REGULI DE EFECTUARE A MANEVRELOR

Filip Nicușor

Grupa a II-a B

CUPRINS

ARGUMENT............................................................................................................................................. 2

REGULI GENERALE REFERITOARE LA MANEVRE.......................................................................3

DEPĂŞIREA............................................................................................................................................. 4

OPRIREA............................................................................................................................................... 13

STA IONAREAȚ .................................................................................................................................... 18

ÎNTOARCEREA..................................................................................................................................... 20

MERSUL ÎNAPOI.................................................................................................................................. 23

1

ArgumentConducerea unui autovehicul înseamnă, de fapt, cunoștințele pentru a manevra

autovehiculul respective. În afară de cunoștințele tehnice în ceea ce privește automobilul,

conducătorul auto trebuie să dobândească și abilități de manevrare a autovehicului în așa fel încât

în momentul deplasării să nu fie un pericol pentru ceilalți participanți la trafic.

Nu există o definiție standard pentru sintagma “circulație rutieră”, dar în limbaj comun

putem spune că circulația este constituită de mișcarea, deplasarea, de obicei pe o cale de

comunicație. Sistemul circulației rutiere este format din trei elemente: uman (omul în calitate de

conducător auto), tehnic (autovehiculul) și rutier (rețeaua rutieră). Fiecare dintre acești factori,

independent sau în corelație cu ceilalți, influențează securitatea circulației rutiere care, în

condițiile societății modern, constituie o necesitate a vieții sociale.

În momentul în care factorul uman ia decizia de a conduce un autovehicul trebuie să fie

conștient va trebui să ia decizii în ceea ce privesc manevrele. Pe drumurile publice se desfășoară

două tipuri de manevre: voluntare și obligatorii (involuntare).

Despre manevrele involuntare nu se pot spune prea multe deoarece se produc mai presus

de voinţa noastră de şofer. Sunt manevre definite de lege sau impuse de o anumită situaţie din

trafic. Oprirea la culoarea roşie a semaforului sau oprirea în cazul unei defecţiuni sunt două

exemple de manevre obligatorii. Mult mai complexe şi cu un grad ridicat de implicare şi

responsabilitate din partea conducătorilor de vehicule, sunt manevrele voluntare. Sunt acele

manevre pe care decidem să le facem într-un moment sau altul, în trafic, manevre pe care le vom

detalia în paginile următoare.

2

Reguli generale referitoare la manevre

Conducătorul de vehicul care execută o manevră de schimbare a direcției de mers, de

ieșire dintr-un rând de vehicule staționate sau de intrare într-un asemenea rând, de trecere pe o

altă bandă de circulație sau de virare spre dreapta ori spre stânga sau care urmează să efectueze o

întoarcere ori să meargă cu spatele este obligat să se asigure că o poate face fără să perturbe

circulația sau să pună în pericol siguranța celorlalți participanți la trafic (să se asigure că din

faţă, din spate sau din lateral nu circulă în acel moment niciun vehicul) și să semnalizeze cu cel

puțin 50 de metri în localități și 100 de metri în afara localităților înainte de a începe efectiv

manevra.

Conducătorii de vehicule sunt obligați să semnalizeze schimbarea direcției de deplasare,

depășirea, oprirea și punerea în mișcare. Semnalizarea schimbării direcției de mers trebuie să fie

menținută pe întreaga durată a manevrei.

3

Depăşirea

Depăşirea este manevra prin care un vehicul trece înaintea altui vehicul ori pe lângă un

obstacol, aflat pe acelaşi sens de circulaţie, prin schimbarea direcţiei de mers şi ieşirea de pe

banda de circulaţie sau din şirul de vehicule în care s-a aflat iniţial.

Conducătorul vehiculului care se angajează în depăşire trebuie să se asigure că vehiculul

care circulă în faţa sau în spatele lui nu a iniţiat o asemenea manevră.

Atunci când prin manevra de depăşire se trece peste axa care separă sensurile de

circulaţie, conducătorii de vehicule trebuie să se asigure că din sens opus nu se apropie un

vehicul şi că dispun de spaţiu suficient pentru a reintra pe banda iniţială, unde au obligaţia să

revină după efectuarea manevrei de depăşire.

