atestat maramures

8/9/2019 atestat maramures

http://slidepdf.com/reader/full/atestat-maramures 1/33

ARGUMENT

Turismul se manifestă astăzi ca un domeniu distinct de activitate, cu o prezenţa tot mai

activă în viaţa economică şi socială, cu o evoluţie în ritmuri dintre cele mai înalte. Generator alunor transformări profunde în dinamica socială, turismul s-a afirmat totodată ca factor de progres

şi civilizaţie, ca promotor al relaţiilor internaţionale şi, mai recent, ca argument al globalizării şi

dezvoltării durabile.

Turismul a devenit in zilele noastre o activitate la fel de importanta precum cea

desfasurată în alte sectoare-cheie din economia mondială (industrie, agricultură, comerţ.

!enomenul turistic este e"trem de greu de delimitat deoarece, ca orice activitate umană, cade sub

incidenţa studiului interdisciplinar, antren#nd deopotriva economişti, geografi, psihologi şisociologi.

Tipurile de turism de diferenţiază de la ţară la ţară, asigur#nd varietatea şi, prin acesta,

atracţia asupra turiştilor autohtoni şi străini. $na dintre bogăţiile actuale de bază în domeniul

turismului priveşte studiul elementelor regionale, în funcţie de care se organizează activităţi

turistice tipice anumitor zone, şi se pun în evidentă posibilităţile de amena%are comple"ă a

acestora.

&aramureşul cu cultura sa specifică şi-a 'sculptat' în lemn propria istorie. ste locul

unde tradiţiile, costumul popular şi arta populară sunt păstrate ca nicăieri în altă parte a

)om#niei. &aramureşul este un gigantic muzeu în aer liber, iar viaţa de zi cu zi a satului

maramureşean permite şi o întoarcere în timp la vechile tradiţii.

*rivit din punct de vedere geografic şi geologic, ţinutul &aramureşului formează un

ansamblu închegat şi definit, deosebit de atrăgător prin ineditul său.

+udeţul &aramureş are o poziţie geografică strategică, fiind poarta de intrare în )om#nia

dinspre $craina. in punct de vedere geografic şi ştiintific ea corespunde zonei cunoscute sub

numele de &aramureş, denumire care se doreşte a fi promovată ca şi brand regional în scop

turistic şi investiţional.

*rin această lucrare se doreşte a evidenţia punctele tari ale zonei &aramureşului,

modalităţi de promovare a zonei şi valorificare a potenţialului turistic prin programe turistice.

*rimul capitol prezintă autenticitatea locală în zona &aramureşului prin potenţialul

natural şi antropic al zonei.

+udeţul &aramureş se caracterizează prin

/



0 e"istenţa unor forme de relief accesibile şi variate (lanţuri montane, c#mpie sau

depresiuni1

0 o climă favorabilă practicării turismului pe tot parcursul anului1

0 potenţial faunistic şi floristic bogat, cu specii şi ecosisteme unice.

+udeţul &aramureş reprezintă o destinaţie turistică importantă, promov#nd în principal

produse turistice de tip staţiuni turistice, turism montan şi turism cultural.

*otenţialul turistic al &aramureşului este subvalorificat, e"istă numeroase atracţii pentru

care se impune cu pregnanţă antrenarea în circuitul turistic. 2stfel este necesară o mai bună

valorificare a potenţialului, prin creşterea calitativă şi cantitativă a dotărilor de agreement, prin

îmbunătăţire calităţii serviciilor, dezvoltare echpamentelor tehnice de cazare sau numai

modernizrea lor şi diversificarea formelor de turism.

*roiectul de specialitate pentru e"amenul de certificare a competenţelor profesionale

nivel -3 tehnician în turism se numeşte 4*oten ialul turistic al %ude ului &aramureş am alesț ț

această temă datorită importan ei poten ialului turistic al acestui %ude pentru dezvoltareaț ț ț

turismului.

Competenţe vizate / implicate în realizarea / execuţia proiectului sunt

/. 5tudiază cererea şi concurenţa de pe piaţă

6. 7oordonează v#nzarea de servicii turistice

3. 2sigură o colaborare optimă cu prestatorii de servicii turistice

8. 2nalizează componentele produsului turistic

9. 7oncepe produse turistice

:. )ealizează comercializarea şi promovarea produselor turistice

;. laborează politica de produs

//. 5tabileşte politica de preţ

/6. 7oordonează politica de distribuţie şi promovare

/3. 5tabileşte strategiile de comercializare a produselor turistice /8. <dentifică mi%loacele de informare pe care se bazează relaţiile publice

/9. <dentifică tipuri de consumatori.

6



CAPIT!U! I

!CA!I"AREA #I CARACTERI"AREA

$U%E U!UI MARAMUREȚ Ș

&'&'A(ezarea (i caracterizarea )u*eţului

$u*eţul Maramure( este situat în nordul )om#niei, se întinde peste culmile nordice ale

7apaţilor =rientali, av#nd o suprafata de :3>8,3: ?m care reprezintă 6,: @ din teritoriul ţării,

fiind situat pe locul /9 ca suprafaţă între %udeţele ţării.

Maramureș este un %udeț în regiunea Transilvania din )om#nia. in punct de vedere al

culturii tradi ionale, actualul %ude este alcătuit din patru zone (etno-folcorice distincteț ț araȚ

7hioarului, ara Aăpu uluiȚ ș , ara &aramure uluiȚ ș (%umătatea de nord-est a &aramure ului <storicș

iș ara 7odruluiȚ (partea de sud-vest, la care se adaugă Bona &etropolitană Caia &are.

7oordonatele principale ale %udeţului sunt meridianele 66D 96E3>EE şi 69D>;E3>EE longitudine

estică şi se găseşte între paralele 8;D6>E>>EE şi 8F >>E/9EE latitudine nordică.

+i,ura &' -arta )u*e ului Maramureț ș

5e învecinează la est cu %udeţul 5uceava, la sud cu %udeţele Cistriţa ăsăud, 7lu% şi 5ăla%,

3

http://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9B


http://ro.wikipedia.org/wiki/Transilvania

http://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2nia

http://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%9Aara_Chioarului



http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=%C8%9Aara_L%C4%83pu%C8%99ului&action=edit&redlink=1


http://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%9Aara_Maramure%C8%99ului


http://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%9Aara_Codrului


http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Zona_Metropolitan%C4%83_Baia_Mare&action=edit&redlink=1


http://ro.wikipedia.org/wiki/Transilvania

http://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2nia






http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Zona_Metropolitan%C4%83_Baia_Mare&action=edit&redlink=1



la vest cu %udeţul 5atu &are, iar la nord are frontiera de stat cu $craina, pe o lungime de /98 ?m,

din care r#ul Tisa reprezintă circa 8>@ (:6 ?m.

83@ din suprafaţa totală a %ude ului o constituie zona de munte (&-ţii )odnei, Gut#i,ț

Hibleş, &aramureşului1 3>@ dealuri, podişuri, piemonturi1 6;@ depresiuni şi şes (epresiunea

&aramureş, 7#mpia 5omeşului. *rincipalele unită i montane suntț &un ii )odneiț (cei mai

înal i,ț &un ii &aramure uluiț ș i lan ul vulcanicș ț <gni -Gut#i- ibleș Ț ș.)e eaua hidrografică esteț

reprezentată de principalele răuri Tisa, Ii euș , <za, Aăpuș iș 5omeș.

rumuri %udeţul &aramureş este străbătut de o reţea totală de drumuri de :/6 ?m.

*rin %udeţ trec 3 drumuri naţionale, leg#nd următoarele localităţi

7#mpulung-5ighet-7arei-5ighetJCaia&are-CecleanJ&oisei.

7ăi ferate %udeţul &aramureş este străbătut de o reţea totală de cale ferată de /3/ ?m, din

care K6 ?m linii secundare simple şi 3K ?m linii înguste.

*e l#ngă liniile de mai sus, e"ploatate de 7!), menţionăm linia particulara Iişeu- Ialea

Cabei.

2eroportul Tăuţii &ăgherăuş deserveşte - curse interne Caia &are - Cucureşti - curse

charter.

+udeţul &aramureş are o populaţie de 9/>.//> locuitori, ceea ce reprezintă 6,:@ din

populaţia totală a ţării, respectiv situarea pe locul /; ca număr de locuitori între %udeţele ţării.

*rincipalele localită i din %ude ul &aramure suntț ț ș Caia &are, 5ighetu &arma ieiț ,

Cor aș ,Ii eu de 5usș , Caia 5prie, T#rgu Aăpuș, 7avnic, omcuta &areȘ , Tău ii-&ăgherăuț ș.

+ude ul &aramure are por ile deschise pentru turi tii care doresc să cunoascăț ș ț ș

originalitatea culturii populare prin muzeele din Caia &are i 5ighetu &arma iei1 prin cele pesteș ț

6>> de monumente de arhitectură populară de la Cor a, <zvoarele i &ogo a. "trem de originaleș ș ș

sunt satele situate pe văile <zei, &arei, Ii eului i Tisei care formează un adevărat muzeu în aer ș ș

liber. $nic în lume este 7imitirul Iesel din satul 5ăp#n a. Ln acest %ude se găsesc F muzee, :; deț ț

locuri i monumente istorice, 3:3 monumente de arhitectură i /3 zone istorice situate în ora e iș ș ș ș

sate.

