reflectarea incluziunii sociale În mass-media din … si... · reflectarea incluziunii sociale În...
TRANSCRIPT
REFLECTAREA INCLUZIUNII SOCIALE ÎN MASS-MEDIA DIN ROMÂNIA
Cercetare realizată în cadrul proiectului PHARE RO 2006/018-147.04.02.03.01.02
„Asistenţă tehnică pentru promovarea campaniei naţionale de conştientizare în domeniul incluziunii sociale”
de către Adviser / Chilli Media (noiembrie 2009)
1
REFLECTAREA INCLUZIUNII SOCIALE ÎN
MASS-MEDIA DIN ROMÂNIA
REFLECTAREA INCLUZIUNII SOCIALE ÎN MASS-MEDIA DIN ROMÂNIA
Cercetare realizată în cadrul proiectului PHARE RO 2006/018-147.04.02.03.01.02
„Asistenţă tehnică pentru promovarea campaniei naţionale de conştientizare în domeniul incluziunii sociale”
de către Adviser / Chilli Media (noiembrie 2009)
2
Titlul programului: Proiectul Phare 2006 „Asistenţă tehnică pentru promovarea campaniei naţionale de
conştientizare în domeniul incluziunii sociale”
Editorul materialului: Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale
Data publicării: noiembrie 2009
Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene.
Punctele de vedere aparţin exclusiv autorilor.
Proiect realizat de Adviser / Chilli Media
Program manager: Georgiana GHEORGHE
www.adviser.ro
REFLECTAREA INCLUZIUNII SOCIALE ÎN MASS-MEDIA DIN ROMÂNIA
Cercetare realizată în cadrul proiectului PHARE RO 2006/018-147.04.02.03.01.02
„Asistenţă tehnică pentru promovarea campaniei naţionale de conştientizare în domeniul incluziunii sociale”
de către Adviser / Chilli Media (noiembrie 2009)
3
CUPRINS
INTRODUCERE ............................................................................................................................................. 6
DESCRIERE PROGRAM.............................................................................................................................. 6 CONCEPTELE DE INCLUZIUNE ŞI EXCLUZIUNE SOCIALĂ ............................................................ 6 CLARIFIC ĂRI TERMINOLOGICE............................................................................................................ 8
DESCRIERE PROIECT ANALIZ Ă MEDIA............................................................................................. 10
PROIECTUL REFLECTAREA INCLUZIUNII SOCIALE ÎN MASS-MEDIA DIN ROMÂNIA...............11 DATE TEHNICE ALE PROIECTULUI ..................................................................................................... 13 METODOLOGIE ŞI DESFĂŞURARE PROIECT.................................................................................... 13 METODOLOGIE REALIZARE ANALIZ Ă .............................................................................................. 14 UTILIZAREA INDICATORILOR DE ANALIZĂ MEDIA (PUNCTUL DE IMAGINE MEDIA, NOTORIETATEA MEDIA)..... 15 INFORMAŢII OFERITE DE ANALIZA MEDIA DE TIP CALITATIV ............................................................................ 17
IMAGINEA MEDIA A GRUPURILOR CU RISC DE EXCLUZIUNE S OCIAL Ă ............................... 20
GRUPURILE CU RISC DE EXCLUZIUNE SOCIALĂ ........................................................................... 24 ŞOMERI.......................................................................................................................................................... 24 COPII............................................................................................................................................................... 25 DEFAVORIZAŢI............................................................................................................................................. 25 ROMI............................................................................................................................................................... 26 PERSOANE CU HANDICAP......................................................................................................................... 26 HOMOSEXUALI............................................................................................................................................ 27 SĂRACI .......................................................................................................................................................... 27 FEMEI ............................................................................................................................................................. 27 TINERI............................................................................................................................................................ 28 BOLNAVI........................................................................................................................................................ 28 TOXICOMANI ...............................................................................................................................................28 ROMÂNI......................................................................................................................................................... 29 VÂRSTNICI.................................................................................................................................................... 29 PENSIONARI ................................................................................................................................................. 29 DEŢINUŢI ...................................................................................................................................................... 29 IMIGRANŢI.................................................................................................................................................... 29 MAGHIARI..................................................................................................................................................... 30 EVALUARE MEDIA – GRUPURI CU RISC DE EXCLUZIUNE............................................................ 30 EVALUARE GENERALĂ - CANTITATIV Ă................................................................................................. 30 EVALUARE GENERALĂ CALITATIV Ă......................................................................................................34 BOLNAVI....................................................................................................................................................... 36 COPII ............................................................................................................................................................. 38 DEFAVORIZA ŢI ........................................................................................................................................... 40 DETINUŢI ..................................................................................................................................................... 42 FEMEI............................................................................................................................................................ 44 HOMOSEXUALI .......................................................................................................................................... 45 IMIGRAN ŢI .................................................................................................................................................. 47 MAGHIARI ................................................................................................................................................... 48 PENSIONARI................................................................................................................................................ 49 PERSOANE CU HANDICAP ...................................................................................................................... 50
REFLECTAREA INCLUZIUNII SOCIALE ÎN MASS-MEDIA DIN ROMÂNIA
Cercetare realizată în cadrul proiectului PHARE RO 2006/018-147.04.02.03.01.02
„Asistenţă tehnică pentru promovarea campaniei naţionale de conştientizare în domeniul incluziunii sociale”
de către Adviser / Chilli Media (noiembrie 2009)
4
ROMÂNI........................................................................................................................................................ 52 ROMI.............................................................................................................................................................. 54 SARACI.......................................................................................................................................................... 57 ŞOMERI......................................................................................................................................................... 59 TINERI........................................................................................................................................................... 62 TOXICOMANI.............................................................................................................................................. 64 VÂRSTNICI................................................................................................................................................... 66 CONCLUZII PRELIMINARE ............................................................................................................................. 68
ANALIZA TEMELOR RELEVANTE PENTRU PROCESUL DE INCLUZ IUNE SOCIAL Ă ............ 71
TEMA COPII – CAZURI SOCIALE...................................................................................................................... 76 TEMA STATISTICI ŞOMAJ ............................................................................................................................... 77 TEMA FEMEI – CAZURI SOCIALE ................................................................................................................... 78 EVOLUTIA IMAGINII MEDIA A TEMELOR ANALIZATE.................................................................. 79 TEME: ANALIZA DETALIATA.................................................................................................................. 81 COPII – CAZURI SOCIALE ................................................................................................................................ 82 STATISTICI SOMAJ ........................................................................................................................................... 82 FEMEI – CAZURI SOCIALE ............................................................................................................................... 83 COPII – INTEGRARE......................................................................................................................................... 83 INTEGRARE – SOMERI ..................................................................................................................................... 84 DISCRIMINARE – ROMANI................................................................................................................................ 84 ROMI – INTEGRARE ......................................................................................................................................... 85 VIOLENTA DOMESTICA..................................................................................................................................... 85 AJUTOARE SI PRESTATII SOCIALE ................................................................................................................... 86 INTEGRARE – PERS. HANDICAP ..................................................................................................................... 86
MASS MEDIA: FACTOR DE INCLUZIUNE ŞI EXCLZIUNE SOCIAL Ă........................................... 87
MASS-MEDIA POT INFLUEN ŢA DIRECT MODUL ÎN CARE SUNT COMUNICATE C ĂTRE PUBLIC IMAGINI , VALORI , ATITUDINI FA ŢĂ DE PROBLEMELE REFERITOARE LA INCLUZIUNEA SOCIAL Ă SAU FAŢĂ DE GRUPURILE CU RISC DE EXCLUZIUNE SOCIAL Ă. ............................................................................................................................. 87 MESAJE DE INCLUZIUNE ŞI EXCLUZIUNE SOCIALĂ ..................................................................... 88 MECANISME DE INCLUZIUNE ŞI EXCLUZIUNE SOCIALĂ ............................................................ 89 1. ACCENTUAREA SUBIECTELOR...................................................................................................................... 89 2. MODALITĂŢI TEHNICE DE „DECUPARE” ŞI PREZENTARE A SUBIECTULUI..................................................... 90
HARTA MEDIA A INCLUZIUNII ŞI EXCLUZIUNII SOCIALE........................................................... 94
ALBA.............................................................................................................................................................. 96 ARAD ............................................................................................................................................................. 97 ARGES ........................................................................................................................................................... 98 BACAU........................................................................................................................................................... 99 BIHOR.......................................................................................................................................................... 100 BISTRITA .................................................................................................................................................... 101 BOTOSANI .................................................................................................................................................. 102 BRAILA ....................................................................................................................................................... 103 BRASOV ...................................................................................................................................................... 104 BUZAU......................................................................................................................................................... 105 CALARASI .................................................................................................................................................. 106 CARAS SEVERIN....................................................................................................................................... 107 CLUJ............................................................................................................................................................. 108
REFLECTAREA INCLUZIUNII SOCIALE ÎN MASS-MEDIA DIN ROMÂNIA
Cercetare realizată în cadrul proiectului PHARE RO 2006/018-147.04.02.03.01.02
„Asistenţă tehnică pentru promovarea campaniei naţionale de conştientizare în domeniul incluziunii sociale”
de către Adviser / Chilli Media (noiembrie 2009)
5
CONSTANTA............................................................................................................................................... 109 COVASNA.....................................................................................................................................................110 DAMBOVITA...............................................................................................................................................111 DOLJ .............................................................................................................................................................112 GALATI.........................................................................................................................................................113 GIURGIU ......................................................................................................................................................114 GORJ.............................................................................................................................................................115 HARGHITA ..................................................................................................................................................116 HUNEDOARA..............................................................................................................................................117 IALOMITA ...................................................................................................................................................118 IASI................................................................................................................................................................119 MARAMURES ............................................................................................................................................ 120 MEHEDINTI ............................................................................................................................................... 121 MURES......................................................................................................................................................... 122 NEAMT ........................................................................................................................................................ 123 OLT............................................................................................................................................................... 124 PRAHOVA ................................................................................................................................................... 125 SALAJ .......................................................................................................................................................... 126 SATU MARE................................................................................................................................................ 127 SIBIU ............................................................................................................................................................ 128 SUCEAVA..................................................................................................................................................... 129 TELEORMAN............................................................................................................................................. 130 TIMIS ........................................................................................................................................................... 131 TULCEA ...................................................................................................................................................... 132 VALCEA....................................................................................................................................................... 133 VASLUI ........................................................................................................................................................ 134 VRANCEA ................................................................................................................................................... 135
NOTORIETATEA MEDIA......................................................................................................................... 136
NOTORIETATEA MEDIA PENTRU TEMELE ANALIZATE.............................................................. 136 NOTORIETATEA MEDIA PENTRU GRUPURILE SOCIALE ANALIZATE .................................... 139 CONCLUZII PRELIMINARE .................................................................................................................. 142
FAVORABILITATE MEDIA ..................................................................................................................... 143
CONCLUZII ................................................................................................................................................146
ANEXE......................................................................................................................................................... 152
NUMĂR MATERIALE MEDIA ANALIZATE ........................................................................................ 152 CANALE MEDIA ANALIZATE................................................................................................................ 152 TELEVIZIUNE ............................................................................................................................................. 152 RADIO .......................................................................................................................................................... 152 COTIDIENE – PRESA CENTRALĂ............................................................................................................ 153 REVISTE – PRESA CENTRALĂ................................................................................................................. 154 SAPTAMANALE – PRESA CENTRALĂ.................................................................................................... 156 PRESA LOCALĂ : NUMĂR MATERIALE ANALIZATE.......................................................................... 157 GRUPURI SOCIALE CU RISC DE EXCLUZIUNE: NUMĂR MATERIALE MEDIA...................... 165
REFLECTAREA INCLUZIUNII SOCIALE ÎN MASS-MEDIA DIN ROMÂNIA
Cercetare realizată în cadrul proiectului PHARE RO 2006/018-147.04.02.03.01.02
„Asistenţă tehnică pentru promovarea campaniei naţionale de conştientizare în domeniul incluziunii sociale”
de către Adviser / Chilli Media (noiembrie 2009)
6666
INTRODUCERE
DESCRIERE PROGRAM
Cercetarea de fa ţă a fost realizat ă de SC Adviser SRL în cadrul Proiectului PHARE RO 2 006/018-
147.04.02.03.01.02 „Asisten ţă tehnic ă pentru promovarea campaniei na ţionale de con ştientizare în
domeniul incluziunii sociale”, al c ărui beneficiar este Ministerul Muncii, Familiei şi Protec ţiei Sociale
(MMFPS) – Departamentul de politici familiale, incl uziune şi asisten ţă social ă.
Proiectul a avut o durat ă de 11,5 luni (decembrie 2008 – noiembrie 2009) şi a fost implementat de un
consor ţiu format din B&S Europe şi Bernard Brunhes International (BBI). Autoritatea contractant ă este
Autoritatea de Management pentru Programul Opera ţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane
(AMPOSDRU) din Ministerul Muncii, Familiei şi Protec ţiei Sociale.
Proiectul PHARE RO 2006/018-147.04.02.03.01.02 „Asi sten ţă tehnic ă pentru promovarea campaniei
naţionale de con ştientizare în domeniul incluziunii sociale”
Programul PHARE RO 2006/018-147.04.02.03.01.02 „Asistenţă tehnică pentru promovarea campaniei naţionale de
conştientizare în domeniul incluziunii sociale” a fost orientate către atingerea a două obiective:
a) Promovarea dialogului şi a consultărilor dintre autorităţile cu responsabilităţi în domeniul incluziunii sociale;
b) Creşterea sensibilizării publicului larg cu privire la politicile de incluziune socială;
Aceste două obiective specifice se subsumează obiectivului general al proiectului, şi anume creşterea capacităţii
administrative a Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale în domeniul incluziunii sociale printr-o campanie
de conştientizare la nivel naţional.
CONCEPTELE DE INCLUZIUNE ŞI EXCLUZIUNE SOCIALĂ
Uniunea Europeană a adoptat o definiţie a excluziunii sociale care recunoaşte legătura dintre individ şi mediul în
care trăieşte, precum şi natura dinamică a fenomenului. Mai precis, grupul de lucru al Eurostat pentru statistici
despre sărăcie şi excluziune socială a definit excluziunea socială astfel:
„un proces dinamic, care se reflectă pe niveluri descrescătoare: unele dezavantaje conduc la excludere, care, la
rândul său, duce la o situaţie şi mai defavorabilă şi consolidează excluderea şi se încheie cu o serie de
dezavantaje multiple şi persistente. Indivizii, gospodăriile sau alte unităţi spaţiale pot fi excluse de la accesul la
resurse precum locuri de muncă, îngrijiri medicale, educaţie şi viaţa politică sau socială.”
REFLECTAREA INCLUZIUNII SOCIALE ÎN MASS-MEDIA DIN ROMÂNIA
Cercetare realizată în cadrul proiectului PHARE RO 2006/018-147.04.02.03.01.02
„Asistenţă tehnică pentru promovarea campaniei naţionale de conştientizare în domeniul incluziunii sociale”
de către Adviser / Chilli Media (noiembrie 2009)
7777
Levitas ş.a. (2007) a propus următoarea definiţie: „Excluziunea socială este un proces complex şi multidimensional
care implică lipsa sau refuzul unor resurse, drepturi, bunuri sau servicii, precum şi incapacitatea de a lua parte la
relaţiile şi activităţile normale aflate la îndemâna majorităţii oamenilor din societate, indiferent dacă acestea aparţin
sferei economice, sociale, culturale sau politice. Excluziunea afectează atât calitatea vieţii oamenilor cât şi
echitatea şi coeziunea societăţii ca întreg.”
Analizele recente asupra excluziunii creează chiar şi o tipologie a excluziunii sociale:
- Excluziunea orizontală se referă la un număr mare de persoane excluse pe baza unuia sau a unui număr redus
de factori măsurabili prin indicatori sociali;
- Excluziunea profundă se referă la excluderea pe baza unor dimensiuni multiple sau care se suprapun;
- Excluziunea concentrată se referă la o concentrare geografică de probleme şi la excluderea unor zone întregi.
Lipsa unui acord privind definiţia precisă a excluziunii sociale îngreunează identificarea dimensiunilor acesteia.
Unul dintre cadrele de referinţă utilizate cel mai frecvent este cel propus de Cercetarea privind sărăcia şi
excluziunea socială în Marea Britanie, finanţată de Fundaţia Joseph Rowntree, care a inclus următoarele
dimensiuni:
- Sărăcia sau excluderea de la accesul la resurse adecvate – definită ca sărăcie atât din punctul de vedere al
veniturilor cât şi din cel al lipsurilor de orice fel;
- Excluderea de pe piaţa muncii – identificată cu ajutorul unei serii de indicatori ai ocupării forţei de muncă (în
acelaşi timp, autorii cercetării admit că aceşti indicatori sunt valizi doar când se corelează cu excluderea de la
relaţiile sociale);
- Excluderea de la servicii – unde serviciile se referă la transport în comun, facilităţi de joacă şi cluburi pentru copii
şi la serviciile elementare din locuinţă (gaze, electricitate, apă curentă, telefon);
- Excluderea de la relaţiile sociale, care acoperă următoarele cinci dimensiuni:
1. neparticiparea la activităţi comune (privite ca esenţiale de majoritatea populaţiei);
2. dimensiunea şi calitatea cercurilor sociale;
3. sprijinul disponibil în mod obişnuit şi pe timp de criză;
4. neimplicarea în activităţi politice sau civice;
5. izolarea, ca rezultat al fricii de infracţiuni, al handicapului sau al altor factori.
REFLECTAREA INCLUZIUNII SOCIALE ÎN MASS-MEDIA DIN ROMÂNIA
Cercetare realizată în cadrul proiectului PHARE RO 2006/018-147.04.02.03.01.02
„Asistenţă tehnică pentru promovarea campaniei naţionale de conştientizare în domeniul incluziunii sociale”
de către Adviser / Chilli Media (noiembrie 2009)
8888
CLARIFICĂRI TERMINOLOGICE
Sistemul na ţional de asisten ţă social ă reprezintă ansamblul de instituţii şi măsuri prin care statul, prin autorităţile
administraţiei publice centrale şi locale, colectivitatea locală şi societatea civilă intervin pentru prevenirea, limitarea
sau înlăturarea efectelor temporare ori permanente ale unor situaţii care pot genera marginalizarea sau
excluziunea socială a persoanei, familiei, grupurilor ori comunităţilor.
Incluziunea social ă reprezintă setul de măsuri şi acţiuni multidimensionale din domeniile protecţiei sociale,
ocupării forţei de muncă, locuirii, educaţiei, sănătăţii, informării-comunicării, mobilităţii, securităţii, justiţiei şi culturii,
destinate combaterii excluziunii sociale.
Asisten ţa social ă, componentă a sistemului naţional de protecţie socială, cuprinde serviciile sociale şi prestaţiile
sociale acordate în vederea dezvoltării capacităţilor individuale sau colective pentru asigurarea nevoilor sociale,
creşterea calităţii vieţii şi promovarea principiilor de coeziune şi incluziune socială.
Nevoia social ă reprezintă ansamblul de cerinţe indispensabile fiecărei persoane pentru asigurarea condiţiilor de
viaţă, în vederea integrării sociale.
Serviciile sociale reprezintă ansamblul complex de măsuri şi acţiuni realizate pentru a răspunde nevoilor sociale
ale persoanelor, familiilor, grupurilor sau comunităţilor, în vederea prevenirii şi depăşirii unor situaţii de dificultate,
vulnerabilitate ori dependenţă, pentru creşterea calităţii vieţii şi promovarea coeziunii sociale; serviciile sociale se
pot organiza în forme diverse, stabilite prin nomenclatorul serviciilor sociale.
Presta ţiile sociale reprezintă transferuri financiare şi cuprind: alocaţii familiale, ajutoare sociale, indemnizaţii şi
facilităţi.
Mesaje media cu caracter excluziv se referă la expunerea de către media a situaţiilor de discriminare,
excluziune, abuz sau limitare a drepturilor și a accesului unor persoane sau al unui grup de persoane la resursele
sociale. Astfel de mesaje pot fi legate dar nu se reduc la subiecte precum:
− materiale media în care se descriu situaţii de abuz sau constrângere pe care le suportă persoane sau
grupuri sociale vulnerabile (ex: copii care nu sunt lăsaţi la școală, copii obligaţi să muncească, copii abuzaţi fizic
sau psihic, femei care sunt discriminate la locul de muncă, persoane cu handicap care nu pot interacţiona social
deoarece nu li se asigură facilităţile minimale în acest sens, persoane care fac parte din alte etnii care sunt
discriminate etc)
− materiale media în care jurnaliștii exprimă opinii cu caracter discriminatoriu, care promovează excluderea
socială a unui grup social, care promovează etichetări sociale cu caracter peiorativ etc (ex: materiale media în care
REFLECTAREA INCLUZIUNII SOCIALE ÎN MASS-MEDIA DIN ROMÂNIA
Cercetare realizată în cadrul proiectului PHARE RO 2006/018-147.04.02.03.01.02
„Asistenţă tehnică pentru promovarea campaniei naţionale de conştientizare în domeniul incluziunii sociale”
de către Adviser / Chilli Media (noiembrie 2009)
9999
jurnaliștii promovează “eradicarea” cerşetorilor, în care emigranţii români sunt numiţi , peiorativ, „căpşunari”,
materiale în care se combate atitudinea antirasistă a unor persoane faţă de romi etc)
Mesaje media cu caracter incluziv sunt cele care conţin referiri la acţiuni, practici sau proiecte prin care se
intenţionează reducerea gradului de marginalizare socială al unei persoane sau al unui grup de persoane. Astfel,
materialele media care conţin mesaje cu caracter incluziv se pot referi, de exemplu, la:
− măsuri și proiecte ale instituţiilor statului care fac parte din sistemul naţional de asistenţă socială sau ale
ONG-urilor care au ca obiect de activitate combaterea excluziunii sociale;
− acţiuni de ajutorare a persoanelor care au fost marginalizate, al căror acces la resurse sociale a fost limitat,
care au suferit abuzuri din partea societăţii;
− opinii și atitudini ale jurnaliștilor care promovează non-discriminarea, valorile e tip incluziv, care combat
xenofobia, rasismul, discriminarea de orice fel de tip;
− campanii de conștientizare referitoare la situaţia grupurilor cu risc de excluziune socială care sunt derulate
prin media;
− materiale media care promovează valori culturale, tradiţii, comportamente sociale proprii altor etnii sau
grupuri sociale;
Grupuri cu risc de excluziune social ă sunt acele grupuri de persoane care fac obiectul unor practici de tip
excluziv sau despre care doar se exprimă opinii de tip excluziv. De obicei, practica sau opinia excluzivă apar faţă
de o persoane sau faţă de mai multe persoane mai ales ca urmare a faptului că aceste fac parte din respectivul
grup social (ex: o persoană sau un grup de persoane pot deveni subiectul practicilor excluzive doar pentru că se
consideră că acestea sunt, de exemplu, romi). De cele mai multe ori, grupurile cu risc de excluziune socială
identificate în proiectul de faţă sunt alcătuite din minorit ăţi (etnice, sexuale, culturale, rasiale, religioase etc) dar şi
după criteriul vârstei (copii , vârstnici etc) sau al statutului social (şomeri, săraci, persoane fără adăpost etc).
Alte grupuri care pot deveni uşor subiectul unor practici de excluziune socială sunt cele formate din persoane care
au dizabilit ăţi fizice, intelectuale (persoanele cu handicap fizic sau psihic, persoane cu autism etc) sau bolnavi
(psihic, cronic, HIV / SIDA etc).
Cazuri de excluziune media sunt reprezentate de materialele media care promovează o atitudine discriminatorie,
depreciativă la adresa unui grup social. Prin aceste materiale, jurnaliştii susţin argumente rasiste sau xenofobe
(ex: „ţiganii sunt hoţi”, „ungurii sunt răi” etc), opinii care marginalizeaz ă un anumit grup social (ex: „cerşetorii
trebuie alungaţi”, „copiii romi trebuie să înveţe separat de cei români”), folosesc termeni depreciativi sau jignitori
la adresa unor grupuri sociale (ex: „jidani” pentru evrei, „aurolaci” pentru copii fără adăpost, „ciori” pentru romi etc).
Prin acest tip de materiale media devine un vector activ de promovare a excluziunii sociale şi nu doar un canal de
comunicare pentru acest tip de mesaje.
REFLECTAREA INCLUZIUNII SOCIALE ÎN MASS-MEDIA DIN ROMÂNIA
Cercetare realizată în cadrul proiectului PHARE RO 2006/018-147.04.02.03.01.02
„Asistenţă tehnică pentru promovarea campaniei naţionale de conştientizare în domeniul incluziunii sociale”
de către Adviser / Chilli Media (noiembrie 2009)
10101010
DESCRIERE PROIECT ANALIZĂ MEDIA
Problematica incluziunii sociale ţine în mare măsură de aplicarea unor norme , legi şi criterii de definire a
situaţiilor de excluziune socială. De exemplu, putem vorbi de excluziune socială atunci când identificam un anumit
grup sau un individ care nu sunt implicaţi din punct de vedere social la fel ca restul membrilor societăţii deși
regulile, normele sau legile acceptate le garantează acest drept și, ca urma a acestei situaţii, sunt marginalizaţi sau
excluși din societate.
Pe de altă parte însă, problematica incluziunii sociale ţine și de recunoa șterea , respectarea și adoptarea de către
societate a unor norme, reguli sau chiar legi care au rolul de a minimiza marginalizarea, discriminarea sau accesul
inegal al unor persoane sau grupuri de persoane la resursele sociale.
În acest sens, unul dintre cele mai importante vehicule de promovare a valorilor sociale legate de incluziunea
socială este mass-media. Prin presă, radio şi TV (mai nou şi prin comunicarea pe internet) se promovează practici
şi valori sociale care pot constitui modele de incluziune socială sau, dimpotrivă, de excluziune socială.
Astfel, media poate propune și valida norme și reguli sociale care pot avea caracter incluziv , de minimizare a
discriminării sau marginalizării sociale pentru persoane sau grupuri de persoane (de exemplu reguli de toleranţă
religioasă, de toleranţă și non-discriminare faţă de persoane de alte etnii sau rase și valorile culturale specifice ale
acestora etc).
Însă media poate promova și valori, norme sau reguli sociale care pot avea un caracter excluziv , care
accentuează discriminarea sau marginalizarea socială a unei persoane sau grupuri de persoane (de exemplu,
promovarea unor etichete sociale sau prejudecăţi rasiale care devalorizează şi marginalizează automat orice
persoană care face parte din grupul social vizat de acestea; astfel, promovarea în media a unor etichete precum
„românii sunt hoţi” sau „ţiganii sunt hoţi” sau „locul femeii este la cratiţă” poate determina la nivel social o
accentuare a reacţiilor de izolare, marginalizare socială a românilor, ţiganilor sau femeilor). În acest caz, media
poate deveni chiar un factor de promovare a excluziunii sociale (dacă prin materialele difuzate media promovează
atitudini de tip discriminatoriu, de excluziune faţă de anumite grupuri sociale).
În general însă se poate spune că media este oglinda reprezent ărilor sociale din comunit ăţile respective. Cu
alte cuvinte, se poate spune că dacă media este rasistă, e probabil ca şi societatea respectivă să fie rasistă. Sau,
de exemplu, dacă în media se comunică o imagine depreciativă cu privire la evrei, este destul de posibil să poată fi
identificate atitudini şi practici consistente de tip antisemit.
Astfel, prin evaluarea conţinuturilor materialelor media, a modului în care sunt comunicate diverse situaţii sociale, a
accentelor pe care media le pune pe anumite valori sociale (şi, dimpotrivă, trecerea sub tăcere a altora), a modului
în care media propune modele sociale sau a modului în care media comunică etichete sociale, impune termeni
depreciativi, excluzivi la adresa unor grupuri sociale etc se pot stabili caracteristici care pot contribui la formarea
constituirea unui profil al societ ăţii respective din punctul de vedere al problematici i incluziunii sociale .
REFLECTAREA INCLUZIUNII SOCIALE ÎN MASS-MEDIA DIN ROMÂNIA
Cercetare realizată în cadrul proiectului PHARE RO 2006/018-147.04.02.03.01.02
„Asistenţă tehnică pentru promovarea campaniei naţionale de conştientizare în domeniul incluziunii sociale”
de către Adviser / Chilli Media (noiembrie 2009)
11111111
De exemplu, dacă media promovează intens subiecte legate de discriminarea romilor, atunci se poate spune că şi
la nivel social se regăseşte această caracteristică excluzivă. Dimpotrivă, pentru a lua un alt exemplu în acest sens,
dacă în media se pune accent mai mare pe promovarea subiectelor legate de programele de integrare ale
persoanelor fără adăpost atunci se poate spune că şi la nivel social problema asigurării locuinţelor pentru
persoanele defavorizate este un subiect extrem de important şi că media răspunde astfel acestui interes real al
societăţii.
Media nu este însă doar o oglindă pasivă a modului în care societatea se raportează la problemele incluziunii
sociale. Media este utilizată şi ca un instrument de promovare a valorilor incluzive, a valorilor sociale axate pe
integrare, pe tratament egal şi nediscriminatoriu a diverselor categorii sociale şi ca instrument de comunicare a
faptului că promovarea excluziunii, a discriminării sociale nu pot fi atitudini acceptabile într-o societate modernă.
Mass-media sunt utilizate astfel ca instrument de schimbare a reprezentărilor sociale excluzive, de tip
discriminatoriu din societate faţă de anumite persoane, grupuri etc. De aceea, organizaţiile implicate în derularea
de programe de incluziune sociale, fie că sunt instituţii ale statului, fie că sunt instituţii private, folosesc media
pentru a derula campanii de conştientizare a riscului de excluziune socială în care se află anumite grupuri sociale,
de promovare a atitudinilor de toleranţă, implicare şi includere socială a tuturor membrilor societăţii.
Pornind de la aceste principii, în cadrul programului PHARE RO 2006/018-147.04.02.03.01.02 „Asistenţă tehnică
pentru promovarea campaniei naţionale de conştientizare în domeniul incluziunii sociale”, unul dintre instrumentele
de analiză utilizate a fost şi analiza media tocmai pentru a se putea identifica rolul mass-media în problematica
incluziunii sociale.
PROIECTUL REFLECTAREA INCLUZIUNII SOCIALE ÎN MASS-MEDIA DIN ROMÂNIA
Prin prezentul proiect, “Reflectarea incluziunii sociale în mass-media din România” , am realizat o evaluare
extinsă a problematicii incluziunii / excluziunii sociale aşa cum apare aceasta în media în perioada mai –
septembrie 2009.
Proiectul de analiză media a fost axat pe trei dimensiuni:
1. Analiz ă cantitativ ă (cuantificarea numărului de materiale de presă care au apărut în perioada mai –
septembrie 2009 în media);
2. Analiz ă calitativ ă (cuantificare a impactului pe care l-au avut aceste materiale de presă asupra audienţei;
REFLECTAREA INCLUZIUNII SOCIALE ÎN MASS-MEDIA DIN ROMÂNIA
Cercetare realizată în cadrul proiectului PHARE RO 2006/018-147.04.02.03.01.02
„Asistenţă tehnică pentru promovarea campaniei naţionale de conştientizare în domeniul incluziunii sociale”
de către Adviser / Chilli Media (noiembrie 2009)
12121212
am fost interesaţi să stabilim care au fost mesajele, subiectele sau grupurile cu risc de excluziune socială care au
fost expuse în media cel mai mult şi, implicit, a căror imagine a fost consistent comunicate către public; astfel, au
fost luaţi în considerare indicatori de analiză precum suprafeţele articolelor de presă, existenţa fotografiilor, calitatea
expunerii acestora, numărul de cititori care au fost expuşi respectivului articol, poziţionarea materialelor de presă
pe prima pagină etc.);
3. Analiz ă de fond / de con ţinut (analiza conţinutului unora dintre materialele de presă, pentru a identifica
structura de bază a principalelor mesaje de incluziune / excluziune socială pe care le promovează presa scrisă).
Unul dintre obiectivele analizei media a fost acela de a oferi o imagine cât mai completă şi complexă a modului în
care media comunic ă subiecte legate de tematici ale incluziunii sau ex cluziunii sociale şi de a oferi un
răspuns următoarelor întrebări:
- Care grupuri cu risc de excluziune socială au cea mai ridicată/ scăzută expunere în media?
- Ce teme/ subiecte legate de problematica incluziunii sociale sunt promovate cu predilecţie de mass-
media?
- În ce măsură media promovează imagini care favorizează incluziunea sau excluziunea categoriilor
sociale defavorizate?
- Aplică mass-media mecanisme de excluziune socială şi, dacă da, care sunt acestea?
- Care sunt percepţiile sociale promovate de mass-media cu privire la grupurile cu risc de excluziune
socială?
De asemenea, am fost interesaţi de studierea modului în care media este permeabil ă la mesajele programelor
de incluziune social ă promovate atât de instituţii ale statului cât şi de organizaţii private (neguvernamentale). Cu
alte cuvinte, de nivelul la care media preia campaniile de incluziune socială şi transmite mesajele de tip incluziv
comunicate prin aceste campanii.
Nu în ultimul rând, prin analiza extinsă a tuturor tipurilor de media convenţionale (presa scrisă, radio, TV) atât la
nivel central cât şi la nivel local, prin acest proiect s-a intenţionat şi realizarea unei „h ărţi” a conceptelor de
incluziune / excluziune social ă utilizate de media la nivel naţional. Astfel, am dorit să vedem cum sunt
comunicate grupurile cu risc de excluziune socială şi tematici de tip incluziv sau excluziv în fiecare dintre judeţele
ţării, pentru diversele tipuri de media în parte.
Astfel am dorit să oferim răspunsuri la unele dintre următoarele întrebări:
- Există diferenţe în modul în care diversele tipuri de media comunică mesajele de incluziune socială?
(De exemplu dacă acelaşi mesaj de incluziune socială este comunicat diferit în presă şi la TV, în cotidiene şi în
reviste, în presa locală şi în presa centrală etc.)
- Există diferenţe la nivel regional în ceea ce priveşte comunicarea mesajelor de incluziune / excluziune
socială? (Cu alte cuvinte dacă, de exemplu, presa din centrul ţării comunică diferit conceptele de incluziune socială
REFLECTAREA INCLUZIUNII SOCIALE ÎN MASS-MEDIA DIN ROMÂNIA
Cercetare realizată în cadrul proiectului PHARE RO 2006/018-147.04.02.03.01.02
„Asistenţă tehnică pentru promovarea campaniei naţionale de conştientizare în domeniul incluziunii sociale”
de către Adviser / Chilli Media (noiembrie 2009)
13131313
faţă de presa centrală din Bucureşti etc.)
- Anumite grupuri cu risc de excluziune socială sunt mai mult comunicate în anumite zone ale ţării?
(Dacă, de exemplu, presa tinde să scrie despre situaţii sociale de incluziune în care sunt implicate femeile mai mult
în Moldova decât în Bucureşti etc)
Acest proiect a avut ca finalitate un set de 5 seturi de rapoarte lunare , pe toată perioada derulării sale (mai -
septembrie 2009) precum şi prezentul raport final care sintetizează informaţiile din raportele anterioare şi care
oferă o parte din cele mai importante concluzii şi informaţii referitoare la proiect.
DATE TEHNICE ALE PROIECTULUI
Durat ă proiect
5 luni (mai – septembrie 2009 inclusiv)
Număr de canale media analizate
Presa locală: 279 titluri din 40 de judeţe (cotidiene, periodice)
Presa centrală: 112 titluri (cotidiene, săptămânale, reviste etc)
TV: 11 posturi TV (cu acoperire naţională)
Radio: 6 posturi radio (cu acoperire naţională)
Număr de materiale media analizate: 16.646 articole de presă, materiale video şi audio
Rapoarte livrate
În fiecare lună au fost livrate 3 rapoarte de analiz ă (cantitativă, calitativă şi analiză de conţinut / de fond). Acestea
totalizează peste 600 de pagini de analiză media.
METODOLOGIE ŞI DESFĂŞURARE PROIECT
Etapa 1: Monitorizare media
Monitorizarea media s-a realizat prin selectarea materialelor media care, ulterior, sunt analizate pe baza unei liste
de peste 280 de cuvinte cheie relevante pentru domeniul incluziunii sociale (au fost incluse în această listă
cuvinte cheie precum: incluziune, abuz, violenţă, ajutoare sociale, discriminare, dizabilităţi etc). În lista de cuvinte
cheie au fost incluse atât concepte descriptive pentru tematica incluziunii sociale cât şi denumiri ale instituţiilor de
stat sau private care au atribuţii în acest domeniu (ex: Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Social, Agenţia
Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă etc).
REFLECTAREA INCLUZIUNII SOCIALE ÎN MASS-MEDIA DIN ROMÂNIA
Cercetare realizată în cadrul proiectului PHARE RO 2006/018-147.04.02.03.01.02
„Asistenţă tehnică pentru promovarea campaniei naţionale de conştientizare în domeniul incluziunii sociale”
de către Adviser / Chilli Media (noiembrie 2009)
14141414
Etapa a 2-a: Evaluare materiale media
Articolele media care au fost selectate în urma etapei de monitorizare media au fost apoi analizate din perspectiva
calit ăţii expunerii acestora (suprafaţă etc.), din perspectiva tonului jurnalistic şi a temelor sau subiectelor
tratate şi, în acelaşi timp, s-a realizat şi analiza de con ţinut a materialelor media legate de problematica incluziunii
sociale.
Etapa a 3-a: Interpretare şi analiz ă date
Pe baza analizei materialelor de presă s-au interpretat şi s-au redactat rapoarte de evaluare cantitativ ă, calitativ ă
(imagine media, notorietate media pentru teme sau pentru grupuri cu risc de excluziune socială care au fost
comunicate în media) şi de con ţinut .
METODOLOGIE REALIZARE ANALIZĂ
În derularea proiectului de analiză media au fost puse în practică etapele următoare:
1. selectarea materialelor de presă s-a realizat în funcţie de cuvintele cheie stabilite în proiectul de analiză
2. materialele de presă selectate au fost analizate din perspectiva relevanţei pentru subiectele şi tematica
incluziunii sociale
Astfel, pentru fiecare s-au stabilit următoarele:
a) Subiectul din care face parte articolul respectiv;
b) Tema care subsumează mai multe subiecte care au în comun o situaţie, un grup cu risc de excluziune socială
sau un anumit eveniment relevant pentru tematica incluziunii sociale;
c) Grupul ţint ă (sau grupul cu risc de excluziune socială la care se face referire în respectivul material media şi
care este subiectul practicii de excluziune socială sau / şi politicilor / măsurilor de incluziune socială); (Exemplu de
astfel de grupuri sociale analizate: „copii”, „vârstnici”, „femei”, „romi” etc.);
d) Subgrupul ţint ă (un subgrup cu risc de excluziune socială) (Ex: „copii institu ţionaliza ţi”, „femei maltratate ”,
„romi fără adăpost ” etc.);
e) Mesajele de incluziune social ă (dacă materialul de presă conţine şi descrieri, menţionări sau explicaţii ale unor
măsuri, proiecte sau programe de incluziune socială)
Exemplu: dacă jurnalistul menţionează în materialul de presă, pe lângă situaţia de excluziune socială şi măsurile,
instituţiile, programele etc. îndreptate spre minimizarea efectelor situaţiei de excluziune socială.
Ex. 1: dacă, vorbind despre greutăţile cu care se confruntă copiii cu un singur p ărinte , jurnalistul menţionează,
REFLECTAREA INCLUZIUNII SOCIALE ÎN MASS-MEDIA DIN ROMÂNIA
Cercetare realizată în cadrul proiectului PHARE RO 2006/018-147.04.02.03.01.02
„Asistenţă tehnică pentru promovarea campaniei naţionale de conştientizare în domeniul incluziunii sociale”
de către Adviser / Chilli Media (noiembrie 2009)
15151515
de exemplu, şi indemnizaţiile pentru familiile monoparentale acordate de stat ca măsură ce face parte din politicile
de incluziune socială dedicate acestui grup social.
Ex. 2: dacă, vorbind despre discriminarea la care sunt supuse persoanele cu handicap pe piaţa muncii, jurnalistul
aminteşte şi nume de organizaţii sau instituţii ale statului care acţionează pentru integrarea acestora în muncă (prin
ajutoare, oferirea de instruire şi formare profesională, legi de stimulare a angajării persoanelor cu handicap de către
firme etc)
f) Excluziune media (dacă materialul media conţine cuvinte depreciative la adresa unui grup social, dacă reflectă
atitudini şi opinii ale redactorului prin care se transmit mesaje de excluziune socială, care care promovează
marginalizarea socială pentru anumite grupuri sociale)
Ex: în situaţiile în care jurnalistul foloseşte concepte discriminatorii sau depreciative (ex: „căpşunar” pentru
„emigrant”, „boschetar” pentru „persoană fără adăpost”, „handicapat” pentru „persoană cu abilităţi intelectuale sub
medie” etc.) sau dacă exprimă opinii excluzive (ex: „afară cu ţiganii din oraşul nostru!” sau „femeia trebuie să stea
la cratiţă”) atunci vorbim de o situaţie de excluziune socială promovată de media sau de excluziune media.
Raportul de analiz ă calitativ ă conţine câţiva indicatori de analiză specifici:
a) indicele de imagine media (denumit şi capital de imagine media sau punct de imagine media)
b) indicele de notorietate media.
