Proiectul nr. 4 „Aspecte ale calităţii procesului de învăţământ în cadrul Facultăţii de Ştiinţe Economice şi Administraţie Publică Suceava”.

Întrebarea nr.1 Care sunt etapele care trebuie parcurse pentru realizarea unui sondaj? Au fost ele respectate în cadrul studiului nr. 4. Motivaţi răspunsul.

Etapele realizării unui sondaj sunt următoarele:

a)Fundamentarea teoretică, argumentarea necesităţii efectuării sondajului.

b)Stabilirea scopului, obiectivelor cercetării.

c)Identificarea, alegerea şi stabilirea populaţiei care va face obiectului studiului.

d)Eşantionarea colectivităţii selectate, prin folosirea unui dintre criteriile de dimensionare a eşantioanelor.

e)Stabilirea numărului de întrebări ale anchetei şi formularea acestora în cadrul chestionarului.

f)Distribuirea şi aplicarea chestionarelor.

g)Adunarea chestionarelor. h)Verificarea i)Postcodificarea. j)Centralizarea.

k)Introducerea informaţiei în sistemul computerizat de prelucrare.

l)Prelucrarea chestionarului.

m)Prezentarea grafică a ă informaţiilor obţinute.

n)Prezentarea prin intermediul tabelelor de frecvenţă şi corelaţie.

o)Interpretarea rezultatelor sondajului.

p)Utilizarea rezultatelor anchetei în stabilirea de orientări, politici,

strategii în domeniul supus cercetării.

Consider că studiul cu nr. 4, asupra căruia ne-am oprit, a respectat cu regularitate întregul parcurs consacrat în realizarea unei anchete de acest gen. Dovada o avem în relevanţa prezentării grafice a informaţiilor, tabelelor de frecvenţă şi corelaţie, precum şi ale interpretării rezultatelor. Acestea, pliindu-se pe scopul şi obiectivele studiului, au darul de „compatibiliza” aspiraţiile studenţilor cu rigorile modului actual de organizarea şi desfăşurare a procesului de învăţământ, cât şi cu tendinţele moderne sau consacrate în domeniu.

Întrebarea nr.2 Care sunt criteriile de clasificarea a întrebărilor utilizate în realizarea unui chestionar? După care din aceste criterii au fost clasificate întrebările din chestionarul proiectului cu nr. 4? Motivaţi răspunsul.

1

Într-o primă abordare, întrebările prezente pe un formulare de sondare a opiniei sunt de trei tipuri, respectiv

- Închise, cu două sau mai multe variante de răspuns, respondentul optând pentru una dintre acestea sau pentru două ori mai multe răspunsuri, dacă în întrebare se formulează una dintre aceste din urmă cerinţe;

- Deschise, care nu impun variante de răspunsuri aprobatore

sau dezaprobatoare, lăsând la latitudinea persoanei chestionate să răspundă în conformitate cu propriile opţiuni, valenţe, convingeri.

- Semideschise, o variantă intermediară celor două amintite

mai sus.

Pe de altă parte, întrebările folosite în cadrul unei cercetări pot fi:

- Factuale, prin care se aderă sau nu stare de fapt

- De opinie, care lasă loc exprimării opiniei „sondatului” faţă de alte în raport cu alte atitudini, comportamente, convingeri opinii prezentate.

O ultimă categorie este cea a întrebărilor de identificare, care,

aşa după cum le arată şi denumirea, îşi propun să identifice subiectele sondate, în aşa fel încât să se certifice apartenenţa lor la populaţia de referinţă.

După analizarea studiului cu nr.4, constatăm că folosite au fost câte o întrebare deschisă, semideschisă şi aparent deschisă, restul întrebărilor fiind închise. Justeţea alegerii acestora se observă în rezultatele aşteptate ale studiului.

Întrebarea nr.3 Cum apreciaţi obiectivele stabilite în cadrul proiectului nr. 4. Efectuaţi o altă prezentare a obiectivelor cercetării, din care să eliminaţi eventualele greşeli.

Prezenţa diferenţelor dintre modul tradiţional de predare a materiei cursurilor şi metodele adoptate şi folosite în învăţământul preuniversitar şi universitar din alte state este o problemă care trebuie cu seriozitate atacată şi analizată. De aceea, studiile menite a releva şi revela laturile anacronice ale sistemului actual de predare, evaluare şi pregătire practică, sunt mai mult decât oportune. Mare parte dintre aceste probleme sunt surprinse în studiul cu nr. 4, „Aspecte ale calităţii procesului de învăţământ în cadrul Facultăţii de Ştiinţe Economice şi Administraţie Publică Suceava” care, în urma aplicării şi prelucrării informaţiilor chestionarului, surprinde modul în care studenţii se raportează actul didactic universitar şi ceea ce efectiv aşteaptă aceştia de la desfăşurarea a procesului de învăţământ.

În opinia mea, printre obiectivele cercetării ar fi trebuit incluse cele legate de numărul mare de discipline de studiu dintr-un semestru, evaluarea „în forţă” în sesiunea de examene;

2

evidenţierea posibilităţii evaluării treptate, pe parcurs; îmbinarea aspectelor teoretice ale cursurilor cu prezentarea de exemple aplicative, practice, desfăşurarea interactivă a orelor de curs, cu atragerea în dezbateri a studenţilor etc.

