i Împlinitor al realit��ii, care observ� toate interac�iunile din biserica Lui.

Concluzie

Pentru a experimenta �i a actualiza rela�ii caracterizate de dragoste �i afec�iune, într-un contex al unei biserici s�n�toase,

trebuie s� � m imitatori ai lui Dumnezeu, ca �i copii preaiubi�i, �i s� umbl�m în dragoste precum Cristos ne-a iubit pe noi �i s-a dat pe Sine pentru noi (Efeseni 5:1,2). F�când astfel, noi dezvolt�m un sine veridic, de� nit de Dumnezeu, dincolo de individualism, narcisism �i etnocentrism (identitatea în Cristos). Mai mult, noi ne vom dezvolta un sine integru modelat de Duhul Sfânt (integritate). Ne putem împ�rt��i cu ceila�i prin dragoste �i afec�iune, într-o manier� corect� (intimitate), f�când orice efort po-sibil pentru a împlini modelul lui Dumnzeu pentru rela�ii pline de însemn�tate (produc-tive).

ResurseCrabb, Larry. 1997. Connecting: Healing oursel-

ves and our relationships. Nashville:W. Publishing

House

Kra� , Charles, and Margueritte Kra� . 2005.

Christianity in culture: A study in Dynamic Biblical

theologizing in cross-Cultural perspective. Maryk-

noll, New York: Orbis books.

Lingenfelter, Sherwood G. 1996. Agents of

transformation: A guide for e� ective Cross cultural

Ministry. Grand Rapids: Baker Book House.

Polischuk, Pablo. 2004. Llamando las Cosas

por su Nombre (Calling it What it is). Miami: Vida

man CSB, �i HCSB sunt m�rci înregistrate ale Hol-

man Bible Publishers.

Pablo Palischuk, Dr. în teologie, este profesor de consiliere �i psi-hologie pastoral�, la Gordon-Conwell Theological Semina-ry South Hamilton, Massachussetts.

S� permitem Duhului sfânt s� ne rede� neasc� gândirea cu privire la realitaea intercultural� care a fost deja de� nit� de c�tre Dumnezeu.


MINIMALIZAREA NEPOTRIVIRII PRIN CONSTRUIREA DE COMUNIT��I

S�N�TOASE DE CREDINCIO�I

Dragostea, integritatea �i încrede-rea reciproc� printre credincio�i sunt necesare pentru a facilita un proces s�n�tos de rezolvare a con� ictului.

Con� ictul în biseric� poate � minimalizat �i rezolvat mai bine, prin construirea

unei comunit��i de credincio�i puternice. Când lideri curajo�i �i oameni iubitori înva�� cum s� treac� peste durerea con� ictului distructiv, �i s� experimente-ze o bucurie extraordinar� în inte rac�ionare productiv�, ace�tia vor lucra cu ardoare la sus�inerea unei biserici s�n�toase. Rezol-varea con� ictului, atunci, devine un proces inten�ionat, continuu, �i interpersonal �i organizatoric în locul reac�iilor periodice la con� ict.

de Gary R. Allen


GRAVITATEA CONFLICTULUI ÎN BISERIC�

Cele mai multe biserici sunt imobiliza-te de con� icte distructive care distrug rela�iile personale �i paralizeaz� lucr�-rile bisericii. Un asemenea con� ict este contrar Cuvântului lui Dumnzeu, care ne porunce�te: „ Dac� este cu putin��, întrucât atârn� de voi, tr�i�i în pace cu to�i oamenii.” (Romani 12:18). Totu�i, când este gestionat corect, con� ictul poate avea efecte pozitive asupra rela�iilor interper-sonale �i asupra lucr�rilor bisericii.

Con� ictul distructiv poate � o piedic� major� în calea evangheliz�rii oamenilor care nu frecventeaz� biserica �i asimilarea lor în cadrul bisercii. H.B. London jr., vice pre�edintele misiunii pastorale din cadrul misiunii Focus on the family (Concen-trarea aten�iei asupra familiei), sus�ine c�, „Una dintre scuzele pe care oamenii le folosesc ca s� nu frecventeze o biseric� local�, este nivelul de controvers� pe care îl observ�. Pastorii �i liderii cre�tini tre-buie s� înve�e arta gestion�rii con� ictelor, pân� la rezolvarea lor cu succes, dac� vrem ca biserica s� supravie�uiasc�.” 1

Necredincio�ii nu se a�teapt� ca bise-rica s� � e lipsit� de orice con� ict. Totu�i, a�teptarea lor de a vedea biserica rezol-vând con� ictele, folosindu-se de acelea�i adev�ruri pe care le propov�duie�te, este una rezonabil�.

Multe biserici se g�sesc în faza post-con� ict. Nu se g�sesc la ora actual� în con� ict, dar misiunile lor sunt imobiliza-te. Con� ictul � e c� va ucide bisericile care au probleme � e le va reînoi.2

Starea bisericii este critic�, �i carac-terul de urgen�� al misiunii acesteia cere rezolvarea acestuia.

INTERAC�IUNE SPIRITUAL� �I PERSONAL� ÎN CADRUL BISERICII

Dup� biseric�, comunitatea de credincio�i este primul mediu în care Dumnzeu a inten�ionat ca � in�ele create de El, s�-�i desf��oare noile vie�i transformate. În comunitatea de credincio�i, experien�ele

1 H.B. London Jr., "trinity College and Seminay Department of Con� ict management" (deer� eld, III, decembrie 1999), dispobibil� pe site-ul –http.—www.trinitysem.edu-tccm. internet 2 Norman Shawchucck, "Managing con� ict and Change" (lec�ie la Seminarul teologic Assemblies of God, Spring� eld, Mo., Octombrie 1999)

spirituale, intelectuale �i emo�ionale sunt tr�ite prin rela�ii interpersonale �i prin cultura local�.

Biserica primar� �i-a luat în serios obliga�iile de comunitate de credincio�i. Luca descrie ac�iunile lor:” To�i cei ce credeau, erau împreun� la un loc, �i aveau toate de ob�te. Î�i vindeau ogoarele �i averile, �i banii îi împ�r�eau între to�i, dup� nevoile � ec�ruia. (Faptele apostoli-lor 2:44-45)

Temelia comunit��ii cre�tine este Cru-cea. Cristos une�te diferite trupuri într-un singur Trup.3 Locul credincio�ilor este în trupul lui Cristos, deoarece El i-a r�s-cump�rat prin suferin�ele Sale, moartea �i învierea Sa. El i-a adus laolalt� într-o comunitate de credicio�i, �i ei apar�in acum unul altuia.

În comunitatea de credincio�i, ace�tia sunt obliga�i s� î�i poarte de grij� unul altuia, deoarce ei se plac �i au experine�e similare, dar mai important decât atât este faptul c� Cristos i-a adus împeun�. Acest lucru îl oblig� pe credincios s� se comporte într-o manier� care este cea mai bun� pentru ceilal�i, nu doar ce este mai bine pentru o singur� persoan�.

CARACTERISTICI UNICE ALE COMUNIT��II DE CREDINCIO�IBiserica, în calitatea ei de comunitate de credincio�i, este diferit� de alte organi-za�ii sociale. Ea este bazat� pe rela�ii. Noi ne adun�m împreun� datorit� rela�iei noastre personale cu Dumnezeu prin Isus Cristos, �i El ne-a poruncit s� ne iubim unul pe cel�lalt. Astfel, biserica este mai susceptibil� la con� icte interpersonale decât orice alt� origaniza�ie.

Comunitatea de credincio�i are importan�� ve�nic�.Biserica este parte integrant� a planului ve�nic al lui Dumnezeu, compus� din oamenii lui Dumnezeu pentru scopurile Lui. „Voi îns� sunte�i o semin�ie aleas�, o preo�ie împ�r�teasc�, un neam sfânt, un popor, pe care Dumnezeu �i l-a câ�tigat ca s� � e al Lui, ca s� vesti�i puterile minuna-te ale Celui ce v-a chemat din întuneric la lumina Sa minunat�;” (1 Petru 2:9); cre-dincio�ii trebuie s�-�i aduc� aminte, mai ales în perioadele acestea de con� ict, c� ei sunt parte din comunitatea proiectat� de Dumnezeu. 3 Miroslav Volf, "Exclusion and Embrace": A Theo-logical exploration of identity, Otherness, adn recon-ciliation (Nashville: Abingdon press, 1996)

Comunitatea de credincio�i este supranatural� ca origine

Doar Dumnzeu ar � putut crea o comuni-tate unic� precum biserica. Oamenii care vin la Cristos sunt atât de diferi�i unii fa�� de ceilal�i în personalitatea �i cultura lor, încât f�r� comuniunea cu Cristos ar avea toate motivele s� r�mân� separa�i unii de ceilal�i. Este rezonabil s� accept�m faptul c� diferen�ele �i con� ictele vor r�zbate într-o comunitate atât de diversi� cat�. Cu toate acestea, cu ajutorul Duhului Sfânt �i gestionarea e� cient� a con� ictelor, poate exista unitate �i scopuri misonare.

Comunitatea de credincio�i are o exprimare local� vizibil�Biserica este expresia întregit� a trupului lui Cristos, nu doar o miniatur� a unei biserici mai mari invizibile . Când doi sau trei oameni sunt aduna�i în numele lui Cristos, pentru to�i ace�tia El este prezent ca Domn �i Mântuitor (Matei 18-20). În prezen�a Lui, cercetarea personal� �i p�r-t��ia intim� sunt valori� cate �i exprimate.

Comunitatea de credincio�i este un administrator al harului lui Dumnzeu.

Biserica, de�i poate s�-�i dezvolte propria personalitate, este un administrator al ha-rului lui Dumnezeu. Dac� Dumnezeu este lumin� �i biserica ar � o prism�, atunci biserica ar trebui s� re� ecteze culorile harului S�u pentru cultura ei. Scopul mi-sionar al bisericii este s�-L fac� cunoscut �i s�-L propov�duiasc� pe Isus Cristos, nu pe sine îns��i. Pavel a spus: „Da, mie, care sunt cel mai neînsemnat dintre to�i s� n�ii, mi-a fost dat harul acesta s� vestesc Neamurilor bog��iile nep�trunse ale lui Hristos. (Efeseni 3:8).

Când se g�sesc în con� ict, credincio�ii din biseric� ar trebui s�-�i aduc� aminte c� au fost chema�i în Împ�r��ia lui Dum-nezeu ca �i administratori ai harului S�u: „Dar � ec�ruia din noi harul i-a fost dat dup� m�sura darului lui Hristos”. (Efeseni 4:7).

Comunitatea de credincio�i demonstreaz� prin unitatea ei realitatea a ceea ce propov�duie�te

Via�a personal� a credinciosului �i via�a organizatoric� a bisericii trebuie s� � e congruente cu Evanghelia pe care o propov�duiesc. Dragostea credincio�ilor unul fa�� de cel�lalt este mesajul de baz�


al Evangheliei. Dragostea, integritatea �i încrederea reciproc� între credincio�i sunt necesare pentru a facilita un proces s�n�tos de rezolvare a con� ictelor.

Când cineva este în nevoie, comunita-tea de credincio�i se gr�be�te pentru a-l ajuta. „�i dac� sufer� un m�dular, toate m�dularele sufer� împreun� cu el; dac� este pre�uit un m�dular, toate m�dularele se bucur� împreun� cu el. (1 Corinteni 12:26). Gestionarea con� ictelor din comu-nitatea de credincio�i este responsabilita-tea � ec�ruia.

Comunitatea de credincio�i este locul în care vie�i transformate sunt plantate �i unde are loc maturizarea.

Dumnezeu a proiectat biserica pentru credincio�i. El îi situeaz� într-o comuni-

tate de credincio�i pentru a cre�te �i a se maturiza. Maturitatea spiritual� nu poate avea loc în afara comunit��ii de credin-cio�i. Spiritualitatea este o rela�ie perso-nal� cu Dumnezeu, cu toate acestea, El a inten�ionat ca aceasta s� se dezvolte în, �i prin interac�iuni cu al�i credincio�i.

Isus le-a poruncit ucenicilor s� „mear-g� �i s� fac� ucenici din toate neamurile… �i înv��a�i-i s� p�zeasc� tot ce v-am po-runcit” (Matei 28:19-20). Ucenicizarea �i înv��area sunt procese interpersonale care cer altora mai experimenta�i s�-I conduc� pe cei cu mai pu�in� experien��. Facilita-rea uceniciz�rii �i maturiz�rii spirituale ar trebui s� nu poat� � negociat� în biseric�.

Comunitatea de credincio�i acord� vizibilitate prezen�ei lui Cristos.

O caracteristic� distins� a comunit��ii de credincio�i este prezen�a supranatural� a lui Cristos. Prezen�a lui Dumnezeu a fost evident� în Gr�dina Edenului, prin norul �i stâlpul de foc din pustie, pân� în Sfânta S� ntelor din Templu, la Rusalii �i pân� în Era Bisericii. Prezen�a lui Cristos ar trebu-ie s� � e distinctiv� �i în Biserica de ast�zi.

Foarte adesea, impresia necredincio-�ilor despre Isus Cristos este format� prin interac�ionarea cu credincio�ii din comu-nitate. Capacitatea bisericii de a interac�i-ona în unitate pentru a-�i rezolva con� ic-tele demostreaz� în mod vizibil prezen�a supranatural� �i puterea lui Cristos. 4

Cu toate c�, p�rt��ia intim� �i interac-�iunea personal� intens� a comunit��ii de

credincio�i poate p�rea c� ar face biserica mai susceptibil� la con� ict mai mult decât alte grupuri sociale, aceste caracteristici spirituale echipeaz� biserica pentru a gestiona mai bine con� ictul.

RESPOSNABILIT��I UNUL FA�� DE CEL�LALT ÎN COMU-NITATEA DE CREDINCIO�I

Noul Testament con�ine multe porunci despre cum ar trebui s� se trateze credin-cio�ii reciproc. Aceste porunci alc�tuiesc o list� de obliga�ii reciproce—responsabi-4 Byron klaus, "Leadership developemnt for Chruch revitalization" (lec�ie la Seminarul teologic Assemblies of God, Spring� eld, Mo.,Iunie 1999)

lit��ile pe care orice membru al bisericii le are în rela�ia lui cu ceilal�i. A în�elege cât de importan�i sunt credincio�ii unul pentru cel�lalt �i cum trebuie s� se com-porte unul fa�� de cel�lalt poate duce la minimalizarea diferen�elor �i probabil la eliminarea con� ictelor distructive.

Isus a poruncit credincio�ilor s� se iubeasc� unul pe cel�lalt.Probabil cea mai comprehensiv� prorunc� pe care a dat-o Isus a fost bine-cunoscuta „s� v� iubi�i unul pe cel�lalt”. El a continu-at, „cum v-am iubit Eu, a�a s� v� iubi�i �i voi unii pe al�ii. Prin aceasta vor cunoa�te to�i c� sunte�i ucenicii Mei, dac� ve�i avea dragoste unii pentru al�ii.” (Ioan 13:35). Porunca lui Isus reprezint� o a� ma�ie atât de fundamental� despre datoria cre�tinu-lui încât este repetat� de mai mult de 10 ori în Noul Testament. (Ioan 15:12,17, Ro-mani 13:8, 1 Tesaloniceni 4:9, 1Petru 1:22, 1 Ioan 3:11, 23, 4:7, 11, 12 �i 2 Ioan 5). A ne iubi unul pe cel�lalt este obligatoriu �i are rol fundamental în rezolvarea con� ictelor.

