reforma sistemului de pensii din suedia1

7/28/2019 Reforma Sistemului de Pensii Din Suedia1

1/42

Academia de Studii EconomiceFacultatea de Finanate, Asigurari, Banci siBurse de Valori

Reformasistemului depensii

din Suedia

Lucrare pentru Sesiunea de Comunicari Stiintifice Aprilie2005

1


2/42

Profesori coordonatori:

Prof. Univ.Dr Maria BodnarAsist Univ Drd Rodica Gherghina

Domnisoru Ciprian

Introducere

Precizari

Vechiul sistem de pensiiCaracterizare generalaModalitati de calcul a pensiilorFinantareaProbleme ale sistemului si necesitatea reformei

Noul sistem de pensiiCaracterizare generalaContributiiCalcularea pensieiModalitati de indexareSistemul rezervelor din primeNivelul garantat pentru pensia publicaNivelul cumulat al pensiei din venituri si a pensiei

garantateReguli de tranzitie

Stabilizatori automati ai noului sistem de pensiiFondurile de rezerva

Procesul de reforma

Concluzii

2

CU

PR

INS


3/42

Bibliografie

Suedia are un sistem de pensii pe trei piloni. Primul pilon consta

intr-o schema de pensii in sistemul pay as you go, care este

universala si obligatorie, al doilea pilon este un sistem de pensii

ocupationale care acopera aproximativ 90% din angajati, in vreme ce

al treilea pilon se bazeaza pe contributii voluntare. Varsta medie de

pensionare este de 63 de ani, in vreme ce speranta de viata atinge

80,3 ani. Comisia Europeana raporteaza ca Suedia este una dintre cele

mai bine pregatite tari in fata problemei imbatranirii populatiei.

Cheltuielile cu pensiile ca proportie din PIB se estimeaza ca vor creste

de la 9% in 2004 la 10,7% in 2050. Indexul de pregatire al Suediei,

variabila care masoara pregatirea tarii in fata unor viitoarea provocari

demografice este de 6,0(Economist Intelligence Unit 2004). Rata secalculeaza pe baza varstei efective de pensionare, pe baza ratei totale

de participare la sistemul de pensii, a sistemelor de pensii private si a

cresterii productivitatii muncii in ultimul deceniu. Prin comparatie,

Suedia este relativ mai slab pregatita decat Olanda, Danemarca,

Irlanda si Marea Britanie, dar mult mai bine pregatita decat tari ca

Spania, Italia, Grecia, Austria, Cehia.

Lucrarea de fata isi propune sa analizeze impactul reformei

pensiilor asupra stabilitatii financiare si a succesului sistemului de

pensii din Suedia , asupra imaginii de bunastare sociala a Suediei si a

sistemului politic suedez.

Mai mult, reforma prezinta interes in sine, deoarece a provocat

surpriza si confuzie in comunitatea internationala a teoreticienilor si

3


4/42

decidentilor in materie de sisteme de pensii , datorita caracterului

inovativ si complex al noului sistem de pensii.

Suedia a trecut de la un sistem traditional de beneficii definite la

doua sisteme de contributii definite. In noul sistem, 14% din contributii

se indreapta catre conturi individuale finantate intregral, in vreme ce

restul de 86% se canalizeaza catre noul sistem PAYG. Pensiile de

urmasi si de handicap care faceau parte din vechiul sistem au fost

acoperite de sisteme separate. Sistemele de contributii definite au fost

asociate in mod traditional cu scheme de finantare intregrala. Insa noul

sistem PAYG din Suedia nu reprezinta de fapt un sistem de contributii

definite, deoarece beneficiile nu sunt finantate din fonduri capitalizate

si deci dobanda la contributii va diferi de cea de pe piata. Pentru a

distinge intre sisteme de contributii definite care sunt finantate integral

si cele care sunt finantate printr-un sistem PAYG, cele din urma se

numesc sisteme de contributii definite individual (Notional Defined

Contribution- NDC). Principala diferenta intre aceste sisteme este ca in

fata instabilitatii financiare in cadrul sistemului de beneficii definite se

poate opera asupra ratei de contributie sau asupra marimii beneficiilor,

in vreme ce in noul sistem se poate opera asupra valorii pensiilor. Intr-un sistem de contributii definite individual (NDC) un deficit temporar

poate fi remediat si prin cresterea ratei contributiilor, dar cu asumarea

unor riscuri foarte mari de largire a deficitului. Cresterea contributiei in

sistemul NDC nu este viabila intrucat plati mai mari cresc in mod

automat beneficiile promise.

Echivalentul a 16% din venitul anual al individului va fi creditat in

fiecare an in contul sau individual. Suma corespondenta este

transferata in rate lunare catre fondul de rezerva, care finanteaza

platile pensiilor. In fiecare an indexarea conturilor individuale se face

si cu castiguri din reducerea cohortei si cu diminuari din costuri

administrative. Nu exista o varsta de pensionare oficiala in sistem.

Creditele de pensii continua sa se adauge daca individul are venituri

4


5/42

din care sa se opreasca contributii pentru pensii, indiferent de varsta

sa sau de faptul ca a inceput sa primeasca pensia. Pensia lunara poate

fi primita incepand cu varsta de 61 de ani, fara o varsta maxima limita.

Precizari

Structura unui sistem de pensii variaza in functie de doua

dimensiuni- cheie: modul in care beneficiile sunt determinate si felul

in care acestea sunt finantate. Determinarea beneficiilor urmareste

una dintre metodele:

1. beneficiu definit, in care beneficiile se determina pe baza unei

formule care se bazeaza pe salariul mediu si pe durata de

munca

2. contributie definita, in care beneficiile sunt determinate de

suma contribuita si de veniturile acumulate din acele contributii.

Finantarea pensiilor cunoaste de asemenea doua abordari:

1 PAYG (pay as you go)- contributiile de la actualii muncitori si

angajatori platesc pensiile actualilor pensionari2 pre- finantate- contributii investite in conturi individuale sunt

folosite de contribuabili pentru a plati pentru propriile pensii (este si

cazul pensiilor ocupationle).

Sistemele PAYG se axeaza pe solidaritatea inter- generationala in

vreme ce sistemele pre-finantate au un impact mai mare asupra

economiei, datorita utilizarii fondurilor constituite; in plus, aceste

fonduri cresc responsabilitatea individuala.

Vechiul sistem de pensii

Caracterizare generala

5


6/42

Sistemul vechi de pensii propune o pensie de baza si o pensie

suplimentara, in functie de venituri. Sistemul mai prevede si beneficii

suplimentare pentru indivizii cu o pensie suplimentara neglijabila.

Pensia de baza, Folkspension (FP) este suplimentata asadar de Allmana

Tillagspension (ATP). In vechiul sistem oricine a trait in Suedia cel putin

40 de ani sau a muncit 30 de ani are dreptul la o pensie de baza.

Pensia de baza reprezinta 96% din suma de baza. Pensionarii casatoriti

primesc fiecare 78.5% din suma de baza. Aceasta era in 1998 de 3680

de Euro anual, adica 306 euro lunar. Salariul mediu al unui angajat

este de cinci ori mai mare. Suma de baza este indexata in functie de

cresterea indicatorului costului vietii. O persoana care a muncit 30 de

ani are dreptul in acest sistem la o pensie suplimentara integrala.

Pensia anuala este calculata ca 60% din veniturile medii in cei 15 din

anii de angajare cu veniturile cele mai mari, mai putin suma de baza

( care este oricum acordata sub forma de pensie de baza). Veniturile la

care se aplica cota de 60% au limita superioara de 7,5 sume de baza,

adica aproximativ 27600 de euro. In vechiul sistem , anumite

suplimente sunt platite celor care au pensii din venituri mici sau celorcare nu primesc pensie din venituri:

Suplimentul in bani este de 55.5% din suma de baza si este

redus cu 100% din pensia de venit la care persoana respectiva

are dreptul. Astfel, daca un pensionar are numai pensia de baza,

aceasteia i se adauga 55.5%, adica suma lunara minima ajunge

la 475 de euro.

