referat supravegherea bancara si auditul bancar

7/23/2019 Referat Supravegherea Bancara Si Auditul Bancar

http://slidepdf.com/reader/full/referat-supravegherea-bancara-si-auditul-bancar 1/27

Plan

1. Reglementare şi supraveghere bancară – concept, conţinut şi rol……..2

2. Sisteme de supraveghere……………………………………………………

. !odele de supraveghere……………………………………………………"

". Rolul #ăncii $entrale %n activitatea de supraveghere……………………&

&. 'uditul bancar……………………………………………………………...(

). *ipurile de audit……………………………………………………………11

+. rientare si plani-icare………………………………………………….....12(. es-asurarea unui audit……………………………………………………1)

$onclu/ie………………………………………………………………………21

#ibliogra-ie…………………………………………………………………….22

1



Reglementare şi supraveghere bancară – concept, conţinut şi rol

În timp ce reglementarea bancară se defneşte prin ansamblul de legi şinorme aplicabile băncilor în activitatea lor, cea de supraveghere se reeră laactivitatea de monitorizare a situaţiei fnanciare a instituţiilor bancare şi la

verifcarea modului cum sunt respectate şi aplicate reglementările bancare.În mod tradiţional, sistemul bancar a ost supus unui grad înalt de reglementareşi supraveghere. Deşi în numeroase ţări se observă o tendinţă dedereglementare a sistemului bancar, activitatea bancară continuă să rămnă,pe plan mondial, una din activităţile economice cele mai normate.

În uncţie de motivele care stau la baza aplicării lor, se pot deosebi treiclase de reglementări bancare!

a" reglementarea economicăb" reglementarea prudenţială

c" reglementarea monetară.#rima clasă este reglementarea economică ce are drept scop să se obţină

asigurarea că băncile mobilizează resurse şi acordă credite în condiţii deefcienţă economică.

$ea de%a doua clasă de reglementări este cea prevenită sau prudenţială.Reglementarea prudenţială are menirea să garanteze alocarea efcientă aresurselor, să minimizeze riscurile pe care şi le asumă băncile şi să asigurestabilitatea şi sănătatea fnanciară a fecărei bănci şi a sistemului bancar înansamblu. &ltel spus, scopul reglementării prudenţiale şi reducereareglementării economice 'dereglementarea economică".

& treia clasă este reglementarea monetară al cărei scop este menţinereastabilităţii valorii e(terne şi interne a monedei naţionale, prin controlul e(ercitatasupra lichidităţii totale a sistemului bancar.

În timp ce analiza macro%prudenţială se regăseşte, într%un el sau altul,printre activităţile oricărei bănci centrale, protecţia investitorilor, în special pepiaţa de capital, este oarte rar inclusă în mandatul acesteia. În opoziţie,agenţiile de supraveghere au ca obiectiv principal protecţia consumatorilor. Înalegerea unui cadru instituţional efcient, o problemă o reprezintă rezultatelesupravegherii micro%prudenţiale, pe care )ăncile $entrale le consideră strictlegate de sistem, iar agenţiile de supraveghere le consideră angrenate

protecţiei deponenţilor şi investitorilor.

1. Sisteme de supraveghere

Defnirea unui sistem de supraveghere fnanciară presupune alegereaunui model de supraveghere şi stabilirea instituţiei ce va operaţiunile

*



intermediarilor fnanciari. În acest sens, se impune şi clasifcarea rolului pe care îl are banca centrală în activitatea de supraveghere.

+novarea fnanciară şi progresele tehnologice au determinat erodareacontinuă a rontierelor tradiţionale dintre segmentele sectorului fnanciar'sistem bancar, pieţe de capital, instituţii de asigurări" şi creşterea competiţiei între dierite tipuri de intermediari fnanciari ce oeră produse similare. &ceste

tendinţe ridică numeroase probleme privind legerea unui model desupraveghere fnanciară optim, şi în cadrul acestuia, a autorităţii căreia trebuiesă i se încredinţeze supravegherea.

Funcţiile reglementării şi supravegherii determină o serie de sarcinicare pot f grupate astel!

1. activităţi de protecţie a investitorilor , care se bazează pe asigurareaunui sistem bancar competitiv şi pe contractarea riscului moralindus de e(istenţa sistemului de asigurare a depozitelor princrearea regulilor de bună practică şi pe distribuirea inormaţiei

*. supravegherea la nivel micro, care se a(ează în primul rnd peprote-area deponenţilor

. analiza macro-prudenţială, care grupează activităţile ce au scopmonitorizarea e(punerii la riscul sistemic şi identifcareapotenţialelor /ameninţări0 la nivel macroeconomic ca urmare adezvoltării pieţelor fnanciare.

Modele de supraveghereÎn practica internaţională, sunt întlnite, în general, următoarele două tipuri demodele de supraveghere!

1" supravegherea instituţională,*" supravegherea integrată.

1) Supravegherea instituţională 'denumită şi supraveghere instituţională" secaracterizează prin aceea că activitatea de control prudenţial este îndreptatăasupra unei categorii specifce de instituţii fnanciare, indierent de gama deactivităţi pe care acestea le prestează. În cazul acestui model, ce urmează

segmentarea clasică a sectorului fnanciar în trei pieţe, e(istă cte o singurăautoritate de supraveghere pentru bănci.

upravegherea instituţională este efcientă în cazul intermediarilorfnanciari, deoarece nu creează duplicări ale controalelor prudenţiale şidetermină costuri scăzute. În situaţia în care e(istă intermediari aparţinndunor sectoare dierite, dar cărora li se permite să desăşoare aceleaşi activităţi,modelul poate conduce la distorsiuni de reglementare datorită aptului că esteposibil să se aplice reguli prudenţiale dierite aţă de acelaşi tip de operaţiuni.



Distorsiunile respective pot genera arbitra-e de reglementare, cu consecinţedestabilizatoare asupra sistemului fnanciar.

2) Modelul supravegherii integrate (supraveghere unică) implică ca o singurăagenţie, de regulă dierită de banca centrală, supraveghează piaţa fnanciară înansamblul ei. &cest model îşi are geneza în procesul de erodare continuă a

barierelor tradiţionale între activităţile fnanciare şi în apariţia conglomeratelorfnanciare. În literatura de specialitate se întlnesc att argumente în avoareaunei autorităţi integrate2unifcate de supraveghere fnanciară ct şi contra.

Intermediarii financiari operând pe pieţele de capital şi intermediarii din sectorul asigurărilor.

Principalele argumente pentru o structură integrată de supraveghere sunturmătoarele:• o autoritate unică de supraveghere financiară oferă o imagine completă a riscurilor implicate la

nivelul unui conglomerat financiar;• o structură instituţională mai transparentă şi care înlătură suprapunerile pelinia supravegherii poate reduce costurile tranzacţionale ceea ce ar fi un avanta! competitivimportant mai ales în competiţia internaţională între centrele financiare;• arhitectura integrată de supraveghere poate conduce la economii de scală prin dezvoltarea deservicii comune de analiză a riscului;• crearea unei agenţii unice de supraveghere financiară poate să sporească şi răspunderea acesteia înmăsura în care alocarea responsa"ilităţii de supraveghere a conglomeratelor financiare este clară;• în conte#t european reducerea numărului autorităţilor de supraveghere poatefacilita cooperarea între acestea;

3(perienţa de pnă acum a agenţiilor de supraveghere fnanciară nupermite tragerea unor concluzii clare asupra superiorităţii acestui model aţă decel descentralizat, deoarece toate acestea au ost înfinţate de curnd. În oricecaz, o evaluare consolidată a riscurilor implicate de e(istenţa unui conglomeratfnanciar nu înseamnă necesar că activităţile sale trebuie să fe toatesupravegheate de aceeaşi entitate. 4 soluţie alternativă este aceea caautorităţile de supraveghere implicate să coopereze strns una cu alta, înspecial, prin acordarea accesului reciproc la inormaţiile pe care le deţin.upravegherea consolidată poate f realizată de una din agenţiile e(istente, cucondiţia să primească toate inormaţiile de care are nevoie de la celelalte, saude echipe mi(te care se bazează pe resursele şi e(perienţa disponibile la mai

multe agenţii. În esenţă, problema crucială pentru o supraveghere consolidatăefcientă a conglomeratelor fnanciare este stabilirea unui acord clar în privinţa/supraveghetorului coordonator0 '/lead supervisor0". #aşi importanţi în aceastădirecţie au ost ăcuţi în unele ţări care menţin structuri descentralizate desupraveghere fnanciară 'de e(. 5ranţa, 4landa", prin stabilirea unor consilii aleautorităţilor specializate de supraveghere. &ceste organisme nu au atribuţii dereglementare sau supraveghere şi nici personal permanent. 6isiunea lor este să întărească schimbul de inormaţii între autorităţile de supraveghere a dieritelorsectoare ale sistemului fnanciar şi să asigure rezolvarea problemelor

7



legate de coordonarea supravegherii conglomeratelor fnanciare.