8

http://ro.wikipedia.org/wiki/Mun%C8%9Bii_Rodnei


http://ro.wikipedia.org/wiki/Mun%C8%9Bii_Maramure%C8%99ului



http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Lan%C8%9Bul_vulcanic_Igni%C8%99-Gut%C3%A2i-%C8%9Aible%C8%99&action=edit&redlink=1


http://ro.wikipedia.org/wiki/Tisa

http://ro.wikipedia.org/wiki/Vi%C8%99eu


http://ro.wikipedia.org/wiki/Iza

http://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_L%C4%83pu%C8%99


http://ro.wikipedia.org/wiki/Some%C8%99_(r%C3%A2u)


http://ro.wikipedia.org/wiki/Baia_Mare

http://ro.wikipedia.org/wiki/Sighetu_Marma%C8%9Biei


http://ro.wikipedia.org/wiki/Bor%C8%99a


http://ro.wikipedia.org/wiki/Vi%C8%99eu_de_Sus


http://ro.wikipedia.org/wiki/Baia_Sprie

http://ro.wikipedia.org/wiki/T%C3%A2rgu_L%C4%83pu%C8%99


http://ro.wikipedia.org/wiki/Cavnic

http://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%98omcuta_Mare



http://ro.wikipedia.org/wiki/T%C4%83u%C8%9Bii-M%C4%83gher%C4%83u%C8%99





http://ro.wikipedia.org/wiki/Tisa


http://ro.wikipedia.org/wiki/Iza







http://ro.wikipedia.org/wiki/Baia_Sprie


http://ro.wikipedia.org/wiki/Cavnic





&'.' Istoricul )u*e ului Maramureț ș

+udeţul &aramureş este un vechi voievodat rom#nesc, independent p#nă la sf#rşitul

secolului al M<<- lea. Aocul de origine al marilor descălecători ai Hării &oldovei ragoş, către

anul /38>, vasal încă regelui $ngariei, şi Cogdan, la anul /39K, liber de orice supunere. e aici,

din &aramureş au venit apoi asupra acestuia, în Hara &oldovei, nepoţii lui rago , setoşi deș

răzbunare Calc, ragu, ragomir şi Ntefan. )espins din &oldova, odată cu ceilalţi, Calc sau

Caliţă, a primit din partea regelui o despăgubire strălucită cetăţile 5ighet, Oust, 7ioarul, )odna

şi titlul de Pcomite al &aramureşului. in &aramureş, Calc avea să facă drumul la

7onstantinopol pentru a se închina la Psfintele moaste. l, sau mai cur#nd tatăl său, 5as

voievod, fusese şi ctitorul m#năstirei de la *eri (anul /3K/, transformată apoi în stavropighie.

Ln secolul al MI-lea, &aramureşul avea 3 cetăţi, olha, Oust şi )ona, şi 9 t#rguri 7#mpulung,

Oust, 5ighet, 7uhea şi Ticeu. Ootarele &aramureşului s-au păstrat aproape de-a lungul

timpurilor.

Aa anul /99:, %udeţul &aramureş a fost alipit *rincipatului 2rdealului şi a rămas astfel

p#nă în anul /;>3, c#nd a fost trecut $ngariei. umai o parte din el a fost redată în anul /K/F

rosturilor sale rom#nesti.

+ude ul &aramure este o unitate administrativă care s-a constituit dupăț ș &area $nire din

anul /K/F c#nd partea de 5ud a ării &aramure uluiȚ ș a intrat în componen a )om#niei. Lnț

perioada interbelică %ude ul &aramureț ș cuprindea numai partea de ord-st, de peste &un iiț

Gut#i, a actualului %ude , iar re edin a a fost ora ulț ș ț ș 5ighet. 7elelate păr i care compun acumț

%ude ul &aramure , inclusiv ora ulț ș ș Caia &are, a făcut parte din %ude ul 5atu-&are.ț

upă al doilea )ăzboi &ondial limitele administrative ale %ude ului au fost modificateț

pentru a cuprinde i regiunile ara 7hioarului, ara Aăpu ului i o parte din ara 7odrului,ș Ț Ț ș ș Ț

rezult#nd actualul %ude &aramure .ț ș

Lncă din antichitate acest %ude este cunoscut pentru e"poatările de minereuri. Caia &are,ț

re edin a administrativă a %ude ului, Caia 5prie, 7avnic i Caia Cor a s-au dezvoltat av#nd laș ț ț ș ș

bază mineritului. Ln anul /FF8, la !iriza, lăngă Caia &are, s-a început prelucrarea plumbului iar

în anul /K6>, prelucrarea zincului la !abrica *honi".

Bona %ude ului &aramure păstrează multe din vechile tradit ii rom#ne ti cum ar fiț ș ț ș

folosirea lemnului în construc ii c#t i costumele tradi ionale purtate în zilele de sărbătoare.ț ș ț

9

http://ro.wikipedia.org/wiki/Marea_Unire_din_1918




http://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Maramure%C8%99_(interbelic)


http://ro.wikipedia.org/wiki/Sighet


http://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Satu-Mare_(interbelic)



http://ro.wikipedia.org/wiki/Al_Doilea_R%C4%83zboi_Mondial





http://ro.wikipedia.org/wiki/Sighet



http://ro.wikipedia.org/wiki/Al_Doilea_R%C4%83zboi_Mondial



CAPIT!U! II

PTENIA!U! TURI0TIC A!

$U%E U!UI MARAMURE#Ț

.'&' Potenţialul natural al )u*e ului Maramure(ț

*otenţialul turistic natural cuprinde ansamblul condiţiilor pe care le oferă cadrul natural,

prin componentele sale -relief, climă, hidrografie, vegetaţie, faună, monumente naturale,

rezervaţii, pentru petrecerea vacanţei şi respectiv atragerea unor flu"uri turistice ' 7adrul natural

de o mare diversitate, cu o structură variată şi un grad de atractivitate ridicat răspunde unei game

largi de cerinţe, asigur#nd &aramureşului multiple posibilităţi de afirmare în plan turistic.*otenţialul natural are în componenţă următoarele elemente

RE!IE+U!

5ituat în nordul ţării, %udeţul &aramureş se întinde pe o suprafaţă de circa /:> de ?m de

la vest la est şi în %ur de :> de ?m de la nord la sud. in suprafaţa totală a %udeţului, zona

montană ocupa 83@, cu &unţii )odna şi &asivul *ietrosul (6.3>3 m - cel mai inalt din 7arpatii

=rientali - şi zona vulcanică cu &unţii Gut#i şi Hibleş (/.3>>-/.F>> m1 3>@ din suprafaţă sunt

dealuri şi platouri, iar 6;@ sunt ocupate de depresiuni, lunci şi terase. *ădurile reprezintă una din principalele bogăţii ale %udeţului. 5uprafaţa totală a fondului forestier este de 6:3.FK9 ha, din

care 69;.3F9 ha pădure. Aanţul munţilor Gut#i formează o unitate geomorfologică mai aparte, cu

roci eruptive, care pun în evidenţă piscurile &ogoşa (/.68:m, Gut#i (/.883m şi 7reasta

7ocoşului (/.86Fm.

2ceasta din urmă este o rămăşiţă dintr-un vechi crater vulcanic, cu st#nci golaşe, dispuse

sub formă de falii verticale ca o fortăreaţă ciudată, cu pereţi prăpăştioşi, fapt ce constituie un

obiectiv de mare interes pentru turişti.

C!IMA1

*rin poziţia lui, &aramureşul se include in aria climatului temperat continental, cu

temperaturi medii anuale de QF, Q/> grade 7. eşi clima în &aramureş este mai umedă şi mai

rece dec#t în restul )om#niei, lunile de vară pot fi foarte călduroase. <arna peisa%ul devine alb,

oferindu-le schiorilor posibilitatea de a se bucura de p#rtiile de schi de toate dimensiunile şi toate

gradele de dificultate. 7#nd primavara işi intră în drepturi peisa%ul răm#ne verde p#nă la venirea

toamnei. Temperaturile sunt relativ normale, dar vara pot a%unge p#nă la 3> grade 7elsius (/K

grade !ahrenheit, temperatura medie anuală este de ; grade 7elsius. 7lima este specifică

:



zonelor montane, rece şi umedă, cu veri racoroase (în %ur de l9 grade 7elsius în luna iulie şi

ierni reci (în %ur de ; grade 7elsius în luna ianuarie. *recipitaţiile atmosferice sunt în general

constante, dar abundente (K>> -/>>> mm anual. I#nturile nu prezintă caracteristici deosebite.

atorită imobilizării maselor de aer, se înregistreazaă perioade lungi de calm atmosferic, fapt ce

influeţează negativ starea de poluare a oraşului. $n aer pur, intens ozonat.

-I%RGRA+IA1

)egiunea abundă în r#uri repezi, constant alimentate din munţii dimpre%ur. 2v#nd o reţea

hidrografică de peste 3>>> ?m, nu este de mirare că peisa%ul este at#t de bogat şi verde. umele

r#urilor mai mari sunt folosite pentru a diferenţia zonele etnografice din &aramureşul istoric.

2şa că se vorbeşte des despre Ialea <zei, a &arei, a 7oşaului, a Iişeului şi a Tisei. *e l#ngă

r#uri, e"istă lacurile alpine de origine glaciară <ezer şi Cuhăescu şi lacurile artificiale de la =cna

Nugatag, Caia 5prie, precum şi lacurile de acumulare 5tr#mtori-!iriza şi )uncu-Crazi-!iriza.

*e r#ul !iriza s-a construit Cara%ul de la 5tr#mtori (96 m înălţime prin care s-a creat un

lac de acumulare în suprafaţă de //> ha ce asigură rezerva de apă potabilă a centrului urban. Aa

aceasta se adaugă 'Aacul Codi' de la !erneziu şi lacul de la &ogoşa, create prin bara%e

artificiale. le constituie îndrăgite locuri de agrement. Trebuie amintită aici e"istenţa unor

izvoare de apa minerală pe Ialea Corcutului, la $sturoi şi !iriza.

2EGETAIA1

Iegetaţia cuprinde o gamă variată de specii ierboase şi arborescente, în funcţie de

varietatea terenului, a solului şi a climei. *ădurile ocupă F>@ din suprafaţa %ude ului.ț

ta%ul pădurilor de foioase se întinde pe altitudini cuprinse între 3>> şi /6>> m, form#nd

un br#u verde. *redomină pădurile de gorun în amestec cu carpen. *ădurile de fag şi carpen

ocupă versanţii vestici şi sudici ai munţilor Gutin. 5pecifice sunt suprafeţele întinse ocupate de

castanul comestibil care urcă şi pe versanţii cu e"poziţie sudică şi vestică p#nă la altitudini de

:>> m. *ădurile de castani formează cea mai mare suprafaţă împădurită cu această specie din

)om#nia. 2ici castanul comestibil este perfect aclimatizat, veget#nd ca specie care seregenerează pe cale naturală, prefer#nd solurile montane acide, cu drena% bun şi evit#nd solurile

podzolice pseudogleizate şi cu drena% slab. Trecerea de la pădure spre păşune sau teren cultivat

este de obicei de o lizieră de arbust alcătuită din specii ca alunul, socul, cornul, calinul, s#ngerul,

lemnul c#inesc.