Pavel a înt�rit poruncile lui IsusPavel a dezvoltat poruncile lui Isus: „Iubi�i-v� unii pe al�ii cu o dragoste fr��easc�. În cinste, � ecare s� dea întâie-tate altuia (Romani 12:10). El a mai spus: „sluji�i-v� unii altora în dragoste (Galateni 5:13). Pavel s-a rugat ca Domnul s�-i ajute pe tesaloniceni ca dragostea lor s� creasc� dar nu numai a unuia pentru cel�lalt ci �i pentru oricine altcineva. „Ci c�uta�i totdeauna s� face�i ce este bine atât între voi, cât �i fa�� de to�i. 1Tesaloniceni 5: 15 spre a se compara cu 3:12). În cea dea doua scrisoare c�tre Tesaloniceni, Pavel i-a mul�umit Domnului pentru dragostea lor reciproc�, care era în cre�tere. (2 Tesalo-niceni 1:3)

Credincio�ii apar�in unii altora în CristosÎn Cristos, credincio�ii apar�in unii altora �i formeaz� un Trup (Romani 12:5). Suntem membrii ai trupului: „De aceea, l�sa�i-v� de minciun�: „Fiecare dintre voi s� spun� aproapelui s�u adev�rul”, pentru c� suntem m�dulare unii altora. (Efeseni 4:25). �i „ avem p�rt��ie unii cu al�ii; (1 Ioan 1:7). Pavel s-a rugat pentru cre�tinii romani ca ace�tia s� aib� un „duh de unitate” în timp ce îl urmau pe Cristos (Romani 15:5). Pentru a evita dezbinarea în trup, Pavel a înv��at membrii s�: „Ci m�dularele s� îngrijeasc� deopotriv�


unele de altele (1 Corinteni 12:25), �i „Fi�i primitori de oaspe�i între voi, f�r� cârtire, (1 Petru 4:9).

Credincio�ii se cinstesc unul pe cel�laltPe tot parcursul Bibliei putem observa cum li se cere credincio�ilor s�-L cin-steasc� pe Dumnezeu �i unul pe cel�lalt. Pavel a spus: „Iubi�i-v� unii pe al�ii cu o dragoste fr��easc�. În cinste, � ecare s� dea întâietate altuia. (Romani 12:10). Mai târziu a ad�ugat faptul c� cinstindu-se unul pe cel�lalt vor minimaliza dezbina-rea în Trup.

Credincio�ii tr�iesc în pace unul cu cel�lalt în smerenieVedem o alt� dezvoltare a acestei porunci în cuvintele lui Isus „ s� tr�i�i în pace unii cu al�ii”, (Marcu 9:50). Pavel a spus acela�i lucru în diferite variante: „ S�-i pre�ui�i foarte mult, în dragoste, din pricina lucr�-rii lor. Tr�i�i în pace între voi, (1 Tesaloni-ceni 5:13). „ Ave�i acelea�i sim��minte unii fa�� de al�ii. Nu umbla�i dup� lucrurile înalte, ci r�mâne�i la cele smerite. S� nu v� socoti�i singuri în�elep�i. (Romani 12:16). „Nu face�i nimic din duh de ceart� sau din slav� de�art�; ci în smerenie � e-care s� priveasc� pe altul mai presus de el însu�i. (Filipeni 2:3). „ �i to�i în leg�turile voastre, s� � �i împodobi�i cu smerenie” (1 Petru 5:5).

Credincio�ii se accept� unul pe cel�lalt„S� nu ne mai judec�m dar unii pe al�ii, a scris Pavel în Romani 14:13. „A�adar,

primi�i-v� unii pe al�ii, cum v-a primit �i pe voi Hristos, spre slava lui Dumnezeu. (Romani 15:7). „ Îng�dui�i-v� unii pe al�ii, �i, dac� unul are pricin� s� se plâng� de altul, ierta�i-v� unul pe altul. Cum v-a ier-tat Hristos, a�a ierta�i-v� �i voi.” (Coloseni 3:13). „Dimpotriv�, � �i buni unii cu al�ii, milo�i, �i ierta�i-v� unul pe altul, cum v-a iertat �i Dumnezeu pe voi în Hristos. (Efeseni 4:32). „M�rturisi�i-v� unii altora p�catele, �i ruga�i-v� unii pentru al�ii, ca s� � �i vindeca�i. Mare putere are rug�ciu-nea � erbinte a celui neprih�nit.” (Iacov 5:16). Acceptând diferen�ele personale �i culturale ale altora poate extinde inte-resele �i domeniile care îi plac �i astfel minimalizând con� ictul.

Credincio�ii au r�bdare unul cu cel�laltA îng�dui pe cineva înseamn� a ar�ta afec�iune celor pe care s-ar putea s� nu-I placem—cei care reprezint� categoria de oameni di� cili din via�a noastr�. Scrip-tura spune c� trebuie s� „îi suport�m, îng�duim, s� avem îndurare fa�� de, sau s� suferim”5 din cauza acestor oameni. Aceasta nu înseamn� c� le permitem s� preia controlul asupra noastr� sau c� nu ar trebui s�-i tragem la r�spundere pentru cuvintele �i faptele lor. „Noi, care suntem tari, suntem datori s� r�bd�m sl�biciunile celor slabi, �i s� nu ne pl�cem nou� în�ine. Fiecare din noi s� plac� aproapelui, în ce este bine, în vederea zidirii altora. (Ro-mani 15:1,2, compar� cu Coloseni 3:13,14). 5 Biblesotfs new exhaustive strongs Numbers and Concordance with expanded greek-hebrew Dicti-onnary (seattle, Wash: Biblesoft and International Bible translators, 1994)

Credincio�ii slujesc unul altuia A ne accepta unul pe cel�lalt presupune interac�iune corect� unul cu cel�lalt. Petru a spus: „ Ca ni�te buni ispravnici ai harului felurit al lui Dumnezeu, � ecare din voi s� slujeasc� altora dup� darul, pe care l-a primit. (1 Petru 4:10, compara�i cu Galateni 5:13). Isus a dat aceea�i înv��tu-r� când le-a spus ucenicilor S�i s� î�i spele picioarele unul altuia (Ioan 13:14). Pavel a continuat acest gând când le-a poruncit credincio�ilor s�i „ C�ci e ru�ine numai s� spunem ce fac ei în ascuns. (Efeseni 5:12), �i „Purta�i-v� sarcinile unii altora, �i ve�i împlini astfel Legea lui Hristos. (Galateni 6:2).

Credincio�ii se încurajeaz� unul pe cel�laltPavel tânjea s� se întâlneasc� cu cre�tinii romani „ ca s� ne îmb�rb�t�m laolalt� în mijlocul vostru, (Romani 1:12). Unul dintre scopurile principale ale închin�rii împreun� este acela „ s� ne îndemn�m la dragoste �i la fapte bune.”, �i „s� ne îndemn�m unii pe al�ii,” (Evrei 10:24, 25). Credincio�ii mai sunt sf�tui�i: „îndem-na�i-v� unii pe al�ii în � ecare zi” (Evrei 3:13). „Mângâ ia�i-v� �i înt�ri�i-v� unii pe al�ii” (1 Tesaloniceni 5:11, compara�i cu 4:18), când credincio�ii î�i concentreaz� eforturile pe încurajarea �i zidirea unul altuia, nu vor mai � grabnici s� cauzeze con� ict distructiv.

Credincio�ii se înva�� i se zidesc unul pe cel�laltPavel a dorit „ zidirea noastr�” (Romani 14:19). El a poruncit: „ Înv��a�i-v� �i sf�-tui�i-v� unii pe al�ii cu psalmi, cu cânt�ri de laud� �i cu cânt�ri duhovnice�ti, cântând lui Dumnezeu cu mul�umire în inima voastr�. (Coloseni 3:16, compara�i cu Efeseni 5:19). Pavel avea încredere în faptul c� romanii „ sunte�i în stare s� v� sf�tui�i unii pe al�ii.” (Romani 15:14).

În�elegând conceptul „unii pe al�ii” din Scriptur� este fundamental pentru gestionarea con� ictului în comunitatea de credincio�i. Credincio�ii trebuie s� � e dedica�i binelui spiritual al celorlal�i.

ROLUL IERT�RII ÎN GESTI-ONAREA CONFLICTULUICând con� ictul a fost prelungit �i oamenii s-au r�nit unul pe cel�lalt, este necesar ca iertarea s� restabileasc� rela�ii s�n�-toase. Termenul iertare este de� nit ca „


un proces activ al min�ii �i temperamen-tului unei persoane c�ruia i s-a gre�it, prin care el sau ea anuleaz� o piedic� moral� de a avea p�rt��ie cu cel care i-a gre�it, �i restabile�te libertatea �i bucuria prieteniei”6. Pot exista momente când cei care sunt în con� ict, s� refuze s� se ierte reciproc �i s� restabileasc� p�rt��ia, în

timp ce al�ii sunt binevoitori s� ierte �i s�-�i faciliteze propriul proces de vindecare.

Isus �i Stefan sunt exemple de iertare. Ei i-au iertat pe uciga�ii lor chiar în ceasul mor�ii, chiar �i atunci când atacatorii lor erau nedoritori s� accepte iertarea �i îm-p�carea. (Luca 23:34, Faptele Apostolilor 7:59, 60).

De�i majoritatea oamenilor nu vor avea con� ictul pân� la moarte, con� ictul distructiv poate � una dintre experien-�ele cele mai dureroase din via��. Exist� momente când pare c� con� ictul nu poate � rezolvat, �i iertarea este necesar� pentru persoana r�nit� pentru a analiza situa�ia �i a o lua de la cap�t. Unii oameni îi r�nesc pe al�ii inten�ionat �i nu au nici o inten�ie de a vindeca rela�ia. Cei care sunt r�ni�i în aceste situa�ii, trebuie s� înve�e s�-i ierte pe cei care le-au gre�it �i s� mearg� mai departe cu via�a lor.

Termenul iertare este mai greu de de-� nit decât termenii diversitate, diferen��, con� ict sau împ�care. Poate de� nirea termenului iertare este di� cil� deoarece oamenii se gândesc la iertare doar dup� ce au fost implica�i emo�ional în con� ict. 6 Lewis B. Smedes, Forgive and Forget: healing the hurts we don"t deserve. (New York: Pocket books, 1984), 50

Uneori oamenii folosesc iertarea ca o scuz� pentru a evita rezolvarea con� ictu-lui, când nu vor s�-i înfrunte pe ceilal�i, sau când nu au abilit��ile pentru a putea rezolva con� ictul. Ei vor ca, con� ictul s� dispar� de la sine. Pentru ei iertarea devi-ne un exerci�iu spiritual, care îi elibereaz� de responsabilitatea lor. Exist� situa�ii în

care cel c�ruia i s-a gre�it nu poate s� se împace cu cel care a gre�it din cauza unor circumstan�e cum ar � moartea, �i ierta-rea este singura solu�ie. Dar iertarea nu ar trebui folosit� ca un substitut pentru ca ambele p�r�i s� se angajeze într-un proces de vindecare, dac� acesta este posibil.

Exist� nevoia reîmp�c�rii interperso-nale în procesul iert�rii. Adev�rata lucrare a iert�rii nu este doar eliberarea urii, re-sentimentelor, suspiciunii �i ostilit��ii din inima celui care iart�, ci în ea se g�se�te recâ�tigarea fratelui sau sorei cu drepturi depline, sau ca un frate sau sor� adev�ra-t�. De vreme ce comunitatea de credin-cio�i este imaginea lui Dumnezeu, indivi-zii care sunt în rela�ie cu ceilal�i exprim� aceast� comuniune. Principiul „ iertarea este necesar�, împ�carea este op�ional�”, nu este bazat pe exemplu lui Isus. Iertarea care se bazeaz� pe lini�tirea con�tiin�ei proprii, în locul restaur�rii comuniunii, nu este cu adev�rat iertarea unui cre�tin. Scopul este restaurarea comuniunii, nu p�strarea des�vâr�irii private.7

Perioada de timp strategic� este im-portant� în procesul iert�rii. Împ�carea 7 David Augsburger, caring Enough to forgive:True Forgiveness and Caring enough not to forgive: False forgiveness (ventura, Calif.:regal books 1981)32-40

este posibil� doar dac� iertarea are loc s� � e pus� în aplicare. Dac� nu î�i iei timpul necesar pentru a înfrunta, �i a trata su-ferin�ele persoanei r�nite, scopul reîm-p�c�rii poate � piedut din vedere, �i este posibil s� nu mai asigure aceea�i calitate. Dac� nu exist� o strategie sigur� pentru a c�uta împ�carea cu cineva, atunci orice alt� strategie folosit� pentru împ�care tre-buie s� � e motivat� de dragostea pentru cealalt� persoan� implicat�. 8

Valoarea rug�ciunii în procesul amintirilor dureroaseCuvinte �i ac�iuni dure pot crea amin-tiri emo�ionale dureroase, care adesea perpetueaz� con� ictul. Aceste amintiri dureroase pot face unul sau dou� lucruri: � e transform� persoana într-una cu de� -cien�e pe via��, � e poate deveni darul unei persoane de a persevera în gestionarea con� ictului. Fiecare eveniment din via��, poate � în�eles � e ca o binecuvântare � e ca un blestem.

Modul de percepere a faptului c� un con� ict care poate � rezolvat sau perpetu-at, este adesea in� uen�at mai mult de sen-timentele persoanei decât de datele pro-blemei. Mul�i oameni care sunt r�ni�i din punct de vedere emo�ional au di� cult��i în a ierta, în a renun�a la bagajul emo�io-nal �i în a trece mai departe. Vindecarea durerii cauzate de con� ict distructiv este un proces. La fel ca în cazul r�nilor � zice, r�nile emo�ionale se vindec� treptat. Vindecarea amintirilor dureroase urm�-re�te cele cinci faze ale suferin�ei: negare, mânie, negociere, depresie �i acceptare. În timp ce o persoan� trece dintr-o faz� într-alta, el/ea p�trunde prin � ecare faz� la un nivel tot mai profund. Cele cinci faze ale procesului de vindecare fac trimitere la modul în care Duhul vindec� în mod natural.9

Valoarea iert�rii ca dar de la DumnezeuJohn Patton, fostul pre�edinte a Asocia�iei Americane de Consilieri Pastorali �i vice pre�edinte al Comitetului Interna�ional pentru probleme pastorale �i Consiliere, sus�ine c� atunci când încerc�m s� în�ele-gem conceptul de iertare, ca pe un act sau ca pe o atitudine, mul�i cre�tini, în ciuda faptului c� depun orice efort posibil, par 8 Doris Donnelly, learning to Forgive (Nashville: Abingdon press, 1985) 84-89 9 Dennis linn �i mathew linn, Healing life�s Hurts: Healing memories through � ve stages of forgive-ness, (New York:paulist press, 1978), 1-17


incapabili s� ierte. Patton consider� c� ier-tarea nu este un act uman sau o atitudine, ci un dar de la Dumnezeu. În timp ce ru-�inea este un r�spuns pentru respingere �i frustrare, �i ca atare încurajeaz� oamenii s� construiasc� scuturi defensive, metoda terapeutic� propus� de Patton ofer� oportunitatea de a explora mecanismele defensive ale ru�inii (de exemplu, mânia, puterea �i neprih�nirea) într-un contex emfatic prin care se descoper� vinov��ia. Din moment ce o persoana în�elege c� este vinovat�, poate apoi s� recunoasc� faptul c� apar�ine unei comunit��i de p�c�to�i iubi�i de Dumnezeu. Rolul de consilier al pastorului nu este acela de a supraveghea sau de a încuraja acte sau atitudini premerg�toare iert�rii, ci de a asigura o atmosfer� potrivit�, empatic� care va determina persoana s� renun�e la scutul de protec�ie al ru�inii �i s� desco-pere asem�n�ri cu ceilal�i. 10

Valoarea amintirilor r�scump�r�toareIertarea fals� corodeaz� structura moral� a acestei societ��i, dar amintirile elibe-ratoare, se refer� la concentrarea aten�iei spre un viitor plin de n�dejde cu posibili-t��i de eliberare dar f�r� a uita trecutul. Cei care iart�, de vreme ce iertarea este bazat� pe realitate mai degrab� decât pe decep�ie, nu se tem de confruntare �i sunt c�l�uzi�i de o libertate care pare mai stranie decât ura. Aceia care iart�, ca un r�spuns al dragostei împotriva nedrept��ii vie�ii, sunt ghida�i de respect �i dedicare unii pentru ceilal�i. Acest lucru ne aduce aminte de adev�rul c� nici o persoan� nu este pur�. O persoan� iart� deoarece realizeaz� c� Dumnezeu a iertat r�ul din propria lui inim�. De aceea, a nu ne ierta aproapele, este o negare nesincer� a ames-tecului de bine �i r�u care exist� în � ecare � in�� uman�. 11

Iertarea înseamn� a � în parteneriat cu al�ii �i cu Dumnezeu. Iertarea ca �i îm-p�care nu este doar efortul unei persoane, ci �i alegerea lui Dumnezeu de a p�trunde în confuzia �i violen�a uman�. Împ�carea are loc pentru c� Dumnezeu a fost invitat �i pentru c� El este dornic s� r�spund�. 12

Amintindu-ne cum am fost r�ni�i �i

10 John Patton, Is Human Forgiveness possible? (Collegeville, Minn: The Liturgical press, 1998), 16-1811 Smedes, 94-10112 Joan Mueller, Is Forgiveness Possible? (College-ville, Minn,: The liturgical Press1998) 61-63

cât de des r�nim �i noi pe al�ii poate � un ghid valoros pentru a �tii cum s� reac�i-on�m �i cum s�-i trat�m pe ceilal�i. Ier-tarea nu înseamn� c� accept�m din start alte abuzuri sau c� vom continua în real�ii distructive. Trebuie s� stabilim limite pentru ceea ce consider�m acceptabil �i

s� le comunic�m altora care sunt aceste limite. Trebuie s�-i facem r�spunz�tori pe ceila�i pentru ac�iunile lor.13

ROLUL BOTEZULUI ÎN AP� �I A COMUNIUNII ÎN GESTIONAREA CONFLICTULUI

Dumnezeu a prev�zut dou� ordonan�e pentru Biseric�, Botezul în ap� �i Cina Domnului, pentru a facilita o comunicare regulat� �i continu� cu El �i unii cu al�ii în trupul lui Cristos. Obliga�ia credincio�ilor de a-�i rezolva con� ictele este înr�d�ci-nat� în angajamentul pe care îl au fa�� de Cristos �i unii fa�� de ceilal�i.