Utilizarea indicatorilor de analiz ă media (punctul de imagine media, notorietatea medi a)
Interpretarea datelor de analiză calitativă a media prezentate în acest raport trebuie realizată cu respectarea
următoarelor reguli:
1. Punctul de imagine media (capital de imagine media)
Indicele de imagine media (capital de imagine media) este un indicator de analiză care arată nivelul de expunere al
unui anumit mesaj, subiect în media. Acest indicator reflectă relaţia între calitatea expunerii unui subiect în
media (ex: tonul articolului, suprafaţa materialului respectiv, eventuala poziţionare a acestuia pe prima pagină etc)
şi audien ţa sau numărul celor care sunt expuşi (care văd sau citesc respectivul mesaj).
Astfel, de exemplu, un material apărut în presă, va avea un indicator de imagine mai mare dacă tonul
respectivului material este pozitiv, dacă este poziţionat pe prima pagină, dacă acesta conţine şi poze şi dacă
publicaţia în care a apărut are mulţi cititori (tiraj ridicat) etc.
Cu cât materialul media are o expunere mai bună, un număr mai mare de cititori și un ton mai pozitivi, cu atât
acumulează mai multe puncte de imagine pentru tema / grupul cu risc de excluziune socială cărora le este dedicat.
REFLECTAREA INCLUZIUNII SOCIALE ÎN MASS-MEDIA DIN ROMÂNIA
Cercetare realizată în cadrul proiectului PHARE RO 2006/018-147.04.02.03.01.02
„Asistenţă tehnică pentru promovarea campaniei naţionale de conştientizare în domeniul incluziunii sociale”
de către Adviser / Chilli Media (noiembrie 2009)
16161616
Exemplul 1:
Dacă un subiect din media are un capital de imagine media de 123.546 atunci percepţia generală pe care
publicul o are din media referitor la respectivul subiect este preponderent pozitivă (publicului nu i se induc
atitudini, valori şi idei contrare celor din respectivul subiect).
Dacă un subiect are un capital media de -432.456 atunci respectivul subiect este prezentat de media în sens
negativ (tonul jurnalistic este negativ).
Exemplul 2:
Ce înseamn ă, în mod practic, c ă un subiect sau o tem ă are un capital de imagine media de 256. 4 (sau
256.4 puncte de imagine)?
Pentru ilustrare, înmulţiţi valoarea capitalului de imagine media cu 1000 şi veţi obţine numărul de cititori care
sunt expuşi unui articol de presă, în presa scrisă, care are suprafaţa de 1/1 din pagina ziarului / publicaţiei
respective, care este neutru, nu este poziţionat pe prima pagină şi nu are nici fotografii incluse.
Cu alte cuvinte, un capital de imagine media de 256 .4 pentru tema Şomaj este, ilustrativ, similar cu
impactul pe care l-ar avea pentru 256.400 de citito ri parcurgerea unui articol de pres ă neutru de o
pagin ă de ziar care se refer ă la tematica şomajului.
Dimpotriv ă, un capital de imagine media negativ , de -256.4 puncte de imagine, pentru o anumit ă temă,
este similar cu impactul pe care l-ar avea pentru 2 56.400 de cititori parcurgerea unui articol de pres ă
negativ la adresa respectivei teme sau subiect.
− capitalul de imagine media se calculează pentru fiecare publicaţie şi temă în parte;
− capitalul de imagine media permite compararea impactului pe care îl au diverse teme care fac subiectul
materialelor de presă (indiferent că este vorba de presa scrisă locală sau centrală, de presă de business, cotidian
etc);
− dacă este pozitiv , atunci imaginea media (percepţia media faţă de respectivul subiect) va fi pozitivă;
− dacă este negativ atunci imaginea media indusă va fi negativă;
− capitalul de imagine media nu poate fi comparat cu valorile de imagine determinate de materialele TV sau
audio.
REFLECTAREA INCLUZIUNII SOCIALE ÎN MASS-MEDIA DIN ROMÂNIA
Cercetare realizată în cadrul proiectului PHARE RO 2006/018-147.04.02.03.01.02
„Asistenţă tehnică pentru promovarea campaniei naţionale de conştientizare în domeniul incluziunii sociale”
de către Adviser / Chilli Media (noiembrie 2009)
17171717
2. Notorietate media
Notorietatea media este un indicator care arată nivelul de preluare în media al unui subiect sau teme. Astfel, pot
exista subiecte care să fie publicate numai în anumite tipuri de canale media (de exemplu săptămânale locale). În
acest caz, notorietatea media a respectivului subiect este foarte scăzută. Pe de altă parte, există însă și teme sau
subiecte cărora majoritatea publicaţiilor din presă îi alocă spaţii editoriale (de exemplu, materiale medie referitoare
la tema respectivă apar și în cotidiene și în reviste și la nivel local și la nivel central). În acest al doilea caz,
notorietatea media a subiectului respectiv va fi mai ridicată.
Exemplul 1:
În mod ideal, dacă un subiect de presă ar avea valoarea de notorietate media 0 ar însemna că, pur şi simplu
respectivul subiect nu este menţionat deloc în nici un material de presă.
De asemenea, în mod ideal, pentru ca un subiect de presă să aibă o valoare a notorietăţii de 1, atunci ar trebui să
fie menţionat în fiecare zi, în fiecare publicaţie / canal media cel puţin o dată pe parcursul întregii perioade de
analiză..
− este un indice pozitiv, întotdeauna subunitar (între 0 – 1);
− cu cât notorietatea media este mai apropiată de zero cu atât tema respectivă este mai puţin răspândită (se
comunică doar local, în câteva publicaţii sau în câteva tipuri de canale media);
− cu cât notorietatea media este mai apropiată de 1, cu atât subiectul respectiv este preluat de mai multe
publicaţii diferite;
− notorietatea media se calculează doar pentru presa scrisă.
Informaţii oferite de analiza media de tip calitativ
1. Care a fost imaginea dominant ă promovat ă de media în ceea ce prive şte subiectele de incluziune /
excluziune social ă?
Analiza calitativă are ca scop şi măsurarea capitalului de imagine pe care îl construieşte media în jurul tematicilor
de incluziune socială.
Stabilirea numărului de articole în care a fost menţionată o anumită temă de incluziune socială nu este suficientă
pentru a stabili impactul acestor articole în rândul publicului. De exemplu, un articol publicat pe prima pagină are un
impact mai mare decât unul publicat în pagini de interior; la fel, un articol pozitiv referitor la un subiect determină
un capital de imagine media mai solid al respectivului subiect în rândul cititorilor decât un material neutru. În plus,
de exemplu, faptul că un ziar care are 1500 cititori publică 5 articole care conţin mesaje de incluziune sociale
determină un impact mai redus în rândul publicului faţă de cazul în care o publicaţie care are 60.000 de cititori
publică doar un singur material de presă dedicat acestui subiect.
REFLECTAREA INCLUZIUNII SOCIALE ÎN MASS-MEDIA DIN ROMÂNIA
Cercetare realizată în cadrul proiectului PHARE RO 2006/018-147.04.02.03.01.02
„Asistenţă tehnică pentru promovarea campaniei naţionale de conştientizare în domeniul incluziunii sociale”
de către Adviser / Chilli Media (noiembrie 2009)
18181818
Aşadar, capitalul de imagine al unui subiect / teme pe care media îl construieşte în rândurile cititorilor / audienţei
depinde în mod direct de:
− Tonul jurnalistic al articolului (tonuri jurnalistice pozitive determină un capital de imagine media pozitiv în
timp ce tonuri jurnalistice negative determină un capital de imagine media negativ);
− Pozi ţionarea materialului (în prima pagină, la începutul calupului de ştiri etc);
− Dimensiunile materialului media (suprafaţa materialului de presă, durata materialului video sau audio);
− Expunere media favorabil ă (în cazul presei: fotografii incluse în articol);
Toţi aceşti indicatori au fost analizaţi individual şi contribuie la calcularea unei valori de imagine media pentru
fiecare material de presă în parte. Această valoare a fost numită capital de imagine / indice de imagine media
sau puncte de imagine media şi în funcţie de acest indicator este analizată media din punct de vedere calitativ în
cadrul prezentului raport.
2. În ce m ăsură articolele din media comunic ă mesaje incluzive şi excluzive?
Faptul că în presă se publică, de exemplu, 200 de articole dedicate unor teme de incluziune socială şi alte 150 de
articole dedicate unor teme de excluziune socială nu înseamnă în mod automat că tematica incluziunii socială este
comunicată mai eficient decât cea a excluziunii. Impactul pe care îl au aceste materiale depinde foarte mult și de
alte condiţii precum: de vizibilitatea , tonul materialului de presă dar şi de audien ţa publicaţiei respective. Astfel,
200 de articole de presă de mici dimensiuni, publicate timp de o lună în ziare cu tiraje de maximum 1.000 de cititori
ar putea avea un impact mult mai redus decât 100 de articole de presă, dintre care 20 au fost publicate pe prima a
unor publicaţii care au cel puţin 60.000 de cititori pe ediţie.
Acesta a fost și unul dintre rolurile acestei analize: de a măsura fiecare material de presă în parte pentru a stabili
intensitatea mesajului comunicat de media pe o anumită tematică de incluziune socială dar şi numărul de cititori
care, teoretic, au fost expuşi respectivului mesaj. Cu alte cuvinte, de a măsura punctele de imagine pentru fiecare
articol în parte. Prin combinarea acestor indicatori de analiză putem stabili care au fost mesajele pe care media le-a
comunicat vizibil (pe spaţii largi, cu fotografii sau pe primă pagină etc) şi către un public cât mai numeros
(audienţă) şi, implicit, care au fost mesajele care au acumulat mai multe puncte de imagine media .
3. Care a fost notorietatea în media a anumitor tem e de incluziune social ă?
Impactul unei teme sau al unui subiect în media nu poate fi stabilit în mod corect doar printr-o analiză cantitativă.
De exemplu, ar fi eronat să considerăm că, dacă o anumită temă este menţionată în 400 de materiale de presă,
aceasta are o importanţă majoră în media la nivel naţional. De exemplu, această temă ar putea fi doar o temă
regională, extrem de importantă pentru judeţele din Ardeal și ar putea să se refere doar la subiectul integrării
școlare a copiilor care vorbesc limba maghiară. Astfel, această temă ar putea fi comunicată în numai 2% din
publicaţiile naţionale.
REFLECTAREA INCLUZIUNII SOCIALE ÎN MASS-MEDIA DIN ROMÂNIA
Cercetare realizată în cadrul proiectului PHARE RO 2006/018-147.04.02.03.01.02
„Asistenţă tehnică pentru promovarea campaniei naţionale de conştientizare în domeniul incluziunii sociale”
de către Adviser / Chilli Media (noiembrie 2009)
19191919
Așadar pot exista foarte multe situaţii în care deși sunt menţionate într-un număr mare de articole media, teme sau
subiecte legate de problematica incluziunii sociale să nu fie totuși relevante la nivel naţional, să nu aibă o
notorietate media consistentă la nivel naţional.
Pentru a stabili dacă o anumită temă sau subiect are notorietate media la nivel naţional am fost interesaţi să
evaluăm nu doar numărul de materiale media în care tema a fost menţionată ci şi num ărul de publica ţii care au
scris despre tema respectivă. Cu cât numărul acestor publicaţii a fost mai mare, cu atât valoarea notorietăţii media
a temei respective a fost mai ridicată ceea ce înseamnă că această temă este consistentă și importantă pentru
media la nivel naţional..
REFLECTAREA INCLUZIUNII SOCIALE ÎN MASS-MEDIA DIN ROMÂNIA
Cercetare realizată în cadrul proiectului PHARE RO 2006/018-147.04.02.03.01.02
„Asistenţă tehnică pentru promovarea campaniei naţionale de conştientizare în domeniul incluziunii sociale”
de către Adviser / Chilli Media (noiembrie 2009)
20202020
IMAGINEA MEDIA A GRUPURILOR CU RISC DE EXCLUZIUNE SOCIALĂ
Modul în care media reflectă imaginea grupurilor cu risc de excluziune social ă constituie un indicator extrem de
important asupra rolului pe care media o are în promovarea unor atitudini și valori sociale de tip incluziv sau de tip
excluziv.
În afară de materialele media care tratează normal subiectele şi grupurile cu risc de excluziune media, prin
proiectul de analiză realizat, am identificat alte patru moduri prin care media comunică imaginea grupurilor cu risc
de excluziune socială:
A. Difuzarea de materiale media numeroase dar nu ne apărat incluzive referitoare la un grup cu risc de
excluziune media
În media se pot regăsi numeroase materiale referitoare la grupuri cu risc de excluziune socială. Dar acest lucru nu
însemnă, obligatoriu, că aceste materiale promovează o imagine cu un caracter dominant incluziv pentru
respectivul grup social. De exemplu, au fost identificate extrem de multe materiale media referitoare la femei însă
imaginea dominantă transmisă de media referitoare la femei ar putea avea un caracter dominant excluziv (adică,
majoritatea materialelor media să promoveze, de exemplu, imaginea femeii casnice, care trebuie să se îngrijească
mai ales de familie și care nu ar trebui să se implice în politică sau în afaceri).
În acest caz prezen ţa unui grup cu risc de excluziune social ă în materialele media poate fi consistent ă (ca
număr de materiale media în care este menţionat și chiar ca și imagine media) dar nu neap ărat și favorabil ă
respectivului grup.
B. Difuzarea de materiale media negative la adresa unui anumit grup cu risc de excluziune social ă
Au fost identificate în media și materiale de presă care au avut un ton negativ la adresa unor acţiuni sau valori
specifice unui grup cu risc de excluziune socială. Cu alte cuvinte, materiale de presă în care tonul jurnalistic utilizat
a fost critic faţă de respectivele grupuri cu risc de excluziune socială.
De exemplu, materiale media în care jurnaliști au avut opinii critice faţă de modul în care se manifestă romii. În
acest caz, tonul jurnalistic negativ la adresa unui întreg grup cu risc de excluziune socială este o situaţie clară prin
care media promovează o atitudine de discriminare și marginalizare faţă de un anumit grup. Așadar, în aceste
situaţii media reprezintă un factor de de excluziune socială iar materialul media negativ la adresa respectivului grup
reprezintă un caz de excluziune media .
Există însă și situaţii când articolele negative pot promova mesaje de tip incl uziv faţă de o situaţie sau grup cu
risc de excluziune media. De exemplu, materiale media în care jurnaliștii au avut o atitudine critică faţă de
atitudinea discriminatorie al unui primar faţă de un grup de romi. În acest caz, media contribuie la diminuarea
imaginii de tip excluziv asociate cu respectivul grup. Astfel, chiar dacă este vorba de un material media negativ,
REFLECTAREA INCLUZIUNII SOCIALE ÎN MASS-MEDIA DIN ROMÂNIA
Cercetare realizată în cadrul proiectului PHARE RO 2006/018-147.04.02.03.01.02
„Asistenţă tehnică pentru promovarea campaniei naţionale de conştientizare în domeniul incluziunii sociale”
de către Adviser / Chilli Media (noiembrie 2009)
21212121
totuși acesta poate avea ca efect creșterea imaginii de tip incluziv asociate cu respectivul grup cu risc de
excluziune socială.
C. Difuzarea de materiale media în care nu se expun e explicit riscul poten ţial de excluziune asociat cu un
anumit grup social
Problematica incluziunii sociale nu se reduce la cea a asistenţei sociale. De asemenea, grupurile cu risc de
excluziune socială nu sunt reprezentate doar de categoriile sociale “clasice” precum săracii , vârstnicii, romii etc.
Problematica incluziunii sociale poate fi destul de largă (de exemplu am putea include aici şi situaţia de limitare a
accesului la sistemul educaţional la care sunt expuşi copiii din mediul rural care nu au acces la internet dar care ar
trebui să folosească sisteme informatice educaţionale sau informaţii postate pe internet ). De asemenea, grupurile
cu risc de excluziune socială sunt destul de numeroase şi diferite (copiii pot fi un astfel de grup, de exemplu; la fel
de bine însă şi foştii de ţinu ţi politici pot constitui un astfel de grup sau chiar grupuri sociale relativ restrânse cum
ar putea fi, de exemplu, dislexicii sau poate chiar persoane care se autoexclud din societate ca urmare a unor
practici sau convingeri culturale).
În aceste condiţii se pot identifica materiale media în care, deşi este vorba de cazuri clare de excluziune socială,
grupurile sociale aflate în situaţii de excluziune socială nu sunt comunicate ca atare. De exemplu, au existat situaţii
în care presa a scris despre situaţia unor copii supradota ţi care sunt, uneori, subiectul unor practici de excluziune
(atât din partea colegilor cât şi din partea profesorilor). Cu toate acestea, copiii supradota ţi nu sunt asociaţi de
media cu un grup cu risc de excluziune socială.
De asemenea, pot exista situaţii în care jurnaliştii care nu cunosc îndeajuns de bine problematica incluziunii
sociale, fac confuzii şi ajung să afirme, de exemplu, că, în cazul romilor, se aplică deja politici de discriminare
pozitivă deci cele de incluziune socială nu mai sunt necesare. Astfel, ca urmare a unor astfel de materiale, media
poate induce ideea că anumite grupuri sociale nu sunt sau nu ar trebui să fie considerate ca fiind grupuri cu risc de
excluziune socială.
D. Tendin ţa media de a nu expune anumite grupuri cu risc de e xcluziune media
Media poate să se manifeste ca şi factor de excluziune socială nu doar prin materiale explicit discriminatorii la
adresa unor grupuri sociale ci şi prin evitarea men ţion ării unor situaţii sau a unor grupuri sociale cu risc de
excluziune socială în pofida faptului că acestea sunt recunoscute tacit ca fiind situaţii de discriminare sau grupuri
sociale cu risc de excluziune socială.
În aceste situaţii, grupurile care se află într-un risc real de excluziune şi situaţiile care pot duce la excluziune socială
devin „invizibile” pentru societate : problemele lor nu sunt cunoscute, situaţia de marginalizare a acestor grupuri
nu este conştientizată iar cazurile excluziune socială nu sunt percepute ca atare la nivel social.
Ca exemplu ilustrativ, unele dintre publicaţii ar putea să nu scrie nimic despre problemele sociale cu care se
confruntă persoanele care fac parte din minorităţi sexuale sau dependenţii de droguri. Deşi este evident şi
recunoscut la nivel teoretic, că acestea sunt grupuri cu risc de excluziune socială, media poate avea tendinţa de a
nu comunica nimic referitor la aceste grupuri sau de a comunica extrem de puţin comparativ cu alte grupuri cu risc
REFLECTAREA INCLUZIUNII SOCIALE ÎN MASS-MEDIA DIN ROMÂNIA
Cercetare realizată în cadrul proiectului PHARE RO 2006/018-147.04.02.03.01.02
„Asistenţă tehnică pentru promovarea campaniei naţionale de conştientizare în domeniul incluziunii sociale”
de către Adviser / Chilli Media (noiembrie 2009)
22222222
de excluziune socială. Astfel, despre aceste grupuri media pur şi simplu media nu publică materiale, nu vorbeşte
despre situaţiile acestora, nu le asociază cu problematica incluziunii sociale şi, implicit, continuă să întărească
atitudinea de marginalizare sau desconsiderare pe care societatea le poate avea faţă de aceste grupuri.
***
Astfel, în funcţie de modul în care media comunică subiectele legate de incluziune socială se pot distinge
următoarele „modele” de promovare a grupurilor cu risc de excluziune socială:
A. Grupuri cu risc de excluziune socială pentru care media asigură o imagine consistent ă, preponderent
incluziv ă
Caracteristicile principale identificate în analiza media pentru aceste grupuri cu risc de excluziune socială sunt
următoarele:
− media comunică despre grupuri sociale pentru care identific ă o situa ţie de vulnerabilitate social ă (deci,
recunoaşte riscul ridicat de excluziune socială la care se expun membrii acestor grupuri);
− media comunică consistent respectivul grup (multe materiale, cu o imagine media consistentă şi
notorietate ridicată);
− cea mai mare pondere a mesajelor media asociate cu acest grup sunt de tip incluziv
B. Grupuri cu risc de excluziune socială pentru care media asigură o imagine consistent ă, preponderent
excluziv ă
Caracteristicile principale identificate în analiza media pentru aceste grupuri cu risc de excluziune socială sunt
următoarele:
− media comunică despre grupuri sociale pentru care identific ă o situa ţie de vulnerabilitate social ă (deci,
recunoaşte riscul ridicat de excluziune socială la care se expun membrii acestor grupuri);
− media comunică consistent respectivul grup (multe materiale, cu o imagine media consistentă şi
notorietate ridicată);
− cea mai mare pondere a mesajelor media asociate cu acest grup sunt de tip excluziv;
− există situaţii de excluziune media asociate cu aceste grupuri.
C. Grupuri cu risc de excluziune socială pentru care media asigură o imagine consistent ă (fie incluzivă, fie
excluzivă)
Caracteristicile principale identificate în analiza media pentru aceste grupuri cu risc de excluziune socială sunt
următoarele:
REFLECTAREA INCLUZIUNII SOCIALE ÎN MASS-MEDIA DIN ROMÂNIA
Cercetare realizată în cadrul proiectului PHARE RO 2006/018-147.04.02.03.01.02
„Asistenţă tehnică pentru promovarea campaniei naţionale de conştientizare în domeniul incluziunii sociale”
de către Adviser / Chilli Media (noiembrie 2009)
23232323
− media comunică despre grupuri sociale pentru care identific ă o situa ţie de vulnerabilitate social ă (deci,
recunoaşte riscul ridicat de excluziune socială la care se expun membrii acestor grupuri);
− media comunică consistent respectivul grup (multe materiale, cu o imagine media consistentă şi
notorietate ridicată);
− se comunică, în egală măsură, mesaje media de tip excluziv şi incluziv;
D. Grupuri cu risc de excluziune socială faţă de care media are o atitudine excluziv ă (excluziune media)
Caracteristicile principale identificate în analiza media pentru aceste grupuri cu risc de excluziune socială sunt
următoarele:
− media comunică despre grupuri sociale faţă de care NU identific ă o situa ţie de vulnerabilitate social ă
(deci, NU recunoaşte riscul ridicat de excluziune socială la care se expun membrii acestor grupuri);
− cea mai mare pondere a mesajelor media asociate cu acest grup sunt de tip excluziv şi există multe situaţii
de excluziune media asociate cu aceste grupuri şi de materiale media negative referitoare la aceste grupuri
sociale
E. Grupuri sociale în cazul cărora media nu identifică un risc de excluziune socială
Caracteristicile principale identificate în analiza media pentru aceste grupuri cu risc de excluziune socială sunt
următoarele:
− media comunică despre grupuri sociale faţă de care NU identific ă o situa ţie de vulnerabilitate social ă
(deci, NU recunoaşte riscul ridicat de excluziune socială la care se expun membrii acestor grupuri);
− mesajele media asociate cu acest grup sunt de tip incluziv sau excluziv
− media comunică foarte slab respectivul grup (puţine materiale, cu o imagine media foarte redusă şi
notorietate mică);
F. Grupuri cu risc de excluziune socială „invizibile” pentru media
Caracteristicile principale identificate în analiza media pentru aceste grupuri cu risc de excluziune socială sunt
următoarele:
− media comunică despre grupuri sociale faţă de care identific ă o situa ţie de vulnerabilitate social ă (deci,
recunoaşte riscul ridicat de excluziune socială la care se expun membrii acestor grupuri);
− mesajele media asociate cu acest grup sunt de tip incluziv sau excluziv
− media comunică foarte slab respectivul grup (puţine materiale, cu o imagine media foarte redusă şi
notorietate mică);
REFLECTAREA INCLUZIUNII SOCIALE ÎN MASS-MEDIA DIN ROMÂNIA
Cercetare realizată în cadrul proiectului PHARE RO 2006/018-147.04.02.03.01.02
„Asistenţă tehnică pentru promovarea campaniei naţionale de conştientizare în domeniul incluziunii sociale”
de către Adviser / Chilli Media (noiembrie 2009)
24242424
Tip expunere pentru Tip expunere pentru Tip expunere pentru Tip expunere pentru grupuri cu risc de grupuri cu risc de grupuri cu risc de grupuri cu risc de
excluziune mediaexcluziune mediaexcluziune mediaexcluziune media
Imagine Imagine Imagine Imagine mediamediamediamedia
ImagineImagineImagineImagine excluzivăexcluzivăexcluzivăexcluzivă
Imagine Imagine Imagine Imagine incluzivăincluzivăincluzivăincluzivă
MaterialeMaterialeMaterialeMateriale negativenegativenegativenegative
Notorietate Notorietate Notorietate Notorietate mediamediamediamedia
Excluziune Excluziune Excluziune Excluziune mediamediamediamedia
Număr Număr Număr Număr mmmmateriale ateriale ateriale ateriale
(A) Grupuri cu imagine consistentăconsistentăconsistentăconsistentă, preponderent
incluzivăincluzivăincluzivăincluzivă ridicată scăzută f.ridicată
f.puţine cazuri sau
deloc
ridicată
f.puţine cazuri sau
deloc f. multe
(B) Grupuri cu imagine consistentăconsistentăconsistentăconsistentă, preponderent
excluzivă scăzută f.ridicată scăzută
mediu sau
ridicat ridicată
mediu sau
ridicat f. multe
(C) Grupuri cu imagine
consistentăconsistentăconsistentăconsistentă, echilibratăechilibratăechilibratăechilibrată medie medie medie
f.puţine
cazuri sau
deloc
ridicată
f.puţine
cazuri sau deloc
multe
(D) Grupuri - excluse de către media (excluziune
media) f.scăzută f.ridicată scăzută
mediu sau
ridicat scăzută
multe cazuri
puţine
(F) Grupuri invizibileinvizibileinvizibileinvizibile f.scăzută medie ridicată
mediu
sau ridicat
scăzută f.puţine
cazuri sau deloc
puţine
GRUPURILE CU RISC DE EXCLUZIUNE SOCIALĂ
În cadrul analizei media au fost identificate peste 25 de grupuri cu risc de excluziune socială care au fost
menţionate în materiale media în contexte legate de problematica incluziunii sociale. Numai o parte dintre acestea
însă au fost menţionate aproape constant în media, pe întreaga durată a proiectului de analiză.
Grupurile cu risc de excluziune socială care au fost analizate sunt descrise mai jos:
ŞOMERI
În cadrul analizei, am asociat cu acest grup materialele media care au avut următoarele categorii de teme sau
subiecte:
− materiale referitoare la şomeri, la persoanele disponibilizate, aflate în şomaj tehnic, care se află în diverse
situaţii de asistenţă socială post-şomaj sau care nu mai primesc indemnizaţii de șomaj;
− materiale referitoare la programe sau iniţiative locale, proiecte derulate din fonduri UE privind reintegrarea
şomerilor în muncă;
REFLECTAREA INCLUZIUNII SOCIALE ÎN MASS-MEDIA DIN ROMÂNIA
Cercetare realizată în cadrul proiectului PHARE RO 2006/018-147.04.02.03.01.02
„Asistenţă tehnică pentru promovarea campaniei naţionale de conştientizare în domeniul incluziunii sociale”
de către Adviser / Chilli Media (noiembrie 2009)
25252525
− articole referitoare la organizarea de burse ale locurilor de muncă, de cursuri de formare pentru
reintegrarea şomerilor;
− toate materialele de presă care se referă la şomeri (dacă subiectul respectiv are relevanţă pentru domeniul
incluziunii sociale).
COPII
În cadrul analizei, am asociat cu acest grup materialele media care au avut următoarele categorii de teme sau
subiecte:
− articole de presă care se referă la copii care se află în situaţii cu relevanţă socială (care sunt victime ale
unor situaţii sociale de tip excluziv sau, dimpotrivă, care sunt subiectul unei acţiuni sociale de incluziune);
− materialele media referitoare le acţiuni de inserţie socială a copiilor (acţiuni culturale, sociale ale copiilor,
tabere, activităţi artistice, sportive etc), la programe de ajutorare a celor care aflaţi în situaţii deosebite (orfani, fără
posibilităţi materiale etc.);
− articole de presă care descriu situaţia copiilor din centrele sociale, din casele de copii sau a celor care se
află în sistemul de asistenţă maternală;
− materiale media referitoare la integrarea educaţională a copiilor;
− materiale referitoare la problematica adopţiilor, a legislaţiei în acest domeniu;
− materiale referitoare la măsuri legislative privind acordarea de indemnizaţii pentru creșterea copilului,
pentru educaţie sau pentru mamele care au gemeni etc
Am considerat „copil” orice persoană care are sub 18 ani, nu poate lua decizii singură şi care are nevoie de un
tutore.
DEFAVORIZAŢI
În cadrul analizei, am asociat cu acest grup materialele media care au avut următoarele categorii de teme sau
subiecte:
− materiale în care este menţionat conceptul de „defavorizaţi” fără să fie numite alte grupuri cu risc de
excluziune socială;
− materiale relevante pentru tematica incluziunii sociale dar în care nu se specifică în mod clar care sunt
grupurile cu risc de excluziune socială despre care este vorba (ex: „măsuri de acordare de ajutoare financiare
pentru persoane care vulnerabile din punct de vedere social”);
− materialele care fac referire la mai multe grupuri cu risc de excluziune socială (ex: „centru social pentru
copii, vârstnici şi persoane fără adăpost”).
REFLECTAREA INCLUZIUNII SOCIALE ÎN MASS-MEDIA DIN ROMÂNIA
Cercetare realizată în cadrul proiectului PHARE RO 2006/018-147.04.02.03.01.02
„Asistenţă tehnică pentru promovarea campaniei naţionale de conştientizare în domeniul incluziunii sociale”
de către Adviser / Chilli Media (noiembrie 2009)
26262626
ROMI
În cadrul analizei, am asociat cu acest grup materialele media care au avut următoarele categorii de teme sau
subiecte:
− materiale care se referă la romi, ca etnie sau ca subiect al excluziunii sociale sau al unor programe, de
incluziune socială;
− materiale care conţin termeni precum „ţigani”, „ţigănie”, „ţigăneală” dacă folosirea acestora este peiorativă
(ex: „a înjurat ca un ţigan”) sau dacă sunt utilizate pentru promovarea unor mesaje discriminatorii (ex: „să scăpăm
de hoţii, de ţiganii aştia”) sau rasiste (ex: mesaje scandate mai ales la meciurile de fotbal în care jucători sau
antrenori sunt numiţi cu apelativul peiorativ „ţigan”).
Nu am inclus aici materiale media care conţin cuvintele „ţigan” sau „rom” atunci când acestea sunt folosite în
contexte irelevante pentru tematica incluziunii sociale (ex: articole în care a fost vorba de serialul „Inimă de ţigan”
sau de emisiunea „Şatra”) şi nici acele materiale în care menţionarea termenilor respectivi nu a avut semnificaţie
relevantă pentru tema analizei .
În schimb, am inclus materialele media în care se face referire la grupuri, reduse din punct de vedere numeric, sau
chiar persoane individuale care se află în diverse situaţii sociale (adesea cu semnificaţie infracţională) şi care sunt
denumite generic „romi” sau „ţigani” (ex: „romii din Craiova iar s-au încăierat”). De asemenea, am inclus şi
materiale în care jurnaliştii au preferat să nu descrie o persoană după nume, ci prin apartenenţa sa la etnia romă,
fără ca acest lucru să fie important pentru situaţia descrisă (ex: „în grupul de hoţi se aflau şi doi romi”).
PERSOANE CU HANDICAP
În cadrul analizei, am asociat cu acest grup materialele media care au avut următoarele categorii de teme sau
subiecte:
− materiale referitoare la situaţia socială a persoanelor cu dizabilităţi (fie cazuri de excluziune socială, fie
proiecte şi programe de incluziune socială);
− materiale în care apar menţionări ale unor subgrupuri precum nevăzători, hipoacuzici etc.;
− materiale în care apar termeni precum „handicapat”, folosiţi în sens peiorativ (pentru a spune despre o
persoană că nu este capabilă să înţeleagă ceva sau pentru a numi pe cineva care se află în situaţii de inabilitate
socială sau gafe);
− materiale în care persoanele cu handicap sunt denumite cu termeni depreciativi (ex: „ciungi”, „ologi” etc.).
REFLECTAREA INCLUZIUNII SOCIALE ÎN MASS-MEDIA DIN ROMÂNIA
Cercetare realizată în cadrul proiectului PHARE RO 2006/018-147.04.02.03.01.02
„Asistenţă tehnică pentru promovarea campaniei naţionale de conştientizare în domeniul incluziunii sociale”
de către Adviser / Chilli Media (noiembrie 2009)
27272727
HOMOSEXUALI
În cadrul analizei, am asociat cu acest grup materialele media care au avut următoarele categorii de teme sau
subiecte:
− articole referitoare la homosexuali, fie din perspectivă negativă (ca discriminare, excluziune socială), fie din
perspectiva acţiunilor şi programelor de incluziune socială;
− materiale care conţin interviuri sau ştiri dedicate unor persoane necunoscute sau personalităţi publice în
virtutea faptului că acestea şi-au declarat orientarea homosexuală;
− materiale care conţin apelative peiorative şi discriminatorii care trimit către comunitatea gay (ex: „bulangiu”,
„fetiţe” etc.).
Nu au fost incluse aici materiale media referitoare la alte minorităţi sexuale (transsexuali, travestiţi etc).
SĂRACI
În cadrul analizei, am asociat cu acest grup materialele media care au avut următoarele categorii de teme sau
subiecte:
− materiale care fac referire la persoane care un nivel de venituri scăzut, de obicei sub nivelul mediu de trai,
persoane care nu îşi pot asigura o alimentaţie decentă sau care nu au locuinţă şi trăiesc pe străzi;
− materiale referitoare la persoane care şi-au pierdut locuinţa şi trăiesc din cerşit (cerşetori)
− materiale media în care termeni precum „cerşetor”, „boschetar”, „aurolac” sunt utilizate în sens peiorativ
sau discriminatoriu pentru a denumi oameni cu posibilităţi materiale sub medie.
FEMEI
În cadrul analizei, am asociat cu acest grup materialele media care au avut următoarele categorii de teme sau
subiecte:
− materiale care fac referire la femei ca subiect al unor practici de excluziune sau programe de incluziune
socială (în această categorie au fost incluse numai persoanele de sex feminin majore, de peste 18 ani);
− acestei categorii i s-au identificat în media şi subcategorii:
A. Femei care practică prostituţia (fie ca urmare a unor abuzuri fizice sau ameninţări – deci ca victime ale traficului
de persoane în scopul exploatării sexuale, fie din cauza sărăciei, în România sau în alte state)
B. Mame (femei care au mulţi copii, mame singure care au probleme de integrare socială din cauza faptului că îşi
cresc copiii sau, invers, care au probleme în a-şi creşte copiii)
C. Femei supuse abuzurilor sexuale (femei care au fost maltratate, violate, fie cazuri din România, fie cazuri de
femei din România care au fost supuse unor abuzuri sexuale în alte ţări )
REFLECTAREA INCLUZIUNII SOCIALE ÎN MASS-MEDIA DIN ROMÂNIA
Cercetare realizată în cadrul proiectului PHARE RO 2006/018-147.04.02.03.01.02
„Asistenţă tehnică pentru promovarea campaniei naţionale de conştientizare în domeniul incluziunii sociale”
de către Adviser / Chilli Media (noiembrie 2009)
28282828
D. Femei supuse abuzurilor fizice (femei care au fost supuse unor abuzuri fizice, violenţelor, sechestrate fie de
persoane din familie – violenţă familială – fie de persoane străine)
− materiale media referitoare la subiecte care tratează mai ales femeile chiar dacă acestea fac parte dintr-un
alt grup cu risc de excluziune socială (ex: „s-a organizat un curs de formare profesională pentru femeile rome”).
TINERI
În cadrul analizei, am asociat cu acest grup materialele media care au avut următoarele categorii de teme sau
subiecte:
− materiale care fac referire la persoane majore (peste 18 ani) dar până în 35 de ani care sunt subiectul unor
acţiuni de excluziune sau incluziune socială.
BOLNAVI
În cadrul analizei, am asociat cu acest grup materialele media care au avut următoarele categorii de teme sau
subiecte:
− materiale care fac referire la persoane care suferă de diverse boli şi care sunt incluse în programele de
asistenţă medicală ale statului (nu sunt incluse aici persoanele bolnave care se tratează în spitale private, care
beneficiază de asigurări medicale private etc.)
Astfel, am luat în considerare materialele media care se referă la persoanele care suferă de boli precum: HIV/
SIDA, cancer, TBC, scleroză, Alzheimer etc. Aceste materiale au fost selectate spre analiză deoarece respectivele
grupuri de bolnavi se aflau în situaţii de vulnerabilitate socială (depind de indemnizaţii pentru medicamente, se
internează în centre de îngrijire sau în azile de bătrâni, suferă de boli cronice etc).
TOXICOMANI
În cadrul analizei, am asociat cu acest grup materialele media care au avut următoarele categorii de teme sau
subiecte:
− materiale despre persoane dependente de droguri sau despre categorii sociale expuse riscului de a
consuma droguri (ex: tineri);
− materiale referitoare la campanii împotriva consumului de droguri;
− materiale referitoare la măsuri de legalizare (sau de scoatere în afara legii) a drogurilor uşoare sau a
magazinelor care comercializează plante halucinogene (weed shops).
Nu am inclus aici alcoolismul sau tabagismul sau dependenţa de cofeină (cafea). De asemenea, nu am inclus
materialele referitoare la acţiunile poliţiei de capturare de droguri sau de reţinere a unor traficanţi (în afara cazurilor
când traficanţii nu erau şi consumatori şi în material s-a menţionat, eventual, şi faptul că au urmat un tratament de
dezintoxicare).
REFLECTAREA INCLUZIUNII SOCIALE ÎN MASS-MEDIA DIN ROMÂNIA
Cercetare realizată în cadrul proiectului PHARE RO 2006/018-147.04.02.03.01.02
„Asistenţă tehnică pentru promovarea campaniei naţionale de conştientizare în domeniul incluziunii sociale”
de către Adviser / Chilli Media (noiembrie 2009)
29292929
ROMÂNI
În cadrul analizei, am asociat cu acest grup materialele media care au avut următoarele categorii de teme sau
subiecte:
− articole de presă referitoare la practici (mai ales de excluziune, discriminare) a românilor în UE sau în alte
state;
− materiale media referitoare la românii din zonele populate majoritar de alte minorităţi etnice (ex: „românii
din Covasna organizează un festival local”)
VÂRSTNICI
În cadrul analizei, am asociat cu acest grup materialele media care au avut următoarele categorii de teme sau
subiecte:
− articole de presă referitoare la persoane vârstnice, de cele mai multe ori aflate în instituţii de îngrijire şi
asistenţă ale statului sau în instituţii de ocrotire private;
Nu am inclus aici situaţiile de bătrâni care se află şi în alte categorii de risc (ex: bolnavi etc).
PENSIONARI
În cadrul analizei, am asociat cu acest grup materialele media care au avut următoarele categorii de teme sau
subiecte:
− materiale referitoare la persoane care primesc pensie de la stat (inclusiv de boală, fie ca urmare a
îndeplinirii stagiului de cotizare normal).
Nu am inclus aici materialele care se referă la cei care beneficiază de pensii speciale, pensii din sistemul privat etc.
DEŢINUŢI
În cadrul analizei, am asociat cu acest grup materialele media care au avut următoarele categorii de teme sau
subiecte:
− materialele privitoare la persoane majore care execută pedepse privative de libertate în sistemul
penitenciar din România (nu au fost incluse aici cazurile de copii internaţi în şcoli de corecţie sau materialele care
se referă la pedepse care nu sunt privative de libertate – ex: munca în folosul comunităţii etc).
IMIGRANŢI
Am inclus în analiza media următoarele categorii de materiale referitoare la acest grup cu risc de excluziune
socială:
- materialele de presă referitoare la persoane de cetăţenie străină care sunt rezidente în România (fie
legal, muncesc în România cu acte în regulă, fie se află în centre pentru imigranţi).
REFLECTAREA INCLUZIUNII SOCIALE ÎN MASS-MEDIA DIN ROMÂNIA
Cercetare realizată în cadrul proiectului PHARE RO 2006/018-147.04.02.03.01.02
„Asistenţă tehnică pentru promovarea campaniei naţionale de conştientizare în domeniul incluziunii sociale”
de către Adviser / Chilli Media (noiembrie 2009)
30303030
Acest grup cu risc de excluziune socială a început să fie mai intens comunicat de media mai ales în ultimele luni de
analiză, mai ales în contextul
MAGHIARI
Am inclus în analiza media următoarele categorii de materiale referitoare la acest grup cu risc de excluziune
socială:
− materialele care conţin referiri la cetăţeni români de etnie maghiară (din perspectiva incluziunii sociale);
− materiale care se referă la cetăţeni maghiari care au venit în România (mai ales suporteri ale echipelor de
fotbal)
Nu am inclus materiale referitoare la cetăţeni unguri din Ungaria sau din lume.
EVALUARE MEDIA – GRUPURI CU RISC DE EXCLUZIUNE
EVALUARE GENERALĂ - CANTITATIVĂ
În urma analizei cantitative am constatat că cele mai multe materiale de presă identificate s-au referit la grupuri cu
risc de excluziune precum: şomeri , copii , romi .