+AUNA1

!auna din spaţiul geografic maramureşean cuprinde aproape toate speciile cunoscute din

zona carpatică, valoroase cinegetic cerbul carpatin, căpriorul, lupul, vulpea, iepurele, %derul,veveriţa,capra neagră, marmota. 2ceste specii sunt frecvente în zona paşunilor montane alpine.

;



*ăsările sunt bine reprezentate mai ales în locurile unde predomina pădurea de fag, mai bine

conservată în ciuda defrişărilor masive, prin cocoşul de munte, cocoşul de mesteacăn, ieruncă,

porumbel de scorbură, huhurezu mare, uliu porumbar, bufniţa, şoimul. Ln apele de munte trăieşte

lostriţa, păstrăvul, scobarul şi ştiuca1 iar în apele de şes se înt#lnesc cleanul dungat şi babetele.

RE"ER2AII NATURA!E1

Ln zonă e"istă rezervaţii naturale cu caracter geologic 7reasta 7ocoşului, 7heile Tătarului,

rezervaţia fosilieră de la 7hiuzbaia, Aacul albastru din Caia 5prie, peştera Ialenii 5omcuţei cu

specific speologic.

e asemenea sunt ocrotiţi arborii de castani comestibili, arboretele de gorun, pădurea de

ste%ar de la Cavna. atorită acestor bogăţii naturale, %udeţul &aramureş a fost declarat prin

ecretul 6>8R/KK; şi O.7.+ 3;R/KK8, 6> de obiective naturale-rezervaţii naturale de interes

naţional, iar Rezervaţia natural3 Pietrosul Mare este inclusă în r#ndul Rezervaţiilor 4ios5erei

alături de elta unării şi *arcul aţional )etezat.

)ezerva ia Ciosferei *ietrosu )odnei este situată în apropierea localită ilorț ț Cor aș iș

&oisei av#nd suprafa a de 33>> ha i cuprinde partea nordică aț ș mun ilor )odneiț . 7ele 33>> ha

ale rezerva iei ocupă golul alpin i pădurile de conifere sau amestec din &asivul *ietrosu )odneiț ș

în care se remarcă v#rful *ietrosu &are cu o înăl ime de 63>3 metri. Aimitele ariei *ietrosuț

)odnei sunt formate în ord din forma iunile 7ulmea Ootarului i *iatra 2lbă în st i ord-stț ș ș

de Ialea )epdea. Ln 5ud delimitarea este făcută de &untele Gropi i forma iunea +neapănuș ț

Cătr#nii-)#pi iar în Iest de Ialea <zvoru rago .ș

)ezerva ia naturală S*ietrosu &areS cuprinde cel mai impresionant relief glaciar dinț

&un ii )odneiț circurile glaciare Cuhăescu (cel mai mare din &un ii )odnei, Bănoagaț

<ezerului, Bănoaga &are, Bănoaga &ică, )ebra, Gropi, av#nd în por iunea bazalăț morene iș

căderi de apă pe pragurile de st#ncă lustruite de ghe ari. 7ea mai mare parte a rezerva iei esteț ț

ocupată de roci cristaline metamorfice din *#nza de )odna (*recambrian superior. !orma iuneaț

de Io lobeni este constituită din mica isturi cu nivele de paragnaise, cuar ite i amfibolite, cuș ș ț ș

nivele de dolomite i calcare cristaline (Turnu )o u, *iatra 2lbă. Tipul i subtipul de solș ș ș

predominant este brun feriiluvial tipic, înt#lnindu-se i solurile brun eumezobazic i brun acid.ș ș

*rintre culmile notabile cuprinse în perimetrul rezerva iei se numară v#rfurile Cuhăescuț

&are (666/ m, Cuhăescu &ic (6/KK m, Gropi (6>:3 m, *iatra 2lbă (6>:/ m, Ootarului (/K>9

m, Cătr#na (/;;> m. Aacul glaciar <ezer din perimetrul rezerva iei este situat în circul glaciar ț

cu acela i nume i se află la o altitudine de /F69 metri.ș ș

.'.' Potenţialul antropic speci5ic )u*e ului Maramure(ț

F



http://ro.wikipedia.org/wiki/Moisei



http://ro.wikipedia.org/wiki/Circ_glaciar

http://ro.wikipedia.org/wiki/Moren%C4%83


http://ro.wikipedia.org/wiki/Moisei


http://ro.wikipedia.org/wiki/Circ_glaciar

http://ro.wikipedia.org/wiki/Moren%C4%83



&aramureşul dispune şi de un bogat şi valoros potenţial turistic antropic, rezultat al

istoriei de peste două milenii a poporului nostru în acest spaţiu geografic. Cogăţia tradiţiilor

populare, creaţia spirituală modernă, realizările tehnico-economice contemporane, atestă evoluţia

şi contiuitatea vieţii pe aceste meleaguri, alcătuind un important fond cultural-istoric, apreciat

din punct de vedere turistic în plan intern şi internaţional.

intre componentele potenţialului antropic trebuie evidenţiate, pentru valoarea şi

atractivitatea lor monumentele istorice şi de artă, instituţiile şi evenimentele cultural artistice,

arta şi tradiţia populară, construcţiile tehnico-economice.

%E+I!EU! #I MC6NIA %E PE 2A!EA 2A0ERU!UI1

efileul Iaserului, cu aspectul unui canion, este situat în sectorul vestic al &unţilor

&aramureşului, pe care r#ul Iaser îl străbate pe o distanţa de cca. 86 ?m. Ln perioada /K68-

/K36, prin acest defileu a fost construită o cale ferată cu ecartament îngust (>,;: m, pe unde

vagoanele încărcate cu lemne erau şi sunt şi în prezent tractate de locomotive cu aburi. efileul

are pereţi abrupti, este puternic împădurit, cu numeroase izvoare minerale. Turiştii pot parcurge

întregul defileu în vagoane destinate acestui scop. Trenuleţul cu abur ('mocăniţa' pleacă zilnic

din localitatea Iişeul de 5us, ating#nd punctele ovăţ, ovicior, Cardiu, 7ozia, Cotizu, Nuligu,

!ăina, &ăc#rlău, Aostun, <văşcoaia şi 7omanu, punctul terminus. e pe acest traseu se pot face

drumeţii pe munţii din %ur, unde e"istă numeroase puncte de belvedere. 2tractivitatea acestuia

rezultă din frumuseţean peisa%ului şi din faptul ca în prezent în )om#nia şi uropa se păstrează

doar c#teva asemenea trenuleţe.

CIMITIRU! 2E0E! %E !A 06P7NA1

7reaţie a meşterului popular 5tan <oan *ătraş, 7imitirul 'Iesel' este localizat în zona

centrală a comunei 5ăp#nţa, la distanţă mică de /K.

Lncep#nd cu anul /K38, meşterul a pus c#te un epitaf pe crucile mormintelor, un scurt

poem scris la persoana înt#i, uşor ironic, d#nd astfel un nou sens morţii. *e fiecare cruce este o

reprezentare realizată în culorii vii, care istoriseşte viaţa răposatului şi chiar cauza morţii.7reatorul acestui cimitir a avut umorul de a-şi compune propriul epitaf şi a ciopli şi picta crucea

care marchează acum morm#ntul său. Ln prezent, crucile sunt realizate de urmaşii meşterului <on

5tan *ătraş. e-a lungul celor peste ;> de ani, în cimitir s-au adunat peste F>> cruci pictate.

CERAMICA AR-AIC6 %E !A 06CE!

)eprezintă o ceramică veche, roşie şi nesmălţuită, care prin caracteristicile sale tehnice şi

estetice este de factura dacică, iar arderea se face într-un cuptor de tip roman. 7entrul este

localizat în comuna 5ăcel, într-o gospodarie ţărănească, fiind singurul loc de acest fel păstrat înHara &aramureşului. *rocedeul realizării a fost transmis în familie, de la tată la fiu, de-a lungul

K



mai multor generaţii, a cărui început este pierdut în negura timpului. Autul este luat doar dintr-un

anumit loc, de la K-/> m ad#ncime, se sapă manual, iar apoi se prelucrează cu diferite

instrumente. Lntreaga activitate impresionează prin naturaleţe, simplitatea oamenilor şi vechimea

tehnicii. &eşterul (principal foarte cunoscut în ultimele decenii este bătr#nul Tănase 7ocean,

care a transmis această artă fiilor şi nepoţilor săi.

ATE!IERU! %E E0UT 2ICTRIA 4ER4ECARU84TI"A1

Atelierul d-nei Cerbecaru se află în centrul comunei, la *ensiunea cu acelaşi nume -

Cerbecaru. oamna Cerbecaru a iniţiat prima din comună revitalizarea vopsitului l#nii cu culori

naturale şi ţesutul covoarelor şi carpetelor tradiţionale.

ATE!IER %E 0CU!PTUR6 TRA%IINA!6 9N !EMN8IAN TRI+I

2telierul meşterului Trifoi are toate dotările necesare cioplitului lemnului. *roduce

mobilier rustic, mici piese de artizanat, case tradiţionale din lemn, etc.

ATE!IER %E 0CU!PTUR6 TRA%IINA!6 9N !EMN #I PTC26RIE8

+IER6RIE847R0ANA:TE%R 49R0AN;1

2telierul meşterului C#rsan este poziţionat în centrul comunei, avand la intrare o

impunătoare poarta maramureşena din lemn. 2telierul este amplasat într-o încăpere din casa

meşterului, în curte într-un alt imobil din lemn e"istand şi un mic muzeu. 5culptează porţi

tradiţionale monumentale, troiţe, cruci, lăzi de zestre, linguri cu lanţ, căni, etc. 2telierul de

fierărie are în dotare toate ustensilele de fierărie necesare (foale, cleşti, etc. ce sunt utilizate

pentru for%area - prelucrarea metalului.

