relansarea zootehniei judetului maramures

1

MINISTERUL AGRICULTURII I DEZVOLTRII RURALE AGENIA NAIONAL PENTRU AMELIORARE I REPRODUCIE N

ZOOTEHNIE Prof.dr. G.K. CONSTANTINESCU OFICIUL PENTRU AMELIORARE I REPRODUCIE N ZOOTEHNIE

M A R A M U R E

P R O G R A M D E M S U R I

PRIVIND RELANSAREA ZOOTEHNIEI JUDEULUI M A R A M U R E

PASUNE OCNA SUGATAG

OFICIUL PENTRU AMELIORARE I REPRODUCIE N ZOOTEHNIE MARAMURE Loc. Baia Mare, Str. Victoriei nr.149, Jud. Maramure, Cod Potal: 430062

Telefon: (004) 0262/294625, (004) 0262/294659, Fax: (004) 0262/294839 E-mail: [email protected]

2

Situat in extremitatea nord-vestica a tarii, judetul Maramures se inscrie in ansamblul geoclimatic si social economic national de exceptie, in care diferitele ramuri economice se intrepatrund armonios cu cele culturale si turistice. Alaturi de amprenta timpului care si in aceasta parte de tara a creat mituri si vechi traditii, perioada ultimilor ani de tranzitie parcursi, a determinat profunde transformari social economice. Amintesc aici in primul rand restrangerea drastica a activitatilor miniere din cadrul judetului, indeosebi a celor din Baia Sprie, Cavnic, Baia Borsa si Baia Mare, ceea ce a creat o disponibilitate insemnata a populatiei active si care la randul sau, incepand cu anul 1995 si in mod deosebit cu anul 2000, a determinat o mare parte a locuitorilor sa emigreze spre noi locuri de munca, indeosebi in Spania, Italia, Portugalia, Anglia s.a. In prezent, aproape in fiecare familie existand cel putin o persoana in aceasta situatie, dar cu mentiunea ca toti acestia au varsta de sub 50 ani. In contextul celor de mai sus, zootehnia a redevenit o ramura economica importanta, dovada si faptul ca 47,44% din populatia judetului traieste in mediul rural, in conditiile in care aceasta este mult imbatranita. In acelasi timp, nu putem sa nu tinem seama ca din suprafata totala de 6.304 km a judetului, zona montana ocupa 43%, formatiunile deluroase si de platou reprezinta 30%, iar formatiunile de depresiuni, terase si lunci 27%. In acelasi timp, din suprafata totala, 49,36% reprezinta teren agricol si 45,87% sunt paduri, iar diferenta o reprezinta suprafetele de constructie si drumuri. In acest context si fara a reveni la profundele transformari determinate de perioada de tranzitie a ultimilor ani, nu putem trece cu vederea gradul pronuntat de faramitare a proprietatilor agricole, proces care in prezent este marcat de cativa indici sintetici destul de dinamici. As mentiona aici : teren agricol in medie 2,63 ha / exploatatie, din care 0,71 ha arabil; bovine 31,81 cap / 100 ha agricol; productie de lapte total 161 kg / exploatatie, din care 159 kg de vaca; carne total 293 kg / exploatatie, din care 108,8 kg de bovine; lana 2,54 kg; 1125 bucati oua si 4,24 kg miere / exploatatie agricola. In perioada pe care o parcurgem, incepand cu anul 1990, in zootehnia Romaniei, implicit si in cea a judetului nostru, au aparut o serie de noi elemente, determinate de modificarile radicale care au avut loc, legate de structura de proprietate asupra pamantului si a efectivelor de animale, de organizarea procesului de productie in exploatatii zootehnice de foarte mici dimensiuni, de noile relatii in dobandirea factorilor de productie, in asigurarea serviciilor, precum si in prelucrarea si comercializarea produselor animaliere. Plecand de la aceste realitati, este evident ca, atat pe termen scurt, cat si pe termen mediu si lung, in dezvoltarea si perfectionarea zootehniei, trebuie operat cu alte tipuri de instrumente, care sa permita atingerea obiectivului fundamental in realizarea productiei animale si anume obtinerea productiilor marfa de catre producatorii de produse animaliere pentru satisfacerea necesarului catre populatie si asigurarii cu materii prime a industriei de profil. In consecinta putem afirma ca a avut loc in aceasta perioada de 20 ani o restructurare naturala a zootehniei judetului nostru. Cu efecte, din pacate, negative asupra efectivelor de animale la toate speciile de animale dar si cu unele imbunatatiri ale productiilor animaliere. Cum programele de restructurare nu impun si nici nu implica neaparat reducerea activitatii din zootehnie, ci cauta noi solutii de dezvoltare si crestere a efectivelor, a productiilor animaliere, precum si abordarea unor tehnologii moderne de exploatare si nutritie a animalelor cu randamente superioare celor traditionale la preturi de cost mai reduse, ca singur obiectiv asigurarea securitatii alimentatiei populatiei si cresterea veniturilor crescatorilor de animale, ne-am propus abordarea acestei teme si in cadrul zootehniei judetului Maramures. In elaborarea unui program de restructurare a zootehniei judetului nostru trebuie sa cunoastem realitatea de la care pornim, cu punctele ei tari si slabe.

I. Situatia zootehniei judetului Maramures intre anii 2005-2010 Pentru studiul acesta au fost folosite doua criterii, combinate in relatia: fenomen-cauza-efect, in vederea identificarii problemelor critice care domina in prezent sectorul productiei animale in Maramures. Analiza situatiei sectorului zootehnic ne permite sa enumeram cateva din cauzele care au determinat modificari in zootehnia judetului Maramures si implicit aplicarea unor strategii specifice judetului, amintim cateva dintre aceste cauze.

3

I.A Declinul efectivelor de animale

Una din problemele majore cu care se confrunta in momentul de fata productia animala din Maramures o constituie scaderea efectivelor de animale in ultimii ani. Comparativ cu anul 2005, efectivele de animale din toate speciile au inregistrat pierderi mai mari sau mai mici. Dinamica efectivelor de animale din judetul Maramures o prezentam in tabelul nr. 1. Dinamica efectivelor de animale din judetul Maramures in perioada 2005-2009

Tabelul nr. 1

Specificaie

U.M.

2005

2006

2007

2008

2009

Bovine total cap 102.654 90.908 94.126 93.102 87.900 matca 66.564 63.819 62.991 61.969 55.252

Suine total cap 104.790 92.954 88.300 85.513 82.100 matca 9.005 8.238 8.015 6.541 4.350

Ovine total cap 158.741 157.308 171.576 183.300 188.800 matca 131.565 125.188 143.256 141.560 143.000

Pasari total Mii cap 1.189 1.090 1.062 896 934 matca 875 834 859 715 708

Efectivele de animale din judetul nostru s-au diminuat in perioada 2005-2009, cu 14.754 capete (16,78%) la bovine, cu 22.690 capete (27,63%) la porcine, cu 255.000 capete (27,30%) la pasari.

Principalele cauze ale reducerii efectivelor de animale, dupa 1990, sunt:

a) sacrificarile masive de animale b) retinerea unui numar redus de tineret femel pentru lucrarule tehnice de selectie si reproductie c) comertul salbatic cu animale obtinute din hibridari cu rase de carne d) disparitia SCD Sighetu Marmatiei, statiune de cercetare, unitate care in timp si-a lasat

amprenta si asupra efectivelor de animale e) varsta iaintata a crescatorilor de animale din zona rurala f) lipsa increderii in fortele proprii si a responsabilitatii pentru initiativa privata g) disjunctia intre animal, pamant si munca h) accesul dificil la credite in vederea obtinerii de finantari din fonduri europene pentru

infiintarea de ferme zootehnice

I.B. Oferta redusa de produse alimentare de origine animala O alta problema majora in sectorul productiei animale din judet, este scaderea productiilor-marfa de carne (bovina, oaie, porc si pasare), oua, lapte de oaie si lana. Dinamica evolutiei principalilor indicatori ai productiilor animale in perioada 2005-2009, din judetul Maramures este prezentata in tabelul nr. 2:

4

Dinamica productiilor la speciile de animale din judetul Maramures in perioada 2005-2009

Tabelul nr.2

Si la indicatorii productiilor animaliere in toata aceasta perioada se inregistreaza diminuari cuprinse intre 66% la carne de pasare si 2% la cea de ovina, singurul indicator care creste este productia de lapte (42%). Motivatia acestor scaderi este in corelatie directa cu scaderea efectivelor de animale dar si cu o serie de factori obiectivi datorati in principal:

greutatii mici de sacrificare, pret de cost mare pe kg de carne, randament scazut la sacrificare, rezultate financiare scazute, furajarii necorespunzatoare a animalelor.

I.C Reducerea volumului exporturilor de produse de origine animala

In judetul Maramures exporturile de produse animale s-au redus aproape pana la cota 0.

Limitele actuale ale exportului de produse de origine animala au multiple cauze, printre care: nivelul scazut al productiilor pe animal si declinul efectivelor ; calitatea mai scazuta a produselor romanesti ; lipsa de initiativa a firmelor romanesti; intreruperea relatiilor comerciale de export cu unii parteneri straini; lipsa de continuitate in livrarea cantitatilor contractate cu partenerii straini care creeaza

acestora nesiguranta in relatiile comerciale pe pietele tarilor beneficiare.

I.D Criza industriei agroalimentare

Majoritatea produselor animale ar trebui prelucrate industrial inainte de folosirea in hrana populatiei. Fenomenele negative din domeniul productiei animale au avut consecinte economice sis sociale asupra industriei prelucratoare, din avalul fermelor de animale, care reprezentau beneficiarul principal al materiilor prime livrate de acestea.