5626
3246
15021068835 809 632 588 347 330 303 297 276 248 162 42 19
0
1000
2000
3000
4000
5000
6000
Som
eri
Cop
ii
Rom
i
Def
avor
izat
i
Sar
aci
Per
s.H
andi
cap
Fem
ei
Tin
eri
Rom
ani
Pen
sion
ari
Tox
icom
ani
Det
inut
i
Hom
osex
uali
Bol
navi
Var
stni
ci
Imig
rant
i
Mag
hiar
i
Număr materiale media (presă, radio, TV) / Grupuri cu risc de excluziune media
REFLECTAREA INCLUZIUNII SOCIALE ÎN MASS-MEDIA DIN ROMÂNIA
Cercetare realizată în cadrul proiectului PHARE RO 2006/018-147.04.02.03.01.02
„Asistenţă tehnică pentru promovarea campaniei naţionale de conştientizare în domeniul incluziunii sociale”
de către Adviser / Chilli Media (noiembrie 2009)
31313131
Numărul de materiale media / Grupuri cu risc de excluziune socială
0
1000
2000
3000
4000
5000
6000
Som
eri
Cop
ii
Rom
i
Def
avor
izat
i
Sar
aci
Per
s. H
andi
cap
Fem
ei
Tin
eri
Rom
ani
Pen
sion
ari
Tox
icom
ani
Det
inut
i
Hom
osex
uali
Bol
navi
Var
stni
ci
Imig
rant
i
Mag
hiar
i
TV
Saptamanal
Revista
Radio
Cotidian
Majoritatea materialelor media despre aceste grupuri cu risc de excluziune socială au apărut în presa scris ă –
cotidiene .
În cazul anumitor grupuri cu risc de excluziune socială ponderea materialelor difuzate la TV sau radio a fost mai
ridicată. Acest lucru se poate explica mai ales prin faptul că au avut loc evenimente punctuale de interes pentru TV
şi care au asigurat o expunere suplimentară pentru respectivul grup social. În această situaţii se află următoarele
grupuri cu risc de excluziune socială:
1. Homosexuali (promovare mai intensă la TV datorată mai ales desfăşurării GayFest – Bucureşti din luna
mai)
2. Defavoriza ţi (promovare mai intensă la TV mai ales ca urmare a materialelor referitoare la măsurile luate
de Guvern pentru reducerea impactului crizei asupra persoanelor defavorizate sau a celor referitoare la programele
europene de ajutorare a persoanelor defavorizate).
REFLECTAREA INCLUZIUNII SOCIALE ÎN MASS-MEDIA DIN ROMÂNIA
Cercetare realizată în cadrul proiectului PHARE RO 2006/018-147.04.02.03.01.02
„Asistenţă tehnică pentru promovarea campaniei naţionale de conştientizare în domeniul incluziunii sociale”
de către Adviser / Chilli Media (noiembrie 2009)
32323232
Grup cu risc de excluziune socială
Cotidian Radio Revista Saptamanal TV Total
Someri 4695 113 15 422 381 5626
Copii 2674 49 85 172 266 3246
Romi 1220 22 17 139 104 1502
Defavorizati 812 38 11 84 123 1068
Saraci 739 2 13 68 13 835
Pers. Handicap 671 6 24 72 36 809
Femei 515 4 17 38 58 632
Tineri 516 8 8 40 16 588
Romani 279 4 20 30 14 347
Pensionari 263 9 5 25 28 330
Toxicomani 234 4 17 29 19 303
Detinuti 288 9 297
Homosexuali 124 17 6 37 92 276
Bolnavi 162 5 25 15 41 248
Varstnici 144 2 10 6 162
Imigranti 41 1 42
Maghiari 13 6 19
REFLECTAREA INCLUZIUNII SOCIALE ÎN MASS-MEDIA DIN ROMÂNIA
Cercetare realizată în cadrul proiectului PHARE RO 2006/018-147.04.02.03.01.02
„Asistenţă tehnică pentru promovarea campaniei naţionale de conştientizare în domeniul incluziunii sociale”
de către Adviser / Chilli Media (noiembrie 2009)
33333333
La nivel naţional, cele mai multe materiale media relevante pentru domeniul incluziunii sociale au fost identificate în
București dar și în Iași.
***
Din punctul de vedere al analizei cantitative analiza media arată următoarele:
1. Șomerii , copiii și romii sunt grupurile cu risc de excluziune socială care sunt cel mai frecvent menţionate
în materialele media
2. Homosexualii , bolnavii și vârstnicii sunt grupurile cu risc de excluziune socială care sunt cel mai rar
menţionate în materialele media (alte grupuri precum imigran ţii sau maghiarii sunt menţionate doar punctual)
3. Cele mai multe materiale media referitoare la problematica incluziunii sociale se regăsesc în cotidiene și
în săptămânale (presa scrisă locală și centrală)
4. Cele mai multe materiale media au fost menţionate, la nivel naţional în Bucure ști (3996 materiale), Iași
(peste 1200 materiale), Satu Mare (peste 500 materiale media)
Număr materiale media analizate la nivel naţional
REFLECTAREA INCLUZIUNII SOCIALE ÎN MASS-MEDIA DIN ROMÂNIA
Cercetare realizată în cadrul proiectului PHARE RO 2006/018-147.04.02.03.01.02
„Asistenţă tehnică pentru promovarea campaniei naţionale de conştientizare în domeniul incluziunii sociale”
de către Adviser / Chilli Media (noiembrie 2009)
34343434
EVALUARE GENERALĂ CALITATIVĂ
Analiza calitativă (cea prin care se evaluează capitalul de imagine media și notorietatea media pe care o
înregistrează temele sau grupurile cu risc de excluziune socială) arată însă faptul că media a accentuat în mod
deosebit materialele referitoare la copii și, de asemenea, acest grup a înregistrat cea mai ridicată expunere
(imagine sau impact) media dintre toate grupurile sociale analizate.
Impactul media pentru fiecare dintre categoriile sociale vulnerabile (cuantificat în puncte de imagine
media) (Presa scrisă)
31289.3
12249.810259.1
9004.74657.34603.6
3755.03354.6
2661.9
2479.22472.8
1417.31226.4
874.7368.1
343.1248.2
0.0 5000.0 10000.0 15000.0 20000.0 25000.0 30000.0 35000.0
Copii
SomeriFemei
Romi
RomaniSaraci
DefavorizatiHomosexuali
Tineri
Pers. HandicapToxicomani
VarstniciBolnaviDetinuti
Maghiari
ImigrantiPensionari
Astfel, deşi cele mai multe materiale media au avut ca subiect şomerii, din punctul de vedere al imaginii media,
grupul social cel mai intens comunicat de media îl reprezintă COPIII.
Cu alte cuvinte, media a alocat pentru articolele referitoare la copii spaţii editoriale mai largi, le-au poziţionat mai
bine şi, nu în ultimul rând, aceste materiale media au avut o expunere către un public mult mai larg decât în cazul
altor categorii sociale.
Ce înseamnă că pentru categoria COPII au fost înregistrate 31289.3 puncte de imagine media? Pentru ne putea
face o idee asupra impactului media al mesajelor sociale referitoare la copii, acesta se poate aproxima cu impactul
pe care l-ar avea un articol de o pagină despre probleme sociale ale copiilor care ar fi citit de peste 30 de milioane
de oameni. Sau, pentru o şi mai facilă aproximare, impactul în media al mesajelor referitoare la situaţia socială a
copiilor înseamnă că o treime din impactul pe care îl au mesajele media relevante pentru problematica
incluziunii sociale se refer ă la COPII.
REFLECTAREA INCLUZIUNII SOCIALE ÎN MASS-MEDIA DIN ROMÂNIA
Cercetare realizată în cadrul proiectului PHARE RO 2006/018-147.04.02.03.01.02
„Asistenţă tehnică pentru promovarea campaniei naţionale de conştientizare în domeniul incluziunii sociale”
de către Adviser / Chilli Media (noiembrie 2009)
35353535
Impactul în media pentru ŞOMERI este de aproape trei ori mai redus decât cel referitor la COPII. Cu alte cuvinte,
deşi mai numeroase, materialele media referitoare la ŞOMERI sunt, în medie, mai mici (respectiv, cu o durată mai
redusă în cazul TV sau radioului) şi cu o expunere mai slabă. Chiar şi aşa, ŞOMERII sunt un grup social cu risc de
excluziune socială intens promovat în media. Faptul că ŞOMERII acumulează 12249.8 puncte de imagine după
cinci luni de analiză este similar cu impactul pe care l-ar avea publicarea unui material de presă pe o pagină
referitor la şomeri şi care ar fi citit de peste 12 milioane de oameni.
De asemenea, un alt grup cu impact în media este cel al FEMEILOR. Media (mai ales presa scrisă) alocă spaţii
largi şi o expunere extrem de favorabilă pentru materiale care se referă la FEMEI (de cele mai multe ori fiind
subiectul unor acte de discriminare sau abuz).
Dacă media preferă să scoată în evidenţă materialele referitoare la COPII, FEMEI sau ROMI, în schimb există şi
categorii sociale despre care media evită comunice. Accentul pus de jurnalişti pe materialele dedicate unor
categorii sociale precum PENSIONARII, DEŢINUŢII sau VÂRSTNICII este extrem de redus. Cu alte cuvinte,
jurnaliştii preferă să evite materialele cu subiecte legate de aceste categorii. Sau, atunci când totuşi sunt scrise, au
o calitate a expunerii media redusă şi sunt publicate de vectori media cu o audienţă mai degrabă modestă.
În secţiunea următoare fiecare dintre categoriile cu risc de excluziune socială a fost analizată în detaliu.
REFLECTAREA INCLUZIUNII SOCIALE ÎN MASS-MEDIA DIN ROMÂNIA
Cercetare realizată în cadrul proiectului PHARE RO 2006/018-147.04.02.03.01.02
„Asistenţă tehnică pentru promovarea campaniei naţionale de conştientizare în domeniul incluziunii sociale”
de către Adviser / Chilli Media (noiembrie 2009)
36363636
BOLNAVI
Evolutia imaginii media (excluziune media vs incluziune media)
-200.000
-100.000
0.000
100.000
200.000
300.000
400.000
500.000
01/0
5/09
15/0
5/09
29/0
5/09
12/0
6/09
26/0
6/09
10/0
7/09
24/0
7/09
07/0
8/09
21/0
8/09
04/0
9/09
18/0
9/09
Incluziune
Excluziune
BOLNAVII nu reprezintă pentru media un suport consistent pentru mesaje şi subiecte de impact. Evoluţia valorilor
de imagine media pentru această categorie socială arată faptul că BOLNAVII nu reprezintă o categorie socială cu o
vizibilitate consistentă în media şi nici nu este un grup social despre care media comunică mesaje de impact.
Singurele vârfuri în comunicarea în media pentru această categorie socială sunt înregistrate ca urmare a câtorva
campanii derulate mai ales de reviste din presa centrală (ex: Femeia, Bolero) dar şi de publicaţii locale .
BOLNAVII HIV/SIDA reprezintă subcategoria cu cea mai mare vizibilitate şi care constituie suportul pentru cele mai
de impact mesaje şi campanii derulate prin media (mai ales la nivelul presei centrale dar şi în presa locală).
REFLECTAREA INCLUZIUNII SOCIALE ÎN MASS-MEDIA DIN ROMÂNIA
Cercetare realizată în cadrul proiectului PHARE RO 2006/018-147.04.02.03.01.02
„Asistenţă tehnică pentru promovarea campaniei naţionale de conştientizare în domeniul incluziunii sociale”
de către Adviser / Chilli Media (noiembrie 2009)
37373737
Evolutia imaginii media (excluziune media vs incluz iune media)
-100%
-80%
-60%
-40%
-20%
0%
20%
40%
60%
80%
100%A
rad
Arg
es
Bac
au
Bih
or
Bis
trita
Bra
ila
Bra
sov
Buz
au
Cal
aras
i
Clu
j
Con
stan
ta
Cov
asna
Dam
bovi
ta
Dol
j
Gal
ati
Giu
rgiu
Gor
j
Hun
edoa
ra
Iasi
Mar
amur
es
Nat
iona
la
Nea
mt
Pra
hova
Sal
aj
Suc
eava
Tim
is
Vas
lui
Vra
ncea
Incluziune
Excluziune
Calitatea imaginii pe care media o comunică în raport cu acest grup este relativ neuniformă. Sunt judeţe în care
media promovează mai ales mesaje de incluziune referitor la BOLNAVI : Argeş, Bihor, Braşov, Buzău, Clij
Covasna, Galaţi, Hunedoara, Maramureş sau Vrancea
Există însă judeţe în care se comunică preponderent un mesaj excluziv cu privire la BOLNAVI: Constanţa,
Dâmboviţa, Giurgiu sau Gorj. În aceste judeţe au fost publicate relativ puţine materiale de presă referitoare la
BOLNAVI . Atunci când au fost publicate însă, acestea s-au axat mai ales pe mesaje excluzive la adresa acestui
grup social: discriminarea la care sunt supuşi bolnavii de SIDA sau bolnavii psihic (de exemplu, materiale pe tema
problemelor de integrare socială pe care le au bolnavii de HIV / SIDA au apărut în toate judeţele menţionate mai
sus; în acestea imaginea bolnavilor HIV / SIDA este preponderent de grup social victimă a discriminării sociale fie
că aceasta se manifestă cu privire la retincenţa firmelor de a angaja pesoane bolnave HIV / SIDA, fie că este vorba
de tratamentele discriminatorii pe care le suportă aceștia în școli sau în comunităţi etc ) .
În cazul judeţului Vaslui situaţia este similară celei prezentate mai sus: sunt publicate doar două materiale de presă
despre BOLNAVI, însă unul dintre ele este negativ şi arată situaţia critică în care se află un bolnav din judeţ.
REFLECTAREA INCLUZIUNII SOCIALE ÎN MASS-MEDIA DIN ROMÂNIA
Cercetare realizată în cadrul proiectului PHARE RO 2006/018-147.04.02.03.01.02
„Asistenţă tehnică pentru promovarea campaniei naţionale de conştientizare în domeniul incluziunii sociale”
de către Adviser / Chilli Media (noiembrie 2009)
38383838
COPII
Evolutia imaginii media (excluziune media vs incluziune media)
-400.000
-200.000
0.000
200.000
400.000
600.000
800.000
1000.000
1200.000
1400.000
04/0
5/09
18/0
5/09
01/0
6/09
15/0
6/09
29/0
6/09
13/0
7/09
27/0
7/09
10/0
8/09
24/0
8/09
07/0
9/09
21/0
9/09
Incluziune
Excluziune
COPIII reprezintă grupul cu risc de excluziune socială cel mai vizibil şi cel mai intens comunicat de media.
Cele mai ridicate valori de imagine media pentru această categorie socială se datorează mai ales materialelor
publicate în presa central ă și care au avut teme precum:
− Articole dedicate Zilei Familiei sau integrarea copiilor cu autism (articolele cu un impact de imagine maxim
au fost publicate de Jurnalul Naţional)
− Articole referitoare la copiii orfani publicate mai ales în reviste (ex: Avantaje, Q Magazin, Ioana etc)
− În a doua jumătate a lunii iunie izbucneşte cazul Jucu (copilul care îi scoate ochii unei colege la un centru
social pentru copii din comuna Jucu); presa comunică intens acest subiect atât din perspectiva mesajelor de
incluziune (măsuri luate de autorităţi pentru ameliorarea situaţiei celor doi copii dar și a celorlalţi care sunt
instituţionalizaţi la respectivul centru) cât şi din perspectiva excluzivă (materiale care au descris în amănunt uneori
întreaga poveste, care au pus accent pe învinovăţirea personalului, a copiilor din centru sau chiar materiale prin
care jurnaliștii solicitau izolarea copilului care a comis agresiunea)
− odată cu începutul lunii august izbucneşte cazul fetelor care au fost descoperite că se prostituează la un
centru pentru copii din Botoşani; ulterior una dintre fete este identificată ca fiind infectată cu HIV / SIDA ; acest
subiect determină o creştere a ponderii imaginii în media referitoare la copii atât pe mesaje incluzive cât şi pe
mesaje excluzive
− cele mai ridicate valori ale mesajului excluziv s-au înregistrat pe fondul materialelor de presă publicate în
ultima săptămână din luna august referitoare la cazul de pedofilie din Bucure şti în care au fost implicate mai
multe persoane cunoscute (una dintre ele fiind stilistul Marian Dârţă); subiectul a fost comunicat mai ales de presa
cotidiană de tip tabloid şi, în acest context, s-a scris foarte mult despre personajele mondene implicate şi,
dimpotrivă, extrem de puţin despre situaţia copiilor abuzaţi sexual și despre modul în care aceștia au fost ulterior
ajutaţi să treacă peste aceste experienţe traumatizante.
REFLECTAREA INCLUZIUNII SOCIALE ÎN MASS-MEDIA DIN ROMÂNIA
Cercetare realizată în cadrul proiectului PHARE RO 2006/018-147.04.02.03.01.02
„Asistenţă tehnică pentru promovarea campaniei naţionale de conştientizare în domeniul incluziunii sociale”
de către Adviser / Chilli Media (noiembrie 2009)
39393939
În media au fost publicate şi materiale de presă în care au fost promovate intens mesaje de incluziune referitoare
la copii. Câteva dintre cele care au avut un impact major au fost publicate mai ales în revistele pentru femei (ex:
Femeia de azi) dar, mai ales, cele publicate în suplimentele pentru femei ale unor tabloide (ex: Click pentru femei
sau Libertatea pentru femei). De cele mai multe ori aceste materiale au avut ca subiect prezentarea activităţii unor
persoane, instituţii sau ONG-uri implicate în ocrotirea orfanilor.
În ceea ce priveşte calitatea expunerii media pentru COPII se poate afirma că aceasta este destul de echilibrată la
nivel naţional. Majoritatea publica ţiilor expun atât mesaje de tip incluziv cât şi mesaje excluzive referitoare la
copii.
Evolutia imaginii media (excluziune media vs incluziune media)
0%
20%
40%
60%
80%
100%
Alb
aA
rad
Arg
esB
acau
Bih
orB
istr
itaB
otos
ani
Bra
ilaB
raso
vB
uzau
Cal
aras
iC
aras
Clu
jC
onst
anta
Cov
asna
Dam
bovi
taD
olj
Gal
ati
Giu
rgiu
Gor
jH
argh
itaH
uned
oara
Ialo
mita Iasi
Mar
amur
esM
ehed
inti
Mur
esN
atio
nala
Nea
mt
Olt
Pra
hova
Sal
ajS
atu
Mar
eS
ibiu
Suc
eava
Tel
eorm
anT
imis
Tul
cea
Val
cea
Vas
lui
Vra
ncea
Incluziune
Excluziune
Cu toate acestea există situaţii în care, în anumite judeţe, ponderea mesajelor excluzive pare să fie mai mare
decât cea a mesajelor incluzive: Bihor, Iaşi, Tulcea.
Parte din mesajele excluzive din Bihor , de exemplu, sunt determinate de articole de presă care se referă la
situa ţia copiilor care muncesc în pie ţe (acest subiect este legat direct de problema ocrotirii copiilor și a eliminării
muncii și exploatării copiilor, la comunicarea prevederilor legislative referitoare la protejarea copiilor faţă de
exploatare şi practicarea de munci obositoare). În Iaşi, în schimb, componenta excluziv ă legată de COPII este mai
accentuată şi provine din comunicarea intensă de către media a unor subiecte „de senzaţie” care se referă la
situaţii violente în care sunt implicaţi copiii:
− cazul unui copil care şi-a omorât mama cu lovituri de ciocan (cazul Teodosian)
− cazul copilului cu handicap care a fost ţinut de părinţi legat cu lanţul
REFLECTAREA INCLUZIUNII SOCIALE ÎN MASS-MEDIA DIN ROMÂNIA
Cercetare realizată în cadrul proiectului PHARE RO 2006/018-147.04.02.03.01.02
„Asistenţă tehnică pentru promovarea campaniei naţionale de conştientizare în domeniul incluziunii sociale”
de către Adviser / Chilli Media (noiembrie 2009)
40404040
− cazul părintelui care şi-a violat fiica timp de peste şapte ani etc.
Toate aceste cazuri (în special cazul Teodosian) au fost comunicate intens de presa locală din Iaşi şi, ca atare, şi
componenta excluziv ă a acestor mesaje legate de copii a fost destul de puternică (descrierea, uneori cu lux de
amănunte a situaţiilor de maltratare, abuz, viol sau chiar crimă, accentul pus în special pe „pedepsirea agresorului”
şi lipsa unor menţiuni cu privire la procesul de reintegrare şi recuperare fizică / psihică a victimei etc).
În Tulcea , imaginea pe care media o promovează pentru COPII, preponderent de tip excluziv provine mai ales din
materiale de presă referitoare la diverse cazuri în care copiii au fost mai ales subiectul neglijenţei adulţilor (copii
abandonaţi, copii care nu mai pot fi îngrijiţi cum trebuie de asistenţii maternali din cauza lipsei de finanţare din
sistem etc).
DEFAVORIZAŢI
Evolutia imaginii media (excluziune media vs incluziune media)
-1000.000
-800.000
-600.000
-400.000
-200.000
0.000
200.000
400.000
600.000
04/0
5/09
18/0
5/09
01/0
6/09
15/0
6/09
29/0
6/09
13/0
7/09
27/0
7/09
10/0
8/09
24/0
8/09
07/0
9/09
21/0
9/09
Incluziune
Excluziune
Media a comunicat destul de inegal acest grup cu risc de excluziune. Pe de o parte, trebuie subliniat faptul că
persoanele DEFAVORIZATE nu reprezint ă propriu-zis un anumit grup cu risc de excluziune s ocial ă (cum
sunt, de exemplu, vârstnicii) ci este mai degrabă un nume generic folosit de media pentru a denumi mai uşor o
pătură socială care este formată din mai multe grupuri cu risc de excluziune socială.
Astfel, sub „eticheta” de persoane DEFAVORIZATE sunt incluşi adesea SĂRACII, PERSOANELE CU HANDICAP ,
PERSOANELE BOLNAVE (mai ales cele cu boli cronice) dar şi alte categorii cu risc de excluziune socială despre
care media nu scrie foarte mult (cum ar fi, de exemplu, persoanele care trăiesc în mediul rural).
DEFAVORIZAŢII reprezintă un grup social care este comunicat de media mai ales în contextul subiectelor
referitoare la măsurile de incluziune socială (mai ales a celor legate de acordarea de ajutoare sau de prestaţii
sociale) derulate de stat.
REFLECTAREA INCLUZIUNII SOCIALE ÎN MASS-MEDIA DIN ROMÂNIA
Cercetare realizată în cadrul proiectului PHARE RO 2006/018-147.04.02.03.01.02
„Asistenţă tehnică pentru promovarea campaniei naţionale de conştientizare în domeniul incluziunii sociale”
de către Adviser / Chilli Media (noiembrie 2009)
41414141
Cele mai multe subiecte în care DEFAVORIZAŢII apar ca grup asociat cu imagini de tip excluziv vizează
problemele pe care presa locală le-a identificat în funcţionarea unor centre de asistenţă socială din diverse judeţe.
Evolutia imaginii media (excluziune media vs incluz iune media)
-100%
-80%
-60%
-40%
-20%
0%
20%
40%
60%
80%
100%
Alb
aA
rad
Arg
esB
acau
Bih
orB
istrita
Bot
osan
iB
raila
Bra
sov
Buz
auC
alar
asi
Car
asC
luj
Con
stan
taC
ovas
naD
ambo
vita
Dol
jG
alat
iG
iurg
iuG
orj
Har
ghita
Hun
edoa
raIa
lom
ita Iasi
Mar
amur
esM
ehed
inti
Mur
esN
atio
nala
Nea
mt
Olt
Pra
hova
Sal
ajS
atu
Mar
eS
ibiu
Suc
eava
Tel
eorm
anT
imis
Tul
cea
Val
cea
Vas
lui
Vra
ncea
Incluziune
Excluziune
În urma analizei de imagine pentru categoria DEFAVORIZAŢI s-a stabilit că, cel puţin în cazul a patru judeţe
(Bacău, Galaţi, Ialomiţa şi Vaslui), se poate vorbi nu doar de o component ă excluziv ă consistent ă pe care media
o asociază cu persoanele DEFAVORIZATE ci şi de un ton jurnalistic negativ folosit de media pentru a comunica
subiecte legate de acest grup cu risc de excluziune socială.
În Ialomi ţa nu sunt publicate multe materiale referitoare la această categorie, în schimb câteva din cele publicate
sunt articole negative la adresa modului în care autorităţile locale administrează problema persoanelor
defavorizate.
De asemenea, în Galaţi au fost publicate materiale negative referitoare la modul în care au fost cheltuite fonduri
din proiecte PHARE, iar în judeţul Vaslui presa locală a lansat o adevărată campanie negativă la adresa conducerii
DGASPC din judeţ.
REFLECTAREA INCLUZIUNII SOCIALE ÎN MASS-MEDIA DIN ROMÂNIA
Cercetare realizată în cadrul proiectului PHARE RO 2006/018-147.04.02.03.01.02
„Asistenţă tehnică pentru promovarea campaniei naţionale de conştientizare în domeniul incluziunii sociale”
de către Adviser / Chilli Media (noiembrie 2009)
42424242
DETINUŢI
Evolutia imaginii media (excluziune media vs incluziune media)
-20.000
0.000
20.000
40.000
60.000
80.000
100.000
120.000
140.000
160.000
180.000
06/0
5/2
009
20/0
5/2
009
03/0
6/2
009
17/0
6/2
009
01/0
7/2
009
15/0
7/2
009
29/0
7/2
009
12/0
8/2
009
26/0
8/2
009
09/0
9/2
009
23/0
9/2
009
Incluziune
Excluziune
Media nu îi consider ă pe DEŢINUŢI un grup cu risc de excluziune social ă. Ba chiar dimpotrivă, tendinţa unora
dintre jurnalişti – mai ales odată cu accentuarea efectelor crizei – este de a pune sub semnul întrebării justificarea
fondurilor cheltuite de stat pentru întreţinerea deţinuţilor şi pentru promovarea politicilor de incluziune socială a
acestora.
Cu toate acestea, mesajele asociate de media cu DEŢINUŢII sunt preponderent de tip incluziv . Acest lucru se
datorează mai ales faptului că majoritatea materialelor de presă dedicate subiectelor legate de deţinuţi se referă la
programe de incluziune socială derulate de stat sau de organizaţii neguvernamentale.
Unul dintre materialele media cu un impact de imagine semnificativ pentru această categorie socială a fost publicat
în mai în România liberă şi se numea „Atelierul condamnaţilor”. Componenta incluzivă a mesajului media asociat
cu DEŢINUŢII a fost cea mai ridicată dintre toate valorile materialelor analizate în cele cinci luni ale proiectului.
REFLECTAREA INCLUZIUNII SOCIALE ÎN MASS-MEDIA DIN ROMÂNIA
Cercetare realizată în cadrul proiectului PHARE RO 2006/018-147.04.02.03.01.02
„Asistenţă tehnică pentru promovarea campaniei naţionale de conştientizare în domeniul incluziunii sociale”
de către Adviser / Chilli Media (noiembrie 2009)
43434343
Evolutia imaginii media (excluziune media vs incluz iune media)
-40%
-20%
0%
20%
40%
60%
80%
100%A
lba
Ara
d
Arg
es
Bac
au
Bis
trita
Bra
ila
Dam
bovi
ta
Dol
j
Gal
ati
Giu
rgiu
Gor
j
Hun
edoa
ra
Iasi
Mar
amur
es
Mur
es
Nat
iona
la
Pra
hova
Sat
u M
are
Suc
eava
Tim
is
Tul
cea
Vas
lui
Vra
ncea
Incluziune
Excluziune
În mesajele pe care media le transmite referitor la DEŢINUŢI ponderea impactului incluziv este în general mai
ridicată decât cea a mesajului excluziv. Cu toate acestea, există anumite situaţii în care impactul mesajului
excluziv este mai ridicat decât al celui de tip incluziv. Această situaţie se regăseşte în media din Dâmboviţa şi
Suceava. Majoritatea acestor materiale se referă la problemele pe care încep să le aibă și deţinuţii, mai ales ca
urmare a crizei financiare, și care încep să se vadă mai ales în scăderea nivelului de asistenţă acordat acestora.
În Brăila în schimb (ca şi în Vaslui , de altfel, unde cazul este relativ similar) au fost publicate materiale de presă în
care DEŢINUŢII sunt ţinta unor mesaje excluzive (pe baza informaţiei că alocaţiile pentru elevi sunt mai mici decât
cele pentru deţinuţi, unii jurnalişti au aprecieri negative şi discriminatorii la adresa deţinuţilor dar și la adresa
autorităţilor centrale cărora le reproșează faptul că, în vreme de criză, fondurile ar trebui orientate mai degrabă
către ȘOMERI sau elevi și abia apoi către DEȚINUȚI; pe acest fond, au fost identificate și cazuri de excluziune
media : materiale în care unii dintre jurnaliști promovează în mod manifest ideea marginalizării deţinuţilor cel puţin
din punctul de vedere al fondurilor alocate acestora și a gradului de confort prea ridicat care li se asigură acum în
închisori).
REFLECTAREA INCLUZIUNII SOCIALE ÎN MASS-MEDIA DIN ROMÂNIA
Cercetare realizată în cadrul proiectului PHARE RO 2006/018-147.04.02.03.01.02
„Asistenţă tehnică pentru promovarea campaniei naţionale de conştientizare în domeniul incluziunii sociale”
de către Adviser / Chilli Media (noiembrie 2009)
44444444
FEMEI
Evolutia imaginii media (excluziune media vs incluziune media)
-1000.000
-500.000
0.000
500.000
1000.000
1500.000
01/0
5/2
009
15/0
5/2
009
29/0
5/2
009
12/0
6/2
009
26/0
6/2
009
10/0
7/2
009
24/0
7/2
009
07/0
8/2
009
21/0
8/2
009
04/0
9/2
009
18/0
9/2
009
Incluziune
Excluziune
FEMEILE reprezintă unul dintre grupurile cu risc de excluziune socială de care media se foloseşte pentru a
comunica subiecte „de senzaţie” Astfel, temele care au determinat cele mai consistente mesaje de tip excluziv
asociate cu FEMEILE au fost publicate mai ales în cotidiene de tip tabloid şi s-au referit la subiecte legate de
prostituţie, de cazuri de abuz sexual sau de violenţă domestică cărora FEMEILE le cad victime.
Evolutia imaginii media (excluziune media vs incluz iune media)
0%
20%
40%
60%
80%
100%
Alb
aA
rad
Arg
esB
acau
Bih
orB
istrita
Bot
osan
iB
uzau
Cal
aras
iC
aras
Clu
jC
onst
anta
Cov
asna
Dam
bovi
taD
olj
Gal
ati
Giu
rgiu
Gor
jH
uned
oara
Iasi
Mar
amur
esM
ehed
inti
Mur
esN
atio
nala
Nea
mt
Olt
Pra
hova
Sal
ajS
atu
Mar
eS
ucea
vaT
eleo
rman
Tim
isT
ulce
aV
alce
aV
aslu
iV
ranc
ea
Incluziune
Excluziune
Modul în care media comunică imaginea FEMEILOR este extrem de diferit la nivelul judeţelor din ţară. Astfel, există
judeţe în care mass-media locală comunică intens componenta excluziv ă a mesajelor legate de FEMEI (Alba, Dolj,
Giurgiu, Mehedinţi). În toate aceste cazuri însă se regăseşte o situaţie comună: numărul de materiale de presă
REFLECTAREA INCLUZIUNII SOCIALE ÎN MASS-MEDIA DIN ROMÂNIA
Cercetare realizată în cadrul proiectului PHARE RO 2006/018-147.04.02.03.01.02
„Asistenţă tehnică pentru promovarea campaniei naţionale de conştientizare în domeniul incluziunii sociale”
de către Adviser / Chilli Media (noiembrie 2009)
45454545
dedicate problemelor sociale cu care se confruntă femeile este relativ mic însă au un accent consistent pe
componenta excluziv ă a mesajelor asociate cu FEMEILE. O situaţie asemănătoare se regăseşte şi în Bihor sau
Botoşani, unde presa locală scrie foarte puţin despre situaţia socială a femeilor, însă, de această dată, accent
media cade mai mult pe dimensiunea incluziv ă a mesajelor legate de FEMEI.
În materialele de presă care scot în evidenţă componenta excluziv ă legată de FEMEI, subiectele pe care le
tratează jurnaliştii sunt legate de situaţia de victime ale femeilor supuse mai ales abuzurilor sexuale sau fizice
(prostituţie, viol sau maltratare). În topul materialelor de presă care accentuează dimensiunea incluziv ă a
mesajelor asociate de media cu FEMEILE apar subiecte legate de promovarea campaniilor de combatere a
traficului de fiin ţe umane (cea denumită „Omul cu două feţe” este doar una dintre ele) sau de promovarea
egalit ăţii de şanse între femei şi bărbaţi.
HOMOSEXUALI
Evolutia imaginii media (excluziune media vs incluziune media)
-100.000
0.000
100.000
200.000
300.000
400.000
500.000
600.000
07/0
5/2
009
21/0
5/2
009
04/0
6/2
009
18/0
6/2
009
02/0
7/2
009
16/0
7/2
009
30/0
7/2
009
13/0
8/2
009
27/0
8/2
009
10/0
9/2
009
24/0
9/2
009
Incluziune
Excluziune
Impactul incluziv al imaginii pe care media o comunică relativ la HOMOSEXUALI este mai accentuat decât cel
asociat cu componenta excluziv ă.
Pe de altă parte însă, HOMOSEXUALII nu au o imagine constantă în media (există perioade în care media nu
scrie deloc despre această categorie). Mai bine spus, media comunică imaginea HOMOSEXUALILOR doar atunci
când apar evenimente legate de acest grup.
Astfel, singurul subiect care a determinat o comunicare coerentă a media despre HOMOSEXUALI a fost marcat în
luna mai, cu ocazia desfăşurării GayFest.
REFLECTAREA INCLUZIUNII SOCIALE ÎN MASS-MEDIA DIN ROMÂNIA
Cercetare realizată în cadrul proiectului PHARE RO 2006/018-147.04.02.03.01.02
„Asistenţă tehnică pentru promovarea campaniei naţionale de conştientizare în domeniul incluziunii sociale”
de către Adviser / Chilli Media (noiembrie 2009)
46464646
Accentuarea mesajelor incluzive legate de HOMOSEXUALI a apărut în media în următoarele contexte:
− articole de presă în care se afirmă că fotbalistul Adrian Mutu este apreciat de homosexuali (articol apărut la
finalul lunii septembrie într-un tabloid de largă circulaţie)
− comunicarea desfăşurării GayFest în data de 21-22 mai (media a comunicat doar punctual acest
eveniment)
− un articol apărut la finalul lunii iunie care conţinea ştirea că Ricky Martin afirma că este homosexual
Mesajele excluzive asociate cu HOMOSEXUALII au precedat cu aproape o lună momentul desfăşurării GayFest.
De asemenea, publicarea în media, în cursul lunii septembrie, a rezultatelor unui studiu care arăta că românii
continuă să fie intoleranţi cu homosexualii nu a determinat accentuarea a componentei incluzive a imaginii
HOMOSEXUALILOR.
Evolutia imaginii media (excluziune media vs incluz iune media)
-60%
-40%
-20%
0%
20%
40%
60%
80%
100%
Ara
d
Arg
es
Bra
sov
Buz
au Iasi
Nat
iona
la
Nea
mt
Suc
eava
Incluziune
Excluziune
Ca și grup cu risc de excluziune media, în presa locală HOMOSEXUALII sunt „invizibili” . Presa locală nu scrie
aproape deloc despre HOMOSEXUALI iar atunci când o face, componenta excluziv ă a imaginii
HOMOSEXUALILOR este accentuată în trei din cele şase judeţe în care au apărut materiale media pe această
temă.
Cele mai multe materiale de presă legate de problematica socială a HOMOSEXUALILOR au fost publicate în
Argeş (patru materiale). Dintre acestea, două s-au referit critic la parlamentarii PNL şi PSD care au votat în
Parlamentul European în favoarea căsătoriei între homosexuali şi un altul lăuda iniţiativa autorităţilor locale de a
monta camere video în parc pentru a împiedica astfel întâlnirile între homosexuali.
REFLECTAREA INCLUZIUNII SOCIALE ÎN MASS-MEDIA DIN ROMÂNIA
Cercetare realizată în cadrul proiectului PHARE RO 2006/018-147.04.02.03.01.02
„Asistenţă tehnică pentru promovarea campaniei naţionale de conştientizare în domeniul incluziunii sociale”
de către Adviser / Chilli Media (noiembrie 2009)
47474747
IMIGRANŢI
Evolutia imaginii media (excluziune media vs incluziune media)
0.000
20.000
40.000
60.000
80.000
100.000
120.000
140.000
13/0
7/0
9
27/0
7/0
9
10/0
8/0
9
24/0
8/0
9
07/0
9/0
9
21/0
9/0
9
Incluziune
Excluziune
Despre IMIGRANŢI presa scrie foarte puţin. Cu toate acestea, acutizarea crizei economice şi creşterea interesului
media pentru problematica locurilor de muncă şi a şomajului au determinat apariţia unor materiale de presă
referitoare la situaţia celor care vin să muncească în România.
Evolutia imaginii media (excluziune media vs incluz iune media)
0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
80%
90%
100%
Bot
osan
i
Con
stan
ta
Dam
bovi
ta
Dol
j
Gal
ati
Hun
edoa
ra
Iasi
Mar
amur
es
Nat
iona
la Olt
Sal
aj
Suc
eava
Incluziune
Excluziune
REFLECTAREA INCLUZIUNII SOCIALE ÎN MASS-MEDIA DIN ROMÂNIA
Cercetare realizată în cadrul proiectului PHARE RO 2006/018-147.04.02.03.01.02
„Asistenţă tehnică pentru promovarea campaniei naţionale de conştientizare în domeniul incluziunii sociale”
de către Adviser / Chilli Media (noiembrie 2009)
48484848
MAGHIARI
Evolutia imaginii media (excluziune media vs incluziune media)
-20.000
0.000
20.000
40.000
60.000
80.000
100.000
120.000
140.000
160.000
02/0
7/2
009
16/0
7/2
009
30/0
7/2
009
13/0
8/2
009
27/0
8/2
009
10/0
9/2
009
Incluziune
Excluziune
Cel mai important promotor al imaginii media referitoare la MAGHIARI este presa centrală. Aceasta pune accent pe
promovarea componentelor incluzive legate de mesajele asociate cu MAGHIARII . Aceste mesaje însă sunt
legate de subiectul actelor de xenofobie care s-au desfăşurat în tribune la meciurile de fotbal dintre echipe
româneşti şi maghiare şi pun accent pe măsurile de combatere a acestora şi constituie, în acelaşi timp, şi
manifeste anti-xenofobe.
Evolutia imaginii media (excluziune media vs incluz iune media)
-100%
-80%
-60%
-40%
-20%
0%
20%
40%
60%
80%
100%
Arg
es
Clu
j
Dam
bovi
ta
Gor
j
Mur
es
Nat
iona
la
Vas
lui
Incluziune
Excluziune
REFLECTAREA INCLUZIUNII SOCIALE ÎN MASS-MEDIA DIN ROMÂNIA
Cercetare realizată în cadrul proiectului PHARE RO 2006/018-147.04.02.03.01.02
„Asistenţă tehnică pentru promovarea campaniei naţionale de conştientizare în domeniul incluziunii sociale”
de către Adviser / Chilli Media (noiembrie 2009)
49494949
Majoritatea materialelor media referitoare la MAGHIARI sunt reacţii la atitudinea anti-xenofobă a presei centrale la
cazurile de violenţă de limbaj întâlnite pe stadioane. Componentele incluzive sau excluzive asociate cu mesaje
legate de MAGHIARI sunt aproape integral determinate de subiectele sportive.
PENSIONARI
Evolutia imaginii media (excluziune media vs incluziune media)
-60.000
-40.000
-20.000
0.000
20.000
40.000
60.000
80.000
100.000
08/0
5/2
009
22/0
5/2
009
05/0
6/2
009
19/0
6/2
009
03/0
7/2
009
17/0
7/2
009
31/0
7/2
009
14/0
8/2
009
28/0
8/2
009
11/0
9/2
009
25/0
9/2
009
Incluziune
Excluziune
Media a comunicat constant, deşi nu cu un impact foarte ridicat, imaginea PENSIONARILOR . Au existat situaţii în
care media a comunicat preponderent o component ă excluziv ă a imaginii PENSIONARILOR (articole în care
aceştia au fost consideraţi de către jurnalişti, ca grup social, o „povară” prea mare pentru cei care sunt acum
integraţi în muncă). Singurul moment în care media a accentuat componenta incluziv ă a mesajelor asociate cu
PENSIONARII a fost la finalul lunii iulie, când a fost dată publicităţii o statistică privind nivelul de trai al
pensionarilor.
