Braşov, Luni-Marţi 28 Oetomvrie (tO Noemvrie n.) 1914. Anul LXXVH,Nr. 238»

ABONAMENTULP« an an . . .2 4 (Joj. Pa o jmo. da an 12 M Pa trai tani. . . 6 „

~ Pantru România şl atrl/nâtota:

Pa u u • • • 40 lai. ?« o Jdjb. da an 20 r

tJtLXTOR 2K 228, ZIAR POLITIC NAŢIONAL.r?o

R E D A C Ţ I A Şl ADMINISTRAŢIA

Târgul inului Nr. 80

INSERATELE sa primase la adminis­traţia. Preţul după tari!

şl Învoială.r

Mannsorlsala na sa in- napoiasă.

p e câmpul de răsboiu .A*/ dimineaţă am primit defa bi­

roul dspresaă al prim-rainistruhfi armă- toarufe comunicate oficiale telegrafice :

Luptele din nordul Monarhiei.

B U D A P E S T A 8 N ov . In m od oficial se anunţă , că p e câm pul de luptă din n ordu l M onarhiei r ia u avu t loc n ici e r i c iocn iri.

Luptele din sudul Monarhiei.

B u d a p esta 8 Nov. Pe câmpul de râzboiu din sud a continuat eri ziua întreagă neîntrerupt pe întregul front cu aceiaşi vehemenţă lupta. Deşi duşmanul s ’a opus cu îndâr­jire dând lozinca, că se luptă până la ultima picătură de sânge, totuşi trupele noastre viteze au ocupat pe teritorul din ţinutul Krupanj o în- tăritură după cealalta, iar până la orele 5 azi dimineaţă au luat cu a- salt si importantul punct de sprijin Kuszlajhicai, pé care Sârbii îl cre­deau iiţespugnabil. Am făcut nu­meroşi prizonieri şi am capturat tu­nuri, a căror număr încă nu-1 putem stabili nici chiar aproximativ.

Luptele franco-raso- germane.

- Berlin 8 Nov. Cartierul general a publicat azi următorul comunicat o- floial:

ŞSpre vest de Ypres şi Lille am continuat eri atacurile. La marginea vestică a pădurii Argonne, am o- cupat lângă Vienne le Chateau un platoii important, în jurul căruia au contihuat luptele de săptămâni. Dealt­fel pp câmpul de râzboiu din vest ziua a decurs liniş'ită din cauza ceţei.- ..... . LV

Pe câmpul de războiu din ost nici 6 ştire nouă.

. Csingtau a căzut.O telegram ă oficială din To­

k io sosită Sâm bătă spre Duminecă noaptea la B erlin anunţă că ce­ta tea Csingtau a căzut după o apărare vitejească Sâm bătă d im i­neaţa in m ănile Japonezilor .

Oraşul Cslngtan este situat pe coasta estică a golfului Kiauciau, care mărgineşte ţioutul german cu acelaş nume din provincia chineză Şantung.

■ ----------------

oraşul Csingtau este reşedinţa guver- norulul german din Kianciau. Precum se ştie Germania contractase cu China a- rendarea pe un termin lung a provin­ciei Kiauciau, care era un centru de mare importanţă pentru comeroiul german în Extremul Orient.

Tokio 8 Nov. Trupele, cari a- sediau Csingtau, au ocupat la orele5 şi 10 m. dimineaţa fortul nordic aflător pe platoul Shoutan, puţin mai târziu la orele 5 şi 35 minute fortul ostie Tatungsjing. In tim­pul acesta centrul armatei a înain­tat spre forturile lltisz şi ^Bismark.

Iu apropierea Intâriturilor prin­cipale trupele asediatoare au captu­rat două tunuri grele. Agresorii au ocupat unul după 4 altul j forturile Moltke, lltisz şi Bismark.

Garnizoana a -arborat la orele6 dim. pe turnul de .^observaţie steagul alb, iar exemplul ei a fost urmat la orele 7 şi 30 m. de pe întăriturile de coastă.

Tokio 8 Nov. Japonezii au avut In ultimele lupte dela Csingtau 36 morţi şi 138 răniţi. Englezii au avut 238 ofiţeri şi soldaţi răniţi.

Căpitanul Mayer Walbek, guver­natorul din Kianciau, a fost rănit tn luptele de eri.

Răsboiul Turciei.Constantinopol 7 Nov. Cartierul

general turc anunţă;Eri nu s’a observat nici o miş­

care în armata rusă.Eaglezii au debarcat diu nou

trupe la Akaba, dar gendarmii şi triburile i-au atacat. Un ofiţer en- lez a fost ucis şi soldaţii aruncând muniţiile au fugit.