Suplimentul locativ lunar este 85% din costurile cu intretinerea,sume ce pot varia intre 10 si 400 de euro lunar. Suplimentul

locativ este incasat de o treime din pensionari.

In 1996 321,000 de femei si 49,000 de barbati primeau suplimente

in bani.

6


7/42

Iata modalitatea de calcul in vechiul sistem:

1. Stabilirea punctelor de credit. Veniturile din fiecare an sunt

transformate in puncte de credit. Acestea sunt calculate daca

venitul este mai mare de suma de baza si mai mic decat 7,5

sume de baza. Suma de baza era in 1997 de 37,000 SEK.

Numarul maxim de puncte ATP este 6,5.

Venit anual Suma debazadeductibila

Venitulpensionabil

Numarul depuncte

Numarulde puncteATP

249,681 37,000 212,681 5.75 5.75

312,101 37,000 275,101 7.44 6.5

374,521 37,000 337,521 9.12 6.5

436,941 37,000 399,941 10.811 6.5

Sursa: Paster(2002)

2. Pe baza mediei punctelor din toti anii, se selecteaza 15 ani, incare veniturile sunt cele mai ridicate.

3. Nivelul pensiilor: Persoanele care au avut venituri pentru cel

putin 30 de ani primesc 60% din venitul pensionabil. Persoanele

care au muncit mai putin de 30 de ani primesc un venit redus in

concordanta cu numarul de ani munciti.

4. Valoarea pensiei este ajustata cu varsta de pensionare. Valoarea

pensiei esre redusa cu 0,5% pentru fiecare luna inainte de 65 de

ani si crescuta cu 0,7% pentru fiecare luna muncita peste varsta

de 65 de ani. O persoana care decide sa se pensioneze la 61 de

ani isi vede astfel pensia redusa cu 21%.

Sistemul de suma de baza este folosit in asigurarile sociale din

Suedia in scopul calcularii mai multor beneficii sociale, ajutoare in

7


8/42

caz de boala, ajutoare pentru cresterea copiilor. Aceasta suma a

fost introdusa pentru a permite o mai usoara ajustare la inflatie,

astfel asigurand pastrarea valorii reala a beneficiilor sociale. Suma

de baza reprezinta aproximativ 20% din salariul unui muncitor

industrial. Suma de baza nu este un indicator al unui standard de

viata minim acceptabil. Initial suma de baza reprezenta (anii 60)

valoarea pensiei de baza.

Finantarea

Pensia de baza este finantata partial din venituri de la bugetulstatului si partial din contributii de la angajatori. Aceeasi modalitate de

finantare functioneaza si in cazul suplimentelor in bani acordate

persoanelor cu o pensie suplimentara 0 sau foarte mica. Suplimentele

pentru intretinere sunt finantate de la bugetul de stat. Pensia

suplimentara era finantata numai de angajatori, insa cu cativa ani

inaintea introducerii reformei s-a trecut si la plati din partea

angajatilor, ca o masura de pregatire a reformei.Pensia suplimentara ( sau de venit) este bazata pe sistemul pay

as you go, respectiv, contributiile ncasate de la persoanele active se

transforma imediat n indemnizatii pentru pensionari. In timp s-a

acumulat un fond de rezerva, echivalentul a 5 ani si 6 luni de plata a

pensiei suplimentare. Acest fond este gestionat de patru institutii, care

in 1997 il investisera in proportie de 80% in obligatiuni (de stat si

private), in actiuni( 13%) si in investitii imobiliare(3%).

Probleme ale vechiului sistem

8


9/42

1. Dependenta dintre finantarea sistemului de pensii si cresterea

economica, deoarece veniturile sunt dependente de totalul

salariilor platite in economie

2. Plafoanele pentru calcularea pensiilor

3. Fluctuatiile demografice

1 Indexarea pensiilor se face in functie de inflatie. Daca suma

castigurilor creste in termeni reali, atunci costul relativ al pensiilor ar fi

mai mic decat daca salariile nu cresc. Insa cresterea salariilor reale nu

mai este semnificativa in Suedia incepand cu anii 60. In consecinta,

este mai greu pentru populatia activa din prezent sa finanteze sistemul

de pensii decat era in anii 50 sau 60. Un studiu realizat in anii in carese cerceta problema reformei sistemului arata ca pentru a putea

mentine aproximativ nivelul de 22.5 % al contributiilor pe termen lung

ar fi necesara o crestere anuala reala a salariului mediu in economie

de 2%.

Pensiile de varsta, de handicap si de urmas ca procentaj din baza de

contributie la diferite

niveluri de crestere a salariului real total:

0% 1% 2% 3%1990 22.5 22.5 22.5 22.52005 34.3 29.1 25.7 26.92025 49.2 33.6 23.8 17.4

2 Existenta plafonului de 7.5 * suma de baza pune de asemenea

unele probleme in viitor. Suma de baza este indexata in functie de

preturi. Daca salariile reale cresc, limita maxima a veniturilor carora li

se aplica cota de 60% scade relativ cu salariile. Aceasta inseamna ca o

crestere constanta in termeni reali a salariilor va mari suma care nu

9


10/42

este inclusa in calculul pensiei, pentru cei ale caror venituri sunt mai

mari de 7.5* suma de baza( aproximativ 2300 de euro lunar). In

sistemul nou, suma de baza va fi indexata in functie de cresterea

salariului mediu, generand astfel echitate intre generatii.

3. Problema demografica rezulta din faptul ca in 2025 se estimeaza

ca vor fi 41 de pensionari la fiecare 100 de indivizi activi. Daca

sistemul s-ar fi mentinut, ar fi insemnat o crestere in rata contributiei.

Contributiile ar trebui crescute oricum tinand cont de speranta de viata

care este in crestere in Suedia iar sistemul ar fi fost oricum afectat de

numarul mare de pensionari nascuti in perioda baby boom. O

rezolvare simplista a problemei demografice ar fi cresterea

contributiilor sau a varstei de pensionare. Noul sistem rezolva aceasta

problema tinand cont de cresterea sperantei de viata in calcularea

beneficiilor.

Sistemul vechi mai avea si alte probleme. Spre exemplu :

O rata ridicata a somajului reduce baza de contributie. In

perioada 1990- 1993, din cauza unei cresteri a somajului, rata

contributiei a crescut de la 24.5% la aproximativ 30%. In noul sistem

,aceasta problema este partial rezolvata prin faptul ca Statul va platicontributii din ajutoarele de somaj.

Comentand caracterul social al sistemului de pensii vechi, putem

afirma ca exista o legatura slaba intre castigurile, contributiile si

beneficiile indivizilor. Aceasta schema favorizeaza pe cei care au avut

fluxuri inegale si disparate de venituri sau au avut perioade intrerupte

sau limitate de munca. In plus, suplimentele de pensii pentru cei care

nu au avut suficiente venituri ca sa obtina o pensie suplimentara

conduc la situatii paradoxale, in care acestia primesc suplimentari

modice fata de sumele pe care le-ar fi primit daca beneficiul ar fi fost

calculat pe baza venitului lor integral. Acestia ajung sa primeasca

sume putin mai mari decat indivizi care nu au lucrat de loc sau au

lucrat pentru perioade foarte scurte. Sistemul nou reuseste sa rezolve

10


11/42

numai prima problema, prin incorporarea tuturor castigurilor unui

individ in formula de calcul a beneficiilor.

Sistemul privat de pensii

Reforma sistemului de pensii din Suedia nu a vizat si sistemul privat,

care genereaza pensii ocupationale si planuri individuale de pensii.

Pensiile ocupationale sunt generate de intelegeri intre patronate sau

intre patronate si sindicate, fara un amestec din partea statului. In

Suedia aproape toti angajatii vor beneficia de o pensie ocupationala.

Pensiile ocupationale multumesc in principal pe cei care desi au

venituri mari nu vor primi o pensie pe masura in sistemul public de

pensii, datorita plafoanelor.