2. Rolul ăncii !entrale "n activitatea de supraveghere

În zece din cele doisprezece ţări din zona euro, băncile central naţionalesunt direct responsabile pentru supravegherea prudenţială sau direct implicate

în această activitate. 8rmnd schimbările introduse în 6area )ritanie,dezbaterile privind activitatea de monitorizare fnanciară în 83 pun în discuţieproblema stabilirii unei singure autorităţi cu responsabilităţi în supraveghere. Încteva ţări din zona euro, a-ustările structurii instituţionale au ost de-aeectuate. În alte ţări această problem încă se dezbate.

$n 0uemburg, Comisia de Supraveghere a Sectorului Financiar a fostcreată în %&&' şi încredinţată cu responsa"ilităţi în supravegherea intermediarilor financiari şi a pieţelor singura e#cepţie fiind sectorul asigurărilor. (u e#istă relaţiiinstituţionale sau anga!amente de cooperare "ilaterală între această comisie şi )anca *entrală a+u#em"urgului. $n landa rolul tot mai important al conglomeratelor financiare şi dezvoltarea produselor financiare hi"ride a fost percepută ca o provocare pentru cadrul supravegherii "aza petrei ,autorităţi sectoriale- pentru "ănci )anca /landei pentru societăţile de servicii de investiţiifinanciare şi respectiv pentru societăţile de asigurări. Consiliul Supraveghetorilor Financiari a foststa"ilit în %&&& şi conţine cele trei autorităţi sectoriale menţionate anterior. 0cesta nu prezintă oentitate separată în supraveghere dar determină o intensificare a cooperării în formularea politicilor în ceea ce priveşte importantele dimensiuni transfrontaliere spre e#emplu supraveghereaconglomeratelor informaţia furnizată consumatorilor şi integritatea acestor pro"leme 1sta"ilireamanagementului corespunzător2. $n cadrul *onsiliului cele trei autorităţi sectoriale coopereazăsta"ilind reguli şi avizând 3inisterul de 4inanţe asupra activităţii transfrontaliere. $n principaldatorită rolului în continuă creştere a ,conglomeratelor financiare- şi nevoii de a practica politicisimilare în numele interesului naţional al Portugaliei Consiliul Naţional al Supraveghetorilor Financiari a fost creat în septem"rie 5666. cadrul său legal nu introduce amendamente în ceea ce priveşte competenţele autorităţilor pentru supravegherea sectorială 1)anca Portugaliei *omisia)ursei de 7alori şi Institutul de 0sigurări al Portugaliei2. *onsiliul (aţional al 8upraveghetorilor 4inanciari tre"uie să furnizeze un schim" regulat de informaţii şi să crească coordonarea întreautorităţile sectoriale./ mişcare în cealaltă direcţie în sensul creşterii rolului )ăncii *entrale în supravegherea "ancară aavut loc în #elgia unde 3inisterul de 4inanţe a integrat *omisia de 4inanţe )ănci în cadrul )ăncii (aţionale a )elgiei. $n rlanda implementarea 9rupului *onsultativ şi înfiinţarea unei singureautorităţi de reglementare au determinat adoptarea aceloraşi acorduri ca în 3area )ritanie.

$n literatura de specialitate se întâlnesc argumente pro şi contra privind efectuarea supravegherii decătre "anca centrală.

Argumentele în favoarea efectuării supravegherii de către )(3 pot fi grupate în treicategorii:

1. sinergia informaţională între supraveghere şi funcţiunile Băncii

Centrale!. o"iectivul principal # riscul sistemic

$. independenţa şi e%perti&a tehnică

9



1. #rgumentul sinergiei in$ormaţionale relevă importanţa inormaţieiconfdenţiale colectată în scopul supravegherii, care poate f esenţială pentruconducerea politicii monetare. )ăncile $entrale accesează /inormaţiaprudenţială0 mai ales în monitorizarea la nivel macroeconomic. &nalizeeectuate pentru statele 8nite urnizează suportul empiric pentru ideea căinormaţia micro%prudenţială permite estimări ct mai precise asupra activităţii

economice şi presiunilor in:aţioniste, avoriznd alegerea unei politici monetareadecvate. În plus, dacă ar f o criză pe pieţele fnanciare, )anca centrală ar finevitabil implicată. &ctivitatea de supraveghere este esenţială pentru limitareahazardului moral, atunci cnd o bancă, în lipsă de lichidităţi cere asistenţă,pentru restabilirea solvabilităţii acesteia.

De asemenea, o altă perspectivă asupra sinergiei inormaţionale esteoerită de istemul ;ezervelor 5ederale. &cesta evidenţiază aptul că o )ancăcentrală, dacă este un -ucător activ pe piaţă, interacţionează cu instituţiilefnanciare, astel o sursă de inormaţie. +normaţia obţinută de pe piaţă estecomplementară cu cea obţinută prin e(ercitarea uncţiunilor de supraveghere.

2. #rgumentul riscului sistemic se bazează pe relaţia dintre controaleleprudenţiale asupra intermediarilor fnanciari şi evaluarea riscului pentru întregsistemul fnanciar. $hiar şi în alte ţări unde separarea supravegherii de bancăcentrală a ost implementată, precum 6area )ritanie, <aponia, $anada, )ăncile$entrale sunt responsabile pentru stabilirea sistemului fnanciar. 4biectivul)ăncilor centrale de asigurare a stabilităţii sistemice le coneră o evaluare maibună nu numai a impactului potenţial al şocurilor la nivel macro sau tulburărilorde pe pieţele de capital interne sau internaţionale, ct şi gestionarea actorilorce aectează stabilirea grupurilor de intermediari. $on:ictele pot apărea atuncicnd supravegherea micro%prudenţială se e(ercită alături de activităţile deprotecţie a investitorilor. pre e(emplu, supraveghetorul ar putea f tentat să se

desprindă de uncţia sa de /cine de pază al acurateţei inormaţiilor0 urnizatede companii dacă astel ar avea mai mult timp să gestioneze o criză.

%. #rgumentul independenţei şi al e&perti'ei evidenţiază calitateacontribuţiei )ăncilor $entrale în realizarea stabilităţii fnanciare. (ndependenţaautorităţii de supraveghere de inter$erenţă politică este oarte importantă. Înunele ţări în curs de dezvoltare, aşa%numitele /credite politice0 'crediteacordate sub presiunea ormală sau inormală din partea autorităţilorguvernamentale" sunt încă o realitate. &tunci cnd aceste companii auprobleme, din cauza /stimulentelor0 acordate, e(istă o oarte mare presiune caele să fe a-utate. +ndependenţa )ăncii $entrale poate /adăposti0

supravegherea de intererenţele e(terne. $hiar şi studiile empirice în acestdomeniu trebuie interpretate cu precauţie, e(istnd un larg suport pentru tezaconorm căreia crizele se rezolvă mai degrabă cu bani privaţi atunci Bancaentrală se ocupă de supraveghere.

=ecesitatea de a acorda autorităţii de supraveghere un grad operaţional deindependenţă este de asemenea, evidenţiată în cadrul #rincipiilor pentruupraveghere )ancară publicate de $omitetul pentru upraveghere )ancară dela )asel. Desigur, independenţa nu e(clude rolul guvernului într%o criză în care

>



sunt implicaţi banii contribuabililor. 8n argument în plus, împotriva separăriisupravegherii de )anca $entrală, este aptul că )anca $entrală reprezintă osursă importantă de cercetare şi analiză a sistemului fnanciar.

!rgumente "mpotriva e#ectuării supravegherii de Banca entralăsunt!