Specificaie

U.M.

2005

2006

2007

2008

2009

Carne total mii to 29,10 27,80 20,60 29,00 22,10 % 100 100 100 100 100

Bovine mii to 8,70 6,30 6,30 8,40 3,80 % 30 23 31 29 17

Suine mii to 15,10 16,10 11,10 15,00 14,40% 52 58 54 52 65

Ovine mii to 2,80 3,70 1,60 3,10 1,66 % 10 13 8 11 8

Pasare mii to 2,50 1,70 1,60 2,50 2,30 % 8 6 7 8 10

Lapte vaca mii hl 2.059 1.947 1.940 2.059 2.043 Lapte oaie mii hl 64,00 71,50 85,40 81,10 89,80 Lana To 300,00 295,00 350,00 300,00 460,00 Oua mii buc 186.000 160.000 125.400 118.000 116.000

5

Sectorul industriei alimentare din Maramures trece prin fenomenul de criza, care prezinta urmatoarele trasaturi:

lipsa materiilor prime, care limiteaza gradul de folosire a capacitatilor de productie la numai 40-80%, in functie de profil si de sezon;

variatiile sezonale mari in asigurarea materiilor prime, cauzate in special de discontinuitatea nivelului productiei animale si deci a materiei prime;

cresterea exagerata a costurilor de productie si in final, lipsa de rentabilitate ca urmare a disproportiei dintre cresterea preturilor pe piata serviciilor din amontele fabricilor prelucratoare;

blocajul financiar care influenteaza negativ rezultatele financiare, cauzat de sistemul si intarzierile de plata;

sistemul de creditare defectuos; limitarea marjei profitului; scaderea productivitatii muncii din cauza uzurii avansate a echipamentului tehnic, a

frecventelor defectiuni si intreruperi pe flux, lipsa pieselor de schimb, etc. Una din cauzele importante ale actualei crize prin care trece industria alimentara este si faptul ca aceasta, obisnuita cu sistemul trecut de repartitie a materiilor prime, in mod centralizat, de catre stat, nu a cautat la timpul potrivit forme de cooperare si integrare cu producatorii. In consecinta gradul de valorificare a productiei de lapte si carne prin unitati specializate este scazut. In tabelele nr. 3 si nr. 4 prezentam repartizarea productiei de lapte, respectiv de carne in

anul 2000 in judetul Maramures. Repartizarea productiei de lapte de vaca in anul 2009, judetul Maramures

Tabelul nr. 3

Specificare Productie Consum tehnologic Consum familiar Vanzari piata

Vanzari unitati

Vanzari directe

U.M Mii hl % Mii hl % Mii hl % Mii hl % Mii hl % Mii hl % Lapte vaca 2.043 100 240 11,7 700 34,3 1.103 54,0 196 17,7

0 907 82,3

Se observa ca la o productie anuala de 2.043 mii hl lapte de vaca, consumul familiar de lapte este destul de mare, de 700 mii hl (34,3%), in schimb o cantitate foarte mica de lapte de 196 mii hl (17,7%) a fost preluata si prelucrata prin unitati specializate in produse lactate si branzeturi.

Repartizarea productiei de carne din judetul Maramures in anul 2009 Tabelul nr. 4

Specificare Productie Consum familiar Vanzari piata Vanzari unitati Vanzari directe U.M Mii to % Mii to % Mii to % Mii to % Mii to %

Carne 22,1 100 3,0 13,60 19,10 86,40 15,50 81,10 3,60 18,90

In ceea ce priveste repartizarea productiei de carne se constata ca a scazut cantitatea de carne totala, dar a crescut cea prelucrata in unitati specializate. La fel ca si in cazul valorificarii productiei de lapte de vaca si in cazul productiei de carne prelucrarea prin unitati specializate este inca redusa.

6

Cauzele principale sunt:

deficientele in sistemul de colectare a materiilor prime, preturile oferite pentru diferitele produse, care nu sunt atractive pentru producatori

si nu-i stimuleaza in a incheia contracte cu industria prelucratoare, neincrederea producatorilor in cei care reprezinta aceasta industrie, ca urmare a

intarzierilor in plata produselor livrate.

I.E Calitatea nesatisfacatoare a produselor animale

Industria alimentara se confrunta in prezent cu deficiente importante privind calitatea materiilor prime. Laptele livrat industriei alimentare are un continut scazut in proteina (2,9-3,1% fata de 3,2-3,4% in tarile vest-europene) si un continut relativ mic in grasime (3,2-3,6% fata de 3,9-4,2% in alte tari). Datorita acestor valori scazute ale procentului de grasime se pierd annual la nivelul judetului, circa 384 mii hl de lapte stas. Folosirea de cantitati prea mari de sare, nitriti si nitrati in conservarea unor produse, reprezinta un alt aspect negativ al calitatii produselor alimentare de origine animala. Carcasele de taurine, ovine si pasari au greutati prea mici, iar cele de porc au un strat de slanina prea gros. Ponderea carnii in carcasa este mai mica datorita ponderii relative mai ridicate a oaselor si tendoanelor. Valoarea comerciala a carcaselor la toate speciile de animale este mica si nu poate concura cu cea a animalelor de sacrificare din tarile Europei de Vest si Europei Centrale. Calitatea comerciala a oualor nu este totdeauna corespunzatoare, au greutatea mai mica datorita ponderii mari a oualor provenite de la puicute, coaja oului este de multe ori murdara, putin rezistenta la spargere, iar culoarea galbenusului este deschisa. Datorita valorii reduse a nutreturilor combinate, continutul in vitamine si proteine al oualor este mai scazut. In tabelele nr. 5 si nr. 6 redam dinamica greutatilor de sacrificare a principalelor specii de animale si productiile medii anuale pe animal. Dinamica greutatii medii de sacrificare pe animal la principalele specii in perioada 2005-2009 Tabelul nr. 5

Specificaie

U.M.

2005

2006

2007

2008

2009

Bovine Kg/cap 290 309 329 378 408 Suine Kg/cap 125 120 122 121 114 Ovine Kg/cap 22,8 24,0 20,8 21,5 19,70 Pasari Kg/cap 2,70 2,10 2,06 2,20 2,10

7

Dinamica productiilor medii pe animal la principalele specii de animale in perioada 2005-2009

Tabelul nr. 6

Specificaie

U.M.

2005

2006

2007

2008

2009

Lapte vaca l/cap 3.717 3.890 3.894 3.915 3.980 Lapte oaie l/cap 61,50 68,00 69,00 69,00 69,20 Lana kg/cap 2.,40 2.,50 2,60 3,00 3,10 Oua b/cap 163 169 175 177 187

Greutatile la care se sacrifica animalele sunt mici in comparatie cu cele din tarile occidentale la fel si productiile medii realizate in toata aceasta perioada sunt scazute. Aceasta stare de fapt este o consecinta a unui numar redus de ferme specializate in cresterea animalelor pe specii si categorii.

I.F Lipsa de rentabilitate in productia animala

In prezent, in conditiile trecerii la economia de piata si ca urmare a unor dereglari de ordin economic, nici unul din sectoarele zootehniei nu este atragator pentru pentru eventualii investitori. Se inregistreaza in toata aceasta perioada o crestere galopanta a preturilor datorate cresterii costurilor de productie prin cresterea pretului energiei si combustibililor, cresterea costului furajelor, crestera consumului de furaje, cresterea costului fortei de munca (salarii + asigurari sociale).

I.G Criza cronica a asigurarii necesarului de furaje in alimentatia animalelor Problema de baza a productiei animale o constituie criza cronica in asigurarea cantitatilor

necesare de furaje si a calitatii acestora. Acest fenomen constituie cauza majora a situatiei nesatisfacatoare a productiei animale, in primul rand a performantelor reduse de productie si a eficientei economice reduse, a fermelor de animale.

Lipsa cronica de furaje, calitatea mediocra a acestora si pierderile cantitative si calitative ce au loc prin tehnologiile necorespunzatoare de recoltare, conservare si depozitarea cerealelor constituie cauza principala a nivelului scazut al indicilor de reproductie, a performantelor productive cu mult sub potentialul genetic al raselor si a consumului specific ridicat de furaje pe unitate de produs. Lipsa de valuta convertibila pentru importul de faina de peste, srot de soia, aditivi furajeri, biostimulatori de crestere, etc. reduc cu 25-30% productiile de carne de porc si pasare si conduc la cresterea cu 40-60% a consumului de furaje pe kg carne.

I.H Consumul foarte mare de furaje pe unitatea de produs

Se inregistreaza consumuri mari de furaje concentrate pe kg/spor sau produs. Rata de

conversie a furajelor se prezinta astfel: pentru 1 kg spor de crestere in greutate se consuma circa 6,5-7 UN la taurine, 4-4,5 kg nutret combinat la porcine (fata de 3,0-3,5 kg in tarile vest-europene) si 3-3,3 kg la pasari, (fata de 2,2-2,7 kg in tarile sus mentionate). Principalul factor al consumului

8

specific deosebit de ridicat il constituie dezechilibrul energo-proteic al ratiilor de hrana la toate speciile de animale.

De asemenea si potentialul genetic mai scazut din cauza selectiei mai putin intense si mai putin consecvente dupa acest criteriu, precum si alti factori determina aceste consumuri mari de furaje concentrate. Reducerea consumului de furaje combinate de la 4-4,5 kg la 3-3,5 kg spor la porcine ar permite sa se ingrase cu cel putin 25% mai multi porci annual si sa obtina, in aceeasi proportie mai multa carne de porc. Reducerea consumului de nutreturi combinate cu circa 15-20% la puii broiler ar permite cresterea efectivului de pui broiler cu 20-22%.