REFLECTAREA INCLUZIUNII SOCIALE ÎN MASS-MEDIA DIN ROMÂNIA
Cercetare realizată în cadrul proiectului PHARE RO 2006/018-147.04.02.03.01.02
„Asistenţă tehnică pentru promovarea campaniei naţionale de conştientizare în domeniul incluziunii sociale”
de către Adviser / Chilli Media (noiembrie 2009)
50505050
Evolutia imaginii media (excluziune media vs incluz iune media)
-100%
-80%
-60%
-40%
-20%
0%
20%
40%
60%
80%
100%A
lba
Arg
es
Bac
auB
otos
ani
Bra
ilaB
raso
v
Buz
auC
alar
asi
Car
as S
ever
inC
luj
Con
stan
taC
ovas
naD
ambo
vita
Gal
ati
Giu
rgiu
Gor
jIa
lom
ita Iasi
Mar
amur
esM
ehed
inti
Nat
iona
la
Nea
mt
Olt
Pra
hova
Sal
aj
Sat
u M
are
Suc
eava
Tim
isT
ulce
a
Vas
lui
Vra
ncea
Incluziune
Excluziune
În presa locală, imaginea PENSIONARILOR a fost comunicată pe fondul unor subiecte pe care jurnaliştii le-au
tratat cu un ton critic (negativ). Astfel, disfuncţionalităţile care au apărut în procesele de distribuire a biletelor de
tratament pentru PENSIONARI au determinat, în judeţele Gorj, Neam ţ sau Olt apariţia unor materiale de presă
negative .
PERSOANE CU HANDICAP
Evolutia imaginii media (excluziune media vs incluz iune media)
-150.000
-100.000
-50.000
0.000
50.000
100.000
150.000
200.000
250.000
300.000
350.000
01/0
5/20
09
15/0
5/20
09
29/0
5/20
09
12/0
6/20
09
26/0
6/20
09
10/0
7/20
09
24/0
7/20
09
07/0
8/20
09
21/0
8/20
09
04/0
9/20
09
18/0
9/20
09
Incluziune
Excluziune
REFLECTAREA INCLUZIUNII SOCIALE ÎN MASS-MEDIA DIN ROMÂNIA
Cercetare realizată în cadrul proiectului PHARE RO 2006/018-147.04.02.03.01.02
„Asistenţă tehnică pentru promovarea campaniei naţionale de conştientizare în domeniul incluziunii sociale”
de către Adviser / Chilli Media (noiembrie 2009)
51515151
Imaginea în media a PERSOANELOR CU HANDICAP este destul de consistentă iar ponderea componentelor
excluzive ale mesajelor asociate cu acest grup cu risc de excluziune socială este echilibrată şi de mesaje de tip
incluziv cu un impact în media important.
Astfel, materialele care transmit cea mai consistentă componentă incluziv ă legată de PERSOANELE CU
HANDICAP sunt cele care au ca subiect prezentarea unor persoane cu dizabilităţi şi a poveștilor de succes ale în
ceea ce privește integrarea socială și capacitatea lor de a-și trăi viaţa independent, aproape la fel de normal ca și
oamenii fără handicap.
Materiale media cu un impact incluziv consistent au fost publicate mai ales în reviste (ex: Cosmopolitan) dar şi în
cotidiene de tip tabloid. În acest ultim caz, subiectele cu un impact de imagine maxim s-au referit la comunicarea
ini ţiativei parlamentarilor de promovare a incluziunii sociale pentru persoanele cu handicap locomotor. Una
dintre acţiunile intens promovate a fost cea prin care Roberta Anastase a petrecut o zi în scaunul cu rotile.
Majoritatea componentelor de excluziune social ă asociate cu imaginea PERSOANELOR CU HANDICAP apar în
materiale de presă care se referă tot la poveștile de viaţă ale unor persoane cu dizabilităţi. În acest caz, accentul
jurnalistului cade pe descrierea situaţiilor de discriminare şi de excludere cu care se confruntă PERSOANELE CU
HANDICAP . Componenta excluziv ă a imaginii PERSOANELOR CU HANDICAP este promovată intens mai ales
în reviste (ex: Esquire, Reader’s Digest etc) dar şi în cotidiene de tip tabloid (Libertatea, Cancan etc).
Evolutia imaginii media (excluziune media vs incluz iune media)
-20%
0%
20%
40%
60%
80%
100%
Alb
aA
rad
Arg
esB
acau
Bis
trita
Bot
osan
iB
raila
Bra
sov
Buz
auC
alar
asi
Car
as S
ever
inC
luj
Con
stan
taC
ovas
naD
ambo
vita
Dol
jG
alat
iG
iurg
iuG
orj
Har
ghita
Hun
edoa
raIa
siM
aram
ures
Meh
edin
tiM
ures
Nat
iona
laN
eam
tO
ltP
raho
vaS
alaj
Sat
u M
are
Sib
iuS
ucea
vaT
eleo
rman
Tim
isT
ulce
aV
alce
aV
aslu
iV
ranc
ea
Incluziune
Excluziune
În general, componenta incluziv ă a imaginii PERSOANELOR CU HANDICAP este predominantă. Chiar şi la
nivelul presei cu distribuţie naţională (care, de obicei, se concentrează mai mult pe comunicarea mesajelor de tip
excluziv) imaginea PERSOANELOR CU HANDICAP este cel puţin echilibrată din punctul de vedere al comunicării
mesajelor de tip incluziv / excluziv.
REFLECTAREA INCLUZIUNII SOCIALE ÎN MASS-MEDIA DIN ROMÂNIA
Cercetare realizată în cadrul proiectului PHARE RO 2006/018-147.04.02.03.01.02
„Asistenţă tehnică pentru promovarea campaniei naţionale de conştientizare în domeniul incluziunii sociale”
de către Adviser / Chilli Media (noiembrie 2009)
52525252
ROMÂNI
Evolutia imaginii media (excluziune media vs incluz iune media)
-100.000
0.000
100.000
200.000
300.000
400.000
500.000
600.000
04/0
5/09
18/0
5/09
01/0
6/09
15/0
6/09
29/0
6/09
13/0
7/09
27/0
7/09
10/0
8/09
24/0
8/09
07/0
9/09
21/0
9/09
Incluziune
Excluziune
La prima vedere, ideea că ROMÂNII ar putea fi comunicaţi în media din România ca un grup cu risc de excluziune
socială ar putea părea greu de înţeles. Cu toate acestea, în urma analizei de imagine realizate, am constatat că
media asigură o expunere consistentă a românilor care se află peste hotare (materiale media referitoare la românii
emigranţi în state UE, la modul în care aceștia se integrează social și pe piaţa muncii în statele respective, la
incidente sau infracţiuni în care sunt implicaţi românii dar și la declaraţii despre români – unele dintre ele
discriminatorii - pe care le fac politicienii sau autorităţile din statele respective).
Media (mai ales presa scrisă) a impus anumite stereotipuri legate de românii care au plecat să muncească în
străinătate. Astfel, imaginea românilor care au plecat să muncească peste hotare este legată de termeni peiorativi
precum „căpşunari” (deși majoritatea acestora muncesc în alte domenii decât cel agricol și nu sunt doar ca
muncitori necalificaţi).
Majoritatea mesajelor care accentuează componenta de tip incluziv asociată cu ROMÂNII apar în cotidienele de
tip tabloid (Libertatea, Click), în materiale dedicate experienţelor personale de viaţă ale românilor emigranţi (mai
ales în ţări ale UE) care „au reuşit” să se integreze în comunităţile din ţările adoptive şi să câştige respectul
acestora.
Media transmite însă şi mesaje asociate cu o componentă puternic excluziv ă, prin care se transmite o imagine a
ROMÂNILOR preponderent discriminatorie sau în care aceştia sunt victime ale diverselor tipuri de abuzuri (cele
mai frecvent menţionate fiind cele ale justiţiei din Italia sau abuzurile la care sunt supuşi unii dintre românii care
pleacă să muncească fără forme legale și ale căror drepturi sunt frecvent încălcate).
Unul dintre subiectele care au determinat un impact consistent al componentei excluzive asociate cu imaginea
ROMÂNILOR a fost cel al românilor acuza ţi de viol în Italia (ulterior s-a dovedit că aceştia nu au fost vinovaţi)
despre care media a scris destul de mult la întoarcerea în ţară a acestora.
REFLECTAREA INCLUZIUNII SOCIALE ÎN MASS-MEDIA DIN ROMÂNIA
Cercetare realizată în cadrul proiectului PHARE RO 2006/018-147.04.02.03.01.02
„Asistenţă tehnică pentru promovarea campaniei naţionale de conştientizare în domeniul incluziunii sociale”
de către Adviser / Chilli Media (noiembrie 2009)
53535353
Cea mai mare pondere a mesajelor de tip excluziv a fost identificată în tabloide (Libertatea, Click) dar şi în
cotidiene generaliste cu distribuţie naţională (Adevărul a comunicat destul de consistent imaginea românilor
emigranţi în UE).
Evolutia imaginii media (excluziune media vs incluz iune media)
0%
20%
40%
60%
80%
100%
Ara
d
Bac
au
Bis
trita
Bot
osan
i
Bra
ila
Bra
sov
Clu
j
Con
stan
ta
Cov
asna
Dam
bovi
ta
Gor
j
Hun
edoa
ra
Iasi
Mar
amur
es
Nat
iona
la
Pra
hova
Sat
u M
are
Suc
eava
Tim
is
Vas
lui
Vra
ncea
Incluziune
Excluziune
În
presa locală, imaginea ROMÂNILOR , mai ales a celor plecaţi peste hotare, poate avea şi componente manifest
negative. Astfel, au existat materiale de presă în care jurnaliştii au scris pe un ton negativ despre românii care se
întorc în ţară pe perioada concediilor şi care adoptă o atitudine arogantă („aruncă cu bani prin localuri” sau „uită”
limba română). Acestea sunt cazuri clare de excluziune media .
De asemenea, presa local ă comunic ă mai mult subiecte legate de infrac ţiunile românilor care se află în
străinătate (articole despre cerşetori români sau despre grupuri infracţionale româneşti de peste hotare). Un alt
subiect important în presa locală a fost cel legat de atacurile extremi ştilor nord-irlandezi asupra romilor din
Belfast (în acest caz însă, media a avut tendinţa de a comunica mai degrabă incluziv acest subiect).
REFLECTAREA INCLUZIUNII SOCIALE ÎN MASS-MEDIA DIN ROMÂNIA
Cercetare realizată în cadrul proiectului PHARE RO 2006/018-147.04.02.03.01.02
„Asistenţă tehnică pentru promovarea campaniei naţionale de conştientizare în domeniul incluziunii sociale”
de către Adviser / Chilli Media (noiembrie 2009)
54545454
ROMI
Evolutia imaginii media (excluziune media vs incluz iune media)
-100.000
-50.000
0.000
50.000
100.000
150.000
200.000
250.000
300.000
350.000
400.000
01/0
5/20
09
15/0
5/20
09
29/0
5/20
09
12/0
6/20
09
26/0
6/20
09
10/0
7/20
09
24/0
7/20
09
07/0
8/20
09
21/0
8/20
09
04/0
9/20
09
18/0
9/20
09
Incluziune
Excluziune
ROMII reprezintă un grup cu risc la excluziune socială care are o imagine foarte consistent ă în media.
Principalele mesaje cu o intensă componentă de tip incluziv asociate cu imaginea ROMILOR au fost comunicate
mai ales în cotidienele de tip tabloid (Libertatea, Click) dar şi în ziarele de sport (ex: Gazeta Sporturilor) şi au fost
legate de următoarele subiecte:
− burse ale locurilor de munc ă organizate pentru romi (în ultima parte a lunii mai); în cazul acestui subiect
însă, imaginea de tip incluzivă este provine mai ales din materialele apărute în presa locală;
− materiale media referitoare la programe de incluziune adresate ROMILOR (construire de locuinţe, de băi
publice, infrastructură, sprijin acordat pentru copiii romilor la şcoală, formare profesională pentru femeile rome sau
chiar pentru romii deţinuţi în penitenciare, proiecte ale autorităţilor locale de luare în evidenţă a romilor fără carte de
identitate etc); aceste proiecte au fost comunicate mai ales în presa locală, în publicaţii cu un tiraj relativ redus
astfel că impactul componentei incluzive a acestor materiale a fost mai redus decât al subiectelor care au
accentuat componenta excluziv ă care au fost comunicate în presa centrală sau la TV (aceasta deoarece, în primul
rând, cititorii din presa locală sunt mai puţini decât cei din presa centrală, radio și TV cumulaţi; astfel impactul de
imagine preponderent incluziv din presa locală este “acoperit” de imaginea preponderent excluzivă referitoare la
ROMI promovată în media centrale);
− interviuri cu personalităţi din comunitatea romilor (de exemplu, un interviu publicat în revista Confidenţial
sau în Adevărul cu Damian Drăghici a contat extrem de mult în comunicarea unei componente incluzive la adresa
imaginii ROMILOR)
De asemenea, componenta excluziv ă a imaginii ROMILOR este predominantă în media la nivel naţional.
Componenta excluzivă, discriminatorie referitoare la ROMI a fost comunicată de media în două feluri:
a) accentuarea subiectelor în care ROMII sunt prezentaţi negativ
REFLECTAREA INCLUZIUNII SOCIALE ÎN MASS-MEDIA DIN ROMÂNIA
Cercetare realizată în cadrul proiectului PHARE RO 2006/018-147.04.02.03.01.02
„Asistenţă tehnică pentru promovarea campaniei naţionale de conştientizare în domeniul incluziunii sociale”
de către Adviser / Chilli Media (noiembrie 2009)
55555555
b) folosirea de către jurnalişti a unor termeni discriminatorii pentru comunitatea ROMĂ (ex: „ţigan” în sensuri
peiorative)(cazuri de excluziune media)
În acest sens, componenta excluziv ă asociată cu imaginea ROMILOR a provenit mai ales din următoarele
subiecte comunicate în media:
− conflicte ale ROMILOR cu comunităţi locale (româneşti sau maghiare); în acest context, conflictele dintre
ROMI şi maghiarii de la Sâncrăieni au determinat comunicarea unei componente excluzive consistente a imaginii
ROMILOR în media;
− reacţii negative ale jurnaliştilor faţă de unele dintre sărbătorile ROMILOR (festivalul romilor de la Costeşti,
prezentat de media, de exemplu, ca un chef „monstru” şi că romii cu mizeria lăsată de romi în urma lor);
− reacţii negative ale media ca urmare a declaraţiilor antirasiste ale Madonnei la concertul de la Bucureşti
(aceste reacţii negative la adresa ROMILOR au fost menţionate mai ale în presa locală);
− comunicarea în media a rezultatelor unor cercetări sociale care afirmau că românii sunt în continuare
intoleranţi faţă de ROMI (media a preluat mai ales componenta excluziv ă a acestor cercetări);
Am constatat că modul în care imaginea ROMILOR este prezentată în media este una dintre cele mai complexe.
Astfel, pe de o parte, există o presiune a mesajelor şi imaginii incluzive referitoare la ROMI determinată de
faptul că se derulează foarte multe programe de incluziune social ă pentru acest grup social, atât la nivel central
cât şi, mai ales, la nivel local. Astfel că jurnaliştii scriu din ce în ce mai frecvent în contexte de tip incluzive despre
ROMI.
Pe de altă parte însă, imaginea ROMILOR în media (mai ales în presa centrală de tip tabloid) este în continuare
marcat ă de stereotipuri şi discriminare . Acestea sunt prezentate în mod manifest chiar de către jurnalişti doar
atunci când apar subiecte controversate referitoare la ROMI (ex: declaraţiile antirasiste ale Madonnei care au avut
uneori un efect invers din partea media, de discriminare mai agresivă a ROMILOR; organizarea de burse ale
locurilor de muncă speciale pentru ROMI pe care jurnaliştii le prezintă uneori ca pe „eşecuri” deoarece „ROMII
oricum nu vor să muncească”; folosirea termenului de „ţigan” este încă asociată cu o jignire foarte serioasă şi
sloganuri rasiste referitoare la „ţigani” continuă să apară mai ales în subiecte legate de disputarea unor meciuri de
fotbal etc). În toate aceste cazuri se poate vorbi de exemple clare de excluziune media cu privire la ROMI.
Astfel, alături de FEMEI şi COPII, ROMII reprezintă, unul dintre grupurile cu risc de excluziune socială care este, în
acelaşi timp, şi extrem de vulnerabil din perspectiva modului în care media îi comunică imaginea.
REFLECTAREA INCLUZIUNII SOCIALE ÎN MASS-MEDIA DIN ROMÂNIA
Cercetare realizată în cadrul proiectului PHARE RO 2006/018-147.04.02.03.01.02
„Asistenţă tehnică pentru promovarea campaniei naţionale de conştientizare în domeniul incluziunii sociale”
de către Adviser / Chilli Media (noiembrie 2009)
56565656
Evolutia imaginii media (excluziune media vs incluz iune media)
-100%
-80%
-60%
-40%
-20%
0%
20%
40%
60%
80%
100%A
lba
Ara
dA
rges
Bac
auB
ihor
Bis
trita
Bot
osan
iB
raila
Bra
sov
Buz
auC
alar
asi
Car
asC
luj
Con
stan
taC
ovas
naD
ambo
vita
Dol
jG
alat
iG
iurg
iuG
orj
Har
ghita
Hun
edoa
raIa
lom
ita Iasi
Mar
amur
esM
ehed
inti
Mur
esN
atio
nala
Nea
mt
Olt
Pra
hova
Sal
ajS
atu
Mar
eS
ibiu
Suc
eava
Tel
eorm
anT
imis
Val
cea
Vas
lui
Vra
ncea
Incluziune
Excluziune
Atitudinea presei locale faţă de ROMI este destul de diferită la nivel naţional. Astfel, există judeţe în care predomină
componenta incluziv ă a imaginii media referitoare la ROMI (Neamţ, Olt, Mehedinţi). Pe de altă parte însă, există
şi judeţe în care există o imagine media consistent excluziv ă a ROMILOR (Maramureş, Bihor, Suceava sau
Prahova, Botoşani şi Călăraşi). Mesajele de tip incluziv sunt axate pe subiecte precum:
− materiale referitoare la festivalurile romilor (dar şi cele care descriu tradiţiile şi obiceiurile etniei);
− materiale referitoare la programe de incluziune socială a ROMILOR (construirea de locuinţe, burse ale
locurilor de muncă, formare profesională, admitere la instituţii de învăţământ a romilor pe locuri speciale etc);
Pe de altă parte însă există şi situaţii în care media comunică preponderent componenta excluziv ă asociată cu
imaginea ROMILOR:
− în Botoşani, media are o atitudine critică faţă de romii care „invadează” oraşul şi, mai ales, faţă de
conflictele în care sunt implicaţi ROMII la Sâncrăieni (există şi articole incluzive la adresa ROMILOR publicate în
media din acest judeţ însă ponderea acestora este mai mică decât a celor cu componentă excluzivă);
− în Călăraşi, jurnaliştii scriu câteva articole negative la adresa ROMILOR;
− în Dâmboviţa, deşi presa locală comunică masiv imaginea ROMILOR, componenta excluzivă asociată cu
ROMII este în acelaşi timp şi critic marcată de jurnalişti: aceştia scriu despre faptul că ROMII nu au profitat de
oportunitatea angajării la bursa locurilor de muncă organizată special pentru ei şi că acest lucru este o sfidare la
adresa românilor care vor să se angajeze (se promovează manifest stereotipul „ţiganului leneş” şi, în consecinţă,
inutilitatea organizării unor programe de integrare în muncă pentru romi)(acestea snt cazuri clare de excluziune
media).
REFLECTAREA INCLUZIUNII SOCIALE ÎN MASS-MEDIA DIN ROMÂNIA
Cercetare realizată în cadrul proiectului PHARE RO 2006/018-147.04.02.03.01.02
„Asistenţă tehnică pentru promovarea campaniei naţionale de conştientizare în domeniul incluziunii sociale”
de către Adviser / Chilli Media (noiembrie 2009)
57575757
SARACI
Evolutia imaginii media (excluziune media vs incluz iune media)
-500.000
-400.000
-300.000
-200.000
-100.000
0.000
100.000
200.000
300.000
400.000
04/0
5/2
009
18/0
5/2
009
01/0
6/2
009
15/0
6/2
009
29/0
6/2
009
13/0
7/2
009
27/0
7/2
009
10/0
8/2
009
24/0
8/2
009
07/0
9/2
009
21/0
9/2
009
Incluziune
Excluziune
Imaginea media a SĂRACILOR este axată pe comunicarea componentei excluzive atunci când este vorba de
persoane fără adăpost (cerşetori) şi are un mesaj de incluziune când este vorba de persoane cu venituri reduse,
bolnavi sau pensionari.
În ultima săptămână a lunii iunie au fost publicate materiale de presă mai ales în cotidiene de tip tabloid
(Libertatea) în care este prezentată situaţia critică a săracilor. Tonul este negativ la adresa autorităţilor centrale,
care nu reuşesc să asigure un nivel de trai decent pentru anumite persoane defavorizate.
Exemple de subiecte care au promovat o imagine incluzivă a persoanelor SĂRACE:
− campania de ajutorare cu alimente din fonduri UE pentru persoanele sărace a adus o componentă
incluzivă importantă pentru SĂRACI atât în media locală cât şi în cea centrală;
− de asemenea, comunicarea programelor de construcţie / amenajare de centre sociale pentru persoanele
fără adăpost a consolidat o percepţie incluzivă asociată de media cu SĂRACII;
− participarea naţionalei de fotbal a României formată din persoane fără adăpst la un turneu special la care
participă numai persoane care fac parte din aceste grupuri cu risc de excluziune socială, de asemenea,
comunicarea unei imagini a SĂRACILOR cu o componentă incluzivă consistentă.
Componenta excluziv ă a imaginii media legate de SĂRACI provine mai ales din campaniile de „combatere a
cerşetoriei” pe care le-a promovat în special presa locală. În multe din materialele de presă pe această temă,
persoanele sărace fără adăpost au avut o imagine discriminatorie şi excluzivă, au fost descrise ca un „flagel” care
trebuie „eradicat”. Astfel, conform opiniilor jurnaliştilor, singura instituţie a statului îndreptăţită şi „somată” chiar să
REFLECTAREA INCLUZIUNII SOCIALE ÎN MASS-MEDIA DIN ROMÂNIA
Cercetare realizată în cadrul proiectului PHARE RO 2006/018-147.04.02.03.01.02
„Asistenţă tehnică pentru promovarea campaniei naţionale de conştientizare în domeniul incluziunii sociale”
de către Adviser / Chilli Media (noiembrie 2009)
58585858
intervină este Poliţia, care trebuie „să adune de pe străzi” şi să „amendeze” persoanele carenu au locuinţe.
Au existat însă şi materiale de presă dedicate subiectului combaterii cerşetoriei care au promovat o imagine
incluziv ă pentru SĂRACI, punând accent pe soluţiile de integrare a acestor persoane în societate.
Evolutia imaginii media (excluziune media vs incluz iune media)
-20%
0%
20%
40%
60%
80%
100%
Alb
aA
rad
Arg
esB
acau
Bih
orB
istrita
Bot
osan
iB
raila
Bra
sov
Buz
auC
alar
asi
Car
asC
luj
Con
stan
taC
ovas
naD
ambo
vita
Dol
jG
alat
iG
iurg
iuG
orj
Har
ghita
Hun
edoa
raIa
lom
ita Iasi
Mar
amur
esM
ehed
inti
Mur
esN
atio
nala
Nea
mt
Olt
Pra
hova
Sal
ajS
atu
Mar
eS
ucea
vaT
eleo
rman
Tim
isT
ulce
aV
alce
aV
aslu
iV
ranc
ea
Incluziune
Excluziune
În presa locală, imaginea media a SĂRACILOR este destul de eterogenă. Astfel, există judeţe în care media
promovează mesaje preponderent de tip incluziv (Braşov , Olt , Arad sau Bihor ).
Pe de altă parte există şi judeţe în care este promovată preponderent componenta excluziv ă a imaginii media a
acestui grup social:
− în Alba jurnaliştii au publicat câteva materiale de presă care accentează dimensiunea excluziunii sociale
şi a problemelor cu care se confruntă SĂRACII din judeţ;
− în Bistriţa însă, media a derulat o campanie „anticerşetorie” care, uneori, prin tonurile folosite şi imaginea
promovată, poate fi interpretată ca discriminatorie la adresa SĂRACILOR fără adăpost din oraş; materialele
publicate pe această temă au titluri precum: „O plagă numită cerşetorie”, „Milogii bistriţeni atacă gara oraşului”,
„Bebeluşii, momeală pentru mila publică” etc; aceste materiale constituie şi exemple clare de excluziune media, de
materiale care promovează discriminarea persoanelor fără adăpost din oraş; au existat însă şi materiale de presă
cu o predominantă component ă incluziv ă (de exemplu, legate de programele administraţiei locale de construire a
unui adăpost pentru oamenii care trăiesc în stradă) însă acestea au avut un impact mai redus decât cele care
promovează o imagine de tip excluziv la adresa SĂRACILOR astfel că, în general, a predominat imaginea
excluzivă, discriminatorie la adresa SĂRACILOR .
Mesajele care accentuează imaginea incluziv ă a SĂRACILOR se referă la subiecte precum:
REFLECTAREA INCLUZIUNII SOCIALE ÎN MASS-MEDIA DIN ROMÂNIA
Cercetare realizată în cadrul proiectului PHARE RO 2006/018-147.04.02.03.01.02
„Asistenţă tehnică pentru promovarea campaniei naţionale de conştientizare în domeniul incluziunii sociale”
de către Adviser / Chilli Media (noiembrie 2009)
59595959
− statistici privind nivelul de sărăcie înregistrat în România;
− prezentarea unor cazuri sociale critice în care se află persoane sărace şi care au fost ajutate să îşi
găsească locuinţă, serviciu etc.;
− campania de distribuire a alimentelor din fonduri UE sau fonduri guvernamentale şi alocarea ajutoarelor
pentru încălzire au contribuit, de asemenea, la construirea unei imagini preponderent incluzive pentru SĂRACI;
ŞOMERI
Evolutia imaginii media (excluziune media vs incluz iune media)
-100.000
-50.000
0.000
50.000
100.000
150.000
200.000
250.000
300.000
350.000
400.000
450.000
01/0
5/09
15/0
5/09
29/0
5/09
12/0
6/09
26/0
6/09
10/0
7/09
24/0
7/09
07/0
8/09
21/0
8/09
04/0
9/09
18/0
9/09
Incluziune
Excluziune
Problematica ŞOMAJULUI a constituit un subiect de primă importanţă pentru media fapt care a fost pus în
evidenţă și în analiza media realizată..
Subiectele și temele mesajelor din media și imaginea ŞOMERILOR au fost axate aproape exclusiv pe
problematica muncii (extrem de puţine mesaje se leagă și de alte aspecte ale vieţii șomerilor în afară de cele
legate de piaţa muncii). Practic, imaginea pe care media o transmite despre șomeri se leagă aproape 100% de
problematica incluziunii (sau excluziunii) acestora doar în ceea ce privește piaţa muncii.
Mesajele din media care transmit o puternică imagine de tip excluziv (subiectele legate de disponibilizări, cele
legate de încetarea alocării de indemnizaţii pentru şomeri, problemele în acordarea unor beneficii pentru firmele
care angajează şomeri sau absolvenţi etc) asociază adesea ȘOMERII şi cu alte grupuri cu risc de excluziune
socială:
− temele legate de consumul de droguri sau sărăcie conţin mesaje puternic asociate cu ŞOMAJUL;
− tot asociate cu ŞOMAJUL sunt şi tematici de incluziune socială precum creşterea gradului de
conștientizare faţă de problematica traficului de persoane (şi sublinierea faptului că unul dintre grupuri cu risc de
excluziune socială expuse acestui pericol este cel al şomerilor care doresc cu orice preţ să muncească şi care cred
REFLECTAREA INCLUZIUNII SOCIALE ÎN MASS-MEDIA DIN ROMÂNIA
Cercetare realizată în cadrul proiectului PHARE RO 2006/018-147.04.02.03.01.02
„Asistenţă tehnică pentru promovarea campaniei naţionale de conştientizare în domeniul incluziunii sociale”
de către Adviser / Chilli Media (noiembrie 2009)
60606060
în promisiunile mincinoase ale traficanţilor de persoane pentru munci ilegale)
Temele care au determinat comunicarea în media a unor mesaje preponderent incluzive legate de şomeri au fost:
− bursele de locuri de munc ă organizate de ANOFM (şi structurile judeţene) pentru integrarea şomerilor;
aceste materiale media nu au o calitate a expunerii deosebită în schimb sunt extrem de multe; astfel, aproape 70%
din imaginea preponderent incluzivă asociată cu ŞOMERII se datorează mesajelor comunicate în media referitoare
la acţiunile AJOFM şi ANOFM de integrare a şomerilor; se poate spune că instituţiile statului (AJOFM, ANOFM mai
ales) sunt principalii vectori de promovare în media a unei imagini incluzive pentru ŞOMERI.
− un alt subiect care a adus o pondere consistentă de imagine incluzivă asociată cu ŞOMERII este cel al
integr ării în munc ă a absolven ţilor ; pe fondul creşterii şomajului, una dintre cele mai vulnerabile grupuri sociale
este cel al proaspeţilor absolvenţi care nu îşi pot găsi de lucru; acţiunile derulate de MMFPS pentru integrarea
tinerilor (formare profesională, burse ale locurilor de muncă special dedicate absolvenţilor etc) precum şi măsurile
legislative de stimulare a integrării în muncă a tinerilor (acordarea de subvenţii şi finanţări pentru firmele care
angajează absolvenţi, creşterea duratei de indemnizare pentru ajutorul de şomaj etc) au determinat în media
conturarea unei imagini de tip incluziv a ŞOMERILOR (dar mai ales a ŞOMERILOR TINERI).
Temele care au determinat comunicarea în media a unor mesaje preponderent excluzive legate de şomeri au fost:
− materialele de presă legate de disponibiliz ările operate de companii (mai ales în cazul în care acestea nu
erau însoţite de măsuri de integrare socială minimală a disponibilizaţilor ca de exemplu acordarea de salarii
compensatorii etc);
− perspectiva şomajului în sectorul bugetar (o temă care nu a apărut decât spre finalul perioadei de
analiză dar care a înregistrat valori foarte ridicate de imagine excluzivă asociată cu ŞOMERII);
− articole referitoare la cazuri sociale critice în care au fost implicate persoane care şi-au pierdut locul de
muncă (adesea jurnaliştii au scris despre sinuciderile celor care şi-au pierdut locul de muncă sau despre
problemele pe care le au mai ales persoanele bolnave sau cele care o vârstă peste medie în a-şi găsi un nou loc
de muncă).
REFLECTAREA INCLUZIUNII SOCIALE ÎN MASS-MEDIA DIN ROMÂNIA
Cercetare realizată în cadrul proiectului PHARE RO 2006/018-147.04.02.03.01.02
„Asistenţă tehnică pentru promovarea campaniei naţionale de conştientizare în domeniul incluziunii sociale”
de către Adviser / Chilli Media (noiembrie 2009)
61616161
Evolutia imaginii media (excluziune media vs incluz iune media)
0%
20%
40%
60%
80%
100%A
lba
Ara
dA
rges
Bac
auB
ihor
Bis
trita
Bot
osan
iB
raila
Bra
sov
Buz
auC
alar
asi
Car
asC
luj
Con
stan
taC
ovas
naD
ambo
vita
Dol
jG
alat
iG
iurg
iuG
orj
Har
ghita
Hun
edoa
raIa
lom
ita Iasi
Mar
amur
esM
ehed
inti
Mur
esN
atio
nala
Nea
mt
Olt
Pra
hova
Sal
ajS
atu
Mar
eS
ibiu
Suc
eava
Tel
eorm
anT
imis
Tul
cea
Val
cea
Vas
lui
Vra
ncea
Incluziune
Excluziune
Problematica ŞOMAJULUI şi imaginea media a ŞOMERILOR reprezintă unul dintre cele mai importante subiecte
sociale din media şi sunt comunicate destul de coerent la nivelul întregii ţări (atât de presa locală cât şi de presa
centrală).
Tematicile de incluziune / excluziune socială sunt aproximativ aceleaşi. Există însă şi diferenţe de accent în
mesajele de tip incluziv / excluziv între presa centrală şi cea locală în ceea ce priveşte problematica ŞOMERILOR:
− impactul maxim al mesajelor incluzive legate de ŞOMERI în media locală nu este dat de articole care au ca
subiect acţiunile ANOFM de organizare a burselor locurilor de muncă pentru şomeri ci, mai specific, se referă în
mod accentuat la bursele de locuri de muncă organizate pentru tineri ; cu alte cuvinte, în media locală ponderea
cea mai ridicată a imaginii incluzive este asociată cu ŞOMERII TINERI
− de asemenea, impactul în media locală al mesajelor de tip incluziv asociate cu acţiunile de formare
profesională pentru integrarea în muncă a diverselor categorii sociale este mult mai ridicat decât în presa centrală;
pentru presa locală formarea profesional ă este unul dintre mesajele care comunic ă cel mai intens o imagine
incluziv ă a ŞOMERILOR
REFLECTAREA INCLUZIUNII SOCIALE ÎN MASS-MEDIA DIN ROMÂNIA
Cercetare realizată în cadrul proiectului PHARE RO 2006/018-147.04.02.03.01.02
„Asistenţă tehnică pentru promovarea campaniei naţionale de conştientizare în domeniul incluziunii sociale”
de către Adviser / Chilli Media (noiembrie 2009)
62626262
TINERI
Evolutia imaginii media (excluziune media vs incluz iune media)
0.000
200.000
400.000
600.000
800.000
1000.000
1200.000
04/0
5/2
009
18/0
5/2
009
01/0
6/2
009
15/0
6/2
009
29/0
6/2
009
13/0
7/2
009
27/0
7/2
009
10/0
8/2
009
24/0
8/2
009
07/0
9/2
009
Incluziune
Excluziune
TINERII au o imagine în media mai degrabă modestă. De asemenea, vizibilitatea acestei categorii sociale în media
nu este constantă, ci depinde de evenimente separate.
Este important de subliniat faptul că TINERII reprezintă pentru jurnalişti o categorie socială incertă (adesea sunt
confundaţi cu COPIII iar alteori integraţi în diverse alte categorii sociale cu risc de excluziune media, de exemplu,
persoane cu handicap tinere sau tineri care suferă de autism etc). Cu alte cuvinte, TINERII nu reprezintă în sine o
categorie socială recunoscută în media ca având un risc la excluziune socială (cum se întâmplă, de exemplu, în
cazul VÂRSTNICILOR sau PERSOANELOR CU HANDICAP ).
Cele mai ridicate valori de imagine media de tip incluziv au fost identificate în perioada 27.10 – 10.08 și provin din
materiale media apreciative referitoare la o iniţiativă de integrare a tinerilor defavorizaţi (şcoala de cascadori a lui
Szobi Czeh).
REFLECTAREA INCLUZIUNII SOCIALE ÎN MASS-MEDIA DIN ROMÂNIA
Cercetare realizată în cadrul proiectului PHARE RO 2006/018-147.04.02.03.01.02
„Asistenţă tehnică pentru promovarea campaniei naţionale de conştientizare în domeniul incluziunii sociale”
de către Adviser / Chilli Media (noiembrie 2009)
63636363
Evolutia imaginii media (excluziune media vs incluz iune media)
0%
20%
40%
60%
80%
100%A
lba
Ara
dA
rges
Bac
auB
ihor
Bis
trita
Bot
osan
iB
raila
Bra
sov
Buz
auC
alar
asi
Car
asC
luj
Con
stan
taD
ambo
vita
Dol
jG
alat
iG
iurg
iuG
orj
Har
ghita
Hun
edoa
raIa
lom
ita Iasi
Mar
amur
eM
ehed
inti
Mur
esN
atio
nala
Nea
mt
Olt
Pra
hova
Sal
ajS
atu
Mar
eS
ibiu
Suc
eava
Tel
eorm
anT
imis
Tul
cea
Val
cea
Vas
lui
Vra
ncea
Incluziune
Excluziune
Imaginea media a TINERILOR este destul de diferit comunicată în media locală. Principalele teme prin care media
comunică o imagine cu o componentă predominant de tip excluziv a TINERILOR sunt următoarele:
− problemele pe care le au tinerii absolven ţi la angajare (chiar în contextul ajutoarelor oferite de stat, tinerii
care au terminat studiile au probleme serioase în a-și găsi un loc de muncă); de asemenea, o importantă
componentă excluzivă este dată şi de faptul că au apărut probleme în finanţarea oferită de stat pentru firmele care
doresc să angajeze absolvenţi;
− unul dintre mesajele cu o puternică componentă excluzivă se referă la TINERII care p ărăsesc sistemul
de asisten ţă social ă şi care îşi găsesc extrem de greu un loc de muncă suficient de bine plătit pentru a se putea
întreţine.
Principalele teme prin care se promovează o imagine preponderent de tip incluziv pentru TINERI sunt
următoarele:
− oportunităţile pe care le au tinerii absolvenţi la angajare (mai ales organizarea de burse ale locurilor de
munc ă special pentru aceştia şi, de asemenea, organizarea de cursuri de formare profesională);
− campaniile antiviolen ţă promovate mai ales de către şi pentru tineri.
REFLECTAREA INCLUZIUNII SOCIALE ÎN MASS-MEDIA DIN ROMÂNIA
Cercetare realizată în cadrul proiectului PHARE RO 2006/018-147.04.02.03.01.02
„Asistenţă tehnică pentru promovarea campaniei naţionale de conştientizare în domeniul incluziunii sociale”
de către Adviser / Chilli Media (noiembrie 2009)
64646464
TOXICOMANI
Evolutia imaginii media (excluziune media vs incluz iune media)
-50.000
0.000
50.000
100.000
150.000
200.000
250.000
300.000
350.000
01/0
5/09
15/0
5/09
29/0
5/09
12/0
6/09
26/0
6/09
10/0
7/09
24/0
7/09
07/0
8/09
21/0
8/09
Incluziune
Excluziune
Media comunică foarte puţin mesaje referitoare la situaţia socială a persoanelor dependente de droguri şi se
axează pe problematica drogurilor în general şi mai ales pe cea a legalizării drogurilor uşoare. Gradul de vizibilitate
ridicat al acestor teme a fost sensibil ridicat prin iniţiativele unor politicieni care au propus şi, astfel, au introdus în
dezbaterea publică, tema legaliz ării drogurilor u şoare (şi a prostituţiei).
Mesajele care au promovat componenta incluziv ă a imaginii legate de TOXICOMANI sunt:
− campaniile antidrog ; acestea au înregistrat valori de imagine foarte ridicate atunci când mesajele antidrog
au fost asociate cu personalităţi sportive (fotbalişti precum Chivu şi Mutu);
− materiale de presă care au promovat închiderea magazinelor de plante halucinogene u şoare (weed
shops) (cea mai mare parte a imaginii incluzive pe această temă provine mai ales din materialele de presă
publicate în media locale).
Temele care au promovat cu precădere componenta excluziv ă a imaginii media a TOXICOMANILOR sunt:
− în media centrală predomină subiectele legate de lipsa de fonduri pentru asigurarea funcţionării clinicilor
de dezintoxicare sau a tratamentelor pentru persoanele dependente de droguri;
− la nivelul presei locale, subiectul predominant este cel al consumului de droguri u şoare (cazuri de tineri
care au ajuns la spital deoarece au cumpărat plante halucinogene de la magazinele care le vând legal etc.).
REFLECTAREA INCLUZIUNII SOCIALE ÎN MASS-MEDIA DIN ROMÂNIA
Cercetare realizată în cadrul proiectului PHARE RO 2006/018-147.04.02.03.01.02
„Asistenţă tehnică pentru promovarea campaniei naţionale de conştientizare în domeniul incluziunii sociale”
de către Adviser / Chilli Media (noiembrie 2009)
65656565
Evolutia imaginii media (excluziune media vs incluz iune media)
-100%
-80%
-60%
-40%
-20%
0%
20%
40%
60%
80%
100%A
rges
Bih
or
Bis
trita
Bra
ila
Clu
j
Dam
bovi
ta
Dol
j
Gal
ati
Giu
rgiu
Gor
j
Hun
edoa
ra
Iasi
Mar
amur
es
Nat
iona
la
Nea
mt
Pra
hova
Sal
aj
Sat
u M
are
Tel
eorm
an
Tim
is
Vas
lui
Incluziune
Excluziune
Vizibilitatea în media a problemei pe care o reprezintă pentru tineri magazinele de droguri u şoare este de
aproape 10 ori mai mare în presa locală decât în media centrală. Practic, în presa locală nu există decât două
subiecte importante legate de droguri şi de TOXICOMANI:
1. Campaniile antidrog (derulate în multe dintre judeţele din ţară), care constituie principalul mesaj de tip
incluziv asociat cu această temă;
2. Problema drogurilor u şoare şi a magazinelor de plante halucinogene (temă de interes ridicat mai ales
în Iaşi), care reprezintă principalul mesaj de tip excluziv asociat cu această temă.
Cazul judeţului Iaşi este special din acest punct de vedere deoarece în acest judeţ media locală acordă un interes
extrem de ridicat temei drogurilor uşoare . Astfel, în media cu difuzare naţională (publicaţii centrale, radio, TV) au
apărut peste 130 de materiale referitoare la problematica drogurilor în general, în timp ce doar în Iaşi presa locală a
publicat aproape 70 de articole de presă pe tema drogurilor uşoare.
Peste 70% din imaginea problematicii drogurilor uşoare a fost promovată de media locală (în proporţie covârşitoare
în Iaşi) şi numai 30% din imaginea asociată cu această temă a fost promovată în media centrală.
