1

REFERAT DREPT FINANCIAR

GROSU IULIANA ANDREA

2

1. Comentaţi următorul citat: “Veniturile statului sunt o porţiune pe care fiecare

cetăţean o dă din avutul său pentru a avea siguranţa celeilalte porţiuni sau pentru a se folosi

de ea în mod plăcut. Pentru a stabili aceste venituri în chip potrivit, trebuie să ţină seama şi

de nevoile statului şi de nevoile cetăţenilor ”. (Montesquieu, “Despre spiritul legilor”, 1748)

În citatul de mai sus se vorbeşte despre contribuţiile pe care trebuie sa le aduca

toate persoanele pentru o buna funcţionare a economiei naţionale si a sistemului bugetar al

statului în sine.

2. Definiţia dreptului financiar.

Dreptul financiar este o ramură a dreptului public, ce este format din totalitatea

actelor normative care reglementează relaţiile de constituire, administrare, repartizare si

utilizare a fondurilor bănești ale statului si ale instituţiilor publice (banul public), destinate

satisfacerii sarcinilor social-economice ale societăţii.

3. Ce fel de ramură de drept este dreptul financiar? Argumentaţi răspunsul.

Dreptul financiar este ramură de drept public deoarece reglementează politica

financiară fiscală a statului prin legalitate , planificare financiară şi verificarea legalitatii

modului de utiliyare a banuli public.

4. Care sunt izvoarele dreptului financiar?

Izvoare dreptului financiar sunt de două tipuri:

Comune cu izvoare ale altor ramuri de drept : Constitutia lege fundamentală

a ţării , legile ordinare ale parlamentului, ordonanţele de guvern şi

ordonanţele de urgenţă , hotărârile guvernului .

Izvoarele specifice dreptului financiar : legea finanţelor publice (legea

nr.500/2002) , ordonanţa de urgenţă nr. 45/2003 , ordonanţa de urgenţă nr.

146/2002 , legea nr. 94/1992 privind organiyarea şi funcţionarea Curţii

Constituţionale.

5. Definiţi raportul juridic financiar.

Raportul juridic financiar seste format din relațiile sociale care iau naștere și se sting

în procesul constituirii, repartizării și utilizării fondurilor bănești ale statului și care sunt

reglementate de normele juridice financiare.

6. Ce reprezintă elementele constitutive ale raportului juridic financiar?

Elemente constitutive ale raportului juridic financiar sunt: subiectele participante și

poziția pe care o au unele față de altele pot fi :statul , persoana fizica sau persoana

juridica,obiectul de reglementare a celor mai multe raporturi de drept financiar îl constituie

acţiunile (de a da saude a face) ,modalitățile de realizare a formei de activitate în cadrul căreia

își are orginea. 7. Ce reprezintă finanţele publice?

Finanţele reprezinta totalitatea fondurilor bănești și a bunurilor lichide (care pot fi

transformate în bani) aflate la dispoziția statului și ale autorităților administrativ-

teritoriale, necesare și utilizate în vederea îndeplinirii funcțiilor statului și organizării

serviciilor publice.

8. Care sunt trăsăturile şi funcţiile finanţelor publice?

Trăsăturile finanţelor publice sunt:

Relațiile financiare sunt relații cu caracter economic, deoarece ele apar in procesul

formării, repartizării si utilizării produsului social;

Relațiile financiare apar in forma băneasca; noțiunea de finanțe/relații financiare

nu poate fi confundată cu cea de bani /relații bănești. Banii reprezintă o marfă (

3

având calități speciale)în timp ce finanțele sun relații de constituire, repartizare și

utilizare a mijloacelor bănești1.

Relațiile financiare sunt relații fără echivalent, adică nu presupun o contraprestaţie

directă din partea subiectului beneficiar al mijloacelor bănești;

Alta trăsătura a relațiilor financiare este aceea ca mijloacele bănești repartizate si

utilizate de subiectele beneficiare nu se rambursează.