I.I Nefolosirea integrala a resurselor biologice

Reducerea efectivelor si a productiilor animale sunt influentate indirect de nivelul scazut al indicilor de reproductie, rata mica de natalitate, procentul ridicat de reforme de necesitate etc. Rata de natalitate la taurine oscileaza in prezent in jurul mediei de 82-85% (in tarile vest-europene 88-92%). Aceasta determina pierderi de circa 15-18 vitei la fiecare 100 vaci, sau de 12.750 capete/an la intreg efectivul matca din judet. Natalitatea scazuta conduce nu numai la pierderi mari de efective, ci si la pierderi importante de lapte si carne. La fel prolificitatea la porcine este redusa, se obtin 1,7-1,8 fatari/scroafa pe an, fata de 2,0-2,3 in tarile vest-europene. Numarul de purcei intarcati pe scroafa/an este de 12-15 capete, fata de 17-18 in tarile cu zootehnie avansata. Se pierde astfel o productie de carne de circa 0,5-0,6 tone/scroafa/an, insumand deci 2.200 tone/an la total efectiv de scroafe si scrofite.

Potentialul genetic al raselor de animale nu se exprima in totalitate din cauza conditiilor precare de hranire si exploatare. Dar si ritmul lent de crestere a potentialului genetic, la toate speciile crescute, reprezinta un factor restrictiv al productiei animale. Din aceste cauze se pierd annual circa 30-50% din volumul productiilor pe care resursele biologice l-ar permite in conditii normale de exploatare a animalelor.

I.J Criza de organizare a productiei animale O mare parte din fenomenele negative care au loc in productia animala isi au originea in

criza de organizare a productiei animale. Privatizarea prin restituire si redistribuire a fondului funciar a condus la fragmentarea proprietatii si la inlocuirea fermelor de animale de capacitate mijlocie si mare ale sectorului cooperatist, cu exploatatii agricole mici, care cresc 1-2 vaci, 1-10 oi, 1-25 pasari. Cele 42.539 gospodarii taranesti, care detin peste 94,67% din efectivele de bovine, au un caracter aproape de subzistenta, asigurandu-si in cea mai mare parte doar consumul propriu, familial, fara a produce prea mult pentru piata.

Structura de marime a gospodariilor crescatoare de animale si consecintele pe care le are asupra nivelului performantelor productive, asupra marimii ofertei de produse pentru piata, asupra productivitatii muncii, reprezinta una din problemele fundamentale cu care se confrunta productia animala in Maramures. Exploatatiile zootehnice din judetul Maramures sunt exploatatii mici ca marime a numarului de animale crescute.

In tabelele nr. 7, nr. 8, nr. 9, nr. 10 si nr. 11 prezentam numarul si marimea exploatatiilor

zootehnice din judetul Maramures la vaci cu lapte, scroafe si srofite, porci la ingrasat, oi-mioare si pasari.

9

Numarul si marimea exploatatiilor de bovine matca in anul 2009

Tabelul nr. 7

Marimea exploatatiei

Nr. expl. Nr. vaci+juninci Nr. cap/expl. %

1-3 vaci+juninci 44.807 53.616 1,20 99.72 3-10 vaci+juninci 95 542 5,68 0,21 11-20 vaci+juninci 16 238 15.00 0,03521-50 vaci+juninci 10 254 25.00 0,022 51-100 vaci+juninci 2 126 65.00 0,004 p. 100 vaci+juninci 2 224 112.0 0,045 TOTAL 44.932 55.000 1,33 100,00

Numarul si marimea exploatatiilor cu scroafe si scrofite in anul 2009

Tabelul nr.8

Numarul si marimea exploatatiilor de porci la ingrasat in anul 2009

Tabelul nr. 9


Nr. expl.

Nr. porci

Nr. cap/expl.

%

1-3 porci 41.250 43.357 1,05 55,76 4-10 porci 1.079 4.000 3,80 5,14 11-25 porci 3 41 20,00 0,05 26-50 porci 3 92 30,67 0,12 51-75 porci 1 60 60 0,08 p. 100 porci 9 30.201 3.355 38,85 TOTAL 42.345 77.750 1,80 100

Numarul si marimea exploatatiilor de oi matca in anul 2009

Tabelul nr.10 N

Marimea exploatatiei Nr. expl. Nr. animale Nr. cap/expl. % 1 scroafe+scrofite 2.100 2.100 1 55,17 2-5 scroafe+scrofite 637 1.911 3 37,03 6-10 scroafe+scrofite 34 204 6 6,07 11-50 scroafe+scrofite 3 75 25 1,72 TOTAL 2.834 4.350 1,53 100


Nr. exploataii

Nr. oi si mioare

Nr. cap/expl.

%

1-50 oi si mioare 20.420 57.460 2,8 30,43 50-100 oi si mioare 389 37.883 97 20,06 100-150 oi si mioare 320 41.624 130 22,04 150-200 oi si mioare 104 17.166 165 9,09 200-500 oi si mioare 123 25.862 210 13,7 >500 oi si mioare 11 8.805 800 4,66 TOTAL 21.367 188.800 8,80 100

10

Numarul si marimea exploatatiilor de pasari in anul 2009

Tabelul nr. 11


Nr. exploataii

Nr. pasari

Nr. cap/expl.

%

1-25 pasari 80.580 540.898 6,70 56,68 26-50 pasari 2.650 42.875 16,10 4,45 51-75 pasari 702 20.312 28,90 2,1376-100 pasari 39 2.370 60,70 0,25 101-500 pasari 6 8.200 136,60 0,86 peste 1000 pasari 16 339.580 21.223 35,58 TOTAL 83.940 954.235 11,36 100

Analiza numarului si marimii exploatatiilor zootehnice la toate speciile ne permite sa

afirmam ca in judetul nostru nu exista exploatatii zootehnice cu efective mai mari. Astfel la aproape toate speciile de animale crescatorul detine un numar minim de animale,

98,82% din proprietarii de vaci cu lapte detin 1-2 vaci, 55,17% din cei ce detin scroafe au o singura scroafa in proprietate, 30,43% din crescatorii de oi detin numai 1-50 oi matca, 56,58% din crescatorii de pasari detin intre 1-25 pasari. In general se cresc in judetul nostru 1,33 vaci, 1,53 porcine, 8,8 ovine si 11,36 pasari pe gospodarie.

II. Relansarea zootehniei judetului Maramures pana in anul 2015

Conditia preliminara pentru o activitate fructuoasa in zootehnie, care sa fie incununata de succes, este stabilirea unui obiectiv clar. Conditiile naturale si economice in care o ferma zootehnica trebuie sa produca, sunt determinante in stabilirea obiectivelor in cresterea unei specii de animale.

Strategia de dezvoltare a zootehniei judetului Maramures pleaca de la considerentul ca toate produsele de origine animala reprezinta produse de interes national, indispensabile in structura bunurilor agroalimentare, necesare pentru consumul populatiei si pentru exporturi.

Pentru dezvoltarea sectorului zootehnic din judetul maramures pledeaza cateva argumente de netagaduit:

ponderea de peste 60% a sectorului zootehnic in volumul productiei agricole totale, extinderea in mediul rural a peste 47% din totalul populatiei judetului, ponderera populatiei ocupata in agricultura, configuratia geografica si de relief a judetului, precum si traditia, cresterea animalelor, precum si productiile acestora reprezinta pentru multe gospodarii

taranesti singura sursa, din pacate, de venituri, existena in judet a 101.084 ha pasuni, reprezentand 32% di total teren agricol precum

si 120.030 ha fanete, ceea ce reprezinta 38,5% din total suprafata a judetului. Din acest punct de vedere zootehnia are ca obiectiv strategic major acoperirea acestor cerinte, in conditiile adoptarii productiei animale la exigentele normelor Uniunii Europene, politicile vizand urmatoarele obiective strategice:

Stoparea declinului efectivelor si productiilor animale, asigurarea cresterii acestora;

Cresterea disponibilitatilor pentru exportul de animale si produse de origine animal;

11

Imbunatatirea calitatii nutritionale si igienice a produselor de origine animala in vederea protejarii consumatorului intern si acceptarii produselor pe piata externa;

Cresterea veniturilor si profitului net al crescatorului de animale, care trebuie sa se apropie de nivelul salariului mediu pe economie;

Cresterea ponderii relative a valorii productiei animale in valoarea economica si sociala a productiei agricole totale, ca factor de subliniere a gradului de intensivizare a agriculturii, in general.

Pentru realizarea acestor obiective se au in vedere urmatoarele masuri si actiuni:

1. Cresterea numerica a efectivelor de animale prin: a) imbunatatirea tehnologiilor de crestere si exploatare si sanitar veterinare;

b) cresterea efectivelor matca pentru obtinerea de produse si produsi cu performane tehnico- economice ridicate;

c) susinerea apariiei fermelor de mrime medie private i creterea lor numeric.

2. Realizarea de producii animale la nivelul consumului optim de produse pe locuitor i disponibilizarea unor cantiti pentru export, prin:

a) orientare prioritar ctre produsele eseniale consumului uman lapte de vac , carne de porc, pasre i ou ntr-o prim etap, iar n etapa a II-a a crnii de bovin i ovin, precum i a celorlalte produse de origine animal (ln, lapte de oaie, produse apicole, piei, pielicele, blnuri, etc.);

b) mbuntitrea activitii de marcketing , prelucrarea industrial a produciei primare, diversificarea gamei sortimentale a produselor, calitii produselor finite, investigarea pieii i nbuntirea politicii promoionale i de distibuie a produselor;

c) adaptarea produciei animale la cererea pieii interne i externe.