Nu constituie depăşire, situaţia în care un vehicul circulă mai repede pe una dintre benzi

decât vehiculele care circulă pe altă bandă în acelaşi sens de circulaţie. În această situaţie vorbim

despre devansare.

Ca și regulă, depăşirea se efectuează numai pe partea stângă a vehiculului depăşit.

Excepții: - Tramvaiul sau vehiculul al cărui conducător a semnalizat intenţia şi s-a

încadrat corespunzător părăsirii sensului de mers spre stânga se depăşeşte prin partea dreaptă.

(fig. 5 și fig. 6)

- Tramvaiul aflat în mers poate fi depăşit şi pe partea stângă atunci când drumul

este cu sens unic sau când între şina din dreapta şi marginea trotuarului nu

există spaţiu suficient. (fig. 7 și fig. 8)

Intenţia conducătorilor de autovehicule, tramvaie sau mopede de a face o depăşire se

semnalizează prin punerea în funcţiune a luminilor indicatoare de direcţie cu cel puţin 50 m în

localităţi şi 100 m în afara localităţilor, înainte de începerea efectuării manevrei.

Conducătorul de vehicul care efectuează depăşirea este obligat:

4

să se asigure că acela care îl urmează sau îl precede nu a semnalizat intenţia începerii

unei manevre similare şi că poate depăşi fără a pune în pericol sau stânjeni circulaţia din

sens opus; (fig. 4)

să semnalizeze intenţia de efectuare a depăşirii cu cel puţin 50 m în localităţi şi 100 m în

afara localităţilor, înainte de a începe efectiv manevra de depășire;

să păstreze în timpul depăşirii o distanţă laterală suficientă faţă de vehiculul depăşit;

să reintre pe banda sau în şirul de circulaţie iniţiale după ce a semnalizat şi s-a asigurat

că poate efectua această manevră în condiţii de siguranţă pentru vehiculul depăşit şi

pentru ceilalţi participanţi la trafic.

Conducătorul de vehicul care urmează să fie depăşit este obligat:

să nu mărească viteza de deplasare;

să circule cât mai aproape de marginea din dreapta a părţii carosabile sau a benzii pe

care se deplasează.

Se interzice depăşirea vehiculelor:

1. în zona de acţiune a indicatorului „Depăşirea interzisă”; (fig. 1)

2. în intersecţii cu circulaţia nedirijată;

3. în apropierea vârfurilor de rampă, când vizibilitatea este redusă sub 50 m;

4. în curbe şi în orice alte locuri unde vizibilitatea este redusă sub 50 m;

5. pe pasaje denivelate, pe poduri, sub poduri şi în tuneluri. Prin excepţie, pot fi depăşite

în aceste locuri vehiculele cu tracţiune animală, motocicletele fără ataş, mopedele şi

bicicletele, dacă vizibilitatea asupra drumului este asigurată pe o distanţă mai mare de

20 m, iar lăţimea drumului este de cel puţin 7 metri. Trebuie subliniat ca această

excepţie se aplică doar în locurile enumerate la pct. e şi doar dacă pe sectorul de drum

respectiv nu este aplicat marcaj longitudinal continuu.

6. pe trecerile pentru pietoni semnalizate prin indicatoare şi marcaje;

7. pe trecerile la nivel cu calea ferată curentă şi la mai puţin de 50 m înainte de acestea;

8. în dreptul staţiei pentru tramvai, atunci când acesta este oprit, iar staţia nu este

prevăzută cu refugiu pentru pietoni. Procedura de respectat în cazul în care tramvaiul

5

este oprit într-o stație fără refugiu pentru pietoni este ca vehiculele să oprească în

ordinea sosirii în spatele acestuia și să-și reia deplasarea numai dup ace ușile

tramvaiului au fost închiese și s-au asigurat că nu pun în pericol siguranța pietonilor

angajați în traversarea drumului public.