Întrebarea nr.4 Care este metoda de eşantionare folosită în sondajul proiectului cu nr. 4? Argumentaţi. Ce alte metode de mai cunoaşteţi?

În proiectul cu nr. 4, eşantionarea a fost făcută în baza criteriului pe cote, cu variabila „specializare” eşantionul cuprinzând 100 de studenţi de la toate specializările Facultăţii de Ştiinţe Economice şi Administraţie Publică. Această metodă se potriveşte cel mai bine cercetării în cauză, întrucât, elimină dezavantajele eşantionării aleatoare. Astfel, alegerea persoanelor„sondate” nu va mai depinde de subiectivismul operatorilor. Eşantionarea pe cote s- a făcut în mod „ştiinţific”, în urma aplicării unei formule, respectiv prin raportarea numărului studenţilor fiecăreia dintre specializările Facultăţii, la numărul total de studenţi ai acesteia. Totodată, s-a urmărit ca, în cadrul eşantionului,să fie asigurată reprezentativitatea şi echilibrul între subiectele de gen masculin şi cel de gen feminin. Ca procedee, folosite sunt eşantionarea aleatoare, oricare dintre studenţi având probabilitatea de a fi subiect al cercetării, prin alegere „întâmplătoare”, aleatoare. Un alt procedeu de eşantionare este cel mixt.

Întrebarea nr.5 Care trebuie să fie relaţia dintre obiectivele stabilite ale unei cercetări şi chestionar? Verificaţi dacă în proiectul nr. 4 a fost respectată această relaţie.

Întrebările din formularul cu întrebări şi răspunsuri trebuie să reflecte întocmai obiectivele cercetării, aşa cum au fost acestea formulate la început. Aplicarea unui chestionar care contravine obiectivelor stabilite va avea drept consecinţă ratarea scopului şi ţintei studiului, rezultatele obţinute neputând avea consistenţa necesară unui veritabil instrument de lucru, care să ofere soluţii şi să servească la stabilirea de măsuri de schimbare a „status quo-ului” din domeniu. După părerea mea, studiul cu nr. 4 nu suferă de o astfel de ruptură, obiectivele fiind reflectate în întrebări şi, implicit, în răspunsurile primite, toate materializate în calitatea rezultatelor.

Întrebarea nr.6 Care sunt atributele pe care trebuie să le aibă un eşantion pentru ca rezultatele obţinute în urma cercetării să lui să poată fi extrapolate asupra întregii populaţii? Câte au fost respectate în studiul cu nr. 4? Argumentaţi răspunsul.

Pentru ca rezultatele unei cercetări să se răsfrângă asupra întregii populaţii investigate gruparea de persoane care este supusă „sondării” să aibă, în mod obligatoriu, atributul reprezentativităţii. O populaţie este nu este investigată în totalitatea ei, ci pin intermediul unui eşantion. Numărul de indivizi chestionaţi este ales printr-un procedeu de eşantionare, dintre cele 3 amintite mai sus. Astfel, rezultatele investigaţiei eşantionului determinat în acest fel, se bucură de prezumţia de extrapolare la asupra întregi populaţii care constituie universul anchetei. Pe de altă parte, trebuie reliefat că faptul că asigurarea reprezentativităţii depinde de întrunirea obligatorie a următoarelor condiţii: folosirea unei metode de eşantionare

3

corespunzătoare; stabilirea unei mărimi relevante a eşantionului şi alegerea unei populaţii cu caracteristici care se mulează pe scopul şi obiectivele studiului. Aşa după cum am mai analizat şi ne-am pronunţat anterior, criteriul de eşantionare şi mărimea eşantionului sunt cele ”regulamentare”. Mai puţin putem să ne exprimăm asupra mulţimii caracteristicilor populației investigate care se vor fi ales pentru afi subiecte ale studiului.

Întrebarea nr 7 Cum comentaţi alegerea colectivităţilor spuse cercetării din cadrul studiului cu nr. 4. Pot fi extrapolate rezultatele obţinute asupra întregii populaţii?Populaţia care face obiectul Proiectului nr. 4 „Aspecte ale calităţiiprocesului de învăţământ în cadrul Facultăţii de Ştiinţe Economice şi Administraţie Publică Suceava” este formată din cei 2.599 de studenţi ai acestei Facultăţi a Universităţii „Ştefan cel Mare”. Aceştia sunt repartizaţi în 6 specializări, după cum urmează: 655-„Turism şi servicii”: 896-„Administraţie publică”, 761-”Contabilitate şi informatică de gestiune”,113-„Conducerea unităţilor comerciale şi de turism”, 129-„Gestiune financiară bancar” şi 45 de studenţi de la specializarea „Relaţii economice internaţionale”. Încă din start, realizatorii studiului şi-au propus ca rezultatele studiului statistic să se reflecteze asupra „universului anchetei, adică al populaţiei investigate”, în speţă a celor 2.599 de studenţi.Deziderat, care - consider - a fost realizat. Aceasta, graţie rigorii în alegerea criteriului de eşantionare şi stabilirea eşantionului supus intervievării.