De asemenea, este important de menţionat faptul că, mai ales în presa centrală (reviste, de cele mai multe ori) au
fost publicate materiale de presă cu o expunere extrem de bună care au asigurat o imagine foarte bună pentru
magazinele care vând plante halucinogene (ex: Forbes). Dimpotrivă, presa locală susţine ideea închiderii acestor
magazine şi duce o campanie prin care presează autorităţile locale să ia măsuri în acest sens (mai ales în Iaşi).
REFLECTAREA INCLUZIUNII SOCIALE ÎN MASS-MEDIA DIN ROMÂNIA
Cercetare realizată în cadrul proiectului PHARE RO 2006/018-147.04.02.03.01.02
„Asistenţă tehnică pentru promovarea campaniei naţionale de conştientizare în domeniul incluziunii sociale”
de către Adviser / Chilli Media (noiembrie 2009)
66666666
VÂRSTNICI
Evolutia imaginii media (excluziune media vs incluz iune media)
-100.000
0.000
100.000
200.000
300.000
400.000
500.000
600.000
700.000
800.000
900.000
01/0
5/20
09
15/0
5/20
09
29/0
5/20
09
12/0
6/20
09
26/0
6/20
09
10/0
7/20
09
24/0
7/20
09
07/0
8/20
09
21/0
8/20
09
Incluziune
Excluziune
Imaginea în media a VÂRSTNICILOR este inconsistentă. Ca şi categorie cu risc de excluziune socială,
VÂRSTNICII nu sunt suficient de mult comunicaţi în media. De cele mai multe ori media comunică despre vârstnici
doar dacă aceştia se află în alte situaţii de risc social (dacă sunt bolnavi, pensionari sau săraci).
VÂRSTNICII sunt o categorie extrem de puţin comunicată la nivelul presei centrale: 90% din imaginea media a
acestei categorii este comunicată în media locale şi numai 10% în media centrale.
Ilustrativ în acest sens (interesul scăzut alocat de media centrale pentru VÂRSTNICI) este şi faptul că singurul
material cu expunere media consistentă se referă la o familie de bătrâni săraci, rude ale preşedintelui Traian
Băsescu.
REFLECTAREA INCLUZIUNII SOCIALE ÎN MASS-MEDIA DIN ROMÂNIA
Cercetare realizată în cadrul proiectului PHARE RO 2006/018-147.04.02.03.01.02
„Asistenţă tehnică pentru promovarea campaniei naţionale de conştientizare în domeniul incluziunii sociale”
de către Adviser / Chilli Media (noiembrie 2009)
67676767
Evolutia imaginii media (excluziune media vs incluz iune media)
-100%
-80%
-60%
-40%
-20%
0%
20%
40%
60%
80%
100%A
lba
Ara
dA
rges
Bis
trita
Bot
osan
iB
raila
Bra
sov
Buz
auC
alar
asi
Car
asC
onst
anta
Dam
bovi
taD
olj
Gal
ati
Giu
rgiu
Gor
jH
uned
oara
Iasi
Mar
amur
esN
atio
nala
Nea
mt
Pra
hova
Sal
ajS
atu
Mar
eS
ucea
vaT
eleo
rman
Tim
isT
ulce
aV
aslu
iV
ranc
ea
Incluziune
Excluziune
În media locale, principala temă asociată cu VÂRSTNICII este cea a căminelor / azilelor de bătrâni. Cea mai mare
parte a materialelor media se referă la teme care ţin de modul de funcţionare, de finanţarea sau investiţiile realizate
la centre de asistenţă pentru bătrâni.
În Botoşani, Suceava şi Tulcea imaginea negativă a fost determinată de subiecte precum:
− probleme apărute în asigurarea asistenţei în căminele de bătrâni;
− situaţia vârstnicilor care sunt abandonaţi de familie în spital şi lăsaţi să moară.
În Dâmboviţa, în schimb ponderea negativă şi excluzivă a imaginii asociate cu bătrânii este cauzată de un subiect
local: problemele apărute la două centre sociale (Gura Ocniţei şi Săcuieni). În câteva situaţii jurnaliştii au scris
materiale de presă negative la adresa modului în care autorităţile au administrat problemele din cele două centre
sociale.
REFLECTAREA INCLUZIUNII SOCIALE ÎN MASS-MEDIA DIN ROMÂNIA
Cercetare realizată în cadrul proiectului PHARE RO 2006/018-147.04.02.03.01.02
„Asistenţă tehnică pentru promovarea campaniei naţionale de conştientizare în domeniul incluziunii sociale”
de către Adviser / Chilli Media (noiembrie 2009)
68686868
Concluzii preliminare
NOTE:
1. Pentru o evaluare mai detaliată a modului în care au fost comunicate în media categoriile sociale de risc
analizate, recomandăm consultarea rapoartelor de analiză lunare.
2. Concluziile din această secţiune reprezintă tendinţe de comunicare în media (cu alte cuvinte, concluziile
din acest raport nu se aplică doar pentru perioada analizată, ci este foarte probabil ca ele să fie valabile, ca
tendinţă generală, şi de acum înainte în comunicarea în media a subiectelor relevante pentru problematica
incluziunii sociale). În cazul concluziilor pe care le-am considerat aplicabile unor evenimente sau tipuri de media
specifice sau doar pentru intervalul analizat, vom menţiona că ele nu pot fi generalizate.
1. COPIII, ŞOMERII şi FEMEILE sunt grupurile sociale care au înregistrat cea mai ridicată vizibilitate în
media din punctul de vedere al imaginii media de tip incluziv.
Capital de imagine de tip incluziv
11425.95672.4
3254.73117.1
2770.62340.0
2173.42129.9
1759.21459.51428.5
1224.2690.4
480.9326.4251.7249.3178.4
0.0 2000.0 4000.0 6000.0 8000.0 10000.0 12000.0
CopiiSomeriFemeiRomi
SaraciHomosexuali
RomaniDefavorizati
Tineri
Pers. HandicapToxicomaniAlte grupuri
DetinutiBolnavi
MaghiariVarstniciImigranti
Pensionari
2. Grupurile cu risc de excluziune socială a căror imagine de tip incluziv este cel mai puţin consistentă sunt
PENSIONARII, IMIGRANŢII şi VÂRSTNICII.
REFLECTAREA INCLUZIUNII SOCIALE ÎN MASS-MEDIA DIN ROMÂNIA
Cercetare realizată în cadrul proiectului PHARE RO 2006/018-147.04.02.03.01.02
„Asistenţă tehnică pentru promovarea campaniei naţionale de conştientizare în domeniul incluziunii sociale”
de către Adviser / Chilli Media (noiembrie 2009)
69696969
Capital de imagine de tip excluziv
19699.37151.6
6045.55304.4
2169.42168.0
1847.21622.4
1315.21197.91118.61015.0860.8680.5
258.493.841.731.1
0.0 5000.0 10000.0 15000.0 20000.0 25000.0
CopiiFemei
SomeriRomi
RomaniAlte grupuri
SaraciDefavorizatiToxicomani
HomosexualiVarstnici
Pers. HandicapTineri
BolnaviDetinuti
ImigrantiMaghiari
Pensionari
3. Grupurile sociale a căror componentă excluziv ă a imaginii este mai intens comunicată în media sunt
COPIII, FEMEILE şi ŞOMERII. Cu alte cuvinte media transmite o imagine preponderent de tip excluziv pentru
aceste grupuri sociale. Astfel, imaginea COPIIILOR, FEMEILOR sau ȘOMERILOR pe care media o prezintă cu
insistenţă este axată mai ales pe subiecte sau teme în care aceste grupuri sociale apar ca victime ale unor acţiuni
de excluziune socială: abuzuri fizice sau psihice (mai ales în cazurile COPIILOR și FEMEILOR), accesul limitat la
resurse sociale (mai ales pentru ȘOMERI), situaţii de discriminare sau marginalizare (mai ales în cazul ROMILOR)
etc.
REFLECTAREA INCLUZIUNII SOCIALE ÎN MASS-MEDIA DIN ROMÂNIA
Cercetare realizată în cadrul proiectului PHARE RO 2006/018-147.04.02.03.01.02
„Asistenţă tehnică pentru promovarea campaniei naţionale de conştientizare în domeniul incluziunii sociale”
de către Adviser / Chilli Media (noiembrie 2009)
70707070
Tipologie imagine media / Grupuri cu risc de excluziune socială
1142
5.9
5672
.4
3254
.7
3117
.1
2770
.6
2173
.4
2129
.9
2340
.0
1224
.2
1428
.5
1759
.2
1459
.5
251.
7
480.
9
690.
4
326.
4
249.
3
178.
4
1969
9.3
6045
.5
7151
.6
5304
.4
1847
.2
2169
.4
1622
.4
1197
.9
2168
.0
1315
.2
860.
8
1015
.0
1118
.6
680.
5
258.
4
41.7
93.8
31.1
0.0
5000.0
10000.0
15000.0
20000.0
25000.0C
opii
Som
eri
Fem
ei
Rom
i
Sar
aci
Rom
ani
Def
avor
izat
i
Hom
osex
uali
Alte
gru
puri
Tox
icom
ani
Tin
eri
Per
s.H
andi
cap
Var
stni
ci
Bol
navi
Det
inut
i
Mag
hiar
i
Imig
rant
i
Pen
sion
ari
Incluziune
Excluziune
4. HOMOSEXUALII , SĂRACII sau TINERII constituie categorii sociale care sunt reprezentate în media cu o
componentă de imagine preponderent incluzivă. Astfel imaginea pe care media o comunică cu privire la aceste
grupuri sociale este preponderent una axată pe subiecte și teme care promovează integrarea socială a acestora.
5. Anumite grupuri sociale nu sunt identificate de media ca având risc de excluziune socială. În această
situaţie se află TINERII şi VÂRSTNICII.
6. Anumite grupuri cu risc de excluziune socială sunt „invizibile” pentru media: imaginea acestora nu este
deloc sau extrem de puţin comunicată (eventual doar dacă se ivesc subiecte controversate sau care pot aduce
audienţă). În această situaţie se află HOMOSEXUALII, care sunt o categorie socială „invizibilă” în presa locală
(concluzia se aplică doar pentru presa scrisă locală). Cu alte cuvinte, presa local ă evit ă să scrie despre acest
grup cu risc de excluziune social ă. În aceeaşi situaţie se află şi TOXICOMANII (consumatorii dependenţi de
droguri) despre care media comunică extrem de puţin (se comunică, în general, despre problema consumului de
droguri, dar nu se comunică deloc despre problema socială a persoanelor care sunt dependente de consumul de
droguri).
7. Anumite teme sunt „invizibile” la un anumit nivel al media sau, în orice caz, extrem de localizate la nivel
geografic. De exemplu, tematica legată de magazinele de plante halucinogene (weed shops) este aproape exclusiv
o tematică a presei locale şi, mai precis, a presei locale din Iaşi. În rest, media nu comunică aproape nimic sau, în
orice caz, extrem de puţin această temă
Notă: această concluzie nu reprezintă o tendinţă a media ci ar putea fi infirmată în perioada următoare.
REFLECTAREA INCLUZIUNII SOCIALE ÎN MASS-MEDIA DIN ROMÂNIA
Cercetare realizată în cadrul proiectului PHARE RO 2006/018-147.04.02.03.01.02
„Asistenţă tehnică pentru promovarea campaniei naţionale de conştientizare în domeniul incluziunii sociale”
de către Adviser / Chilli Media (noiembrie 2009)
71717171
ANALIZA TEMELOR RELEVANTE PENTRU PROCESUL DE INCLU ZIUNE
SOCIALĂ
În urma analizei de imagine media realizate pe baza a peste 16.000 de materiale media, au fost identificate peste
60 de teme generale legate de problematica incluziunii sociale şi peste 400 de subiecte legate de aceste teme.
În funcţie de numărul de materiale media subsumate acestora, topul primelor 10 teme relevante pentru domeniul
incluziunii sociale este exprimat în graficul de mai jos:
Număr materiale media / Teme
30642815
18401045
535510476
422234231202202
164141
0 500 1000 1500 2000 2500 3000 3500
Statistici somajIntegrare - someri
Copii - cazuri socialeCopii - integrareRomi - integrare
Ajutoare si prestatiiIntegrare - pers. Handicap
Probleme SASViolenta domestica
Femei - cazuri socialeDetinuti - integrare
Discriminare - romaniCazuri sociale / Saracie
Integrare - bolnavi
Pentru clarificare, am inclus în continuare şi o descriere a acestor teme (conţinutul comun al materialelor media
care au fost selectate în cadrul aceleiaşi teme):
Statistici şomaj
− temă în care au fost incluse toate subiectele de presă dedicate prezentării situaţiei numărului de şomeri
(din judeţe sau din ţară), a numărului de persoane care sunt disponibilizate de la firme de stat sau private;
− majoritatea acestor articole au fost realizate pe baza datelor statistice sau a informărilor AJOFM în fiecare
judeţ (sau ANOFM la nivel naţional);
− în marea lor majoritate, aceste materiale de presă nu includ şi precizarea unor măsuri de incluziune socială
pentru şomeri (sunt prezentate aproape exclusiv situaţii de excluziune socială a şomerilor).
Integrare – şomeri
− temă în care au fost incluse toate subiectele de presă dedicate prezentării acţiunilor sau programelor prin
care se facilitează angajarea şomerilor;
− au fost incluse aici inclusiv materialele de presă (de cele mai multe ori transmise de ANOFM sau AJOFM)
care au ca subiect anunţarea numărului de locuri disponibile pentru angajarea şomerilor în fiecare judeţ şi în
REFLECTAREA INCLUZIUNII SOCIALE ÎN MASS-MEDIA DIN ROMÂNIA
Cercetare realizată în cadrul proiectului PHARE RO 2006/018-147.04.02.03.01.02
„Asistenţă tehnică pentru promovarea campaniei naţionale de conştientizare în domeniul incluziunii sociale”
de către Adviser / Chilli Media (noiembrie 2009)
72727272
Bucureşti;
− au fost incluse aici materiale referitoare la măsuri de reconversie profesională şi/sau formare profesională
derulate fie de instituţii de stat fie de organizaţii private dedicate creşterii şanselor de integrare a şomerilor pe piaţa
muncii;
− au fost incluse în această temă şi materialele de presă referitoare la măsurile guvernamentale de creştere
a indemnizaţiilor de şomaj sau de creştere a duratei de indemnizare pentru şomeri;
− toate subiectele care au tratat măsuri, acţiuni sau programe (de stat sau private) care au avut ca scop
facilitarea angajării şomerilor sau îmbunătăţirea condiţiilor de trai ale acestora precum şi a gradului de acceptare şi
integrare socială a lor.
Copii - cazuri sociale
− temă în care au fost incluse toate subiectele de presă dedicate prezentării unor cazuri concrete de copii
care au fost supuşi celor mai diverse tipuri de agresiuni (maltratări sexuale, psihice etc), sau situaţii de
vulnerabilitate socială extremă (copii fără adăpost, neglijaţi de părinţi, abandonaţi sau fugiţi de acasă etc);
− în plus, au fost incluse în această temă articole cu subiecte legate de copii cu diverse boli sau în situaţii în
care au nevoie de asistenţă specială (medicală sau doar socială) (ex: copii bolnavi de autism, care suferă de ADHD
etc);
− majoritatea acestor articole de presă conţin nu numai descrieri ale acestor cazuri sociale ci şi descrieri ale
proiectelor, măsurilor, activităţilor, ajutoarelor sau asistenţei acordate de instituţii de stat, ONG-uri sau persoane
private copiilor care se află în aceste situaţii (aşadar, majoritatea conţin şi prezentarea unor măsuri de incluziune
socială);
− această temă se concentrează aşadar aproape exclusiv pe cazurile individuale pe care media le prezintă şi
care sunt legate de copii aflaţi în situaţii sociale critice.
Copii – integrare
− temă care se referă la măsuri luate de organisme ale statului, de ONG-uri sau de mediul privat pentru a
minimiza efectele excluziunii sociale la care sunt supuşi copiii;
− principalele subiecte care au fost subsumate acestei teme au fost:
a) Situaţia adopţiilor în România
− subiecte referitor la intenţia autorităţilor de modificare a legislaţiei pentru facilitarea adopţiilor
copiilor de către familiile din România (scurtarea timpului necesar pentru formalităţi)
− subiecte legate de modul în care instituţiile şi organismele politice europene şi non-europene
(SUA) privesc problema adopţiilor copiilor din România
b) Integrare copii asistaţi
− subiecte care se referă la programe şi măsuri de integrare copiilor care se află în asistenţa
REFLECTAREA INCLUZIUNII SOCIALE ÎN MASS-MEDIA DIN ROMÂNIA
Cercetare realizată în cadrul proiectului PHARE RO 2006/018-147.04.02.03.01.02
„Asistenţă tehnică pentru promovarea campaniei naţionale de conştientizare în domeniul incluziunii sociale”
de către Adviser / Chilli Media (noiembrie 2009)
73737373
statului (orfani, copii cu handicap etc); aici au fost incluşi şi copiii care sunt îngrijiţi de asistenţi maternali
− de asemenea, au fost incluse şi materiale de presă referitoare la acţiuni de ajutorare a acestor
copii din partea unor ONG-uri, persoane fizice sau organizaţii private
− au fost incluse aici şi materialele de presă care au avut ca subiect acordarea de indemnizaţii
pentru creşterea copiilor (mai ales situaţia mamelor care au gemeni şi care au obţinut în instanţă şi, ulterior, prin
lege, acordarea de indemnizaţii de creştere a copilului pentru fiecare dintre copii)
c) Integrare copii emigranţi români
− subiecte care se referă la iniţiative de realizare a unor programe de ajutorare a copiilor ai căror
părinţi sunt plecaţi la muncă peste hotare (realizare de centre speciale de găzduire a acestora pe timpul vacanţei
sau după ore, în timpul anului şcolar, trimiterea lor în tabere şcolare etc.)
− a fost inclus aici şi subiectul legat de iniţiativa legislativă prin care se pune în atenţia părinţilor
care doresc să plece în străinătate la muncă pe o perioadă mai mare de timp să îşi lase copii în grija unei persoane
din familie, respectându-se anumite condiţii pentru îngrijirea copiilor
- toate subiectele care au tratat măsuri, acţiuni sau programe (de stat sau private) care au avut ca scop integrarea
copiilor în societate (prin acces la educaţie, asistenţă sanitară, îngrijire etc.) sau îmbunătăţirea condiţiilor de trai ale
acestora precum şi a gradului de acceptare şi integrare sociale a copiilor.
Romi – integrare
− această temă se referă mai ales la programe şi activităţi de incluziune socială (de integrare pe piaţa
muncii, locativă, de luare în evidenţa populaţiei, de formare profesională, de asigurare de infrastructură socială etc.)
a romilor
− materialele media relevante pentru această temă au ca subiect programele complexe de integrare a
romilor ca grup social în general (nu doar a femeilor rome sau a copiilor romi de exemplu)
− articolele de presă subsumate acestei teme se referă la subiecte precum:
- investiţii locale pentru construirea de locuinţe pentru romi, de utilităţi pentru comunităţile de romi
(drumuri, băi publice etc.)
- programe cu finanţare europeană care au ca scop incluziunea comunităţilor de romi în general
- iniţiative prin care se realizează cărţi de identitate pentru romi
- programe de mediere între romi şi comunităţile locale (inclusiv articole referitoare la înfiinţarea
posturilor / ocuparea / pregătirea persoanelor care au funcţii de mediere pentru comunităţile de romi la nivelul
administraţiilor locale)
- manifestări şi activităţi ale comunităţilor rome
- programe de formare profesională pentru romi
- toate subiectele care au tratat măsuri, acţiuni sau programe (de stat sau private) care au avut ca scop integrarea
REFLECTAREA INCLUZIUNII SOCIALE ÎN MASS-MEDIA DIN ROMÂNIA
Cercetare realizată în cadrul proiectului PHARE RO 2006/018-147.04.02.03.01.02
„Asistenţă tehnică pentru promovarea campaniei naţionale de conştientizare în domeniul incluziunii sociale”
de către Adviser / Chilli Media (noiembrie 2009)
74747474
romilor în societate (prin acces la educaţie, asistenţă sanitară, îngrijire etc.) sau îmbunătăţirea condiţiilor de trai ale
acestora precum şi a gradului de acceptare şi integrare socială şi nediscriminare a romilor
Ajutoare şi presta ţii sociale
• această temă se referă la materialele media care au ca subiect activitatea unităţilor din teritoriu
responsabile pentru activitatea de asistenţă socială şi prestaţii sociale pentru persoanele defavorizate
• această temă include şi materiale de presă referitoare la acţiuni de caritate şi de ajutorare cu bani, hrană
sau haine desfăşurate de organizaţii private sau persoane fizice în sprijinul persoanelor sărace sau al altor categorii
defavorizate
Integrare – persoane cu handicap
• această temă se referă la materialele media care au ca subiect acţiuni, programe care vizează integrarea
socială a persoanelor cu handicap
• în cadrul acestei teme au fost incluse, de exemplu, materiale media referitoare la donaţii pentru persoanele
cu handicap, acordarea de indemnizaţii pentru acestea, iniţiative legislative care vin în sprijinul persoanelor cu
handicap, organizarea de burse ale locurilor de muncă special pentru persoanele cu handicap, cursuri de formare
profesională etc.
Probleme SAS
• în această temă am inclus materialele media în care jurnaliştii expun situaţii de criză, probleme,
disfuncţionalităţi care au apărut în sistemul de asisten ţă social ă (SAS)
• în această temă au fost incluse materiale referitoare la problemele care apar în instituţiile de ocrotire a
copilului sau a persoanelor defavorizate, în centrele de asistenţă socială sau în derularea unor programe de
incluziune socială ca urmare a subfinanţării din sistem
• de asemenea, în această temă au fost incluse toate cazurile de disfuncţionalitate, abuz etc. Identificare de
jurnaliști în sistemul de asistenţă socială.
Violen ţa domestic ă
• în această temă am inclus materialele media în care jurnaliştii se referă la problema violenţei domestice
• materiale referitoare la campaniile sau măsurile de incluziune socială puse în practică în beneficiul
persoanelor care sunt cel mai frecvent victime ale violenţei domestice (femei, copii, vârstnici)
Femei - cazuri sociale
• în această temă am inclus materialele de presă referitoare la situaţii sociale grave în care s-au aflat femei
ca urmare a abuzurilor fizice, sexuale sau a traficului de persoane, maltratării, discriminării sau a oricăror alte
situaţii de excluziune socială
REFLECTAREA INCLUZIUNII SOCIALE ÎN MASS-MEDIA DIN ROMÂNIA
Cercetare realizată în cadrul proiectului PHARE RO 2006/018-147.04.02.03.01.02
„Asistenţă tehnică pentru promovarea campaniei naţionale de conştientizare în domeniul incluziunii sociale”
de către Adviser / Chilli Media (noiembrie 2009)
75757575
• această tematică nu subsumează şi materiale de presă referitoare la campanii pentru promovarea egalităţii
de şanse sau pentru combaterea violenţei domestice sau a traficului de persoane; pentru aceste subiecte au fost
create teme separate
Deţinu ţi – integrare
• în această temă am inclus materialele de presă referitoare la programele derulate pentru facilitarea
reintegrării sociale a deţinuţilor şi eliminarea stigmatizării sociale a acestora;
• au fost incluse aici materiale media referitoare la acţiuni desfăşurate în închisori (concerte, piese de teatru
etc.), programe de formare profesională pentru deţinuţi, programe de muncă pentru deţinuţi etc.
Discriminare – români
• în această temă am inclus materialele de presă referitoare la situaţii de discriminare a românilor aflaţi peste
hotare
• în această temă au fost incluse materialele media referitoare la acţiunile sau declaraţiile xenofobe faţă de
români ale politicienilor sau ale unor grupuri din alte state (Italia, Germania, Marea Britanie etc.), articole referitoare
la cazurile în care românii plecaţi la muncă devin „sclavi” (nu le sunt respectate drepturile fundamentale), cele care
au ca subiect discriminarea la care sunt supuşi românii în unele state ale UE (Italia, Spania etc)
Cazuri sociale / S ărăcie
• în această temă am inclus materialele de presă care au ca subiect prezentarea unor cazuri sociale în care
diverse persoane sau grupuri sunt afectate de sărăcie.
Integrare - bolnavi HIV/SIDA
• în această temă am inclus materialele de presă care au ca subiect campaniile promovate de diverse
organisme şi instituţii de stat sau private pentru promovarea drepturilor persoanelor infectate cu HIV / SIDA şi care
promovează destigmatizarea socială a acestora
***
REFLECTAREA INCLUZIUNII SOCIALE ÎN MASS-MEDIA DIN ROMÂNIA
Cercetare realizată în cadrul proiectului PHARE RO 2006/018-147.04.02.03.01.02
„Asistenţă tehnică pentru promovarea campaniei naţionale de conştientizare în domeniul incluziunii sociale”
de către Adviser / Chilli Media (noiembrie 2009)
76767676
Capital de imagine media / Teme
23113.8
6280.4
6017.7
5540.4
5498.0
2473.1
2199.6
1739.3
1506.7
1379.7
1244.3
965.3
914.6
591.6
0.0 5000.0 10000.0 15000.0 20000.0 25000.0
Copii - cazuri sociale
Statistici somaj
Femei - cazuri sociale
Copii - integrare
Integrare - someri
Discriminare - romani
Romi - integrare
Violenta domestica
Ajutoare si prestatii sociale
Integrare - pers. Handicap
Cazuri sociale / Saracie
Integrare - bolnavi HIV/SIDA
Probleme SAS
Detinuti - integrare
C
Din punctul de vedere al capitalului de imagine media asociat cu aceste teme, tema care are cel mai ridicat impact
în media este Copii – cazuri sociale . Următoarele teme care au înregistrat o vizibilitate şi un impact în media
considerabile au fost Statistici şomaj , Femei – cazuri sociale , Copii – integrare , Integrare şomeri .
Este important de subliniat faptul că pentru mass-media din România COPIII reprezintă subiectul care are o
vizibilitate maximă, o expunere extrem de intensă şi un impact maxim.
În continuare sunt prezentate detalii pentru primele trei teme:
Tema Copii – cazuri sociale
Tema Copii – cazuri sociale este intens promovată în media iar publicul este expus la un nivel extrem de ridicat la
imaginea copiilor victime ale actelor de abuz sau de excluziune socială. Impactul extrem de ridicat al acestei teme
în media este ilustrat de faptul că un sfert din imaginea întregului domeniu al incluzi unii sociale provine din
aceast ă tematic ă.
Alte date relevante pentru descrierea modului în care media comunică această temă:
• tema a fost identificată în peste 1580 de materiale de presă
• 85% din imaginea media a acestei teme provine din materialele de presă publicate în cotidiene
• 91% din imaginea media a acestei teme provine din materialele de presă din media centrală
• tema promovează o imagine preponderent excluziv ă a copilului (73% din imaginea media acestei teme
se referă la copii ca victime sau aflaţi în situaţii de excluziune socială, mai ales abuzuri fizice)
• peste 23% dintre materialele asociate cu această temă au ca subiect abuzuri sexuale ale căror victime au
REFLECTAREA INCLUZIUNII SOCIALE ÎN MASS-MEDIA DIN ROMÂNIA
Cercetare realizată în cadrul proiectului PHARE RO 2006/018-147.04.02.03.01.02
„Asistenţă tehnică pentru promovarea campaniei naţionale de conştientizare în domeniul incluziunii sociale”
de către Adviser / Chilli Media (noiembrie 2009)
77777777
fost copiii
• în termeni de capital de imagine media însă, peste 31% din imaginea temei provine din materiale de presă
referitoare la abuzuri sexuale suferite de copii
• 57% din imaginea acestei teme provine din materiale de presă publicate în tabloide (Libertatea, Click,
Cancan etc) şi numai 35% din imaginea acestei teme provine din materiale de presă publicate în cotidiene
Subiectele care au avut cel mai ridicat grad de vizibilitate au fost:
− cazul de pedofilie în care au fost implicate câteva persoane publice (cel mai cunoscut fiind stilistul Marian
Dârţă)
− cazuri de copii abandonaţi sau daţi dispăruţi
− cazul unui tată care şi-a ucis fiica de 3 ani
− cazul Teodosian (copilul de 13 ani care şi-a ucis mama cu lovituri de ciocan)
− situaţia copiilor cu autism
Aceste subiecte cumulate înseamnă aproape 35% din întreaga imagine media a acestei teme.
Tema Statistici şomaj
Tema Statistici şomaj a fost promovată intens în media şi a înregistrat valori de imagine extrem de importante.
Această temă a fost menţionată în peste 2600 de materiale de presă (şi peste 340 de materiale la radio şi TV) însă
capitalul săi de imagine, impactul său în media a fost mult mai redus decât cel al temei Copii -cazuri sociale.
Alte date relevante pentru descrierea modului în care media comunică această temă:
• 65% din imaginea media a acestei teme provine din materialele de presă publicate în presa centrală şi
numai 35% din materialele publicate în presa locală
• 93% din imaginea media a acestei teme provine din materialele de presă din media centrale publicate în
cotidiene
• această temă promovează o imagine preponderent excluziv ă pentru şomeri (60% din imaginea media
acestei teme se referă la şomeri aflaţi în situaţii de excluziune socială)
• principala subcategorie socială la care se referă materialele media analizată este cea a şomerilor s ăraci
care au emigrat în UE
• 73% din imaginea acestei teme provine din materiale de presă publicate în cotidiene generaliste şi numai
16% provine din cotidiene de tip tabloid
REFLECTAREA INCLUZIUNII SOCIALE ÎN MASS-MEDIA DIN ROMÂNIA
Cercetare realizată în cadrul proiectului PHARE RO 2006/018-147.04.02.03.01.02
„Asistenţă tehnică pentru promovarea campaniei naţionale de conştientizare în domeniul incluziunii sociale”
de către Adviser / Chilli Media (noiembrie 2009)
78787878
Tema Femei – cazuri sociale
Imaginea temei Femei – cazuri sociale este aproape la fel de intens promovată în media ca şi cea referitoare la
şomaj.
Alte date relevante pentru descrierea modului în care media comunică această temă:
• 97% din imaginea media a cestei teme provine din materialele de presă publicate în presa centrală şi
numai 3% din materialele publicate în presa locală
• 81% din imaginea media a acestei teme provine din materialele de presă din media centrale publicate în
cotidiene
• această temă promovează o imagine preponderent excluziv ă pentru femei (78% din imaginea media
acestei teme se referă la femei aflate în situaţii de excluziune socială)
• principala subcategorie socială la care se referă materialele media analizată este cea a femeilor care au
fost supuse abuzurilor sexuale (inclusiv prostituţie)
• 81% din imaginea acestei teme provine din materiale de presă publicate în cotidiene de tip tabloid şi
numai 10% provine din cotidiene generaliste
**
Tipologie imagine media / Teme
3537.4
1822.9
16791.6
1101.5
941.5
264.2
852.5
1024.6
1278.2
4714.7
100.9
2307.1
3617.1
6295.0
4426.6
1118.0
1237.7
713.2
83.4
381.3
1329.6
490.5
0.0 2000.0 4000.0 6000.0 8000.0 10000.0
12000.0
14000.0
16000.0
18000.0
Statistici somaj
Integrare - someri
Copii - cazuri sociale
Copii - integrare
Romi - integrare
Ajutoare si prestatii sociale
Integrare - pers. Handicap
Probleme SAS
Violenta domestica
Femei - cazuri sociale
Detinuti - integrareIncluziune
Excluziune
Componenta excluziv ă a imaginii media este dominantă în cazul temelor:
− Statistici şomeri
− Copii – cazuri sociale
REFLECTAREA INCLUZIUNII SOCIALE ÎN MASS-MEDIA DIN ROMÂNIA
Cercetare realizată în cadrul proiectului PHARE RO 2006/018-147.04.02.03.01.02
„Asistenţă tehnică pentru promovarea campaniei naţionale de conştientizare în domeniul incluziunii sociale”
de către Adviser / Chilli Media (noiembrie 2009)
79797979
− Probleme SAS (sistem asistenţă socială)
− Femei – cazuri sociale
− Violenţă domestică
În aceste cazuri, temele respective transmit o imagine preponderent excluzivă în care grupurile cu risc social care
sunt subiectul acestora (respectiv şomerii, copiii sa femeile) sunt comunicate mai ales în asociere cu imagini şi
mesaje în care acestea apar în poziţii de victime, de persoane sau grupuri care suportă discriminări sau care nu pot
accede la drepturi sau situaţii sociale decente.
Componenta incluziv ă a imaginii media este dominantă în cazul temelor:
− Copii – integrare
− Ajutoare şi prestaţii sociale
− Deţinuţi – integrare
Aceste teme transmit preponderent o imagine prin care grupurile sociale care sunt subiectele materialelor de presă
sunt prezentate ca fiind subiectul unor procese de integrare, de inserţie socială sau de suport social.
EVOLUTIA IMAGINII MEDIA A TEMELOR ANALIZATE
Evolutia imaginii media pentru temele analizate / LUNA MAI 2009
0500
100015002000250030003500400045005000
Teme
Statis
tici s
omaj
Integ
rare
- som
eri
Copii -
cazu
ri soc
iale
Copii -
integ
rare
Romi -
integ
rare
Ajutoa
re si
pres
tatii s
ocial
e
Integ
rare
- per
s. Han
dicap
Proble
me S
AS
Violen
ta do
mestic
a
Femei
- caz
uri so
ciale
Detinu
ti - in
tegra
re
Discrim
inare
- rom
ani
Cazur
i soc
iale
/ Sar
acie
Integ
rare
- bo
lnavi
HIV/S
IDA
Puncte imagine incluzivăPuncte imagine excluzivă
REFLECTAREA INCLUZIUNII SOCIALE ÎN MASS-MEDIA DIN ROMÂNIA
Cercetare realizată în cadrul proiectului PHARE RO 2006/018-147.04.02.03.01.02
„Asistenţă tehnică pentru promovarea campaniei naţionale de conştientizare în domeniul incluziunii sociale”
de către Adviser / Chilli Media (noiembrie 2009)
80808080
Evolutia imaginii media pentru temele analizate / LUNA IUNIE 2009
-500
0
500
1000
1500
2000
2500
3000
3500
Teme
Statist
ici so
maj
Integ
rare -
som
eri
Copii -
cazu
ri soc
iale
Copii -
integ
rare
Romi -
integ
rare
Ajutoa
re si
pres
tatii s
ocia
le
Integ
rare
- per
s. Han
dicap
Proble
me S
AS
Violen
ta do
mestic
a
Femei
- caz
uri so
ciale
Detinu
ti - in
tegra
re
Discrim
inare
- rom
ani
Cazur
i soc
iale
/ Sar
acie
Integ
rare
- bo
lnavi
HIV/S
IDA
Puncte imagine incluzivăPuncte imagine excluzivă
Evolutia imaginii media pentru temele analizate / LUNA IULIE 2009
-500
0
500
1000
1500
2000
2500
3000
Teme
Statist
ici so
maj
Integ
rare
- som
eri
Copii -
cazu
ri soc
iale
Copii -
integ
rare
Romi -
integ
rare
Ajutoa
re si
pres
tatii s
ocia
le
Integ
rare
- per
s. Han
dicap
Proble
me S
AS
Violen
ta do
mestic
a
Femei
- caz
uri so
ciale
Detinu
ti - in
tegra
re
Discrim
inare
- rom
ani
Cazur
i soc
iale
/ Sar
acie
Integ
rare
- bo
lnavi
HIV/S
IDA
Puncte imagine incluzivăPuncte imagine excluzivă
REFLECTAREA INCLUZIUNII SOCIALE ÎN MASS-MEDIA DIN ROMÂNIA
Cercetare realizată în cadrul proiectului PHARE RO 2006/018-147.04.02.03.01.02
„Asistenţă tehnică pentru promovarea campaniei naţionale de conştientizare în domeniul incluziunii sociale”
de către Adviser / Chilli Media (noiembrie 2009)
81818181
Evolutia imaginii media pentru temele analizate / LUNA AUGUST 2009
-1000
0
1000
2000
3000
4000
5000
6000
7000
Teme
Statist
ici so
maj
Integ
rare -
som
eri
Copii -
cazu
ri soc
iale
Copii -
integ
rare
Romi -
integ
rare
Ajutoa
re si
pres
tatii s
ocia
le
Integ
rare
- per
s. Han
dicap
Proble
me S
AS
Violen
ta do
mestic
a
Femei
- caz
uri so
ciale
Detinu
ti - in
tegra
re
Discrim
inare
- rom
ani
Cazur
i soc
iale
/ Sar
acie
Integ
rare
- bo
lnavi
HIV/S
IDA
Puncte imagine incluzivăPuncte imagine excluzivă
Evolutia imaginii media pentru temele analizate / LUNA SEPTEMBRE 2009
0
500
1000
1500
2000
2500
Teme
Statis
tici s
omaj
Integ
rare
- som
eri
Copii -
cazu
ri soc
iale
Copii -
integ
rare
Romi -
integ
rare
Ajutoa
re si
pres
tatii s
ocial
e
Integ
rare
- per
s. Han
dicap
Proble
me S
AS
Violen
ta do
mestic
a
Femei
- caz
uri so
ciale
Detinu
ti - in
tegra
re
Discrim
inare
- rom
ani
Cazur
i soc
iale
/ Sar
acie
Integ
rare
- bo
lnavi
HIV/S
IDA
Puncte imagine incluzivăPuncte imagine excluzivă
REFLECTAREA INCLUZIUNII SOCIALE ÎN MASS-MEDIA DIN ROMÂNIA
Cercetare realizată în cadrul proiectului PHARE RO 2006/018-147.04.02.03.01.02
„Asistenţă tehnică pentru promovarea campaniei naţionale de conştientizare în domeniul incluziunii sociale”
de către Adviser / Chilli Media (noiembrie 2009)
82828282
TEME: ANALIZA DETALIATA
Copii – cazuri sociale
Capital de imagine media incluziv vs excluziv
Tema: Copii - cazuri sociale
0.050.0
100.0150.0200.0250.0300.0350.0400.0450.0500.0
Alb
aA
rad
Arg
esB
acau
Bih
orB
istri
taB
otos
ani
Bra
ilaB
raso
vB
uzau
Cal
aras
iC
aras
Clu
jC
onst
anta
Cov
asna
Dam
bovi
taD
olj
Gal
ati
Giu
rgiu
Gor
jH
argh
itaH
uned
oara
Ialo
mita Iasi
Mar
amur
esM
ehed
inti
Mur
esN
eam
tO
ltP
raho
vaS
alaj
Sat
u M
are
Sib
iuS
ucea
vaTe
leor
man
Tim
isTu
lcea
Val
cea
Vas
lui
Vra
ncea
Excluziune
Incluziune
Statistici somaj
Capital de imagine media incluziv vs excluziv
Tema: Statistici somaj
0.0
20.0
40.0
60.0
80.0
100.0
120.0
140.0
Alb
aA
rad
Arg
esB
acau
Bih
orB
istri
taB
otos
ani
Bra
ilaB
raso
vB
uzau
Cal
aras
iC
aras
Clu
jC
onst
anta
Cov
asna
Dam
bovi
taD
olj
Gal
ati
Giu
rgiu
Gor
jH
argh
itaH
uned
oara
Ialo
mita Iasi
Mar
amur
esM
ehed
inti
Mur
esN
eam
tO
ltP
raho
vaS
alaj
Sat
u M
are
Sib
iuS
ucea
vaTe
leor
man
Tim
isTu
lcea
Val
cea
Vas
lui
Vra
ncea
Excluziune
Incluziune
REFLECTAREA INCLUZIUNII SOCIALE ÎN MASS-MEDIA DIN ROMÂNIA
Cercetare realizată în cadrul proiectului PHARE RO 2006/018-147.04.02.03.01.02
„Asistenţă tehnică pentru promovarea campaniei naţionale de conştientizare în domeniul incluziunii sociale”
de către Adviser / Chilli Media (noiembrie 2009)
83838383
Femei – cazuri sociale
Capital de imagine media incluziv vs excluziv
Tema: Femei - cazuri sociale
0.0
10.0
20.0
30.0
40.0
50.0
60.0
Alb
aA
rad
Arg
esB
acau
Bih
orB
istri
taB
otos
ani
Bra
ilaB
raso
vB
uzau
Cal
aras
iC
aras
Clu
jC
onst
anta
Cov
asna
Dam
bovi
taD
olj
Gal
ati
Giu
rgiu
Gor
jH
argh
itaH
uned
oara
Ialo
mita Iasi
Mar
amur
esM
ehed
inti
Mur
esN
eam
tO
ltP
raho
vaS
alaj
Sat
u M
are
Sib
iuS
ucea
vaTe
leor
man
Tim
isTu
lcea
Val
cea
Vas
lui
Vra
ncea
Excluziune
Incluziune
Copii – integrare
Capital de imagine media incluziv vs excluziv
Tema: Copii - integrare
0.010.020.030.040.0
50.060.070.080.090.0
Alb
aA
rad
Arg
esB
acau
Bih
orB
istri
taB
otos
ani
Bra
ilaB
raso
vB
uzau
Cal
aras
iC
aras
Clu
jC
onst
anta
Cov
asna
Dam
bovi
taD
olj
Gal
ati
Giu
rgiu
Gor
jH
argh
itaH
uned
oara
Ialo
mita Iasi
Mar
amur
esM
ehed
inti
Mur
esN
eam
tO
ltP
raho
vaS
alaj
Sat
u M
are
Sib
iuS
ucea
vaTe
leor
man
Tim
isTu
lcea
Val
cea
Vas
lui
Vra
ncea
Excluziune
Incluziune
REFLECTAREA INCLUZIUNII SOCIALE ÎN MASS-MEDIA DIN ROMÂNIA
Cercetare realizată în cadrul proiectului PHARE RO 2006/018-147.04.02.03.01.02
„Asistenţă tehnică pentru promovarea campaniei naţionale de conştientizare în domeniul incluziunii sociale”
de către Adviser / Chilli Media (noiembrie 2009)
84848484
Integrare – someri
Capital de imagine media incluziv vs excluziv
Tema: Integrare șomeri
0.0
20.0
40.0
60.0
80.0
100.0
120.0
140.0
160.0
Alb
aA
rad
Arg
esB
acau
Bih
orB
istri
taB
otos
ani
Bra
ilaB
raso
vB
uzau
Cal
aras
iC
aras
Clu
jC
onst
anta
Cov
asna
Dam
bovi
taD
olj
Gal
ati
Giu
rgiu
Gor
jH
argh
itaH
uned
oara
Ialo
mita Iasi
Mar
amur
esM
ehed
inti
Mur
esN
eam
tO
ltP
raho
vaS
alaj
Sat
u M
are
Sib
iuS
ucea
vaTe
leor
man
Tim
isTu
lcea
Val
cea
Vas
lui
Vra
ncea
Excluziune
Incluziune
Discriminare – romani
Capital de imagine media incluziv vs excluziv
Tema: Discriminare romani
-4.0
-2.0
0.0
2.0
4.0
6.0
8.0
10.0
Alb
aA
rad
Arg
esB
acau
Bih
orB
istri
taB
otos
ani
Bra
ilaB
raso
vB
uzau
Cal
aras
iC
aras
Clu
jC
onst
anta
Cov
asna
Dam
bovi
taD
olj
Gal
ati
Giu
rgiu
Gor
jH
argh
itaH
uned
oara
Ialo
mita Iasi
Mar
amur
esM
ehed
inti
Mur
esN
eam
tO
ltP
raho
vaS
alaj
Sat
u M
are
Sib
iuS
ucea
vaTe
leor
man
Tim
isTu
lcea
Val
cea
Vas
lui
Vra
ncea
Excluziune
Incluziune
REFLECTAREA INCLUZIUNII SOCIALE ÎN MASS-MEDIA DIN ROMÂNIA
Cercetare realizată în cadrul proiectului PHARE RO 2006/018-147.04.02.03.01.02
„Asistenţă tehnică pentru promovarea campaniei naţionale de conştientizare în domeniul incluziunii sociale”
de către Adviser / Chilli Media (noiembrie 2009)
85858585
Romi – integrare
Capital de imagine media incluziv vs excluziv
Tema: Romi - integrare
-10.0
0.0
10.0
20.0
30.0
40.0
50.0
Alb
aA
rad
Arg
esB
acau
Bih
orB
istri
taB
otos
ani
Bra
ilaB
raso
vB
uzau
Cal
aras
iC
aras
Clu
jC
onst
anta
Cov
asna
Dam
bovi
taD
olj
Gal
ati
Giu
rgiu
Gor
jH
argh
itaH
uned
oara
Ialo
mita Iasi
Mar
amur
esM
ehed
inti
Mur
esN
eam
tO
ltP
raho
vaS
alaj
Sat
u M
are
Sib
iuS
ucea
vaTe
leor
man
Tim
isTu
lcea
Val
cea
Vas
lui
Vra
ncea
Excluziune
Incluziune
Violenta domestica
Capital de imagine media incluziv vs excluziv
Tema: Violenta domestica
0.02.04.06.08.0
10.012.014.016.018.0
Alb
aA
rad
Arg
esB
acau
Bih
orB
istri
taB
otos
ani
Bra
ilaB
raso
vB
uzau
Cal
aras
iC
aras
Clu
jC
onst
anta
Cov
asna
Dam
bovi
taD
olj
Gal
ati
Giu
rgiu
Gor
jH
argh
itaH
uned
oara
Ialo
mita Iasi
Mar
amur
esM
ehed
inti
Mur
esN
eam
tO
ltP
raho
vaS
alaj
Sat
u M
are
Sib
iuS
ucea
vaTe
leor
man
Tim
isTu
lcea
Val
cea
Vas
lui
Vra
ncea
Excluziune
Incluziune
REFLECTAREA INCLUZIUNII SOCIALE ÎN MASS-MEDIA DIN ROMÂNIA
Cercetare realizată în cadrul proiectului PHARE RO 2006/018-147.04.02.03.01.02
„Asistenţă tehnică pentru promovarea campaniei naţionale de conştientizare în domeniul incluziunii sociale”
de către Adviser / Chilli Media (noiembrie 2009)
86868686
Ajutoare si prestatii sociale
Capital de imagine media incluziv vs excluziv
Tema: Ajutoare si prestatii sociale
-20.0
-10.0
0.0
10.0
20.0
30.0
40.0
50.0
60.0
70.0
80.0
Alb
aA
rad
Arg
esB
acau
Bih
orB
istri
taB
otos
ani
Bra
ilaB
raso
vB
uzau
Cal
aras
iC
aras
Clu
jC
onst
anta
Cov
asna
Dam
bovi
taD
olj
Gal
ati
Giu
rgiu
Gor
jH
argh
itaH
uned
oara
Ialo
mita Iasi
Mar
amur
esM
ehed
inti
Mur
esN
eam
tO
ltP
raho
vaS
alaj
Sat
u M
are
Sib
iuS
ucea
vaTe
leor
man
Tim
isTu
lcea
Val
cea
Vas
lui
Vra
ncea
Excluziune
Incluziune
Integrare – pers. Handicap
Capital de imagine media incluziv vs excluziv
Tema: Integrare persoane cu handicap
0.0
10.0
20.0
30.0
40.0
50.0
60.0
Alb
aA
rad
Arg
esB
acau
Bih
orB
istri
taB
otos
ani
Bra
ilaB
raso
vB
uzau
Cal
aras
iC
aras
Clu
jC
onst
anta
Cov
asna
Dam
bovi
taD
olj
Gal
ati
Giu
rgiu
Gor
jH
argh
itaH
uned
oara
Ialo
mita Iasi
Mar
amur
esM
ehed
inti
Mur
esN
eam
tO
ltP
raho
vaS
alaj
Sat
u M
are
Sib
iuS
ucea
vaTe
leor
man
Tim
isTu
lcea
Val
cea
Vas
lui
Vra
ncea
Excluziune
Incluziune
REFLECTAREA INCLUZIUNII SOCIALE ÎN MASS-MEDIA DIN ROMÂNIA
Cercetare realizată în cadrul proiectului PHARE RO 2006/018-147.04.02.03.01.02
„Asistenţă tehnică pentru promovarea campaniei naţionale de conştientizare în domeniul incluziunii sociale”
de către Adviser / Chilli Media (noiembrie 2009)
87878787
MASS MEDIA: FACTOR DE INCLUZIUNE ŞI EXCLZIUNE SOCIALĂ
Mass-media pot influenţa direct modul în care sunt comunicate către public imagini, valori, atitudini faţă de
problemele referitoare la incluziunea socială sau faţă de grupurile cu risc de excluziune socială.