9. când pentru efectuarea manevrei se încalcă marcajul continuu, simplu sau dublu, care

desparte sensurile de mers, iar autovehiculul circulă, chiar şi parţial, pe sensul opus,

ori se încalcă marcajul care delimitează spaţiul de interzicere;

10. când din sens opus se apropie un alt vehicul, iar conducătorul acestuia este obligat să

efectueze manevre de evitarea coliziunii. Conducătorul autovehiculului care coboară

o pantă are obligaţia de a ceda trecerea celui care urcă, dacă pe sensul de mers al

acestuia din urmă se află un obstacol imobil. În acest caz, manevra celui care urcă nu

este considerată depăşire.

11. pe sectorul de drum unde s-a format o coloană de vehicule în aşteptare, dacă prin

aceasta se intră pe sensul opus de circulaţie.

12. se interzice depăşirea coloanei oficiale

În locurile unde este interzisă depăşirea, toate celelalte manevre voluntare sunt interzise.

Depăşirea coloanei oficiale.

Conducătorii de autovehicule care se apropie de o coloană oficială o pot depăşi dacă li se

semnalizează această manevră de către poliţistul rutier.

Constituie contravenţie, se sancţionează cu amendă şi cu aplicarea sancţiunii

contravenţionale complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o

perioadă de 30 de zile nerespectarea regulilor privind depăşirea si depăşirea coloanelor de

vehicule oprite la culoarea roşie a semaforului sau la trecerile la nivel cu calea ferată.

Constituie contravenţie, se sancţionează cu amendă şi cu aplicarea sancţiunii

contravenţionale complementare a suspendării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 60 de

zile nerespectarea regulilor privind depăşirea, dacă prin aceasta s-a produs un accident de

circulaţie din care a rezultat avarierea unui vehicul sau alte pagube materiale. În acelaşi mod se

6

sancţionează circulaţia pe sens opus, cu excepţia cazurilor în care se efectuează regulamentar

manevra de depăşire .

În această situație, până la expirarea perioadei de suspendare a exercitării dreptului de a

conduce, conducătorul de autovehicul şi tramvai trebuie să se prezinte la serviciul poliţiei rutiere

care îl are în evidenţă, pentru verificarea cunoaşterii regulilor de circulaţie.

Perioada de suspendare a exercitării dreptului de a conduce autovehicule sau tramvaie se

prelungeşte cu 30 de zile, dacă titularul permisului de conducere nu promovează testul de

cunoaştere a regulilor de circulaţie sau nu se prezintă la serviciul poliţiei rutiere pentru susţinerea

verificării cunoaşterii regulilor de circulaţie.

                                                             

INDICATOARE

Depășirea autovehiculelor,cu excepția motocicletelor fără ataș, interzisă

 

Fig. 1

7

Se instalează la începutul sectoarelor de drum unde lipsa de vizibilitate sau configurația

drumului nu permit depășirea în condiții de siguranță. Zona de acțiune a indicatorului începe din

locul unde este amplasat și se extinde până la întâlnirea indicatorului "Sfârșitul interzicerii de a

depăși" .

Se interzice depășirea vehiculelor care se deplasează pe drum prin propulsie proprie cu

excepția motocicletelor fără ataș, mopedelor, precum și a bicicletelor, vehiculelor cu tracțiune

animală și a celor trase sau împinse cu mâna. De asemenea, se mai interzic în acest sector de

drum manevrele de oprie, staționare, întoarcere și mers înapoi.

Depășirea interzisă autovehiculelor destinate transportului de mărfuri

8

Fig. 2

Se instalează la începutul sectorului de drum pe care autovehiculelor destinate

transportului de mărfuri le este interzis sã depășească vehiculele care se deplasează prin

propulsie proprie, cu excepția celor cu două roți. În zona de acțiune a acestui indicator au voie să

efectueze depășiri motocicletele și autovehiculele, deoarece restricția se referă numai la

autovehiculele destinate transportului de mărfuri. De asemenea, se interzic în acest sector de

drum manevrele de oprire, staționare, întoarcere și mers înapoi. Zona de acțiune se întinde până

la întâlnirea indicatorului "Sfârșitul interzicerii de a depăși".

Sfîrșitul interzicerii de a depăși

9

Fig. 3

Se instaleazã în locul în care se ridică restricția pentru depășire a autovehiculelor, instituită

prin indicatoarele de depășire interzisă. Zona sa de acțiune începe din locul în care este instalat,

permițându-se (dacă nu sunt instalate alte restricții) oprirea sau staționarea, întoarcerea și mersul

înapoi.