1$ con%ictul potenţial de interes "ntre supravegherea bancară &i politica monetară'2$ hazardul moral'$ tendinţa spre conglomerare &i spre eliminarea distincţiilor "ntre produsele nanciare &i intermediari'*$ nevoia de a evita concentrarea e+cesivă a puterii la Bancaentrală$

1. #rgumentul con)ictului de interes se bazează pe posibilitatea casupravegherea sistemului bancar să conducă )anca $entrală într%o politicămonetară mai puţin restrictivă. &rgumentul esenţial este, că menţinerea

stabilităţii fnanciare poate implica, uneori, a-utor fnanciar din partea )ăncii$entrale pentru băncile a:ate în difcultate. &cest lucru va contribui automat lacreşterea presiunilor in:aţioniste. &stel se poate rata obiectivul politiciimonetare. ?otodată, pentru lupta împotriva in:aţiei, )anca $entrală nu arenevoie de responsabilitate e(clusivă sau parţială în supraveghere. În plus, dacăe(istă un con:ict între două uncţiuni ale )ăncii $entrale, acesta nu va dispăreaprin simpla atribuire a uncţiunilor la două autorităţi separate. 4 ormă dierită apotenţialului con:ict o reprezintă conducerea supravegherii, mai ales pe timpulunor crize.

2. #rgumentul ha'ardului moral în avoarea separării este legat de rolul

băncilor centrale în managementul crizelor avnd ca origine responsabilităţi însupraveghere. &stel )anca $entrală poate salva băncile în lipsă de lichidităţi'prin manipularea ratei dobnzii" pentru a acoperi posibile nereguli dinactivitatea de supraveghere. &cest argument poate f combătut prinrecunoaşterea aptului că asistenţa lichidităţii este de preerat în locul adecvăriicolateralului, şi avnd o rată a dobnzii corespunzătoare 'chiar penalizatoare".

%. #rgumentul conglomeratelor evidenţiază aptul că legături mai strnsese dezvoltă gradual între bănci, companii pe acţiuni, societăţi de asigurări, îndeavoarea vechilor contracte. ?ipuri de intermediari sunt în competiţie peaceleaşi pieţe. În aceste condiţii supravegherea sectorială poate f mai puţin

eectivă în monitorizarea e(punerii totale la risc a grupurilor fnanciarecomple(e.+nstrumente pentru coordonarea dieritelor autorităţi sectoriale, cum ar fcomitetele, memorandumurile s%au dovedit utile în multe ţări. Dar argumentulconglomerării este adesea utilizat pentru realizarea unei structuri efciente desupraveghere şi pentru limitarea regulilor impuse intermediarilor.

*. #rgumentul concentrării puterii este strict legat de argumenteleprezentate anterior şi se bazează pe evitarea abuzului potenţial în cadrul

@



uncţiunilor publice.

În concluzie, trebuie menţionat că supravegherea bancară -oacă un rolimportant în monitorizarea contrapartidelor masei monetare, ce au un rolesenţial în administrarea mecanismului de transmisie a politicii monetare. ?otodată, e(perienţa operaţională, att în cadrul zonei euro ct şi în tatele

8nite, indică aptul că )ăncile $entrale acţionează corespunzător în activitateade supraveghere.

'3*303 #'4$'R

'uditul bancar repre/inta ansamblul de actiuni de evaluare, veri-icare si control aactivitatii bancii, implicit a documentelor -inanciar5contabile -inale elaborate de aceasta6bilantul contabil, contul de pro-it si pierderi7, pentru a stabili daca acestea o-era o imagine-idela a activitatii perioadei 6de obicei un an -inaciar7.

8e pot distinge doua trasaturi fundamentale ale auditului "ancar:

A



depistarea erorilor si a fraudei;

prevenirea erorilor si a fraudei.

#ista o falsa impresie generala ca scopul auditului este de a depista erori fraude dar nuacestea sunt elementele definitorii ale unui audit. 0uditul poate releva prezenta unor greseli sau a

unei fraude dar aceste elemente sunt trasaturi secundare ce apar in urma unei activitati normale deaudit. 0uditul implica in principal actiuni de verificare si control ale activitatii "ancii si certificareain final a corectitudinii su" toate aspectele semnificative a cifrelor inscrise in documentelefinanciarconta"ile finale.

*ipurile de audit

?ipologia auditului cuprinde o serie de clasifcari ale acestui procesmultidimensional dupa cum urmeaza !

1. +n unctie de obiectivul urmarit auditul este!

Auditul situatiilor fnanciare in care se e(amineaza inormatiiedin situatiile fnanciare de sinteza. $riterul de auditare consta in normelenationale si internationale de contabilitate iar raportul de audit continee(primarea unei opinii cu privire la prezentarea unei imagini fdele a acestorsituatii, conorm criteriului stabilit. De cele mai multe ori, situatiile fnanciareincluse in acest audit sunt ! bilantul contabil, contul de proft si pierderi, situatia:u(urilor de trezorerie, situatia modifcarilor in capitalul propriu, precum sinotele insotitoare ale declaratiilor fnanciare.

Auditul de conormitate in care se e(amineaza actiunile banciidin perspectiva politicilor stabilite, codurilor, normelor si reglementarilor, etc.,in scopul evaluarii efcientei si efcacitatii lor in atingerea obiectivelor

organizatiei. iar raportul de audit contine reeriri la conormitatea cu politicile,codurile, etc. stabilite. +n mod normal, rezultatele auditelor e(terne deconormitate sunt raportate unei persoane din interiorul entitatii economiceauditate si nu unor utilizatori e(terni. 6anagerii reprezinta principalul grup deutilizatori interesati de rezultatele auditului de conormitate din perspectivarespectarii reglementarilor si regulilor interne si e(terne asociate unei activitatipe care o conduc.

Auditul operational in care se e(amineaza activitatile bancii saudoar o parte a acestora din perspectiva dieritelor obiective ale acesteia,raportul de audit urnizand recomandari de imbunatatire a activitatilor auditate.Dupa raportul de audit, managerii asteapta, in mod normal, recomandari pentru

ameliorarea activitatilor operationale. 8n e(emplu de audit operational esteevaluarea efcientei si acuratetei prelucrarii operatiunilor legate de acordarea siurmarirea rambursarii creditelor. Din cauza numarului mare si diversitatiidomeniiilor a caror efcacitate operationale poate f evaluata, este imposibil dedefnit un proces de audit operational standard. ;ealizarea unui auditoperational si raportarea rezultatelor acestuia sunt mai greu de defnit decatcelelalte doua tipuri de audit. 3fcienta si eciacitatea oeratiunilor sunt mult maidifcild e evaluat in mod obiectiv decat evaluarea situatiilor fnaniare sau aconormitatii, difcultatea venind in special din subiectivismul defnirii criteriilor,

B



astel ca auditul operational este mai aproape de un porces de consultantamanageriala decat de unul de audit in sensul cunsoctul al termenului. +n modpractic, bancile preera si solicita auditorilor e(terni un audit operational peactivitatea de creditare, datorita e(tremei sensibilitati a acestu domeniu alactivitatii bancare, insa, in conte(tul recunoasterii importantei riscuriloroperationale in prezent si autidul operational capata importanta, in primul rand

pe planul auditului intern.*. +n unctie de modalitatea de organizare a activitatii de audit side apartenenta auditorilor , se pot distinge trei tipuri de audit!

Auditul guvernamental , care se eectueaza de catre anga-atiiinstitutiilor publice specializate 'cum ar f primariile, 6inisterul 5inantelor#ublice, $urtea de $onturi, etc., sau in cadrul sistemului bancar, de catre )anca=ationala a ;omaniei" si poate include audit de conormitate si auditoperational iar in cazul misiunilor de supraveghere ale )ancii =ationale a;omaniei, si auditul situatiilor fnanciare.

Auditul bancar extern este activitatea de audit organizata decatre un auditor independent C o frma specializata in activitatea de audit, ca

urmare a solicitarii bancii, contra unui comision platit de banca comercialarespectiva.)ancile comerciale, prin legea bancara in vigoare 'egea nr. 9A21BBA cu

modifcarile si completarile ulterioare, art. >1 si art. >*", sunt obligate saapeleze la un auditor independent 'auditor e(tern" % o societate de e(pertizacontabila autorizata in conditiile legii sa desasoare activitate in ;omania % careacorda asistenta de specialitate, certifca situatiile fnaciare fnale si inormeaza)anca =ationala a ;omaniei cu privire la orice act raudulos.

)anca comerciala numeste auditorul independent si are obligatia dea publica bilantul contabil impreuna cu opinia auditorului independent.