Întrebarea nr 8 . Ce sunt întrebările de identificare şi care este rolul lor în cadrul chestionarului din cercetarea cu nr. 4?Întrebările de identificare îşi propun, în primul rând, să identifice subiectele sondate, în aşa fel încât să nu existe dubii asupra încadrării acestora în populaţia de referinţă. În acest sens, în cazul nostru este vorba despre apartenenţa acestora la una dintre 6 specializări ale Facultăţii de Ştiinţe Economice şi Administraţie Publică. Urmează, apoi, întrebări privind anul de studiu, sexul, starea civilă, vârsta, mediul de provenienţă, locul de muncă, înscrierea la doua facultate. Chestionarul studiului cu nr. 4 cuprinde 8 întrebări de identificare, dintr-un total de 22 de întrebări.

Întrebarea nr 9. Care este părerea dumneavoastră despre partea teoretică a studiului cu nr. 4? Comentaţi.Fundamentarea teoretică din introducerea la Proiectul nr. 4 „Aspecte ale calităţii procesului de învăţământ în cadrul Facultăţii de Ştiinţe Economice şi Administraţie Publică Suceava” abordează probleme acute cu care se confruntă sistemul de învăţământ universitar, dar nu mai puţin şi cel preuniversitar. Am putea începe cu dificila accedere a la o formă superioară de studii a tinerilor din mediul rural, în comparaţie cu perioada ante-

4

decembristă numărul studenţilor de la sate fiind în scădere drastică. Nu ştim dacă putem vorbi despre un anumit gen de discriminare, însă, în ciuda burselor sociale, din cauza taxelor de şcolarizare mari, familiile cu venituri mici nu-şi pot permite să-şi trimită copiii la facultate. Mai ales în centrele universitare în care nu sunt asigurate lucruri de cazare şi în condiţiile în care închirierea unei locuinţe costă enorm. Ca să nu mai pomenim de cheltuielile cu hrana, rechizitele şi alte cele.În ceea ce priveşte calitatea învăţământului, cu adevărat, numărul variabilelor de care aceasta depinde este mare, convergenţa şi coeziunea pe termen scurt a direcţiilor de acţiune fiind greu de realizat. Aşa cum se subliniază şi în studiul nostru, remarcată este o pregnantă nevoie de relaxare a relaţiei profesor- student, în sensul în care cadrul didactic universitar nu trebuie văzut doar ca transmiţătorul cunoştinţelor noi. Profesorul poate fi cel care, în primul rând, îi învaţă pe studenţi să înveţe, să asimileze informaţiile fundamentale şi esenţiale pentru desăvârşirea procesului cunoaşterii.Nu în cele din urmă, revederea programelor de materii, conceperea conţinutului disciplinelor de studiu, adaptarea acestora la tendinţele moderne, mutarea accentului de pe procesul de memorare a informaţiilor pe cel de asimilare pragmatică, sunt obiective care ar trebuie să stea în atenţia factorilor de răspundere, a specialiştilor din domeniu. La fel de importantă este formarea deprinderilor practice încă de băncile facultăţii, prin efectuarea de stagii corespunzătoare în instituţii publice sau la agenţi economici, după caz.

Întrebarea nr .10 Privit în ansamblu, care este părerea dumneavoastră despre studiul cu nr.4?

Din punctul nostru de vedere, proiectul nr. 4 „Aspecte ale calităţii procesului de învăţământ în cadrul Facultăţii de Ştiinţe Economice şi Administraţie Publică Suceava” este, prin rezultatele şi interpretările sale, o importantă sursă de cunoaştere a opiniilor studenţilor faţă de structura şi consistenţa cursurilor, modalitatea de predare a acestora, importanţa seminariilor şi referatelor în asimilarea cunoştinţelor şi stabilirea notei finale, cât şi referitoare la felul în care se desfăşoară examenele. De asemenea, importante sunt aspectele privind relaţia de comunicare dintre studenţi şi profesori, părerea cursanţilor despre corectitudinea evaluării la examene, necesitatea consilierii profesionale a studenţilor, importanţa practicii, cât şi cu privire la posibilitatea motivării tinerilor talentaţi care provin din categorii defavorizate. Nu este de neglijat faptul că, prin obiectivele propuse şi rezultatele obţinute, studiul asupra căruia ne-am concentrat se constituie într-un real punct de sprijin a unei viitoare „reformări”, în sensul celor cercetate, a modului de organizare şi managementului procesului de învăţământ preunivesitar.

Corelația întrebărilor de aici cu cele de la sfârșitul cărții Întrebarea nr 1 este nr 62Întrebarea nr 2 este nr 58Întrebarea nr 3 este nr 55Întrebarea nr 4 este nr 61

5

Întrebarea nr 5 este nr 43Întrebarea nr 6 este nr 35Întrebarea nr 7 este nr 50Întrebarea nr 8 este nr 14Întrebarea nr 9 este nr 21Întrebarea nr 10 este nr 20.

6

7