Noul sistem de pensii

Caracteristici generale

Noul sistem de pensii schimba complet regulile in priviintapensiei minime garantate cat si in priviinta pensiei calculate in functie

de venit. Pensia minima este oferita ca un supliment de Stat pentru cei

care nu au sau au o foarte mica pensie din venituri. Aceasta este

finantata din contributii si are doua surse de finantare: una dintr-un

sistem pay as you go modificat in profunzime iar cealalta dintr-o

noua schema de finantare. Reforma inlocuieste vechiul sistem de

pensii bazat pe beneficii definite cu un sistem bazat pe contributii

definite.

Tip de pensie PAYG Pre-finantat

Contributie Pensia din venit (noua) Pensia din

11


12/42

definita prime(noua)

Beneficiu definit Pensia ATP (veche), Pensia de

baza (veche), Pensia garantata

(noua)

Sursa: Settergren (2001)

Principalele caracteristici ale noului sistem de pensii sunt:

Beneficiile se calculeaza in functie de intregul venit obtinut pana

la pensionare

Valoarea contributiilor platite in trecut este indexata in functie de

cresterea salariilor Beneficiile sunt indexate in functie de salarii

Rata de contributie este gandita sa ramana neschimbata,

beneficiile fiind cele care se vor modifica in functie de

conjuncturae economica

Beneficiile depind de speranta de viata calculata

Beneficiile variaza si in functie de varsta individuala de

pensionare, care este flexibila

Drepturile de pensie se castiga si in perioade fara venituri, cum

ar fi perioadele de ingrijire a copilului

O schema de pensii pre-finantate, complet noua, a fost introdusa

Contributii

Pensia din venituri este compusa dintr-un sistem pay as you gosi o parte finantata din rezerve din prime. Cele doua scheme separate

vor fi finantate din contributii care totalizeaza 18.5% din veniturile

acoperite. Acestea vor fi supuse unui plafon care reprezinta

aproximativ 1,5 * salariul mediu pentru un muncitor in industrie(7,5

12


13/42

sume de baza).Sumele din contributii care depasesc cota de 7,5%

merg la bugetul de stat sub forma de taxa si nu au nici o influenta

asupra drepturilor de pensie ale individului. Aceasta masura a fost

luata pentru a evita ca in noul system distributia veniturilor sa se

incline in favoarea celor cu venituri mai mari.( Wadensj 2000:154).

Limita de 7,5 sume de baza se va indexa in functie de salarii,

impiedicand scaderea valorii ei reale. Contributiile din schema PAYG se

inregistreaza virtual in conturi individuale. Aceasta este caracteristica

ce justifica denumirea de sistem de contributii definite individual

(NDC).

Din cei 18.5%, 16% provin din schema pay as you go. Aceastacontributie este gandita sa fie stabila, printr-un sistem de indexari. Cei

2.5% ramasi vor finanta schema de rezerve din prime. Plafonul

veniturilor va fi indexat in functie de salarii, spre deosebire de sistemul

vechi, unde era indexat in functie de preturi.

In noul sistem s-au introdus beneficii pentru perioade care nu pot

fi corelate cu venituri ( spre exemplu cresterea copiilor acasa, studiile)

sau pentru venituri pentru care nu au fost platite contributii de catre

angajator ( indemnizatia de somaj). Statul va plati integral sau partial

aceste contributii, atat catre sistemul pay as you go cat si catre

sistemul prin prime. Dimensiunea sociala a noului sistem de pensii este

astfel evidentiata prin transparenta surselor de finantare.

Principalele caracteristici ale schemei pay as you go sunt:

Rata contributiei este gandita sa fie constanta

Beneficiile sunt calculate in functie de veniturile obtinute pe tot

parcursul vietii, in limita plafonului

Anumite perioade in care individul primeste ajutoare sau nu

realizeaza venituri conteaza ca perioade in care se platesc

contributii

13


14/42

Drepturile de pensie sunt indexate in functie de salariul mediu si

se acumuleaza de-a lungul intregii cariere

Varsta de pensionare este flexibila dupa 61 de ani

Cuantumul pensiei depinde de speranta de viata a unei cohortesi de varsta de pensionare individuala

Beneficiile sunt indexate in relatie cu cresterea salariului mediu

1,6%

Va continua sa existe un fond de rezerva in sistemul pay as you

go

Faptul ca nivelul pensiei depinde de castigurile de-a lungul vietii

indica o schimbare de opinie asupra ceea ce este considerat

acceptabil social. Riscul unui nivel neadecvat generat de un flux

intrerupt de castiguri de-a lungul vietii a trecut de la Stat la individ, dar

este diminuat de efectul pensiei minime garantate.

Drepuri de pensie vor fi garantate pentru anumite perioade fara

venituri. Contributiile vor fi platite integral, fie de catre Stat fie de catre

Stat si angajat. Pentru indivizii care primesc ajutoare pentru boala,

ingrijirea copilul, somaj, granturi educationale si accidente de munca,

contributia angajatorului este platita de catre Stat in vreme ce

contributia angajatului este platita individual, avand ca baza chiar

beneficiul.

Statul plateste contributia integral pentru persoanele care au un copil

in ingrijire si nu primesc beneficii, pentru militari si pentru studenti.

Aceste beneficii se acorda cu conditia ca persoana sa fi lucrat/ sa

lucreze in viitor cinci ani. In Suedia unul dintre parinti are dreptul sa

primeasca automat drepturi de pensie pentru intretinerea copilului.

Aceste drepturi se calculeaza prin trei algoritmi, alegandu-se cel mai

favorabil:

14


15/42

un supliment care sa acopere veniturile individului in anul

dinaintea nasterii copilului

un supliment egal cu diferenta dintre veniturile curente si 75%

din veniturile medii din sistemul de pensii in acel an

un supliment fix, care in 1999 era de 36400 SEK, indexabil fata

de salarii

Fiecare alternativa vizeaza o anumita situatie. Prima situatie ia in

calcul o persoana care ramane tot timpul acasa dupa nasterea copilului

sau munceste mai putin decat inainte. A doua ofera sprijin parintelui

care nu avea venituri inaintea nasterii copilului iar a treia varianta este

un supliment dupa intoarcerea la munca, eliminand astfel

discriminarea in favoarea celor care se intorc mai repede la munca.

Pentru fiecare copil se acorda patru ani de drepturi de pensie, utilizand

algoritmul cel mai bun dintre cele de mai sus.

Stagiul militar confera drepturi de pensie, atata vreme cat

individul a efectuat un stagiu de cel putin 120 de zile. Femeile care

urmeaza stagiul voluntar se califica de asemenea pentru drepturile de

pensie. Contributia pentru stagiul militar se calculeaza pentru fiecare zi

si este echivalentul a 50% din contributia medie a tuturor indivizilor

pana in 65 de ani/365.

Unele studii confera drepturi de pensie. Aceasta reglementare se

aplica acelor indivizi care

primesc granturi de studii in orice perioada din cursul unui an. Suma

din care se opresc

contributiile este echivalentul a 138% din grantul primit in acel an.

Calcularea pensiei

15


16/42

Oficiul protectiei sociale primeste informatii asupra venitului

pensionabil de la autoritatea fiscala, cum toate veniturile taxabile sunt

si pensionabile. Oficiul protectiei sociale mai calculeaza sumele

cuvenite pentru anii de ingrijire a copilului, pentru efectuarea stagiului

militar, pentru studii si pentru veniturile in forma compensatiilor de

boala. Pentru a calcula aceste sume oficiul protectiei sociale foloseste

date de la Registrul Populatiei, de la Armata si de la Oficiul National de

Burse.

Drepturile de pensie sunt inregistrate anual. La drepturile care

apar din contributii se adauga proportional drepturile celor care au

decedat iar totalul se indexeaza anual pentru a reflecta cresterile

salariale. Rezulta ca in fiecare an, pentru fiecare individ se poate

calcula o suma a drepturilor de pensie. Pe baza acestor sume se

calculeaza pensia cand individul alege sa se pensioneze.