3. mbumtirea calitativ a efectivelor de animale, prin:

a) mbuntirea indicilor de reproducie; b) utilizarea ca resurse genetice, a raselor de animale zonate n judeul Maramure i

racordarea la fondul mondial de gene; c) extinderea la maximum posibil, a nsmnrilor artificiale; d) extinderea controlului oficial al produciei.

4. Modernizarea fluxului tehnologic prin :

- dotarea fermelor de animale cu instalii de muls, stocaj al laptelui, alimentare cu ap , evacuarea gunoiului , precum i pentru realizarea parametrilor de

microclimat i confort tehnologic pentru animale. 5. Asigurarea nutriiei animalelor la nivelul cerinelor biologice i de producie, precum si realizarea unor consumuri specifice economice. 6. mbuntirea produciei furajelor de volum prin:

a) sporirea cantitativ i calitativ a produciei de furaje de volum, pe suprafee de teren agricol, organizate n apropierea fermelor de animale, dar i n asolamente de camp; b) stabilirea unor structuri ale culturilor furajere, adaptate condiiilor naturale i tipurilor de exploataie, precum i cerinelor diferitelor specii i categorii de animale.

12

Refacerea efectivelor de animale, cresterea produciilor animale, asigurarea de disponibilitai pentru export, n judeul Maramure, are n vedere realizarea n urmtorii cinci ani a urmtoarelor strategii de dezvoltare a speciilor de animale:

Strategia dezvoltrii creterii i exploatrii taurinelor Strategia dezvoltrii creterii i exploatrii porcinelor Strategia dezvoltrii creterii i exploatrii ovinelor Strategia dezvoltrii creterii i exploatrii psrilor Strategia dezvoltrii ameliorrii i reproduciei animalelor Strategia de dezvoltare a S.D.B. Sighetu Marmatiei Strategia dezvoltrii industriei alimentare

Strategia dezvoltrii creterii i exploatrii taurinelor

Dezvoltarea creterii i exploatrii taurinelor va constitui n perioada imediat urmtoare un obiectiv prioritar al judetului Maramure, fiind principal surs de cretere a veniturilor cresctorilor de taurine, prin creterea produciilor de lapte i carne. Reducerea efectivelor de taurine din judeul nostru fa de anul 2005 incumb o serie de obiective strategice privind creterea i exploatarea taurinelor n jude, cum ar fi:

1. Creterea medie anuala cu 2,7% a efectivului de taurine astfel ca n anul 2015 aceasta s fie de 98.800 capete. Creterea anuala cu 2-3% a efectivului matc care trebuie s ajung in anul 2015 la 65.600 capete;

2. Cretera produciei medii de lapte pe vaca de la 3.850l/an in anul 2010 la 4.350 l in anul 2015 cu un progres genetic anual de 1,7%; 3. Prin creterea efectivelor i a produciei medii producia total de lapte va ajunge n anul 2015 de 2.788 mii hl fata de 2.252 mii hl in anul 2010; 4. Mentinerea procentului de vaci si viele nsmnate artificial la 85-90% pana in anul 2015;

5. Folosirea la nsmanarea artificiala numai a taurilor testati amelioratori avand ca obiectiv cresterea productiei medii de carne si lapte;

6. Creterea efectivului de viei destinai ngrsrii pentru consum intern i extern cu 20% n fata de anul 2010; 7. Productia de carne pe locuitor va crete de la 16,36 kg/loc in anul 2010 la 19,20 kg/loc in anul 2015; 8. Productia de lapte pe cap de locuitor va creste de la 45,8 l in 2010 la 54,5 l in anul 2015; 9. Se va acorda o atenie deosebit creterii numerice dar i calitative a efctivelor de bubaline ca surs de export; 10. Se va acorda o atenie deosebit creteii dimensiunilor exploataiilor zootehnice prin apariia fermelor specializte ( vaci de lapte, tineret femel de reproducie, tineret mascul la ngrare) de dimensiuni medii 15-30 capete vaci n primii cinci ani urmand ca n perioada urmtoare s se dezvolte numrul acestora. Perspectivele evoluiei i produciilor la specia taurin n perioada 2010-2015 din judeul Maramure sunt prezentate n tabelul nr. 12.

13

Perspectivele dezvoltrii efectivelor i produciilor la taurine

n perioada 2010-2015 din judeul Maramure

Tabelul nr.12

Aria de rspndire a raselor de taurine ameliorate din judeul Maramure

Specificaie

U.M.

2010

2011

2012

2013

2014

2015

Bovine total Cap 86.500 87.300 90.200 93.500 95.700 98.800

Bovin matc Cap 58.500 60.100 62.200 63.000 64.200 65.600

Producie Lapte/vaca l/cap 3.850 4.050 4.100 4.150 4.200 4.350

Producia totala lapte Mii hl 2.252 2.434 2.550 2.614 2.696 2.788

Productie lapte/loc/an L/cap/an 45,8 47,6 49,9 51,1 52,7 54,5

Productie totala carne mii to 16,36 17,25 17,90 18,40 18,80 19,20

Productie carne/loc/an Kg/loc/an 32,0 33,7 35,0 36,0 36,5 37,5

14

OFICIUL PENTRU AMELIORARE IREPRODUCIE N ZOOTEHNIE MARAMURE

STRUCTURA CRESCTORIILOR PRIVATE DE TAURINE N FUNCIE DE NUMRUL ANIMALELOR N EXPLOATARE

SPECIFI

CARE

AN TOTAL JUDET din total pe dimensiuni in functie de efectivul de vaci crescute

n % 1-2 vaci 3-5 vaci 6-10 vaci 11-15 vaci 16-20 vaci 21-30 vaci 31-50 vaci 51-100 vaci

n % n % n % n % n % n % n % n %

2005 42210 100 40527 96,01 1614 3,82

54 0,12

7 0,01

3 0,01 3 0,01 2 0,004 - -

Numarde crescatorii

2006 42918 100 41144 95,86 1692 3,94

63 0,14

9 0,02

4 0,01 4 0,01 2 0,004 - -

2007 43405 100 41546 95,71 1739 4,00

91 0,21

16 0,03

5 0,01 4 0,01 3 0,006 - -

2008 44341 100 41444 93,46 2717 6,12

141 0,31

23 0,05

7 0,01 5 0,01 3 0,006 1 0,002

2009 44932 100 42539 94,67 2320 5,12

56 0,12

5 0,033

11 0,024

10 0,022

10 0,022 7 0,015

Evoluia structurii de ras la taurine

Specificaie

Perioada 2010 2011 2012 2013 2014

2015

Blat cu Negru Romneasc 1945 1874 1970 2072 2450 2800

Brun 59404 59750 60620 61450 62500 63200 Blat Romneasc 25151 25676 27610 29978 30750 32800 TOTAL

86500 87300 90200 93500 95700 98800

0

20000

40000

60000

80000

100000

Perioada

3DColumn1

BlatcuNegruRomneasc

Brun

BlatRomneasc

TOTAL

15

SITUATIA NOMINALA A FERMELOR DE TAURINE LA 31.08.2009

Nr. crt. Unitatea/Proprietar

Adresa Localitatea Capete

1. S.C. Agrozootehnica S.A./FrancClaudiu

Seini 65 445

2. Babas Vasile Gardani 178 33 3. Berinde Gheorghe Calinesti 305 25 4. Branduse Remus Stremt 160 34 5. Buhai Dorin Valenii Somcutei 249 44 6. SC Caraintertrans Viile Apei 5D 182 7. Crisan Ioan Tohat 19 20 8. Crisan Dumitru Seini 40 44 9. Dobra Gheorghe Lapusel 287 70 10. Farte Cristian Tohat 65 37 11. Bencze Francisc Coltau 71 6 12. S.C.Decoprod S.R.L./Darolti Bujor Ocolis 105 320 13. S.C. Wromsal S.R.L./Gogota Petru Satulung 379 183 14. Husti Claudiu Vicea 108 A 45 15. Kadar Toth Iosif Arduzel 193 12 16. Matesan Alin Tohat 112 30 17. Berci Gheorghe Calinesti 262 50 18. Dragus Petru Oncesti 21 20 19. Mihalca Ioana Petrova 172 47 20. Mociran Virgil Lapusel 228A 28 21. Nemes Mihai Calinesti 51 51 22. Pop Emil Boiu Mare 93 24 23. Pop Daniel Salsig 451 21 24. Pop Maria Iadara 222 30 25. Pop Nicolae Ulmeni 11 35 26. Veber Daniel Miresu Mare 490 70 27. Simionca Gheorghe Sighet 43 27 28. Sofron Vasile Salsig 443 53 29. Cupcea Ioan Calinesti 109 25 30. Lazar Florin Finteusu Mic 200 31. Dragos Claudiu Urmenis 59 22 32. Pop Eugen Urmenis 158 21 33. SDB Sighet 240 102 36. Zah Viorel Tohat 800 21 40. Mitrea Augustin Oarta de Sus 118 27 41. Dunca Vasile Feresti 28 42. Neamt Vasile Odesti 85 10 43. Popescu Octavian Suciu de Sus 181 23 44. Tuliciu Zachei Lapus 70 10 45. Sabau Mircea Arinis 72 10 46. Rohian Anton Grosi 22 15 47. Pustai Ioan Arinis 10 10

16

- Ferme tineret taurin la ingrasat

OFICIUL PENTRU AMELIORARE OFICIUL PENTRU AMELIORARE IIREPRODUCREPRODUCIE IE N ZOOTEHNIE MARAMUREN ZOOTEHNIE MARAMURE

FERMA POP IOAN-IADARA


FERMA DE INGRASARE TINERET TAURIN DIN RASA BLONDE DAQUITAINE-SC DECOPROD SRL

17


FERMA POPESCU- SUCIU DE SUS


FERMA CRISAN -SEINI

18

Strategia dezvoltrii i exploatrii suinelor

Obiectivele principale ale strategiei creterii porcinelor :

1. Efectivul de porcine se preconizeaz s ajung la 99.800 capete n anul 2015; 2. Creterea moderat a efectivului de scroafe matc de la 4.350 capete la 9800 capete n anul 2015;

3. Reducerea treptat a consumului specific de nutreuri concentrate pentru producerea unui kilogram de carne, care nu va ar trebui s depasc, cantitatea de 3,0-4,00 kg. furaj;

4. Numrul de purcei obinui i nrcai anual de la o scroaf anual va creste de la 15 cap. in anul 2010 la 17 cap in anul 2015; 5. Productia de carne de porc pe locuitor va crete prin mrirea efectivelor i a prolificitii de la 16,25 kg/loc in anul 2010 la 50,65 kg in anul 2015; 6. Viitoarea producie de carne de porc se va realiza:

a) n ferme private , cu livrare anual de 50-100-500 porci grai, care fie c se bazeaz pe cumprarea de purcei pentru ngrat din alte ferme ( circuit deschis ), fie c dispun de efectivul corespunztor de scroafe (circuit nchis), fie n ambele sisteme;

b) femele individuale , mai ales pentru acoperirea nevoilor familiale, n care se ngra 2-5 porci pe an i n care pot crete totodat i 1-2 scroafe.