Rolul botezului în ap�Botezul în ap� asigur� dou� metode spe-ci� ce de ajutor în rezolvarea con� ictului. Prima, botezul în ap� reprezint� iden-ti� carea noastr� cu Cristos, în moartea, îngroparea �i învierea Lui. A doua, botezul în ap� este identi� carea noastr� cu, �i

13 David W. Shell, Forgivness therapy (St. Meinrad, Ind: Abbey press, 1993)

angajamentul nostru fa�� de cei care „ au c�p�tat o credin�� de acela�i pre� cu a noastr�, (2 Petru 1:1). În identi� carea noastr� cu Cristos, noi depunem m�rtu-rie în botezul cu ap� c� am murit fa�� de sine, îngropând vechea � re, �i � ind învia�i la o nou� via�� în El. Puterea Lui care

transform� via�a noastr� ne-a eliberat de puterea p�catului. Nu mai suntem în du�m�nie cu Dumnezeu �i r�zvr�ti�i fa�� de El �i legea Lui. Inimile noastre s-au schimbat, �i El ne-a adus în comunitatea de credincio�i pentru a tr�i în unitate.

Pavel s-a adresat atât efesenilor cât �i corintenilor cu privire la urm�toarele: „�i c�uta�i s� p�stra�i unirea Duhului, prin leg�tura p�cii. Este un singur trup, un sin-gur Duh, dup� cum �i voi a�i fost chema�i la o singur� n�dejde a chem�rii voastre.

Este un singur Domn, o singur� credin��, un singur botez. Este un singur Dumnezeu �i Tat� al tuturor, care este mai presus de to�i, care lucreaz� prin to�i �i care este în to�i. (Efeseni 4:3-6). „ C�ci, dup� cum trupul este unul �i are multe m�dulare, �i dup� cum toate m�dularele trupului, m�car c� sunt mai multe, sunt un singur trup, - tot a�a este �i Cristos. Noi to�i, în adev�r, am fost boteza�i de un singur Duh, ca s� alc�tuim un singur trup, � e Iudei, � e Greci, � e robi, � e slobo-zi; �i to�i am fost ad�pa�i dintr-un singur Duh. (1 Corinteni 12:12).

Botezul în ap� identi� c� credinciosul

www.liferomania.ro Resurse spirituale | Nr. 22 13

cu ceila�i din comunitatea de credincio�i. Nu numai c� avem o m�rturie similar� cu privire la modul în care am fost mântui�i, ci ne �i dedic�m pentru a sus�ine �i caut� binele în p�rt��ia din trupul lui Cristos. Acest lucru implic� atât privilegii cât �i responsabilit��i pentru a p�stra unitatea. Noi suntem obliga�i s� ne iubim unii pe al�ii, s� ne rezolv�m neîn�elegerile, �i s� ne iert�m unul pe cel�lalt.

Rolul ComuniuniiCina Domnului, precum botezul în ap�, asigur� de asemenea dou� metode de a re-zolva con� ictul: Prima, Comuniunea este aducerea aminte �i re� ectarea la lucrarea de r�scump�rare a Mântuitorului, prin frângerea trupului Lui �i v�rsarea sângelui S�u. Pâinea �i cupa reprezint� ceea ce El a f�cut pentru noi. Acest lucru ar trebui s�

stârneasc� umilin�� în su� etele noastre, gândindu-ne la ceea ce a f�cut El pentru noi, când eram în imposibilitatea de a ne sc�pa singuri. Ne mai aducem aminte �i de faptul c� � ecare persoan� în comuni-tatea de credincio�i este prezent� acolo doar prin frângerea trupului �i v�rsarea sângelui S�u. Aceast� re� ec�ie ar trebui s� produc� în noi un sentiment de reveren�� i team� fa�� de Dumnzeu �i un sentiment de unitate fa�� de ceila�i.

În al doilea rând, Comuniunea este un timp al cercet�rii propriei noastre rela�ii cu Dumnezeu �i ceilal�i din comunitatea de credincio�i, prin Comuniune noi rea-� rm�m angajamentele botezului noastru. Lu�m parte la suferin�ele din trupul Dom-nului nostru �i ne aducem aminte de El. De asemenea împ�r�im elementele Cinei cu ceilal�i credincio�i rea� rmând dragos-tea noastr� pentru ei �i angajamentul de a � fra�i �i surori în trupul lui Cristos.

Scopul central al Comuniunii este de ca � ecare „ se cerceteze dar pe sine însu�i” (1 Corinteni 11:28)14. La masa Domnului, diferen�ele trebuie rezolvate înainte s� de-

14 Richard D. Dobbins, At The Table of The Lord (Akron, Ohio: Totally alive Publications, 1999), 8

vin� distructive pentru rela�ia noastr� cu Dumnezeu �i/sau cu ceilal�i credincio�i. La masa Domnului este locul în care dra-gostea lui Dumnezeu �i dragostea noastr� unii pentru ceila�i se poate m�sura.

Cuvântul dragoste se refer� la inten�ia unei persoane sau mai multor persoa-ne. Când o biseric� are dragoste agape (împ�rt��esc unul cu cel�lalt), înseamn� c� cei puternici, cei slabi, cei boga�i, cei s�raci, cei mari �i cei mici �in unii la al�ii �i fac efortui pentru a se ajuta unul pe cel�lalt. P�rt��ia bisericii care izvor��te din comuniunea în dragoste este ilus-trat� în timpul Cinei Domnului. Biserica se adun� împreun�, au p�rt��ie în jurul mesei într-o atmosfer� cald�, neformal�, de familie creat� de activitatea de a lua masa împreun�. Credincio�ii se împ�r-t��esc în mod simbolic cu trupul frânt al

lui Cristos, �i beau împreun� sângele Lui v�rsat, �i ca �i congrega�ie a� rm� împre-un� faptul c� mântuirea lor vine de la El. În crezul apostolic, cre�tinii m�rtu-risesc credin�a lor �i rostesc crezul lor în „p�rt��ia cu s� n�ii”. P�rt��ia s� n�ilor” accentueaz� faptul c� apar�in unul altuia �i au p�rt��ie unul cu cel�lalt. Dumne-zeu ne ofer� mai multe mijloace de har, inclusiv Comuniunea, care ne ofer� harul de a trata con� ictul �i oamenii di� cili. Oamenii nu ar trebui s�-�i scuze compor-tamentul disfunc�ional, ci ar trebui s� î�i asume r�spunderea unul în fa�a celuilalt �i în prezen�a lui Dumnezeu. „P�rt��ia în dragoste” poate � comparat� cu ceea ce i se îmtâmpl� unei persoane când î�i m�rturise�te neajunsurile din rela�iile lui în cadrul familiei bisericii. În p�rt��ia în dragoste, oamenii sunt dornici s�-i includ� �i pe aceia care sunt neascult�tori �i f�c�tori de r�u, chiar dac� vor necesita disciplinare. Vor � iubi�i, �i nu vor � da�i la o parte. 15

Orânduirile precum botezul în ap� �i comuniunea nu sunt doar surse de

15 Manford G. Gutzke, Plain Talk About christian Words (Grand Rapids:Yondervan, 1965), 216-17

aducere aminte continu� a dragostei lui Dumnzeu �i ale angajamentului nostru de a practica credin�a, ci sunt �i c�i prac-tice pentru tratarea �i confruntarea cu neajunsurile noastre pentru a ne înt�ri rela�iile �i a respinge situa�ii con� ictuale. În botezul cu ap� noi ne accept�m unul pe cel�lalt �i ne lu�m un angajament unul fa�� de cel�lalt indiferent de diferen�ele personale �i culturale. În Comuniune noi avem obliga�ia de a confrunta diferen�ele care interfereaz� în rela�iile noastre unul cu cel�lalt.

CONCLUZIEEducarea în rela�iile interpersonale �i gestionarea con� ictelor este esen�ial� pentru orice biseric�. Este imperios nece-sar ca liderii na�ionali, de jude�, pastori �i lideri biserice�ti s� primeasc� educa�iea necesar�, �i cu ajutorul lui Dumnezeu, s� aduc� speran�� pentru rezolvarea pe cale pa�nic� a situa�iilor con� ictuale. Biserica este o comunitate de credincio�i care poa-te tr�i în unitate �i care î�i pun n�dejdea în promisiunea glorioas� a lui Cristos care a spus, „Iat�, Eu fac toate lucrurile noi, (Apocalipsa 21:5).

Gestionarea con� ictului este respon-sabilitatea oric�rei persoane din biseric�. Toat� lumea trebuie s� depun� eforturi pentru a minimaliza efectul distructiv al con� ictului �i s�-�i ia angajamentul de a se iubi unii pe al�ii.

Multe persoane din rândurile bisericii noastre au luat cursuri de lideri, constru-irea echipei, �i cursuri de abilit��i de ges-tionare a con� ictelor la locul de munc�, �i ar putea cu u�urin�� s� transfere aceste cuno�tin�e în biseric�. Adesea, bisericiile noastre au oameni minuna�i, cu abilit��i extraordinare, care trec nev�zu�i f�r� s� aib� ocazia s�-�i pun� talentul în folosul bisericii.

În�elegând sursa �i natura con� ictului �i procesul prin care se gestioneaz� con-� ictul, putem înfrunta con� ictul cu mai pu�in� team� �i cu speran�a c� rezolvarea lui va înt�ri rela�iile interumane �i va face lucrarea bisericii mai e� cient�.

Dr. Gary R. Allen, este editor �ef a publica-�iei Enrichment journal �i coordonator na�ional al Biroului Ministerial Enrichment, din Sprin-g� eld, Missouri.


Tratăm păcatul sau biruim o stăpânire? Jim, în vărstă de 27 de ani, era celibatar, în prima parte a vieţii lui, dar dependenţa lui de cocaină avea o putere vicioasă asupra lui. Consilierii îl convinseseră pe Jim că suferă de o boală, nu de o stăpânire. Tot ce putea să spere era ca voinţa lui să facă faţă bolii, nu să o extirpe. Jim se simţea neajutorat și dărâmat de dependenţa lui. Starea lui se înrăutăţea. Până să ajungă în biroul meu — un gest făcut pentru a o mulţumi pe mama lui, mărturisi el — el vindea cocaină pentru a-și întreţine dependen-ţa. La puţin timp după ce am avut o conversaţie cu el, mama lui mi-a telefonat: Jim era în închisoare. Din dispe-rare pentru a obţine droguri, neavând bani sufi cienţi, a jefuit un magazin alimentar, și a împușcat un ofi ţer de poliţie — o decizie care în fi nal a dus la o condamnare pe viaţă fără drept de eliberare condiţionată.

Într-o miercuri, acum 21 de ani, am consultat un număr mai mare de clienţi decât eram obișnuit. Eram în drum spre serviciul divin de după-amiază, când, o tânără m-a abordat. Deoarece eram obosit, i-am cerut să revină a doua zi. Ea a început să suspine, „Mă numesc Grace. Dacă nu mă primiţi astăzi, nu voi supravieţui peste noapte.”

Și-a sufl ecat mânecile de la bluză, și și-a descoperit

urmele dure și pline de umfl ături până sub braţe. Cu glasul plâns și de-abia susţinându-se pe picioare, ea mi-a mărturisit că se găsește în a treia zi de petrecere cu heroină. Cheltuise 1500 de dolari, era falită, speriată și fără speranţă.

I-am spus că îi pot acorda câteva minute. Ea a plâns, a îngânat cuvinte, chircindu-se și căzând de pe scaun de câteva ori. Prin chinurile ei, și în timpul rugăciunilor mele, am avut o viziune. Am văzut mâna unui tehnician și mâneca unui halat de laborator. Mâna era orientată în jos, apucând cobre, și storcându-le veninul. În timp ce priveam, mâna a transformat veninul într-un ser — an-

tivenin. La început, nu am înţeles.

Apoi am început să văd cum imaginea îngustă a căpătat din ce în ce mai mult sens. Am văzut că mâna din viziune aparţinea lui Grace. Ea purta halatul de laborator și prepara

antiveninul. Am vorbit cu ea despre cele văzute. I-am spus că

Dumnezeu intenţionează să o folosească pentru a-i elibera pe cei ca și ea, mărturisind dragostea și puterea lui Dumnezeu (antiveninul) care avea să salveze oamenii dependenţi de heroină sau cocaină.

În ora care a urmat, Dumnezeu a eliberat-o de de-pendenţa de heroină (stăpânirea). Astăzi ea lucrează în misiunea care ajută oamenii afectaţi de droguri. A stat departe de droguri de 21 de ani.

Cele mai mari provocări ale lucrării pastorale / LARRY E. HAZELBAKER

se luptă cu dependenţa

Ajutându-i pe cei care

Stăpânirile sunt lucrări ale fi rii,

și pastorii trebuie să le trateze

ca atare.


StatisticiConform Ministerului American de Sănătate și Servicii Umane, în 2006 abuzul de droguri (heroină, cocaină și metamfetamine) a înregistrat 1,4 milioane de vizite în camera de gardă la nivel naţional. Consumul excesiv de alcool, a revendicat mai mult de 100.000 de morţi. Centrul naţional pentru Dependeţă și Abuz de substan-ţe stupefi ante, raportează faptul că tinerii care consumă alcool sunt de 50 de ori mai predispuși la consumul de cocaină. Mai departe, 14 milioane de americani au împli-nit criteriul pentru diagnosticul de boli cauzate de con-sumul de alcool. Drogurile, alcoolul și tabacul folosite de tineri a crescut dramatic din 1985 până azi. Se estimează că o treime din toţi absolvenţii clasei a 12-a consumă al-cool săptămânal. Abuzul de stuperfi ante este în creștere, cu precădere printre tineri.

Ciclul dependenţeiPentru o explicaţie mai detaliată despre ciclul depen-denţei vizitaţi site-ul http//:www.DrugRehab.net.

În primul rând, cei mai mulţi dependenţi sunt oa-meni inteligenţi care au planuri de viitor.

În al doilea rând, dependenţilor le este greu să se confrunte cu problemele vieţii și încep să consume stu-pefi ante pentru a face faţă acestora.

În al treilea rând, folosirea drogurilor îi ajută să com-penseze o anumită defi cienţă din viaţa lor. Deprimarea, durerea, relaţiile, problemele la servici, sau incapacita-tea de a trece peste o problemă de acest gen (cum ar fi obezitatea), sunt scuze comune pentru consumul de stupefi ante.

În al patrulea rând, stupefi antele devin medica-mente calmante. Reduc durerea emoţională și fi zică și le oferă dependenţilor o cale de ieșire din impasul lor. Apar noi probleme din moment ce dependenţa se instalează. Dependenţii vor face tot ceea ce este necesar, pentru a simţi senzaţia dată de droguri.