Indexul este calculat pe baza cresterii salariului mediu. In

consecinta, atunci cand exista o crestere in veniturile reale se va

inregistra o crestere in drepturile de pensie si invers. Atat contributiile

platite anterior cat si beneficiile se indexeaza in functie de modificareasalariului real, in vreme ce in vechiul sistem aceste ajustari se faceau

in functie de inflatie. Indexarea contributiilor platite in trecut se face

pentru ca veniturile castigate la inceputul carierei contribuie la

calcularea pensiei in acelasi fel ca veniturile de la sfarsitul carierei.

Contributiile se indexeaza cu cresterea medie a salariului. Prin

comparatie, in vechiul sistem drepturile de pensie se indexau in functie

de inflatie, astfel incat ele ramaneau aceleasi in termeni reali,

indiferent de evolutia salariului real. Beneficiile sunt ajustate in

principal tot dupa indexul venitului. Acesta se calculeaza tinand cont

de veniturile obtinute intre 16 si 64 de ani si carora li se aplica o cota

de contributie si de veniturile obtinute din pensiile de handicap. Aceste

beneficii se insumeaza si se calculeaza un indicator per capita.

16


17/42

Decidentii in procesul reformei optasera initial pentru calcularea

indicatorului la nivelul veniturilor insumate. Aceasta ar fi fost o masura

de stabilizare suplimentara, in cazul in care nivelul somajului ar fi fost

ridicat. S-a considerat insa mai buna varianta per capita, deoarece

coreleaza evolutia nivelului de viata al populatiei active si al

pensionarilor.

Pentru a modera efectele unor fluctuatii negative pe termen

scurt in economie, indicele venitului se calculeaza pe baza cresterilor

salariale in ultimii trei ani, minus inflatia pe aceeasi perioada plus

inflatia ultimelor 12 luni. Indicele pentru 1999, anul in care acest

sistem a fost introdus, a fost stabilit la 100. Indicele este stabilit prin

lege. Iata un exemplu de calculare a indicelui:

Anul 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Venit 100 104 108 113 118 123 127 130 141 144

Modificare

%

+4 +4 +5 +4 +4 +3 +3 +8 +2

Preturi 100 102 103 113 115 117 119 120 122 124

Modificare

%

+2 + 1 +1

0

+1.5 + 1.5 +

1.5

+

1.5

+

1.5

+ 1.5

Indicele

venitului

- - - 100 110 112 114 118 122 128

Modificare

%

- - - - + 10 + 2 + 2 + 4 + 3 + 5

Sursa: Ministerul Suedez al Sanatatii si Problemelor Sociale

17


18/42

Sistemul vechi folosea conceptul de suma de baza. Acesta s-a

pastrat, modificandu-se modalitatea de indexare, in functie de venit.

Suma de baza se va indexa in functie de venit, generand urmatoarele

efecte:

indexarea anuala a drepturilor de pensie

indexarea beneficiilor in noul system de pensie din venituri

indexarea beneficiilor pentru pensia suplimentara veche pentru

indivizii nascuti inainte de 1954, care nu sunt in intregime

acoperiti de noul sistem

indexarea nivelului minim pentru pensia din venituri

indexarea sumelor cuvenite pentru perioadele fara venituri, dar cudrepturi de pensie

Indivizii au dreptul sa se pensioneze incepand cu varsta de 61 de

ani. Nu exista o varsta de pensionare maxima. Conform Codului Muncii

din Suedia, angajatorii nu au dreptul sa concedieze angajati fara motiv

pana la 67 de ani. Dupa aceasta varsta angajatorii pot sa opereze

concedieri. Pensiile pot fi trase fie integral fie partial. Evident, cu cat o

pensie este trasa mai tarziu, cu atat cuantumul ei va fi mai mare.

Pensionarii pot chiar intrerupe platile daca decid sa se reangajeze

temporar, platind in perioada de reangajare contributii care se aduna

la cele ramase.

Drepturile de pensie pentru pensia din venituri stabilitite intr-un

anumit an impreuna cu drepturile de pensie din anii anteriori

constituite cuantumul individual. Aceasta suma se calculeaza anual in

trei etape:

1. Sumele celor care au murit inainte de a atinge varsta

pensionarii sunt distribuite indivizilor nascuti in acelasi

an( prin simpla impartire pana la 59 de anii, prin ajustare cu

un factor dupa 60 de ani)

18


19/42

2. Suma este ajustata pozitiv sau negativ in functie de un indice

care tine seama de venituri

3. Costul administrarii sistemului de pensii este distribuit intre

indivizii asigurati

Beneficiile din primul an de pensie se calculeaza impartind

drepturile de pensie acumulate la un factor de anuitate.

Felul in care se stabileste factorul de anuitate si se indexeaza

pensiile este crucial pentru buna functionare a sistemului. Obiectivul

principal in stabilirea factorului de anuitate si in calcularea factorului

de indexare este principiul ca rata de contributie trebuie sa fie

constanta. Pentru a pastra stabilitatea financiara trebuie sa existe

cateva legaturi intre factorul de anuitate si indexare. Principalele

repere sunt:

1. Speranta de viata este elementul cheie in determinarea

factorului de anuitate. Aceasta inseamna ca o speranta de viata

in crestere diminueaza sumele existente la data calcularii si ca

speranta de viata a individului este luata in calcul cand se

calculeaza pensia.

2. Efectul introducerii indexarii in functie de salarii este ca in caz decrestere reala a salariilor pensiile vor creste mai mult decat in

cazul indexarii preturilor iar daca salariile se reduc pensiile vor fi

mai mici decat ar fi in cazul indexarii in functie de preturi.

Ca urmare a trecerii la indexarea in functie de salarii, nu mai

exista garantia ca pensionarii vor fi compensati integral pentru

inflatie. Astfel, pensionarii impartasesc cu restul populatiei riscul

unor slabe rezultate economice.

19


20/42

Drepturile de pensie acumulate la pensionare sunt impartite la

un factor de anuitate, care se calculeaza pe baza urmatorului

algoritm:

An= k x P(k,x) F(n,k,x)/12

Unde: An = factorul de anuitate pentru o persoana care se

pensioneaza la varsta de n ani

P(k,x)= Probabilitatea ca o persoana care a ajuns la varsta n sa mai

traiasca k ani si x luni

F(n,k,x)=Diferenta dintre varsta de k ani si x luni si varsta de n ani

F si P se calculeaza astfel:

F(n,k,x)=1,016{(n-k)-x/12}

P(k,x)={Lk+(Lk+1-Lk)*x/12}/Ln, unde Lk este numarulde oameni in viata la varsta k

Acest algoritm calculeaza pensia anaula a primului an din

sistemul pay as you go din sistemul nou.

Cele trei elemente care determina factorul de anuitate se

stabilesc in felul urmator: se aplica o corectie, reprezentata de o

crestere de 1,6% a salariilor reale medii, se tine cont de speranta de

20


21/42

viata ramasa( pentru 65 de ani este de 18 ani) si de varsta

individuala de pensionare.

Corectia, factorul de 1.6% are o importanta mare: un factor mare

initial ar presupune pensii initiale mari care pentru care riscul de a

se reduce este foarte mare, cand cresterea veniturilor nu atinge

norma. Invers, o norma redusa ar insemna pensii initial mici cu

sanse mari de a creste. Norma afecteaza distributia pensiei intre

pensionari. Evident, o persoana cu o speranta de viata mica castiga

dintr-o norma ridicata deoarece aceasta norma redistribuie

beneficiile catre primii ani cand pensionarul este beneficiar.

Pensiile vor fi ajustate anual datorita cresterii in IPC si in cazul

unei cresteri a salariului real mai mica de 1,6%. Norma de 1,6%

este introdusa in legea pensiilor si nu este supusa schimbarii.

Valoarea normei a rezultat in cadrul dezbaterilor privind rata de

crestere optima a salariului real ce va asigura stabilitatea financiara

a sistemului.

