FUNCŢIILE RINICHIULUI

• excretorie

• homeostazică

• reglarea TA

• endocrină

• metabolică

• antioxidantă

• termogenetică

1. funcţia excretorie

• excreţia produşilor de catabolism şi a substanţelor străine

• uree• acid uric• creatinina• bilirubina• electroliţi: Na+, K+, Cl-, Mg++, Ca++ etc.• săruri – bicarbonaţi, sulfaţi etc• pesticide, aditivi alimentari, medicamente

2. funcţia homeostazică

• izoionia şi izoosmia– echilibrul electrolitic• izohidria – echilibrul acido-bazic• izovolemia – echilibrul hidric• glucoza, aminoacizi, vitamine etc

3. reglarea TA

• pe termen lung • prin reglarea Na+ plasmatic şi a apei plasmatice

• pe termen scurt• prin renină-angiotensină

4. funcţia endocrină

• eritropoietină –reglarea eritropoiezei• prostaglandine• kinine• oxid nitric NO• endotelina• renina

5. funcţia metabolică

• gluconeogeneză –în post prelungit• sinteza de vitamină D3 (calcitriol)• amoniogeneză• fixarea şi catabolizarea unor hormoni: insulina,

glucagonul, PTH, ADH, prolactina, calcitonina, h. tiroidieni, catecolaminele

6. funcţia antoxidantă

• împotriva speciilor reactive ale oxigenului (care au efecte toxice directe sau prin activarea unor mediatori ai inflamaţiei)

• SOD

• catalază• glutation-transferaza• glutation-reductaza

7. funcţia termogenetică

• ţesut adipos brun perirenal

Sistemul excretor renal

• organe formatoare de urină• rinichii

• căi excretoare• calice mici• calice mari• bazinet (pelvis renal)• uretere• vezica urinrară• uretră

rinichii

• aşezare

• aspect, dimensiuni

• 2 feţe

• 2 margini

• 2 poli

• hil

• capsulă

2 zone parenchimale :

• zona corticală• strat extern – TCP, TCD• strat intern – corpusculii,TCP, TD –porţiunea dreaptă,

tubii colectori • piramide Ferrein

– o piramidă Ferrein + s. corticală din jur = LOBUL RENAL

• zona medulară• piramidele Malpighi – anse Henle, tubii colectori

– o piramidă Malpighi + s. corticală din jur = LOB RENAL

• coloane Bertin

unitatea structurală şi funcţională a rinichiului este nefronul, alcătuit din:

• corpuscul Malpighi• capsula Bowman : 2 foiţe - internă (podocite)

- externă• glomerul capilar / mesangiu

• tub urinifer• tub contort proximal• ansa Henle descendentă• ansa Henle ascendentă• tub distal : 2 porţiuni - dreaptă = macula densa

- contortă

Aparatul juxtaglomerular

• joncţiunea arteriolă aferentă – TCD

– celulele a. aferente = celule juxtaglomerulare

+ (presoreceptori)

RENINĂ

– celulele TCD = macula densa

+ (osmo-, chemoreceptori)

- lacis = mesangiu (extra)glomerular

presiunii de perfuzie renală

Na+ şi Cl- din urina tubulară

Tipuri de nefroni

• cu ansă Henle scurtă• cu ansă Henle lungă (20-30%) - juxtamedulari

vascularizaţia renală• aorta abdominală• a. renală• ramuri ventrale şi dorsale• a. interlobare• a. arcuate• a. interlobulare ....... vascularizaţia corticalei• arteriole aferente• capilare glomerulare • arteriole eferente• vasa recta ....... vascularizaţia medularei

/ capilare peritubulare

FORMAREA URINEI

• 3 mecanisme

• 1. filtrarea -glomerular• 2. reabsorbţia• 3. secreţia

tubular

– filtrabilitatea depinde de:– mărimea moleculei– sarcina electrică

– nu filtrează:– celule sanguine– constituenţi plasmatici cu M > 68.000 D (proteine, aa)– substanţe legate de proteine

urina primară = plasmă deproteinizată

– fracţia filtrantă glomerulară debit de filtrare (ml/min)

debit circulator (ml/min)

= 125 / 650 = 19-20%

Debitul circulator renal = 1200 ml sânge /min. ~ 20-25% din DC = 650 ml plasmă /min.