Auditul bancar intern este activitatea de audit organizata in

interiorul unei banci comerciale de catre un departament specializat al bancii,inclus in organigrama acesteia, la un nivel care sa permita independentaactivitatii de audit si a opiniei ormulata si transmisa conducerii bancii in urmaauditului eectuat.

&cesta se poate defni ca o e(aminare de specialitate, ca o evaluarea activitatii desasurate de banca atat la nivelul directiilor generale, directiilorde specialitate si compartimentelor unctionale din cadrul centralei banciirespective, cat si la nivelul unitatilor teritoriale, avand ca obiect spri-inireaconducerii centrale si a unitatilor teritoriale in vederea adoptarii celor maiadecvate masuri in activitatea proprie, in raporturile cu )anca =ationala a;omaniei, cu actionarii si clientii bancii comerciale.

De asemenea, auditul intern e(ercita controlul fnal ce cuprindeanalize ale sistemului intern de control, in vederea constatarii modului deutilizare a resurselor si in vederea inormarii conducerii asupra defcientelorconstatate, inclusiv a masurilor ce se impun a f luate.

&sadar, auditul intern reprezinta o verifcare de tip!E endogen 'verifcarea este realizata printr%o structura specializata

din interiorul bancii"

1F



E e&+post 'verifcarea este realizata la sarsitul unei actiuni saudecizii puse in aplicare de compartimentele de specialitate ale banciicomerciale"

E continuu 'verifcarea este realizata pe parcursul unui ancalendaristic asupra activitatii globale desasurata de sistemul auditat, inscopul identifcarii partilor slabe ale sistemului si masurilor ce se impun pentru

remedierea lor in timp util".Departamentul de audit intern, pe baza unui plan si uneimetodologii prestabilite, va realiza un diagnostic general al bancii, sub aspecttehnic, managerial si fnanciar%contabil. 5unctiile structurii organizatorice deaudit intern sunt direct proportionale cu responsabilitatile pe care conducerea ile%a atribuit, cu marimea si structura bancii, cu calitatea auditorului.

?rebuie sa mentionam ca auditul intern nu se conunda cu controlulintern. &cestea sunt categorii economice dierite. +n plus, controlul intern ace elinsusi obiectul auditului intern.

&uditul bancilor comerciale poate f obiectul atat al activitatii deaudit e(tern 'prin intermediul unei societati de audit specializata", cat si al celei

de audit intern.+n interiorul bancii, misiunile de audit sunt duse la indeplinire de catredivizia2departamentul de audit intern, care, asa cum am mai precizat, estesubordonata direct conducerii bancii, tocmai pentru a asigura independentaata de serviciile sau flialele auditate.

#lanul de audit intern este plurianual 'in general trienal" sipresupune inspectarea!

% serviciilor operationale si a serviciilor descentralizate 'operatiuni deincasari si plati, operatiuni de casierie, activitati de creditare etc"

% serviciilor unctionale sau centrale 'departamentul -uridic, detrezorerie, de inormatica, de personal, decontari e(terne, decontari interne,

activitatea pe baza de carduri etc".+n general, cu ocazia pregatirii unei interventii de acest gen, esterecomandabil ca auditorul sa asculte si dezideratele directiilor 2 serviciilor 2sucursalelor controlate.

+n acest mod, auditul intern nu mai este asociat unic cu ideea de controle(ercitat de conducerea bancii, ci este perceput ca un interlocutor privilegiat,capabil sa urnizeze saturi si recomandari, gratie e(pertizei pe care orealizeaza.

6isiunile de audit intern ce pot f intreprinse sunt de tipuri dierite,intrucat ele trebuie sa raspunda unor obiective variate. &stel, se distingurmatoarele tipuri de misiuni de audit intern!

1. 6isiunile clasice C sunt cele realizate in mod normal in cadrul unuiprogram de audit si care vizeaza un sector de activitate, un departament albancii, o sucursala a acesteia etc. 4biectivele unei astel de evaluari sunt celetraditionale pentru acest tip de misiune! securitatea, efcacitatea si calitateaserviciilor bancare, respectarea dispozitiilor legale de catre banca, fabilitatea 2e(haustivitatea inormatiilor etc.

+n acest cadru, controlul serviciilor operationale este cel mai adeseaanual, in timp ce controlul serviciilor unctionale nu este eectuat decat o datain cursul planului plurianual.

11



*. 6isiunile G:ash0 C sunt misiuni scurte, avand ca obiectiv realizarearapida a unui diagnostic sau verifcarea rapida a unuia sau mai multor punctespecifce. 3le pot constitui o etapa pregatitoare a unei misiuni clasice, respectivde luare la cunostinta, sau pot declansa o astel de misiune.

4biectivele unei astel de misiuni G:ash0 pot f, spre e(emplu!de a verifca respectarea limitelor de risc de schimb sau de e(punere pe

anumite instrumente% de a verifca -ustifcarea conturilor unui departament sau ale uneisucursale 'numarul conturilor utilizate, soldurile si miscarile acestora"

% de a verifca e(istentul din tezaurul societatii bancare, cum ar fnumerarul, hartiile de valoare, metalele pretioase etc

% de a verifca aplicarea unei proceduri specifce 'spre e(emplu,implementarea unei proceduri speciale de lucru pentru mesa-ul H+5? 6?B7F,implementarea unei proceduri speciale pentru un client important al bancii"

% de a verifca controlul intern al unei entitati determinate etc.

&ceste misiuni sunt, in general, declansate la cererea conducerii

centrale a bancii. 3le pot f oarte efciente, deoarece rezultatele sunt rapide,sunt putin costisitoare si, mai ales, prin recventa si imprevizibilitateacontroalelor, contribuie la mentinerea presiunii.

. +nvestigatiile C sunt declansate ca urmare a aparitiei unei problemespecifce! pierderi 'in general, fecare sucursala este organizata ca centru deproft", depasiri de limite 'delegarea competentelor in teritoriu implicaimpunerea unor limite de actiune care nu trebuie depasite decat cu acordulprealabil al centralei, colaborarea cu bancile corespondente trebuie sa fecondusa in cadrul unor limite de risc si de e(punere", raude, deturnari etc.

4biectivul lor este de a ancheta circumstantele care au condus laaparitia problemei, de a stabili responsabilitatile, de a trage invataminte si de a

da recomandari pentru ca aceste situatii sa nu mai apara.7. 6isiuni tematice sau transversale C au drept scop studierea uneiproblematici, identifcata in prealabil, care se regaseste in toata banca sau lamai multe entitati! unctia comerciala a bancii 'activitatea de vanzare aproduselor si serviciilor bancii", gestiunea riscurilor de credit sau a riscurilor dedobanda, capacitatea inormaticii de a satisace nevoile diversilor utilizatori,efcienta unctiei de control de gestiune sau de gestiune a activului si pasivuluietc.

&cest tip de misiune are rolul unei consultante interne si constituieprelungirea freasca a unctiei de audit.

9. &uditul de management C acest tip de misiune depaseste rolul

traditional al auditului, in sensul in care, la obiectivele clasice, se adauga oapreciere motivata asupra capacitatii oamenilor si a organizatiei de a profta demediu si de mi-loacele disponibile. &ceasta este o sarcina grea, care cereauditori e(perimentati si adevarati proesionisti. 3valuarea trebuie insotita derecomandari si se desasoara avand in vedre mi multe aspecte!

% pertinenta obiectivelor f(ate% adecvarea mi-loacelor puse in practica in plan comercial, de

gestiune interna, in plan uman etc% calitatea personalului si a conducerii bancii

1*



% perormantele realizate in unctie de obiectivele f(ate si de mediu.

rgani'area auditului intern

)ancile isi organizeaza compartimentele de audit in vederea asigurariidesasurarii acestei activitati in mod independent si efcient. De regula,

compartimentul de audit intern este separat din punct de vedere organizatoricde controlul intern, in sensul ca aceste doua structuri ale bancii sunt condusede persoane dierite, ale caror misiuni nu se interpun.