Influenta normei este ilustrata de acest tabel:

Ajustari economice in cazul unei norme de 1,6%

Crestere=norm

a(%)

Crestere

insemnata(%)

Crestere

redusa(%)Rata de

crestere a

salariului

nominal

4,7 5,4 3,7

Rata inflatiei 3,1 3,1 3,1Rata reala de

crestere a

salariului

mediu

1,6 2,3 0,6

Abaterea de la 0 0,7 -1

21


22/42

medieAjustarea

pensiilor

3,1 3,8 2,1

Sursa: Informatii guvernamentale asupra noului sistem de pensii,

publicate de Ministerul Sanatatii si al Problemelor Sociale dinSuedia, disponibile in engleza

Speranta de viata medie folosita pentru o cohorta nu este in fapt

o estimare a sperantei de viata pentru acea cohorta, ci un calcul pe

ultimii cinci ani a sperantei de viata la alte cohorte.Speranta de

viata se calculeaza la fel pentru femei si barbati. Includerea

sperantei de viata in calculul pensiei este foarte importanta. O

modificare cu 0.1 a sperantei de viata ar presupune o munca de

lucru in plus pentru populatia activa. Factorul speranta de viata a

fost estimat de Ministerul Problemelor Sociale ca fiind 15,4 in 2000,

15,7 in 2010 si 15,9 in 2020. Aceste date arata ca pe masura ce

speranta de viata creste este nevoie de o solutie pentru mentinerea

echilibrului financiar: fie populatia activa munceste mai mult, fie

accepta marirea cotelor contributiilor fie accepta pensii diminuate in

consecinta.

Varsta la care pensia este trasa are o importanta foarte mare.

Presupunand ca o persoana care se pensioneaza la 61 de ani a

acumulat drepturi de pensie in valoare de 150000 de euro. Cu o

factor de 18,2, acea persoana ar obtine o pensie anuala de 8400 de

euro(700 lunar). Daca acea persoana ramane in continuare

angajata, va acumula mai multe drepturi de pensie. In acelasi timp

marimea factorului este redus deoarece durata pensionarii este

scurtata cand tragerea pensiei este amanata.

Beneficiarii isi pot calcula astfel pensia, pe baza unui algoritm ca in

tabelul:

22


23/42

Factorul de anuitate si pensia lunara la varsta la care pensia este

trasa( pentru un capital initial de 150000 euro si o crestere anuala a

salariului real de 1,6%)

Varsta de

pensionare

Factorul de

anuitate

Pensia pe luna Procent din

pensia obtinuta

la 65 de ani61 18,2 700 7262 17,6 760 7863 17,1 820 8464 16,5 890 9265 15,9 970 10066 15,3 1060 10967 14,2 1270 130

68 14,2 1390 14370 13,0 1530 157Sursa: Informatii guvernamentale asupra noului sistem de pensii,

publicate de Ministerul Sanatatii si al Problemelor Sociale din

Suedia, disponibile in engleza

Sistemul rezervelor din prime

2,5% din contributiile platite sunt transferate intr-un sistem de

pensii platite integral, sistem administrat separat de sistemul pay as

you go. In acest sistem, se mentine principiul acoperirii contributiilor

si in perioade cand individul nu are venituri sau primeste beneficii de la

stat. Autoritatea Nationala de Asigurari este responsabila de

organizarea acestei scheme de pensii si de gestionarea ei, mai putin in

cazul fondurilor de investitii. Contributiile se aduna in unul sau mai

multe fonduri pe care individul si le alege. Acestea pot fi private sau deStat. Fondul acumulat creste cu castigul obtinut din investitiile derulate

pe baza fondurilor depuse. Pensia este determinata de principii

conventionale din asigurari. O institutie guvernamentala, Autoritatea

pentru Pensiile din Prime mediaza legatura dintre contribuabili si

fonduri.

23


24/42

Pensia din prime poate fi trasa incepand cu varsta de 61 de ani si

nu neaparat in acelasi timp cu pensia in sistem PAYG. Aceasta masura

inlatura situatiile in care deponentii ar fi fortati sa retraga pensia intr-o

conjunctura nefavorabila pe piata financiara. Indivizii pot sa aleaga

intre o anuitate cu rata fixa si o anuitate variabila.

In cazul ratei fixe, intregul capital acumulat va fi transferat la PPM.

PPM va calcula apoi un nivel al beneficiului intr-un mod in care

capitalul total disponibil sa fie sufficient pentru a plati o pensie pe viata

cu valoare garantata. Calculul este similar calculului efectuat in cazul

PAYG. Daca individul allege o pensie variabila, capitalul va ramane in

fondurile alese de individ si vor continua sa fie gestionate de fonduri.

In prezent exista 650 de fonduri diferite in sistemul de prime. Un

individ poate alege un maxim de 5, dar le poate schimba ori de cate ori

doreste. Fondurile celor care nu aleg un fond sunt gestionate de catre

o agentie de stat special creata in acest scop. In toamna anului 2000 4

milioane de suedezi au trebuit sa isi aleaga un fond. Dintre acestia,

70% au facut o alerege. In medie, la prima alegere indivizii au selectat3,4 fonduri. Cea mai mare parte a contributiilor a fost investita in

actiuni : 74% din portofoliile barbatilor si 69% din portofoliile femeilor

au fost investite in actiuni. Toate informatiile dintre asigurat si fond

sunt transmise prin intermediul agentiei PPM(Premium Pension

Authority) ; de fapt, fondurile nu stiu care le sunt clientii individuali. Din

perspectiva lor, PPM este clientul. PPM negociaza comisionele

fondurilor. Costul total de operare al sistemului se ridica la 0.75% din

valoare fondurilor, dintre care costurile PPM se ridica la 0.2- 0.3%.

Valori mai mari comparativ cu costurile de operare a unor sisteme

similare din Statele Unite( 0,1%) dar mai mici decat costurile de

operare din America Latina. ( care in Chile in 1999 erau 1,36%). In

prezent, fondul de stat detine 65% din active in actiuni internationale

24


25/42

si 17% in actiuni suedeze. Fondul de stat trebuie de asemenea sa

respecte principii ecologice si etice in deciziile sale de investitii. In

consecinta, fondul de stat poate investi numai in companii care

respecta conventiile internationale asupra drepturilor omului, folosirii

muncii sopiilor, mediului si coruptiei. Fondul investeste in aproape

2500 de companii. In prezent, proportia participantilor care isi

selecteaza activ portofoliul a scazut considerabil. De exemplu, in 2004,

numai 9% din noii angajati si-au ales un portofoliu. Cu toate ca lipsa

interesului se poate explica prin faptul ca decidentii sunt tineri,

numarul indivizilor care isi aleg in mod activ fondurile de pensii a

scazut din 2000. Dupa scaderea dramatica de la bursa incepand cu

anul 2000, fondul de stat a adus beneficii de -29,9% in vreme ce

fondurile private au adus pierderi de 39,9%.

Distributia fondurilor in Sistemul Conturilor Individuale

Tipul de fond Procent din total Comision

(procentual)Actiuni 68 1,16Actiuni si Obligatiuni 10 0,86

Ciclu de

viata( optiunile de

investitii se modifica

in functie de

apropierea varstei de

pensionare)

6 0,61

Investitii purtatoare

de dobanda

16 0,47

Dezbaterea internationala in priviinta impactului potential al unui

fond de pensii constituit din prime asupra economiei si tipul de

proprietate al unui asemenea fond sunt intense. O problema o

reprezinta impactul pe care fondurile de pensii o vor avea asupra

25


26/42

economisirii, investitiilor si a cresterii economice in Suedia. O a doua

problema ar fi intrarea pe piata de credite a noilor fonduri de pensii,

care ar putea schimba gradul de bancarizare al economiei suedeze.

Marile intrebari ating tema riscului la care este supus

contribuabilul. Un punct de vedere ar fi ca acestia ar trebui sa fie

complet responsabili si ca ar trebui sa aleaga liberi catre care fond sa

isi directioneze contributiile. Ar trebui atunci sa existe un plafon maxim

de risc sau garantii din partea statului pentru profitabilitatea minima a

fondului sau cel putin garantii care sa acopere riscul de insolvabilitate?

Fondurile ar trebui sa fie deschise investitiilor straine?