7. Folosirea raselor de porci performante Marele Alb , Landrace, Bazna, Duroc,Pietrain, Pic etc.) pentru creterea prolificitaii la ftare i a sporului n greutate si a calitati carcaselor;

8. Maximizarea progresului genetic astfel incat sa se obtina porci pentru sacrificare cu viteza de crestere mare cu consum redus de furaje si cu un procent mare de carne in carcasa.

Perspectivele dezvoltrii efectivelor i produciilor la suine n perioada 2010-2015 din judetul

Maramure sunt prezentate n tabelul nr.13

Perspectivele dezvoltrii efectivelor i produciilor de suine in perioada 2010-2015 din judeul Maramure

Tabelul nr.13 Specificaie

U.M.

2010

2011

2012

2013

2014

2015

Suine total

Cap 84.200 86.400 88.800 92.200 94.400 99.800

Suine matc

Cap 4.350 5.600 7.100 8.600 9.000 9.800

Purcei scroaf/an

Cap 16,00 17,00 18,00 19,00 20,00 22,00

Pucei an

Cap 69.600 95.200 127.800 163.400 180.000 215.600

Productie totala carne

mii to 8,30 11,40 15,30 19,60 21,62 25,87

Productie carne/loc/an

Kg/loc 16,25 22,32 29,95 38,37 42,33 50,65

19

Situaia exploataiilor de porcine din judeul Maramure

Nr. crt.

Denumirea exploataiei

Numr capete

Coordonate de contact

1. S.C. Tipgex Ghita S.R.L. 5000 Loc. Ardusat, nr.455, tel.: 0724 283799 2. S.C. Predilect S.R.L. 3000 Loc. Bseti, nr.308,tel.:0745 572964 3. S.C. Danmari S.R.L. 1500 Loc. Seini, str.Some, nr.2, tel.:0744 579149 4. S.C. Agrif S.R.L. 3000 Loc. Mireu Mare, nr.443/A, tel.:0723 633765 5. S.C. Eti Genetic & CO S.R.L. 1000 Loc. Baia Mare, Bld. Unirii nr.53, tel.: 0262 227323 6. S.C.Leul din Sieti S.R.L. 3000 Loc. Corni, nr.34, com. Bicaz, tel.:0745 627104 7. S.C.Fiderom S.R.L. 900 Loc. Baia Mare, str. Piaa Revoluiei, nr.2/A;

Loc. Baia Sprie, str. Herja, nr.43, tel.:0723 024115 8. S.C. Nancy Sabadi S.R.L. 500 Loc. Baia Mare, Bld.Traian nr.28/24

Loc. Slite, com. Bseti, str.Coasta Berii, F.N. tel.: 0745 327470

FERMA DE PORCINE SC DANAMARI SRL

20

Strategia dezvoltrii creteii i exploatrii ovinelor

Dei cretera ovinelor n jude are o tradiie ndelungat i constituie o ndeletnicire a majoitii fermelor rneti, aceast activitate nregistreaz n prezent tendine acute de regres. Creterea ovinelor se afl n pericol datorit crizei n comecializarea lnii, existnd mari stocuri de ln la productori, n condiii de pstrare care duc la degradarea caliti degradarea caliti ei. Cantiti extrem de mici de ln sunt preluate de industrie, la preuri mici. O parte din ln este prelucrat n gospodriile rneti, n comunele de peste munte , cu tradiie n confecionarea cergilor i a altor produse de artizanat.

Obiectivele principale ale strategiei privind creterea i exploatarea ovinelor

Revizuirea ponderii diferitelor productii n programele de ameliorare i n practica exploatrii, reconsiderand produciile de carne i lapte , care pot constitui i n viitor o marf cerut pentru export.

1. Ca resurse genetice n jude se vor crete rase de ovine de tip Turcan n zonele de munte i Merinos Transilvnean si igaie n zona de es a judeului precum i metii intre acestea.

2. Creterea anual cu 2-3% a efectivului de ovine astfel ca aceasta s fie de 218.000 capete n anul 2015;

3. Efectivul de oi matc trebuie s ajung in anul 2015 la 165.200 capete fata de 150.200 cap in anul 20 4. Producia de lapte de oaie va crete de la 69l/an in anul 2010 la 75 l/an n anul 2015;

5. Producia total de lapte de oaie se preconizeaz s cresc de la 103,63 mii hl in anul 2010 la 118,94 mii hl n anul 2015;

6. Producia de lan va crete de la 3,00 kg/cap in anul 2010 la 3,5 kg/cap in anul 2015. 7. Productia de carne de ovine va cunoate o cretere de la 5,6 kg/locuitor in anul 2010 la 7,53 kg/locuiton anul 2015. 8. Creterea numrului de miei obtinuti din incrucisarea raselor locale cu reproducatori din rasele de carn(Texel,Suffolk si Alb Norvegian) destinati exportului cat si valorificarii intene datorita calitati superioare a carcasei. 9. Stimularea apariiei fermierilor specializai n creterea oilor care s dein efective de 100-200-500 capete. Perspectivele dezvoltrii efectivelor de ovine i produciilor n perioada 2010-2015 din judeul Maramursunt prezentate n tabelul nr. 14.

Perspectivele dezvoltrii efectivelor de ovine i produciilor n perioada 2010-2015 din judeul Maramure

Tabelul 14

Specificaie

U.M

2010

2011

2012

2013

2014

2015

Ovine total Cap 193.000 198.800 203.200 208.500 211.200 218.000 Ovine matca Cap 150.200 153.000 156.200 159.200 162.200 165.200 Productie totala lapte Mii hl 103,63 106,33 110,74 113,82 116,45 118,94 Productie lapte /oaie l/cap 69,00 69,50 70,90 71,50 71,80 72,00 Productie lapte/loc/an Kg/cap 20,29 20,82 21,68 22,28 22,80 23,29 Productie lana total Mii to 579 616 650 688 718 763 Productie lana/cap Kg/cap 3,0 3,1 3,2 3,3 3,4 3,5 Productie carne Mii to 2,90 2,97 3,20 3,60 3,75 3,85 Productie carne /loc Kg/loc/an 5,60 5,80 6,26 7,04 7,34 7,53

21


FERMA OVINE-PREOT PETROVAI VASILE


SC GEEA ECOLACT SRL-FERMA CAPRINE

22

Strategia dezvoltrii creterii i exploatrii psrilor

Strategia creterii psrilor trebuie s pornesc de la nivelul actual de dezvoltare, iar extinderea

produciei n viitorii ani se poate face numai n condiii de eficien, comparabile cu cele la care lucreaz concurena pe piata mondial: producii medii, consumuri specifice, costuri, etc. Producerea crnii da pasre i a oulor n consumul total de alimente trebuie s cresc n mod prioritar i aceasta din cel puin trei motivaii : 1. este cea mai ieftin carne i deci accesibil tuturor categoriilor sociale ale populaiei. 2. carnea de pasre este un produs dietetic, cu cel mai sczut coninut de grsimi (colesterol) i cel mai mare coninut de protein uor asimilabil de ctre toate categoriile de varst i stare de sntate. 3. oule reprezint alimentul concentrat, echilibrat nutritiv i accesibil tuturor categoriilor sociale. Obiectivele principale ale strategiei privind creterea i exploatarea psrilor 1. Diversificarea produciei de carne de pasre, printr-o mai mare participare la asigurarea piei i a altor specii : rae, gte, curci. 2. Pentru producia de ou se va introduce n producie hibrizi care produc ou n coaj al i hibrizi care produc ou n coaj brun i au producii ridicate, astfel pana n anul 2015 se dorete ca produia de ou anual/cap s fie de 195 ou fata de 170 in anul 2010. n vederea sporirii consumului de produse avicole se va diversifica oferta prin industrializare a crnii de pasre, productia de carne de pasre pe locuitor va crete de la 22,9 kg/locuitor n anul 2010 la 26,63 kg/locuitor n anul 2015. 3. Dezvoltarea viitoare a produciei de carne de pasre i ou se va realiza n : a) ferme private, care vor beneficia de material biologic selectionat, furaje de foarte bun calitate i

care vor livra produsele lor abatoarelor specializate sau staiilor de sortare ou n vedera valorificrii lor la nivel sporit, din punct de vedere economico-sanitar.

b) creterea numrului de fermieri ce dein efective de 2000-5000 capete gini outoare, precum i acelor cu gini pentru producia de carne.