Azi dimineaţă flota rusă a bom­bardat timp de două oare oraşele Zuuguldak şi Kozlu pe marea Neagră şi a ' scufundat la Kozlu vasul „Nikeaa.

La Zuuguldak cartierul francez, biserica franceză, consulatul francez şi două alte case au fost distruse.

Constantinopol 7 Nov. La Satela- rab la Mesopotamia un vas-motor tu r­cesc a deschis focul asupra unei cano- nlere engleze. Pe vasul englez, care a răspuns cu tocuri, a avut Ioc o ex­plozie.

în Abda depozitele de ’petrol stau tn fiao&ri. Vasul turcesc s a reîntors intact la Bassarshb.

| Din calvarul fraţilor bucovineni.„Mizerabilii denunţi anţi“.

Din articolul prim publicat sub titlul „tfârtiri naţionali“ InN ral din. 1 Nov. si. n. a ziarului bucovinean „ V ia ţa N o u r e p r o ­ducem următoarele:

...Cea mai josnică, dar totodată şi mai spornică armă în luptele poli­tice este denunţarea şi calomnia şi de această armă s’au folosit Rutenii In contra noastră cu prisos. începutul l-a făcut şeful partidului rutean, care ca reprezentant in delegaţiuni într’o cu­vântare meşteşugită a Întreţesut o ascunsă bănueală a sentimentului nos­tru patriotic. Au urmat apoi gazetele ucraino care au deschis în contra noa­stră o campanie pătimaşă de calomnii şl susplcionărî. ,

Această tactică a Rutenilor a ur­mărit scopul vădit de a ascunde unel­tirile suspecte care s e , petreceau în sânul lor şi de a îndrepta atenţiunea In altă parte, asupra Românilor, spre a li pregăti ultima lovitură.

Situaţiunea noastră începu a de­veni primejdioasă când şl o fracţiune de deputaţi români, legaţi prin pro­priile lor interese de interesele Ru­tenilor, a Început a arunca asupra noastră prin rost viu şi prin organul lor de publicitate aceleaşi colomnii hă- doase. Ajunsesem în urmă ca însuşi instituţiunile noastre culturale de va­loarea Societăţii pentru cultură şi lite­ratură din Cernăuţi si a soc. Şcoala Română din Suceava să fie bănuite de ilcialitate, nu de străini ci chiar de al noştri.

In aceste jttiprejurări fatale ne*a suprins răsboiul, cel' mai Înverşunat răsboiu pe care i-a pur lat cândva Austria pentru interesele sale cele mai vitale. Urmează de sine că in asemenea situaţiune severitatea faţă de ele­mentele suspecte devine o nece­sitate dictată de interesele de con­servare a statului. Cunoaştem în deajuns Întinsa agitaţiune pe care emisarii ruseşti au desfăşurat in Galiţla de ost şi în părţile rutene ale Bucovinei. Izbucnind răsboiul, sistemul de denunţare şi de spionare a aproa­pelui a început a înflori. Autorităţile militare austriaco nu puteau trece iesne peste asemenea arătări, deoarece numeroasele constatări de spionaj puneau în primejdie reuşita acţiunii militare.

Dintre Români, primul obiect ai atacului 8uspictonăriior şi denunţărilor din partea duşmanilor politici şi etnici a fost preoţimea noastră pe rare o soarte vitregă a aşezat-o în părţile rutene din nordul Bucovinei. înţelegem, deşi nu putem scuza totdeauna as­primea exagerată cu care s’a purces in unele cazuri; avem însă satisfacţia că tn toate eazurile s’a dovedit lipsa orişicărui temeiu de Învinuire.

Mai mult scutit de asemene sus- piclonări a fost poporul român dela ţară, care la rândul său pe timpul mobilizării a dat cea mal strălucită dovadă de loialitate. S’au Întâmplat şi aice unele cazuri de arestări şi cer­cetări riguroase din partea comanda­mentului militar, însă în cinstea în­tregului popor Român Bucovinean trebue să constatăm că până astăzi n’a urmat nici un caz de executare sau de deţinere mai îndelungată tn în ­chisoare a vreunui ţăran român buco­vinean pe motiv de înaltă trădare.