Astfel, mass-media constituie unul dintre instrumentele importante de promovare a stereotipurilor sociale , a
formelor de discriminare şi a atitudinilor de excluziune a societăţii faţă de anumite grupuri sau în anumite situaţii. În
acelaşi timp însă, mass-media este şi unul dintre instrumentele importante de transmitere a mesajelor de tip
incluziv , non-discriminatorii.
În acest sens, mass-media nu doar că transmit o anumită imagine referitor la problemele legate de problematica
incluziunii sociale ci contribuie şi la formarea acestei imaginii. Nu este doar un mijloc de comunicare a incluziunii /
excluziunii sociale ci şi un factor care contribuie la definirea problematicii de incluziune sau de excluziune socială.
În urma analizei media realizate, am identificat două perspective din care mass-media poate funcţiona ca şi factor
de incluziune sau excluziune:
1. Prin selec ţia mesajelor (media este cea care propune audienţei care sunt acele mesaje care sunt
comunicate în mod deosebit: cele de tip incluziv sau cele de tip excluziv; de asemenea, media este cea care
propune semnificaţii incluzive sau excluziv pentru concepte sociale sau pentru grupuri sociale; media propune
etichetări sau aprecieri care pot fi, de asemenea, de tip incluziv sau excluziv etc)
2. Prin mecanisme de promovare proprii a componentelor de tip incluziv sau excluziv pentru grupurile
sociale (media pot utiliza instrumente şi mecanisme proprii prin care poate influenţa percepţia audienţei asupra
problematicilor legate de incluziune sau excluziune socială; media pot alege dacă să comunice sau nu un anumit
subiect sau accentul care este pus pe comunicarea imaginii unui anumit grup social)
Este important de menţionat faptul că atitudinea excluzivă a media faţă de un anumit subiect sau grup social nu se
manifestă doar prin articole de presă negative referitoare la subiectul respectiv. Uneori articolele negative la adresa
unui subiect sau grup social pot constitui de fapt promovarea unei imagini de tip incluziv.
Câteva exemple în acest sens pot fi următoarele:
Subiect material media Grup social vizat Tip imagine media promovată Articol critic (ton negativ ) legat
de faptul că pensionarilor nu li se distribuie în mod corect biletele
pentru tratament
Pensionari Componenta predominant ă a imaginii pensionarilor este incluziv ă (pensionarii au dreptul la aceste bilete dar autorit ăţile
le îngr ădesc accesul) Articol cu ton apreciativ la
adresa autorităţilor (ton pozitiv) legat de faptul că romilor li s-au
construit locuinţe noi la marginea oraşului, într-un spaţiu îngrădit,
unde au toate facilităţile
Romi Componenta predominant ă a imaginii romilor este una excluziv ă (deoarece
autorul materialului laud ă o ini ţiativ ă de segregare a romilor, de excludere
social ă a acestora)
REFLECTAREA INCLUZIUNII SOCIALE ÎN MASS-MEDIA DIN ROMÂNIA
Cercetare realizată în cadrul proiectului PHARE RO 2006/018-147.04.02.03.01.02
„Asistenţă tehnică pentru promovarea campaniei naţionale de conştientizare în domeniul incluziunii sociale”
de către Adviser / Chilli Media (noiembrie 2009)
88888888
MESAJE DE INCLUZIUNE ŞI EXCLUZIUNE SOCIALĂ
Cel mai simplu şi mai uşor de identificat mod prin care media se impune ca factor de incluziune sau de excluziune
socială este cel legat de modul în care media comunic ă mesajele sociale.
Astfel, în urma analizei media realizate au fost identificate două modalităţi principale prin care media impune
perspective de tip incluziv sau excluziv atunci cân d îşi comunic ă mesajele :
1. Mesaje neutre în care se folosesc concepte inclu zive sau excluzive
Media poate transmite mesaje care, din punctul de vedere al conţinutului, sunt chiar de tip incluziv însă, prin
folosirea unor termeni excluzivi, se transmite, dimpotrivă, o imagine de tip excluziv.
Exemplu: Titlul unui material media analizat a fost “Boschetară înjunghiată”; teoretic acest material ar fi fost de tip
incluziv dacă autorul nu ar fi folosit termenul de “boschetar” care este, în sine, un concept depreciativ, excluziv, la
adresa unor persoane care nu au locuinţă.
2. Mesaje care promoveaz ă manifest o atitudine incluziv ă sau excluziv ă
Jurnaliştii pot transmite, în mod manifest, opinii, interpretări de tip excluziv. De cele mai multe ori acest tip de situaţii
se regăsesc în materialele „de opinie” (editoriale, articole de fond, emisiuni de autor etc) şi exprimă părerea
personală a autorului respectiv.
Exemplu: Un material de presă în care autorul susţine în mod direct că politicile de integrare a romilor ca minoritate
aduc deservicii şi pun majoritatea într-o poziţie de inferioritate.
Cele mai frecvente concepte cu semnificaţie excluzivă folosite de media în materialele difuzate sunt:
Grup risc de excluziune socială Termen excluziv utilizat de media Persoane fără adăpost Cerşetori (în anumite contexte)
Milogi Boschetari Aurolaci
Emigranţi români în UE Căpşunari (folosit chiar şi pentru cei care lucrează legal în construcţii sau în domeniul financiar, de exemplu)
Deţinuţi Puşcăriaşi (denumiţi astfel după eliberare) Romi Ţigani (numai în anumite contexte; teremenul ţigan nu este unul
folosit doar în contexte excluzive) Ciori (mai rar folosit, dar întâlnit în media)
Femei Curve (pentru femei care practică prostituţia; frecvent utilizat în cotidienele de tip tabloid)
Homosexuali Bulangii (doar în publicaţii precum România Mare) Feti ţe
Rapoartele lunare de analiză de fond conţin şi exemple (scan-uri ale materialelor de presă în care au fost
identificate mesaje manifest excluzive la adresa acestor grupuri cu risc social de excluziune).
REFLECTAREA INCLUZIUNII SOCIALE ÎN MASS-MEDIA DIN ROMÂNIA
Cercetare realizată în cadrul proiectului PHARE RO 2006/018-147.04.02.03.01.02
„Asistenţă tehnică pentru promovarea campaniei naţionale de conştientizare în domeniul incluziunii sociale”
de către Adviser / Chilli Media (noiembrie 2009)
89898989
MECANISME DE INCLUZIUNE ŞI EXCLUZIUNE SOCIALĂ
Mass-media poate să determine caracteristica incluzivă sau excluzivă a unui mesaj fără a interveni, a prima
vedere, asupra conţinutului acestuia.
Sunt cel puţin două modalităţi prin care mass – media poate utiliza mecanisme proprii pentru a interveni asupra
imaginii incluzive sau excluzive legate de un anumit mesaj:
1. Accentuarea subiectelor
2. Modalit ăţi tehnice de „decupare” şi prezentare a subiectului
1. Accentuarea subiectelor
Media are puterea de a scoate în evidenţă evenimente sau ştiri de o anumită factură sau cu un anumit subiect şi,
dimpotrivă, de a nu expune deloc anumite ştiri sau subiecte. Prin comunicarea acestora către public media oferă o
realitate care poate fi uneori sensibil alterată: cu unele ştiri extrem de mult expuse iar altele pur şi simplu trecute cu
vederea.
Exemplu: Un exemplu ilustrativ de exagerare a unor evenimente de către media este şi cel legat de modul în care
televiziunile au comunicat cutremurul din România din luna aprilie. În acel moment a avut loc un cutremur relativ
obişnuit pentru România însă televiziunile au „forţat” expunerea acestei ştiri, au indus un o imagine de panică în
rândul telespectatorilor şi, nu în ultimul rând, astfel au înregistrat audienţe cu până de 7 ori mai ridicate decât cele
de dinaintea cutremurului.
Ulterior CNA chiar a transmis avertismente unor televiziuni în acest sens şi le-a
acuzat că au exagerat expunerea şi tonul jurnalistic asociat cu acest eveniment şi
au indus o stare de panică nejustificată către privitori.
În cazul presei scrise, acest procedeu constă în expunerea materialului care se
doreşte a fi scos în evidenţă pe prima pagină, cu fotografii, cu titluri cu caractere
disproporţionat de mari.
În exemplul alăturat, prima pagină a unui cotidian de tip tabloid din România (Click )
publică în 6 august un material pe prima pagină referitor la faptul că o fată care era
internată într-un centru de copii şi care practica prostituţia era bănuită că este
infectată cu HIV / SIDA.
REFLECTAREA INCLUZIUNII SOCIALE ÎN MASS-MEDIA DIN ROMÂNIA
Cercetare realizată în cadrul proiectului PHARE RO 2006/018-147.04.02.03.01.02
„Asistenţă tehnică pentru promovarea campaniei naţionale de conştientizare în domeniul incluziunii sociale”
de către Adviser / Chilli Media (noiembrie 2009)
90909090
Titlul este „Bombă SIDA la casa de copii” (titul materialului este mai mare decât titlul cotidianului!!). Iar numele
materialului în pagina de interior era „Curva de la casa de copii are SIDA”.
Expunerea media pe care a înregistrat-o un astfel de material a fost extrem de ridicată. De asemenea, prejudiciul
de imagine pe care un astfel de material îl aduce fetei în cauză care se afla într-o situaţie socială extrem de gravă
nu a f ăcut decât s ă accentueze mesajele de excluziune , de discriminare la adresa acesteia.
Acest caz este, fără îndoială, o situaţie socială deosebită, un caz critic care merita atenţia media aşa cum, de altfel,
au scris despre acest caz şi alte publicaţii. Însă foarte puţine dintre acestea au folosit în asemenea măsură acest
caz pentru a-l transforma într-un subiect „de audienţă”. Şi, de asemenea, în foarte puţine cazuri, victima a devenit
atât de repede obiectul stigmatizării şi discriminării sociale (ca persoană infectată cu HIV / SIDA).
COPIII şi ŞOMERII sunt grupurile sociale faţă de care media foloseşte cel mai frecvent acest tip de supraexpunere
a subiectelor în vederea fructificării la maxim a impactului ştirii şi, astfel, a creşterii audienţei.
2. Modalităţi tehnice de „decupare” şi prezentare a subiectului
Mass-media poate influenţa modul în care comunică un subiect sau un anumit grup cu risc de excluziune media
doar prin modul în care îl expune.
Un astfel de exemplu îl poate constitui un material difuzat la TV referitor la concertul Madonnei din Bucureşti.
REFLECTAREA INCLUZIUNII SOCIALE ÎN MASS-MEDIA DIN ROMÂNIA
Cercetare realizată în cadrul proiectului PHARE RO 2006/018-147.04.02.03.01.02
„Asistenţă tehnică pentru promovarea campaniei naţionale de conştientizare în domeniul incluziunii sociale”
de către Adviser / Chilli Media (noiembrie 2009)
91919191
Scriptul materialului difuzat în data de 28 august a.c. este prezentat mai jos:
Script (Antena 3, Ştiri ora 12, 28.08, fragment)Script (Antena 3, Ştiri ora 12, 28.08, fragment)Script (Antena 3, Ştiri ora 12, 28.08, fragment)Script (Antena 3, Ştiri ora 12, 28.08, fragment) ...Aseară, în Parcul Izvor, au fost peste 70.000 de oameni. Nu toţi au fost însă încântaţi de spectacolul oferit de Madonna şi trupa ei. A existat chiar şi un moment în care diva a fost huiduită atunci când a vorbit publicului de discriminarea la adresa romilor... [Titlu ecran: Show Show Show Show şi nu prea cu Madonna ]
Diva pop a urcat pe scena amplasată în Parcul Izvor şi a dat startul show-ului cu piesa “Candy Shop”. Aşa cum a promis, Madonna a cântat la Bucureşti şi muzică ţigănească. Momentul a fost foarte a apreciat de publicul român însă nu şi mesajul cântăreţei de după. [Titlu ecran: Show şi nu prea cu Madonna]
“…It has been brought to my attention, that there is a lot of discrimination against Romanies and Gypsies in general in Eastern Europe – it made me feel very sad. We don’t believe in discrimination, we believe in freedom and equal rights for everyone…”
REFLECTAREA INCLUZIUNII SOCIALE ÎN MASS-MEDIA DIN ROMÂNIA
Cercetare realizată în cadrul proiectului PHARE RO 2006/018-147.04.02.03.01.02
„Asistenţă tehnică pentru promovarea campaniei naţionale de conştientizare în domeniul incluziunii sociale”
de către Adviser / Chilli Media (noiembrie 2009)
92929292
[Declaraţii spectatori la concert]
...luaţi ciorile şi gunoaiele...
...cred că a fost spectacol pentru Europa de Est, pentru români, pentru...
...nu ne-am aşteptat să aibă o diversitate aşa de mare...şi faptul că a atins şi partea asta de
spanioli...de gypsy ca să spunem aşa...
Oribil!...Pentru că indirect ne-a cam făcut ţigani printr-o melodie şi prin discursul scurt pe care l-a
ţinut.
Nasol! Cel mai slab pe care l-am văzut în ultimii 5 ani. (Rep: Ce nu v(Rep: Ce nu v(Rep: Ce nu v(Rep: Ce nu v----a plăcut?)a plăcut?)a plăcut?)a plăcut?) Lecţiile de
discriminare cu ţiganii.
[Final material]
REFLECTAREA INCLUZIUNII SOCIALE ÎN MASS-MEDIA DIN ROMÂNIA
Cercetare realizată în cadrul proiectului PHARE RO 2006/018-147.04.02.03.01.02
„Asistenţă tehnică pentru promovarea campaniei naţionale de conştientizare în domeniul incluziunii sociale”
de către Adviser / Chilli Media (noiembrie 2009)
93939393
În acest material jurnalistul nu a intervenit cu aproape nici un fel de comentariu. Practic, s-a limitat să „decupeze”
declaraţii ale „oamenilor de pe stradă”. Aceste opinii însă au fost şi intens excluzive, chiar rasiste la adresa romilor.
Astfel, a existat cel puţin o replică a unui spectator de la concert (a cărui figură nici nu apare foarte clar în cadru)
care a spus “...luaţi ciorile şi gunoaiele...”. Şi redactorul respectiv a ales să includă respectiva remarcă în materialul
difuzat pe post fără să facă nici un fel de comentariu în acest sens.
Aşadar, media nu a făcut nici un fel de comentariu excluziv referitor la romi în schimb a selectat opinii
discriminatorii, de tip excluziv al unor cetăţeni, a permis difuzarea pe post a unor remarci cu evidente tente rasiste
şi, mai grav, a încercat să lase impresia că aceste opinii sunt reprezentative pentru toţi cei care au participat la
concert.
De aceea, prin modul în care au fost selectate opiniile unor spectatori, imaginea pe care acest material o transferă
către public este o imagine preponderent excluziv ă la adresa romilor .
REFLECTAREA INCLUZIUNII SOCIALE ÎN MASS-MEDIA DIN ROMÂNIA
Cercetare realizată în cadrul proiectului PHARE RO 2006/018-147.04.02.03.01.02
„Asistenţă tehnică pentru promovarea campaniei naţionale de conştientizare în domeniul incluziunii sociale”
de către Adviser / Chilli Media (noiembrie 2009)
94949494
HARTA MEDIA A INCLUZIUNII ŞI EXCLUZIUNII SOCIALE
Unul dintre obiectivele importante ale analizei a fost acela de a stabili dacă există deosebiri la nivel de judeţ în ceea
ce priveşte modul în care media comunică subiecte, teme legate de problematica excluziunii sociale.
De asemenea, am fost interesaţi să aflăm cum comunică media locale grupurile cu risc de excluziune socială
analizate şi să comparăm aceste rezultate cu cele înregistrate pentru media centrale.
În plus, un alt obiectiv al acestei cercetări a fost acela de a stabili ponderea mesajelor incluzive raportate la cele
preponderent excluzive în media. În harta prezentată mai sus se prezintă ponderea imaginii media incluzive în
media locale pentru fiecare judeţ în parte.
Judeţele în care ponderea imaginii incluzive este predominantă sunt: Vaslui, Buzău sau Caraş – Severin. Judeţele
în care ponderea imaginii de tip incluziv este mai redusă sunt: Alba, Iaşi sau Galaţi.
În cazul presei centrale a fost identificată ponderea cea mai scăzută a imaginii de tip incluziv : numai 42% din
imaginea media referitoare la problemele sociale a fost de tip incluziv (aşadar presa centrală este preponderent
excluziv ă).
REFLECTAREA INCLUZIUNII SOCIALE ÎN MASS-MEDIA DIN ROMÂNIA
Cercetare realizată în cadrul proiectului PHARE RO 2006/018-147.04.02.03.01.02
„Asistenţă tehnică pentru promovarea campaniei naţionale de conştientizare în domeniul incluziunii sociale”
de către Adviser / Chilli Media (noiembrie 2009)
95959595
**
Evaluare comparativă imagine media incluzivă vs excluzivă
(Presa scrisă / Puncte media)
47160.733877.5
-10000 0 10000 20000 30000 40000 50000
Alte grupuri
Bolnavi
Copii
Defavorizati
Detinuti
Femei
Homosexuali
Imigranti
Maghiari
Pensionari
Pers. Handicap
Romani
Romi
Saraci
Someri
Tineri
Toxicomani
Varstnici
Total
Nationala Incluziune
Nationala Excluziune
Imaginea preponderentă în media: preponderent de tip excluziv
Vizibilitate / imagine media consistentă: copii , femei
Mesaje preponderent incluzive: săraci , homosexuali, tineri
Mesaje preponderent excluzive: copii , femei , romi
REFLECTAREA INCLUZIUNII SOCIALE ÎN MASS-MEDIA DIN ROMÂNIA
Cercetare realizată în cadrul proiectului PHARE RO 2006/018-147.04.02.03.01.02
„Asistenţă tehnică pentru promovarea campaniei naţionale de conştientizare în domeniul incluziunii sociale”
de către Adviser / Chilli Media (noiembrie 2009)
96969696
ALBA
Evaluare comparativă imagine media incluzivă vs excluzivă
(Presa scrisă / Puncte media)
46.534.3
-10 0 10 20 30 40 50
Alte grupuri
Bolnavi
Copii
Defavorizati
Detinuti
Femei
Homosexuali
Imigranti
Maghiari
Pensionari
Pers. Handicap
Romani
Romi
Saraci
Someri
Tineri
Toxicomani
Varstnici
Total
Alba Incluziune
Alba Excluziune
Imaginea preponderentă în media: preponderent de tip excluziv
Vizibilitate / imagine media consistentă: şomeri
Mesaje preponderent incluzive: defavoriza ţi, persoane cu handicap , romi
Mesaje preponderent excluzive: pensionari , femei , şomeri , vârstnici
REFLECTAREA INCLUZIUNII SOCIALE ÎN MASS-MEDIA DIN ROMÂNIA
Cercetare realizată în cadrul proiectului PHARE RO 2006/018-147.04.02.03.01.02
„Asistenţă tehnică pentru promovarea campaniei naţionale de conştientizare în domeniul incluziunii sociale”
de către Adviser / Chilli Media (noiembrie 2009)
97979797
ARAD
Evaluare comparativă imagine media incluzivă vs excluzivă
(Presa scrisă / Puncte media)
94.7178.3
0 20 40 60 80 100 120 140 160 180 200
Alte grupuri
Bolnavi
Copii
Defavorizati
Detinuti
Femei
Homosexuali
Imigranti
Maghiari
Pensionari
Pers. Handicap
Romani
Romi
Saraci
Someri
Tineri
Toxicomani
Varstnici
Total
Arad Incluziune
Arad Excluziune
Imaginea preponderentă în media: preponderent de tip incluziv
Vizibilitate / imagine media consistentă: şomeri, romi, persoane cu handicap, tineri
Mesaje preponderent incluzive: copii , bolnavi, şomeri , tineri
Mesaje preponderent excluzive: vârstnici, homosexuali,
REFLECTAREA INCLUZIUNII SOCIALE ÎN MASS-MEDIA DIN ROMÂNIA
Cercetare realizată în cadrul proiectului PHARE RO 2006/018-147.04.02.03.01.02
„Asistenţă tehnică pentru promovarea campaniei naţionale de conştientizare în domeniul incluziunii sociale”
de către Adviser / Chilli Media (noiembrie 2009)
98989898
ARGES
Evaluare comparativă imagine media incluzivă vs excluzivă
(Presa scrisă / Puncte media)
259.9425.4
-50 0 50 100 150 200 250 300 350 400 450
Alte grupuri
Bolnavi
Copii
Defavorizati
Detinuti
Femei
Homosexuali
Imigranti
Maghiari
Pensionari
Pers. Handicap
Romani
Romi
Saraci
Someri
Tineri
Toxicomani
Varstnici
Total
Arges Incluziune
Arges Excluziune
Imaginea preponderentă în media: preponderent de tip incluziv
Vizibilitate / imagine media consistentă: şomeri, romi, femei
Mesaje preponderent incluzive: copii , femei , deţinu ţi, pensionari, persoane cu
handicap, vârstnici, toxicomani
Mesaje preponderent excluzive: -
REFLECTAREA INCLUZIUNII SOCIALE ÎN MASS-MEDIA DIN ROMÂNIA
Cercetare realizată în cadrul proiectului PHARE RO 2006/018-147.04.02.03.01.02
„Asistenţă tehnică pentru promovarea campaniei naţionale de conştientizare în domeniul incluziunii sociale”
de către Adviser / Chilli Media (noiembrie 2009)
99999999
BACAU
Evaluare comparativă imagine media incluzivă vs excluzivă
(Presa scrisă / Puncte media)
229.8232.9
-50 0 50 100 150 200 250
Alte grupuri
Bolnavi
Copii
Defavorizati
Detinuti
Femei
Homosexuali
Imigranti
Maghiari
Pensionari
Pers. Handicap
Romani
Romi
Saraci
Someri
Tineri
Toxicomani
Varstnici
Total
Bacau Incluziune
Bacau Excluziune
Imaginea preponderentă în media: echilibrat
Vizibilitate / imagine media consistentă: şomeri, copii
Mesaje preponderent incluzive: copii , deţinu ţi, romi, tineri
Mesaje preponderent excluzive: femei, pensionari, s ăraci,
REFLECTAREA INCLUZIUNII SOCIALE ÎN MASS-MEDIA DIN ROMÂNIA
Cercetare realizată în cadrul proiectului PHARE RO 2006/018-147.04.02.03.01.02
„Asistenţă tehnică pentru promovarea campaniei naţionale de conştientizare în domeniul incluziunii sociale”
de către Adviser / Chilli Media (noiembrie 2009)
100100100100
BIHOR
Evaluare comparativă imagine media incluzivă vs excluzivă
(Presa scrisă / Puncte media)
125.5269.0
0 50 100 150 200 250 300
Alte grupuri
Bolnavi
Copii
Defavorizati
Detinuti
Femei
Homosexuali
Imigranti
Maghiari
Pensionari
Pers. Handicap
Romani
Romi
Saraci
Someri
Tineri
Toxicomani
Varstnici
Total
Bihor Incluziune
Bihor Excluziune
Imaginea preponderentă în media: preponderent de tip incluziv
Vizibilitate / imagine media consistentă: şomeri, tineri, romi
Mesaje preponderent incluzive: femei , şomeri, tineri, s ăraci
Mesaje preponderent excluzive: romi
REFLECTAREA INCLUZIUNII SOCIALE ÎN MASS-MEDIA DIN ROMÂNIA
Cercetare realizată în cadrul proiectului PHARE RO 2006/018-147.04.02.03.01.02
„Asistenţă tehnică pentru promovarea campaniei naţionale de conştientizare în domeniul incluziunii sociale”
de către Adviser / Chilli Media (noiembrie 2009)
101101101101
BISTRITA
Evaluare comparativă imagine media incluzivă vs excluzivă
(Presa scrisă / Puncte media)
127.4129.0
0 20 40 60 80 100 120 140
Alte grupuri
Bolnavi
Copii
Defavorizati
Detinuti
Femei
Homosexuali
Imigranti
Maghiari
Pensionari
Pers. Handicap
Romani
Romi
Saraci
Someri
Tineri
Toxicomani
Varstnici
Total
Bistrita Incluziune
Bistrita Excluziune
Imaginea preponderentă în media: echilibrat
Vizibilitate / imagine media consistentă: săraci , şomeri, copii,
Mesaje preponderent incluzive: femei , şomeri, tineri, toxicomani, copii
Mesaje preponderent excluzive: bolnavi, s ăraci,
REFLECTAREA INCLUZIUNII SOCIALE ÎN MASS-MEDIA DIN ROMÂNIA
Cercetare realizată în cadrul proiectului PHARE RO 2006/018-147.04.02.03.01.02
„Asistenţă tehnică pentru promovarea campaniei naţionale de conştientizare în domeniul incluziunii sociale”
de către Adviser / Chilli Media (noiembrie 2009)
102102102102
BOTOSANI
Evaluare comparativă imagine media incluzivă vs excluzivă
(Presa scrisă / Puncte media)
148.8154.1
-40 -20 0 20 40 60 80 100 120 140 160 180
Alte grupuri
Bolnavi
Copii
Defavorizati
Detinuti
Femei
Homosexuali
Imigranti
Maghiari
Pensionari
Pers. Handicap
Romani
Romi
Saraci
Someri
Tineri
Toxicomani
Varstnici
Total
Botosani Incluziune
Botosani Excluziune
Imaginea preponderentă în media: echilibrat
Vizibilitate / imagine media consistentă: şomeri, copii,
Mesaje preponderent incluzive: săraci
Mesaje preponderent excluzive: romi
REFLECTAREA INCLUZIUNII SOCIALE ÎN MASS-MEDIA DIN ROMÂNIA
Cercetare realizată în cadrul proiectului PHARE RO 2006/018-147.04.02.03.01.02
„Asistenţă tehnică pentru promovarea campaniei naţionale de conştientizare în domeniul incluziunii sociale”
de către Adviser / Chilli Media (noiembrie 2009)
103103103103
BRAILA
Evaluare comparativă imagine media incluzivă vs excluzivă
(Presa scrisă / Puncte media)
46.095.9
-20 0 20 40 60 80 100 120
Alte grupuri
Bolnavi
Copii
Defavorizati
Detinuti
Femei
Homosexuali
Imigranti
Maghiari
Pensionari
Pers. Handicap
Romani
Romi
Saraci
Someri
Tineri
Toxicomani
Varstnici
Total
Braila Incluziune
Braila Excluziune
Imaginea preponderentă în media: preponderent de tip incluziv
Vizibilitate / imagine media consistentă: copii , şomeri
Mesaje preponderent incluzive: defavoriza ţi, deţinu ţi, pensionari, tineri,
persoane cu handicap
Mesaje preponderent excluzive: vârstnici, copii
REFLECTAREA INCLUZIUNII SOCIALE ÎN MASS-MEDIA DIN ROMÂNIA
Cercetare realizată în cadrul proiectului PHARE RO 2006/018-147.04.02.03.01.02
„Asistenţă tehnică pentru promovarea campaniei naţionale de conştientizare în domeniul incluziunii sociale”
de către Adviser / Chilli Media (noiembrie 2009)
104104104104
BRASOV
Evaluare comparativă imagine media incluzivă vs excluzivă
(Presa scrisă / Puncte media)
72.069.5
-10 0 10 20 30 40 50 60 70 80
Alte grupuri
Bolnavi
Copii
Defavorizati
Detinuti
Femei
Homosexuali
Imigranti
Maghiari
Pensionari
Pers. Handicap
Romani
Romi
Saraci
Someri
Tineri
Toxicomani
Varstnici
Total
Brasov Incluziune
Brasov Excluziune
Imaginea preponderentă în media: echilibrat
Vizibilitate / imagine media consistentă: tineri , şomeri
Mesaje preponderent incluzive: copii, bolnavi, s ăraci, vârstnici
Mesaje preponderent excluzive: pensionari
REFLECTAREA INCLUZIUNII SOCIALE ÎN MASS-MEDIA DIN ROMÂNIA
Cercetare realizată în cadrul proiectului PHARE RO 2006/018-147.04.02.03.01.02
„Asistenţă tehnică pentru promovarea campaniei naţionale de conştientizare în domeniul incluziunii sociale”
de către Adviser / Chilli Media (noiembrie 2009)
105105105105
BUZAU
Evaluare comparativă imagine media incluzivă vs excluzivă
(Presa scrisă / Puncte media)
25.661.6
0 10 20 30 40 50 60 70
Alte grupuri
Bolnavi
Copii
Defavorizati
Detinuti
Femei
Homosexuali
Imigranti
Maghiari
Pensionari
Pers. Handicap
Romani
Romi
Saraci
Someri
Tineri
Toxicomani
Varstnici
Total
Buzau Incluziune
Buzau Excluziune
Imaginea preponderentă în media: preponderent de tip incluziv
Vizibilitate / imagine media consistentă: şomeri, persoane cu handicap, tineri
Mesaje preponderent incluzive: persoane cu handicap , romi, şomeri
Mesaje preponderent excluzive: -
REFLECTAREA INCLUZIUNII SOCIALE ÎN MASS-MEDIA DIN ROMÂNIA
Cercetare realizată în cadrul proiectului PHARE RO 2006/018-147.04.02.03.01.02
„Asistenţă tehnică pentru promovarea campaniei naţionale de conştientizare în domeniul incluziunii sociale”
de către Adviser / Chilli Media (noiembrie 2009)
106106106106
CALARASI
Evaluare comparativă imagine media incluzivă vs excluzivă
(Presa scrisă / Puncte media)
51.775.3
-10 0 10 20 30 40 50 60 70 80
Alte grupuri
Bolnavi
Copii
Defavorizati
Detinuti
Femei
Homosexuali
Imigranti
Maghiari
Pensionari
Pers. Handicap
Romani
Romi
Saraci
Someri
Tineri
Toxicomani
Varstnici
Total
Calarasi Incluziune
Calarasi Excluziune
Imaginea preponderentă în media: preponderent de tip incluziv
Vizibilitate / imagine media consistentă: săraci, şomeri, copii, defavoriza ţi
Mesaje preponderent incluzive: copii , persoane cu handicap, s ăraci
Mesaje preponderent excluzive: pensionari, vârstnici
REFLECTAREA INCLUZIUNII SOCIALE ÎN MASS-MEDIA DIN ROMÂNIA
Cercetare realizată în cadrul proiectului PHARE RO 2006/018-147.04.02.03.01.02
„Asistenţă tehnică pentru promovarea campaniei naţionale de conştientizare în domeniul incluziunii sociale”
de către Adviser / Chilli Media (noiembrie 2009)
107107107107
CARAS SEVERIN
Evaluare comparativă imagine media incluzivă vs excluzivă
(Presa scrisă / Puncte media)
9.622.3
0 5 10 15 20 25
Alte grupuri
Bolnavi
Copii
Defavorizati
Detinuti
Femei
Homosexuali
Imigranti
Maghiari
Pensionari
Pers. Handicap
Romani
Romi
Saraci
Someri
Tineri
Toxicomani
Varstnici
Total
Caras Severin Incluziune
Caras Severin Excluziune
Imaginea preponderentă în media: preponderent de tip incluziv
Vizibilitate / imagine media consistentă: şomeri
Mesaje preponderent incluzive: femei , persoane cu handicap, tineri, şomeri
Mesaje preponderent excluzive: defavoriza ţi, pensionari, vârstnici
REFLECTAREA INCLUZIUNII SOCIALE ÎN MASS-MEDIA DIN ROMÂNIA
Cercetare realizată în cadrul proiectului PHARE RO 2006/018-147.04.02.03.01.02
„Asistenţă tehnică pentru promovarea campaniei naţionale de conştientizare în domeniul incluziunii sociale”
de către Adviser / Chilli Media (noiembrie 2009)
108108108108
CLUJ
Evaluare comparativă imagine media incluzivă vs excluzivă
(Presa scrisă / Puncte media)
170.1194.9
-50 0 50 100 150 200 250
Alte grupuri
Bolnavi
Copii
Defavorizati
Detinuti
Femei
Homosexuali
Imigranti
Maghiari
Pensionari
Pers. Handicap
Romani
Romi
Saraci
Someri
Tineri
Toxicomani
Varstnici
Total
Cluj Incluziune
Cluj Excluziune
Imaginea preponderentă în media: preponderent de tip incluziv
Vizibilitate / imagine media consistentă: şomeri, copii, s ăraci
Mesaje preponderent incluzive: bolnavi , femei , persoane cu handicap,
toxicomani
Mesaje preponderent excluzive: pensionari, romi
REFLECTAREA INCLUZIUNII SOCIALE ÎN MASS-MEDIA DIN ROMÂNIA
Cercetare realizată în cadrul proiectului PHARE RO 2006/018-147.04.02.03.01.02
„Asistenţă tehnică pentru promovarea campaniei naţionale de conştientizare în domeniul incluziunii sociale”
de către Adviser / Chilli Media (noiembrie 2009)
109109109109
CONSTANTA
Evaluare comparativă imagine media incluzivă vs excluzivă
(Presa scrisă / Puncte media)
55.392.9
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100
Alte grupuri
Bolnavi
Copii
Defavorizati
Detinuti
Femei
Homosexuali
Imigranti
Maghiari
Pensionari
Pers. Handicap
Romani
Romi
Saraci
Someri
Tineri
Toxicomani
Varstnici
Total
Constanta Incluziune
Constanta Excluziune
Imaginea preponderentă în media: preponderent de tip incluziv
Vizibilitate / imagine media consistentă: şomeri, copii
Mesaje preponderent incluzive: copii , femei, tineri
Mesaje preponderent excluzive: bolnavi, imigran ţi, săraci, vârstnici
REFLECTAREA INCLUZIUNII SOCIALE ÎN MASS-MEDIA DIN ROMÂNIA
Cercetare realizată în cadrul proiectului PHARE RO 2006/018-147.04.02.03.01.02
„Asistenţă tehnică pentru promovarea campaniei naţionale de conştientizare în domeniul incluziunii sociale”
de către Adviser / Chilli Media (noiembrie 2009)
110110110110
COVASNA
Evaluare comparativă imagine media incluzivă vs excluzivă
(Presa scrisă / Puncte media)
19.531.7
0 5 10 15 20 25 30 35
Alte grupuri
Bolnavi
Copii
Defavorizati
Detinuti
Femei
Homosexuali
Imigranti
Maghiari
Pensionari
Pers. Handicap
Romani
Romi
Saraci
Someri
Tineri
Toxicomani
Varstnici
Total
Covasna Incluziune
Covasna Excluziune
Imaginea preponderentă în media: preponderent de tip incluziv
Vizibilitate / imagine media consistentă: copii , şomeri, femei, defavoriza ţi
Mesaje preponderent incluzive: bolnavi , copii , romi
Mesaje preponderent excluzive: -
REFLECTAREA INCLUZIUNII SOCIALE ÎN MASS-MEDIA DIN ROMÂNIA
Cercetare realizată în cadrul proiectului PHARE RO 2006/018-147.04.02.03.01.02
„Asistenţă tehnică pentru promovarea campaniei naţionale de conştientizare în domeniul incluziunii sociale”
de către Adviser / Chilli Media (noiembrie 2009)
111111111111
DAMBOVITA
Evaluare comparativă imagine media incluzivă vs excluzivă
(Presa scrisă / Puncte media)
112.2188.6
-50 0 50 100 150 200
Alte grupuri
Bolnavi
Copii
Defavorizati
Detinuti
Femei
Homosexuali
Imigranti
Maghiari
Pensionari
Pers. Handicap
Romani
Romi
Saraci
Someri
Tineri
Toxicomani
Varstnici
Total
Dambovita Incluziune
Dambovita Excluziune
Imaginea preponderentă în media: preponderent de tip incluziv
Vizibilitate / imagine media consistentă: copii , şomeri, s ăraci
Mesaje preponderent incluzive: copii , persoane cu handicap , tineri , toxicomani
Mesaje preponderent excluzive: vârstnici, defavoriza ţi, femei
REFLECTAREA INCLUZIUNII SOCIALE ÎN MASS-MEDIA DIN ROMÂNIA
Cercetare realizată în cadrul proiectului PHARE RO 2006/018-147.04.02.03.01.02
„Asistenţă tehnică pentru promovarea campaniei naţionale de conştientizare în domeniul incluziunii sociale”
de către Adviser / Chilli Media (noiembrie 2009)
112112112112
DOLJ
Evaluare comparativă imagine media incluzivă vs excluzivă
(Presa scrisă / Puncte media)
156.0202.1
0 50 100 150 200 250
Alte grupuri
Bolnavi
Copii
Defavorizati
Detinuti
Femei
Homosexuali
Imigranti
Maghiari
Pensionari
Pers. Handicap
Romani
Romi
Saraci
Someri
Tineri
Toxicomani
Varstnici
Total
Dolj Incluziune
Dolj Excluziune
Imaginea preponderentă în media: preponderent de tip incluziv
Vizibilitate / imagine media consistentă: copii , şomeri, tineri
Mesaje preponderent incluzive: bolnavi , persoane cu handicap , toxicomani
Mesaje preponderent excluzive: imigran ţi
REFLECTAREA INCLUZIUNII SOCIALE ÎN MASS-MEDIA DIN ROMÂNIA