Funcţiile finanţelor publice sunt :

Repartiţia : statul are nevoie de o serie de fonduri băneşti, care se constituie în

procesul repartiţiei produsului intern brut, prin intermediul relaţiilor financiare în

mod deosebit .

Control : este necesară exercitarea unui control riguros asupra modului de

desfăşurare a activităţii economico-sociale, prin însăşi derularea relaţiilor

financiare pentru obţinerea unor efecte economico-sociale utile de pe urma

eforturilor societăţii.

9. Ce reprezintă moneda şi ce rol are?

Moneda este un instrument social-economic, indispensabil oricărei economii , a

reprezentat „o instituție istorică, a urmat și urmează evoluția societății umane“ si a fost creata

având avers și revers. Ea reprezintă un instrument etalon legal de plată pentru facilitarea

schimburilor, pentru acumulări, fiind măsurătorul general de valori care poartă girul

autorității emitente, statul, și care se bucură de încredere publică.

10. Ce reprezintă şi care sunt instrumentele monetare?

Instrumentele monetare sunt :

o moneda efectivă sau manuală reprezintă semnele monetare utilizate în

circulația în numerar

o moneda convenţională reprezintă o unitate de cont, cu caracter internațional,

fără o existență materială propriu-zisă

o moneda de calcul este moneda-etalon care are funcția de măsurare a

drepturilor și obligațiilor reciproce dintre părți

o moneda de cont sau bancară este moneda scripturală, care nu se vede, dar care

permite perceperea efectelor pe care le produc funcțiile sale

o moneda de credit sau bancnta este folosită în procesul creditării economiei

naționale

o moneda divizionară este un submultiplu al unității monetare naționale

o moneda fiduciară sau de încredere circulă numai în virtutea încrederii pe care

o are deținătorul în autoritatea emitentă

o moneda universală are funcția de mijlocitor al schimbului de mărfuri și de

stingere a obligațiilor

o cardurile bancare instrumente de plata bazat pe electronică

11. Care sunt ipotezele privind apariţia monedei?

o Ipoteza economică/realistă Cea mai răspândită este teoria conform căreia moneda a

apărut ca mijlocitor al schimbului. Apariția ei s-a datorat nevoii

comunităților omenești de a întrebuința un mijloc de înlesnire a schimburilor de

bunuri.

4

o Ipoteza apariției monedei ca etalon de valoare .Moneda etalon este preexistentă

monedei-instrument de schimb, ea fiind utilizată de societățile umane prin intermediul

trocului.

o Ipoteza religioasă. S-a considerat că, la început, monedei nu i-au fost specificate

funcțiile mercantile, ci numai religioase.

o Ipoteza socială (moneda cu insignă aristocratică – mijloc de diferențiere socială)

o Autorii acestei ipoteze tratează moneda ca pe o categorie socială și nu economică.

o Ipoteza patrimonială

o Grație eminentului economist român Costin Kirițescu, această teorie nouă oferă o

soluție patrimonială studiilor despre geneza monedei

12. Prezentaţi pe scurt crearea sistemului bănesc al leului.

Sistemul bănesc a inceput cu monedele de aur . Dupa un timp sistemul monetar roman se

baza pe emisiuni monetare din aur, argint și bronz. Moneda de aur era aureus, cea de argint

denarul, cu subdiviziune quinarul de bronz – bătută în trei valori principale: sesterțiul,

dupondiul și assul. În 1867, după aproximativ trei secole de la prima apariție menționată

documentar cu privire la existența „leilor“ în circulație pe teritoriul țării, primul sistem bănesc

al României moderne va prelua denumirea de „leu“ pentru noua unitate monetara

românească. Această monedă a fost creată în 1575 de către statele Olandei. Denumirea de

„leu“ este întâlnită și în sistemele monetare naționale ale altor state care au preluat-o pentru

moneda lor național (în Albania „lek“, în Bulgaria „leva“, în Sierra Leone „leone“). Din anul