#uditorul + persoana din cadrul departmenentului -compartimentiului de audit care isi asuma responsabilitatea nalapentru misiunea de audit ce urmea'a a intreprinsa – este cel care vadeni strategia de audit, preci'and/

actorii e(istenti si cei depistati, care pot implica riscuri de erorisemnifcative eroarea este defnita ca o greseala neintentionata se spune cae(ista o eroare semnifcativa in inormatii atunci cand respectivele inormatiisunt declarate sau inregistrate in mod gresit 'eronat"

% obiectivele critice de audit si modalitatile de abordare retinutepentru atingerea acestor obiective% abordarea generala de audit privind controlul intern al activitatii

controlate% punctele specifce de atins in prezentarea inormatiei fnanciare% competentele specialistilor care se considera a f necesare pentru

ducerea la bun sarsit a misiunii% recursul la tehnicile de revizie asistata de calculator.trategia de audit poate f defnita ca un proces ce vizeaza determinarea

orientarii generale de audit, in cursul careia este recomandabil sa se acalegatura intre cunoasterea activitatii clientului si punctele asupra carora se vor

concentra lucrarile de audit.#entru elaborarea strategiei de audit trebuie e(aminate punctele%cheierelative la activitatea si situatiile fnanciare ale departamentului auditat, cat siincidenta acestora asupra auditului.

+dentifcarea acestor actori conditioneaza reusita auditului.trategia de audit se realizeaza si in scopul elaborarii unui program de

lucru pe baza caruia sa se poata ormula o opinie fnala pertinenta asupragestiunii entitatii auditate.

De aici rezulta ca, obiectivele ce trebuie avute in vedere pe parcursulelaborarii strategiei de audit sunt!

I intelegerea activitatii departamentului auditat

I identifcarea riscurilor legate de sectorul de activitate in careactiveaza departamentul in cauzaI identifcarea obiectivelor critice de audit si elaborarea abordarii de

audit corespunzatoareI intelegerea caracteristicilor controlului intern, astel incat sa se

poata confrma aptul ca se poate adopta o abordare de audit bazata pesisteme, 'spre e(emplu, pentru tranzactiile de rutina"

I e(aminarea problemelor legate de intocmirea situatiilor fnanciareI identifcarea necesitatii apelului la e(perti

1



I e(aminarea posibilitatii de aplicare a tehnicilor de reviziure asistatade calculator.

?rebuie remarcat aptul ca, strategia de audit este un elementundamental al abordarii auditului, intrucat prin procesul de defnire alstrategiei se permite sa se obtina elemente probante ale misiunii de audit, princoncentrarea lucrarilor asupra obiectivelor de audit pentru care e(ista un risc

de eroare marit, evitandu%se controalele inutile asupra obiectivelor de auditpentru care riscul de eroare este mic. ?oate aceste aspecte legate de strategia de audit vor f trecute intr%un

6emoriu pecifc de trategie, al carui ormat va f adaptat circumstantelor, sicare vor f comunicate, in cadrul unei sedinte, echipei de auditori ce vaparticipa la misiune in plus, membrii echipei trebuie inormati ori de cate oriapar schimbari in aceasta strategie pe parcursul actiunii de auditare.

Desi conducatorul misiunii este cel insarcinat cu elaborarea si modifcareastrategiei de audit, precum si cu comunicarea acesteia echipei de auditori,acesta poate delega anumite sarcini si poate cere avizul colegilor sai din bancasi specialistilor e(terni, in special persoanelor care ac parte din echipa de

audit.rientarea si planicarea

trategia de audit serveste drept baza pentru elaborarea planuluide audit. #regatirea planului de audit presupune urmatoarele etape!

1. eectuarea procedurilor analitice de control, astel incat sa seaciliteze planifcarea auditului!

J identifcarea posturilor importante din situatiile fnanciare,categoriilor de tranzactii si afrmatiilor continute in situatiile fnanciare desinteza

J defnirea obiectivelor de audit si confrmarea obiectivelor critice deaudit identifcate in momentul realizarii strategiei de auditJ evaluarea dieritelor categorii de riscuri!% riscul inerent% riscurile ma-ore de eroare pentru fecare obiectiv de audit in parte% in urma analizei procedurilor de control intern, realizarea unei

evaluari preliminare a riscului de nerealizare corecta a controlului intern ata deobiectivele de audit

*. f(area hotararilor luate cu ocazia planifcarii auditului intr%un #lande +nterventii si a procedurilor de audit retinute intr%un #rogram de ucru

. obtinerea aprobarii pentru hotararile luate cu ocazia planifcarii

auditului si a procedurilor de audit retinute, inainte de inceperea misiunii deteren7. comunicarea #lanului de +nterventii echipei de audit9. comunicarea schimbarilor survenite pe timpul desasurarii misiunii

de audit si instruirea membrilor echipe de audit pentru a ace ata acetsorschimbari.

$u ocazia planifcarii este necesar sa se contacteze specialistii carevor interveni in cursul misiunii de audit 'inormaticieni, specialisti in domeniul

17



-uridic si fscal etc", sa se precizeze care sunt obiectivele acestora si care estemunca pe care o vor eectua in cadrul misiunii de audit.

3ste necesar sa se planifce utilizarea procedurilor de audit care permitobtinerea elementelor probatorii ale misiunii de audit.

#regatirea planului de interventiitrategia de audit este procesul prin care se determina orientarea

generala a auditului. 5aza de planifcare a auditului are drept scop asigurareaprecizarilor asupra orientarii de audit alese si de a urniza instructiunile pentru aghida echipa pe timpul misiunii de audit.

Deciziile luate cu ocazia planifcarii auditului sunt instrumentate in #lanulde interventie. &cesta reprezinta in rezumat aspectele tehnice si aspectelelogistice ale misiunii.

#lanul de interventii nu repeta punctele mentionate in 6emoriul destrategie, dar poate f combinat cu acesta. 3l este intocmit de catre unul dinauditori in conormitate cu strategia de audit si va f supus aprobarii inainteainceperii principalelor lucrari de teren. Dupa aprobare, el este comunicat tuturormembrilor echipei.

&naliza detaliata a continutului planului de interventii, presupunestudierea a doua tipuri principale de aspecte care sunt abordate in campul deplanifcare!

1" aspectele tehnice se reera in special la orientarea adoptata deechipa de audit in ceea ce priveste obiectivele critice de audit si control internselectarea procedurilor de audit se va baza pe cunoasterea activitatii clientului,analiza inormatiilor fnanciare si evaluarea riscului de erori mari. Din acestpunct de vedere, etapele sunt!

a" ;ealizarea procedurilor de control analitic pentru a acilita planifcareaauditului si pentru a ameliora cunoasterea generala a activitatiidepartamentului auditat, daca acestea nu au ost realizate odata cu elaborarea

strategiei de audit&ceasta etapa este necesara pentru a ne asigura ca inormatiileutilizate in audit sunt pertinente rezultatele acestor proceduri de controltrebuie discutate cu conducerea departamentului vizat de misiunea de audit.

#e baza procedurilor de control analitic trebuie sa se identifceposturile semnifcative ale situatiilor fnanciare si categoriile de tranzactiiimportante, mai ales daca se realizeaza un audit fnanciar.

b" $unoasterea controlului intern si alegerea orientarii auditului$u ocazia elaborarii strategiei de audit, seul misiunii ia

contact cu principalele caracteristici ale controlului intern specifc activitatii ceurmeaza a f auditata. #entru a planifca auditul, este necesar sa se mareasca

cunoasterea despre dierite componente ale controlului intern privindfabilitatea situatiilor fnanciare, indierent de orientarea de audit retinuta.$unoasterea sau actualizarea inormatiilor despre controlul intern se

realizeaza cu a-utorul procedeelor urmatoare! discutii cu conducereadepartamentului, observarea activitatii si a modului de desasurare aoperatiunilor, e(aminarea limitata a operatiunilor si inregistrarilor.

Din punct de vedere tehnic, cunostintele obtinute cu ocazia planifcariitrebuie sa fe sufciente pentru a identifca!

% riscurile de erori ma-ore19



% actorii care in:uenteaza riscul de erori ma-ore% natura, durata si intinderea procedurilor de audit.

Dupa analiza aproundata a controlului intern, se va procedala o evaluare preliminara a riscului de nerealizare corecta a controlului internpentru fecare obiectiv de audit.

*" aspecte logistice sunt e(aminate in scopul realizarii efciente a

sarcinilor si procedurilor de audit defnite in prealabil. +n cadrul planifcarii esterecomandabil sa se evalueze resursele interne de care are nevoie auditul, cat simomentul si locul in care se vor maniesta aceste necesitati. Din acest punct devedere trebuie luat in considerare!