Cercetare realizată în cadrul proiectului PHARE RO 2006/018-147.04.02.03.01.02
„Asistenţă tehnică pentru promovarea campaniei naţionale de conştientizare în domeniul incluziunii sociale”
de către Adviser / Chilli Media (noiembrie 2009)
113113113113
GALATI
Evaluare comparativă imagine media incluzivă vs excluzivă
(Presa scrisă / Puncte media)
96.686.0
-20 0 20 40 60 80 100 120
Alte grupuri
Bolnavi
Copii
Defavorizati
Detinuti
Femei
Homosexuali
Imigranti
Maghiari
Pensionari
Pers. Handicap
Romani
Romi
Saraci
Someri
Tineri
Toxicomani
Varstnici
Total
Galati Incluziune
Galati Excluziune
Imaginea preponderentă în media: preponderent de tip excluziv
Vizibilitate / imagine media consistentă: copii , şomeri
Mesaje preponderent incluzive: bolnavi , persoane cu handicap , toxicomani
Mesaje preponderent excluzive: imigran ţi, şomeri
REFLECTAREA INCLUZIUNII SOCIALE ÎN MASS-MEDIA DIN ROMÂNIA
Cercetare realizată în cadrul proiectului PHARE RO 2006/018-147.04.02.03.01.02
„Asistenţă tehnică pentru promovarea campaniei naţionale de conştientizare în domeniul incluziunii sociale”
de către Adviser / Chilli Media (noiembrie 2009)
114114114114
GIURGIU
Evaluare comparativă imagine media incluzivă vs excluzivă
(Presa scrisă / Puncte media)
38.265.5
0 10 20 30 40 50 60 70
Alte grupuri
Bolnavi
Copii
Defavorizati
Detinuti
Femei
Homosexuali
Imigranti
Maghiari
Pensionari
Pers. Handicap
Romani
Romi
Saraci
Someri
Tineri
Toxicomani
Varstnici
Total
Giurgiu Incluziune
Giurgiu Excluziune
Imaginea preponderentă în media: preponderent de tip incluziv
Vizibilitate / imagine media consistentă: copii , şomeri, defavoriza ţi
Mesaje preponderent incluzive: copii , defavoriza ţi, şomeri, s ăraci
Mesaje preponderent excluzive: persoane cu handicap, femei, romi, toxicomani
REFLECTAREA INCLUZIUNII SOCIALE ÎN MASS-MEDIA DIN ROMÂNIA
Cercetare realizată în cadrul proiectului PHARE RO 2006/018-147.04.02.03.01.02
„Asistenţă tehnică pentru promovarea campaniei naţionale de conştientizare în domeniul incluziunii sociale”
de către Adviser / Chilli Media (noiembrie 2009)
111111115555
GORJ
Evaluare comparativă imagine media incluzivă vs excluzivă
(Presa scrisă / Puncte media)
161.2182.6
-50 0 50 100 150 200
Alte grupuri
Bolnavi
Copii
Defavorizati
Detinuti
Femei
Homosexuali
Imigranti
Maghiari
Pensionari
Pers. Handicap
Romani
Romi
Saraci
Someri
Tineri
Toxicomani
Varstnici
Total
Gorj Incluziune
Gorj Excluziune
Imaginea preponderentă în media: preponderent de tip incluziv
Vizibilitate / imagine media consistentă: romi , şomeri
Mesaje preponderent incluzive: defavoriza ţi, femei, s ăraci, tineri, toxicomani
Mesaje preponderent excluzive: bolnavi
REFLECTAREA INCLUZIUNII SOCIALE ÎN MASS-MEDIA DIN ROMÂNIA
Cercetare realizată în cadrul proiectului PHARE RO 2006/018-147.04.02.03.01.02
„Asistenţă tehnică pentru promovarea campaniei naţionale de conştientizare în domeniul incluziunii sociale”
de către Adviser / Chilli Media (noiembrie 2009)
116116116116
HARGHITA
Evaluare comparativă imagine media incluzivă vs excluzivă
(Presa scrisă / Puncte media)
75.8115.7
0 20 40 60 80 100 120 140
Alte grupuri
Bolnavi
Copii
Defavorizati
Detinuti
Femei
Homosexuali
Imigranti
Maghiari
Pensionari
Pers. Handicap
Romani
Romi
Saraci
Someri
Tineri
Toxicomani
Varstnici
Total
Harghita Incluziune
Harghita Excluziune
Imaginea preponderentă în media: preponderent de tip incluziv
Vizibilitate / imagine media consistentă: romi , şomeri
Mesaje preponderent incluzive: săraci, s ăraci
Mesaje preponderent excluzive: -
REFLECTAREA INCLUZIUNII SOCIALE ÎN MASS-MEDIA DIN ROMÂNIA
Cercetare realizată în cadrul proiectului PHARE RO 2006/018-147.04.02.03.01.02
„Asistenţă tehnică pentru promovarea campaniei naţionale de conştientizare în domeniul incluziunii sociale”
de către Adviser / Chilli Media (noiembrie 2009)
117117117117
HUNEDOARA
Evaluare comparativă imagine media incluzivă vs excluzivă
(Presa scrisă / Puncte media)
321.8350.7
0 50 100 150 200 250 300 350 400
Alte grupuri
Bolnavi
Copii
Defavorizati
Detinuti
Femei
Homosexuali
Imigranti
Maghiari
Pensionari
Pers. Handicap
Romani
Romi
Saraci
Someri
Tineri
Toxicomani
Varstnici
Total
Hunedoara Incluziune
Hunedoara Excluziune
Imaginea preponderentă în media: preponderent de tip incluziv
Vizibilitate / imagine media consistentă: copii , săraci , romi , şomeri
Mesaje preponderent incluzive: persoane cu handicap, copii, tineri
Mesaje preponderent excluzive: romi, s ăraci
REFLECTAREA INCLUZIUNII SOCIALE ÎN MASS-MEDIA DIN ROMÂNIA
Cercetare realizată în cadrul proiectului PHARE RO 2006/018-147.04.02.03.01.02
„Asistenţă tehnică pentru promovarea campaniei naţionale de conştientizare în domeniul incluziunii sociale”
de către Adviser / Chilli Media (noiembrie 2009)
118118118118
IALOMITA
Evaluare comparativă imagine media incluzivă vs excluzivă
(Presa scrisă / Puncte media)
6.37.1
-10 -8 -6 -4 -2 0 2 4 6 8
Alte grupuri
Bolnavi
Copii
Defavorizati
Detinuti
Femei
Homosexuali
Imigranti
Maghiari
Pensionari
Pers. Handicap
Romani
Romi
Saraci
Someri
Tineri
Toxicomani
Varstnici
Total
Ialomita Incluziune
Ialomita Excluziune
Imaginea preponderentă în media: preponderent de tip incluziv
Vizibilitate / imagine media consistentă: copii , pensionari , romi , tineri
Mesaje preponderent incluzive: săraci
Mesaje preponderent excluzive: copii , şomeri , defavoriza ţi
REFLECTAREA INCLUZIUNII SOCIALE ÎN MASS-MEDIA DIN ROMÂNIA
Cercetare realizată în cadrul proiectului PHARE RO 2006/018-147.04.02.03.01.02
„Asistenţă tehnică pentru promovarea campaniei naţionale de conştientizare în domeniul incluziunii sociale”
de către Adviser / Chilli Media (noiembrie 2009)
119119119119
IASI
Evaluare comparativă imagine media incluzivă vs excluzivă
(Presa scrisă / Puncte media)
989.2861.4
0 200 400 600 800 1000 1200
Alte grupuri
Bolnavi
Copii
Defavorizati
Detinuti
Femei
Homosexuali
Imigranti
Maghiari
Pensionari
Pers. Handicap
Romani
Romi
Saraci
Someri
Tineri
Toxicomani
Varstnici
Total
Iasi Incluziune
Iasi Excluziune
Imaginea preponderentă în media: preponderent de tip excluziv
Vizibilitate / imagine media consistentă: copii
Mesaje preponderent incluzive: deţinu ţi,
Mesaje preponderent excluzive: persoane cu handicap , pensionari , români,
toxicomani
REFLECTAREA INCLUZIUNII SOCIALE ÎN MASS-MEDIA DIN ROMÂNIA
Cercetare realizată în cadrul proiectului PHARE RO 2006/018-147.04.02.03.01.02
„Asistenţă tehnică pentru promovarea campaniei naţionale de conştientizare în domeniul incluziunii sociale”
de către Adviser / Chilli Media (noiembrie 2009)
120120120120
MARAMURES
Evaluare comparativă imagine media incluzivă vs excluzivă
(Presa scrisă / Puncte media)
292.8328.9
-50 0 50 100 150 200 250 300 350
Alte grupuri
Bolnavi
Copii
Defavorizati
Detinuti
Femei
Homosexuali
Imigranti
Maghiari
Pensionari
Pers. Handicap
Romani
Romi
Saraci
Someri
Tineri
Toxicomani
Varstnici
Total
Maramures Incluziune
Maramures Excluziune
Imaginea preponderentă în media: preponderent de tip incluziv
Vizibilitate / imagine media consistentă: şomeri , copii
Mesaje preponderent incluzive: deţinu ţi, săraci, tineri, toxicomani
Mesaje preponderent excluzive: imigran ţi, romi
REFLECTAREA INCLUZIUNII SOCIALE ÎN MASS-MEDIA DIN ROMÂNIA
Cercetare realizată în cadrul proiectului PHARE RO 2006/018-147.04.02.03.01.02
„Asistenţă tehnică pentru promovarea campaniei naţionale de conştientizare în domeniul incluziunii sociale”
de către Adviser / Chilli Media (noiembrie 2009)
121121121121
MEHEDINTI
Evaluare comparativă imagine media incluzivă vs excluzivă
(Presa scrisă / Puncte media)
24.439.7
0 5 10 15 20 25 30 35 40 45
Alte grupuri
Bolnavi
Copii
Defavorizati
Detinuti
Femei
Homosexuali
Imigranti
Maghiari
Pensionari
Pers. Handicap
Romani
Romi
Saraci
Someri
Tineri
Toxicomani
Varstnici
Total
Mehedinti Incluziune
Mehedinti Excluziune
Imaginea preponderentă în media: preponderent de tip incluziv
Vizibilitate / imagine media consistentă: şomeri
Mesaje preponderent incluzive: copii, romi, s ăraci, şomeri
Mesaje preponderent excluzive: tineri
REFLECTAREA INCLUZIUNII SOCIALE ÎN MASS-MEDIA DIN ROMÂNIA
Cercetare realizată în cadrul proiectului PHARE RO 2006/018-147.04.02.03.01.02
„Asistenţă tehnică pentru promovarea campaniei naţionale de conştientizare în domeniul incluziunii sociale”
de către Adviser / Chilli Media (noiembrie 2009)
122122122122
MURES
Evaluare comparativă imagine media incluzivă vs excluzivă
(Presa scrisă / Puncte media)
82.380.8
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90
Alte grupuri
Bolnavi
Copii
Defavorizati
Detinuti
Femei
Homosexuali
Imigranti
Maghiari
Pensionari
Pers. Handicap
Romani
Romi
Saraci
Someri
Tineri
Toxicomani
Varstnici
Total
Mures Incluziune
Mures Excluziune
Imaginea preponderentă în media: echilibrat
Vizibilitate / imagine media consistentă: copii , şomeri , romi , persoane cu handicap
Mesaje preponderent incluzive: defavoriza ţi, de ţinu ţi
Mesaje preponderent excluzive: tineri
REFLECTAREA INCLUZIUNII SOCIALE ÎN MASS-MEDIA DIN ROMÂNIA
Cercetare realizată în cadrul proiectului PHARE RO 2006/018-147.04.02.03.01.02
„Asistenţă tehnică pentru promovarea campaniei naţionale de conştientizare în domeniul incluziunii sociale”
de către Adviser / Chilli Media (noiembrie 2009)
123123123123
NEAMT
Evaluare comparativă imagine media incluzivă vs excluzivă
(Presa scrisă / Puncte media)
56.593.8
-20 0 20 40 60 80 100
Alte grupuri
Bolnavi
Copii
Defavorizati
Detinuti
Femei
Homosexuali
Imigranti
Maghiari
Pensionari
Pers. Handicap
Romani
Romi
Saraci
Someri
Tineri
Toxicomani
Varstnici
Total
Neamt Incluziune
Neamt Excluziune
Imaginea preponderentă în media: preponderent de tip incluziv
Vizibilitate / imagine media consistentă: copii , şomeri , romi ,
Mesaje preponderent incluzive: săraci, romi, tineri, toxicomani
Mesaje preponderent excluzive: homosexuali
REFLECTAREA INCLUZIUNII SOCIALE ÎN MASS-MEDIA DIN ROMÂNIA
Cercetare realizată în cadrul proiectului PHARE RO 2006/018-147.04.02.03.01.02
„Asistenţă tehnică pentru promovarea campaniei naţionale de conştientizare în domeniul incluziunii sociale”
de către Adviser / Chilli Media (noiembrie 2009)
124124124124
OLT
Evaluare comparativă imagine media incluzivă vs excluzivă
(Presa scrisă / Puncte media)
91.2155.2
-20 0 20 40 60 80 100 120 140 160 180
Alte grupuri
Bolnavi
Copii
Defavorizati
Detinuti
Femei
Homosexuali
Imigranti
Maghiari
Pensionari
Pers. Handicap
Romani
Romi
Saraci
Someri
Tineri
Toxicomani
Varstnici
Total
Olt Incluziune
Olt Excluziune
Imaginea preponderentă în media: preponderent de tip incluziv
Vizibilitate / imagine media consistentă: copii , şomeri
Mesaje preponderent incluzive: defavoriza ţi, femei, romi, s ăraci
Mesaje preponderent excluzive: -
REFLECTAREA INCLUZIUNII SOCIALE ÎN MASS-MEDIA DIN ROMÂNIA
Cercetare realizată în cadrul proiectului PHARE RO 2006/018-147.04.02.03.01.02
„Asistenţă tehnică pentru promovarea campaniei naţionale de conştientizare în domeniul incluziunii sociale”
de către Adviser / Chilli Media (noiembrie 2009)
125125125125
PRAHOVA
Evaluare comparativă imagine media incluzivă vs excluzivă
(Presa scrisă / Puncte media)
156.0211.4
0 50 100 150 200 250
Alte grupuri
Bolnavi
Copii
Defavorizati
Detinuti
Femei
Homosexuali
Imigranti
Maghiari
Pensionari
Pers. Handicap
Romani
Romi
Saraci
Someri
Tineri
Toxicomani
Varstnici
Total
Prahova Incluziune
Prahova Excluziune
Imaginea preponderentă în media: preponderent de tip incluziv
Vizibilitate / imagine media consistentă: copii , şomeri
Mesaje preponderent incluzive: copii, defavoriza ţi, persoane cu handicap
Mesaje preponderent excluzive: bolnavi , romi
REFLECTAREA INCLUZIUNII SOCIALE ÎN MASS-MEDIA DIN ROMÂNIA
Cercetare realizată în cadrul proiectului PHARE RO 2006/018-147.04.02.03.01.02
„Asistenţă tehnică pentru promovarea campaniei naţionale de conştientizare în domeniul incluziunii sociale”
de către Adviser / Chilli Media (noiembrie 2009)
126126126126
SALAJ
Evaluare comparativă imagine media incluzivă vs excluzivă
(Presa scrisă / Puncte media)
97.5124.9
0 20 40 60 80 100 120 140
Alte grupuri
Bolnavi
Copii
Defavorizati
Detinuti
Femei
Homosexuali
Imigranti
Maghiari
Pensionari
Pers. Handicap
Romani
Romi
Saraci
Someri
Tineri
Toxicomani
Varstnici
Total
Salaj Incluziune
Salaj Excluziune
Imaginea preponderentă în media: preponderent de tip incluziv
Vizibilitate / imagine media consistentă: copii , şomeri
Mesaje preponderent incluzive: defavoriza ţi, femei, persoane cu handicap,
săraci
Mesaje preponderent excluzive: pensionari
REFLECTAREA INCLUZIUNII SOCIALE ÎN MASS-MEDIA DIN ROMÂNIA
Cercetare realizată în cadrul proiectului PHARE RO 2006/018-147.04.02.03.01.02
„Asistenţă tehnică pentru promovarea campaniei naţionale de conştientizare în domeniul incluziunii sociale”
de către Adviser / Chilli Media (noiembrie 2009)
127127127127
SATU MARE
Evaluare comparativă imagine media incluzivă vs excluzivă
(Presa scrisă / Puncte media)
269.9518.9
0 100 200 300 400 500 600
Alte grupuri
Bolnavi
Copii
Defavorizati
Detinuti
Femei
Homosexuali
Imigranti
Maghiari
Pensionari
Pers. Handicap
Romani
Romi
Saraci
Someri
Tineri
Toxicomani
Varstnici
Total
Satu Mare Incluziune
Satu Mare Excluziune
Imaginea preponderentă în media: preponderent de tip incluziv
Vizibilitate / imagine media consistentă: copii , şomeri
Mesaje preponderent incluzive: defavoriza ţi, de ţinu ţi, femei, pensionari, s ăraci,
tineri, toxicomani
Mesaje preponderent excluzive: -
REFLECTAREA INCLUZIUNII SOCIALE ÎN MASS-MEDIA DIN ROMÂNIA
Cercetare realizată în cadrul proiectului PHARE RO 2006/018-147.04.02.03.01.02
„Asistenţă tehnică pentru promovarea campaniei naţionale de conştientizare în domeniul incluziunii sociale”
de către Adviser / Chilli Media (noiembrie 2009)
128128128128
SIBIU
Evaluare comparativă imagine media incluzivă vs excluzivă
(Presa scrisă / Puncte media)
37.659.3
0 10 20 30 40 50 60 70
Alte grupuri
Bolnavi
Copii
Defavorizati
Detinuti
Femei
Homosexuali
Imigranti
Maghiari
Pensionari
Pers. Handicap
Romani
Romi
Saraci
Someri
Tineri
Toxicomani
Varstnici
Total
Sibiu Incluziune
Sibiu Excluziune
Imaginea preponderentă în media: preponderent de tip incluziv
Vizibilitate / imagine media consistentă: şomeri
Mesaje preponderent incluzive: persoane cu handicap, tineri
Mesaje preponderent excluzive: -
REFLECTAREA INCLUZIUNII SOCIALE ÎN MASS-MEDIA DIN ROMÂNIA
Cercetare realizată în cadrul proiectului PHARE RO 2006/018-147.04.02.03.01.02
„Asistenţă tehnică pentru promovarea campaniei naţionale de conştientizare în domeniul incluziunii sociale”
de către Adviser / Chilli Media (noiembrie 2009)
129129129129
SUCEAVA
Evaluare comparativă imagine media incluzivă vs excluzivă
(Presa scrisă / Puncte media)
393.6415.8
-50 0 50 100 150 200 250 300 350 400 450
Alte grupuri
Bolnavi
Copii
Defavorizati
Detinuti
Femei
Homosexuali
Imigranti
Maghiari
Pensionari
Pers. Handicap
Romani
Romi
Saraci
Someri
Tineri
Toxicomani
Varstnici
Total
Suceava Incluziune
Suceava Excluziune
Imaginea preponderentă în media: echilibrat
Vizibilitate / imagine media consistentă: copii , şomeri
Mesaje preponderent incluzive: defavoriza ţi, săraci
Mesaje preponderent excluzive: romi
REFLECTAREA INCLUZIUNII SOCIALE ÎN MASS-MEDIA DIN ROMÂNIA
Cercetare realizată în cadrul proiectului PHARE RO 2006/018-147.04.02.03.01.02
„Asistenţă tehnică pentru promovarea campaniei naţionale de conştientizare în domeniul incluziunii sociale”
de către Adviser / Chilli Media (noiembrie 2009)
130130130130
TELEORMAN
Evaluare comparativă imagine media incluzivă vs excluzivă
(Presa scrisă / Puncte media)
46.773.1
0 10 20 30 40 50 60 70 80
Alte grupuri
Bolnavi
Copii
Defavorizati
Detinuti
Femei
Homosexuali
Imigranti
Maghiari
Pensionari
Pers. Handicap
Romani
Romi
Saraci
Someri
Tineri
Toxicomani
Varstnici
Total
Teleorman Incluziune
Teleorman Excluziune
Imaginea preponderentă în media: preponderent de tip incluziv
Vizibilitate / imagine media consistentă: şomeri , romi
Mesaje preponderent incluzive: defavoriza ţi, toxicomani, vârstnici
Mesaje preponderent excluzive: tineri
REFLECTAREA INCLUZIUNII SOCIALE ÎN MASS-MEDIA DIN ROMÂNIA
Cercetare realizată în cadrul proiectului PHARE RO 2006/018-147.04.02.03.01.02
„Asistenţă tehnică pentru promovarea campaniei naţionale de conştientizare în domeniul incluziunii sociale”
de către Adviser / Chilli Media (noiembrie 2009)
131131131131
TIMIS
Evaluare comparativă imagine media incluzivă vs excluzivă
(Presa scrisă / Puncte media)
187.7223.5
-50 0 50 100 150 200 250
Alte grupuri
Bolnavi
Copii
Defavorizati
Detinuti
Femei
Homosexuali
Imigranti
Maghiari
Pensionari
Pers. Handicap
Romani
Romi
Saraci
Someri
Tineri
Toxicomani
Varstnici
Total
Timis Incluziune
Timis Excluziune
Imaginea preponderentă în media: preponderent de tip incluziv
Vizibilitate / imagine media consistentă: şomeri
Mesaje preponderent incluzive: copii, defavoriza ţi, săraci
Mesaje preponderent excluzive: romi
REFLECTAREA INCLUZIUNII SOCIALE ÎN MASS-MEDIA DIN ROMÂNIA
Cercetare realizată în cadrul proiectului PHARE RO 2006/018-147.04.02.03.01.02
„Asistenţă tehnică pentru promovarea campaniei naţionale de conştientizare în domeniul incluziunii sociale”
de către Adviser / Chilli Media (noiembrie 2009)
132132132132
TULCEA
Evaluare comparativă imagine media incluzivă vs excluzivă
(Presa scrisă / Puncte media)
5.96.9
-1 0 1 2 3 4 5 6 7 8
Alte grupuri
Bolnavi
Copii
Defavorizati
Detinuti
Femei
Homosexuali
Imigranti
Maghiari
Pensionari
Pers. Handicap
Romani
Romi
Saraci
Someri
Tineri
Toxicomani
Varstnici
Total
Tulcea Incluziune
Tulcea Excluziune
Imaginea preponderentă în media: preponderent de tip incluziv
Vizibilitate / imagine media consistentă: săraci , deţinu ţi, copii
Mesaje preponderent incluzive: deţinu ţi, defavoriza ţi, femei, tineri
Mesaje preponderent excluzive: copii , săraci
REFLECTAREA INCLUZIUNII SOCIALE ÎN MASS-MEDIA DIN ROMÂNIA
Cercetare realizată în cadrul proiectului PHARE RO 2006/018-147.04.02.03.01.02
„Asistenţă tehnică pentru promovarea campaniei naţionale de conştientizare în domeniul incluziunii sociale”
de către Adviser / Chilli Media (noiembrie 2009)
133133133133
VALCEA
Evaluare comparativă imagine media incluzivă vs excluzivă
(Presa scrisă / Puncte media)
128.5214.3
0 50 100 150 200 250
Alte grupuri
Bolnavi
Copii
Defavorizati
Detinuti
Femei
Homosexuali
Imigranti
Maghiari
Pensionari
Pers. Handicap
Romani
Romi
Saraci
Someri
Tineri
Toxicomani
Varstnici
Total
Valcea Incluziune
Valcea Excluziune
Imaginea preponderentă în media: preponderent de tip incluziv
Vizibilitate / imagine media consistentă: şomeri
Mesaje preponderent incluzive: copii , femei , persoane cu handicap , romi , tineri Mesaje
preponderent excluzive: -
REFLECTAREA INCLUZIUNII SOCIALE ÎN MASS-MEDIA DIN ROMÂNIA
Cercetare realizată în cadrul proiectului PHARE RO 2006/018-147.04.02.03.01.02
„Asistenţă tehnică pentru promovarea campaniei naţionale de conştientizare în domeniul incluziunii sociale”
de către Adviser / Chilli Media (noiembrie 2009)
134134134134
VASLUI
Evaluare comparativă imagine media incluzivă vs excluzivă
(Presa scrisă / Puncte media)
62.6198.0
-100 -50 0 50 100 150 200 250
Alte grupuri
Bolnavi
Copii
Defavorizati
Detinuti
Femei
Homosexuali
Imigranti
Maghiari
Pensionari
Pers. Handicap
Romani
Romi
Saraci
Someri
Tineri
Toxicomani
Varstnici
Total
Vaslui Incluziune
Vaslui Excluziune
Imaginea preponderentă în media: preponderent de tip incluziv
Vizibilitate / imagine media consistentă: copii
Mesaje preponderent incluzive: săraci, tineri
Mesaje preponderent excluzive: defavoriza ţi, romi
REFLECTAREA INCLUZIUNII SOCIALE ÎN MASS-MEDIA DIN ROMÂNIA
Cercetare realizată în cadrul proiectului PHARE RO 2006/018-147.04.02.03.01.02
„Asistenţă tehnică pentru promovarea campaniei naţionale de conştientizare în domeniul incluziunii sociale”
de către Adviser / Chilli Media (noiembrie 2009)
135135135135
VRANCEA
Evaluare comparativă imagine media incluzivă vs excluzivă
(Presa scrisă / Puncte media)
87.3183.9
-50 0 50 100 150 200
Alte grupuri
Bolnavi
Copii
Defavorizati
Detinuti
Femei
Homosexuali
Imigranti
Maghiari
Pensionari
Pers. Handicap
Romani
Romi
Saraci
Someri
Tineri
Toxicomani
Varstnici
Total
Vrancea Incluziune
Vrancea Excluziune
Imaginea preponderentă în media: preponderent de tip incluziv
Vizibilitate / imagine media consistentă: şomeri , copii , romi
Mesaje preponderent incluzive: defavoriza ţi, persoane cu handicap, romani,
romi
Mesaje preponderent excluzive: -
REFLECTAREA INCLUZIUNII SOCIALE ÎN MASS-MEDIA DIN ROMÂNIA
Cercetare realizată în cadrul proiectului PHARE RO 2006/018-147.04.02.03.01.02
„Asistenţă tehnică pentru promovarea campaniei naţionale de conştientizare în domeniul incluziunii sociale”
de către Adviser / Chilli Media (noiembrie 2009)
136136136136
NOTORIETATEA MEDIA
Notorietatea media este un indicator de analiză utilizat pentru a determina gradul de acoperire al media pentru un
mesaj. Cu alte cuvinte, cu cât un subiect este preluat de mai multe publicaţii diferite, cu atât indicatorul de
notorietate media este mai mare.
Nivelul maxim de notorietate media (valoarea 1.000, nivel atins doar la nivel teoretic) ar însemna, pentru ilustrare,
ca tema sau subiectul respectiv să fie comunicate într-un material din media, în fiecare zi şi în fiecare dintre
publicaţiile analizate.
Analiza de notorietate media a fost realizată doar pentru presa scrisă locală şi centrală.
NOTORIETATEA MEDIA PENTRU TEMELE ANALIZATE
În presa central ă, temele care au înregistrat cele mai ridicate valori de notorietate media sunt:
− Statistici şomaj
− Copii – cazuri sociale
− Integrare şomeri
0.072
0.047
0.020
0.0150.006
0.005
0.004
0.003
0.003
0.001
0.000 0.010 0.020 0.030 0.040 0.050 0.060 0.070 0.080
Statistici somaj
Copii - cazuri sociale
Integrare - someri
Copii - integrare
Discriminare - romani
Femei - cazuri sociale
Ajutoare si prestatii sociale
Integrare - pers. Handicap
Romi - integrare
Violenta domestica
Notorietate media - presa centralăTeme
REFLECTAREA INCLUZIUNII SOCIALE ÎN MASS-MEDIA DIN ROMÂNIA
Cercetare realizată în cadrul proiectului PHARE RO 2006/018-147.04.02.03.01.02
„Asistenţă tehnică pentru promovarea campaniei naţionale de conştientizare în domeniul incluziunii sociale”
de către Adviser / Chilli Media (noiembrie 2009)
137137137137
În presa local ă, temele care au înregistrat cele mai ridicate valori de notorietate media sunt:
− Integrare şomeri
− Statistici şomaj
− Copii – cazuri sociale
0.178
0.147
0.057
0.0420.023
0.016
0.016
0.004
0.001
0.000
0.000 0.020 0.040 0.060 0.080 0.100 0.120 0.140 0.160 0.180
Integrare - someri
Statistici somaj
Copii - cazuri sociale
Copii - integrare
Romi - integrare
Ajutoare si prestatii sociale
Integrare - pers. Handicap
Violenta domestica
Femei - cazuri sociale
Discriminare - romani
Notorietate media - presa localăTeme
***
Analiza de notorietate a presei centrale şi locale arată că există diferenţe destul de importante între modul în care
este comunicată o anumită temă în presa centrală şi modul în care este comunicată aceeaşi temă în presa locală:
• tematicile legate de şomaj au o notorietate mult mai mare în presa locală decât în cea centrală
• tema Integr ării şomerilor este cu mult mai importantă în presa locală decât în presa centrală
• Integrarea romilor este o temă radical mai mult comunicată în presa locală decât în presa centrală
• în presa centrală, în schimb, au fost înregistrate valori de notorietate media mai mari pentru teme
preponderent excluzive: Discriminare români şi Femei – cazuri sociale
REFLECTAREA INCLUZIUNII SOCIALE ÎN MASS-MEDIA DIN ROMÂNIA
Cercetare realizată în cadrul proiectului PHARE RO 2006/018-147.04.02.03.01.02
„Asistenţă tehnică pentru promovarea campaniei naţionale de conştientizare în domeniul incluziunii sociale”
de către Adviser / Chilli Media (noiembrie 2009)
138138138138
Notorietate media
Presa centrală vs. presa localăTeme
0.016
0.057
0.042
0.000
0.001
0.016
0.178
0.023
0.147
0.004
0.004
0.047
0.015
0.006
0.005
0.003
0.020
0.003
0.072
0.001
0.000 0.020 0.040 0.060 0.080 0.100 0.120 0.140 0.160 0.180 0.200
Ajutoare si prestatii sociale
Copii - cazuri sociale
Copii - integrare
Discriminare - romani
Femei - cazuri sociale
Integrare - pers. Handicap
Integrare - someri
Romi - integrare
Statistici somaj
Violenta domestica
Notorietate central
Notorietate local
REFLECTAREA INCLUZIUNII SOCIALE ÎN MASS-MEDIA DIN ROMÂNIA
Cercetare realizată în cadrul proiectului PHARE RO 2006/018-147.04.02.03.01.02
„Asistenţă tehnică pentru promovarea campaniei naţionale de conştientizare în domeniul incluziunii sociale”
de către Adviser / Chilli Media (noiembrie 2009)
139139139139
NOTORIETATEA MEDIA PENTRU GRUPURILE SOCIALE ANALIZATE
În presa central ă, temele care au înregistrat cele mai ridicate valori de notorietate media sunt:
− Şomerii
− Copiii
− Romii
0.119
0.0990.048
0.0200.020
0.015
0.015
0.010
0.009
0.0070.006
0.004
0.001
0.001
0.001
0.001
0.000
0.000 0.020 0.040 0.060 0.080 0.100 0.120
Someri
Copii
Romi
Romani
Saraci
Defavorizati
Femei
Homosexuali
Pers. Handicap
Toxicomani
Tineri
Bolnavi
Pensionari
Detinuti
Imigranti
Varstnici
Maghiari
Notorietate media - presa centralăGrupuri cu risc de excluziune socială
REFLECTAREA INCLUZIUNII SOCIALE ÎN MASS-MEDIA DIN ROMÂNIA
Cercetare realizată în cadrul proiectului PHARE RO 2006/018-147.04.02.03.01.02
„Asistenţă tehnică pentru promovarea campaniei naţionale de conştientizare în domeniul incluziunii sociale”
de către Adviser / Chilli Media (noiembrie 2009)
140140140140
În presa local ă, temele care au înregistrat cele mai ridicate valori de notorietate media sunt:
− Şomerii
− Copiii
− Romii
0.331
0.1440.056
0.0420.034
0.030
0.027
0.013
0.008
0.0070.0030.003
0.003
0.001
0.000
0.000
0.000
0.000 0.050 0.100 0.150 0.200 0.250 0.300 0.350
Someri
Copii
Romi
Defavorizati
Pers. Handicap
Saraci
Tineri
Femei
Pensionari
Detinuti
Toxicomani
Varstnici
Bolnavi
Romani
Imigranti
Homosexuali
Maghiari
Notorietate media - presa localăGrupuri cu risc de excluziune socială
***
REFLECTAREA INCLUZIUNII SOCIALE ÎN MASS-MEDIA DIN ROMÂNIA
Cercetare realizată în cadrul proiectului PHARE RO 2006/018-147.04.02.03.01.02
„Asistenţă tehnică pentru promovarea campaniei naţionale de conştientizare în domeniul incluziunii sociale”
de către Adviser / Chilli Media (noiembrie 2009)
141141141141
Analiza de notorietate a presei centrale şi locale arată că există diferenţe destul de importante între modul în care
este comunicată un anumit grup cu risc de excluziune media în presa centrală şi modul în care este comunicată
acelaşi grup în presa locală:
• notorietate media a ŞOMERILOR este aproape dublă în presa locală faţă de presa centrală
• notorietatea media a PERSOANELOR CU HANDICAP şi a persoanelor DEFAVORIZATE este de aproape
trei ori mai mare în presa locală faţă de presa centrală
• în schimb, notorietatea media a ROMÂNILOR şi a HOMOSEXUALILOR este cu mult mai mare în presa
centrală faţă de cea locală
Notorietate media
Presa centrală vs. presa localăGrupuri cu risc de excluziune socială
0.003
0.144
0.042
0.007
0.013
0.000
0.000
0.000
0.008
0.034
0.001
0.056
0.030
0.331
0.027
0.003
0.003
0.004
0.099
0.015
0.001
0.015
0.010
0.001
0.000
0.001
0.009
0.020
0.048
0.020
0.119
0.006
0.007
0.001
0.000 0.050 0.100 0.150 0.200 0.250 0.300 0.350
Bolnavi
Copii
Defavorizati
Detinuti
Femei
Homosexuali
Imigranti
Maghiari
Pensionari
Pers. Handicap
Romani
Romi
Saraci
Someri
Tineri
Toxicomani
Varstnici
Notorietate central
Notorietate local
REFLECTAREA INCLUZIUNII SOCIALE ÎN MASS-MEDIA DIN ROMÂNIA
Cercetare realizată în cadrul proiectului PHARE RO 2006/018-147.04.02.03.01.02
„Asistenţă tehnică pentru promovarea campaniei naţionale de conştientizare în domeniul incluziunii sociale”
de către Adviser / Chilli Media (noiembrie 2009)
142142142142
CONCLUZII PRELIMINARE
NOTE:
1. Pentru o evaluare şi mai detaliată a modului în care au fost comunicate în media categoriile sociale de risc
analizate recomandăm consultarea rapoartelor de analiză lunare
2. Concluziile din această secţiune reprezintă tendinţe de comunicare în media (cu alte cuvinte concluziile din
acest raport nu se aplică doar pentru perioada analizată ci este foarte probabil ca acestea să fie valabile, ca
tendinţă generală, şi de acum înainte în comunicarea în media a subiectelor relevante pentru problematica
incluziunii sociale). În cazul în care există şi concluzii care se aplică unor evenimente sau tipuri de media
punctuale, care se aplică doar pentru intervalul analizat şi nu pot fi generalizate, vom menţiona acest lucru.
1. Notorietatea media maximă a fost înregistrată pentru temele referitoare la ŞOMERI şi cele referitoare la
COPII; aşadar, media a fost interesată în general de subiectele sociale legate de şomeri şi copii
Obs : Această concluzie se aplică doar pentru perioada analizată şi nu reprezintă o tendinţă care poate fi pusă în
evidenţă de cercetări similare realizate ulterior.
2. Presa locală a comunicat în mai mare măsură temele legate de incluziune socială a ŞOMERILOR (această
temă a fost de notorietate în media locală mai mult decât în presa centrală).
3. Notorietatea media a COPIILOR şi ŞOMERILOR fost chiar de două ori mai mare în presa locală decât în
cea centrală.
4. Există anumite categorii sociale care sunt comunicate mai ales în presa central ă: ROMÂNII,
HOMOSEXUALII . Petru presa locală aceste categorii sociale sunt aproape “invizibile” (nu sunt comunicate nici sub
aspectul incluziunii şi nici nu sub aspectul excluziunii sociale).
5. Există alte categorii sociale care sunt comunicate mai ales în presa local ă: VÂRSTNICII, PENSIONARII şi
DEŢINUŢII.
REFLECTAREA INCLUZIUNII SOCIALE ÎN MASS-MEDIA DIN ROMÂNIA
Cercetare realizată în cadrul proiectului PHARE RO 2006/018-147.04.02.03.01.02
„Asistenţă tehnică pentru promovarea campaniei naţionale de conştientizare în domeniul incluziunii sociale”
de către Adviser / Chilli Media (noiembrie 2009)
143143143143
FAVORABILITATE MEDIA
Favorabilitatea media este un tip de analiză media prin care se pune în ce măsură canalele media favorizează
anumite subiecte sau comunicarea imaginii anumitor grupuri sociale. Astfel, am urmărit să aflăm dacă un anumit
tip de canal media (ex: cotidian sau săptămânal) a favorizat sau defavorizat grupuri cu risc de excluziune socială. .
Favorabilitate media
TIP MEDIA (LOCALĂ / CENTRALĂ)
-10.0
0.0
10.0
20.0
30.0
40.0
50.0
60.0
Bol
navi
Cop
ii
Def
avor
izat
i
Det
inut
i
Fem
ei
Hom
osex
uali
Imig
rant
i
Mag
hiar
i
Pen
sion
ari
Per
s.H
andi
cap
Rom
ani
Rom
i
Sar
aci
Som
eri
Tin
eri
Tox
icom
ani
Var
stni
ci
Medie
Presa locala
Presa centrala
Evaluarea de favorabilitate media pe tipuri de media din punctul de vedere al distribuţiei geografice (media locale
vs cele centrale) a pus în evidenţă următoarele:
• media centrale au o pondere foarte consistentă în comunicarea imaginii grupurilor sociale cu risc de
excluziune; practic, media locale nu reuşesc să contrabalanseze impactul de imagine pe care îl au materialele
difuzate în media locale
• doar în cazul unui singur grup social media locale şi media centrale au un impact media comparabil:
PENSIONARII
Aşadar, cu excepţia poate a PNESIONARILOR, în cazul oricărui grup social cu risc de excluziune materialele
difuzate de media centrale vor avea o vizibilitate, expunere şi, implicit, vor transmite o imagine cu un impact mult
mai ridicat decât în cazul media locale.