MU"EE1

Muzeul <Memorialul 2ictimelor Comunismului (i al Rezistenţei< = 0i,>etu

Marmaţiei1

ste localizat în zona centrală a &unicipiului 5ighetu &armaţiei, fiind un simbol al

represiunii puterii comuniste împotriva celor care cu vorba sau fapta s-au opus instaurării

comunismului în )om#nia. ste o clădire mare, cu mai multe corpuri, construită în perioada/FK:-/FKK de către <mperiul 2ustro-$ngar. upă cel de-al oilea )ăzboi &ondial, noua putere

comunistă a ales această închisoare ca loc de detenţie pentru elita intelectualităţii rom#neşti

deoarece era situată în imediata apropiere a graniţei dintre )om#nia şi fosta $)55. e

asemenea, regiunea este străbătută de o cale ferată cu ecartament larg (specifică doar fostei

$)55 care intră în )om#nia prin localitatea 7ampulung la Tisa şi după cca 9> ?m ieşea din nou

în fosta $)55 (azi $craina prin localitatea Ialea Iişeului. Ln anii de după război, în această

închisoare au fost aduşi prim-miniştri, miniştri, generali de armată, profesori universitari,academicieni, episcopi etc. Trupurile celor care şi-au găsit aici sf#rşitul au fost îngropate fără

/>



vreun semn într-un cimitir de la marginea oraşului ('7imitirul 5ăracilor' devenit ulterior

componentă a muzeului. Lncep#nd cu anul /KK3, închisoarea a fost transformată într-un muzeu

unic, unde găsim mărturii despre intelectualii de prestigiu, aruncaţi în temniţa de aici.

=rice persoană care parcurge încăperile fostei închisori, unde sunt prezentate

instrumentele şi tehnicile de tortură, haine ale deţinutilor, obiecte personale, informaţii

etc., răm#ne mult timp cu imaginea şocantă a ceea ce s-a putut întampla cu doar 9> de ani în

urmă.

Muzeul etno,ra5ic al +amiliei Ple(1

5ituat în localitatea <eud, aşezare plină de atracţii turistice de efect, muzeul particular al

!amiliei *leş reprezintă o gospodărie autentică ce concentrează valori etnografice din întregul

sat. &uzeul este situat în apropierea celei mai vechi biserici de lemn din )om#nia, adica Ciserica

din eal (Ciserica Calcului, construită în anul /3:8. &uzeul este amplasat într-o casă

tradiţională veche şi are în inventar o colecţie interesantă de obiecte casnice ţărăneşti şi un set de

instalaţii ţărăneşti tradiţionale de tors şi ţesut c#nepa (război de ţesut, v#rtelniţă, pieptene pentru

l#nă, etc.. ste în curs de amena%are încă o casă veche, restaurată, în care se vor e"pune şi alte

obiecte casnice tradiţionale.

Muzeul 03tesc 4?rsana1

2parţin#nd de &uzeul &aramureşului 5ighetu &armaţiei, amplasat în cea mai veche

şcoala confesională din &aramureş (clădirea din lemn fiind ea însăşi monument istoric din

secolul al MI<<<-lea, are în patrimoniu o colecţie etnografică cu vechi obiecte str#nse de pe raza

comunei şi o colecţie de vechi obiecte de uz didactic, distribuite în 3 încăperi.

4I0ERICI!E %E !EMN #I M6N60TIRI!E1

M3n3stirea Peri = 03p?nţa1

<mportanţa sa turistică rezultă şi din faptul ca este cea mai înaltă biserică de lemn din

lume (;9 m. ste o construcţie în stadiu de finalizare, amplasată într-o pădure de ste%ari

(rezervaţie naturală. Tehnica de lucru este una specială. Iechea mănăstire a fost funcţională sutede ani, fiind ctitorită de ragoşeşti (familie foarte importantă de nobili maramureşeni. Turnul

bisericii, accesibil vizitatorilor, reprezintă un veritabil punct de belvedere, cu panorama deosebită

spre 7uloarul Tisei, abruptul platoului vulcanic al &unţilor <gniş, *iatra 5ăp#nţei, satul 5ăp#nţa,

spaţiul ucrainean de peste r#ul Tisa. Lntreaga construcţie îmbină arta cioplitului în lemn, at#t de

familiară Hării &aramureşului.

4iserica *e lemn *in Ieu* = %eal :patrimoniu UNE0C;1

//



Ciserica din eal sau Ciserica Calcului, construită în anul /3:8, este cea mai veche

biserică din lemn din ţară. ste o biserică realizată din lemn de brad, cu ferestre mici, pictura

fiind e"ecutată în /;F6 de 2. *onehalschi. $n alt aspect important este faptul ca în podul acestei

biserici a fost găsit cel mai vechi te"t în limba rom#nă (/3K/ în documentul numit 47odicele de

<eud”. *ictura care îi acoperă încăperile a fost e"ecutată în anul /;F6. 5cara de urcare în pod este

realizată dintr-un singur trunchi de lemn. 5e păstrează icoane vechi (sec. MI<-MI<<, pictate pe

lemn, icoane pictate pe sticlă, covoare şi ştergare cu motive geometrice, vopsite cu coloranţi

vegetali şi minerali, mobilier specific şi c#teva cărţi de mare valoare. senţial este faptul ca o

construcţie din lemn a rezistat aproape ;>> de ani, deşi regiunea a fost p#r%olită de c#teva ori de

către diferiţi invadatori.Ln interior se practică două deschideri dreptunghiulare în peretele

despărţitor dintre pronaos şi naos pentru a înlesni participarea femeilor la slu%be (potrivit

tradiţiei bisericii răsăritene, aplicată cu fermitate în &aramureş, femeile ocupau în biserică

spaţiul restrans, întunecos şi izolat al pronaosului. Ln partea de vest a naosului se adaugă o

tribună din lemn pentru cor, necesară adăpostirii unui număr mare de credincioşi prin creşterea

populaţiei.

4iserica *e lemn *in Poienile Izei :patrimoniu UNE0C;1

Ciserica a fost pictată în anul /;K8 potrivit inscripţiei din naos dar asupra autorului

picturii părerile specialiştilor diferă lucrarea unui zugrav localnic sau pictorul )adu &unteanu,

care a realizat în /;F9 proscomidiarul la această biserică. *e parcursul timpului biserica a suferit

acele c#teva modificări pe care le-au suferit ma%oritatea bisericilor de lemn maramureşene. Ln

prima %umătate a secolului al M<M-lea pe latura de vest a pronaosului a fost adaugat pridvorul (cu

st#lpi şi balustrada dar fără arcade care oferă un spaţiu adăpostit credincioşilor la intrarea în

biserică.

Aa sf#rşitul secolului al M<M-lea sau începutul secolului al MM-lea în peretele ce separă

pronaosul de naos au fost practicate două deschideri dreptunghiulare de o parte şi alta a uşii

pentru a uşura participarea femeilor (care potrivit tradiţiei bisericii ortodo"e îşi aveau locul în pronaos la serviciul divin.

4iserica *e lemn *in 4u*e(ti = $osani :patrimoniu UNE0C;1

*rima atestare a satului datează din anul /3:/, într-un document prin care %umătatea din

cnezatul Iăii 7osăului din care făcea parte şi satul Cudeşti, 4eneziatum medietatis possessionis

nostrae olachalis =zon, este trecută de către regele Audovic < de 2n%ou din stăp#nirea lui 5tan

2lbu în cea a fiilor lui Aicovoi1 în /8>6 satul apare într-un document cu denumirea maghiară de

4Cuthfalva. Ciserica 45f#ntul icolae din cartierul +osani a fost construită în anul /:83 potrivitunei inscripţii (azi dispărute citate de <oan C#rlea. Ln anul/;:6 zugravul 2le"andru *onehals?i

/6



pictează pronaosul, naosul, t#mpla şi icoanele. Ln /F36 zugravul <oan =priş picteaza pereţii şi

bolta altarului.

M3n3stirea Na(terea %omnului :+ere*eaua; = 4?rsana1

7omple"ul a fost construit încep#nd cu /KK3, nefiind finalizat, şi este alcatuit momentan,

dintr-o biserică tradiţională maramureşeană, cioplită din lemn şi casa calugărilor plus alte c#teva

ane"e. ste amplasată într-o poiană deschisă, după mănăstire urm#nd &untele Iăratecul &ic şi

păduri de fag. e aici se pot urma un drum forestier spre Iăleni (8 ?m sau poteci spre satul

Glod (8 ?m, respectiv &ănăstirea )oşia Cudeşti (:-; ?m peste munte. Aa / ?m în amonte pe

Ialea &orii se află fostele băi !eredeaua, cu 8 izvoare de ape minerale (conţin#nd sare, bor, sulf,

dio"id de carbon, fiecare cu altă compoziţie. Ln păm#ntul argilos sunt săpate c#teva cuve unde

se face baieRtratament în sezonul cald.

!UMEA 0ATU!UI 1

&aramureşul este tăr#mul lucrurilor simple, are bogate tradiţii populare şi obiceiurile

care au supravieţuit de-a lungul secolelor, nefiind alterate de către influenţele timpurilor

moderne.

Iiaţa rurală tradiţională, folclorul şi obiceiurile încă se păstrează aici, deoarece

Pmoroşenii (aşa cum sunt denumiţi locuitorii au ştiut cum să îşi păstreze tradiţiile intacte, astfel

înc#t multe din evenimentele din folclor sunt încă parte a vieţii de zi cu zi. 2ctivităţile de la

fermă pot fi făcute fără a folosi instrumentele automate, necunoscute pentru oamenii de aici, care

încă mai folosesc unelte manuale şi instalaţiile tehnice tradiţionale. *este tot oameni poartă

costume confecţionate manual1 au loc festivaluri folclorice pline de viaţă1 au muzica tradiţională

la Pceteră (scripcă şi la Pzongoră (chitară şi dansează Phora sau alte dansuri. *uteţi admira

Pştergarul (prosopul, Pprocuţele (covoare, Pcergile (cuverturi şi Pblidele (vase ceramice.