=

Caracteristici ale fluxului renal

• depinde de:– TA sistemică: TA fluxul

– rezistenţa vasculară renală: R fluxul

– stimularea simpatică puternică contractă a.af şi ef. fluxul

– adrenalina, noradrenalina, endotelina fluxul

– angiotensina II contractă a ef. fluxul, filtrarea*

– PG E1 şi I2, bradikinina fluxul, filtrarea– aspirina nu se administrează aspirină la bolnavi cu afectare

renală !

presiunea hidrostatică capilară este principalul determinant al filtrării

contracţia a. aferente contracţia a. eferente

-

- +

• autoreglarea debitului renal şi filtrării

FILTRAREA glomerulară

fluxul urinar prin ansa Henle

reabsorbţia NaCl în ansa Henle descendentă

NaCl în macula densa -TCD

dilatarea a. aferentă eliberare renină

FILTRAREA angiotensinogen angiotensină I

reabsorbţie Na+ aldosteron angiotensină II

contractă a. eferentă

FILTRAREA

fenomenul de feedback tubulo-glomerular

• prin autoreglare, filtrarea rămâne aproape nemodificată la valori ale TA sistemice medii de 80-180 mmHg

• la valori ale TA sistemice mai mici de 80-60 mmHg anurie

Sistemul renină-angiotensină-aldosteron intervine în reglarea

funcţiei renale prin:

• angiotensina II –reglarea filtrării

• aldosteron – reglarea volemiei, DC şi

debitului renal

Sistemul renină-angiotensină-aldosteron

• stimulează reabsorbţia de Na+ din tubul distal şi colector

• inhibă FNA

• în absenţa aldosteronului se excretă 20 mg Na+/zi

• aldosteronul poate creşte reabsorbţia Na+ la 99,5% din totalul filtrat

Sistemul renină-angiotensină-aldosteron

2. reabsorbţia tubulară

• trecerea substanţelor din urina primară în capilarele peritubulare

– TCP : glucoza, Na+, K+, Ca++, Cl-, fosfaţi,

uree, aa, apa obligatorie (osmoză)

urină izotonă

– ansele Henle lungi : reabsorbţie apă

urină hipertonă

– TCD şi TC : Na+, Cl-, Ca++, Mg++, HCO3-, uree,

apa facultativă (! ADH)

3. secreţia tubulară

• trecerea substanţelor din capilarele peritubulare în urina primară – TCP : NH3, H+, PAH, antibiotice (peniciline)– TCD, TC: NH4Cl-, K+, H+, PO43-, ~ apă

– secreţia H+ este cuplată cu reabsorbţia Na+

– substanţele administrate oral se elimină mai rapid decât cele produse în organism şi au transport limitat

(ex: acidul para-amino-hipuric = PAH)

Diluţia şi concentrarea urinei

• diureza

• osmolaritatea

– la vârful ansei Henle LI este hiperton (1200 mOs/l) şi permite reabsorbţia de apă din ansa Henle descendentă, urina devenind hipertonă

Clearance-ul

• definiţie

• exemple

• formula

• Filtratul = 110 -125 ml/min

Cl = U x V / P

Cl unei substanţe care după filtrare nu se reabsoarbe şi nu se secretă este egal cu filtratul/minut

Cl unei substanţe care după filtrare se reabsoarbe tubular este mai mic decât filtratul/minut

Cl unei substanţe care după filtrare se secretă tubular este mai mare decât filtratul/minut

Cl unei substanţe care după filtrare se reabsoarbe şi se secretă este mai mic sau mai mare decât filtratul/minut