După retragerea Ruşilor din Cer­năuţi şi înainte de sosirea trupelor austriaco s’au întâmplat numeroase inconveniente, întrucât membri ai gar- dei civice din capitală, stăpâniţi de exces de zel, sau mai, adese şi din motive de ură, au făcut numeroase arestări în pătura mai de jos a populaţiunii, pur- tându-se uneori cu neiertată brutalitate ; urmarea însă a fost că noul comandant ai oraşului, căpitanul de jandarmi Iaskiewicz, a desfiinţat, imediat garda civică şi a dat totodată ordin strict organelor siguranţei ca numai atunci să purcedă cu arestarea când ară­tările de învinuire se vor fi aflat înte­meiate. întrucât este vorba de latelec- tuali, dăm spre ilustrare unele cazuri mai drastice :

Preotul Adrian Andronic din Lu- caviţa, o localitate cu populaţiune în majoritate ruteană, a fost arestat in urma unei denunţiaţiuni infame. Dove- dindu-se nevinovăţia, a fost eliberat. Iată ce scrie el unui prietin care se interesase de soartă lui: »Iţi mulţă- mesc din ţoală inima că ai avut ama­bilitatea să intervii pentru mine, fără să Te fi rugat. Nici nu-Ţi poţi Închipui măsura infamiei la contrarii noştri po­litici, cari nil întrelasă nici un prilej de a ne calomnia. Date fiind atâtea cazuri de înaltă trădare, înţeleg prea lesne că forurile militare trebuie să purceadă cu cea mai mare rigoare faţă de cei bănuiţi. Cu toate aceste trebuie să constat cu recunoştinţă că forurile militare au arătat faţă de mine, în timpul arestării mele, până ia eliberare care a urmat peste scurt, o atitudine corectă şi umană».

• • i . * * •• . * • ;Dl Titus Onciul pe timpul ocu-

paţiunii ruseşti ajutor de primar în capitală a fost arestat asemenea In temeiul unor denunţiaţiuni. Adus îna­intea comandamentului militar nu nu­mai că a documentat completa sa ne­vinovăţie, dar a reuşit să prezinte fapte atât de onorifice în interesul pa­triei, încât autorităţile militare l-au propus Maj. Sale, pentru o Înaltă de­coraţie.

Nestorui preoţimii bucovinene, venerabilul protopresbiter din Ceahor

I i amintim profesorului Dr. Alex. Bogdan.

Oradea-mare Noemvrie.Cu inima zdrobită de durere-mi

flec pios capul tn faţa mormântului Óéa Zumijna, care aînchis pe veci tn sânul său pe acela care a fost profe­sorul Dr. Alexandru Bogdan.

Sunt convins că nu voi fi eu cel din urmi dintre foştii săi elevi, care simte’a suflet, că datorează fostului s&u profesor cei puţin acest modest tribut de recunoştinţă!

E dureros, nespus de dureros pen­tru mine, c&’n acest chip trebue să-mi ară t eterna mes recunoştinţă faţă de şcsla, care m’a Învăţat s& simt farmé­iu l scrisului românesc, faţă de fostul meu profesor Dr. Alexandru Bogdan ..

Nu voi parenta acum prin cuvinte elogioase pe regretatul meu profesor, nici nu intenţionez prin şirele mele să-l eternizez, c&ci Dr. Alexandru Bogdan, prin distinsele sale calităţi su­fleteşti, prin însăşi fiinţa sa, şi-a eter­nizat memoria 1

Căci nu-mi închipui pe cineva care ‘*“ •1 fi cunoscut pe Dr. Bogdan şi azi

când el ne-a părăsit pentru totdeauna să nu-şi aducă cu drag aminte de plă­cutele momente ce le-a trăit fiind în so­cietatea lu i!

Nu-mi închipui elev, care având fericitul prilej să asculte prelegerile şi părlnteştile Iui sfaturi să nu simtă’n a- ceste zile, că profesorul Bogdan a dus cu slne’n recele-i mormânt şi o părticică din sufletul s&u! Căci aşa a fost pro­fesorul Bogdan; suflet din sufletul ele­vilor s&il El cât a trăit, a trăit numai prin şi pentru elevii să i!

Blândeţea şi iubirea părintească, ce ne-a arătat tuturor, cari am fost În­credinţaţi conducerii lui, a fost mate­rialul din care Dr. Alexandru Bogdan şi-a făcut tn sufletele noastre a foştilor s&i elevi, monument neperitor, pentru toate timpurile 1

De acum figura simpatică a Drului Alexandru Bogdan nu o vom mai ve­dea printre profesorii liceului român din Braşov . . .

La glasul lui blând şi sonor nu s& vor mai aduna In juru*î elevii ca’n vremurile de odinioară. . . , căci »eela-ce a pus tuturor vremurilor hotar« aşa a hotărât ca schinteea Dzeească, care a împodobit aşa de frumos sufletul iubi­tului nostru profesor, să se reîntoarcă

de unde a purces: la Tatăl ceresc, iar trupul să-şi doarmă Somnul de veci în mormântul comun dela Zumijna . . .