În al cincilea rând, comportamentul asociat cu dependenţa de droguri — difi cultatea în comunicare, starea fi zică precară — devine dominant. Dependenţa conduce viaţa acestor persoane, le domină și controlea-ză gândirea. La acest nivel, stupefi antele sunt stăpâniri care îl sufocă treptat.

În al șaselea rând, stupefi antele îi controlează pe dependenţi, iar ei sunt obsedaţi cu obţinerea și folosirea acestora. Îi înjosește și le dă un sentiment de deznădej-de și disperare.

În al șaptelea rând, dependenţii încearcă să re-nunţe. Eșecul urmează după fi ecare program, terapeut după terapeut, și cădere după cădere, cu un sentiment de singurătate, disperare și înfrângere. Ei sunt sclavii stuperfi antelor.

Cum se întâmplăComportamentul dependent este obișnuit. În fi rea unei persoane există tendinţa de a face abuz. Orice poate deveni o stăpânire (dependenţă). Din moment ce un comportament devine o dependenţă, controlea-ză viaţa unei persoane, gândurile și acţiunile acesteia. Acest lucru începe să aibă loc, când indiferent de motiv, persoana începe să consume substanţa care o face să se simtă bine. Comportamentul începe să formeze un im-puls neural, într-o anumită grupă de neuroni din creier. Cu cât comportamentul este repetat mai mult, stimulii percep acest lucru, formându-se o cale, care va duce la un obicei — o dependenţă.

Dependenţa este constrângerea care apare conti-nuu, și controlează gândirea și acţiunile unei persoane, o stăpânire care este aproape imposibil de învins. Din cauza acestui lucru, majoritatea programelor de tratare a dependenţei se concentrează pe gestionarea depen-denţei, mai degrabă decât pe biruirea stăpânirii.

Mărturisirea este primul pas spre

vindecare în procesul de eliberare


Modele medicale de dependenţeDacă lucrătorii bisericii cred statisticile medicale care explică dependenţele, atunci Nr. 7 în ciclul de mai sus este adevărat. Există puţin ajutor pentru dependenţi. Cel mai bun lucru pe care îl poate face un pastor, este să asigure uneltele necesare pentru a-l ajuta pe dependent să-și învingă starea, în timp ce acesta își va petrece restul vieţii într-o luptă intensă, încercând să-și controleze dependenţa.

Mulţi profesionisti clinici consideră că facultăţile nu pregătesc lucrătorii pentru a-i ajuta pe dependenţi. Dacă opinia generală este că dependenţii suferă de o boală, aș fi de acord. Doctorii — nu pastorii — tratează boli. Dacă pastorii aleg să creadă varianta medicală, va trebui să creeze o listă cu referinţe ale clinicilor și agenţi-ilor din zona lor, care tratează dependenţe și să-și trimită enoriașii la acestea. Alcoolicii Anonimi și alte centre de

tratament, pot interveni, și, cel puţin să asigure educaţia necesară pentru dependenţi, în încercarea de a birui dependenţa.

Perspectiva biblică despre dependenţăDacă lucrătorii interpretează Biblia literal, dependenţele sunt stăpâniri care izvorăsc din lucrările cărnii. Ele sunt probleme spirituale, care se manifestă în trup. În cazul alcoolismului, defi niţii medicale recente susţin că etiolo-gia (originea) dependenţei de alcool este o predispoziţie genetică. Astfel, alcoolicii sunt victime ale propriului lor ADN. Dacă pastorii aleg să fi e de acord cu faptul că alcoolismul este o boală terminală — persoana este și va rămâne pentru totdeauna un alcoolic.

Cuvântul adoptă o poziţie diferită. Beţia este un pă-cat și o lucrare a cărnii (Galateni 5:21). Păstorii trebuie să adopte defi niţia biblică a unei dependenţe și să creeze lucrări în biserică care să vină în întâmpinarea nevoilor dependenţilor.

Pentru a primi curăţire, acea persoană trebuie să caute iertare. (1 Ioan 1:9). Dacă pastorii adoptă modelul medical, atunci trebuie să asigure programe pentru ges-tionarea păcatului. O dependenţă nu este ca și diabetul. Nu are logică să acceptăm modelul medical al unei dependenţe, și să neglijăm defi niţia biblică a păcatului. Trebuie să credem că putem fi mai mult decât biruitori.

Să ne gândim puţinO mentalitate de victimă tinde să-i acapareze pe ame-ricani. Căutăm să găsim motive pentru a scuza com-portamentul neadecvat și inacceptabil. Daca ne putem convinge pe noi înșine că dependenţele noastre sunt genetice, am găsit un motiv să scuzăm păcatul. Dacă o persoană provine dintr-o familie cu diagnosticul de pre-siune arterială ridicată sau diabet, nu ar fi surprinzător ca doctorul să-i pună un asemenea diagnostic. Genele lui asigură o explicaţie pentru diagnosticul pus.

Stăpânirile, totuși, nu sunt boli, ele sunt lucrări ale fi rii, și pastorii trebuie să le trateze ca atare.

Oamenii sunt predispusi genetic să păcătuiască în trup. Dar când un păcătos stă înaintea lui Dumnezeu, el nu va putea să apeleze la natura umană în favoarea lui. La fel, un dependent nu va putea sta înaintea lui Dum-nezeu și să dea vina pe sumedenia de scuze pe care societatea i le-a oferit pentru dependenţa lui. Dumne-zeu va spune, „Depărtează-te de la mine, cel ce ai lucrat fărădelegea”.

Ce poate face un pastor?Pastorii trebuie să adopte modelul biblic în tratarea problemelor stăpânirii, și să adauge un program creștin în biserică dedicat acestui lucru. Un anumit program, Punctul de Răscruce, nu numai că îi ajută pe cei ce se confruntă cu stăpâniri ci și oferă instruire pentru laici să faciliteze coeziunea de grup.

Dacă un pastor nu-și poate permite organizarea unui astfel de program, și dorește să implementeze propria lui lucrare, modelul următoar poate fi un bun punct de plecare pentru a ajuta dependenţii. Cu mulţi ani în urmă, am alcătuit următorul program în șapte pași pe baza unor modele de 12 pași. Va fi nevoie ca pastorul sau o persoană desemnată de acesta, să-și asume rolul de lider.

Pasul unu: Mărturisirea. Dependentul trebuie să mărturisească faptul că este neajutorat în faţa stăpânirii. Făcând acest lucru, dependentul devine stăpân peste dependeţa lui. 2 Corinteni 12:10 spune: „De aceea simt plăcere în slăbiciuni, în defăimări, în nevoi, în prigoniri, în strâmtorări, pentru Hristos; căci când sunt slab, atunci sunt tare.” Mărturisirea este primul pas către vindecare în ciclul de eliberare. Dumnezeu nu poate interveni decât dacă invocăm 1Ioan 1:9 „ Dacă ne mărturisim păcatele, El este credincios și drept, ca să ne ierte păcatele și să ne curăţească de orice nelegiuire”.

Pasul doi: Recunoașterea neajutorării. Pastorii trebui să ajute dependentul să înţeleagă și să creadă faptul că, doar Dumnezeu este capabil să redirecţioneze stimulii neurali. Totuși, Dumnezeu are cerinţa ca noi să ne măr-turisim neajutorarea. El este capabil să-l restaureze pe dependent până la plinătate, dar dependentul trebuie să își recunoască incapacitatea. Dumnezeu a eliberat-o pe Grace în biroul meu, dar nu înainte să recunoască faptul că eliberarea necesită intervenţia Lui. Credinţa în El și puterea Lui este absolut necesară. Eliberarea poate fi instantanee sau poate fi un proces.


Pasul trei: Predare și iertare. Trebuie să ajutăm persoana să înţeleagă faptul că trebuie să se predea lui Dumnezeu. Ruperea lanţurilor dependenţei, necesită eliberarea din propria voinţă a acelei persoane. Doar Dumnezeu poate să-l ajute pe un dependent să învingă starea aceasta pe deplin. Cere-i să te ierte și să te ajute. Isus a spus:” Veniţi la Mine, toţi cei trudiţi și împovăraţi, și Eu vă voi da odihnă (Matei 11:28, vezi deasemenea 1 Ioan 1:9).

Pasul patru: Fii sincer. Un dependent nu va obţine vreodată ceea ce are nevoie, dacă nu proce-dează cum este corect. Dacă ne mărturisim pă-catul, Dumnezeu ne va ierta. Roagă-L pe Duhul Sfânt să facă un inventar al comportamentelor tale greșite, atitudinilor și percepţiilor, și apoi începe să te conformezi la ceea ce are Dumnzeu de spus despre aceste lucruri. „Să nu vă potriviţi chipului veacului acestuia, ci să vă prefaceţi,

prin înnoirea minţii voastre, ca să puteţi deosebi bine voia lui Dumnezeu: cea bună, plăcută și desăvârșită” Romani 12:2. Wayne W. Dyer a scris o serie de articole intitulate, Schimbă-ţi gândurile, Schimbă-ţi viaţa. Acesta este un principiu biblic, dar mai întâi dependenţii trebu-ie să știe ce să schimbe.

Pasul cinci: Cere ajutorul lui Dumnezeu. „ Voi poftiţi, și nu aveţi; ucideţi, pizmuiţi, și nu izbutiţi să căpătaţi; vă certaţi, și vă luptaţi; și nu aveţi, pentru că nu cereţi.

Sau cereţi și nu căpătaţi, pentru că cereţi rău, cu gând să risipiţi în plăcerile voastre. (Iacov 4:2). Voia lui Dum-nezeu este ca oamenii să trăiasca sănătos fi zic, mental, și spiritual. Nu cerem în van cand îl rugam pe Dumnezeu să ne ajute în biruirea păcatului. Aduceţi-vă aminte, ca și creștini noi credem că abuzul de stuperfi ante este un păcat, nu o boală. Un dependent trebuie să-i ceară zilnic,ajutor pentru a birui aceste stăpâniri.

Pasul șase: Citiţi Cuvântul lui Dumnezeu și rugaţi-vă fără încetare. Dacă credem ceea ce spune Cuvântul lui Dumnezeu, de ce nu ne agăţăm de aceste adevăruri ca și cum ar fi colacul noastru de salvare? „Căci Cuvântul lui Dumnezeu este viu și lucrător, mai tăietor decât orice

sabie cu două tăișuri: pătrunde până acolo că desparte sufl etul și duhul, încheieturile și măduva, judecă simţirile și gândurile inimii ( Evrei 4:12). Trebuie să credem că Cu-vântul descoperă puterea lui Dumnezeu, ne descoperă lucrurile pe care trebuie să le cunoaștem și pentru care trebuie să ne rugăm, și ne descoperă cum să ne trăim vieţile într-o manieră adecvată pentru a alunga stăpâni-rile.

Pasul șapte: Mărturisește și altora. Fii recunoscător și du Evanghelia și la alţii. „Du-te acasă la ai tăi, și povesteș-

te-le tot ce ţi-a făcut Domnul, și cum a avut milă de tine.” (Marcu 5:19). Mărturisirea atrage după sine darea de seamă. Un serviciu de mărtu-risire, oferă ocazia biruitorilor să spună cum puterea lui Dumnezeu și Cuvântul lui le-a schimbat viaţa. Solomon a

afi rmat: „ Moartea și viaţa sunt în puterea limbii; oricine o iubește, îi va mânca roadele. - Proverbele 18:21. Ros-tește viaţă.

ConcluzieDumnezeu vrea să fi m biruitori și victorioși — nu gesti-onari — peste păcat și stăpâniri. Majoritatea pastorilor au întâlnit oameni care au probleme care le controlează viaţa. Rolul nostru este să le dăm călăuzire și sfaturi des-pre cum poate folosi Dumnezeu experienţa lor pentru a-i ajuta pe alţii să biruiască. Haideţi să nu lăsăm deo-parte Cuvântul lui Dumnezeu pentru a consulta cărţile Dr-lui Freud sau Dr-lui Phil. Ci mai degrabă, trebuie să citim Cuvântul Său și să-i permitem lui Dumnezeu să ne slujească, și să-Și desăvârșească lucrarea, prin cunoștinţa a ceea ce ne-a separat de El iniţial. El va folosi povestea noastră, adesea una tragică, trasată de păcat și stăpâniri, pentru a-i aduce pe alţii sub protecţia și dragostea Lui. Totul pentru scopul și glorifi carea Lui.

Note:1 Ministerul Sănătăţii și Serviciilor umane al Statelor Unite. Reţea-

ua de Avertizare pentru consumul de droguri (2007)2 Centrul Naţional pentru dependenţă și consumul de stu-

perfi ante (2007)

Dr. Larry E. Hazelbaker, este lu-crător ordinat al Assemblies of God, profesor de psihologie, și membru al catedrei de știinţe comporta-mentale și sociale a Universităţii Southeastern, Lakeland, Florida. El este de asemenea fondatorul și pre-ședintele institutului Harbor Inc., o organizaţie non-profi t care slujește lucrătorilor din biserică și famililor acestora.

Creștinii cred că abuzul

de stupefi ante este un păcat,

nu o boală


Fiecare biseric� are tipuri de ca-ractere �i � ecare caracter ofer� oportunitatea de a � folosit în

moduri creative. Când vorbim despre caracte-

re, vorbesc despre oameni pe care pastorii în mod normal încearc� s� îi evite. Ace�ti oameni au cel pu�in o tr�s�tur� de caracter care domin� tot ceea ce ei fac.

În loc s� te întrebi De ce eu, Doam-ne, trebuie s� g�sim metode creative de a folosi talentul acestor oameni activi. Cum putem s� pro� t�m de o abilitate special� sau de o � oare care a�teapt� s� în� oreasc�, când aceasta este umbrit� de un defect al persona-lit��ii greu de suportat?

Recent am dat peste un articol, „Fiecare întâlnire î�i are propriile caractere: nu le înn�bu�i�i.” – de profesor Virginia Kidd, catedra de comunicare, Universitatea de stat din Sacramento, California.

De�i nu este un articol bisericesc, am recunoscut unele din caracterele cu care am avut de-a face în cei 30 de ani de implicare în biseric�. L-am

cunoscut pe Chris, cel care critic�, Louie, su� etul petrecerii, �i pe Molly monopolizatoarea.

�i mai important, am fost stârnit de dou� gânduri: Cum m-am folosit sau am abuzat de ace�ti oameni �i cum pot pro� ta de darul lui Dumnezeu pentru biserica mea investind în aceste caractere într-un mod pozitiv?

Oameni încânt�tori cu persona-lit��i multiple pot deveni � xa�i pe o idee, repetitivi �i enervan�i când se interpun între tine �i lucrarea pe care �i-o imaginezi pentru congrega�ia ta. Dar cum ar � dac� am pro� ta de lucrurile la care ace�ti indivizi sunt buni? Am putea transforma o surs� de agita�ie într-o binecuvântare? Tre-buie s� gândim pe o scar� mai larg� �i s� facem fa�� acestor caracteristici într-o manier� activ�, nu reactiv�.

IDENTIFICĂ MODELE COMPOR-TAMENTALE CA ROLURIUn raport al lui Kenneth Benne �i Paul Sheats intitulat, „Roluri func-�ionale ale întâlnirilor de grup”, din Jurnalul pentru Probleme Sociale nr.

4 din 1948, identi� c� modele compor-tamentale pe care autorii le numesc „roluri”:

Ini�iatorul de� ne�te probleme, contribuie cu idei �i propune solu�ii.

C�ut�torul de informa�ii cere clari� c�ri, promoveaz� participarea altora �i solicit� date.

Energizantul impulsioneaz� membrii la ac�iune.

Orientatorul men�ine grupul la subiect �i ghideaz� discu�ia.

Secretara �ine eviden�a progre-sului grupului �i reaminte�te ac�iuni trecute.

Recunoa�te�i aceste caractere în structura bisericii voastre?

Benne �i Sheats mai consider�, de asemenea, activit��ile sociale ca � ind activit��i de men�inere a grupurilor �i identi� c� cinci roluri în acest dome-niu.

Încurajatorul asigur� suport, laude �i acceptare.

Armonizatorul rezolv� con� ictul �i propune situa�ii de compromis.