EXEMPLE

10

Fig. 4

Cel care urmează să fie depășit s-a

încadrat lângă axa drumului pentru a

vira la stânga, iar pe partea dreaptă

există loc pentru efectuarea manevrei

11

Fig. 5

Tramvaiele se depășesc de regulă pe partea dreaptă

Fig. 6

Excepții:

Strada este cu sens unic (se poate depăși pe ambele părți)

12

Fig. 7

Între șina tramvaiului și bordura din dreapta nu există spațiu suficient pentru depășire

Fig. 8

Oprirea

13

Se consideră oprire imobilizarea voluntară a unui vehicul pe drumul public, pe o durată

de cel mult 5 minute.

Nu se consideră oprire:

a) imobilizarea vehiculului atât timp cât este necesară pentru îmbarcarea sau debarcarea

unor persoane, dacă prin această manevră nu a fost perturbată circulaţia pe drumul public

respectiv;

b) imobilizarea autovehiculului având o masă totală maximă autorizată de până la 3,5

tone, atât timp cât este necesar pentru operaţiunea de distribuire a mărfurilor alimentare la

unităţile comerciale. Pentru autovehiculele care transportă mărfuri, altele decât cele alimentare,

administratorul drumului public împreună cu autorităţile administraţiei publice locale, cu avizul

poliţiei rutiere, vor stabili programe sau intervale orare pe timpul nopţii, în care oprirea sau

staţionarea este permisă pentru distribuirea mărfurilor.

Intenţia conducătorilor de autovehicule de a opri se semnalizează prin punerea în

funcţiune a luminilor indicatoare de direcţie cu cel puţin 50 m în localităţi şi 100 m în afara

localităţilor, înainte de începerea efectuării manevrei.

Se interzice conducătorilor de vehicule să reducă brusc viteza ori să efectueze o oprire

neaşteptată, fără motiv întemeiat.

Conducătorii autovehiculelor oprite sau staţionate pe drumurile publice care se

îndepărtează de acestea sunt obligaţi să acţioneze frâna de ajutor, să oprească funcţionarea

motorului şi să cupleze o treaptă de viteză inferioară, sau în cea de parcare dacă autovehiculul

are transmisie automată.

În localităţi, pe drumurile cu sens unic, oprirea sau staţionarea voluntară a vehiculelor

este permisă şi pe partea stângă, dacă rămâne liberă cel puţin o bandă de circulaţie.

În afara localităţilor oprirea voluntară a vehiculelor se face în afara părţii carosabile, iar

atunci când nu este posibil, cât mai aproape de marginea din dreapta a drumului, paralel cu axa

acestuia.

Se interzice circulaţia, oprirea sau staţionarea autovehiculelor pe banda de urgenţă, cu

excepţia cazurilor justificate, precum şi a autovehiculelor cu regim de circulaţie prioritar.

14

Vehiculul oprit sau staţionat pe partea carosabilă trebuie aşezat lângă şi în paralel cu

marginea acesteia, pe un singur rând, dacă printr-un alt mijloc de semnalizare nu se dispune

altfel. Motocicletele fără ataş, mopedele şi bicicletele pot fi oprite sau staţionate şi câte două, una

lângă alta.

În situaţii de urgenţă sau de pericol conducătorului de autovehicul îi este permisă oprirea

sau staţionarea numai în locurile special amenajate şi semnalizate corespunzător. În caz de

imobilizare prelungită a autovehiculului în tunel, conducătorul de vehicul este obligat să

oprească motorul.

Se interzice folosirea triunghiurilor reflectorizante sau a luminilor de avarie în mod

nejustificat sau pentru a simula o rămânere în pană în locurile unde oprirea ori staţionarea sunt

interzise.

Se interzice conducătorului de autovehicul şi pasagerilor ca în timpul opririi sau

staţionării să deschidă sau să lase deschise uşile acestuia ori să coboare fără să se asigure că nu

creează un pericol pentru circulaţie.

Oprirea nu este permisă în locurile unde este interzisă depăşirea.