%necesarul de personal si celelalte necesitati pentru e(ecutarea misiunii%auditorii e(terni care pot sa fe eventual implicati in e(ecutarea misiunii%utilizarea tehnicilor de revizie asistata de calculator%calendarul prevazut pentru lucrarile de audit acesta depinde de actori

ca!K natura, calendarul si talia procedurilor de auditK disponibilitatea personalului din cadrul departamentului de

audit intern si al departamentului auditat%locul unde se va desasura auditul este recomandabil sa se lucreze inbirourile departamentului auditat, intrucat personalul departamentului auditateste mult mai usor de contactat

%intocmirea bugetelor in termeni de timp si, eventual, de costuri ingeneral, un buget detaliaza controalele ce urmeaza a f realizate, cunostintele,competentele si e(perienta de care este nevoie, precum si timpul si costurilealocate misiunii el constituie suportul indispensabil pentru contabilitateaanalitica auditului intern.

)ugetele in termeni de timp si de costuri, ecartul intre buget sirealitate si analiza acestui ecart nu sunt incluse in doarele de lucru, toate

acestea find eliminate in momentul in care nu mai sunt utile.#e masura desasurarii misiunii de audit, este bine sa se procedezela eectuarea de a-ustari ale bugetului, sa se compare timpul real cu timpulprevazut si sa se estimeze timpul si costurile suplimentare ata de bugetul f(at.

#lanifcarea aspectelor logistice de audit presupune in general ocolaborare stransa cu departamentul auditat, inclusiv organizarea unor sedintecu conducerea si personalul anga-at al acestuia, pentru a se conveni asupraunor probleme importante, cum ar f! calendarul de audit si locurile ce urmeazaa f vizitate, situatiile si inormatiile pe care le va urniza personaluldepartamentului in cauza etc.

+n concluzie, in conormitate cu normele de reerinta ale auditului

fnanciar, orice plan de misiune de audit trebuie sa contina inormatii cu reerirela!1" societatea bancara C prezentare generala! denumire, coordonate,

structura organizatorica, locurile unde isi desasoara activitatea, surt istoric,obiectul de activitate, conducere si persoane de contact

*" conturi C organizare si politici contabile, conturi previzionale, situatiaevolutiva a conturilor de rezultate si a principalelor posturi din bilanturilecontabile

1>



" sisteme si domenii semnifcative C determinarea pragului desemnifcatie, identifcarea unctiilor si conturilor semnifcative, prezentareazonelor de risc, identifcarea punctelor orte si a celor slabe ale sistemului,stabilirea atitudinii conducerii ata de controlul intern

7" misiunea C natura acesteia 'certifcarea de conturi anuale, de conturiconsolidate, atestarea unor situatii particulare", principalele condditii pentru

realizarea activitatii de control 'documente de solicitat, unctii de evaluat, datainventarului fzic, confrmari de primit, interventii ale specialistilor"9" organizarea auditului C numarul si nivelul membrilor echipei, utilizarea

lucrarilor auditorilor interni sau e(terni, calendarul de interventii pe teren>" bugetul C determinarea orelor necesare pe eluri de lucrari, calculul

costurilor estimate in unctie de e(perienta membrilor echipei, comparareanumarului orelor necesare cu limitele stabilite de normele proesionale si -ustifcarea dierentelor.

$ontinutul tip al unui plan de audit este urmatorul 'e(emplu"!

0#3 45 #34(6+. #rezentarea societatii bancare% denumirea societatii,% sediul social,% capital social si actionari,% scurt istoric,% consideratii succinte privind obiectul de activitate, piata,

concurenta.++. +normatii contabile% bugete si conturi previzionale,

% particularitatile sistemului contabil,% principiile contabile! prudenta, permanenta metodelor utilizate,continuitatea activitatii, independenta e(ercitiului, comparabilitatea conturiloranuale, intangibilitatea bilantului de deschidere, noncompensarea posturilor deactiv si pasiv.

+++. Defnirea misiunii!% natura misiunii! conturi anuale, conturi consolidate, previziuni% alti auditori, e(perti sau cenzori cu misiuni in unitatea auditata.+L. isteme si domenii semnifcative!% prag de semnifcatie,% unctii si conturi semnifcative,

% zone de risc identifcate,% controale semnifcative pe care ne putem spri-ini.L. 4rientarea programului de lucru!% aprecierea controlului intern,% lucrari deosebite,% cofrmari de obtinut, interne sau e(terne,% inventare fzice,% asistenta de specialitate necesara! inormatica, fscala, -uridica,

tehnica,1@



% documente necesare pentru activitatatea desasurata.L+. 3chipa de specialisti si timpul alocat desasurarii misiunii.L++. #lanifcarea!% repartizarea lucrarilor,% datele interventiilor pe etape

1A



4es$asurarea auditului

&cest capitol se ocupa de descrierea modului in care se realizeazainterventia de audit in plan practic si a modului in care se traduce aceasta indosarul de audit.

1. 4 echipa organizata;epartizarea sarcinilor este o procedura initiala, determinanta pentru

misiunea de audit si depinde de structura ierarhica a echipe+ seul demisiune are unctia de incadrare si supervizare, asigurand in special analizeleprivind punctele critice de audit si redactand raportul de audit. $olaboratoriisai au in sarcina realizarea testelor si a controalelor.

ubordonarea seului de misiune direct conducerii bancii este de altelgarantia de independenta a echipei de audit intern ata de membriidepartamentului auditat.

*. &precierea controlului 'auditului" intern&uditul intern este ansamblul coordonat al tuturor masurilor

adoptate in interiorul societatii bancare pentru!% prote-area activelor% promovarea efcacitatii e(ploatarii% asigurarea respectarii dispozitiilor legale% asigurarea fdelitatii si e(actitatii inormatiei contabile.&uditul intern cuprinde!a. controlul administrativ internb. verifcarea interna a operatiilorc. autocontrolul salariatilord. controlul contabil intern.

3(istenta unui sistem de control intern rational conceput si corectaplicat constituie o serioasa prezumtie asupra fabilitatii conturilor si aconcordantei dintre datele contabilitatii si realitate.

3lementele de baza ale sistemului de audit intern sunt!M e(istenta unui plan de organizare 'defnirea sarcinilor, defnirea

limitelor de competenta si a raspunderilor, modul de circulatie ainormatiilor"

M competenta si integritatea personaluluiM e(istenta unei documentatii satisacatoare la nivelul societatii

bnacare respective 'pornind de la producerea inormatiilor si pana laarhivarea acestora".

+n scopul evaluarii auditului intern, auditorul orienteaza interventiilesale asupra a trei intrebari principale!

a. care sunt procedurile eective, in unctiune, care au ca obiectiverealizarea unui audit intern efcientN

b. unt aceste proceduri aplicateNc. +n ce masura aceste proceduri satisac crearea unui bun audit

intern si pot conduce la elaborarea de documente fnanciar contabilecorecteN

&uditorii nu trebuie sa verifce ansamblul controlului intern, ci numaiacele elemente pe care vor sa se spri-ine, alcatuind un program de verifcare

care cuprinde urmatoarele etape!a" descrierea procedurilor utilizate pentru elaborarea documentelor -ustifcative, stabilirea circulatiei documentelor si a sistemelor de



contabilizare a acestora 'se utilizeaza tehnici descriptive sau diagrama decirculatie C :oO%chart"

b" eectuarea testelor de conormitate, care au ca obiect obtinereaconfrmarii ca descrierea procedurii a ost corect inteleasa si corepundeprocedurilor aplicate in unitatea respectiva se pot eectua dupa dieritemodalitati ca! observarea directa, confrmare verbala, observarea ulterioara

constand din reluarea in intregime a circuitului plecand de la origine, pentrua%l testac" evaluarea preliminara pentru a evidentia punctele slabe si orte

ale procedurilor sistemului contabil si de control internd" eectuarea de teste de permanenta in scopul verifcarii daca

punctele orte sau slabe ac obiectul unei aplicari eective si constantee" evaluarea defnitiva si documentul de sinteza in care se

precizeaza!% veritabilele puncte orte% punctele slabe ca urmare a conceperii deectuase a sistemului de

control intern% punctele slabe datorate unor aplicari eronate a procedurilor

sistemului.&tunci cand anomaliile de unctionare a sunt numeroase si pot aecta

fabilitatea inregistrarilor contabile, auditorul va f obligat sa%si reconsidereevaluarea preliminara si nu va tine cont de auditul intern pe care l%a crezututil pentru stabilirea programelor de control a conturilor.

onda-ele asupra unctionarii sistemelor sunt organizate urmarindu%secele * tipuri de controale interne! controale de prevenire si controale dedetectare.