Comicul inspir� umor �i relaxea-z� oamenii.

CARACTERE:CARACTERE:FOLOSIND DARURILE FOLOSIND DARURILE LUI DUMNEZEULUI DUMNEZEU

Cum pot pastorii s� descopere o lume a talentelor care este ascuns� sub o sumedenie de de� cien�e de caracter.

De Clyde W. Harvey


U�ierul controleaz� canalele de comunicare, acordând o �ans� � ec�-rei persoane care dore�te s� î�i aduc� contribu�ia. Persoana care se ocup� de întâlnire are de obicei acest rol.

Urma�ul accept� ideile celorlal�i �i este de acord cu grupul.

Recuno�ti aceste caractere stând în b�ncile de lâng� tine?

În � ecare congrega�ie, unii membri pot � mai concentra�i asupra eviden�ierii unui individ decât asupra binelui colectiv. Trebuie s� g�sim mo-dalit��i de a transforma ace�ti indi-vizi în oameni integri – oameni care vor ac�iona pentru binele întregului.

Poate o persoan� care pare c�

�ine socoteala tuturor lucrurilor, s� � e desemnat� s� ia noti�e la întâlniri importante, s� alc�tuiasc� rapoarte cu privire la rezultatul unui eveni-ment evanghelistic sau s� primeasc� �i s� trimit� informa�ii periodice de la misionari?

Pot încurajatorii �i comicii s� î�i asume rolul de u�ieri, persoane care ureaz� un bun venit �i care pl�nuiesc activit��i sociale?

Poate c�ut�torul de informa�ii s� fac� studiu de caz pentru proiectele bisericii, informa�ii despre predici sau s� aib� posibilitatea ca în viitor s� se implice în misiunea congrega�iei?

DIRECŢIONÂND PERSOANELE DIFICILEÎn biserica de azi, anumite caractere sunt dominante, altele sunt pasive. Da�i-mi voie s� v� împ�rt��esc din experien�a mea.

Molly cea monopolizatoare era una dintre acele persoane care nu le

d�dea voie altora s� vorbeasc�. Era greu de crezut c� în mijlocul cuvin-telor ei, chiar avea ceva sugestii utile. Cu Molly am început prin a o a�eza cât mai aproape de mine posibil, toc-mai pentru a evita contactul vizual, contact care în mod normal îi d� voie unei persoane s� vorbeasc�. Când î�i d�dea drumul s� vorbeasc�, o întrerupeam s� vorbeasc�, spunând: „Acesta este un punct interesant, hai-de�i s� vedem ce cred ceilal�i despre asta”. Pute�i de asemenea s� întreba�i grupul: „ A� vrea s� ascult �i p�rerea celor care nu au avut înc� ocazia s� se exprime”. Dac� aceste abord�ri nu func�ioneaz�, vorbe�te cu persoana

în mod individual sau chiar roag�-o s� te ajute s�-i aleag� pe cei care vor r�spunde la întreb�ri.

Sally, mem-brul taciturn, nu era observat� mult, dar con�inea un bel�ug de idei. Problema era cum s� o facem s� �i le împ�rt��easc�. Dou� abord�ri au func�ionat bine cu Sally. Prima

abordare, ea trebuia s� cunoasc� mai multe persoane înainte de a se sim�i în largul ei. Dup� ce �i-a dezvoltat prietenii confortabile, era mai dor-nic� s� interac�ioneze. A doua, i-am cerut p�rerea, departe de mul�ime, cu privire la gândurile ei sincere. Când persoanele ca Sally din congrega�ia voastr� interac�ioneaz�, ele r�spund pozitiv �i î�i a� rm� participarea.

Wendell cel retras, era o persoa-n� apatic� care adesea considera c� era inutil. El avea nevoie de o sarcin� important�. Mi-am dat seama c� exista posibilitatea ca el s� nu poat� îndeplini sarcina, dar acordându-i o responsabilitate, Wendell a sim�it c� este implicat. F�când prezen�a, preg�-tind r�coritoare sau servind comite-tul minor a fost r�spunsul pentru a-i stimula participarea.

Louie, su� etul petrecerii, asigu-ra eliberarea tensiunii, dar pasiunea lui pentru râs cauza tensiune. L-am confruntat cu aceast� problem�,

subtil, f�cându-l s� în�eleag� faptul c� umorul de calitate poate � bene� c pentru grup. Ne-am în�eles în privat, c� ar trebui s� reduc� tonul râsului pu�in. În acela�i timp am pro� tat de starea lui de spirit bun�, �i l-am înscris în lucrarea b�rba�ilor, f�cându-l responsabil peste activit��i-le de picnic ale bisericii.

Chris criticul, ataca orice idee de�i nu era un deranj pentru con-grega�ia noastr�. Când era canalizat în direc�ia corect�, Chris era un component vital pentru clari� care �i luare de decizii. Absen�a diferen�ei de opinie poate rezulta adesea în de–zastru. O congrega�ie de oameni care spun da la orice, nu are întotdeauna succes în administrare, uneori un critic poate s� te opreasc� �i s� te fac� s� prive�ti lucrurile dintr-o alt� perspectiv�.

Andy cert�re�ul, spre deosebire de critic, acesta nu era de ajutor în clari� carea problemelor. Andy era permanent implicat într-o lupt�. Argumentele de suprafa�� erau doar o modalitate de a-�i face cunoscut� p�rerea. Am încercat s�-mi p�strez sim�ul umorului, s� extrag argumen-tele folositoare, �i s�-mi aduc aminte c� uneori discu�iile pot men�ine un grup pe picioare. Dac� con� ictul ie�ea de sub control încercam s� re-zolv problema vorbind cu Andy prin intermediul unei a treia persoane în care aveam încredere.

Biserica trebuie s� � e creativ� în folosirea acestor personaje pe care Dumnezeu ni le-a dat în gri-j�. Haide�i s� g�sim modalit��i s� transform�m buc��ile de c�rbune în diamante, problemele în posibilit��i �i mugurii în � ori.

Prin interven�ia asupra con� ic-tului �i prin direc�ionarea abil� a oamenilor cu probleme, pastorii pot descoperi o lume a talentului care este ascuns� de un nor de de� cien-�e. Apoi vom a�tepta cu ner�bdare s� p��im în biseric� �i s�-i vedem pe Andy, pe Sally �i pe Wendell ca o binecuvântare a�a cum a fost inten�ia lui Dumnezeu pentru ei.

Clyde W. Harvey este directorul sediului central al Assemblies of God, Wisconsin, pentru probleme laice.

20 Iarna 2008 www.enrichmentjournal.ag.org20 Iarna 2008 www.enrichmentjournal.ag.org

Versurile unui cântec spun „dragostea �i c�s�toria merg împreun� precum calul merge cu c�ru�a”. Dar, cu secole înainte ca acest cântec s� � fost scris, apostolul Pavel a scris versuri similare despre dragoste �i c�s�-torie, versuri care probabil nu au fost puse vreodat� în-tr-un cântec. Cele dou� cântece sunt de acord asupra faptului c� — dragostea �i c�s�toria trebuie s� mearg� împreu n�.

Cu toate acestea, apostolul mai adaug� câteva com-ponente importante la cântecul s�u. În cele 11 verse-te scurte ale acestui capitol elevat dar di� cil din Efeseni 5:22-23, Pavel discut� despre o biseric� pur�, sfânt�, str�lucitoare, despre c�petenia bisericii care este Cristos, despre supunere reciproc�, �i dragostea dintre un so� �i o so�ie. Apoi, ca �i când ideile exprimate erau destul de surprinz�toare chiar �i pentru el, Pavel scrie aceast� propozi�ie viguroas� „Taina aceasta este mare - (vorbesc despre Hristos �i despre Biseric�) – �i nu pretind c� o în-�eelg întru totul.” Efeseni 5:32

De Neil B. Wiseman

Comentatorii sus�in faptul c�, cuvântul „tain�” se refer� la c�s�torie sau biseric�. Eu cred c� se refer� la amândou�. Fiecare cuplu c�s�torit �i fericit, �tie c�

mariajul este o minune, o tain� �i o îmbinare satisf�c�toare a amândorura, cuprinse într-una singur�. Cine poate explica cum un b�rbat �i o femeie, atât de diferi�i unul de cel�lalt � zic, emo�ional, �i hormonal pot s�-�i construiasc� o via�� fericit� împreun�? Pavel are dreptate — aceasta este o tain� enorm�.

În timp ce o persoan� cite�te acest pasaj din Scriptur�, �i încearc� s�-i deslu�easc� în�elesul în profunzime, acesta se refer� �i la modul în care lucr�torii bisericii dezvolt� o rela�ie fericit� �i iubitoare cu congrega�iile lor.

Asculta�i-v� inima în timp ce Pavel descrie dragostea lui Cristos pentru noi �i pentru biserica Sa: „ca s-o s� n�easc�, dup� ce a cur��it-o prin botezul cu ap� prin Cuvânt, ca s� înf��i�eze înaintea Lui aceast� Biseric�, sl�vit�, f�r� pat�, f�r� zbârcitur� sau altceva de felul acesta, ci sfânt� �i f�r� prihan�” ( Efeseni 5:26-27).

Dragostea noastr� nu se poate compara vreodat� cu dra-gostea lui Cristos, cu toate acestea El este modelul nostru. Pentru a ne complica sarcina �i mai mult, putem spune c�

Cum săte îndrăgosteşti

de BISERICA ta

Resurse spirituale | Nr. 22 21www.liferomania.ro Resurse spirituale | Nr. 22 21www.liferomania.ro

unele biserici sunt mai u�or de iubit decât altele. Acela�i lucru este valabil �i în cazul pastorilor.

LEG�TURA ÎN DRAGOSTE — UN FACTOR ESEN�IAL PENTRU LUCRAREIndiferent c� este u�or sau greu de realizat, o leg�tur� de dragoste trebuie realizat� între pastor �i enoria�i, deoarece e� cacitatea unei biserici depinde de rela�iile s�n�toase dintre congrega�ie �i liderul ei.

O rela�ie de dragoste reciproc� între pastor �i congrega-�ie nu este singurul lucru care conteaz� într-o biseric�, de�i f�r� aceasta foarte pu�ine lucruri mai conteaz�. Din p�cate, acest factor al dragostei este aproape inexistent în prea multe congrega�ii. Iat� câteva metode prin care pute�i adânci leg�tura în dragoste cu congrega�ia voastr� �i s� îi determina�i s� v� iubeasc� mai mult.

Începe�i cu dreptul—poate aceasta s� � e dragoste? Când vine primul impuls în inima unui pastor în devenire,

acesta trebuie s� se întrebe, poate � acesta începutul unei lucr�ri frumoase? Dumnezeu este cel care ne vrea împreun�? O s� m� potrivesc acolo? Va � dragoste la prima vedere? Am sentimentele corecte?

La fel ca într-o c�snicie, r�spunsurile vor � unice �i perso-

nale. Întreab� orice cuplu c�s�torit, cum s-au întâlnit �i cum s-au îndr�gostit. Chiar �i acei care au fost c�s�tori�i de 50 de ani pot chicoti ca adolescen�ii în timp ce î�i spun povestea. În timp ce povestea lor se deruleaz�, ingredientele c�sniciei unora nu par a � baza unei c�snicii puternice. Dar o c�snicie puter-nic� este exact ce-au construit. Cum pare din exterior nici nu conteaz�.

Într-un mod similar, atrac�ia puternic� spiritual-emo�ional� �i afectuoas� dintre un pastor �i biserica lui este necesar� la începutul rela�iei. Ca într-o c�snicie, ingredientele vor � unice. Dar un viitor pastor, trebuie s� � e convins de faptul c� o rela�ie de dragoste poate � stabilit� �i men�inut�, altfel nu exist� nici un sens pentru noua lucrare.

Spune „Te iubesc”Spune-le enoria�ilor t�i cât de privilegiat e�ti s� � i pastorul lor. Am auzit despre un pastor care era tot timpul îndr�gostit de fosta lui lucrare, �i vorbea adesea despre aceasta. O persoan� din biseric� a f�cut urm�torul comentariu la un moment dat: „poate o s� ne iubeasc� mai mult dup� ce ne p�r�se�te”. O

implica�ie nerostit� a a� rma�iei anterioare ar � :”Poate ar trebui s� o fac� cât de curând”.

Exist� metode mai bune. Comunica�i, iar apoi privi�i câte lucruri bune pot s� rezulte atunci când comunic�m dragostea

noastr� celorlal�i. Fiecare cuvânt iubitor poate aminti cuiva despre dragostea lui Isus. Fiecare cuvânt iubitor poate avea rol de boomerang, cineva din congrega�ie va reîntoarce aceast� dragoste fa�� de pastor. �i � ecare cuvânt dr�g�stos poate mi�-ca su etul celui care îl nutre�te.

Exersa�i cuvintele acas� �i în timpul dvs de studiu pentru a putea spune f�r� vreo urm� de ezitare:” Te iubesc cu dragostea Domnului”.

Mul�umi�i-le pentru dragostea ce v-o poart�. Unii pastori tr�iesc într-o stare de team� continu�, deoarcece ei cred c� biserica lor nu face atât de multe lucruri pentru ei, cât face biserica de vis-a-vis pentru pastorul ei. O asemenea atitudine poate � la fel de ridicol�, precum compararea a dou� inele de logodn�. Chiar cel mai ie� in poate reprezenta cel mai înalt nivel de devotament �i dragoste.

Al�ii cred c� o biseric� este obligat� s�-i trateze rege�te. La vârsta mijlocie �i dincolo de aceasta, unii pastori cred c� �i-au f�cut datoria, �i c� biserica le datoreaz� ceva pentru anii de slujire. Aceast� no�iune fals� nu sun� a sacri� ciu, ascultare �i lep�dare de sine, care începe la cruce. Gândi�i-v� cât de boga�i sunte�i — un copil al Regelui, în slujba supu�ilor Regelui. Noi predic�m de la amvonul Lui �i lucr�m în biroul Lui. Îl repre-zent�m pe Rege zilnic în fa�a copiilor Lui. Vorbim din partea

Lui �i supraveghem biserica Lui. Dar cu în�elepciune ne aducem aminte c� nu noi suntem Regele. Regele nu dore�te ca vreunul dintre noi s� se înal�e singur sau s� se r�sfe�e.

Fii vrednic de cinsteFiecare pastor cunoa�te porunca biblic� pentru oamenii lui Dumnezeu, de a da cinste liderilor lor spirituali. Pavel vorbe�te despre cinstire în dou� dintre epistolele sale. În pasajul din Tesaloniceni el a spus:” V� rug�m, fra�ilor, s� privi�i bine pe cei ce se ostenesc între voi, care v� cârmuiesc în Domnul, �i care v� sf�tuiesc. S�-i pre�ui�i foarte mult, în dragoste, din pricina lucr�rii lor. Tr�i�i în pace între voi. (Tesaloniceni 5:12-13).

Din nou Pavel sugereaz� cinstirea, chiar cinstirea de dou� ori „ Prezbiterii (Sau: b�trâni) care cârmuiesc bine, s� � e învrednici�i de îndoit� cinste, mai ales cei ce se ostenesc cu propov�duirea �i cu înv��tura, pe care o dau altora. 1 Timotei 5:17

În cartea sa Pastors at Greater Risk ( Pastorii în pericol , n.t.), H.B. London poveste�te despre un cleric care a ajutat biserica în care a slujit s� aduc� cinste, chiar îndoit� cinste, no-ului lor pastor. Dar mai apoi a întrebat pe consultantul bisericii care a ajutat la g�sirea unui nou pastor pentru biseric�: „Le aduce cineva aminte pastorilor c� pasajul biblic despre cinstire

este �i reciproc?”Clericul credincios are dreptate. Pasajul spune c� partea

de cinstire pentru pastori include munc� din greu, conducerea bisericii �i sf�tuirea poporului lui Dumnezeu. Cinstea îndoit�

U�or sau greu de realizat, o leg�tur� de dragoste trebuie men-�inut� între pastor �i oameni deoarece e� cacitatea bisericii de-

pinde de rela�ii s�n�toase între congrega�ie �i pastorul ei.