*uteţi face cunoştinţă cu oameni ospitalieri şi cu inima mare, care vă vor invita să beţi cu ei un

pahar de Phorincă de prune (rachiu de prune. *uteţi bea lapte direct de la sursă, să m#ncaţi ouă

proaspete, culese direct din cuibar, şi legume proaspete, luate direct din grădină. %ATINI #I 4ICEIURI1

Lntre obiceiurile cunoscute amintim nunţile, %ocul 7aprei sau colinzile de 7răciun,

Iergelul de Cobotează, măsurişul laptelui în luna mai, ieşitul în ţarină de )usalii, pelerina%ul la

mănăstiri de 5f#nta &aria, vopsitul firelor de l#nă cu plante şi ţesutul covoarelor cu motive

maramureşene, mici ateliere de sculptură şi mic mobilier, încondeiatul ouălor, prelucrarea l#nii,

/8-/9 august - sărbătoarea UU5us pe Ialea IaseruluiUU1 T#n%aua de la Ooteni, 5#mbra =ilor, !loare

&#ndră de pe <za, =biceiurile de <arnă de la 5ighet. ACTI2IT6I TRA%IINA!E

/3



Bona &aramureş este cunoscută pentru costumele sale populare, pentru covoare, pentru

obiectele din lemn, pentru clopuri (pălăriile din paie ale bărbaţilor, pentru olărit şi în pictura

icoanelor pe sticlă şi lemn. &eşteşugarii continuă tradiţiile moştenite din generaţie în generaţie.

&ăşti, costume populare, obiecte sculptate în lemn, broderiile şi covoarele sunt părţi din viaţa

cotidiană. 7ovoarele tradiţionale din l#nă, iile ţesute de femei (şi, uneori, chiar şi de bărbaţi,

veste brodate din Cotiza, Iadu <zei, 5ăp#nţa şi împletiturile lucrate cu multă răbdare în Iadu

<zei, Nugatag, 5ălsig şi !ărcaşa reprezintă mărturii ale moştenirii vii pe care o deţin moroşenii.

5culptura în lemn este foarte apreciată în &aramureş, unde materialul este îndestulător. 2ceasta

este folosită la obiectele casnice, dar şi la construirea caselor. iferitele camere ale casei sunt

decorate prin scobire, cum este cazul st#lpilor de la verandă sau cel al porţii curţii. !oarte

talentaţi sunt consideraţi meşteşugarii din 5ăp#nţa, Iadu <zei, C#rsana, Glod, <eud, 5ăcel şi Creb.

= veche ocupaţie în zonă este olăritul. Ln zonă este un foarte cunoscut atelier, centrul din 5ăcel

de ceramică roşie, dar mai sunt şi alţi artizani mai puţin cunoscuţi. Ln ma%oritatea satelor, e"istă

artizani care îşi v#nd creaţiile acasă. Ln unele sate, este c#te un punct turistic de informaţii unde

sunt v#ndute produsele de olărie, dar chiar şi acolo unde nu e"istă un astfelde loc, este uşor de

găsit artizani, întreb#nd locuitorii.

4ICEIURI GA0TRNMICE1

5unt scoase la iveală la b#lci.*ieţele de alimente sunt practic invadate de produse din

lapte, mai ales lapte de oi şi br#nză de vacă, între luna mai şi sf#rşitul lunii septembrie, uneori

chiar mai t#rziu. Cr#nza moale de casă (cu zer sau urda şi br#nza proaspătă din oaie sau caşul J

toate acestea sunt m#ncate în timpul sezonului călduros. Ln această perioadă laptele de oi este

plin de grăsime datorită păşunatului pe coastele munţilor. Turma este dusă la păşunat în munţi de

5f. Gheorghe (63 aprilie şi adusă înapoi la vale de 5f. umitru (6: octombrie. !abricarea

br#nzei este o cale de a feri e"cesul de lapte din sezonul rece. $n alt produs principal în

alimentaţia din &aramureş este carnea de porc. Aa fiecare casă, cu o săptăm#nă înainte de

7răciun, se taie un porc, eveniment la care participă toată familia. upă măcelărire, porcul este p#rlit, tăiat în bucăţi, din care se fac numeroase specialităţi (c#rnaţi, şuncă etc., toate afumate

pentru a se păstra în timpul iernii. =amenii din &aramureş măn#ncă multă ceapă, usturoi, varză

şi cartofi, care sunt cultivaţi în regiune. Cineînţeles, alimentaţia zilnică variază de la un anotimp

la altul.

.'@'+orme *e turism practicate în )u*e ul Maramureț ș

/8



!ormele de turism practicate în %ude ul &aramure sunt variate.ț ș

Turismul cultural

Ln acest domeniu se remarcă capacitatea operatorilor culturali datorită cărora, conform

studiului 7entrului de studii şi cercetări în domeniul culturii din Cucureşti, care analizează

produsele culturale, %udeţul &aramureş se clasează pe primul loc între %udeţele ţării în termeni de

obiective de patrimoniu, număr de monumente $nesco (în anul 6>>8.

7ele mai importante atracţii culturale sunt

• Cet3ţile me*ievale Caia &are JTurnul &ăcelarilor, transformat în timpul lui <ancu de

Ounedoara şi cel mai reprezentativ monument, Turnul 5f#ntului Ntefan1 &onetăria

<mperiului (actualmente &uzeul +udeţean &aramureş 1

• Monumente Unesco biserici de lemn C#rsana din /;6>, Cudeşti-+osani, eseşti, <eud,

Ciserica din vale, 5iseşti, *lopis 1

• Monumente *e ar>itectur3 Caia &are (&aramureş 1

• A(ezare 5orti5icat3 *in epoca me*ieval3 7etatea 7hioarului J&aramureş 1

• rasele8 t?r,1 Caia &are, Nomcuta &are, 5ighetu &armaţiei (&aramureş 1

• Muzee *e istorie si ar>eolo,ie &uzeul de istorie Caia &are, &uzeul de istorie şi

arheologie &aramureş, &uzeul )ezitenţei 2nticomuniste - &emorialul 5ighet 1

• Atracţii urane 7entrul istoric Caia &are, clădiri de patrimoniu şi 7entrul istoric5ighetu &armaţiei 1

• "onele etno,ra5ice (i me(tesu,3re(ti1 centre meştesugăreşti în domeniul olaritului,

5ăcel, Caia 5prie 1

• Ln *omeniul textilelor *e interior 5ap#nţa, T#rgu Aăpuş, porţile maramureşene JHara

&aramureşului văile 7os#u, <za, &ara, Iişeu1

• 2lte me(te(u,uri practicate sculptura, icoane pe lemn şi sticlă, realizarea de podoabe

populare. Ln %udeţul &aramureş e"istă castele, conace, case memoriale, cetăţi mediavale, printre cele

mai importante obiective se numără

• Castelul *e la Priile(ti, al contelui Tele?i, castel în stil )enaisance şi Caroc, castel care

are un mare potenţial, dar trebuie realizate lucrări de reabilitare 1

• Castelul *in 0atulun,B

• Conacul Telei *e la Colt?u care găzduieşte &uzeul *etofi 5ador 1

Cetatea C>ioarului

/9



Turismul reli,ios

"istă în regiune multe areale încărcate de spritualitate şi locuri de pelerina%

Bona &unţilor &aramureşului (mai ales biserici de lemn

Cimitirul vesel *e la 03p?nţa este unul din cele mai cunoscute şi originaleobiective turistice din regiunea de I, care atrage anual un număr impresionant de turişti.

Bona depresiunii &aramureşului, cu manifestări religioase de tradiţie.

&ănăstiri J zona Aăpuşului ()ohia, )ohiiţa, Oabra - zona &aramureş istoric

(C#rsana, &oisei, *eri-5ap#nţa.

Ln %udeţul &aramureş sunt peste />> de biserici de lemn, adevărate opere de artă, opt dintre

acestea fac parte din patrimoniul 7ultural $57=, mărturie a valorii lor deosebite.

Turismul alnear 2pele din aceste locaţii pot fi folosite în scopuri curative şi de agrement. &inele de sare

închise şi lacurile sărate de la =cna Nugatag, 7oştiui prezintă un potenţial e"celent de atragere a

turiştilor din &aramureş.

Ln profil teritorial se remarcă staţiunile balneo-turistice din epresiunea &aramureşului,

una binecunoscută, cu potenţial de dezvoltare =cna Nugatag. Aa fel de importanta este staţiunea

de iarna Corşa. Ln localităţile urbane mari este localizată o infrastructura alcătuita din unităţi

hoteliere de diferite dimensiuni. 5-au dezvoltarea pensiuni mici care folosesc oportunităţile

atracţiilor mediului în care sunt localizate.

Ln %udeţul &aramures mai e"istă o serie de zone turistice balneare cu potenţial de

dezvoltare 7oştiui- ape sărate, 5toiceni-ape minerale, ăneşti-ape sulfuroase

Turismul montan

*racticarea turismului montan are condiţii foarte bune de dezvoltare datorită potenţialului

oferit de cele doua catene muntoase ale 7arpatilor =rientali, cu caracteristicile şi peisa%ele sale.

Ln munţii &aramuresului, )odnei şi Hiblesului se pot practica drumeţiile montane, alpinismul,

escalada, etc. prezent#nd oportunităţi e"celente pentru dezvoltarea acestui tip de turism. Aa

acestea se adauga potentialul cinegetic. Bona Corsa, situată în &aramureşul istoric, este una

dintre cele mai frumoase zone ale )om#niei, (dacă nu cea mai frumoasă, aşa cum o consideră

localnicii. Corşa este situată în partea de nord-est a %udeţului &aramureş, în partea de nord-vest

a )om#niei, la frontiera cu $craina. 5ituată la e"tremitatea nordica a 7arpaţilor =rientali, zona

Corşa are un relief foarte variat ca morfologie şi comple" prin alcătuirea sa geologică, compus

din trei unităţi &untii )odnei, &untii &aramureşului şi epresiunea &aramureş. &unţii )odnei

/:



conservă urme glaciare pe versanţii nordici creste înguste, căldări glaciale cu pereţi abrupţi si

iezere alpine, văi sălbatice cu pov#rnişuri aproape verticale.