Caută iubitul nostru profesor din Înălţimile albastre ale cerului spre no», foştii tăi elevi,, t,n sufletul cărora ai s&dit părţi din sufletul tău şi vei avea cel puţin acolo mu Iţa mi rea, că cea-ce ai plantat în noi Îşi va aduce’nbeişugat roadele saie, iar tu vei, trăi mai de­parte prin noi I• • • • • • • « • • • • • • •

In zorile dimineţii şi’n amurg de sară cu evlavie ne vom îndrepta pri­virile, noi foştii tăi elevi, în spre pă­mântul pustiu al Griiţiei, tnâlţând o rugă ferbinte cătră bunul creator pen­tru sufletul tău şi-ţi vom zice: Odih­neşte1» p a c e . . .1

Viorel.

Scrisori de pe malul lisei.

Seghedin 9/XI a. c.Humor soldăţesc.

Un frumos act de caritate.Ce ar face bieţii noştri! soldaţi

în lungile ore, în oari în şanţuri aş­

teaptă nerăbdători pe duşman, dacă n’ar glumi? Cu ce şi-ar omor! ei plictiseala, cu ce ar mai uita ceva din mizeriile războiului, dacă nu cu o ne­vinovată glumă?

Şi românul e dela fire glumeţ, aşa câ timp să fie numai, că glumele curg pe urmă.

Zilele acestea îatâlnindu-mă cu un vechi amic, rănit In luptele cu Sârbii, am avut prilejul s& aud o glumă, ca- re-’şi trage obârşia de pe câmpul de război:

La o margine şl la cealaltă a unei păduri stau îngropate In şanţuri trupele inimice. înaintând avantgarda trupelor ooastre în pădure află peşte ep stole de următorul conţinut ;

»Viteji soldaţi austro-ungari I Ve­niţi la noi şi depuneţi-Vă arm e'e! La noi aveţi de toate: rachiu de prune fript de curând, carne de capră, dulce­ţuri câte vreţi« l

Bineînţeles la această epistolă trebuia dat răspuns hotărât. Imediat să găseşte un mucalit care scrie urmă­torul răspuns Sârbilor:

„Viteji soldaţi sârbiiMai bine ar fi de a-ţi trece voi ia

uoi şi a-ţi depune armele! Noi avem friptură de viţel şi pâne albă, de care nici ofiţerii voştri n’au mâncat, avem

Artemie Berarlu, a fost chemat îm ­preună cu filul său înaintea coman­damentului militar, bănuit fiind . de tainică înţelegere cu Ruşii. Inte­rogat cu severitate asupra acestui moment, octogenarul a răspuns: »Mă simţesc prea pe sus de ori şi ce bă- nueală. Sunt Român bun şl am avut fericirea s& vorbesc de treî ori tn r ia ţ» mea cu Maj. Sa împăratul. Pentru me­ritele mele patriotice am fost distins de Maj. Sa şi sunt cavaler al ordinu­lui Francisc Iosif“. Atunci căpitanul s’a ridicat şi salutându-I mililăreşte, i-a mulţumit pentru desluşiri, cerftndu-i8CUZ0

C redite m ilita r e e x tr a o r ­d in are In B u lg a r ia . Din Sofia se anunţă:

Ministrul de războiu a depus pe biroul Sobraniei o cerere de cre­dite extraordinare de 33 milioane spre a putea acoperi cheltuelile fă­cute pentru armată.

D e c la r a ţiile a m b a sa d o ru ­lu i tu rc d in B er lin . Ambasado­rul turc din Berlin a acordat corespon­dentului ziarului »Eşti Ujsâgc un lung interview, declarând între alte le :

Este pentru prima oară când Turcia începe un răsboiu, complet înarmată. Ultimele fapte ale Angliei nu schimbă întru nimic intenţiunea Turciei de a elibera definitiv Egiptul.

Atitudinea poporului egiptean uşurează şi mai mult acest scop, întru cât situaţia în Egipt, este cu mult mai gravă, -decât cum vrea s’o prezinte Anglia, Europei.

Odată cu Turcia, au fost cu­prinse de dorinţa de eliberare şi po­poarele Egiptului, Algeriei şi Maro­cului. Când mahomedanii din India vor afla dela trimişii califului, ade­vărata stare de lucruri, ei se . vor asocia cu siguranţă mişcărei de eli­berare sau vor rămâne pasivi.

In ce priveşte Bulgaria — a continuat ambasadorul turc — ea uu poate socoti ca duşman decât pe Serbia. La Sofia se ştie însă câ, politica de aşteptare poate aduce aceleaşi rezultate ca şi politica de intervenţiune, care ar îngreuia Ro­mâniei şi Greciei menţinerea politi­cei de până acum.