Contribuabilii au dreptul sa isi schimbe fondurile oricand si sa isi

imparta depunerile intre fonduri. Nu exista reglementari specifice in

priviinta portofoliului de investiii al fondurilor de pensii, altele decat

cele in vigoare pentru fondurile generale de investitii. Nu exista de

asemenea garantii impotriva falimentelor sau garantii asupra

randamentului fondurilor. Indivizii trebuie sa suporte riscul. Este totusi

de notat ca reglementarile generale si stabilitatea pietei de capital

suedeze inlatura asemenea probleme.

Nivelul garantat pentru pensia publica

Statul plateste un supliment, echivalentul diferentei intre un

nivel garantat si pensia din venituri obtinuta. Toti cetatenii care au trait

in Suedia cel putin 40 de ani sunt indreptatiti sa primeasca acest

supliment. Acesta se reduce in functie de timp pentru cei care au trait

mai putin de 40 de ani in Suedia. Pentru un pensionar singur farapensie din venituri, suplimentul integral este echivalentul a 2,13 sume

de baza din vechiul sistem, ceea ce reprezenta in 1998 646 euro.

Suplimentul se reduce cand o persoana are dreptul la o pensie din

venituri astfel:

26


27/42

Formula de reducere pentru pensia minima garantata

Pensia din venituri Reducerea din supliment0


28/42

Sursa: Scherman, 2001

In grafic pensia publica totala si pensia din venituri sunt

exprimate in sume de baza din vechiul sistem de pensii. Graficul

ilustreaza efectul suplimentarii pensiei din venituri cu pensia minima

garantata. Aceasta garantie constituie o responsabilitate sociala din

partea statului. Cu toate acestea, suma minima garantata este

indexata in functie de preturi in vreme ce pensia din venituri este

indexata in functie de cresterea salariului real.

Comparatie

Noul sistem este gandit sa nu coste mai mult in ceea ce priveste baza

de contributie decat vechiul sistem ar fi costat la o rata de crestere a

salariului real de 2%. Insa daca ratele de crestere sunt mai mici noul

sistem va genera pensii mai mici decat ar fi generat vechiul sistem.

Invers, daca ratele de crestere sunt mari, pensiile vor fi mai mari in

consecinta. Noul sistem ia in calcul veniturile de pe tot parcursul vietii

in vreme ce vechiul sistem era bazat pe o perioada de calcul relativ

scurta.

Reguli de tranzitie

28


29/42

Noul sistem va fi introdus succesiv intr-o perioada de 17 ani

pentru persoanele nascute intre 1938 si 1954. Pentru o persoana

nascuta in 1938 pensia va fi suma dintre 4/20 din suma de tras din

noul sistem si 16/20 din suma adunata in vechiul sistem. Pentru fiecare

an proportiile se modifica cu 1/20, urmarindu-se ca in final persoanele

nascute in 1954 si mai tarziu sa beneficieze complet de noul sistem.

O data cu noul sistem au fost operate si modificari la vechiul

sistem. Aceeasi formula de indexare a pensiilor ca in noul sistem va fi

aplicata si pensiilor care au inceput sa fie acordate in vechiul sistem.

Aceasta inseamna ca aceste pensii vor fi mai mici in sistemul de

tranzitie decat ar fi fost in vechiul sistem in cazul in care cresterea

salariilor reale este mai mica de 1,6%.

Fondul de rezerva al sistemului nou este compus din patru

fonduri diferite, care si-au inceput activitatea la 1 Ianuarie 2001

mostenind de la vechiul fond capitaluri in valoare de 540 de miliarde

SEK, la vremea aceea aproximativ 54 de miliarde de dolari. Reforma

sistemului de pensii a presupus si liberalizarea regulilor de investitii

pentru aceste fonduri: numai 30% din active trebuie investite in

obligatiuni, ceea ce teoretic inseamna ca 70% din fonduri pot fi

investite in cumpararea de actiuni. Maximum 40% din fonduri pot fi

supuse unor riscuri de risc de schimb. Un transfer de 250 de miliarde

de SEK de la fond la bugetul de stat a fost facut intre 2001 si 2003, ca

o forma de compensare a bugetului central pentru costurile crescute

generate de reforma. Datoria nationala a fost in acest fel redusa prin

tranferul de fonduri.

Fondurile de rezerva joaca un rol important in implementarea

noului sistem de pensii. Pe termen scurt, aceste fonduri acopera

presiunile asupra bugetului general generate de reforma. Mai multe

programe finantate din contributii( pensia garantata, pensia de

29


30/42

handicap si de urmas) sunt acum finantate din bugetul de stat. Pentru

a contrabalansa aceste cheltuieli sume importante au fost transferate

la buget in anii 1999, 2000 si 2001. Fondurile de rezerva ramase sunt

necesare pentru a finanta deficitele din viitor, cand generatia baby

boom va incepe sa se pensioneze. In trecut utilizarea fondurilor de

rezerva a fost criticata pentru sacrificarea profitului in favoarea unor

scopuri politice ( in special finantarea constructiei de locuinte).

Stabilizatorii automati ai noului sistem de pensii

In noul sistem beneficiile sunt ajustate automat la fluctuatii economice

si demografice prin trei stbilizatori automati:

Indexarea in functie de cresterea salariului real a drepturilor de

pensie si a beneficiilor

Indexarea varstei de pensionare cu speranta de viata

Sistemul de echilibrare

Sistemul de echilibrare presupune ca activele si pasivele

sistemului PAYG ar putea fi calculate anual si chiar trecute intr-un

bilant. Calcularea activelor si a pasivelor din sistem se face conform

legislatiei si se poate calcula o rata de acoperire a a activelor cu

pasivelor:

Rata de acoperire= (Valoarea capitalizata a contributiilor+ Fonduri

de rezerva) / Obligatii sub forma de beneficii

Mecanismul automat de balansare este intentionat sa activeze

de indata ce rata de acoperire scade sub 1; la acel moment

indexarea drepturilor de pensii si a beneficiilor curente vor fi

adaptate la cresterea salariului real. Indexarea va fi redusa prin

multiplicarea variatiei in cresterea salariului real cu rata de

30


31/42

acoperire. Indexarea va continua pentru atata vreme cat rata de

acoperire este mai mica de 1. In cazul unor anumite conditii

economice si demografice, sistemul ar putea constitui un surplus

permanent si substantial. In acest caz, daca surplusul devine prea

mare, ar putea fi distribuit catre beneficiarii sistemului de pensii.

Fondurile de rezerva

Fiecare sistem PAYG este in principiu expus unor riscuri inpriviinta balantei financiare: intr-un sistem PAYG contributiile colectate

intr-un an sunt in principiu folosite pentru a finanta platile de beneficii

sub forma de pensii din acelasi an. Intr-un sistem PAYG perfect suma

contributiilor ar trebui sa fie egala cu suma beneficiilor. Cum

cuantumul de contributii si beneficii variaza de la an la an, rata

contributiei ar trebui modificata in permanenta. Pentru a evita o

crestere a acesteia, Guvernul Suedez a stabilit o rata de contributie

mai mare decat ar fi necesar pentru finantarea beneficiilor curente.

Contributiile care nu sunt folosite pentru plata pensiilor sunt stranse in

fonduri- tampon.

Aceste fonduri, cunoscute sub numele de Fonduri Nationale de

Pensii sau fonduri AP au inceput sa se constituie inca din anii 60. La

sfarsitul anilor 90 erau suficiente pentru finantarea beneficiilor pentru

5,5 ani. In cadrul procesului de reforma, o mare parte a rezervelor a

fost transferata in Trezoreria de Stat, pentru a acoperi o parte a

cheltuielor bugetare generate de reforma, cum ar fi costurile generate

de pensia garantata si contributiile platite pentru ingrijirea copilului,

31


32/42

studii superioare sau pensii de handicap. Fondurile au fost reduse la

3,5 ani de plati. Evolutia acestor fonduri este anticipata astfel:

Nivelul de acoperire masurat in ani de plati de pensii, la diferite

rate de crestere in salariul real/ rate de rentabilitate a investitiilor

Crestere salariala/

rentabilitate a

investitiilor

1997 2010 2020 2030 2040 205

0

2 % / 4 % 3.5 4.4 4.2 4.3 4.6 6.0

2 % / 2 % 3.5 3.6 2.7 2.0 1.3 1.5

0.5 % / 2 % 3.5 3.6 2.6 1.8 1.0 1.0

Sursa: Scherman 1999:42

Daca scenariile de mai sus se dovedesc nerealiste, un mecanism

de balansare va fi activat. Acest mecanism a fost votat de Riksdag inMai 2001 si consista intr-un indice alternativ pentru indexarea

drepturilor de pensie si a beneficiilor, care reduce in fapt sumele

acordate. Pentru a anticipa un dezechilibru, se calculeaza o balanta

anuala care compara beneficiile de plata in viitor cu contributiile de

primit + sumele din fondurile de rezerva.