1866 au început pregătirile și elaborarea studiilor pentru înființarea sistemului monetar

național. În martie-aprilie 1867 este depus la Parlament proiectul de lege. Reformei monetare

din anul 1867 îi urmează înființarea Băncii Naționale a României în aprilie 1880, cu atribuții

în emisiunea bancnotelor. Primele bancnote au avut valoarea de 20 bani. Legea nr. 312/2004

consacră, în art. 14 alin. (1) și (2), dreptul exclusiv al Băncii Naționale a României de a

stabili valoarea nominală, dimensiunile, greutatea, desenul și alte caracteristici tehnice ale

bancnotelor și monedelor metalice, precum și obligația semnării lor de către guvernatorul

Băncii Naționale a României și casierul central, ceea ce reflectă procesul de depolitizare a

instrumentului monetar, tendinței manifestată și în practica monetară a altor state.

13. Ce reprezintă inflaţia monetară şi care sunt formele sale?

Inflația poate fi definită ca „o rupere de echilibru, la un moment dat, dintre masa

monetară și masa de bunuri, prin înmulțirea semnelor monetare într-o așa măsură încât să fie

urmată de fenomenul general de urcare a prețurilor“, precum și, în mod obligatoriu, de

depreciere monetară.

Formele sale sunt clasificate in funcţie de diferite caracteristici.

În funcție de gradul de depreciere a monedelor se disting:

• Inflație latentă

• Inflație reală

• Inflație epidemică

În funcție de creșterea prețurilor:

• Inflație relativă

• inflație absolută

În funcție de ordinul de mărime:

• Inflație „târâtoare“ sau „latentă“

• Inflație deschisă

5

• Inflație galopantă

• Hiperinflația

14. Ce reprezintă sistemul bugetar şi ce natură juridică are ?

Sistemul bugetar reprezintă „un sistem unitar de bugete care cuprinde bugetele

prevăzute la art. 1 alin. 2 și bugetele locale si poate fi definit ca fiind planul financiar al

statului, prin care sunt prevăzute veniturile și cheltuielile pentru o perioadă determinată

de timp. Sistemul bugetar are o natură juridică de lege.

15. Există vreo diferenţă între conţinutul sistemului bugetar şi părţile acestuia?

Diferenţa intre conţinutul sistemului bugetar si părţile acestuia este reprezentat de

continutul sistemului bugetar care consta in veniturile publice si cheltuielile publice iar

părţile sistemului bugetar formează o structură bugetară .

16. Ce reprezintă procedura bugetară?

Procedura bugetară reprezintă totalitatea actelor și operațiunilor cu caracter tehnic și

normativ, înfăptuite de organe specializate ale statului în scopul elaborării, adoptării,

executării și încheierii execuției bugetare.

17. Ce reprezintă anualitatea bugetară?

Anualitatea bugetară definește întinderea exercițiului bugetar pe o perioadă de un an

pentru care sunt aprobate prin lege veniturile și cheltuielile bugetare.

18. Ce importanţă are principiul neafectării veniturilor publice?

Importanţa principiul neafectării veniturilor publice este reprezentată de veniturile

publice, prelevate la dispoziția statului care servesc la acoperirea cheltuielilor

bugetare privite în ansamblul lor.

19. Ce reprezintă Legea bugetară anuală şi care este rolul său?

Legea bugetră anuală repreyintă veniturile centralizate ale statului și repartizarea acestora

pentru realizarea cu prioritate a drepturilor cetățenilor români cu privire la învățământ,

sănătate, asistență socială, alocații și ajutoare pentru copii, alte activități social-culturale,

protecția mediului, susținerea unor programe prioritare de cercetare, îndeosebi

fundamentale, desfășurarea în condiții normale a activităților regiilor autonome,

instituțiilor publice, a unor societăți comerciale cu capital social integral de stat,

asigurarea apărării țării și ordinii publice.

20. Definiţi execuţia bugetară?

Execuţia bugetară consta in realizarea veniturilor si efectuarea cheltuielilor bugetare

stabilite prin legile bugetare anuale.