4. Sprijinirea constituirii fermelor de reproducie , n sectorul privat. 5. Folosirea n ferme specializate a raselor de gini outoare i de carne performante. Perspectivele dezvoltrii efectivelor i produciilor la psri n perioada 2010-2015 din judeul Maramure sunt prezentate n tabelul nr. 15

Perspectivele dezvoltri efectivelor i produciilor la psri n perioada 2010-2015 din judeul Maramure

Tabelul nr.15

Specificaie

U.M.

2010

2011

2012

2013

2014

2015

Pasari total Mii cap 1.010 1.050 1.090 1.140 1.190 1.240 Pasari matca Mii cap 830 870 900 930 960 990 Productie carne Mii to 1,17 1,20 1,24 1,28 1,32 1,36 Productie carne/loc Kg/loc 22,91 23,49 24,28 25,06 25,84 26,63 Productie total oua Mii buc 141.100 152.250 162.000 172.050 182.400 193.050 Productie oua/cap Buc 170 175 180 185 190 195Productie oua/loc/an buc 276 298 317 336 357 378

23

Situaia exploataiilor de psri

Nr. Crt.

Denumirea exploatatiei

Capete

Coordonate de contact

1. AF ACHIM D. DUMITRU 8000 SEINI ,str. Mihai Viteazu, 46, Tel:0766-686532

2. SC AVIMAR SA 50000 SEINI,str. Somes,1 Tel: 0262-222228 3 AF BOZGA EMIL 2500 BOIU MARE,3

Tel: 0744-705884 4 SC COMBIMAR SA 35000 BAIA MARE,str. Europa,73

Tel:0262-222801,0262-222441 5 SC EXEMPLU SRL 2290 HIDEAGA,592

Tel, 0728-500307 6 SC FILSTAR SRL 7500 SEINI,str. Somes, 2

Tel: 0262-464860 ,0174-160507 7 AF GALINUS SRL 15000 SEINI,str. Somes, 2

Tel: 0262-464860 ,0744-160507 8 SC IONEL & MARIANA SRL 10000 Rus,53,com. Dumbravita,

Tel:0727-394071 9 SC KARIN SRL 20000 Seini,str. Somes 2/A,tel: 0788-867032 10 SC LANEY SRL 6000 Baita 246/A, tel:0746-160801 11 SC PENESMAR 3000 Sighetu Marmatie str Tractorului nr.4

tel:0744-872964 12 SC ROMAVIS SRL 70000 Seini str Somes 2/A tel; 0744-204542 13 SC SABISANA SRL 10000 Seini str Somes 2 tel:0744-840893 14 SC TOVIRA PROD COM SRL 10000 Seini str Somes 2 tel;0744-514051


SC LANEY SRL-FERMA GAINI OUATOARE

24





25

Strategia ameliorrii i reproduciei animalelor

Ameliorarea genetic a efectivelor de animale reprezint o activitate cu caracter prioritar n strategia dezvoltrii zootehniei romneti ce se desfoar sub controlul Ministrului Agriculturii i Dezvoltrii Rurale, este procesul dirijat de schimbare a frecventei genelor in populatiile de animale supuse selectiei in directia dorita de om. Beneficiarul final al ameliorarii animalelor este consumatorul, respectiv societatea, deoarece ameliorarea animalelor duce la cresterea productiei. Fermierii sunt obligati sa investeasca in ameliorare pentru a se mentine in competitie cu cei din U.E. dar faptul ca ei nu sunt beneficiarii reali ai investitiei, justifica participarea financiara a statului la aceasta investitie prin care se promoveaza productia animala si in acest fel asigura siguranta alimentara a populatiei. Acordarea sprijinului financiar este reglementata prin Regulamentul CE nr. 1857/2006. Strategia dezvoltrii animalelor n judeul Maramure , face parte integrant din Programul Naional de Ameliorare a raselor de animale din Romnia, adaptat specificului judeului nostru. n cazul taurinelor ntodeauna obiectivele stabilite n creterea unei rase au fost combinate, adic s-a mers pe creterea i ameliorarea raselor mixte productoare de lapte-carne. Obiectivele strategice stabilite pentru efectivele de animale din judeul nostru n perioada urmtoare de cinci ani sunt urmtoarele : 1. Masivizarea si precocizarea raselor de animale; 2. Cresterea efectivelor totale si matca la toate speciile animale; 3. Cresterea productiei animaliere totale, indeosebi pe seama cresterii productiei medii la toate

speciile de animale; 4. Continuarea imbunatatirii categoriilor genetice a efectivelor de animale prin aplicarea corecta

a programelor de ameliorare si extinderea biotehnologiilor moderne de reproductie; 5. Infiintarea de noi exploatatii zootehnice, durabile si competitive, cu circuit inchis sau

specializate, precum si retehnologizarea celor existente; 6. Imbunatatirea performantelor de productie la toate speciile de animale; 7. Extinderea si generalizarea insamantarilor artificiale pentru aplicarea eficienta a programelor

de ameliorare a efectivelor de animale; 8. Imbunatatirea conditiilor de crestere si exploatare a animalelor; 9. Imbunatatirea nutritiei animalelor prin asigurarea unor nutreturi cu nivel proteic si energetic

optim pentru toate speciile si categoriile de animale; 10. Pregatirea zootehniei pentru obtinerea de produse animaliere la standardele de calitate ale

U.E. si crearea conditiilor pentru atragerea capitalului strain in domeniul cresterii animalelor. Imbunatatirea potentialului de productie la rasele de animale asigura materia prima pentru

industria alimentara care va duce la cresterea veniturilor crescatorilor de animale si in consecinta la imbunatatirea conditiilor de munca si viata a acestora. Obiectivele specifice ale dezvoltrii ameliorrii i reproduciei animalelor n judeul Maramure sunt n perioada 2010-2015 urmtoarele : 1. Protejarea i dezvoltarea fondului genetic autohton din zootehnia judeului . 2. Creterea animalelor n ras curat la toate speciile de animale, in special la rasa Bruna 3. Folosirea metiilor n procent de 20-30% pentru nbuntirea potenialului biologic al

speciilor pentru crearea de rase de carne. 4. Extinderea controlului oficial al produciilor la taurine i n special la bubaline. 5. ndividualizarea animelelor cuprinse n controlul oficial al produciei.

26

6. Extinderea nsmnrilor artificiale la porcine de 60-75% n viitorii cinci ani i introducerea la nsmanarea artificial i a porcinelor , bubalinelor, cabalinelor.

7. Susinerea programelor de cretere i ameliorare a efctivelor de animale, aflate pe prima treapt a , n ferme de elit i la cresctorii privai, ca principale surse de material biologic de reproducie, de nalt valoare zootehnic, destinat sectorului privat. Directii si obiective in ameliorarea taurinelor din judetul Maramures

Pornind de la directiile si caracteristicile sistemului de exploatare preconizate, de la

conjunctura economica dictata de nevoile de consum intern si de la cererea si oferta pietei, lucrarile de ameliorare vor fi orientate in urmatoarele directii:

lapte-carne (rasa Bruna); carne-lapte (rasa Baltata Romaneasca).

Principalul avantaj al obiectivului de ras mixt l constituie posibilitatea de adaptare la o facil schimbare a direciei privind produsul necesar de obinut, ntr-o etap dat. n aceti ultimi ani, relaia lapte-carne a fost mai mult sau mai putin stabil, n produsul final brut din zootehnia judeului.

Datorit diversitii genetice a unei rase mixte, o eventual deplasare n direcia laptelui, sau a crnii este mai uor de asumat decat cu o ras de lapte specializat, sau una de carne specializat. n plus, un evantai mai larg genetic, permite cresctorilor s pstreze tipul de animal care convine mai bine condiiilor lor specifice de exploatare. ntr-o ferm zootehnic, creterea rentabilittii este de asemenea , un obiectiv principal. Este raionamentul pentru care avantajele caracterelor secundare, care influeneaz direct rentabilitatea au fost integrate n obiectivele urmrite n creterea vacilor. O bun sntate , o bun fecunditate , o mare capacitate de ingerare a furajelor de volum, o persistent ridicat a lactaiei i o mai lung durat de utilizare a animalelor sunt determinate pentru a produce cat mai mult i cat mai ieftin. Obtinerea tipului mixt de lapte-carne, considerat ca cel mai corespunzator si mai economic pentru realizarea concomitenta a unor productii mari de lapte si carne. Se urmareste gruparea celor doua aptitudini principale- lapte si carne-lapte intr-un singur tip, pe acelasi individ, diferentiat ca pondere in functie de rasa. Prin orientarea selectiei se preconizeaza in general tipul de vaca cu o dezvoltare corporala mijlocie spre mare, cu o buna si armonioasa dezvoltare a ugerului cu o precocitate buna a productiei de lapte, fertilitate si rezistenta organica deosebita, in functie de rasa si de stadiul actual al ameliorarii trebuie sa vizam urmatoarele obiective:

1.1. La rasa Bruna de Maramures

Reprezentand principala rasa de taurine a judetului, atat pentru ponderea numerica cat si prin insusirile bune pentru ambele productii-lapte si carne, insusirile de lapte avand ponderea principala a selectiei. Este destinata, de asemenea, exploatarii de tip extensiv in productia de lapte in microferme si gospodarii individuale din zona colinara si montana a judetului.