Daca raportul Contributii+ Rezerve / Beneficii de plata este

subunitar, indicele cu care se indexeaza pensiile si drepturile de pensie

se va actualiza cu valoarea acestui raport. Practic se vor plati pensii

mai mici, pana cand raportul redevine supraunitar. In acel moment

pensiile se calculeaza cu un indice majorat, pana la revenirea la o

situatie de echilibru.

32


33/42

Puterea acestui mecanism este ca ia in calcul obligatiile pe

perioade mari de timp (aceasta perioada era in 1998 de 33 de ani),

putand sa anticipeze din timp deficite si sa le raspandeasca pe mai

multe cohorte.

Sursa: Scherman (2001)

Punctul de plecare in procesul de reforma a fost stabilitateasistemului pay as you go in fata fluctuatiilor demografice si a

fluctuatiilor in cresterea economica. Prin conectarea pensiilor la

cresterea veniturilor, prin indexarea plafonului la salarii si prin legarea

varstei de pensionare de speranta de viata pentru fiecare cohorta s-a

reusit obtinerea unei rate constante a contributiei. Ideea centrala a

procesului de reforma a fost asigurarea unei rate constante a

contributiei in ciuda oricaror modificari ale variabilelor.

Principalele diferente intre vechiul si noul sistem sunt

1. in vechiul sistem beneficiile erau calculate in functie de o

perioada de referinta scurta

33


34/42

2. in vechiul sistem drepturile de pensie acumulate si

beneficiile erau indexate in functie de preturi. In noul

sistem drepturile de pensie sunt indexate in functie de

salarii iar pensiile sunt indexate in functie de un index al

salariului ajustat cu 1.6%

3. vechiul sistem nu ajusteaza beneficiile la schimbarile in

speranta de viata

4. felul in care beneficiile sunt calculate in noul sistem

interconecteaza mai bine beneficiile de contributiile

individuale si de capacitatea sistemului de pensii de a plati.

Procesul de reforma

Dupa al doilea razboi mondial Suedia a rezvoltat un model

distinct de stat providenta, Modelul Suedez, caracterizat in general

prin asigurararea riscurilor de catre stat in favoarea indivizilor,

beneficii mari distribuite universal si rate de inlocuire mari. Beneficiile

mari au redus din importanta asigurarilor sociale private. Statul

providenta a fost supus la grele incercari in anii 90 de schimbarile in

mediul economic si politic- schimbari asociate cu probleme financiare

si necesitatea reducerii beneficiilor pentru a asigura sustenabilitatea

sistemului. Intre 1990 si 1993 PIB real a scazut trei ani la rand iar

bugetul de stat, care cunoscuse un excedent de 3% in 1990 ajungea la

un deficit de 12% in 1993. Somajul inregistrat ajunsese la 13% din

forta de munca. In aceste conditii imbunatatirea situatiei economice a

devenit scopul atat al conservatorilor cat si al social democratilor.

Procesul de reforma a sistemului de pensii a fost unul de durata.

Se pot identifica mai multe faze: reliefarea nevoii de a modifica

sistemul, construirea unor alternative, crearea unor conditii politice

34


35/42

favorabile pentru reforma, crearea unui consens politic si schitarea

propunerilor finale.

In vechea lege a pensiilor Comisia Nationala a Asigurarilor

Sociale trebuia sa trimita Guvernului din cinci in cinci ani o analiza a

situatiei financiare a sistemului de pensii. Pe baza acestei analize

Comisia propunea o rata a contributiei pentru urmatorii sapte ani. In

primii ani, Comisia s-a restrans la a face o analiza pe termen lung a

dezvoltarii sistemului de pensii. Scopul analizei a fost largit in timp si s-

a aratat ca sistemul de pensii devenea instabil, aceasta inca de la

inceputul anilor 80. La mijlocul anilor 80 o comisie Guvernamentala a

fost formata, avand sarcina sa studieze sistemul de pensii si

principalele probleme si solutii. Comisia a propus numai o reforma

partiala, in cazul pensiilor de urmas, inlocuind beneficiul pe viata

acordat urmasilor cu un beneficiu temporar, de ajustare. Aceasta

masura a rezultat in economii insemnate pentru sistemul de pensii pe

termen mediu si lung. Concluzia comisiei si raportul final din 1990 a

fost ca problemele financiare ramase vor deveni acute in 2010- 2015 si

in concluzie nu sunt necesare masuri urgente. Concluzia comisiei nu

era corecta si in 1991 era numita o noua comisie, prezidata de BoKonberg, in acea perioada ministru al Sanatatii si Asistentei Sociale.

Propunerile noii comisii au fost prezentate in 1994 si au fost adoptate

cu o vasta majoritate in Riksdag in acelasi an. De atunci a mai fost

formata o comisie Guvernamentala pentru a crea legea in sine.

Membrii comisiei erau reprezentanti ai partidelor care sustin reforma.

Problemele financiare ale sistemului de pensii nu au asteptat o

reforma amanuntita, ci s-au manifestat cu precadere in perioadele de

crestere economica slaba sau de recesiune, cand pensiile au fost

reduse.

In timpul dezbaterii publice din anii 80 si de la inceputul anilor 90

a devenit evident ca formula de beneficii era prea generoasa. Varsta

de pensionare era de asemenea destul de redusa comparativ cu

35


36/42

contributiile care puteau fi acumulate. De la inceputul anilor 60

speranta de viata a crescut cu mai bine de 3 ani in Suedia, in vreme ce

varsta de pensionare fusese redusa pana in momentul reformei de la

67 la 65 de ani. Faptul ca vechiul sistem era dependent de cresterea

economica devenise evident.

Politicienii suedezi erau constienti ca a arata problemele si a

renunta la facilitatile costisitoare din vechiul sistem insemna sinucidere

politica. Foarte multe campanii electorale se bazasera pe promisiuni ca

asemenea schimbari in sistemul de pensii nu sunt necesare iar

sindicatele si patronatele aveau un cuvant greu de spus in priviinta

acestei reforme.

Strategia politica aleasa a fost cea ca schimbarile menite sa faca

sistemul de pensii mai stabil financiar sa fie ascunse intr-o

modificare completa a sistemului. Spre exemplu:

1. cresterea varstei de pensionate este ascunsa prin introducerea

unui factor dependent de speranta de viata ramasa in calculara

formulei pentru pensii si in schimbarea regulilor de pensionare

flexibila. In acest fel se poate sustine ca exista alegere libera si

flexibilitate cand de fapt varsta de pensionare, asa cum seconsidera acum, va creste treptat.

2. luarea in calcul a veniturilor din intreaga activitate, inclusiv in

anumite perioade fara venituri, luarea in calcul a indexului

salariului real par ca avantajeaza pe cei care au muncit mai mult

si ofera si insemnate beneficii sociale. Privind situatia din alt

punct, o prevedere importanta a reformei este aceea ca indivizii

trebuie sa lucreze mai mult decat in vechiul sistem pentru a

obtine o pensie de un anumit nivel.

36


37/42

O critica ce poate fi adusa din perspectiva redistribuirii este ca

daca valoarea pensiei tine cont de speranta de viata, cei mai

favorizati sunt bogatii, care traiesc mai mult decat saracii.

Renuntarea la considerarea a varste diferite pentru barbati si

femei mai ridica o problema: femeile sunt in general responsabile

de intretinerea copiilor, de ingrijirea membrilor bolnavi si familiei

sau a parintilor batrani si bolnavi, ceea ce presupune ca este mai

dificil pentru ele sa isi prelungeasca cariera, pentru a obtine pensii

mai mari.