21. Ce reprezintă ordonatorii de credite?

Calitatea de ordonatori de credite este reprezentată de conducătorii instituțiilor

publice cu personalitate juridică.

22. Se modifică destinaţia creditelor bugetare?

Destinaţia creditelor bugetare se poate modifica prin urmatoarele mijloace: virările de

credite bugetare ,transferarea creditelor bugetare ,suplimentarea creditelor bugetare ,

anticiparea creditelor bugetare , blocarea creditelor bugetare , anularea creditelor

bugetare.

23. Ce reprezintă veniturile ordinare şi ce rol au?

Veniturile ordinare sunt reprezentate de impozite, taxe, contribuții sociale, contribuții

la fondurile speciale extrabugetare şi au rolul de a menţine echilibrul bugetului.

24. Ce reprezintă veniturile extraordinare şi ce rol au?

Veniturile extraordinare sunt reprezentate de: împrumuturi interne sau externe,

emisiunea de obligațiuni de stat bonurile de tezaur are rolul de a restabili echilibrul

bugetului.

25. Există vreo diferenţă între taxe, impozite şi contribuţiile sociale?

6

Diferenţa intre ele este faptul ca taxa reprezintă plata efectuată de persoanele fizice

sau juridice pentru serviciile prestate acestora de către instituții publice, impozitul

este o contribuție bănească obligatorie și cu titlul nerambursabil, datorată, conform

legii, bugetului de stat de către persoanele fizice și persoanele juridice pentru

veniturile pe care le obțin sau bunurile pe care le posedă ,iar contribuția reprezintă o

prelevare obligatorie a unei părți din veniturile persoanelor fizice și juridice, cu sau

fără posibilitatea obținerii unei contraprestații.

26. Ce reprezintă datoria publică?

Datoria publică reprezintă totalitatea obligațiilor financiare interne și externe ale

statului, la un moment dat, provenind din împrumuturi contractate direct sau

garantate de stat prin Ministerul Finanțelor Publice, în numele României de pe piețele

financiare

27. Ce reprezintă cheltuielile publice şi ce rol au?

Cheltuielile publice reprezintă modalități de repartizare si utilizare a fondului bănesc

bugetar în vederea satisfacerii necesităților generale ale societății şi au rolul de a

servi la acoperirea cheltuielilor pe care le generează îndeplinirea funcțiilor și

sarcinilor statului.

28. Ce reprezintă cheltuielile publice în domeniul social?

Cheltuielile publice în domeniul social reprezintă finanțarea învățământului public și

subvenționarea celui privat, pentru apărarea sănătății prin înființarea rețelei de spitale

de stat și organizarea altor acțiuni sanitare, pentru organizarea sistemului securității și

asistenței sociale

29. Ce reprezintă cheltuielile publice pentru funcţionarea aparatului de stat?

Cheltuielile publice pentru funcţionarea aparatului de stat sunt importante deoarece

acestea se preocupă de cele mai variate probleme, începând cu elaborarea și

adoptarea legilor, întreținerea de relații diplomatice cu alte state, stabilirea și

încasarea impozitelor și taxelor, canalizare, salubritate, iluminatul public, îngrijirea

parcurilor, înregistrarea actelor de stare civilă, și până la sistematizarea teritorială,

construirea de drumuri și poduri, întreținerea și repararea străzilor, protecția mediului

înconjurător, apărarea contra inundațiilor, paza contra incendiilor.

30. Ce reprezintă cheltuielile publice pentru acţiuni economice?

Cheltuielile publice pentru acţiuni economice reprezintă dezvoltarea sistematică si

neîntrerupta a ramurilor economiei naţionale .

31. Noţiunea şi rolul controlului financiar ?

Controlul financiar este acţiunea de stabilire a exactităţii operaţiunilor materiale care

se efectuează anticipat executării acestora, concomitent sau la scurt timp de la

desfășurarea lor , iar rolul acestuia este de prevenire a faptelor ilegale, de identificare

a deficienţelor si de stabilire a măsurilor necesare pentru restabilirea legalităţii.