Astfel, se poate afirma că presa central ă favorizeaz ă imaginea grupurilor cu risc de excluziune social ă (atât
imaginea de tip incluziv cât şi pe cea de tip excluziv). Această tendinţă este mai accentuată în cazul FEMEILOR,
VÂRSTNICILOR , TINERILOR şi COPIILOR. Această tendinţă de favorizare este însă mai puţin accentuată în
presa centrală în cazul altor grupuri cu risc de excluziune socială precum: PENSIONARII, ŞOMERII, IMIGRANŢII,
HOMOSEXUALII .
Nu se poate vorbi de o tendin ţă clar ă a presei centrale de a defavoriza un anumit grup c u risc de excluziune
social ă. Totuşi, se poate spune că există un risc consistent ca presa centrală să defavorizeze imaginea unor
REFLECTAREA INCLUZIUNII SOCIALE ÎN MASS-MEDIA DIN ROMÂNIA
Cercetare realizată în cadrul proiectului PHARE RO 2006/018-147.04.02.03.01.02
„Asistenţă tehnică pentru promovarea campaniei naţionale de conştientizare în domeniul incluziunii sociale”
de către Adviser / Chilli Media (noiembrie 2009)
144144144144
grupuri sociale precum: PENSIONARI sau ŞOMERI.
Favorabilitate media
TIP DISTRIBUȚIE MEDIA (COTIDIAN / SAPTAMANAL / REVISTA)
-20.0
0.0
20.0
40.0
60.0
80.0
100.0
120.0
140.0
160.0
Bol
navi
Cop
ii
Def
avor
izat
i
Det
inut
i
Fem
ei
Hom
osex
uali
Imig
rant
i
Mag
hiar
i
Pen
sion
ari
Per
s.H
andi
cap
Rom
ani
Rom
i
Sar
aci
Som
eri
Tin
eri
Tox
icom
ani
Var
stni
ci
Medie
Saptamanal
Revista
Cotidian
În medie, REVISTELE asigură o vizibilitate şi o expunere media mai ridicată pentru multe dintre grupurile cu risc de
excluziune analizate. REVISTELE pot constitui un mijloc de comunicare prin care imaginea anumitor grupuri
sociale ar putea fi comunicată cu un impact media, expunere şi vizibilitate net favorabile: COPII , DEFAVORIZAŢI,
PERSOANE CU HANDICAP, SĂRACI
Obs: În acest context este nevoie şi de o explicaţie: valoarea extrem de ridicată a imaginii pentru REVISTELE care
promovează imaginea TINERILOR se datorează unui număr extrem de redus de materiale publicate. Ca atare,
această valoare nu este suficient de consistentă pentru a afirma că REVISTELE constituie un suport de
comunicare media favorabil.
De asemenea în cazul celorlalte grupuri sociale cu risc de excluziune media, SĂPTĂMÂNALELE constituie un
suport de comunicare care ar putea asigura o expunere media mai consistentă decât în cazul în care s-ar folosi alt
tip de canal de comunicare. Aşadar, am putea vorbi în cazul săptămânalelor de o promovare favorabilă a imagini
mai ales pentru COPII, FEMEI, TOXICOMANI şi chiar SĂRACI.
În afară de aceste concluzii, trebuie adăugate şi următoarea observaţie
1. COTIDIENELE nu reprezintă un canal de comunicare favorabil pentru HOMOSEXUALI
Pe analiza de favorabilitate se observă că HOMOSEXUALII sunt categoria socială care este promovată favorabil
de cotidiene. Acest lucru nu este însă valabil decât pentru perioada în care s-a desfăşurat GayFest din Bucureşti.
Este destul de probabil ca acest grup social cu risc de excluziune să nu fie comunicat de cotidiene decât dacă
apare un eveniment similar GayFest.
REFLECTAREA INCLUZIUNII SOCIALE ÎN MASS-MEDIA DIN ROMÂNIA
Cercetare realizată în cadrul proiectului PHARE RO 2006/018-147.04.02.03.01.02
„Asistenţă tehnică pentru promovarea campaniei naţionale de conştientizare în domeniul incluziunii sociale”
de către Adviser / Chilli Media (noiembrie 2009)
145145145145
Favorabilitate media
TIP AUDIENTA MEDIA
-50.0
0.0
50.0
100.0
150.0
200.0
Bol
navi
Cop
ii
Def
avor
izat
i
Det
inut
i
Fem
ei
Hom
osex
uali
Imig
rant
i
Mag
hiar
i
Pen
sion
ari
Per
s.H
andi
cap
Rom
ani
Rom
i
Sar
aci
Som
eri
Tin
eri
Tox
icom
ani
Var
stni
ci
Medie
Sport
Generalist
Femei
Cultural
Business
Barbati
Tabloid
REFLECTAREA INCLUZIUNII SOCIALE ÎN MASS-MEDIA DIN ROMÂNIA
Cercetare realizată în cadrul proiectului PHARE RO 2006/018-147.04.02.03.01.02
„Asistenţă tehnică pentru promovarea campaniei naţionale de conştientizare în domeniul incluziunii sociale”
de către Adviser / Chilli Media (noiembrie 2009)
146146146146
CONCLUZII
1. ÎN PRESA CENTRALĂ TEMATICILE PREDOMINANTE SUNT CELE DE TIP EXCLUZIV ŞI SUNT
LEGATE DE COPII ŞI FEMEI
Expunerea media a temelor de excluziune socialăPRESA CENTRALĂ
Dis
crim
inar
e - r
oman
i
Fem
ei - c
azur
i soc
iale
Vio
lent
a do
mes
tica
Aju
toar
e si
pre
stat
ii so
cial
eIn
tegr
are
- pe
rs. H
andi
cap
Rom
i - in
tegr
are
Cop
ii - i
nteg
rare C
opii
- ca
zuri
soci
ale
Sta
tistic
i som
aj
Inte
grar
e so
mer
i
0.000
0.010
0.020
0.030
0.040
0.050
0.060
0.070
0.080
0 5000 10000 15000 20000 25000
Notorietate media
Vizibilitate media
Analiza vizibilităţii vs expunere media pentru temele relevante pentru problematica incluziunii sociale în presa
centrală arată următoarele:
• tema Copii – cazuri sociale este o temă supraexpusă (cu o vizibilitate media şi notorietate cu mult peste
nivelul celorlalte teme analizate)
• tema Statistici şomeri este tema care are cea mai ridicată notorietate însă nu are nici măcar un sfert din
vizibilitatea temei legate de copii
• tema Femei – cazuri sociale este o temă cu vizibilitate media bună dar cu o notorietate redusă
Astfel, media centrale tind s ă promoveze destul de mult temele axate pe excluziun e social ă (în care copiii sau
femeile sunt prezentaţi ca şi cazuri sociale, victime ale unor acte de abuz, maltratare, discriminare sau excluziune
socială) însă cel mai frecvent difuzate teme, temele care au acea mai mare acoperire în media sunt cele legate de
şomeri (Statistici şomaj şi Integrare şomeri).
REFLECTAREA INCLUZIUNII SOCIALE ÎN MASS-MEDIA DIN ROMÂNIA
Cercetare realizată în cadrul proiectului PHARE RO 2006/018-147.04.02.03.01.02
„Asistenţă tehnică pentru promovarea campaniei naţionale de conştientizare în domeniul incluziunii sociale”
de către Adviser / Chilli Media (noiembrie 2009)
147147147147
2. ÎN PRESA CENTRALĂ IMAGINEA MEDIA A COPIILOR ESTE SUPRAEXPUS Ă
Expunerea media a grupurilor cu risc de excluziune socialăPRESA CENTRALĂ
Pen
sion
ari
Det
inut
iIm
igra
nti
Mag
hiar
i
Bol
navi
Per
s. H
andi
cap
Tin
eri
Tox
icom
ani
Var
stni
ci
Def
avor
izat
i
Homosexuali
Sar
aci
Rom
ani
Rom
iS
omer
i
Fem
ei
Cop
ii
0.000
0.020
0.040
0.060
0.080
0.100
0.120
0.140
0.0 5000.0 10000.0 15000.0 20000.0 25000.0 30000.0
Notorietate m edia
Vizibilitate m edia
Comparativ cu vizibilitatea şi notorietatea celorlalte grupuri cu risc de excluziune socială, COPIII reprezintă, în
media centrale, un grup social cu risc de excluziune care este supraexpus: cu alte cuvinte presa centrală comunică
exagerat imaginea copiilor (mai ales cea a copiilor care se află în situaţii de excluziune socială).
În aceeaşi situaţie însă la un nivel mai redus de supraexpunere se află şi FEMEILE în media centrale. Şi în acest
caz se poate vorbi de o utilizare excesiv ă în anumite tipuri de publica ţii din media centrale (mai ales tabloide)
a unei imagini preponderent excluzive pentru femei.
Restul grupurilor cu risc de excluziune socială sunt destul de puţin comunicate în presa centrală ajungând chiar ca
în cazul unor dintre ele (PENSIONARI, DEŢINUŢI, IMIGRANŢI, VÂRSTNICI sau PENSIONARI) imaginea şi
notorietatea media a acestora să fie extrem de redusă.
Este important de observat faptul că, în media centrale, imaginea unora dintre grupurile cu risc de excluziune foarte
importante şi, care de asemenea, reprezintă un segment important din punct de vedere numeric din populaţie,
PENSIONARII, au o expunere media extrem de redusă, aproape la fel de mult ca şi şi DEŢINUŢII, de exemplu sau
IMIGRANŢII.
REFLECTAREA INCLUZIUNII SOCIALE ÎN MASS-MEDIA DIN ROMÂNIA
Cercetare realizată în cadrul proiectului PHARE RO 2006/018-147.04.02.03.01.02
„Asistenţă tehnică pentru promovarea campaniei naţionale de conştientizare în domeniul incluziunii sociale”
de către Adviser / Chilli Media (noiembrie 2009)
148148148148
3. ÎN PRESA LOCAL Ă TEMATICA PREDOMINANTĂ ESTE CEA REFERITOARE LA ŞOMAJ
Expunerea media a temelor de excluziune socialăPRESA LOCALĂ
Dis
crim
inar
e - ro
man
i
Fem
ei - c
azur
i soc
iale
Vio
lent
a do
mes
tica
Aju
toar
e si
pre
stat
ii so
cial
eIn
tegr
are
- pe
rs. H
andi
cap
Rom
i - in
tegr
are
Cop
ii - in
tegr
are
Cop
ii - ca
zuri
soci
ale
Sta
tistic
i som
aj
Inte
grar
e so
mer
i
0.000
0.020
0.040
0.060
0.080
0.100
0.120
0.140
0.160
0.180
0.200
0 500 1000 1500 2000 2500
Notorietate media
Vizibilitate media
Analiza vizibilităţii vs expunere media pentru temele relevante pentru problematica incluziunii sociale în presa
locală arată următoarele:
• nu se poate vorbi de o temă anume care să fie exagerat comunicată faţă de alte teme; în schimb este
evident interesul media locale de a comunica mai ales trei teme importante: Integrare şomeri , Statistici şomaj şi
Copii – cazuri sociale
• presa locală pune mai mult accent pe mesajul de tip incluziv asociat cu copiii decât presa centrală astfel că
tema Copii – integrare are o expunere bună relativ la celelalte teme
• interesul presei locale pentru tema Femei – cazuri sociale este cu mult mai redus decât în cazul presei
centrale
• presa locală comunică mai eficient decât cea centrală tematica referitoare la integrarea romilor
Astfel, media locale tind s ă promoveze destul de mult temele axate pe incluziun e social ă (Integrare şomeri ,
Copii – integrare , Romi – integrare etc). De asemenea, în presa locală interesul pentru problematica şomajului
este maxim .
REFLECTAREA INCLUZIUNII SOCIALE ÎN MASS-MEDIA DIN ROMÂNIA
Cercetare realizată în cadrul proiectului PHARE RO 2006/018-147.04.02.03.01.02
„Asistenţă tehnică pentru promovarea campaniei naţionale de conştientizare în domeniul incluziunii sociale”
de către Adviser / Chilli Media (noiembrie 2009)
149149149149
4. ÎN PRESA LOCAL Ă ŞOMERII REPREZINTĂ GRUPURL CU RISC DE EXCLUZIUNE SOCIAL Ă CEL MAI
INTENS COMUNICAT
Expunerea media a grupurilor cu risc de excluziune socialăPRESA LOCALĂ
Copii
Femei
Someri
RomiRom
ani
Sar
aci
Def
avor
izat
i
VarstniciToxicomani
Tineri
Per
s. H
andi
cap
Bol
navi
Imigranti
Det
inut
i
0.000
0.050
0.100
0.150
0.200
0.250
0.300
0.350
-500.0 0.0 500.0 1000.0 1500.0 2000.0 2500.0 3000.0 3500.0 4000.0 4500.0
Notorietate m edia
Vizibilitate m edia
În presa locală problematica incluziunii sociale este aproape integral “confiscată” de problematica şomajului.
Practic, în presa locală atunci când este vorba de incluziune socială imaginea dominantă este cea legată de
şomeri , copii (şi romi , într-o măsură mult mai mică).
Expunerea media a celorlalte grupuri cu risc de excluziune socială este extrem de redusă. Ca şi în cazul presei
centrale, VÂRSTNICII reprezintă un grup social extrem de slab comunicat în media.
5. LA NIVEL LOCAL, ÎN IA ŞI PROBLEMATICA INCLUZIUNII SOCIAE ESTE CEL MAI INTE NS
COMUNICATĂ DE MEDIA
În judeţul Iaşi, problematica incluziunii sociale în media este foarte intens prezentată. Aici au fost menţionate şi cele
mai multe materiale media legate de acest domeniu.
De asemenea, în acest judeţ au fost menţionate şi campanii cu o pondere a imaginii de tip excluziv consistente
referitoare la copii şi femei însă, pe de altă parte, şi intensitatea mesajului incluziv a fost destul de ridicată (mai
ales dacă vorbim de campania de conştientizare referitoare la magazinele de droguri uşoare – weed shops – din
oraş).
REFLECTAREA INCLUZIUNII SOCIALE ÎN MASS-MEDIA DIN ROMÂNIA
Cercetare realizată în cadrul proiectului PHARE RO 2006/018-147.04.02.03.01.02
„Asistenţă tehnică pentru promovarea campaniei naţionale de conştientizare în domeniul incluziunii sociale”
de către Adviser / Chilli Media (noiembrie 2009)
150150150150
6. TABLOIDELE REPREZINT Ă PRINCIPALUL SUPORT DE COMUNICARE A IMAGINII DE TIP EXCLUZIV
Tabloidele (cotidienele de genul Libertatea, Click etc) promovează o imagine consistent de tip excluziv mai ales în
ceea ce îi priveşte pe COPII şi FEMEI. Materialele publicate în aceste cotidiene folosesc, de asemenea, termeni
excluzivi, promovează etichetări şi o atitudine de discriminare pentru grupurile cu risc de excluziune socială (COPII,
FEMEI, ROMI etc).
De asemenea, expunerea media acestor materiale este extrem de ridicată: articolele de presă constau adesea în
fotografii de mari dimensiuni, titluri cu fonturi mari, poziţionări pe prima pagină etc.
Limbajul şi terminologia utilizate în aceste materiale de presă (preponderent de tip excluziv, discriminatoriu),
expunerea media extrem de mare alocată acestor tipuri de subiecte sociale da şi tirajele foarte ridicate ale acestor
publicaţii fac ca imaginea media în general a subiectelor sociale şi, mai ales, a grupurilor cu risc de excluziune
socială, să fie mult influen ţate de modul în care acestea sunt comunicate de tab loide.
Adesea, tipul de abordare a, subiectelor sociale „şocante” (cazuri de crime, violuri, maltratări etc) limbajul agresiv
utilizat sunt copiate şi de către publicaţii cotidiene generaliste şi, uneori, chiar în formate de televiziune. Acest lucru
duce la creşterea ponderii imaginii de tip excluziv pe care med ia o promoveaz ă pentru anumite subiecte şi
grupuri sociale cu risc de excluziune.
7. MEDIA CONTINUĂ SĂ UTILIZEZE CONCEPTE EXCLUZIVE
Media continuă să folosească, relativ frecvent, concepte care au semnificaţii discriminatorii, de tip excluziv destul
de consistente.
Astfel, media continuă să folosească termeni precum „boschetari” pentru persoanele sărace care nu au adăpost, se
referă la creşterea numărului de persoane care trăiesc în stradă ca la un „flagel” care trebuie „eradicat”, vorbesc
despre „ţigani” numai în contexte excluzive („fură ca nişte ţigani”, „leneşi ca ţiganii” etc), folosesc termeni peiorativi
la adresa celor care muncesc peste hotare („căpşunari”), se referă în continuare la femei cu apelative peiorative
etc.
8. COMUNICAREA MMFPS / ANOFM / AJOFM PE TEMA ŞOMAJULUI A FOST BINE PRELUAT Ă DE
MEDIA LOCALE
Tematica socială a şomajului este extrem de importantă pentru media locale iar componenta de tip incluziv a
imaginii media legate de şomeri a fost asigurată, aproape în exclusivitate, de comunicarea MMFPS / ANOFM şi
AJOFM pe teme şi subiecte legate de integrarea şomerilor.
Subiectele care au avut impact de imagine în media locale au fost mai ales cele legate de integrarea tinerilor, cele
legate de organizarea de burse ale locurilor de muncă sau cele legate de programe de formare profesională pentru
aceştia.
REFLECTAREA INCLUZIUNII SOCIALE ÎN MASS-MEDIA DIN ROMÂNIA
Cercetare realizată în cadrul proiectului PHARE RO 2006/018-147.04.02.03.01.02
„Asistenţă tehnică pentru promovarea campaniei naţionale de conştientizare în domeniul incluziunii sociale”
de către Adviser / Chilli Media (noiembrie 2009)
151151151151
9. JURNALIŞTII AU ÎNCĂ PROBLEME CU PRELUAREA DISCURSURILOR DE TIP INCLUZI V
În urma analizelor mesajelor (analiză de conţinut) s-a constatat că jurnaliştii asimilează destul de greu concepte
cheie ale domeniului incluziunii sociale.
Astfel, în continuare jurnaliştii continuă să asocieze preponderent ideea de incluziune socială doar cu anumite
grupuri sociale cu risc de excluziune precum: PERSOANELE CU HANDICAP , ŞOMERII sau ROMII. Jurnaliştii nu
conştientizează încă faptul că şi alte grupuri ar putea fi subiectul practicilor sau atitudinilor de excluziune socială
(de exemplu FEMEILE sau COPIII).
În cazul media locale se poate constata un interes crescut atât faţă de problematica incluziunii sociale în general,
cât şi faţă de comunicarea programelor sau acţiunilor de incluziune socială. În cazul media centrale însă,
permeabilitatea faţă de acest tip de mesaj este cu mult mai redusă.
În cazul media centrale nu putem vorbi nici de preluarea discursurilor de tip incluziv şi nici măcar de conştientizarea
faptului că anumite grupuri pot fi victime ale excluziunii sociale. Mass - media centrale sunt mult mai „opace” faţă
de discursul de tip incluziv şi mult mai interesate de comunicarea imaginii „şoc”, a „cazurilor” sociale, aşadar, de
comunicarea imaginii de tip excluziv.
REFLECTAREA INCLUZIUNII SOCIALE ÎN MASS-MEDIA DIN ROMÂNIA
Cercetare realizată în cadrul proiectului PHARE RO 2006/018-147.04.02.03.01.02
„Asistenţă tehnică pentru promovarea campaniei naţionale de conştientizare în domeniul incluziunii sociale”
de către Adviser / Chilli Media (noiembrie 2009)
152152152152
ANEXE
NUMĂR MATERIALE MEDIA ANALIZATE
Presa centrala 4086 Presa locala 11073
Radio 282 TV 1205
CANALE MEDIA ANALIZATE
TELEVIZIUNE
POST TV MATERIALE MEDIA
ANTENA1 61
ANTENA3 190
B1TV 16 MONEY
CHANNEL 55
N24 192 NATIONAL
TV 30
PRIMA TV 60
PRO TV 142 REALITATEA
TV 340
TVR 1 84
TVR2 35
RADIO
POST RADIO MATERIALE MEDIA
EUROPA FM 85
INFOPRO 45
KISS FM 25
PROFM 40
RADIO 21 11
RRA 76
REFLECTAREA INCLUZIUNII SOCIALE ÎN MASS-MEDIA DIN ROMÂNIA
Cercetare realizată în cadrul proiectului PHARE RO 2006/018-147.04.02.03.01.02
„Asistenţă tehnică pentru promovarea campaniei naţionale de conştientizare în domeniul incluziunii sociale”
de către Adviser / Chilli Media (noiembrie 2009)
153153153153
COTIDIENE – PRESA CENTRALĂ
COTIDIAN MATERIALE
MEDIA 7 PLUS 93
ADEVARUL 385
ADEVARUL SUPLIMENT 5
AZI 99
BURSA 71
BUSINESS STANDARD 85
CANCAN 141
CLICK 190
COTIDIANUL 114
CRONICA ROMANA 148
CURENTUL 285
CURIERUL NATIONAL 66
ECONOMISTUL 63
EVENIMENTUL ZILEI 203
FINANCIARUL 106
GANDUL 135
GARDIANUL 246
GAZETA SPORTURILOR 19
JURNALUL NATIONAL 154 JURNALUL NATIONAL DE
DUMINICA 2
JURNALUL NATIONAL SUPLIMENT 5
LIBERTATEA 239
NINE O CLOCK 18
PRO SPORT 18
ROMANIA LIBERA 177
ROMANIA LIBERA - SUPLIMENT 12
ROMANIA LIBERA WEEKEND 3
ULTIMA ORA 21
ZIARUL FINANCIAR 106
ZIARUL FINANCIAR-PROFESII 10
ZIUA 174
REFLECTAREA INCLUZIUNII SOCIALE ÎN MASS-MEDIA DIN ROMÂNIA
Cercetare realizată în cadrul proiectului PHARE RO 2006/018-147.04.02.03.01.02
„Asistenţă tehnică pentru promovarea campaniei naţionale de conştientizare în domeniul incluziunii sociale”
de către Adviser / Chilli Media (noiembrie 2009)
154154154154
REVISTE – PRESA CENTRALĂ
REVISTE MATERIALE MEDIA
AGENDA CONSTRUCTIILOR 2
AUTO BILD 1
AUTOSHOW 2
AVANTAJE 7
BIZ 3
BOLERO 4
CARGO BUS 2
CARIERE 7
CE SE INTAMPLA DOCTORE 1
CIAO! 1
COMUNICATII MOBILE 1
CONFIDENTIAL 5
CONNECT 1
COOL GIRL 1
COSMOPOLITAN 2
DIVA 1
ELLE 6
ESQUIRE 6
FELICIA 10
FEMEIA 7
FEMEIA DE AZI 6
FHM 2
FOOD & BAR MAGAZINE 1
FORBES 19
GLAMOUR 1
IN STYLE 2
IOANA 8
LUMEA 9
LUMEA FEMEILOR 8
MAMI 16
MAMICA DE AZI 2
MARIE CLAIRE 14
MAX 2
MAXIM 3
MENS HEALTH 2
NATIONAL GEOGRAPHIC 16
OBLIQUE TV MAGAZIN 5
PREVENTION 1
PRO TV MAGAZIN 3
PSYCHOLOGIES 7
REFLECTAREA INCLUZIUNII SOCIALE ÎN MASS-MEDIA DIN ROMÂNIA
Cercetare realizată în cadrul proiectului PHARE RO 2006/018-147.04.02.03.01.02
„Asistenţă tehnică pentru promovarea campaniei naţionale de conştientizare în domeniul incluziunii sociale”
de către Adviser / Chilli Media (noiembrie 2009)
155155155155
Q MAGAZINE 12
READERS DIGEST 10
SLAB SAU GRAS 1
STAR 5
STORY 4
SUPER BEBE 4
TABU 3
TANGO 2
THE DIPLOMAT 1
THE ONE 1
TIME OUT 2
TONICA 1
TRANZIT 4
TV MANIA 3
TV SATELIT 1
UNICA 5
VIATA MEDICALA 12
VIP 6
VIVA 3
REFLECTAREA INCLUZIUNII SOCIALE ÎN MASS-MEDIA DIN ROMÂNIA
Cercetare realizată în cadrul proiectului PHARE RO 2006/018-147.04.02.03.01.02
„Asistenţă tehnică pentru promovarea campaniei naţionale de conştientizare în domeniul incluziunii sociale”
de către Adviser / Chilli Media (noiembrie 2009)
156156156156
SAPTAMANALE – PRESA CENTRALĂ
SAPTAMANALE MATERIALE MEDIA
22 3
ACADEMIA CATAVENCU 23
ADEVARUL DE DUMINICA 40
ADEVARUL DE WEEK-END 2
ADEVARUL SUPLIMENT 4
BUCAREST HEBDO 2
BUCHAREST BUSINESS WEEK 1
BUSINESS MAGAZIN 12
CAPITAL 18
CLICK - SUPLIMENT 2
CLICK DE DUMINICA 34
CLICK PENTRU FEMEI 20
DILEMA VECHE 15
ECONOMISTUL 60 EVENIMENTUL ZILEI DE
DUMINICA 27
FORMULA AS 10 JURNALUL NATIONAL DE
DUMINICA 13
JURNALUL NATIONAL SUPLIMENT
1
LIBERTATEA DE DUMINICA 15
LIBERTATEA PENTRU FEMEI 15
MONEY EXPRESS 1
OBSERVATOR CULTURAL 2
PROFIT NET 19
ROMANIA MARE 61
SAPTAMANA FINANCIARA 13
SUPLIMENT CANCAN 1
THE BUSINESS REVIEW 2
REFLECTAREA INCLUZIUNII SOCIALE ÎN MASS-MEDIA DIN ROMÂNIA
Cercetare realizată în cadrul proiectului PHARE RO 2006/018-147.04.02.03.01.02
„Asistenţă tehnică pentru promovarea campaniei naţionale de conştientizare în domeniul incluziunii sociale”
de către Adviser / Chilli Media (noiembrie 2009)
157157157157
PRESA LOCALĂ : NUMĂR MATERIALE ANALIZATE
Alba ADEVARUL DE SEARA - EDITIE DE ALBA 4 EVENIMENTUL DE BOTOSANI 1 INFORMATIA DE ALBA 37 MONITORUL DE ALBA 38 UNIREA 56
Arad GLASUL ARADULUI 76 JELEN 3 JURNAL ARADEAN 42 OBSERVATOR ARADEAN 79 Arges ADEVARUL DE SEARA - EDITIE DE PITESTI 13 ANCHETA 32
ARGESEANUL 13 ARGESUL 97 ATITUDINE 32 CUGET LIBER 2 CURIERUL ZILEI 106
ESENTIAL IN ARGES 10 GHIMPELE DE ARGES 5 JURNAL DE ARGES 15 OBIECTIV ARGESEAN 18 OBSERVATOR ARGESEAN 1 REFLECTOR ARGESEAN 1
SOCIETATEA ARGESEANA 14 TOP 116 VESTEA 4 ZIARUL DE ARGES 11 Bacau ADEVARUL DE SEARA - EDITIE DE BACAU 76
DESTEPTAREA 146 GAZETA DE BACAU 23 INFORMATIA BACAULUI 2 OBSERVATOR 129 ZIARUL DE BACAU 134 Bihor ADEVARUL DE SEARA - EDITIE DE ORADEA 21
BIHARI NAPLO 3 CRISANA 42 JURNAL BIHOREAN 43 JURNALUL DE DIMINEATA 12
REFLECTAREA INCLUZIUNII SOCIALE ÎN MASS-MEDIA DIN ROMÂNIA
Cercetare realizată în cadrul proiectului PHARE RO 2006/018-147.04.02.03.01.02
„Asistenţă tehnică pentru promovarea campaniei naţionale de conştientizare în domeniul incluziunii sociale”
de către Adviser / Chilli Media (noiembrie 2009)
158158158158
REALITATEA BIHOREANA 8 REGGELI JUSAG 3
Bistrita ADEVARUL DE SEARA - EDITIE DE BISTRITA 43 GAZETA BISTRITEI 22 GAZETA DE BISTRITA 10 MESAGERUL 90 RASUNETUL 45
SPORTUL BISTRITEAN 1 Botosani ADEVARUL DE SEARA - EDITIE DE BOTOSANI 1 EVENIMENTUL DE BOTOSANI 152 INFORMATIA BOTOSANIULUI 1 JURNALUL DE BOTOSANI SI DOROHOI 25 JURNALUL DIMINEATA BOTOSANILOR 1
MONITORUL DE BOTOSANI 124 Braila ACTUALITATEA 5 ADEVARUL DE SEARA - EDITIE DE BRAILA 5 ARCASU 14 BRAILA 26
MONITORUL DE BRAILA 57 OBIECTIV VOCEA BRAILEI 77 ZIARUL DE BRAILA 73 Brasov BUNA ZIUA BRASOV 46 GAZETA DE TRANSILVANIA 15 MONITORUL EXPRES 42
TRANSILVANIA EXPRES 76 Buzau AMPRENTA 1 FRONTAL 19 OPINIA 71 RACNETUL BUZAULUI 4
SANSA 69 STRADA 49 VIATA BUZAULUI 61 Calarasi ABC CIVIC 8 ARENA 18 AVANGARDA 1
EVENIMENTUL 20 EXPRES DE CALARASI 20 GAZETA LINIA FIERBINTE 1 JURNALUL DE CALARASI 4
REFLECTAREA INCLUZIUNII SOCIALE ÎN MASS-MEDIA DIN ROMÂNIA
Cercetare realizată în cadrul proiectului PHARE RO 2006/018-147.04.02.03.01.02
„Asistenţă tehnică pentru promovarea campaniei naţionale de conştientizare în domeniul incluziunii sociale”
de către Adviser / Chilli Media (noiembrie 2009)
159159159159
OBIECTIV 21 OBSERVATOR DE CALARASI 92
PAMINTUL 3 SEMNAL DE IALOMITA SI CALARASI 13 Caras Severin JURNALUL DE CARAS SEVERIN 58 PRISMA 4 Cluj ADEVARUL DE CLUJ 14
ADEVARUL DE SEARA - EDITIE DE CLUJ 4 FACLIA 84 FOAIA TRANSILVANA 41 GAZETA DE CLUJ 1 JURNALUL DE CARAS SEVERIN 2 KRONIKA 8
MONITORUL DE CLUJ 66 ROMANIA LIBERA - EDITIA DE BANAT 13 SZABADSAG 6
ZIARUL FINANCIAR - EDITIE DE
TRANSILVANIA 1
ZIUA DE CLUJ 63 Constanta ATITUDINEA 2 CUGET LIBER 26 JURNALUL DE CONSTANTA 5 LIDERUL 18 OBSERVATOR 39
REPLICA 11 TELEGRAF 30 ZIUA DE CONSTANTA 1 Covasna CONDEIUL ARDELEAN 1 CUVANTUL NOU 59
OBSERVATORUL DE COVASNA 40
Dambovita ADEVARUL DE SEARA - EDITIE DE
TARGOVISTE 16
DIMBOVITA 171 IMPACT 22 INCOMOD 20
JURNAL DE DAMBOVITA 126 SEMNAL DE DAMBOVITA 8 SOCK DAMBOVITEAN 3 UNIVERSUL DAMBOVITEAN 24
REFLECTAREA INCLUZIUNII SOCIALE ÎN MASS-MEDIA DIN ROMÂNIA
Cercetare realizată în cadrul proiectului PHARE RO 2006/018-147.04.02.03.01.02
„Asistenţă tehnică pentru promovarea campaniei naţionale de conştientizare în domeniul incluziunii sociale”
de către Adviser / Chilli Media (noiembrie 2009)
160160160160
Dolj ADEVARUL DE SEARA - EDITIE DE CRAIOVA 47 CUVANTUL LIBERTATII 29
EDITIE SPECIALA 28 GAZETA DE SUD 46 Galati IMPACT EST 1 IMPARTIAL 31 MONITORUL DE GALATI 127
VIATA LIBERA 96 Giurgiu CUVINTUL LIBER 21 GIURGIU EXPRESS 21 GIURGIUVEANUL 32 INFORMATIA DE GIURGIU 23 JURNALUL GIURGIUVEAN 32
SEMNAL DE GIURGIU SI ILFOV 1 Gorj ADEVARUL DE SEARA - EDITIE DE GORJ 31 DOMINO 38 GHIMPELE DE GORJ 17 GORJEANUL 148
GRAIUL GORJULUI 9 IMPACT IN GORJ 77 INFORMATIA GORJULUI 34 LUPTA IN GORJ 15 OBIECTIV GORJEAN 6 OGLINDA GORJULUI 2
PANDURUL 69 POLEMIKA 13 SAPTE ZILE 21 SCANDAL DE GORJ 7 VERTICAL 15
VIATA IN GORJ 13 Harghita CSIKI HIRLAP 14 HARGHITA-NEPE 19 INFORMATIA HARGHITEI 33 KRONIKA 4 Hunedoara 7 ZILE HUNEDORENE 7
ACCENT MEDIA 6
ADEVARUL DE SEARA - EDITIE DE
HUNEDOARA 41
GAZETA VAII JIULUI 5
REFLECTAREA INCLUZIUNII SOCIALE ÎN MASS-MEDIA DIN ROMÂNIA
Cercetare realizată în cadrul proiectului PHARE RO 2006/018-147.04.02.03.01.02
„Asistenţă tehnică pentru promovarea campaniei naţionale de conştientizare în domeniul incluziunii sociale”
de către Adviser / Chilli Media (noiembrie 2009)
161161161161
GLASUL HUNEDOAREI 4 HUNEDOREANUL 22
INFORMATIA DE HUNEDOARA 15 MESAGERUL HUNEDOREAN 54 REPLICA 11 SERVUS HUNEDOARA 36 ZIARUL HUNEDOREANULUI 46
Ialomita CURIERUL IALOMITEAN 11 EVENIMENTUL DE IALOMITA 1 IALOMITA 6 IMPACT 1 INDEPENDENT 5 INFORMATIA 1
JURNAL DE IALOMITA 11 REALITATEA IALOMITEANA 2 SEMNAL 4 STIREA 3 TRIBUNA IALOMITEI 4
Iasi 24 ORE 94 7 EST 21 ADEVARUL - EDITIE DE MOLDOVA 45 ADEVARUL DE SEARA - EDITIE DE IASI 95 BUNA ZIUA IASI 373 EVENIMENTUL 130
FLACARA IASULUI 97 IESEANUL 2 ZIARUL DE IASI 246 ZIUA DE IASI 136 Maramures ADEVARUL DE SEARA - EDITIE DE BAIA MARE 16
GAZETA DE MARAMURES 6 GLASUL MARAMURESULUI 105 GRAIUL MARAMURESULUI 81 INFORMATIA ZILEI DE MARAMURES 107 JURNALUL DE VINERI 11 Mehedinti DATINA 40
INFORMATIA DE SEVERIN 26 MEHEDINTEANUL 15 OBIECTIV MEHEDINTEAN 10 Mures 24 ORE MURESENE 42
REFLECTAREA INCLUZIUNII SOCIALE ÎN MASS-MEDIA DIN ROMÂNIA
Cercetare realizată în cadrul proiectului PHARE RO 2006/018-147.04.02.03.01.02
„Asistenţă tehnică pentru promovarea campaniei naţionale de conştientizare în domeniul incluziunii sociale”
de către Adviser / Chilli Media (noiembrie 2009)
162162162162
ADEVARUL DE SEARA - EDITIE DE MURES 2 CUVANTUL LIBER 30
INFORMATIA DE MURES 8 NEPUJSAG 19 OPINIA MURESEANA 2 PUNCTUAL 4 VASARHELYI HIRLAP 16
ZI DE ZI 52 ZIARUL DE MURES 3 Neamt CEAHLAUL 62 MESAGERUL DE NEAMT 1 MONITORUL DE NEAMT 68 REALITATEA 99
ZIARUL DE ROMAN 23 Olt ADEVARUL DE SEARA - EDITIE DE SLATINA 42 EVENIMENTUL DE OLT 33 GAZETA DE OLT 46 GAZETA OLTULUI 52
LINIA INTII 5 MONITORUL DE OLT 13 OLTUL 5 REALITATEA OLTULUI 2 ZIARUL DE OLT 2 Prahova ACTUALITATEA PRAHOVEANA 2
ADEVARUL DE SEARA - EDITIE DE PLOIESTI 17 ALTPHEL 2 INFORMATIA PRAHOVEI 114 PLOIESTI 4 PRAHOVA 170
REPUBLICANUL 25 TELEGRAFUL DE PRAHOVA 79 VALEA PRAHOVEI 6 Salaj GRAIUL SALAJULUI 104 INFORMATIA 2 MAGAZIN SALAJEAN 90
SALAJEANUL 110 SALAJUL EUROPEAN 84 SZABADSAG 3 Satu Mare ADEVARUL DE SEARA - EDITIE DE SATU 42
REFLECTAREA INCLUZIUNII SOCIALE ÎN MASS-MEDIA DIN ROMÂNIA
Cercetare realizată în cadrul proiectului PHARE RO 2006/018-147.04.02.03.01.02
„Asistenţă tehnică pentru promovarea campaniei naţionale de conştientizare în domeniul incluziunii sociale”
de către Adviser / Chilli Media (noiembrie 2009)
163163163163
MARE FRISS UJSAG 43
GAZETA DE NORD-VEST 163 GLASUL SATMARULUI 113 INFORMATIA ZILEI 201 Sibiu ADEVARUL DE SEARA - EDITIE DE SIBIU 11 GHIMPELE DE SIBIU 1
MONITORUL DE SIBIU 27 PULSUL SIBIAN 4 RONDUL 8 SIBIU 100% 4 SIBIU STANDARD 19 TRIBUNA 28
Suceava ADEVARUL DE SEARA - EDITIE DE SUCEAVA 62 CRAI NOU 115 JUPANU 16 MONITORUL DE SUCEAVA 151 OBIECTIV-VOCEA SUCEVEI 111
Teleorman CONTRASENS 11 GAZETA DE SUD-EST 1 GAZETA DE TELEORMAN 55 INFORMATIA DE TELEORMAN 54 MARA 25 REALITATEA TELEORMANA 1
TELEORMANUL 45 UNIREA 4 Timis ACTUALITATEA 5 ADEVARUL - EDITIE DE VEST 26 ADEVARUL DE SEARA - EDITIE DE TIMIS 25
AGENDA 69 AGENDA ZILEI DE VEST 3 EVENIMENTUL ZILEI - EDITIE DE VEST 7 RENASTEREA BANATEANA 78 TIMISOARA 34 TIMPOLIS 22
UJ SZO 10 ZIUA DE VEST 84 Tulcea ACUM 2 DELTA 29
REFLECTAREA INCLUZIUNII SOCIALE ÎN MASS-MEDIA DIN ROMÂNIA
Cercetare realizată în cadrul proiectului PHARE RO 2006/018-147.04.02.03.01.02
„Asistenţă tehnică pentru promovarea campaniei naţionale de conştientizare în domeniul incluziunii sociale”
de către Adviser / Chilli Media (noiembrie 2009)
164164164164
OBIECTIV 7 Valcea ARENA VALCEANA 5
CURIERUL DE RAMNIC 65 CURIERUL DE VALCEA 28 IMPACT REAL 8 INFO PULS 43 JURNALUL VALCEAN 24
MONITORUL DE VALCEA 30 OBIECTIV 6 PUBLIAS 12 VIATA VALCII 31 VOCEA VALCII 4 ZIARUL DE VALCEA 14
Vaslui GHIMPELE DE VASLUI 11 MERIDIANUL DE VASLUI 50 MONITORUL DE VASLUI 162 OBIECTIV 117 VREMEA NOUA 125
Vrancea CORECT 30 MONITORUL DE VRANCEA 122 ZIARUL DE VRANCEA 74
REFLECTAREA INCLUZIUNII SOCIALE ÎN MASS-MEDIA DIN ROMÂNIA
Cercetare realizată în cadrul proiectului PHARE RO 2006/018-147.04.02.03.01.02
„Asistenţă tehnică pentru promovarea campaniei naţionale de conştientizare în domeniul incluziunii sociale”
de către Adviser / Chilli Media (noiembrie 2009)
165165165165
GRUPURI SOCIALE CU RISC DE EXCLUZIUNE: NUMĂR MATERIALE MEDIA
Grup cu risc de excluziune
Presa centrala
Presa locala Radio TV Total
Someri 1108 4024 113 381 5626
Copii 771 2160 49 266 3246
Romi 508 868 22 104 1502
Defavorizati 178 729 38 123 1068
Saraci 205 615 2 13 835
Pers. Handicap 114 653 6 36 809
Femei 216 354 4 58 632
Tineri 62 502 8 16 588
Romani 251 78 4 14 347
Pensionari 29 264 9 28 330
Alte grupuri 212 95 1 8 316
Toxicomani 109 171 4 19 303
Detinuti 35 262 297
Homosexuali 156 11 17 92 276
Bolnavi 71 131 5 41 248
Varstnici 23 133 6 162
Imigranţi 25 17 42
Maghiari 13 6 19
Total 4086 11073 282 1205 16646