Se interzice oprirea voluntară a vehiculelor:

1. în zona de acţiune a indicatorului „Oprirea interzisă” şi a marcajului cu semnificaţia de

interzicere a opririi; (fig. 9)

2. pe trecerile la nivel cu calea ferată curentă şi la o distanţă mai mică de 50 m înainte şi

după acestea;

3. pe poduri, pe şi sub pasaje denivelate, precum şi pe viaducte;

4. în curbe şi în alte locuri cu vizibilitate redusă sub 50 m;

5. pe trecerile pentru pietoni ori la mai puţin de 25 m înainte şi după acestea;

6. în intersecţii, inclusiv cele cu circulaţie în sens giratoriu, precum şi în zona de preselecţie

unde sunt aplicate marcaje continue, iar în lipsa acestora, la o distanţă mai mică de 25 m

de colţul intersecţiei;

7. în staţiile mijloacelor de transport public de persoane, precum şi la mai puţin de 25 m

înainte şi după acestea;

8. în dreptul altui vehicul oprit pe partea carosabilă, dacă prin aceasta se stânjeneşte

circulaţia a două vehicule venind din sensuri opuse, precum şi în dreptul marcajului

15

continuu, în cazul în care conducătorii celorlalte vehicule care circulă în acelaşi sens ar fi

obligaţi, din această cauză, să treacă peste acest marcaj;

9. în locul în care se împiedică vizibilitatea asupra unui indicator sau semnal luminos;

10. pe sectoarele de drum unde sunt instalate indicatoarele cu semnificaţia „Drum îngustat”,

„Prioritate pentru circulaţia din sens invers” sau „Prioritate faţă de circulaţia din sens

invers”;

11. pe pistele obligatorii pentru pietoni şi/sau biciclişti ori pe benzile rezervate unor anumite

categorii de vehicule, semnalizate ca atare;

12. pe platforma căii ferate industriale sau de tramvai ori la mai puţin de 50 m de acestea,

dacă circulaţia vehiculelor pe şine ar putea fi stânjenită sau împiedicată;

13. pe partea carosabilă a autostrăzilor, a drumurilor expres şi a celor naţionale europene

(E);

14. pe trotuar, dacă nu se asigură spaţiu de cel puţin 1 m pentru circulaţia pietonilor;

15. pe pistele pentru biciclete;

Oprirea participanţilor la trafic este obligatorie  la semnalul regulamentar al polițiștilor,

precum şi la semnalele date de:

a) poliţiştii de frontieră;

b) îndrumătorii de circulaţie ai Ministerului Apărării;

c) agenţii de cale ferată, la trecerile la nivel;

d) personalul autorizat din zona lucrărilor pe drumurile publice;

e) membrii patrulelor şcolare de circulaţie, la trecerile pentru pietoni din apropierea unităţilor

de învăţământ;

      f) nevăzători, prin ridicarea bastonului alb, atunci când aceştia traversează strada.

De asemenea, participanții la trafic sunt obligați să oprească atunci când sunt implicați

într-un accident, când întâlnesc indicatoarele „Oprire”, „Crucea Sf. Andrei” sau când barierele

sau semibarierele sunt coborâte sau în curs de coborire, sau când semnalul luminos roșu

intermitent-alternativ de la trecerea la nivel cu calea ferată este în funcțiune.

16

Indicator

Se amplasează pe partea sectoarelor de drum sau stradă pe care sunt interzise oprirea și

staționarea. Interdicția începe din locul în care este amplasat indicatorul și se întinde până la

prima intersecție. Pentru interzicerea opririi pe lungimi mai mari indicatorul se repetă fiind

însoțit de semnele adiționale simbolizând începutul, după caz confirmarea, și sfârșitul sectorului

de drum pe care este valabilă semnificația indicatorului. Aceeași semnificație o au și săgețile de

culoare albă desenate în interiorul indicatorului "Oprirea interzisă". În cazul în care anumite

autovehicule sunt exceptate, indicatorul este însoțit de semnul adițional pe care sunt înscrise

categoriile exceptate .