&uditorul semnaleaza conducerii, oral sau in scris, observatiile pe care

le are asupra controlului intern. Daca descopera lacune grave, el apreciazadaca reuza certifcarea sau daca o va ace cu rezerve. 3l poate sugeraameliorarea mediului e(istent.

$omunicarea observatiilor poate f acuta printr%un raport asupracontrolului intern, al carui continut trebuie sa respecte urmatoarele principii!

% prezentarea unei scurte sinteze asupra a ceea ce este esentialpentru a olosi conducerii unitatii

% prezentarea detaliata a problemelor pe servicii sau subunitati,pentru a f mai usor diuzate

% analiza fecarei probleme, in mod logic, de o manieraconstructiva, pentru a permite societatii sa utilizeze raportul ca instrument

de ameliorare a procedurilor.. $ontrolul conturilor+n unctie de credibilitatea inormatiilor obtinute in etapele precedente,

auditorul stabileste programele de control a conturilor pe baza carora sapoata obtine elementele probante, necesare undamentarii opiniei sale.

&ceasta etapa a misiunii are drept obiectiv reunirea elementelorprobante sufciente pentru a e(prima o opinie motivata asupra conturiloranuale, ceea ce presupune respectarea reglementarilor legale, si anume!

% regulile de prezentare si evaluare stipulate de normele invigoare

% regulile de prudenta% regulile reeritoare la inventarieri% regulile de tinere a registrelor contabile si a contabilitatii



% e(istenta activelor si a documentelor care atesta proprietateasocietatii bancare asupra acestora.

#rogramul de control al conturilor poate f!% restrans, cand controlul intern permite un grad rezonabil de

asigurare ca inregistrarile contabile ale operatiunilor sunt fabile% e(tins, cand nu se poate spri-ini pe concluziile controlului intern.

#rogramul de control poate f stabilit pe o oaie de lucru speciala, carecontine rubricile urmatoare!1. lista controalelor de eectuat, ordonata pe sectiunile conturilor

anuale*. intinderea esantionului, tinand seama de pragul de semnifcatie

si eventualele erori ce pot f descoperite. indicarea datei la care a ost eectuat controlul, pentru stabilirea

cronologica a auditului7. reerinta pentru oaia de lucru9. problemele intalnite.#e tot parcursul misiunii sale, auditorul urmareste obtinerea

elementelor probante care sa ii permita sa dea certifcarea asupra conturiloranuale, utilizand procedee si tehnici care privesc!

vcontrolul asupra pieselor -ustifcativevobservare fzicave(amenul analitic.#entru obtinerea elementelor probante, tehnicile de control olosite

sunt!vinspectia fzica si observatiavconfrmarea directa de la tertive(amenul documentelor primite de catre societatea bancara si care

servesc ca documente -ustifcative sau la controlul operatiunilor respectiveve(amenul documentelor emise de catre societatea bancaravcontrolul aritmeticvanalize, estimari si conruntari intre inormatii si documenteve(amen analitic, care consta in!% eectuarea de comparatii intre datele care rezulta din conturile

anuale si datele anterioare si previzionale ale societatii bancare% analiza abaterilor si tendintelor% studiul si analiza elementelor neobisnuite ce rezulta din

comparatiile eectuate% sinteza inormatiilor verbale obtinute de la personalul de

e(ecutie sau de conducere al societatii bancare. ?inand cont de numarul mare de operatiuni care se eectueaza de

catre o societate bancara, auditorul nu poate verifca integral rula-ele sausoldurile unui cont el va cauta elementele probante prin analiza unuiesantion adecvat, utilizand tehnica sonda-ului.

onda-ul este defnit ca o tehnica ce consta in selectionarea unuianumit numar sau parti dintr%o multime, aplicarea la acestea a tehnicilor deobtinere a elementelor probante si e(trapolarea rezultatelor obtinute asupraesantionului la intreaga masa sau multime.

&uditorul poate olosi!J sonda-ul statisticJ sonda-ul nestatistic, bazat e(clusiv pe e(perienta sa proesionala,

care insa nu permite o e(trapolare riguroasa a rezultatelor obtinute asupraintregii populatii.



3fcacitatea unui sonda- este determinata de defnirea precisa aobiectivelor sale. &uditorul trebuie sa e(plice in acest sens!

J ce urmareste sa probeze! in aceasta etapa auditorul trebuie sadefneasca ceea ce va considera eroare sau anomalie 'sa demonstreze capuncta-ul dintre avizele de e(peditie si acturi poate evidentia toatee(pedierile in curs de acturare"

J ca rata erorilor e(istente in multime nu depaseste rata ma(imaacceptabila de anomalii de unctionare, adica pragul peste care auditorul vaconsidera ca, controlul intern nu unctioneaza de o maniera satisacatoare.

&legerea masei trebuie bine identifcata! numar de elemente sauvaloare cumulata in unctie de natura sonda-ului eectuat identifcareacriteriilor care vor permite sa se decida in timpul eectuarii sonda-ului dacaelementul este corect sau nu cirarea ratei de anomalii si de erori ma(imacceptabile.

7. Documentarea lucrarilor de audit*$a$ ,osarul e+ercitiului$uprinde totalitatea elementelor unei misiuni a caror utilitate nu

depaseste e(ercitiul controlat si permite asamblarea tuturor lucrarilor de laorganizarea misiunii si pana la redactarea raportului.

Dosarul e(ercitiului este utilizat pentru!J mai buna organizare si controlul misiuniiJ documentarea lucrarilor eectuate, deciziilor luate si asigurarea

ca programul s%a desasurat ara omisiuniJ inlesnirea muncii in echipa si supervizarea lucrarilor date la

colaboratoriJ -ustifcarea opiniei emise si redactarea raportului.

Dosarul e(ercitiului cuprinde!

J planifcarea misunii!J note asupra utilizarii lucrarilor de control eectuate de catre altiiJ datele si durata vizitelor, locurile de interventieJ compunerea echipeiJ data pentru emiterea raportuluiJ bugetul de timp si realizarea lui.J supervizarea lucrarilor!J note asupra studierii dosarelor si stabilirea solutiilor la

problemele ridicateJ aprobarea tuturor deciziilor importante care pot aecta

planifcarea, programul lucrarilor, e(ecutarea lucrarilor, concluziile lucrarilor

si continutul raportului de audit.J aprecierea controlului intern!J evaluarea punctelor tari, punctelor slabe si zonelor de riscJ oi de lucru privind bazele de stabilire ale sonda-elor asupra

unctionarii sistemelor si detalii asupra sonda-elor eectuateJ comentarii asupra anomaliilor descoperite.J obtinerea de elemente probante!J program de lucruJ oi de lucru cuprinzand! obiectivul, detalii asupra lucrarilor

eectuate, eventualele comentarii si concluziiJ documente sau copii de documente de la unitate sau de la terti

-ustifcand cirele e(aminateJ detalii asupra detaliilor eectuate asupra conturilor anuale

comparatii si e(plicatii ale dieritelor variatii precum si concluziile



J sinteza generala arezultatelor pe dieritele etape ale misiunii sitratarea distincta a punctelor care ar putea avea o in:uenta asupra decizieide certifcare

J oi de lucru cu privire la aptele delictuale.*$b$ ,osarul permanent Dosarul permanent permite evitarea repetarii in fecare an a unor

lucrari si transmiterea de la un e(ercitiu la altul a elementelor de cunoasterea intreprinderii.3lementele unui dosar permanent sunt!

J fsa de caracterizare a unitatii auditateJ scurt istoric al unitatii auditateJ organigrama unitatii auditateJ persoanele care anga-aza unitatea auditataJ conturile anuale ale ultimelor e(ercitiiJ note asupra statutuluiJ procese verbale ale $onsiliului de &dministratie si &dunarii

Penerale a &ctionarilorJ structura grupuluiJ contracte, asigurari.

#entru a%si indeplini rolul de inormare, dosarul permanenttrebuie!

J tinut la zi!J sa contina inormatii actualizate cele perimate find eliminate J sa nu contina documente voluminoase ale unitatii.

$and se lucreaza asupra unor posturi din conturile anuale sau inalte domenii auditorul poate!