în t r u n ir e a p a r la m e n tu lu i Italian . 0 telegramă dla Romaanunţă, că regele Italiei? a convocat parlamentul pe ziua de 2 Decemvrie o.

vin, liqueruri şi şampanie. Noi nu trăim cu carne de capră şi cu rachiu I Împăratul şi regele nostru şi aşa va fl domnul vostru, de va vrea D-zeu« 1

Că s’au lăsat Sârbi ademeniţi de vorbele dulci ale soldaţilor noştri nu mi-a spus amicul meu.

•* *Suntem !n plin r&zboi şi fiecare

simţim de pe acum neajunsurile aces­tui r&zboi. Pentru de a se mai alina îocătva din durerile şi lipsurile acestui r&zboi s’au pornit în Întreaga ţara lău­dabile mişcări.

Oraşul nostru, Seghedinu), îno& n’a putut rămânea străini de atari ac­ţiuni cu scopuri caritative şi deci în şedinţa da eri a magistratului a’a hotărât contractarea unui împrumut o- răşenesc de 200,000 de coroane din care 100,000 să se întrebuinţeze pentru a- ranjarea unui nou spital cu 1000 de paturi, iar restul de 100,000 să se în­trebuinţeze pentru provederea răniţilor cu haine călduroase, albituri, cu hrană şi eventual de va cere lipsa şl cu me­dicamente.

Gestul uman al magistratului nostru se laudă pe sine.

a. A.

P«¥**26 6 AiZ E,T Ar T BnS N S JL,V<AâRl E L Nr, 238<—1914/1

Contele Tisză şi Românii.Biroul de pressă al prim-ministru-

lul ue-a transmis eri pe cale telegra­fiei spre publicare următoarele cernu* eleate oficiale:

O scrisoare adresată Mitropolitului Meţianu.”

Budapesta 7 Noemvrie n. Pa­triotismul, însufleţirea, spiritul gata de luptă dovedite întriun mod stră­lucit de cătră concetăţenii noştri ro­mâni începând delà izbucnirea răz­boiului, ce ni s ’a octroat, l-a în­demnat pe ministrul preşedinte, con- telfiiŞtefon Tissa, ca să continue prinir’o scrisoare adresată în 22 Sept. a .c . unuia dintre cele mai distinse personagii conducătoare ale roipânimei, mitropolitului român gr. or,; delà Sibiiu, Ioan Meţianu, firul mnneii sale împăciuitoare, muncă, pe > care o începuse în primăvara a- cestui an, încă înainte de izbucnirea războiului. Ministrul preşedinte crede, că «Jn, aţiposfera mai /Curăţită şi mai nobilă ̂ a .vremurilor mari de acum a « sosit clipa lămuririi maréi înţele­geri, care îndrumă sentimentele şi interesele românimei spre aceleaşi linjjţş çq ̂ cele, alama^iai-imei. Chie- zăşujyţe% unui v iitor întreg rezidă în faptul, că consecinţele oare*cum au* tongaţf ale aţiţudinei deacum a ro­mânimei vor fi respectarea în m ă * su ţjţ m a i, m are a desideraţelor acesteia referitoare la instituţiile de stat, Faptul înălţător, că româ- nimea s’a arătat frate credincios în clipele de primejdie, asigură pe con­cetăţenii noştri români, că în de­plina folosinţă' liberă a drepturilor lor estinse vor putea conta la sim­patia întregei societăţi maghiare pre­cum şi la spijinul binevoitor al sta- tute». în nizuinţele lor etnice.

Ini aceste vremuri mari preşe- dmtatecoosiUetoi crede, că poate fi lucUd 4 n -combinaţie— fără a se adu es vre-o vătăm are punctelor de veâeté&naghfare de sta t şi naţio- n a l e — o astfel de reformă a legii despre învăţământul prim ar , care să a tbă 4 n vedere desider a id e conce­tăţenilor noştri ca ri nu sunt de buce m aghiare, desiderata referi­toare la > învăţăm ântul p r im a r .

B rin dispoziţii legale i se poate desohide-calea limbei m aterne pe teren u l contactului im e d ia t cu aşdorU ăţih de s ta t

şi in flua *se v a îngriji, ca să se facă*

dispoziţii pentru modificarea leg ii electorale in tr'un astfel de sene, ca reprezentarea politică a Românilor s ă m a ş e a e p e baze m a i echitabile.

Preşedintele - d e consiliu ia a- ceastă iniţiativă în deplină conşti­inţă a faptului, că * trăim clipe is­tor ie i a căror « atmosferă înfer» b&ntată poate să topească me­talele reci şi tari şi le poate teeneiea. Intr’un am estec mai tare, m at nobil, care să contracareze toate încercările de dismembrare.

Mitropolitul Meţiana a muiţămit recunoscător preşedintelui de consiliu pentru faptul, c& guvernul maghiar e ap tadL fă jatisfsc I vechile deziderate juste ale Bomânilor, deziderate cari

| reprezintă premisele fericirii poporului I român şl ale progresului cultural al a-

cestuia.Chestia tricolorului.