Fig. 9

17

Semne adiționale

Începutul și lungimea zonei de acțiune a

indicatorului

Începutul zonei de acțiune a indicatorului

Sfârșitul zonei de acțiune a indicatorului Confirmarea zonei de

acțiune a indicatorului

18

Staționarea

Se consideră staţionare imobilizarea voluntară a unui vehicul pe drumul public, pe o

durată mai mare de 5 minute.

Se consideră parcare staţionarea vehiculelor în spaţii special amenajate sau stabilite şi

semnalizate corespunzător. În aceste locuri vehiculele vor trebui aşezate unul lângă altul,

conducătorii lor având obligaţia să respecte şi celelalte reguli stabilite pentru staţionare.

Obligaţiile conducatorilor de vehicule în caz de staţionare sunt aceleași cu cele în cazul opririi.

Orice vehicul care staţionează pe timp de noapte pe partea carosabilă a unui drum public, acolo

unde staţionarea este permisă, trebuie să fie semnalizat cu lanterne de poziţie, dacă locul de

staţionare nu este iluminat.

Nu este permisă staţionarea pe partea carosabilă, în timpul nopţii, a tractoarelor, a

remorcilor, a mopedelor, a bicicletelor, a maşinilor şi utilajelor autopropulsate utilizate în lucrări

de construcţii, agricole sau forestiere, a vehiculelor cu tracţiune animală ori a celor trase sau

împinse cu mâna.

Se interzice staţionarea voluntară a vehiculelor:

1. în toate cazurile în care este interzisă oprirea voluntară;

2. în zona de acţiune a indicatorului cu semnificaţia „Staţionarea interzisă” şi a

marcajului cu semnificaţia de interzicere a staţionării; (fig. 100

3. pe drumurile publice cu o lăţime mai mică de 6 m;

4. în dreptul căilor de acces care deservesc proprietăţile alăturate drumurilor publice;

5. pe toată lungimea rampei sau a pantei;

6. în locul unde este instalat indicatorul cu semnificaţia „Staţionare alternantă”, în altă zi

sau perioadă decât cea permisă, sau indicatorul cu semnificaţia „Zona de staţionare cu

durată limitată” peste durata stabilită.

19

Se interzice oprirea sau staționarea pe trotuare. Autoritatea competentă poate permite

oprirea sau staționarea, parțial sau total, a unui vehicul pe trotuar, cu respectarea marcajului, iar

în lipsa acestuia, numai dacă rămâne liber cel puțin un culoar de minimum 1 m lățime înspre

marginea opusă părții carosabile, pentru circulaţia pietonilor. În cazul imobilizării involuntare a

autovehiculului în pantă sau în rampă conducătorul trebuie să bracheze roţile directoare.

Indicator

Se instalează în aceleași condiții ca indicatorul "Oprirea interzisă" existând posibilitatea

de a fi însoțit de aceleași semne adiționale și având aceeși zonă de acțiune. Diferența între

indicatorul "Oprirea interzisă" și "Staționarea interzisă" este faptul că în zona de acțiune a celui

de-al doilea indicator, oprirea este permisă pentru maximum 5 minute.

Fig. 10

20

Staționare alternantă

Indicatorul rutier se montează pe sectorul de

drum în locurile în care staționarea vehiculelor este interzisă în zilele impare/pare. Poate fi însoțit

și de un panou adițional care marchează începutul, continuarea sau sfârșitul zonei de acțiune a

acestuia, sau poate avea inscripționate pe panou niște săgeți cu aceeași semnificație. Atunci când

indicatorul nu este însoțit de un panou adițional, zona de acțiune încetează la prima intersecție.

Întoarcerea

Întoarcerea este manevra de schimbare a sensului de mers pe acelasi drum.

Manevra se poate efectua din una sau mai multe mişcări.

Obligaţiile conducătorilor de vehicule care execută întoarcerea:

1. să se asigure că în locul respectiv manevra este posibilă şi permisă;

2. să se asigure că pe drumul public nu circulă alte vehicule care să fie stânjenite prin

efectuarea manevrei, iar dacă circulă trebuie acordată prioritate de tecere.