Spune-le enoria�ilor t�i cât de privilegiat e�ti s� � i pastorul lor

22 Iarna 2008 www.enrichmentjournal.ag.org22 Iarna 2008 www.enrichmentjournal.ag.org

este pentru cei care instruiesc �i predic�. În aspectele vie�ii de zi cu zi, minunea de a � pus deoparte

pentru lucrarea Domnului Suveran, tinde s� devin� tot mai pu-�in sim�it�. Este nevoie de un sentiment de responsabilitate în-noit, pentru a face lucrarea într-o manier� care s� � e pe placul lui Dumnezeu. Apoi, de asemenea, o con�tientizare profund� a faptului c� vom da socoteal� pentru slujirea ca pastori, trebuie s� ne modeleze gândirea pe termen lung.

Iubi�i oamenii necondi�ionatPre�ui�i oamenii ca pe ni�te trofee primite prin har. Distinc�ia de baz� a bisericii nou-testamentale, este dragostea care vindec� rela�ii zdrobite, calmeaz� neîn�elegerile distructive, sus�ine iertarea din toat� inima, încurajeaz� p�rt��ia autentic�, �i motiveaz� m�rturia e� cient�.

Dumnezeu a creat biserica Lui pentru oameni, nu pentru denomina�iuni, sisteme teologice, ac�iuni sociale, sau chiar pentru pastori. El vrea ca biserica s� câ�tige oameni, s� dez-volte oameni, �i s� implice oamenii în slujirea lumii acesteia.

Un pastor veteran a spus: „ Scopul principal al oilor este de a complica via�a p�storului, �i nu este nevoie s� le înve�e nimeni cum s� fac� acest lucru.” Dac� amân�m s� iubim oa-menii, pân� devin ceea ce noi ne dorim, s-ar putea s� a�tept�m mult timp. Sarcina noastr�, prin harul lui Dumnezeu, este de

a-i iubi a�a cum sunt, crezând în poten�ialul lor. Nu � �i �oca�i de varietatea de oameni pe care îi întâlni�i.

Unii sunt grandomani, al�ii sunt r�ut�cio�i, unii blânzi, al�ii ridi-coli, unii sunt minuna�i, al�ii ciuda�i, unii sensibili, al�ii egoi�ti, unii responsabili, al�ii inutili, unii mul�umitori, al�ii irascibili. �i cu to�ii au nevoie de un p�stor care s�-i iubeasc� destul pentru a le ar�ta calea spre casa lui Dumnezeu.

C.S. Lewis a deschis posibilit��ile pozitive pentru diversita-te: „deoarece biserica nu este o societate uman�, de oameni uni�i de a� nit��ile lor naturale, ci trupul lui Cristos, în care � ecare membru, indiferent cât de diferit, trebuie s�-�i tr�iasc� via�a obi�nuit�, complementând �i ajutându-i pe ceilal�i, tocmai ca s� fac� fa�� acestor diferen�e.”

Biserica exist� pentru oameni. Crede�i în ei. ine�i la ei. Ajuta�i-i s� descopere întregul lor poten�ial.

Angaja�i-v� s� face�i curte toat� via�aPovestirea este dintr-un ziar de duminic� din ora�ul nostru. Un b�rbat, care are acum peste 80 de ani, a fost întrebat la apro-pierea celei dea 67 aniversare a c�s�toriei lui, „ce sfaturi ave�i pentru so�ii mai tineri? El a r�spuns, „trebuie s� continui s� faci ce ai f�cut prima dat� pentru a-i câ�tiga inima.” Exist� un lucru bun �i folositor în acest r�spuns, aplicabil pentru dragostea unui pastor pentru biserica lui.

Dar cum r�mâne cu acele situa�ii în care sentimentele de dragoste s-au evaporat? Ann Landers �i-a consiliat odat� cititorii, „Continua�i s� face�i fapte în dragoste �i sentimentul nu va întârzia s� apar�”.

Predica�i dragosteaMerge�i înapoi la Biblie �i hr�ni�i-v� su etul citind pasajele despre dragoste. Înv��a�i-i pe enoria�ii vo�tri în continuu, des pre dragostea pe care trebuie s� o avem unul pentru cel�-lalt �i care decurge natural din dragostea pe care Dumnezeu o are fa�� de noi. Ar�ta�i-le c� dragostea este un dar, pe care îl primim de la Dumnezeu �i îl r�sfrângem asupra celor din jurul nostru. Încerca�i s� construi�i o atmosfer� spiritual� în biserica dumneavoastr� care s� împlineasc� provocarea biblic�: „ Tr�i�i în dragoste, dup� cum �i Hristos ne-a iubit, �i S-a dat pe Sine pentru noi „ca un prinos �i ca o jertf� de bun miros”, lui Dum-nezeu (Efeseni 5:2).

Deveni�i o persoan� integr�Caracterul conteaz�. Pietatea personal� este de a�teptat de la voi. A � merge înaintea lui a face, �i caracterul este fântâna comportamentului. Cele mai multe congrega�ii, dac� ar � puse s� aleag� între un lucr�tor talentat �i un lucr�tor sfânt, l-ar alege pe cel sfânt.

În aceste vremuri, unde disfunc�ionalitatea �i zdrobirea au atins cote nemaiîntâlnite, biserica devine uneori ultima speran-�� pentru cei r�ni�i, confuzi, da�i peste cap. �i ce refugiu primi-tor este biserica pentru ei. Ca rezultat, mul�i descoper� o via�� nou-nou�� în Cristos, o via�� transformat� de posibilitatea

unor noi începuturi. Dar pe parcurs, unii întâm-pin� o problem� sau chiar dou� — un obicei, o cicatrice, un punct sensibil, sau un p�cat ascuns. Dac� te reg�se�ti în acest grup, f� tot ce po�i ca s� co�i aceste rupturi �i s� vindeci aceste r�ni.

O a doua nevoie, pentru a rezolva problema zdrobirii, este nevoia de a � absolut dependent

de Dumnezeu. Pastorul care încearc� s� slujeasc� pe baza pu-terii omene�ti nu are mai mult de dat decât un avocat, inginer, sau doctor. Este acel ceva în plus din vie�ile noastre — harul, prezen�a �i puterea lui Dumnezeu — care ne face victorio�i �i

e� cien�i �i ne ajut� s� convingem oamenii c� ceea ce predic�m este autentic �i veridic.

Apostolul Pavel a accentuat problema integrit��ii în urm�toa-rea a� rma�ie: „Nimeni s� nu-�i dispre�uiasc� tinere�ea; ci � i o pild� pentru credincio�i: în vorbire, în purtare, în dragoste, în credin��, în cur��ie. Pân� voi veni, ia seama bine la citire, la îndemnare, �i la înv��tura pe care o dai altora” (1Timotei 4:12-13).

Biserica exist� pentru oameni. Crede�i în ei. �ine�i la ei. Ajuta�i-i

s�-�i descopere poten�ialul maxim.

Resurse spirituale | Nr. 22 23www.liferomania.ro Resurse spirituale | Nr. 22 23www.liferomania.ro

F� o favoare congrega�iei tale, încearc� s� te în�elegi pe tine însu�i.

Cum gânde�ti? Care sunt reac�ile tale previzibile? Care este for�a care te mân� în via��? Care sunt motiva�iile tale?

În�elegerea proprie este un aspect important pentru a-i putea în�elege pe al�ii. Pune-�i motiva�iile la îndoial�, întrebându-te, „de ce am f�cut acest lucru?” Supune-te pe tine însu�i unui interogatoriu, despre modul în care conduci întâlnirile. Veri� c�-te în modul în care cheltuie�ti banii. Acest lucru va spune mult despre caracterul t�u. Întreab�-te dac� ai tendin�a s� manipulezi sarcinile administrative, pentru a face lucrurile cum dore�ti, �i dac� mai apoi î�i justi� ci faptele, numindu-le voia lui Dumnezeu.

Consider� chemarea ta ca � ind o sarcin� divin�Apostolul Pavel a privit munca lui ca pe o îns�rcinare de la Dumnezeu. De exemplu, el a spus în Galateni, „ Dar când Dum-nezeu - care m-a pus deoparte din pântecele maicii mele, �i m-a chemat prin harul S�u, - a g�sit cu cale s� descopere în mine pe Fiul S�u, ca s�-L vestesc între Neamuri, îndat�, n-am întrebat pe nici un om” ( Galateni 1:15).

Ce a� rma�ie! Prive�te la componentele din chemarea apos-tolului: pus deoparte pentru lucrare, dinainte de a se na�te,

chemat prin har, o bucurie incredibil� când Isus i s-a descoperit în via�a �i lucrarea lui, �i o chemare divin� pentru fra�i, probabil evreii din acele timpuri.

O chemare divin� asigur� puterea �i motiva�ia pentru lucrare. Ajut� la dezvoltarea unui sim� al misiunii �i o con�tien-tizare a îns�rcin�rii s� nte, astfel omul lui Dumnezeu poate s� împlineasc� mai mult decât �i-a închipuit c� va putea. Che-marea acceptat� ofer� autoritate în predicare, perseveren�� i împuternicirea de a-i iubi pe to�i acei pe care Domnul îi iube�te — adic�, orice persoan� pe care o întâlnim.

Bucur�-te de lucrare ca de un stil de via��De�i lucrarea de slujire poate � privit� atât ca o profesie cât �i ca o chemare, esen�a ei este cea mai mare cauz� cunoscut� omenirii. Ca �i calitatea de a � p�rin�i, lucrarea de slujire are caracter non-stop, an dup� an. Aceast� realitate a lucr�rii poa-te � acceptat� cu bucurie sau respins� cu �ipete �i îmbrânceli, dar r�mâne de necontestat.

Refuz� s� devii un ascetic profesionalPastorii sunt înv��a�i uneori c� trebuie s� tr�iasc� în izolare profesional�. Eu am fost educat astfel. Ideea presupunea s� am rela�ii doar de suprafa��, �i s� nu permit nim�nui s� se apropie prea mult de mine. Logica acestui sfat este c�, dac�

cineva se apropie prea mult de tine, ceilal�i vor � invidio�i. �i dac� oamenii devin prea apropia�i, î�i vor frânge inima când vine vremea desp�r�irii.

Logica aceasta este comic�, nu-i a�a? În zilele din preajma sfâr�itului lucr�rii mele de pastor, am

urmat obiceiul cunoscut de izolare. Am anun�at: „Dup� voia Domnului, vom pleca pentru a începe o nou� lucrare. Ceea ce înseamn� c� nu doresc s� primesc scrisori, vederi, nu voi primi sau da telefoane.”

Una dintre femeile mai în vârst� din biseric�, a conside-rat pozi�ia mea pu�in ciudat�. La pu�in timp dup� ce ne-am acomodat în noua noastr� lucrare, ni s-a n�scut primul copil. La dou� s�pt�mâni dup� na�terea lui, bebelu�ul nostru a primit o scrisoare de la aceast� femeie în vârst�, de la fosta noastr� biseric�. Printre alte lucruri ea a scris, „tat�l t�u ne-a interzis s�-i scriem, a�a c� î�i scriu �ie. Te rog s� le transmi�i mamei �i tat�lui t�u c� îi iubim �i nu vom înceta vreodat� sa facem asta”.

Este posibil ca multe frustr�ri din lucrare s� � e din cauza izol�rii sociale? În timp ce vorbim despre dragoste, p�rt��ie �i comunitate, noi practic�m suspiciunea, intimitatea, �i individu-alismul.

Veri� c� care este perspectiva lui Dumnezeu pentru îns�rcinarea taCând Dumnezeu te trimite într-un loc, El cunoa�te toate lucrurile despre acel loc �i î�i cunoa�te abilit��ile, trecutul, �i poten�ialul. Când �i se ofer�, sau accep�i o lucrare care pare a � dup� voia lui Dumnzeu, întreab�-te ce anume �i-a propus Dumnezeu, ca tu s� duci la îndeplinire în acel loc. Când

E�ecul de a folosi oameni puternici �i o dorin�� de a controla � ecare lucrare sau program sunt doi factori semni� cativi care

men�in bisericile la scar� mic�.


Dumnezeu te trimite, trebuie s� r�mâi acolo pân� când planul Lui a fost împlinit.

Împ�rt��e�te vise, imagina�ii �i creativitateBiserica pare uneori incredibil de legat� de tradi�iile ei. Reali-tatea uimitoare �i câteodat� amuzant�, este aceea c� ceea ce noi consider�m acum tradi�ie a fost considerat� odat� o mare aventur�. Istoria �colii Duminicale, a misiunii moderne �i pro-gramarea serviciului divin la ora 11 Duminica, pentru a putea acorda fermierilor timp s�-�i termine treburile, înainte de a veni la biseric�, erau toate inova�ii importante în acele vremuri. �i oamenii de atunci probabil spuneau:”dar n-am f�cut lucrurile niciodat� a�a!”

Men�inerea viitorului, trecutului �i prezentului într-un echilibru s�n�tos, este o munc� grea pentru lucr�tori. Fiecare biseric� �i individ sunt modela�i de propria lor poveste. Tradi�i-ile trebuie luate în seam�, �i schimbarea survine uneori în pas lent. Între timp, prezentul este semni� cativ �i viitorul este la fel de str�lucitor ca promisiunile lui Dumnezeu.

Anumite misiuni î�i duc zilele sperând c� viitorul va � mai bun. Al�ii tr�iesc în prezent, f�r� prea mult� considera�ie fa�� de ce a fost �i f�r� s� viseze la ceea ce-ar putea � . Adesea lucrarea lor este ca o oare t�iat� — frumoas�, dar f�r� r�d�cini. Un reme-diu bun, este s� ne gândim la trecut, prezent �i viitor, ca � ind istorie, speran�� i realiz�ri, �i s� le acord�m un rol creativ în mintea noastr�. Fiecare zi petrecut� în parteneriat în lucrarea lui Dumnezeu este o zi bun� dac� �tim cum s� o folosim.

Cre�te�i oameni m�re�iTimp de decenii, cre�terea bisericii �i programele de evan-ghelizare asigurau metode pentru ca biserica s� creasc�. Este posibil ca atunci când congrega�ia investe�te în cre�terea oamenilor m�re�i, rezultatul rela�iei lor cu Dumnezeu, �i unii cu ceilal�i s� duc� la cre�terea m�rea�� a bisericilor?

Constuie�te oameni mari, încurajându-i s� se dedice unei cauze m�re�e. Un poet a spus: „Pred�-te unei cauze m�re�e. Poate nu vei face mult bine cauzei, dar cu siguran�� cauza î�i va face �ie mult bine”.

Ofer� valoare oamenilor atunci când vin la bise-ric�.

Fiecare serviciu ar trebui s� adauge cu u�urin�� o valoare iden-ti� cabil� celor care particip� la serviciul divin. Fiecare persoan� are dreptul de a � hr�nit, încurajat, �i inspirat atunci când vine la biseric�. Oamenii au nevoie de instruire, inspira�ie, încuraja-re �i speran��.

Oamenii nu au nevoie s� � e certa�i. Insulta�i sau înjosi�i. Acest lucru se întâmpl� destul în lume. Gradul de frecventare al unei biserici poate � crescut adesea îmbun�t��ind serviciile, f�cându-le mai inspirate �i mai pu�in plictisitoare. În timp ce î�i preg�te�ti � ecare serviciu, întreab�-te, Ce le-ar place oameni-lor s� primeasc� data viitoare când vin la biseric�?

Pune dragoste în perioadele de criz� ale enoria-�ilor Pierderile, accidentele, boala sau zdrobirea ajung în � nal la orice � in��. A � reprezentantul în carne �i oase al lui Isus, în vremuri de strâmtorare, este centrul oric�rei lucr�ri cre�tine.

Fii acolo. Mergi cu dragos-te �i adesea r�mâi acolo pân� trece criza. Cei care trec prin vale te vor iubi pentru totdeauna. Când al�ii vor vedea grija �i dragostea pe care o oferi celor care au nevoie cel

mai mult, rezultatul va � credibilitate m�rit� în lucrare, de care se va bucura toat� biserica.

Pre�uie�te slujirea cre�tin� ca pe un dar din dragoste de la Dumnezeu. Ast�zi mul�i oameni care frecventez� bisericile sunt obezi spiri-tuali din cauza unui exces de fast food �i lips� de carne �i hran� solid�. Au nevoie de practicarea exerci�iilor zilnice în slujba lui Dumnezeu �i a oamenilor.