B udapesta 8 Nov. Tocmai a- cum se publică un ordin al minis­trului de interne, care perm ite p u rta rea colorilor ş i a insigniilor — cari dau expresiune caracterului etnografic al singuraticelor naţiona­lităţi cu o ri ce prilej, când pe lângă ele se dă expresiune în m od corespunzător recunoaşterei ideii de s ta t maghiar, iPermisiu­nea se referă la culori ş i in sig ­na, cari nu sunt identice cu a - cele ale unui stat strein .

Acest ordin e motivat de atitudi- nea patriotică a tuturor naţionalităţi­lor, care eschide presupunerea ea şi Bând naţionalităţile ar tinde prin folo­sirea colorilor şi al insigniilor la dără* tmrired unităţii statului.

Amnestie politică.B udapesta 7 Nov. Maj. Sa Mo­

narhul, îndemnat de atitudinea fidelă şi gata de jertfă dovedită de în* jtregul complex al naţiunei ungare, fără deosebire de societate şi naţio-

alitate, a ordonat ministrului de ustiţie ca să*i prezinte propuneri în e priveşte graţiarea celor condam­

naţi pentru leză de Majestate şi pentru alte crime de ordin politic precum şi în chestia sistării proceselor politice în curgere.

Aceste propuneri vor fi supuse în timpul cel mai scurt aprobării Majestăţii bale.

Deja acum suntem împuterni* ciţi a stabili, că actul de agraţiare, în conformitate cn hotărârea Maj. Sale, se va estinde asnpra delic­telor de leză de Majestate, asu­pra delictelor săvârşite in contra membrilor guvernului în şedinţa din 21 Martie 1910, precum şi a- supra delictelor cari stau în legă­tură cu luptele de naţionalităţi şi de clase.

Schim b d e te leg ra m e in ­tre M aj. Sa M on arh u l ş i S u l­ta n u l Din Constantinopol se anunţă, că între Maj. Sa Monarhul nostru şi Sultanul a avut. loc un schimb de telegrame. Maj. Sa a dat espresiuue speranţei, eă în răsbolui comun drep­tatea va eşi învingătoare.

îm p r u m u tu l in tern *de s ta t . Un nou comunicat al ministeru­lui ung. de finanţe anunţă apropiatul împrumut intern cu 6 la sută eu cursul de 97 coroane 50 fii., eare împrumut se va contracta pe eaiea u- nei subscripţii publice exclusiv pe teri- torul ţărilor coroanei Sf. Ştefan şi a Bosniei şi Herţegovinei. Cvantumul e- misiunei va fi stabilit pe baza rezulta­tului subscripţiuoei publice.

Ministrul exprimă speranţa, că date fiind condiţlunile avantagloase precum şi interesul public, împrumutul va reuşi şi va constitui în acelaş timp o manifestaţiune impunătoare a pute­re) financiare a ţării.

Prof. A. L. Hickmann.----- ■ - - - ^—

Sate statistice

— Fin#, —

Datoriile d e ltá t .In milioane mărci (1910).

Montenegru 1 1 .Luxenburg 9-7.Danemarca 340.Norvegia 370;Bulgaria 390.Elveţia 460.Serbia 560.Svedia 600.Grecia. 670.Mexico 890.Roipâuia,/ 1*270.Ţările de jos ,v 1.880.Egipet 6 1J980;Canada 1.980.Turcia 2.230.Chiria 2.430.Portugalia 2.880.Belgia 2.900.Argentina 3.030.Brazilia 4.290.Japonia 5.570.India brit. 5.920.Austral. şi Noua-Selandâ 6.720.Spania 7.42aItalia 10.080.Statele unite am. 11.370.Anstro-Ungaria 15.150.Austria 8.970. Ungaria 6*180.Britania 15.650.Rusia 19.670.din cari Finlanda 143. mii*Germania 20.450.

ale imper. 5.020.ale stat. deos. 15.430. H

Franţa 27.610.Pe un locuitor se v in în m ărci.

Australia 1.240, Franţa 7(14, [Por­tugalia 531, Argentin a; 43 5, Belgia 434

P

Spania 389, Britania..£40,* Ţările de jos 318, Germania 315, Austro-Ung. 295 A' 314, U. 285, Italia 292, Canada 276, Grecia 255, România 213, Brazilia 200, Serbia 196, Norvegia 165, Egipet 126, Elveţia 123, Rusia 122, Statele^un. am. 122, Danemarca 120, Japonia 110, Svedia 109, Bulgaria 93, Turcia 93, Mex!co 66, Luxenburg 40, India brit. 10, China 6 Montenegru 4.