Fata de nivelul actual al ameliorarii ei, de calitatile si defectele prezente se vor urmari: a) ridicarea potentialului genetic in productia de lapte si marirea continutului de grasime si proteina din

lapte; b) masivizarii tipului mediu al rasei Bruna de Maramures pentru atingerea urmatorilor parametrii:

greutate 600-620 kg talie 136 cm

27

c) cresterea potentialului genetic al rasei la productii de : 5000- 5500 kg lapte 200- 240 kg grasime 175- 195 kg proteina

d) imbunatatirea formei si marimii ugerului, a insusirilor morfofunctionale si de pretabilitate la mulsul mecanic ( volumul acestuia, simetriei productive a sferturilor si vitezei de muls);

e) precocitatea rasei prin realizarea primei insamantari fecunde la 16-18 luni si a primei fatari la 27 de luni,

f) atingerea unei mase corporale a tineretului mascul de 500 550 kg la varsta de 15 -17 luni si un randament la taiere de 56 %;

g ) reducerea consumului specific sub 0,95 UN / l lapte si sub 6 UN kg spor pentru productia de carne.

1.2. La rasa Baltata Romaneasca

Este destinata a se creste si exploata in microferme si gospodarii individuale din zona de sud a judetului. Se va creste si exploata pentru productia de carne-lapte, acordandu-se in selectie o pondere de cca. 60 % insusirilor de carne si de 40 % insusirilor de lapte.

Obiectivele ameliorarii taurinelor din rasa Baltata Romaneasca in judetul Maramures sunt:

a ) realizarea unui tip mediu de 650 700 kg greutate vie la varsta adulta cu o buna dezvoltare a dimensiunilor de lungime a trunghiului, adancime si profunzime a toracelui si mai ales al largimilor posterioare.Se va acorda o atentie mai mare cresterii adancimilor trunchiului, care trebuie sa reprezinte 54 % din talie. b ) ridicarea in continuare a potentialului genetic in directia productiei de lapte care sa ajunga la 5.000 litri / vaca, 200 230 kg grasime si 160 -180 kg proteina, c ) se va urmari imbunatatirea gradului de valorificare a hranei si ameliorarea precocitatii in productia de lapte, marirea productiei de lapte la lactatia I si reducerea varstei la prima fatare la varsta de 27 28 luni sis a furnizeze la aceasta lactatie cca. 65 70 % din potentialul productiv maxim. d ) imbunatatitrea calitatii comerciale a animalelor vii pentru carne, cresterea capacitatii de ingrasare, reducerea ponderii oaselor in carcasa si a consumului de hrana pe unitatea de spor in greutate. Din prezentarea directiilor si obiectivelor principale in ameliorarea raselor rezulta ca in

lucrarile de selectie pentru perspective trebuie sa se puna accent pe urmatoarele masuri: 1. introducerea si generalizarea selectiei vacilor cu o inalta valoare productive dar si cu o serie de caractere secundare si a taurilor de reproductie folositi la insamantarea artificiala. 2. testarea taurilor de prasila atat dupa aptitudinile pentru productia de lapte si carne, in vederea cresterii si selectiei unui tip mixt de lapte-carne sau carne-lapte cu potential genetic ridicat in ambele directii productive.

Structura de rasa a taurinelor

Structura de rasa a efctivelor de taurine din judetul nostru nu va suferi schimbari semificative in viitor, se preconizeaza aparitia unor taurine specializate pentru productia de carne a caror structuta nu va influenta semnificativ actuala structura de rasa.

28

Ameliorarea ovinelor in judetul Maramures

Stabilirea raselor de ovine ce se cresc in judet si a ariei de raspandire a lor in functie de conditiile naturale si economice.

Cresterea in rasa curate, ca metoda de baza in ameliorarea ovinelor in directia productiei de lapte-carne lana, folosind complementar incrucisarea de absortie pentru grasimea ritmului de uniformizare a populatiilor locale prin:

1. crestera numerica a ovinelor in toate zonele judetului. 2. asigurarea unui material biologic valoros. 3. folosirea tuturor resurselor furajere. 4. cresterea performantelor productive ( productie de lapte, spor in greutate,

productie de lana.) 5. imbunatatirea indicilor de reproductie. Obiective in ameliorarea ovinelor

Activitatea de ameliorare a ovinelor se va orienta spre urmatoarele obiective:

a ) infaptuirea structurii de rasa pe zonele de crestere ( colinara, montana, ses ); b ) realizarea unui tip de animal, la majoritatea raselor, care sa intruneasca insusiri de productie maxima; c ) cresterea greutatii corporale si imbunatatirea conformatiei, in special a dimensiunilor de largime si dezvoltarea regiunilor cu pondere in productia de carne de calitate superioara; d ) ridicarea potentialului genetic in directia productiei de lana si a insusirilor calitative, cu accent pe lungimea suvitei si uniformitate; e ) imbunatatirea productiei de lapte, atat pentru asigurarea unor sporuri mari de crestere a mieilor alaptati, cat si a unei productii marfa convenabile; f ) selectia ovinelor pentru consolidarea genetica a insusirii de prolificitate in scopul obtinerii unui numar cat mai mare de miei si inlocuirea anuala a efectivelor matca. Zonarea raselor de ovine are in vedere conditiile pedoclimatice si geografice, cerintele biologice ale fiecarei rase, adaptabilitatea castigate in procesul filogenetic, traditia existenta si posibilitatile de intensivizare a cresterii si exploatarii acestora. Aria de raspandire corespunde in general cu cea actuala, cu urmatoarele precizari:

rasa Tigaie se va creste in zona colinara a judetului; rasa Turcana si metisii acesteia se va creste in general in zona inalta a judetului; rasa Merinos Transilvanean existenta in nuclee izolate se va creste in zona de sud a judetului.

Directiile de ameliorare a ovinelor

Lucrarile de ameliorare se vor desfasura in etape si diferentiat de la rasa la rasa, corespunzator conditiilor materiale, posibilitatilor biologice, nivelului muncii de selectie atins si potentialului valoric acumulat pana in prezent. Mijloacele principale ale ansamblului de actiuni tehnice ale programului de ameliorare va trebui sa cuprinda:

a ) organizarea nucleului activ ( ferme de elita ) ale rasei, necesare realizarii progresului genetic urmarit ;

b) metoda de crestere in fermele de elita si in cele de productie; c) producerea dirijata a reproducatorilor de inalta valoare zootehnica, aprecierea calitatii reproducatorilor masculi prin testul performantelor proprii si al descendentei, importul de ovine din rase ameliorate;

29

d) difuzare insusirilor valoroase ale berbecilor testate amelioratori, indeosebi prin insamantari artificiale,etc.

La efectivele de ovine din judet, imbunatatirea productiei de lapte si lana se va realiza prin selectie si crestere in rasa curate. Pentru imbunatatirea productiei de carne sub aspect cantitativ si calitativl se vor face incrucisari dirijate cu berbeci din rase specializate de carne din import ( Texel, Sufolk, Alb norvegian). Pentru acestea se vor folosii cele mai bune efective din gospodariile populatiei.

Strategia de dezvoltare a S.D.B. Sighetu Marmatiei Desi este unica si cea mai veche statiune de crestere a taurinelor de rasa Bruna din tara, nu-mi este la indemana sa fac consideratii de nici un fel. Practic in momentul de fata se afla in ultimele spasme de supravietuire atat ca unitate de cercetare cat si ca unitate care in timp a contribuit la realizarea a ceea ce reprezinta astazi rasa Bruna. Comentariile nu sunt de prisos deoarece toate eforturile organelor de profil din judet facute la nivelul MADR si ASAS, nu au avut nici un efect, actuala statiune mai existand doar cu numele. Ramane in continuare sa intervenim la fel de insistent si poate ca odata, dar nu prea tarziu, sa fim auziti, nu noi, ci nevoile in care se zbate zootehnia romanesca.

Staiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Bovine Sighet a fost nfiinat n conformitate cu HCM nr. 1733/1972 i are sediul n Sighetu Marmaiei, jud.Maramure. Teritorial face parte din unitatea geomorfologic Depresiunea Maramure, strbtut de vile raurilor Tisa, Iza, i Mara, care imprim un aspect particular, caracteristic ntregului ansamblu.

Terenurile unitaii sunt amplasate la diferite altitudini, ncepand de la 2070 m ( terasa albiei raului Tisa ) pn la 1200 m altitudine ( Rancul Spanei ).

Staiunea este instituie public de interes zonal i naional , cu o tradiie de peste 37 ani n creterea i ameliorarea taurinelor de rasa Brun de Maramure .n unitate s-au desfurat activiti complexe de cercetare i n domeniile reproducia i nutriia animalelor, ameliorarea pajitilor, cultura plantelor furajere, cu rezultate recunoscute atat pe plan naional cat i european , printre care :

Aspecte pozitive : y a realizat recordista absolut a rasei, vaca IZA, care la lactaia a IV-a a produs 11.660 kg. lapte /305

zile ;

y a furnizat n decursul anilor peste 1.912 cap. tauri pentru monta natural, peste 1.204 cap. tauri pentru reeaua SEMTEST, de la care s-au recoltat i difuzat n teren peste 3.500.000 doze material seminal pentru nsamanri artificiale i peste 11.000 cap. femele pentru prsil;

y n premier mondial la rasa Brun s-a fondat tipul de taurine fr coarne (AKERATOS), cu avantajele cunoscute ( nu necesit ecornaj artificial, spaiu mai mic de furajare la iesle, riscul minim de accidente etc.);

y s-au format dou linii sintetice : A i B ( A- pe linie elveian , B- pe linie american) i una hibrid C;

( ncruciarea ntre AxB i BxA);

y pe linie de reproducie, pe lng alte metode moderne de combatere a infertilitii la taurine, s-a aplicat cu succes trasferul de embrioni, obindu-se 7 produi;

y a realizat studii i cercetri cu privire la relaia sol-plant-animal n ecosistemele din Maramure, pe baza crora s-au obinut rezultate i informaii valoroase;

30

y a elaborat pe baza unor cercetri minuioase, tehnologii noi i a contribuit la optimizarea tehnologiilor de cretere i exploatare a taurinelor de ras Brun, respectiv optimizarea nutriiei la diferite categorii de taurine, a ngrrii tineretului taurin etc.

ncepand cu anul 1998 cercettorii de la S.C.D.B.Sighet au fost printre primii din ar care au ntocmit proiecte de cercetare, obinand finanare prin concurs pentru un numr de 6 proiecte, din domeniile: nutriie, reproducie, ameliorare, mbuntirea pajitilor . Aceste proiecte au fost finalizate, cu toate c unitatea se afla ntr-o situaie grea i a fost nevoie de sacrificii deosebite din partea cerccettorilor.