Multe posibilit��i sunt cuprinse în cele trei scopuri esen�iale ale slujirii cre�tine. Gândi�i-v� la ele ca la ni�te picioare ale unui scaun cu trei picioare. Mai întâi, slujirea este ceea ce facem pentru Dumnezeu. În al doilea rând, slujirea este ceea ce facem pentru ceilal�i. În al treilea rând — un component uitat adesea — este îmbog��irea noastr� spiritual� când le slujim altora.

Predicatorul predic� despre Dumnezeu, ca s�-i ajute pe al�ii s�-l cunoasc� mai bine pe Dumnezeu. Dar atunci când predic�, Cuvântul îl cerceteaz� �i devine din ce în ce mai bun �i devine mai spiritual în acest proces.

Înv��torul de la �coala Duminical� instruie�te pentru Dumnezeu, pentru a-i ajuta pe al�ii s� aplice Scriptura în via�a practic�, de asemenea � ind îmbog��it în propria lui/ei � in��. Aceast� perspectiv� mut� slujirea din sfera obligativit��ii �i a datoriei, în cea a privilegiului �i a binecuvânt�rii.

Accept� �i implic� oameni puterniciUnii pastori se simt amenin�a�i de oamenii puternici �i capabili. Unii nu se simt în largul lor când cineva întreab� „de ce?”. Unii lideri spirituali pun la îndoial� motiva�ia oamenilor puternici, mai ales a celor care vor excelen�� i e� cien��. E�ecul de a folosi oameni puternici �i dorin�a de a controla � ecare lucrare sau program, sunt doi factori semni� cativi care men�in biserica

Pastorul care încearc� s� slujeas-c� pe baza puterii omene�ti nu are mai mult de dat decât un avocat,

inginer, sau doctor.


la un rang mic. Nevoia de a controla � ecare detaliu al vie�ii congrega�iei, plafoneaz� cre�terea �i subestimeaz� starea de spirit a acesteia.

Asum�-�i conducerea familiei lui DumnezeuFamilia biologic� se a � sub un asediu teribil. Aproape toat� lumea are nevoie de ajutor pentru a-�i înt�ri familia. Unii au nevoie de o familie surogat, care s� ia loc familiei pe care nu au avut-o niciodat�, sau pe care au pierdut-o. Mul�i oameni au inimi r�nite. Prietenia, spriji-nul, acceptarea �i pur-tarea de grij� a unei biserici iubitoare sunt necesare mai mult ca oricând. Po�i numi ocazia de a conduce familia lui Dum-nezeu cum dore�ti: �ef de trib, conduc�-torul familiei pierdute �i m�rite, fondator de familie surogat, sau pastor al familiei lui Dumnezeu. Dar � i sigur c� treaba este f�cut�, �i c� creezi rela�ii caracterizate de afec�iune.

LUCRAREA CREEAZ� OPORTUNIT��I MINUNATE PENTRU A IUBI �I A FI IUBITÎ�i aduci aminte cine erai când ai primit chemarea? Î�i aduci aminte cum Dumnezeu a folosit dragostea ta pentru El pentru a te ajuta s� vezi nevoile lumii Lui? Ce moment hot�râtor pen tru lucrare ta! În acea zi Domnul Suveran te-a chemat într-un teritoriu necunoscut, cu promisiunea c� va � cu tine, c� te va împuternici, �i te va iubi necondi�ionat.

Multe pasaje biblice ne ajut� s� în�elegem lucrarea de mi-siune. Alte pasaje ne provoac� �i ne preg�te�te pentru sarcin� �i nevoile ei. Dar din nou �i din nou, motiva�ia, atmosfera �i semni� ca�ia lucr�rii se g�sesc în dragoste.

Importan�a �i prioritatea dragostei, ne este ar�tat� clar în r�spunsul lui Isus la întrebarea „care este cea mai mare porunc�?”

Isus a r�spuns: „S� iube�ti pe Domnul, Dumnezeul t�u, cu

toat� inima ta, cu tot su etul t�u, �i cu tot cugetul t�u. „Aceas-ta este cea dintâi, �i cea mai mare porunc�. Iar a doua, aseme-nea ei, este: ,S� iube�ti pe aproapele t�u ca pe tine însu�i.’

Apoi a ad�ugat o incredibil� propozitie în încheiere, „ În aceste dou� porunci se cuprinde toat� Legea �i Proorocii.” (Matei 22:37-40)

Urmând exemplul Domnului s�u, Pavel a pus de aseme-nea dragostea în centrul lucr�rii sale, când a scris,

„(dragostea) acoper� totul, crede totul, n�d�jduie�te totul, sufer� totul.

(1 Corinteni 13:7) Dup� ce am ci-

tit aceste pasaje, dovezile sunt de

net�g�duit — lucrarea este dragoste pentru Dumnezeu, pentru aproape,

�i pentru sine. Aceast� dragoste

pentru Dumnezeu �i pentru aproapele nostru

ne ofer� un bilet pe via�� în locuri private �i publice �i în locuri

de veselie �i în locuri de triste�e. Dragostea pentru Isus ne d� ocazia s�-L reprezent�m la nun�i, înmor-mânt�ri, botezuri, a�tept�ri în camera de gard�, la serviciile de Comuniune, închinare �i predic�. Bucuria �i aventura lucr�rii de pastorat trebuie s� � e subliniat� din nou �i din nou, folosind cu-vinte precum încântare, bucurie, pl�cere, senin�tate �i realiz�ri eterne. Un pastor vede mai mult din ce face Dumnezeu într-o s�pt�mân�, decât majoritatea oamenilor într-o via��.

Dragostea pentru Cristos ajut� lucrarea s� r�mân� con-centrat�. Când dragostea pare s� scad�, face�i o cercetare a realit��ii în care v� a a�i �i dragostea va str�luci din nou. Ma-joritatea, dac� nu chiar to�i oamenii, v� vor iubi �i voi ve�i avea ocazia s�-i iubi�i la rândul vostru.

Îmbr��i�a�i-v� lucrarea, iubi�i oamenii pe care Dumnezeu vi i-a dat s� le sluji�i, �i ei v� vor întoarce dragostea într-o manie-r� dincolo de cele mai îndr�zne�e vise ale voastre.

Neil B. Wiseman este scriitor, orator �i educator. El sluje�te ca �i fondator �i director al Small Church Institue. El locuie�te în Overland Park, Kansas.


În 1871, Sarah Cooke �i d-na Hawx-hurst frecventau biserica unde Dl. Moody era pastor. În ciuda sincerit�-

�ii lui, aceste femei erau convinse c� lui îi lipsea ceva important – puterea spiritual�. Astfel, ele s-au a�ezat în primul rând �i s-au rugat. �i-au împ�rt��it convingerile cu Moody �i au început s� se roage împreun� cu el pentru putere spiritual�. Dorin�a lui Moody, de a primi putere spiritual� de la Dumnezeu a crescut. Într-o zi „el s-a a�ezat pe podea cuprins de lacrimi �i de suspine, �i a strigat la Dumnezeu ca s� � e botezat cu Duhul Sfânt �i cu foc.”

În timp ce Moody era la New York cu afaceri, puterea Duhului Sfânt a venit peste el. Iat� cum a descris Moody acest lucru: „Într-o zi, în ora�ul New York — o, ce zi — nu o pot descrie, foarte rar m� refer la ea, este aproape prea sacr�, pentru a � pome-nit�”. Pavel a avut o experien�� despre care nu a vorbit timp de 14 ani. Nu pot s� spun decât c� Dumnezeu mi s-a descoperit �i am avut o experien�� a dragostei Sale încât a trebuit s�-L rog s� î�i ia mâna de deasupra mea”.

Moody era sigur c�, dac� Dumnezeu nu-�i va ridica mâna el avea s� moar�. Dup�

n 1871, Sarah Cooke �i d-na Hawx-hurst frecventau biserica unde Dl

În timp ce Moody era la New York cu afaceri puterea Duhului Sfânt a venit peste

D.L. MOODY ȘI EVANGHELIZAREA ÎN MASĂ D.L. MOODY ȘI EVANGHELIZAREA ÎN MASĂ A SECOLULUI AL 19-LEAA SECOLULUI AL 19-LEA

Atât de mare era puterea care însoţea

lucrarea lui, încât unii o numeau „A

Treia Mare Trezire”

de William P. Farley


câteva luni mai târziu, în 1873 el a pl�nuit o c�l�torie pentru a predica în Insulele Britanice. Împreun� cu El a mers noul lui prieten �i compozitor Ira Sankey. Moody a început s� predice �i ceva s-a schimbat. „Predicile nu erau diferite,” remarc� el. „Nu am prezentat nici un adev�r nou, dar cu toate acestea sute de oameni s-au convertit. Nu �tiu ce s-ar � întâmplat înainte de acea binecuvântat� experien�� (New York), dac� mi-ai da toat� lumea.

Astfel a început lucrarea împuternicit� a lui D.L. Moody. Înainte de c�l�toria în Anglia, el era pu�in cunoscut. Din Anglia, ve�tile s-au r�spândit rapid despre puterea supranatural� care a avut loc în lucrarea sa. Când s-a întors în America, el era o celebritate interna�ional�. Atât de mare era puterea care înso�ea lucrarea lui, încât unii o numeau a „Treia Mare Trezire”

Pentru urm�torul sfert de secol, el a tra-versat lumea vorbitoare de limba englez�. El a predicat unui num�r estimat la 100 mi-lioane de oameni, a în� in�at colegii �i �coli, �i �i-a l�sat amprenta asupra lumii evan-ghelice a secolului al 19-lea. Via�a lui a fost una remarcabil�. „F�r� educa�ie superioar�, el a fondat 3 �coli. F�r� preg�tire teologic�, el a remodelat cre�tin�tatea victorian�. F�r� radio sau televiziune, el a fost auzit de 100 milioane de oameni.

Timpurile lui„Istoria Lumii,” scrie Thomas Carlyle, „nu este altceva decât biogra� a oamenilor m�re�i”. În acest sens, istoria cre�tin�t��ii secolului al 19-lea nu poate � în�eleas� f�r� a acorda o privire atent� lui D.L.Moody, �i nu putem s�-l apreciem pe Moody f�r� s� în�elegem timpurile în care el a tr�it.

Moody s-a n�scut într-o lume a agri-culturii, care s-a schimbat pu�in în 1000 de ani. Prin contrast, el a tr�it într-o perioad� de schimb�ri. Ora�ele în� oreau în timp ce num�rul celor angaja�i în agricultur� sc�-dea rapid. Pân� la moartea sa în 1899, SUA devenea o na�iune industrial�. Genera�ia lui a fost martor� la introducerea telegra-fului, c�ii ferate, vaselor cu aburi care mer-geau pe ocean, �i descoperirea bacteriilor �i microbilor.

A fost de asemenea, un timp al schim-b�rii teologice. Arminianismul metodist a cucerit ortodoxia calvinist� a p�rin�ilor statului american New England. Ultime-le decenii din via�a lui Moody, au v�zut ridicarea la putere a premilenianismului, popularitatea crescând� a teoriilor despre s� n�enie ale lui Keswick, interesul reînnoit

pentru Duhul Sfânt �i începutul mi�c�-rii Holiness. Personalitatea lui Moody se potrivea în aceast� lume, cu schimb�ri turbulente. În anumite feluri, el a fost un b�iat model pentru America capitalist� a sec. 19. Având succes în afaceri el �i-a câ�tigat renumele personajelor lui Horatio Alger, noteaz� George Marsden. „B�iatul care s-a n�scut în circumstan�e modeste care prin ini�iativ� �i imagina�ie a ajuns la faim� �i succes. În acest sens era un om din timpul lui.

Biografi eMoody s-a n�scut în 1837, în North� eld Massachusetts. La vârsta de 4 ani, a murit tat�l s�u. Mama lui r�mas� în s�r�cie l-a crescut pe el �i cei 7 fra�i ai lui, cu stofa moral� necesar� pentru chemarea ulteri-oar� a lui Dumnezeu în via�a lui. Crescând într-un ora� adormit din Massachusetts, el a ob�inut mai mult decât o educa�ie de la �coal�. Mama lui l-a botezat în biserica unitarian�.

În 1854, la vârsta de 17 ani, Moody �i-a p�r�sit casa pentru Boston, unde a ob�inut slujba de vânz�tor de înc�l��minte. El era sociabil, încrez�tor, muncitor �i optimist. Prin in� uen�a unui profesor de la �coala duminical� a bisericii congrega�ionale din Boston, el �i-a pus credin�a în Cristos. În mod ironic, când �i-a depus cererea pentru a � membru în biseric� prezbiterii l-au refuzat. Ace�tia au considerat c�, contextul lui unitarian nu l-a echipat cu cuno�tin�� biblic� adecvat�. Un an mai târziu, prez-biterii i-au accepat cererea de a deveni membru.

Chicago era un ora� în� oritor cu 40.000 de km c�tre frontiera vestic� – un centru cu oportunit��i de afaceri dinamice. În 1856, Moody s-a mutat acolo pentru a-�i urma faima �i averea. Avea 19 ani. Hot�rât s� devin� bogat, el a avut un succes instanta-neu. Pân� la vârsta de 23 de ani el strânsese 8.000 de dolari (800.000 de dolari în echi-valentul de ast�zi).

El câ�tiga echivalentul a 500.000 mii de dolari pe an. În timp ce era în Chicago el s-a implicat în �coala duminical� �i s-a înrolat în centrul YMCA local, organiza�ie care l-a in� uen�at în Boston.

În 1860, Moody a renun�at la ambi�iile lui de afaceri �i a devenit evanghelist cu norm� întreag�, pentru copiii din organi-za�ia YMCA. De�i era extrem de energic, abilit��iile de lucr�tor ale lui Moody nece-sitau îmbun�t��iri. În anii de început „nu se putea numi un vorbitor � uent”, noteaz�

D.L. MOODY ȘI EVANGHELIZAREA ÎN MASĂ A SECOLULUI AL 19-LEA

Moody s-a născut într-o lume care s-a urbanizat rapid


D.O. Fuller. „Dup� un serviciu în timpul s�pt�mânii în care a încercat s� rosteasc� câteva cuvinte, cineva l-a sf�tuit c� ar � mai e� cient în lucrarea Domnului, dac� ar sta lini�tit.

Moody a început s� lucreze la �coala duminical�, ca s�-i ajute pe copiii s�raci din periferia Chicago-ului de nord. Biograful lui noteaz� c�: „el a urmat acest� slujb� cu un zel �i o determinare care erau aproape înfrico��toare.”

Lucrarea lui a crescut rapid cu pân� la 800 de participan�i s�pt�mânal. Pe m�sur� ce adolescen�ii deveneau adul�i, Moody a în� in�at o biseric� ca s� vin� în întâmpina-rea nevoilor spirituale ale lor �i ale p�rin�i-lor lor. Aceasta a fost principala lui lucrare în anii 1860.

În 1862, Moody s-a c�s�torit cu Ema Revell, care avea 19 ani. El era dur, f�r� educa�ie formal� �i f�r� maniere sociale. În schimb, Ema era cult� �i ra� nat�. Sub in� uen�a ei, el a ob�inut rapid manierele sociale, care aveau s� � e atât de importante în lucrarea lui de mai târziu. În plus, ea se ocupa de toat� coresponden�a lui, de � nan-�ele familiei �i îi cre�tea pe cei trei � i ai lor. Ea a fost „coloana vertebral� a succesului lui Moody.”

Dup� „botezul lui cu Duhul Sfânt” din 1873, a�a l-a numit el întotdeauna, lucrarea lui a luat o întors�tur� uimitoare. Când puterea a ap�rut în primul rând, Moody a fost luat prin surprindere. Nu experimen-tase a�a ceva pân� atunci �i nu �tia ce s� fac�. Iat� m�rturia unui martor ocular: „O capel� mare s-a umplut de oameni care au venit s�-l asculte pe Moody, s-a creat o im-presie profund�. Tocmai vin de la serviciul de sear� unde � ecare culoar �i loc în care puteai s� stai, în holuri �i în col�uri, chiar �i pe sc�rile amvonului, erau aglomerate cu aproape o jum�tate de or� înainte de înce-perea serviciului de sear�. Duhul Sfânt a lucrat m�re�, p�c�to�ii din toate domeniile vie�ii, �i fra�i �i surori cre�tini din biserica anglican�, prieteni din orice denomina�iu-ne, l-au c�utat pe Domnul cu sinceritate, �i s-au al�turat f�r� invita�ie s� li se vorbeasc� �i s� se roage pentru ei. Turneul britanic s-a sfâr�it cu 4 luni petrecute în Londra. Unii au estimat c� Moody s-a adresat unei audien�e de 2,5 milioane de oameni.