Cheltueliie anuale pen tru datoriile de sta t {inter.,

amort.) în milioane m ărci.Franţa 1050, Rusia 880, Germania

870, Austro Ung. 590 A. 342, Ung. 248, Britania 450, Italia 390, Spania 340, Iaponia 330, Australia 250, Statele unite amer. 225, Brazilia şi Turcia 210, China 160, Belgia 150, Portugalia 147, Argentina 137, Egipet 94, România 72» Canada şi Ţările de jos 62, India brit. 58, Mexico 54, Bulgaria 31, Grecia 29, Serbia 27, Svedia 21, Norvegia 16, Da­nemarca 9, Elveţia 5, Luxemburg 0*4.

Datoriile de stat ale tuturor statelor de pe pământ fac la olaltâ cam 185,000 milioane mărci; pe un locuitor vin 113 mărci.

N. Petra Pe fresca.

Ş T I R I .— 28 Octomvrle v. 1914.

Deia Comunitatea de avere din Caransebeş. Joi în 5 Novembre n. scrie »Drapelul# — şi-a ţinut In prezenţa cu* misariului guvernial Dr. Z. Medve, prim- comite al Caraş-Severinului, Comunitatea de avere a fostului regiment conflniar romano-banatic din Caransebeş adunarea generală ordinară de toamnă sub pre­zidiul d-lui Patriciu Dragalina, care ra- portându-se în discursul său de deschi- dere la situaţia grea de astăzi, care nu poate lăsă nepăsători pe urmaşii foş­tilor grâaieeri subliniază însufleţirea cu care au sărit aceşti urmaşi ai eroilor de odinioară întru apărarea tronului şi patriei, dovedind de nou credinţa lor tradiţională. După aoest discurs primit jcu furtunoase ac!a mări, a luat cuvântul

rim-comitele comisar Dr. Z. Medve ca uiţămind în numele său şi al guver­

nului pentru aceste manifestaţii spon­tane şi însufleţite să declare, că credinţa, cătră patrie şi trop a Românilor din con- ţiniul militar tiare trebuinţă de docu­mentare, doar trdeşte in conştienţa pa* blică şi în fapte .

Intrând adunarea in ordinea de zi p mântuit unanim toate obiectele, luând cu aprobare la cunoştinţă şi dispoziţia comitetului, care a mandatat pentru fa­miliile celor concentraţi de pe teritoriul graniţei un ajutor de 100,000 cor.

Coroang eterne. Medicul diaVlena, d-1 Dr, Lazar Popovici şi soţia sa Delia piiMarienescu^a. loc de eunuoă peiitoare pa coşciug u lm uit regretatei lor mătuşa Sabina Brote, au dăruit 20 con*ia »Fon** dul Dr. D. P, Barclanu pentru ajuto­rarea cailelor (eodaiilor) fără de lucru«, al> Reuniunii meseriaşilor sibieni. Pentru jpţin#?, aduce sincere mulţumite prezi­dentul ReuniunU Victor■ Torcfâşana► .

0 femele decoraţii Maj. Sa Mo­narhul a conferit soţiei locol.icokmeluJui Turnau de Dobczyc n. baroneasă de Waltmano crucea de cavaler ai ordi­nului Frânez losef pe banda crucii mi­litare pentru merite drept recunoştinţă şi laudă pentru ţinuta ei vitează şi pljnă de succese îo faţa duşmanului. D-na Stella de Turnau, o Rotaşe dis­tinsă, care însoţi-se pe bărbatul ei în luptă a contribuit înfcr’o situaţie critică prin ezempiui dat soldaţilor ca un de­taşament de infanterie să poată re­purta o victorie asupra duşmanului.

Societatea de lectură »Ioan Popa sa«a studenţilor deta gim. gr. or. român din Braşov şi-a început activitatea CU şedinţa de constituire ţinută în 25 Oc- tomvrie v. 1914 sub prezidiul DlulProf. Dr. I. Bl aga*

Comitetul £,s’& constituit în urmă­torul chip: Vicepreş: R&zvan Prişcu (cl. VilL), secretar L Debu (ol. VIII), secretar II. R. Mager (el. VII), cassar S. Bucur, (ci. VII), controlor Gh. Ardelean (cl* VIII), bibliotecar Gh. Oana (cl. VIII), viceblbliotecar I. Soră (cl. VII): In* co­misia literară au fost aleşi din ol. VIII: D. Bâleanu S. Cărplnişanu şl A. Ursu- ţiu; din cl. VII: I. Brote, Gh. Gociman şi I. Popovici. In comisie bibliografică: C. Drăgan (cl,. VIII) şi T. Roman (cl. VII).