J cerceta daca inormatiile privind subiectul se gasesc in dosarul

permanentJ verifca daca se prevedea aducerea la zi a dosarului permanent.+n concluzie, un dosar permanent trebuie sa cuprinda toate inormatiile

permanente asupra operatiunii sau structurii controlate, si in special!% organigrama departamentului% statisticile tranzactiilor% descrierea procedurilor% o analiza a punctelor importante din cotrolul intern% diverse inormatii sau documente cu caracter permanent% rapoartele anterioare.Dosarul de lucru pentru o misiune prin sonda- trebuie sa curpinda in

mod clar toate fsele de lucru elaborate, care contin operatiunile selectionatepentru control, anomaliile gasite si, evident, concluziile. &cest dosar trebuieaprobat in mod obligatoriu de catre seul misiunii.

?oate dosarele intocmite sunt pastrate si puse la dispozitia controlorilore(terni, care vor putea aprecia astel magnitudinea si calitatea controaleloreectuate.

9. #rograme de lucru detaliate, care sunt defnite inaintea declansariimisiunii si dupa ce s%a defnit strategia de audit. 3le contin obiectivele sicontroalele de eectuat pentru sectiunile cuprinse in dosarul de lucru.

>. ;apoarte de calitate;aportul de audit este suportul si scopul oricarei interventii de

acest gen. 3l este documentul pe baza caruia se ac aprecieri asupra!% oamenilor 'atat personalul departamentului controlat, cat si

auditorii"



% efcientei structurii controlate% procedurilor si sistemului de control intern.#rincipalele conditii de orma pe care trebuie sa le indeplineasca un

astel de raport sunt!% sa fe ingri-it si accesibil, deoarece acesta este destinat diuzarii% sa nu se oloseasca un limba- prea tehnic

% sa fe concis si bine organizat, dat find aptul ca el se adreseazaunor persoane care nu au intotdeauna timpul necesar pentru a citi si analizaun raport lung.

;aportul nu trebuie sa fe o sanctiune, ci, dimpotriva, trebuie sapropuna baza de re:ectie pentru ameliorarea in viitor a gestiunii riscurilordepartamentului auditat.

&uditul e(tern+n conormitate culegislatia, republicata, Q &uditul fnanciar reprezinta

activitatea de e(aminare, in vederea e(primarii de catre auditorii fnanciari, aunei opinii asupra situatiilor fnanciare, in conormitate cu standardele deaudit, armonizate cu standardele internationale de audit R. &ceasta defnitieinclude, asa cum se vede, atat activitatea de audit intern cat si cea de audite(tern in zona auditului fnanciar, presupunand ca ambele versiuni de auditpot avea ca obiect situatiile fnanciare. $eea ce separa auditul e(tern deauditul intern este insa in primul rand categoriile de benefciari ai rapoartelorde audit.

&stel, in vreme ce rapoartele de audit intern au ca benefciari'ordonatori" in primul rand reprezentantii proprietarilor societatii simanagementul acesteia, rapoartele de audit e(tern sunt destinate in modeevident in primul rand tertilor, satisacand interesul acestora legat decunoasterea cat mai e(acta a realitatii situatiilor fnanciare ale societatii,

certifcata de catre persoane independente.+n categoria persoanelor interesate de rezultatele auditului e(tern suntincluse!

o +nvestitorii care urmaresc valoarea propriei lor investitii insocietate si calitatea acesteia e(primata in valoarea dividendelor

o &nga-atii societatii, ce sunt interesati de stabilitatea fnanciara asocietatii

o tatul, interesat de realitatea si e(actitatea ta(elor si impozitelorplatite de societate

• #artenerii de aaceri ai societatii, respectiv creditorii, inclusivurnizorii societatii, ce sunt interesati de lichiditatea si

solvabilitatea societatii si clientii, interesati de calitatea petermen lung a relatiei cu societatea.

!onclu'ie

intetizand cele prezentate mai sus, auditul trebuie sa restabileasca oincredere rezonabila intre producatorii si utilizatorii de inormatie contabila.;olul lor de a asigura utilizatorii de inormatii ca s%au respectat principiile



contabile general acceptate si procedurile interne stabilite de conducereaintreprinderii, precum si re:ectarea imaginii fdele a situatiilor fnanciarereprezinta cheia succesului in menirea pe care o au.

ibliograe /



+on =itu, $ontrol si audit bancar, 3d. 3(pert, *FF*egea cu privire la )anca =aţională a 6oldovei nr. 97A%S+++ din

*[email protected];egulamentului cu privire la sufcienţa capitalului ponderat la risc,

aprobat prin Totărîrea $onsiliului de administraUie al )ăncii =aUionale a6oldovei nr.*>B din [email protected].*FF1, 6onitorul 4fcial al ;epublicii 6oldova,*FF1, nr.1F art.1F, cu modifcările Vi completările ulterioare

;egulament cu privire la dezvăluirea de către băncile din ;epublica6oldova a inormaţiei aerente activităţilor lor, aprobat prin Totărîrea$onsiliului de administraţie al )ăncii =aţionale a 6oldovei nr.9* din*F.F.*F17 cu privire la aprobarea, abrogarea Vi modifcarea unor actenormative, 6onitor 4fcial al ;epublicii 6oldova, *F17, nr.11F%117, art.9B>

$u privire la aprobarea ;egulamentului privind flialele, reprezentanţeleşi ofciile secundare ale băncilor, aprobat prin Totărîrea $onsiliului deadministraţie al )ăncii =aţionale a 6oldovei nr. A7 din *A aprilie *F11,6onitorul 4fcial al ;epublicii 6oldova, nr. 11F%11* din FA.F@.*F11, art. A@7,cu modifcările Vi completările ulterioare

;egulament cu privire la sistemele de control intern în bănci, aprobatprin Totărîrea $onsiliului de administraţie al )ăncii =aţionale a 6oldoveinr.B> din F.F7.*F1F, 6onitorul 4fcial al ;epublicii 6oldova nr.BA%BB2>A din19.F>.*F1F 'cu modifcările şi completările ulterioare"

;egulamentul cu privire la e(punerile 0mari0, aprobat prin Totărîrea$onsiliului de administraţie al )ăncii =aţionale a 6oldovei, nr.*7F din

FB.1*.*F1, 6onitorul 4fcial al ;epublicii 6oldova nr.1@%*2B@ din*7.F1.*F17

;egulamentul privind tranzacţiile băncii cu persoanele sale afliate,aprobat prin Totărîrea $onsiliului de administraţie al )ăncii =aţionale a6oldovei, nr.*7F din B decembrie *F1, 6onitorul 4fcial al ;epublicii6oldova nr.1@%*2B@ din *7.F1.*F17

;egulamentul cu privire la clasifcarea activelor şi anga-amentelorcondiţionale, aprobat prin Totarîrea $onsiliului de &dministraţie al )ăncii=aţionale a 6oldovei nr.*1 din *@ octombrie *F11, 6onitorul 4fcial al

;epublicii 6oldova nr.*1>%**1 din FB.1*.*F11, art.*FF@ 'în vigoare dinF1.F1.*F1*"

;egulamentul cu privire la e(igenţele aţă de administratorii băncii,aprobat prin Totărrea $onsiliului de administraţie al )ăncii =aţionale a6oldovei nr.17 din F1 iulie *F1F, '6onitorul 4fcial al ;epublicii 6oldovanr.B1%B7 din F.F>.*F11, art.>1B", cu modifcările şi completările ulterioare

;egulamentul cu privire la calculul drepturilor de vot şi înregistrareatranserului dreptului de proprietate asupra acţiunilor băncilor, aprobat prinTotărîrea $onsiliului de administraţie al )ăncii =aţionale a 6oldovei nr.1F

din 7 iulie *F1, 6onitorul 4fcial al ;epublicii 6oldova, *F1, nr.1BA%*F7,art.17*F

https://www.bnm.md/files/index_29553.pdf









































































;egulamentul nr.*2FB%F1 cu privire la licenţierea băncilor, aprobat prinTotărîrea $onsiliului de administraţie al )ăncii =aţionale a 6oldovei nr.@ din19.FA.1BB>, 6onitorul 4fcial al ;epublicii 6oldova nr.9B%>F din 1*.FB.1BB>,art.@7 'cu modifcările şi completările ulterioare"








referat supravegherea bancara si auditul bancar

Documents