Alegerile din 1991 au adus la putere un nou guvern, compus din

patru partide nesocialiste. Consensul nu a fost atins in cadrul acestui

guvern de larga coalitie iar Partidul Social Democrat se impotrivea unei

scheme care sa cuprinda o componenta prin prime. Partidul Social

Democrat, sustinut de sindicate, se impotrivea unor masuri propuse de

coalitia de partide condusa de Partidul Conservator :

componenta pre-finantata a sistemului de pensii- a ramas in

varianta sustinuta de coalitia de partide burgheze(Partidul

Conservator, Partidul Liberal, Partidul Popular, Partidul Crestin

Democrat)

trecerea de la plata contributiilor de catre angajatori la plata

lor de catre angajati- in final solutia a fost 50%-50%

plata contributiilor peste limita de 7,5 sume de baza- sub

forma de taxe (varianta acceptata de coalitie)

Toate partidele si sindicatele au sustinut noua metoda de indexare. In

preajma alegerilor din 1994 discutiile au fost intensificate si temareformei nu a aparut in camapanie, acest lucru fiind rezultatul unui

compromis politic.

Dealtfel intregul proces de reforma este caracterizat de ideea

compromisului : nici unul dintre actori nu ar fi putut trece legea prin

37


38/42

Parlament, intrucat Guvernele erau minoritare. Mai mult, sustinerea

larga (80% pentru la votul din Iunie 1998) denota o anumita intelegere

intre partide : nici unul dintre partide nu va putea fi sanctionat pentru

un eventual esec sau pentru dificultati ale sistemului.

Partidul Social Democrat din Suedia a trecut printr-o criza interna

in 1994 in dezbateri pe principiile reformei. Acest proces a inceput

cand unele din elementele restrictive sau sensibile din punct de vedere

politic au fost facute publice. O parte a discutiei s-a concentrat pe

trecerea la calculul pe baza veniturilor de-a lungul vietii, o alta pe

introducerea fondului alimentat din prime si o a treia a fost

concentrata pe trecerea la plata unei parti din contributii si de catre

angajati.

Multe dintre schimbarile operate asupra sistemului de pensii

schimba elementele redistributive. Trecerea de la beneficii definite la

contributii definite, introducerea veniturilor de-a lungul vietii in calculul

pensiei, sistemul de prime, ridicarea plafonului de beneficii maxime

minimizeaza redistribuirea pe orizontala. Pensia garantata a fost

crescuta, insa este orientata catre grupurile cu venituri mici, deci numai constituie un drept in sine si un nivel minim universal. Daca o

parte a populatiei face parte din grupa celor care au nevoie de pensia

garantata, fie integral sau partial, redistribuirea va avea loc.

38

Tarile care au introdus NDC sunt: Suedia in 1994, Italia (1995), Letonia

(1996), Republica Kirghiza (1997), Polonia (1999) si Mongolia (2000).


39/42

O inovatie tehnica a fost aceea de a da pensionarilor o parte din

cresterea reala a salariilor In avans prin calcularea anuitatilor pe

baza unui presupus factor de crestere de 1,6%. Daca cresterea reala

este mai mica decat factorul, indexarea normala in functie de preturi

va fi redusa cu diferenta dintre norma si cresterea efectiva economica

iar daca cresterea economica este mai mare de 1,6% indexarea in

functie de preturi este ajustata in sus prin diferenta. Aceasta regula s-a

aplicat si pentru cei care deja s-au pensionat- aproximativ 1,5 milioane

de pensionari. Indexarea pensiilor lor se face cu cresterea in salariile

medii minus 1,6% in loc de prin preturi. Aceasta a insemnat o crestere

in valoarea reala a pensiilor pentru prima data dupa decenii.

Reforma sistemului suedez de pensii este in primul rand un

compromis politic : problema sustenabilitatii financiare putea fi

rezolvata prin simpla crestere a contributiilor sau a varstei de

pensionare, prin reducerea numeroaselor facilitati pe care modelul

suedez le oferea. Decidentii in procesul de reforma au fost influentati si

de situatia economica negativa din anii 90-93. Doua alegeri succesive

au dat Guverne minoritare. In aceasta situatie nici un partid nu a riscat

sa impuna o reforma dupa propriile principii si sa isi asume

responsabilitatea. Rezultatul este un sistem foarte greoi, desi multe

aspecte de comunicare si responsabilizare individuala incearca sa-l

faca mai transparent. In spatele formulelor numeroase se ascund de

fapt masuri mascate, cum ar fi cresterea varstei de pensionare,

reducerea pensiei in caz de rezultate economice nefavorabile. Masurilede protectie sociala aparent generoase- contributii pentru intretinerea

copilului, studii, etc au fost introduse in fapt sub forma de compensatii

pentru categoriile afectate negativ de acest sistem.

Sistemul de prime a inceput cu stangul, pe fondul entuziasmului

fondurilor de investiii de a specula cresterile companiilor IT de la burse.

39


40/42

Piata foarte aglomerata si surprinzator de putin regulata a fondurilor

de pensii a pierdut pe fondul IT Bubble sume importante.

Sistemul nou este evident mai complex : precedentul fusese

gandit in anii 50, intr-o Suedie care cunostea numai crestere

economica si care nu anticipa probleme demografice. Mai mult, acest

sistem a fost indelung gandit si este adaptat in continuare.

Complexitatea sistemului denota autonomizarea sa : Statul mai are

putine parghii de interventie intr-un sistem care are 3 supape de

rezerva : fondurile de rezerva, formulele de calcul care tin seama de

potentialii factori negativi si mecanismul de stabilizare.

Palme, M, Sunden, A, Soderlind, P(2004) Investment choice in the

Swedish Premium Pension Plan, Center for Retirement Research,Boston

Andra AP Fonden Raport Anual 2004

Paster, Thomas(2002),The politics of pension reform in Sweden

from 1984 to 2001, Viena

Settergren, Ole(2001) The Swedish Pension System Annual Report

2001, International Social Security Association

Settergren, Ole(2001), The Automatic Balance Mechanism of theSwedish Pension System

40

BIBLIO

GRAFIE


41/42

Palmer, Edward(2002)- The New Swedish Pension System, Swedish

National Social Board

Palmer, Edward, (1999)- The Swedish Pension Reform Model,

Frameworks and Issues

Weaver, Kent- Design and implementation issues in Swedish

Individual Pension Accounts, Center for Retirement Research,

Boston College

***Ministerul Sanatatii si al Problemelor Sociale din Suedia, Comisia

Nationala a Asigurarilor Sociale din Suedia- The Swedish National

Pension System

Sunden ,Annika(2004), The Future of Retirement in Sweden

Natali, David(2004), Sweden- The Reformed Pension System,

Observatoire Social Europeen

Maasen, Jaap F.(2005), European Pension Challenges, European

Federation for Retirement Provision

Williamson, John, B(2004)- Assessing the Notional Defined

Contribution Model, Center for Retirement Research, Boston College

Marginean, Ioan (coord) (2001), Analiza comparativa a finantarii

politicilor sociale: Romania- Tari in tranzitie- Tari in U.E

Williamson, John.B, Williams, Matthew (2003), The Notional Defined

Contribution Model :An assessement of the strenghts and limitations

41


42/42

of a new approach to the provision of old age security, Center for

Retirement Research, Boston College

Klevmarken, Anders, Swedish Pension Reforms in the 1990s,

Lucrare prezentata la

Conferinta Fundatiei Ramon Areces asupra pensiilor in Europa,

Madrid 2002

Scherman, Karl Gustaf(2001), The Swedish Pension Reform,Departamentul Asigurarilor Sociale, International Labour Office,Geneva

Reynaud, Emmanuel (coord)(2000) Social dialogue and pensionreformUnited Kingdom, United States, Germany, Japan, Sweden, Italy, Spain,International Labour Office, Geneva

42

reforma sistemului de pensii din suedia1

Documents