„Când Moody �i Sankey s-au întors aca-s� dup� acest turneu, care a durat din 1873 pân� în 1875, ei deveniser� eroi na�ionali”, noteaz� George Marsden.

Invita�ii pentru a merge în cruciade, au venit din Brooklyn, Philadelphia, New

York �i alte centre importante din America de Nord. În ultima parte a vie�ii sale, el a c�l�torit excesiv, (unii estimeaz� în jur de 1,5 milion de km), �i a predicat slujbe de trezire mul�imilor. Preg�tirea minu�ioas�, cooperarea cu biserica local� �i publicitatea e� cient� în avans, caracterizau lucrarea lui Moody. În acest sens, el a stabilit modelul care, mai târziu avea s� � e utilizat de evan-gheli�tii în mas� ai secolului 20, cum ar � Billy Graham �i al�ii.

Dar Moody a f�cut mai mult decât s� predice. Spre sfâr�itul anilor 1970, puterile lui evanghelistice au început s� se împart�. C�utând s� preg�teasc� evangheli�ti cu norm� întreag�, el a apelat la educa�ia cre�-tin�. În 1879, el a fondat o �coal� pentru fete în North� eld Massachusetts. A urmat �coala pentru b�ie�i Mount Hermon în 1881. În 1886, el a în� in�at o �coal� biblic� în Chicago pentru a preg�ti lucr�tori. Dup� moartea sa, aceasta a fost redenumit� „The Moody Bible Institute”.

El a intrat de asemenea în domeniul publicistic. În 1880 el l-a angajat pe cum-natul lui, Fleming Revell ca s�-i publice câteva dintre c�r�i. Succesul c�r�ilor lui Moody a transformat editura cumnatului s�u într-un succes. Editura „Revell” a devenit un model pentru urm�toarele edituri cre�tine. Spre sfâr�itul anilor 1899, în timpul unei campanii în Kansas, Moody s-a îmbolnavit. A murit de o boal� de inim� în decembrie 1899, cu câteva s�pt�mâni înainte de trece-rea în noul secol. Pe tot parcursul secolului urm�tor, biserica a fost îndoliat� dup� pierderea lui.

Unicitatea lui MoodyComparat cu al�i evangheli�ti, Moody a fost unic. Având echivalentul unei �coli gimnaziale, el a predicat la milioane de oa-meni. Cu toate acestea, lipsa lui de educa�ie l-a deranjat. Majoritatea vie�ii lui, el s-a chinuit s� silabiseasc� cuvintele corect, s� foloseasc� punctua�ia �i s� vorbeasc� corect din punct de vedere gramatical.

O zical� veche spune: „Cine n-are carte, n-are parte”. Se pare c� Moody a fost o excep�ie. Ac�iunea, nu citirea teologiei sau petrecerea timpului în contempla�ie, a fost simbolul vie�ii lui. La vârsta de 62 de ani, cu câteva s�pt�mâni înainte de moartea lui, înc� mai predica pân� la 6 ori pe zi. Cu toate c� citea Biblia cu seriozitate, el a citit pu�in� teologie din istoria bisericii, cu excep�ia scrierilor prietenului s�u C.H. Spurgeon. Pragmatismul, nu � lozo� a, era punctul lui de interes.

Moody își aborda cruciadele cu abili-

tăţile organizatorice efi ciente ale omului

de afaceri ce era


În al doilea rând, el nu a fost niciodat� ordinat. El a fost omul de afaceri evanghe-list. To�i marii evangheli�ti predecesori ai lui – White� eld, Edwards �i Finney au fost lucr�tori ordina�i, dar Moody a spart tiparul. Din punct de vedere tehnic, el era un predicator laic, �i insista ca oamenii s� i se adreseze „D-l Moody”.

În al treilea rând, el a fost primul evan-ghelist în mas�. Înainte de George White-� eld, în secolul al 18-lea, pastorii locali î�i evanghelizau congrega�iile. Evangheli�tii itineran�i erau necunoscu�i. Misiunea lui Asahel Nettleton (1783-1844) �i Charles Finney (1792-1875) au c�lcat pe urmele lui White� eld, dar nici unul dintre ei nu a sus-�inut evangheliz�ri în mas� ca Moody.

Moody î�i aborda cruciadele cu abilit�-�ile organizatorice e� ciente ale omului de afaceri ce era. Când era invitat într-un ora�, el cerea unitate între liderii protestan�i, asi-gurare � nanciar� în avans, publicitate din u��- în -u�� prin ora�, �i câteodat� cerea ridicarea unor cl�diri potrivite înainte s�-�i dea acceptul ca s� vin�. Echipa lui organiza totul în prealabil, nimic nu era l�sat la voia întâmpl�rii. În ultimii ani de via��, sponta-neitatea Duhului Sfânt era departe de a � pe sfâr�ite.

În al patrulea rând, în timp ce majo-ritatea evangheli�tilor secolului al 19-lea apar�ineau unei denomina�iuni, Moody nu s-a al�turat vreuneia. Nu era împotriva lor, ci dimpotriv� el s-a folosit de statului lui neutru, pentru a construi pun�i între el �i organiza�iile cre�tine disparate. Lucrarea lui promova ecumenismul între cei c�rora le slujea.

Moștenirea luiPrecum al�i oameni mari, Moody a in� uen-�at biserica în mod profund.

În primul rând, via�a lui a schimbat percep�ia general� despre un evanghelist. Exemplul lui a încurajat separarea teologiei de evanghelism în ochiul public. El a spus: „De�i ceea ce crede un om este important, în cine crede acel om, este de importan�� absolut�”.

Astfel de a� rma�ii las� impresia c� teologia �i experimentarea vie�ii cu Cristos pot � separate sau c� ar � subiecte diferite. Via�a �i lucrarea lui promovau ideea c� gândirea critic� nu este important� pentru lucrarea de evanghelizare.

Ca mul�i oameni, Moody avea o teolo-gie, dar o p�stra simpl�. El a sumarizat-o folosind cei trei „R”: Ruinat de p�cat, r�scump�rat prin sânge �i regenerat prin

Duhul Sfânt.Moody a f�cut populare �colile biblice.

Prin contrast cu seminariile, �colile biblice nu pun accentul pe istoria bisericii, studiul formal al teologiei �i studiul limbilor ori-ginale. Rezultatul este accentuarea „Eu �i Biblia mea”.

Lucrarea lui Moody a mai introdus de asemenea, un nou sentimentalism în lucrarea cre�tin�. Adesea predica pentru un r�spuns emo�ional. Mesajul lui era simplu, sincer �i direct. Predica lui era caracterizat� de îndemnuri simple, îmbog��ite cu anec-dote personale �i un ton familiar. Acest stil era în contrast direct cu evanghelismul mai vechi, care f�cea apel la ra�iunea uman�. Cu toate acestea, Duhul Sfânt a convertit mii de oameni prin lucrarea lui Moody.

Lucrarea lui Moody �i-a adus contribu-�ia de durat� asupra societ��ii �i bisericii. El a încurajat �i motivat implicarea laicilor în evanghelizare, unitatea bisericii �i lucrarea inter-denomina�ional�.

Moody era un vorbitor comun care avea rezultate peste a�tept�rile comune, datorit� faptului c� puterea lui Dumnezeu îl înso�ea. Rezultatul a fost faptul c�, mul�i oameni s-au încrezut în Cristos, nu în D.L. Moody. Lucrarea lui le reamintea constant oamenilor despre necesitatea de a primi puterea Duhului Sfânt.

Precum majoriatea lucr�torilor cre�tini, lucrarea lui Moody a avut un impact asupra bisericii în multe feluri nev�zute. Moody l-a in� uen�at profund pe F.B. Meyer. Meyer, cu noua lui fervoare evanghelistic� l-a in� uen-�at pe J. Wilbur Chapman. Chapman a aju-tat lucrarea lui Billy Sunday, care a avut un impact profund asupra lui Mordacai Ham. Ham �inând o trezire în Carolina de Nord l-a condus pe Billy Graham l-a Cristos. Dumnezeu lucreaz� prin c�i misterioase, iar lucrarea lui Moody ne aminte�te acest lucru în mod constant.

Cu adev�rat, istoria este povestea lui.

William P. Farley este pastor la Grace Christi-an Fellowship în Spoka-ne Washington. El este autorul c�r�ii: „For His Glory”, editura Pinnacle Press, �i Outrageous Mercy, Baker.

Moody era un vor-bitor comun care avea rezultate peste așteptările comune, datorită faptului că puterea lui Dumne-zeu îl însoţea.


Am început lucrarea de pasto-rat când am avut 29 de ani. În primii doi ani am înv��at

o sumedenie de lucruri, care nu au fost incluse în programa seminarului pe care l-am urmat. Nu dau vina pe educa�ia mea, deoarece exist� lucruri pe care nu putem, �i nu le vom înv��a decât prin experien�a vie�ii. Iat� câteva principii pe care le-am descoperit înc� de la început. Urmând aceste prin-cipii ve�i � ajuta�i în e� cien�a lucr�rii de acum, �i v� ve�i garanta un sfâr�it glorios.

Chemarea v� va trece prin mo-mente di� cile. Nu a� � putut supra-vie�ui primilor doi ani de lucrare (sau restul anilor) f�r� un sentiment c� sunt încadrat în voia lui Dumnezeu. Asigu-ra�i-v� c� sunte�i acolo unde sunte�i din ini�iativa lui Dumnezeu, nu pentru c� este o oportunitate extraordinar�, sau pachetul salarial este ispititor.

Zide�te-�i propriile puncte de rezisten��. Este normal ca un tân�r lucr�tor s� se simt� nesigur. Nesigu-ran�a lui poate s�-l duc� la încercarea de a imita un lucr�tor mai în vârst�, sau cu mai mult succes, sau metodele unei alte persoane. Realiza�i care sunt lucrurile la care excela�i �i care sunt

darurile dvs. Concentra�i-v� pe punc-tele dumneavoastr� tari �i delega�i-i pe ceila�i s� fac� treburile la care nu sunte�i atât de priceput.

Pune�i funda�ii destul de solide pentru ceea ce Dumnezeu va pune mai târziu pe umerii dvs. Cl�dirile înalte necesit� funda�ii adânci. Pune timp deoparte în primii ani ai lucr�rii tale, s� te dezvol�i prin preg�tire �i disciplin� adecvat� în lucrare. Mul�i lucr�tori experimenteaz� e�ecul pe la mijlocul carierei, deoarcece nu �i-au dezvoltat niciodat� abilit��i exegetice �i hermeneutice, o via�� personal� de rug�ciune, sau obiceiul de a studia. Aceast� super� cialitate duce la propria lor înfometare spiritual� �i a congrega-�iei lor. Disciplina�i-v� în a studia pân� la 15 sau 20 de ore pe s�pt�mân�.

Punctele dvs tari nu sunt su� -ciente. Exist� o limit� pân� la care educa�ia, preg�tirea, �i darurile voastre pot ajunge. Lucrarea în care v� a a�i nu este a voastr�. Apostolul Pavel, care era un predicator înzestrat, a în�eles c� Evanghelia trebuie propov�-duit� „ nu numai cu vorbe, ci cu putere, cu Duhul Sfânt �i cu o mare îndr�znea-l�.” (1 Tesaloniceni 1:5). O biseric� sau o lucrare nu va cre�te decât dac� v�

În încheiere / de GEORGE O. WOOD

m început lucrarea de pasto-rat când am avut 29 de ani.rat când am avut 29 de ani

darurile dvs. Concentra�i-v� pe punc-tele dumneavoastr� tari �i delega�i-i tele dumneavoastr� tari �i delega�i-i

Sfâr�itSfâr�itGLORIOSGLORIOS

Când iube�ti

oamenii, ei î�i vor întoarce

dragostea �i vor

sus�ine viziunea

ta


baza�i pe puterea lui Dumnezeu. Ave�i grij� de lucruri. În primul

meu an de pastorat, am sim�it c� Domnul îmi vorbe�te despre terenul imens de lâng� biseric�. Dac� nu po�i avea grij� de peluz�, po�i avea grij� de oameni? Am stabilit o zi de munc� �i am plantat iarb� acolo. În trei luni num�rul oamenilor care frecventau biserica s-a triplat, de la 100 la 300. Ce este o peluz�? Eu nu cred c� este vorba despre principiul în sine. Ci de a purta de grij� de lucurile înconjur�-toare, de a p�stra facilit��ile în bun� stare de func�ionare. De a avea ore de audien�e, de a r�spunde la telefoane. De a face totul prin excelen��.

Iube�te oamenii mai mult decât viziunea ta. În primul an de pastorat, aproape c� am f�cut gre�eala fatal� de a ridica viziunea mea pentru biseric� la asemenea în�l�imi, încât eram capabil s� calc pe oricine în picioare pentru a-mi vedea visul împlinit. Eram pre-g�tit s� duc la dezbinarea comitetului �i a congrega�iei pentru a-mi impune viziunea. Din fericire, Duhul mi-a �optit patru cuvinte su etului meu: Geor-ge, mu�c�-�i limba. Dumnezeu m-a ajutat s� devin un uni� cator în loc s� � u o surs� de dezbinare. Când iube�ti oamenii, ei î�i vor întoarce dragostea �i vor sus�ine viziunea ta.

Dac� conducerea nu este reali-zat� în unitate, atunci oameni vor � dezbina�i. În anii mei de pastorat, a fost o singur� dat� când am conti-nuat cu o decizie pe care am luat-o �i cu care biserica mea nu era pe deplin de acord. Natura problemei necesita ca eu s� aleg adev�rul în detrimentul

unit��ii. Dac� încerci s� mergi înainte f�r� unitate în conducere, va exista lip-s� de unitate în congrega�ie. Este mai în�elept s� pui timp deoparte pentru rug�ciune �i post decât s� porne�ti cu toat� viteza înainte.

Pune�i Regele �i Împ�r��ia Lui mai presus de orice. În primele mele 6 luni ca �i pastor, num�rul membrilor bisericii a sc�zut de la 73 la 49. Dup� un timp di� cil, Duhul a vorbit inimii mele: George, nu sunt interesat s� con-struiesc biserica aceasta în func�ie de personalitatea ta. Trebuie s� � e cl�dit� pe personalitatea mea. Pune-m� pe Mine �i Împ�r��ia mea mai presus de orice lucru, �i eu voi purta de grij� de restul. Din acel moment, am încercat cu t�rie s� nu mai ata�ez pronumele personal bisericii mele — deoarece era biserica Lui. Am mai înv��at c�, pornirea în Marea Trimitere în toat� lumea trebuia s� � e în capul listei de priorit��i. Domnul va binecuvânta un lucr�tor sau un pastor care are viziu-nea misionar� pe su et.

Revista Resursele spirituale a asigurat aceast� a doua parte a h�r�ii pentru lucrare cu scopul de a v� ajuta s� ave�i o lucrare e� cient� în prezent �i s� o sfâr�i�i cu putere.

George O. Wood, Dr. în teologie, director general al Consiliului Assemblies of God din Spring� led, Missouri.

Sfâr�itGLORIOS

32 Iarna 2008 www.enrichmentjournal.ag.org323232332323 IaIaIaaIarnrnrnrnrnrr a a a a aa 20202020202008080880808008 wwwwwwwwwwwwwwwwwwww.w.w.w.w.w.w.w.w eneneneneneenennririririririchchchchchchchmememmmemeemeemmem ntntntntntn jojojojojoourururu nanan l.l.l.agagagg.o.ooorgrg

Editura Life Publishers

OP 1, CP 235, Oradea, Bihor

(0359) 322744, 0744 624236

E-mail: [email protected]

Ne puteți găsi și pe Internet la:

www.liferomania.ro

resurse spirituale 22 -...

Documents