21

Intenţia conducătorilor de autovehicule, tramvaie sau mopede de a schimba direcţia de

mers, de a ieşi dintr-un rând de vehicule staţionate sau de a intra într-un asemenea rând, de a

trece pe o altă bandă de circulaţie sau de a vira spre dreapta ori spre stânga ori care urmează să

efectueze întoarcere, depăşire sau oprire se semnalizează prin punerea în funcţiune a luminilor

indicatoare de direcţie cu cel puţin 50 m în localităţi şi 100 m în afara localităţilor, înainte

începerea efectuării manevrelor. Semnalul se păstrează pe întreaga durată a desfăşurării

manevrei.

Se interzice întoarcerea vehiculului:

1. în locurile în care este instalat

indicatorul „Întoarcerea interzisă” şi pe

marcajul longitudinal continuu.

2. în locurile în care este interzisă oprirea

voluntară a vehiculelor, cu excepţia

intersecțiilor.

3. în intersecţiile în care este interzis

virajul la stânga, precum şi în cele în

care, pentru efectuare, este necesară

manevrarea înainte şi înapoi a

vehiculului.

4. în locurile unde soliditatea drumului nu permite;

5. pe drumurile cu sens unic

Întoarcerea din trei mișcări

        Una dintre probele examenului de conducere este întoarcerea din trei mișcări. Importanța

acestei manevre constă în necesitatea utilizării ei in trafic. Astfel, pe străzile cu circulație în

ambele sensuri (cu o singură bandă pe sens ), datorită spațiului insuficient dintre marginile părții

carosabile, autovehiculul nu poate fi întors dintr-o singură mișcare.

     

 Pentru a întoarce autovehiculul prin manevre înainte și înapoi trebuie să respectăm

câteva etape:

22

1. Se semnalizează dreapta, se reduce viteza și se oprește autovehiculul cât mai

aproape de marginea din dreapta părții carosabile.

2. Se vireaza maxim la stânga și se introduce maneta schimbătorului de viteze în

prima treaptă.

3. Se semnalizează stânga, conducătorul auto se asigură din toate părțile ca nu se

apropie niciun alt participant la trafic și se pornește încet spre marginea din

stânga părții carosabile. Se oprește fără a lovi bordura sau alte obstacole aflate

pe trotuar.

4. Se virează maxim dreapta și se introduce maneta schimbătorului de viteze în

marșarier.

5. Se iau din nou măsurile de asigurare și se face plecarea de pe loc încet cu

spatele către bordura din partea dreaptă a șoselei. Pe toată durata acestei

manevre conducătorul auto trebuie să se asigure atât cât privesc pietonii, cât și

autovehiculele care pot circula în acel moment.

6. Se vireaza maxim stânga și se introduce maneta schimbătorului de viteze în

prima treaptă.

7. Se face pornirea de pe loc încet, concomitant cu asigurare în partea dreaptă și

încadrare corespunzătoare direcției de mers.

23

Mersul înapoi

Mersul înapoi este manevra de deplasare cu spatele a unui vehicul pe contrasens.

La mersul înapoi se respectă toate obligaţiile de la pornirea de pe loc, cu asigurarea în mod

deosebit din spate.

În locurile în care mersul înapoi este permis, dar vizibilitatea în spate este împiedicată,

vehiculul poate fi manevrat înapoi numai atunci când conducătorul acestuia este dirijat de cel

puţin o persoană aflată în afara vehiculului. Persoana care dirijează manevrarea cu spatele a unui

vehicul este obligată să se asigure că manevra se efectuează fără a pune în pericol siguranţa

participanţilor la trafic. 

Mersul înapoi cu autovehiculul trebuie semnalizat cu lumina sau luminile speciale din

dotare, de culoare albă. Se recomandă dotarea autovehiculelor şi cu dispozitive sonore pentru

semnalizarea acestei manevre.

Conducătorii de autoturisme, pe timpul executării manevrei de mers înapoi sunt exceptaţi

de la obligaţia de a purta centura de siguranţă

Se interzice mersul înapoi cu vehiculul:

1. În toate situaţiile in care întoarcerea este interzisă, cu excepţia sensului unic;

2. pe o distanţă mai mare de 50 m;

3. la ieşirea de pe proprietăţi alăturate drumurilor publice.

24