32. Care sunt formele controlului financiar?

Formele controlului financiar diferă in funcţie de caracteristici . Se pot distinge

urmatoarele forme de control:

In funcţie de momentul in care se desfășoară:

o controlul financiar preventiv;

o controlul financiar concomitent;

o controlul financiar ulterior;

In funcţie de sfera de activitate:

o control intern;

o control extern.

După modul de concretizare:

o controlul direct sau indirect;

7

o controlul de fapt sau de drept.

După întindere:

o control parţial sau total;

o controlul permanent sau periodic.

Din punctul de vedere al organului care realizează controlul există:

o controlul exercitat de Ministerul Finanțelor, care este preventiv sau

concomitent;

o controlul exercitat de către ordonatorii principali de credite la

ordonatorii din subordinea sa, care este concomitent si ulterior;

o controlul propriu exercitat de instituţia publică prin departamentul de

specialitate, care este preventiv si concomitent;

o controlul exercitat de Curtea de Conturi este întotdeauna ulterior.

Tot punctul de vedere al organului care realizează controlul, intr-o altă clasificare,

avem:

o control ierarhic;

o control de gestiune;

o control de execuţie.

33. Ce reprezintă auditul public şi ce forme are?

Auditul public reprezintă o activitate funcțional independentă și obiectivă, care dă

asigurări și consiliere conducerii pentru buna administrare a veniturilor și

cheltuielilor publice, perfecționând activitățile entității publice.Tipuri de audit public:

auditul de sistem,auditul performanței, auditul de regularitate.

34. Ce reprezintă Curtea de Conturi?

Curtea de Conturi este instituția supremă de control financiar ulterior extern (audit

public extern) în domeniul financiar, funcționând în mod independent pe lângă

Parlamentul României, cu respectarea dispozițiilor prevăzute în Constituție și în

celelalte legi ale țării

35. Ce fel de control exercită Curtea de Conturi?

Curtea de Conturi exercită un control financiar.

36. Curtea de Conturi are atribuţii jurisdicţionale?

Curtea de Conturi are atribuţii jurisdicţionale .

37. Ce reprezintă răspunderea juridică în domeniul financiar?

Raspunderea juridică e o forma a răspunderii sociale

stabilită de stat in urma incalcarii unor norme de drept prin fapte

considerate ilicite şi care determină suportarea consecinţelor

corespunzatoare de către persoana vinovată, dacă e cazul, prin

utilizarea forţei de constrângere a statului.

38. Ce reprezintă moneda unică europeană?

Moneda unică europeană înlocuiește monedele anterioare.

39. Ce reprezintă zona euro?

Zona euro reprezintă o zonă monetară care are o monedă comună, o politică

monetară unică si o politică unică in privinţa ratei de schimb, iar vechile monede

naţionale sunt eliminate pentru totdeauna.

40. Care sunt criteriile de convergenţă pentru a adera la zona euro?

• Rata inflației nu trebuie să depășească mai mult de 1,5 puncte media celor trei țări cu

cele mai scăzute rate de inflație. Daca ratele de inflație nu converg în interiorul uniunii țările

care au inflația mai ridicată suferă o pierdere a competitivității care nu mai poate fi corectată

printr-o devalorizare.

8

• Ratele dobânzii pe termen lung nu pot depăși mai mult cu două procente media celor

trei țări cu inflația cea mai scăzută.

• Rata de schimb trebuie să rămână în interiorul limitelor de fluctuație ale SME fără

tensiune gravă, nici devalorizare in timpul celor doi ani care preced evaluarea criteriilor in

vederea trecerii la moneda unică. Acest criteriu vizează stabilitatea schimburilor în timpul

tranziției spre moneda unică presupune că distanța dintre ratele de inflație se reduce suficient

astfel încât să nu încerce să-și recupereze competitivitatea prin devalorizare.

• Deficitul public nu poate depăși 3% din PIB.

• Datoria publică nu poate depăși 60% din PIB.