)elieful munţilor &aramureşului este e"trem de variat zone alpine cu bogat înveliş

vegetal, abrupturi st#ncoase, platouri calcaroase suspendate, izbucuri carstice, văi vi%elioase cu

defilee întrerupte de lunci înierbate, izvoare minerale, etc

epresiunea &aramureş este una din cele mai mari şi mai interesante unităţi naturale de

acest gen din 7arpaţii =rientali.

iversitatea formelor de relief, fragmentate de numeroase ape cu defilee de o rară

frumuseţe, pădurile masive de conifere şi foioase cu faună de mare interes cinegetic, izvoarele

minerale conferă regiunii un grad ridicat de atractivitate turistică.

Aacurile au în mare parte origine glaciară şi sunt situate la altitudini ce ating /.F>> -

/.K>> m, pitorescul lor atrag#nd mulţi turişti.

*rincipalele zone din &aramureş unde se practică turismul montan în %udeţul &aramureş

sunt munţii Gutin (Caia &are, Caia 5prie, 7avnic, eseşti, Căiuţ, HibleşJ Tg Aăpuş )odnei J

ragomireşti, &oisei, Corşa &ţii &aramureşului J Iişeul de 5us, Iişeul de +os, Corşa.

Turismul *e a5aceri (i evenimente

Turismul de afaceri este considerat principala sursă de venituri pentru industria hoteliera

autohtonă. Ln ultimii ani, o dată cu intrarea pe piaţa rom#nească a marilor companii străine,

numărul celor care vin în )om#nia în interes de afaceri a crescut considerabil. fectele pozitive

se văd în special în marile oraşe.

7ondiţiile pentru organizarea de congrese, simpozioane, înt#lniri sunt asigurate în prezent

de hotelurile şi instituţiile din oraşele mari Caia-&are - &illennium Cusiness 7enter (peste F>

de evenimente organizate în primele F luni ale anului anul 6>>:, 7entrul mar?eting şi e"poziţii

al 77< &aramureş, Ciblioteca +udeţeană cu spaţii generoase de conferinţe, dotate cu aparatură

tehnică multimedia şi cu facilităţi de nivel european.

"istă c#teva evenimente culturale deosebite care reunesc o gama largă de activităţimuzicale, dansuri, si alte manifestări culturale 5ărbătoarea 7astanelor de la Caia &are.

Ln %udeţul &aramureş, manifestările culturale tradiţionale, festivaluri folclorice şi

t#rgurile se desfăşoara pe tot parcursul anului dupa un calendar stabilit în fiecare an, şi atrag o

multitudine de turişti. 2mintim dintre cele mai importante: !estivalul Aen?erului 7avnic,

$dătorul - 5urdesti, T#rgul 7epelelor J 2sua%u de 5us , &ăsurişul oilor J T#rgu Aăpuş, T#n%eaua

de pa &are, 5#nziene J Corşa, !estivalul unţilor Iadu <zei şi =nceşti, !estivalul 5tuparilor, -

7erneşti, )oza )otalinda zilele culturii din )ozavlea, Oora de la *rislop Corşa, 5ărbătoarea

/;



castanelor Caia &are, !estival <nternaţional de poezie 5igeht, !estivalul Tradiţiilor de iarnă

5ighetu &armaţiei.

Turismul sportiv (i *e a,rement

<ubitorii de sport vor fi înc#ntaţi să afle că în această privinţă e"istă o gamă largă de

posibilităţi în &aramureş. 5porturile de sală pot fi practicate mai ales în oraşe sau în staţiuni.

*riveliştea variată a ţinutului propune o ofertă largă pentru sporturile care se desfăşoară în aer

liber.

%rumeţiile răm#n una din activităţile cele mai practicate în regiune. &unţii înc#ntători,

dealurile şi c#mpiile pot fi descoperite urm#nd cărările marcate sau nemarcate. Excursiile

combinate cu campin,ul sunt, de asemenea, foarte frecvente, deşi sunt puţine campinguri care

să aibă şi facilităţi. 2?natul este destul de popular. *rintre v#natul mai mare se numără

căprioara, căpriorul, capra neagră, ursul, vulpea, lupul şi porcul mistreţ, iar în categoria v#natului

mai mic se înt#lnesc iepuri de c#mp şi păsări precum cocoşul şi găina de munte şi fazanii.

Pescuitul în &aramureş poate fi făcut at#t în lacurile din Caia &are şi din alte oraşe, c#t

şi în r#uri precum Aăpuş, 5omeş, Tisa, <za, &ara şi Iişeu. *rintre speciile de peşti se regăsesc

carpul, păstrăvul, ştiuca, cleanul, dracul-de-mare şi altele. *escuitul este interzis între martie şi

mi%locul lui iunie, dar sunt şi unele zone în care pescuitul este interzis cu scopul de a prote%a

speciile pe care de dispariţie.

5porturile de iarnă sunt foarte populare în &aramureş, zonă în ma%oritate muntoasă,

acoperită cu zăpadă timp de mai multe luni. 0c>iatul este practicat ăn mai multe staţiuni care au

p#rtii moderne, precum Corşa, <zvoare, &ogoşa, 7avnic şi Nuior, dar acest sport poate fi

practicat şi în afara p#rtiilor. 7el din urmă caz este, totuşi, recomandat, doar schiorilor

e"perimentaţi. *#rtiile de schi au facilităţi şi pentru snoDoar*, s3niu(, o, etc. Alpinismul pe

,>eaţ3 este posibil pe unele cascade în timpul iernii, cum ar fi 7iuroi, 5trungi şi <zvorul 7ailor.

Alpinismul pe st?nci poate fi practicat în mai multe locuri în munţii )odnei şi ai&aramureşului (v#rful *ietrosu, *iatra )ea, *iatra 2rsă, 7omanu &ic, etc., în munţii <gniş-

Gut#i-Hibleş (7reasta 7ocoşului, *iatra Tisei, *iatra Ciserica Iulpii, *iatra 7usturi, *iatra

5ăp#nţei, 7heile Tătarului, *iatra Noimului, v#rful <gniş, etc.. umeroasele drumuri forestiere

permit at#t sporturi cu motor (motocross o558roa*, c#t şi mersul cu icicleta prin munţii

&aramureşului, )odnei şi Gut#i, prin păduri de pin sau molid, sau pe drumuri care însoţesc

cursul apelor. Mersul cu paraplanorul în &aramureş oferă nu doar plăcerea zborului, ci şi

admirarea unor peisa%e deosebite. 5unt mai multe locuri pentru planat pe v#rful *ea? aproape de7avnic, ealu &inei aproape de Caia 5prie, v#rful Hibleş, 7reasta 7ocoşului, v#rful *ietrosu,

/F



*iatra )ea, v#rful Cătr#na, etc. *entru entuziaştii în ceea ce priveşte mersul cu pluta canoe (i

aFa , sunt mai multe locuri privilegiate pentru astfel de sporturi. )#urile Iişeu, Iaser, &ara,

<za, 5ăp#nţa, 7avnic şi Aăpuş sunt foarte recomandate în timpul lunilor martie-apriliem c#nd

zăpada care se topeşte în munţi ridică nivelul apei şi face ca r#urile să fie mai bine navigabile.

Ln ultimii ani, numeroase alte sporturi pentru e"terior au devenit foarte populare. Excursia prin

pe(teri este posibilă în numeroasele peşteri din regiune (*eştera <za şi *iatra )ea în &unţii

)odnei, *eştera =aselor şi *onorul +itelor în &unţii Hibleş, în multele peşteri frumoase din

&unţii &aramureşului. +oto,ra5iatul naturii şi oservarea vieţii s3latice pot fi practicate în

tot acest lanţ muntos. e asemenea, de un mare interes sunt numeroasele rezervaţii naturale, în

care iubitorii naturii vor avea plăcerea de a descoperi specii rare de plante şi animale, prote%ate

prin lege.

Bona &aramureşului are o at#t de bogată ofertă turistică, înc#t singurul lucru care nu este

disponibil în limitele acesteia e marea. Ln rest, regiunea acoperă totul, de la e"cursii pe munte şi

sporturi e"treme la turism cultural şi religios, după preferinţele fiecăruia şi în funcţie de anotimp.

acă sunteţi un iubitor al naturii, cu siguranţă veţi iubi peisa%ele montane şi ale văilor, care vă

lasă fără respiraţie. &ai mult de 3> de zone naturale prote%ate, pa%işti line, pline de iarbă în

timpul verii şi de zăpadă în timpul iernii, munţi acoperiţi de păduri veşnic înverzite, toate se

oglindesc în ape limpezi, de cristal, întinse pe toată regiunea. 7elor cărora le place să e"ploreze,

un şir lung de e"cursii poate fi făcut at#t pe văile apelor, c#t şi prin munţi. "cursioniştii se vor

bucura să afle că &aramureşul are o reţea comple"ă de marca%e forestiere şi de cărări marcate,

care oferă privelişti minunate ale satelor şi ale peisa%elor incredibile lacuri mici, cascade, peşteri,

rezervaţii naturale, faună rară.

/K



CAPIT!U! III0TU%IU %E CA" PRGRAME TURI0TICE PENTRU

2A!RI+ICAREA AUTENTICIT6II !CA!E

9N $U%E U! MARAMURE#Ț

P0I4I!IT6I!E 0UNT NE!IMITATE %E ACEEA 26 PRPUNEM UN

PRGRAM CA%RU %IN CARE %20' 2EI PUTEA A!EGE CE 26 P!ACE''''

"iua &' Cine aţi venit pe ţăr#mul *acilor lieriV Gazda vă înt#mpină cu o cinătradiţională, cu p#ine caldă de abia scoasă din cuptor, la un pahar de horincă de prună, apoi vă

puteţi odihni în linişte.