Restantele de contribuţie a celorde SDb drapel Cu considerare la starea de războiu ministrul de finanţe ungar, prjn ordinaţ iu nea sa Nr. 3382/914 N. M. a limitat Inoassarea contribuţiilor restante a celor chemaţi sub drapel. Conform ordinaţ’uoil din chestiune în­casarea acestor contribuţi se ţine deo­camdată în suspens. Excepţie se face, când subversează primejdia prescripţi- unii. Sumele de despăgubire pentru caii, carăle şl alte obiecte rechiziţionate de armată asemenea sunt nesecuestrabile »R. E«.

t

In memoria regretatului t Alexan­dru Bogdan a mai contribuit pentru »Casa de lectură« d-şoara Arhilina Iia- sievici suma de 6 cor.

Primească marin imoasa donatoare sincerile noastre mulţămite. — Direc­ţiunea şcoalelor medii gr. or. române din Braşov.

Indieni la Marsilia. Din Marsilia se telegrafiază la Roma :

Continuă să sosească la Marsilia transporturi de ‘.trupe coloniale din di- feritelele posesiuni engleze.

Mulţi ofiţeri superiori ce comandă şi instruesc câtva timp împrejurul Marsilie! trupele ce sosesc, au închi­riat vile pe câte doi* trei an\ în con­tracte şi cu toate aceste se mai speră că războiul va fl scurt. ____

Vasele ce aduc trupele difc lnd*i sosesc în grupe de câte 8—10 şi chiar 20. Unele regimente îşi aduc cămilele, aii, catirJJ, caprele lor şl se anunţă ' ă vor sosi altele cu elefanţi/

Un transport de 6QOOO*mu pfeoaiM Bpre Nord şl alţi vre-o 30,000 fac «ser» ciţii. Ei sunt cantonaţi la grădinile publice şi Împrejurimile. «Marsilie!. Vas­tul parc Boreiy poate adăposti singur două Bute de mii de oameni. Ei dorm sub palmieri şi par că n a simţi de loc vântul rece al toamnei, deşi umblă jiţ* p ă ta te goli. Până acum nu s’a adus decât oameni din regiunile reci, ca Ni» mozaia, Rauf, Pangial, Birmanfa ete. La primăvară se vor aduce şi oameni din regiunile mai ‘ calde, ca Bengal, Baroda» Mauras, etc. Din cele 316 mi-

Eiane de suflate omeneşti din Indiile gleze, se vor putea aduce tn Efiropa teva milioane de oameni In «stare da»

|a .lupta.Printre indienii veniţi suni» mulţi'

şefi de triburi Ei au., şei*, v brodate cu

tur, cu scări de argint şi, cu piptre reţioase pe frâuri.

Toţi sunt plini de curaj şi nu Vor să audă vorbindu-se de' moarte. Caii lor, prinşi cu arcanul di* herghelii ce trftesc !n libertate vor fi? de /maroN folos în luptele din« regiunile, dificile, din Flsndra, Halnant şl altele*

Viaţa în Marsilia nu a’a scumpit de loc, totul se găseşte din abundenţă/ numai înţelegerea se face greu, căci* Indienii vorbesc puţin o engleză stri­cată, iar francezii nu o ştiu vorbi

Aviz. încetând boala de unghii şi de gură târgul de vite.^ cornute a iost scos de sub carantină începând ou ziua de orii

0 desminţira. Suntem rugaţi a da loc următoarei desminţiri: Precum află ir, se svoneşte In Braşov că moriie de-aici şi îndeosebi firmele Seewald şi Fromm ar fl intervenit in Predeal, ca sâ se o- preascâ populaţiuoei mai. sărace din Braşov să aducă de-acoio făină ia Era-, şov. Deoarece dlspoziţiuniie de oprfie" în chestia făinel nu s’au luat de guver­nul ungar oi de guvernul român, e ab­solut dar, că amintitele firma «tau de- parte de oprirea exportului făinel.

ApollO-RlQ, Marţi şi Mercur! cei mal mare şlager monopol al acestui seson:

Amorul mea a fost viaţa mea, 9a* moral meu este moartea meam. Tragedie emoţionantă în 7 acte.

Afară de acestea fllmurl de vederţ şl umoristice.

Proprietar:Tip. A. Mureşianu : Branlsce & 'Cotnp,*

Redactor respousabii: Ioan Lăce».; • . ' ,.iiiiiin-f.....^

C c t i f i ş ir ă s p â n d i ţ i

Gazeta TransUvaiieF.

Se va deschide Joi in 12 Noem vrie în Localul cel nou

Strada Vămii Nr.= ■

TJPAUUL ŢSP«ORAFlBI A. MUtífiWIANÜ BRAJBSOE A COMP MWAţioV,