Faptul c s-au catigat atatea proiecte, n situaia dificil a unitaii, demonstreaz c la staiunea din Sighet a fost un colectiv de cercettori foarte valoros.

Din cauza lipsei finanrii de la buget a cercetrii, unitatea a acumulat datorii, astfel c nu s-au mai putut accesa alte proiecte, ceea ce a determinat plecarea majoritaii cercettorilor, rmannd n unitate doar doi.

ncepnd cu anul 2006 la staiune se deruleaz un proiect, n colaborare cu S.C.D.B. Tg. Mure ( unitate eligibil pentru proiecte), din cadrul Planului Sectorial de Cercetare, cu tema:

,,Perfecionarea tehnologiilor de cretere i ngrare a tineretului taurin de ras Brun n condiiile pedoclimatice din Nordul rii, cu finalizare n anul 2010.

Aspecte negative:

migrarea specialitilor spre alte arii de activitate din zon;

cldirile, echipamentele, aparatura, uzate fizic i moral ceea ce duce la stadiu de inutilizare ; pierderea unor mari suprafee de teren prin retrocedari unele discutabile etc,o parte fiind n litigiu; acumularea unor datorii foarte mari miliarde de lei vechi, care duce la imposibilitatea accesrii

de fonduri prin proiecte i a subveniilor pentru animale; lipsa unor reglementri legale privind statutul cercettorului i a unitilor de cercetare; lipsa fondurilor, unitatea nefiind finanat de la buget, ci doar prin venituri proprii; lupta permanent n cadrul personalului tehnic n a demonstra c unitatea nu mai poate fi

manageriat.

Posibiliti de revigorare

reorganizare, transformarea S.C.D.B. prin lege, H.G. etc , staiune de cercetare , agent economic de dezvoltare regional;

parteneriat economico-social cu structuri nonprofit cu activitate n domeniu; atragerea specialitilor formai la S.C.D.B. ,sau a altor nou venii, pe baze contractuale noi; finanarea unor programe proiecte minimale de cercetare prin programul sectorial al MAPDR

prin care s se asigure stabilitatea specialitilor i formarea noilor cercettori;

constituirea unui portofoliu de proiecte de cercetare specifice pentru arealul de deal i submontan;

proiecte pilot care s fie reaplicabile n regiuni similare din jude si din ar; ex. tehnologii de

cretere a taurinelor n ferme de mrimi i dotri diferite, obinerea produciei ecologice,

31

monitorizarea activitii de reproducie etc. Proiect pentru conservare i ameliorare genetic a tipului cu ecornare genetic, fr coarne (AKERATOS);

clarificarea situaiei terenurilor S.C.D.B., astfel ncat s existe o stabilitate n privina resurselor

furajere etc; reactivarea parcului de utilaje agricole din dotare.

n unitatea de cercetare Sighet exist un efectiv de 70 cap. taurine de ras Brun, din care cca. 35 cap. efectiv matc i deine o suprafa de cca.400 ha teren. Deasemenea dispune de spaii de cazare pentru animele: dou grajduri cu sistem de ntreinere legat ( din care unul dotat cu adptori automate i cu o capacitate de cca. 90.cap.) asigurand condiii bune pentru cretera i exploatarea vacilor i un grajd pentru creterea tineretului taurin de cca. 80 cap. compartimentat pe boxe comune.

Avand n vedere c situaia staiunii este n continuare dificil, pentru redresarea acesteia propunem urmtoarele msuri:

anularea datoriilor de la buget, deoarece din cauza acestora nu se poate accesa alte proiecte de cercetare i nu se primesc sbvenii pentru animale;

reorganizarea Consiliului de Administraie din care s fac parte cei mai buni specialisti (A.S.A.S., A.N.A.R.Z., A.N.C.A., A.N.S.V.A);

s se respecte principiul , ras-mas-cas, n acest scop respectandu-se i folosindu-se aciunile: - presiunea seleciei prin masculi;

- reforma selectiv a vacilor multipare:

- testarea primiparelor;

creterea numeric i calitativ a efectivului de taurine de ras Brun prin folosirea la IA. De M.S.C. de la cei mai valoroi reproductori de ras Brun din ara sau strintate n vederea obinerii de produi cu o nalt valoare genetic : masculii destinai chiar utilizrilor SMTEST din ar pentru testare sau pentru MN, iar femelele pentru prasil;

s se acorde o atentie deosebit creterii i ngrijirii tineretului taurin nc de la natere pn la faza de adult i n continuare;

s renfiineze cultura porumbului furajer pentru producerea de porumb siloz folosit la furajarea animalelor ;

s se mbunteasc compoziia floristic a punilor n vederea obinerii de furaje de cea mai buna calitate atat n perioada de punat , cat i n cea de stabulaie.

punatul s se fac raional de preferat cu gard electric; n hrana animalelor s se administreze supliment de nutre concentrat sau tre. s se fac zilnic igiena corporal a animalelor ( eslat, periat, etc.) alocarea fondurilor de la buget pentru cercetare , respectiv pentru angajarea personalului de

specialitate i modernizarea urmtoarelor laboratoare:

ameliorare genetic; reproducie;

32

nutriie i biochimie; cultura pajitilor;

tehnologii de cretere i exploatare a animalelor;

alocarea de fonduri pentru investiie;

renovarea grajdurilor ;

instalatii de ap, electricitate, evacuare dejecii;

maini i utilaje agricole; organizarea de loturi experimentale pentru culturi furajere : graminee i

leguminoase etc.

Consider c un ajutor financiar precum i o abordare corect a modaliti de organizare, conducere i inplementare a unor proiecte tehnice i a unor tehnologii adecvate poate constituii un instrument eficient de minimalizare a disfuncionalitilor, de redresare economic, de optimizare a performanelor pentru a putea sta alturi de alte uniti de profil din at i inplicit din rile UE.


STATIUNEA DE CERCETARI ZOOTEHNICE SIGHETU MARAMATIEI

33

Strategia dezvoltarii industriei alimentare In domeniul dezvoltarii alimentare in judetul Maramures se impune o reconsiderare a intregii activitati din sectorul industriei alimentare care este ramura economica de prima importanta in procesul de relansare economica a judetului pentru atingerea parametrilor de performanta, pentru a fi competitive pe piata interna, europeana si mondiala. Apropierea in scurt timp de standerdele de productie si competitivitate europene si mondiale in domeniul industriei agroalimentare se impune ca o necessitate obiectiva avand in vedere integrarea Romaniei la Uniunea Europeana si libera circulatie a produselor agroalimentare in interiorul Uniunii Europene. Productia agricola primara va trebui sa satisfaca in cea mai mare parte cerintele industriei alimentare, a consumului alimentar intern, de asemenea sa contribuie prin export la atragerea valutei atat de necesare procesului investitional din societatea romaneasca. Ca obiective ale strategiei dezvoltarii industriei alimentare din judet ne propunem: 1. Cresterea cantitativa si calitativa a productiei agricole, in concordanta cu potentialul natural si economic de care dispune judetul Maramure; 2. Asigurarea securitatii alimentatiei populatiei prin valorificarea la maximum a potentialului productiv agricol judetean; 3. Cresterea performantelor producatorilor agricoli si a competitivitatii produselor agricole romanesti, pe piata interna si externa; 4. Extinderea productiei de produse traditionale foarte cautate atat pe piata interna cat si externa; 5. Dezvoltarea fluxului de productie pe filiere de produse si valorificarea acestora in domenii de mare activitate:

carne de porc carne de pasare industria laptelui industria panificatiei

6. Stimularea si sprijinirea instaurarii unor relatii intre producatorii de materii prime agricole si procesatorii din industria alimentara, prin implicarea acestora din urma , in cadrul unor forme organizatorice integrante, in activitatile de productie agricola; 7. Cresterea performantelor tehnologice, printr-un proces investitional sustinut; 8. Sprijinirea difersificarii sortimentelor in cazul produselor agroalimentare; 9. Folosirea la intreaga capacitate a spatiilor de productie a produselor agroalimentare pentru realizarea unor produse la prt de cost redus, competitive pe piata interna si externa; 10. Crearea de piete de produse < en gross > in vederea valorificarii produselor agricole si alimentare intr-un cadru organizat la nivel judetean; 11. Reevaluarea politicilor comerciale in domeniul industriei alimentare, in contextul integrarii in U.E. pentru a putea face fata concurentei.

Dezvoltarea sectorului de crestere a animalelor si industrie alimentara in dinamica sa v-a trebui sa respecte toate normele de biosecuritate cu inpact asupra conditiilor de protectie a mediului inconjurator.

Dr.ing.Ioan MIHALCA DIRECTOR EXECUTIV OARZ MARAMURE

34

Fabrica de produse lactate Multilact S.R.L.

FABRICA DE PRODUSE LACTATE SC MULTILACT SRL

Fabrica de industrializarea crnii Cetina S.R.L.

FABRICA DE INDUSTRIALIZAREA CARNII SC CETINA SRL

relansarea zootehniei judetului maramures

Documents