"iua .' upă micul de%un vom pleca la pas prin sat pentru a intra în lumea

&aramureşului. Iom descoperi vechile instalaţii ţărăneşti, minuni tehnice ale trecutului. 2stfel,

vom afla cum se fierbe horinca (bautură specifică maramureşeana şi cum se spalş la ţară rufele.

Aa v?ltoare. 2poi vom pleca spre 4iserica *e lemn, o adevărată capodoperă a m#inilor de

meşter, care au înălţat spre 5lava omnului o minunată %ertfă a lemnului. upă pr#nzul cu bucatetradiţionale ne vom str#nge în %urul unui foc unde vom asculta le,en*ele *acilor lieri, povestite

de bătr#nul casei, şi la acelaşi foc vom privi cum ni se pregateşte cina.

"iua @' Ln această dimineaţă vom m#nca copios, pentru că ne aşteaptă o adevărată

incursiune în viaţa de zi cu zi a ţăranului maramureşean. 2stfel vom vedea (şi chiar participa la

cositul f#nului, mulsul vitelor, hrănirea animalelor din gospodărie. upa ce toate treburile

gospodăriei sunt gata şi după ce luăm binemeritatul pr#nz, putem pleca pe dealuri şi în pădure, în

căutarea ruinelor (i a locurilor tainice pe unde vechii daci au trăit. Aa întoarcere vremea poveştilor continuă l#ngă foc şi l#ngă cină.

"iua ' 2zi e ziua în care vom descoperi meşteşugurile. upă micul de%un plecăm spre

03cel, o altă vatră dacică, unde vom înt#lni doi meşteri care folosesc în creaţiile lor simboluri

ancestrale care ne amintesc de cre*inţa *acilor în zeit3ţi p3,?ne. &eşterul în lemn ne va

povesti în timp ce lucrează despre sufletul lemnului care ia viaţă în m#inile lui. Iom auzi legenda

+usului cu Turcalau, a No*ului %racului şi a %intelui *e !up. 2poi la meşterul olar vom

vedea cum din lutul ro(u *e 03cel :unic în lume; iau viaţă prin foc oale şi ulcele decorate, cum

altfel dec#t cu motive dacice. e aici, fiecare va pleca cu o amintire sub forma unui mic obiect

6>



de artizanat. 2poi a%ungem la Po*ul Miresei, unde l#ngă un picnic pe malul Izei vom auzi o altă

legendă, legenda miresei dupa care acest pod a fost botezat. Ln drum spre casă vom vizita

M3n3stirea *e Maici 4?rsana, o capodoperă a lemnului viu, unde arta se împleteşte cu

credinţa.

Biua H' 5e anunţă o zi a cura%uluiV upă micul de%un vom învăţa să c3l3rim precum o

făceau şi dacii liberi, fără şaV u vă speriaţi, este foarte uşor, caii sunt bl#nzi, iar gazda va avea

gri%ă să nu vi se înt#mple nimic. upă pr#nz pornim spre izvorul *e ap3 mineral3, într-o

minunată e"cursie pe dealuri şi în pădure, care călare, care în c3ruţ3 pe a(ternut moale de

cergi... e vom aşeza la umbră şi vom asculta glasul codrului... 2poi ne vom întoarce acasă, la

cina *in )urul 5ocului'

"iua ' = zi foarte veselăV e cum ne luăm micul de%un, gazdele ne vor arăta portul

tra*iţional, ne vor a%uta să ne îmbrăcăm cu el, cu siguranţă fotografiile din această dimineaţă au

să fie cea mai dragă amintireV 2poi, încet, încet o să invăţăm paşii de %oc şi ţip3turile

moro(ene(ti, că la %ocul din această seară să nu ne facem de ruşine. upă pr#nz încep pregătirile

de sărbătoare, se aştern mesele în livadă, se aduc bucatele, se face 5ocul *e ta3r3, iar c#nd

sosesc cetera(ii începe marea veselie, %oc şi voie bună c#t e noaptea de lungăV

"iua J' in păcate, astăzi e ziua în care ne întoarcem la casele noastre, ne luăm rămas

bun de la gazde şi vom închina un ultim pahar de >orinc3, ca anul care vine să ne vedem cu bine

din nou în vechiul &aramureşV

0ER2ICII +ERITE1

• &eniuri preparate din produse obţinute în gospodărie la cererea turistului1

• &eniuri vegetale la cerere1

• Oorinca1

• Grătar şi barbecue afară1

• *icnic la iarbă verde1

• *arcare păzită1

• 5paţiu de %oacă pentru copii.

0ER2ICII PINA!E1

• *limbări cu căruţa trasă de cai1

• 7ălărie1

• 7ină folclorică1

• *limbări cu bicicletele1

6/



• Ghid însoţitor1

• Translator1

• Lnchiriere microbuz sau maşină1

Prezentarea unui circuit turistic în )u*eţul Maramure(

)egiunea &aramureşului dispune de o gamă mare de resurse turistice naturale şi

antropice dintre care putem enumera cele mai importante localităţi, care sunt principalele

obiective ale %udeţului în decursul a c#teva circuite

/ Caia &are (o ?m-Caia 5prie (/> ?m aici găsim )ezervaţia naturală 7hiuzbaia- &ara

(3K ?m 7heile Tatarului- eseşti (86 ?m-Oarnicesti (89 ?m - Giuleşti (9/ ?m - Iadu <zei (9K

?m 7entrul etnografic şi Ciserica din lemn 5f. icolae- 5ighetul &armaţiei (:9 ?m Grădina&orii şi &uzeul arhitecturii populare maramuresene-7#mpulung la Tisă (;F ?m - 5ăp#nţa (F8

?m 7imitirul Iesel şi 7entrul etnografic - 7#mpulung la Tisă (K> ?m -5ighetul &armaţiei (/>3

?m - Iadu <zei (/>K ?m - Giuleşti (//; ?m -Oarnicesti (/63 ?m - eseşti (/6: ?m - &ara

(/6K ?m - C. 5prie (/9F ?m )ezervaţia naturală 7hiuzbaia - Caia &are (/:F .

6 T#rgul Aăpuş (o ?m 7heile Aăpuşului - 7erneşti (/9 ?m - 7opalnic (66 ?m -

5urdesti ( 3; ?m - ăneşti (8> ?m - 5iseşti ( 86 ?m - Caia 5prie(8: )ezervaţia naturală

7hiuzbaia - Caia &are (9: ?m.

3 Caia &are (> ?m -Caia 5prie (/> ?m )ezervaţia naturală 7hiuzbaia- &ogosa (/K

?m 5taţiunea &ogosa - Caia &are (6F ?m -Caia 5prie (3F ?m .

Toate aceste trasee se pot parcurge cu maşina, făc#ndu-se popasuri de c#teva ore sau

cazări la pensiunile agroturistice din localităţi pentru a putea vizita toată regiunea

&aramureşului.

2ceste trasee se mai pot face cu bicicleta atunci c#nd drumul este inaccesibil pentru

maşina iar turişti sunt cazaţi în apropiere sau se încearcă păstrarea mediului prin interzicerea

accesului cu autovehicule, şi astfel pe parcurge traseul pe %os sau cu bicicleta.

7ircuitul ales reprezintă un traseu ce străbate cea mai mare parte a %udeţului &aramureş,

av#nd ca principal punct de atracţie 7imitirul Iesel de la 5ăp#nţa. 2legerea acestui traseu se

datorează bogăţiei de atracţii turistice naturale şi antropice prezente în acest %udeţ. outatea

acestui traseu consta în redescoperirea şi cunoaşterea într-o lumină nouă şi mult mai atrăgătoare

a punctelor turistice deosebit de atractive presărate de-a lungul unui cadru natural pitoresc.

7oordonatele principale ale programului se disting după cum urmează

66



Traseul programului este următorul Cucureşti J Caia &are J Caia 5prie J &ara J eseşti

J Oărniceşti J Giuleşti J Iadu <zei J 5ighetu &armaţiei J 7#mpulung la Tisa J 5ăp#nţa J

7#mpulung la Tisa J 5ighetu &armaţiei J Iadu <zei J Giuleşti J Oărniceşti J eseşti J &ara J

Caia 5prie J Caia &are J Cucureşti.

umăr de turişti 6>

umăr de ghizi / ghid specializat în artă şi folclorul rom#nesc şi vorbitor de limbi străine

umăr de şoferi /

&i%loc de transport 2utocar

umăr de zile F zile (; nopţi

*erioada desfăşurării /-F august 6>//

umăr de ?m parcurşi

/.>F.6>// - Cucureşti J Caia &are 99> ?m

6.>F.6>// J Caia &are J Caia 5prie /> ?m

3.>F.6>// J Caia 5prie J &ara - eseşti J Oărniceşti 39 ?m

8.>F.6>// - Oărniceşti J Giuleşti J Iadu <zei /8 ?m

9.>F.6>// - Iadu <zei J 5ighetu &armaţiei J 7#mpulung la Tisa /K ?m

:.>F.6>// - 7#mpulung la Tisa J 5ăp#nţa /6 ?m

;.>F.6>// J 5ăp#nţa - 7#mpulung la Tisa - 5ighetu &armaţiei - Iadu <zei J Giuleşti

Oărniceşti J eseşti J &ara - Caia 5prie - Caia &are K> ?m

F.>F.6>// J Caia &are J Cucureşti 99> ?m

Total / 6F> ?m

Prezentarea traseului pe zile

7ircuitul turistic va urmări în principal vizitarea următoarelor puncte turistice

Caia &are J Caia 5prie - Iadu <zei J 5ighetu &armaţiei J 5ăp#nţa

"IUA &1 /.>F.6>//

=ra ;.3> Lnt#lnire în *iaţa $nirii, Cucureşti. *lecare cu &inivan-ul către Caia &are petraseul Craşov, Tg. &ureş, Cistriţa cu scurte opriri.

=ra /:.3> 5osire Caia &are, vizitare Ciserica din Aemn, Ciserica 5f#nta Treime, casa

<ancu de Ounedoara, Turnul lui ştefan, Turnul &ăcelarilor, Iechiul Oan al oraşului, &uzeul

%udeţean.

=ra 6>.>> 7azare şi cina la hotel &ara (3W.

"IUA .1 .'KL'.K&&

=ra F.3> &ic de%un la hotel &ara (3W.

63



=ra K.3> *lecare către Caia 5prie unde se vor vizita rezervaţia naturală 7hiuzbaia,

7reasta 7ocoşului, Aacul 2lbastru, &uzeul de &ineralogie şi biserici de lemn.

=ra /K.>> 7azare şi cina tradiţională în ambianţa unui taraf de muzică populară la

pensiunea Ilad (3 margarete.

"IUA @1 @'KL'.K&&

=ra F.3> &ic de%un la pensiunea Ilad (3 margarete.

=ra K.3> *lecare către &ara J eseşti J Oărniceşti unde se vizitează 7heile Tătarului,

Ciserica cu hramul '7uvioasa *araschiva' din eseşti ridicată în anul /;;>, case, porţi

monumentale, sopronuri pentru f#n şi alte biserici din lemn.

=ra /K.>> 7azare şi cina la pensiunea <oana (6 margarete în satul Oărniceşti

"IUA 1 'KL'.K&&

=ra F.3> &ic de%un la pensiunea <oana (6 margarete.

=ra K.3> *lecare către Giuleşti J Iadu <zei, traseu care oferă pe l#ngă peisa%e de un

mare pitoresc şi satisfacţia vizitării unora dintre cele mai vechi biserici din lemn, precum şi a

unui şir întreg de porţi maramureşene, adevărate arcuri de triumf rustice. 2ici se vor vizita

7entrul etnografic şi Ciserica din lemn 5f. icolae.

=ra /K.3> 7azare şi cina la Iila oina în Iadul <zei

"IUA H1 H'KL'.K&&

=ra F.3> &ic de%un la Iila oina

=ra K.3> *lecare către 5ighetu &armaţiei J 7#mpulung la Tisă. 2ici se vizitează clădirea

actualei biserici reformate cea mai veche construcţie din oraşul 5ighetu &armaţiei ce datează din

secolul al M<-lea, clădirea monumentală a fostei prefecturi a %udeţului &aramureş care, pe

fronton, deasupra uşii de la intrare, păstrează în original sterna veche a &aramureşului, Gradina

&orii şi &uzeul arhitecturii populare &aramureşene.

=ra /K.3> 7azare şi cina la pensiunea 7asa <urca.

"IUA 1 'K'.K&& =ra F.3> &ic de%un la pensiunea 7asa <urca

=ra K.3> *lecare către 5ăp#nţa unde se vor vizita 7imitirul Iesel şi 7entrul etnografic.

7imitirul Iesel de la 5ăp#nţa (la /F ?m de 5ighetu &armaţiei, unic în lume, uluieşte prin

originalitatea să. 7rucile de lemn sculptate şi pictate de meşterul popular 5tan *ătra ș, l-au

transformat într-un adevărat muzeu. 7oloritul crucilor şi te"tele pline de umor eternizează

ipostazele esenţiale ale vieţii şi evidenţiază vigoarea spiritului rom#nesc care nu se teme de

moarte. 5e poate spune ca satele maramureşene reprezintă o imensă Galerie de artă populară. Lnzilele de sărbătoare decorul lor este completat de costumele localnicilor, puternic colorate, cusute

68



cu migală şi fantezie1 obiceiurile reprezintă originale demonstraţii de artă populară. Iestitele

porţi maramureşene sunt adevărate Pcărţi de vizită ale sculpturii în lemn. &ăiestrit lucrate, ele

au ca ornament elementul tradiţional pentru Hara &aramureşului semnul soarelui, simbolul

vieţii.

=ra /K.3> 7azare şi cina la pensiunea 2driana (3 margarete.

"IUA J' J'KL'.K&&

=ra F.3> &ic de%un la pensiunea 2driana (3 margarete.

=ra K.3> Lntoarcere pe traseul 7#mpulung la Tisa - 5ighetu &armaţiei - Iadu <zei J

Giuleşti - Oărniceşti J eseşti J &ara - Caia 5prie - Caia &are

=ra /K.3> 7azare şi cina la hotel &ara (3W în Caia &are

B<$2 F F.>F.6>//

=ra F.3> &ic de%un la hotel &ara (3W

=ra K.3> *lecare către Cucureşti pe traseul Cistriţa, Tg. &ureş, Craşov

=ra /;.3> 5osire în Cucureşti, *iaţa $niri.

Analiza *e preţ a circuitului turistic

7ircuitul turistic maramureşean se desfăşoară în perioada /-F august 6>//, şi prezintă în

programul turistic următoarele obiective în Caia &are - Ciserică din Aemn, Ciserica 5f#nta

Treime, casa <ancu de Ounedoara, Turnul lui ştefan, Turnul &ăcelarilor, Iechiul Oan al oraşului,

&uzeul %udeţean1 în Caia 5prie - rezervaţia naturală 7hiuzbaia, 7reasta 7ocoşului, Aacul

2lbastru, &uzeul de &ineralogie şi biserici de lemn1 Ciserica cu hramul '7uvioasa *araschiva'

din eseşti1 7entrul etnografic şi Ciserica din lemn 5f. icolae în Iadu <zei1 Grădina &orii şi

&uzeul arhitecturii populare &aramureşene în 5ighetu &armaţiei1 7imitirul Iesel şi 7entrul

etnografic din 5ăp#nţa.

Ceneficiarii acestui program turistic pot fi - grup de turişti rom#ni sau străini

- grup de familii =rganizatorul grupului şi al circuitului turistic este 2T)7, unul din scopurile sale fiind

acela de a promova imaginea %udeţului &aramureş şi de a îl aduce în acelaşi timp în atenţia

turiştilor de pretutindeni.

7alculaţia preţului de v#nzare este înfăţişata în următorul tabel, observ#ndu-se prezentarea

tipurilor de cheltuieli, alături de comision şi asigurare, pentru că în final să rezulte preţul total de

v#nzare pe persoana, apoi totalul preţului de v#nzare pentru întreaga acţiune, respectiv pentru

cele 6> de persoane. *reţul v#nzareRpersoană cuprinde următoarele servicii

69



- cazare la hotelul &ara din Caia &are, pensiunile Ilad, <oana, 7asa <urca, 2driana şi

Iila oina1

- masa în stil tradiţional

- transport Cucureşti J Caia &are - Caia 5prie - Iadu <zei J 5ighetu &armaţiei J 5ăp#nţa

J Caia &are J Cucureşti

- servicii de ghid specializat în arta folclorului rom#nesc şi vorbitor de limbi străine

5e acorda facilităţi tarifele pentru copii > J : ani gratuit, tarifele pentru copii : -/8 ani

reducere 9>@.

*reţul nu include costurile intrărilor la obiectivele turistice.

Calculaţia preţului *e v?nzare

Nrt'

crt'

Articole *e

calcula ieț

Elemente *e c>eltuieli Elemente *e

calcul : lei;

2aloare

/. C>eltuieli *irecte C>eltuieli cu cazarea @H lei/npJnopti

689

6. C>eltuieli cualimenta iaț

K lei/ziL zile 36>

3. C>eltuieli cutransportul

&.LKm.lei/&KK m

69,:

8. C>eltuieli culturale -9. C>eltuieli cu ,>i*ul /9:. C>eltuieli cu o5erulș /9

;. C>eltuielior,anizatorice 9>F. Alte c>eltuieli -K. Total c>eltuieli *irecte

:C%;:;>,:

/>. Comision :&K C%; :;,>://. Asi,urare :@ C%; 6>,/6/6. T2A :. comision; /:,>K/3. Total costuri ;;3,F;/8. Rotun)iri ;;;

/9. Total pret *e v?nzare ;;8

/:. Total pret *e v?nzare în euro . lei/euro

/F8euro

*re ul total de v#nzareRpersoana este de ;;8 lei.ț 2cest preţ este accesibil nu numai pentru

familiile cu venituri medii ci şi foarte atrăgător în acelaşi timp pentru străini.

7ircuitul turistic în zona &aramureşului va fi promovat prin intermediul agenţiilor de

turism, internetului şi televiziunii

6:



4I4!IGRA+IE

/. Cran, !lorina, &arin, ., 5imon, Tamara - conomia turismului şi mediului încon%urător,

ditura conomică, Cucureşti, /KKF

6. 7ristureanu, 7ristina - conomia şi politica turismului internaţional, ditura 2beona,

Cucureşti, /KK6

3. 7#ndea, &., Cran, !lorina 5paţiul geografic rom#nesc. =rganizare, amena%are, dezvoltare

durabilă, ditura conomică, Cucureşti, 6>>/

8. &inciu, )odica - conomia turismului, diţia a <<<-a revăzută şi adăugită, ditura

$)2$5, Cucureşti, 6>>8

9. WWWWWWWWWWWWhttpRRro.Xi?ipedia.orgR

:. WWWWWWWWWWW httpRRXXX.mturism.ro

6;

http://ro.wikipedia.org/wiki/%C5%A2ara_Maramure%C5%9Fului_%E2%80%93_%C5%A3ara_lemnului

http://www.mturism.ro/

http://ro.wikipedia.org/wiki/%C5%A2ara_Maramure%C5%9Fului_%E2%80%93_%C5%A3ara_lemnului

http://www.mturism.ro/



ANEOE

6F



Anexa nr'&

ale c3ni ulcioruri pentru v?nzare Port popular Maramureș

6K



Cimitirul 2esel *e la 03p?nţa

Anexa nr'.

4iserica *e lemn Ieu*8%eal 4iserica *e lemn Poienile Izei

3>

http://www.romanianmonasteries.org/ro/maramures/rogoz

http://www.romanianmonasteries.org/ro/maramures/ieud-ses



M3n3stirea 4irsana

Anexa nr'@

3/



Muzeul )u*e ean 4aia Mareț

Turnul lui te5an *e la 4aia MareȘ

36



Moc3ni a pe 2alea 2aseruluiț

atestat maramures

Documents