Introducere

Recursul este calea de atac prin intermediul careia partile sau Ministerul

Public solicita în conditiile si pentru motivele limitative determinate de lege

desfiintarea unei hotarâri judecatoresti pronuntata fara drept de apel, în apel

sau de un organ cu activitate jurisdictionala.

În prezent recursul este reglementat de Codul de Procedura Civila.Hotararile

date fara drept de apel,cele date in apel , precum si in conditiile prevazute de

lege , hotararile altor organe cu activitate jurisdictionala sunt supuse

recursului.1

Conform Art. 299 alin (2) Codul de procedura civila, recursul se solutioneaza de instanta imediat superioara celei care a pronuntat hotararea in apel. S-au mai facut unele precizari cu privire la obiectul recursului si a termenului de recurs, prin Ordonanta de urgenta 59 din 25 aprilie 2001 (OUG 59/2001) privind modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea si completarea Codului de procedura civila.Legea reglementeaza trei categorii de recursuri:

- Recursul util – folosea direct partii si putea fi intentat în conditiile legii si

în termenul prevazut de lege

- Recursul interesul legii – cel intentat din oficiu de reprezentantul

Ministerului public , pentru eronata interpretare a legii dar care nu avea nici

un efect asupra celor stabilite intre parti

- Recursul în anulare – se realiza la cererea ministrului justitiei direct sau

prin procurorul general pentru a denunta Curtii de Casatie orice hotarâre sau

orice act prin care instanta ar fi exercitat atributii peste puterea precum si în

cazul savârsirii de catre judecatori a unor infractiuni în legatura cu instructia

judiciara.

1. Art. 299 alin. (1) Codul de procedura civila actualizat 01.05.2010

Atributele recursului

Recursul prezinta câteva atribute importante care sunt de natura sa-i

configureze întreaga sa fizionomie , astfel cum ea a fost conceputa de

legiuitor, în forme si modalitati departe de a fi lipsite de critica.

Astfel din cuprinsul prevederilor Art.299-316 Codul de procedura civila

recursul se defineste prin urmatoarele atribute :

- este o cale extraordinara de atac - în sensul ca, pe de o parte pot face

obiectul acestuia numai hotarâri definitive si în conditiile legii hotarârile

altor organe cu activitate jurisdictionala, iar pe de alta parte pot fi constituite

ca motive de recurs numai cele aratate expres si limitativ de art 304 Codul

Procedura Civila fara a se produce probe noi, cu exceptia înscrisurilor.

Aceasta calificare este partial corecta deoarece în prezent recursul

corespunde, într-o anumita masura, exigentelor firesti al unei cai de atac

extraordinare numai în ceea ce priveste motivele de recurs.

- este o cale de atac comuna – adica se afla la dispozitia partilor în proces .

Conform Art .45 Codul de Procedura Civila , recursul poate fi exercitat si

de catre procuror, în conditiile legii.

- este o cale de atac de reformare – deoarece se adreseaza unei instante

superioare în scopul exercitarii controlului judiciar si al casarii hotarârii

nelegale sau netemeinice.

- este o cale de atac nondevolutiva- întrucât în principiu nu determina o

rejudecare în fond a cauzei.

De la acest principiu exista si o exceptie :

Recursul declarat împotriva unei hotarâri care conform legii nu poate fi

atacata pe calea apelului.

1.Art 304 1 Codul de Procedura Civila actualizat 01.05.2010

Prin urmare datorita acestei ultime ipoteze se poate vorbi chiar de efectul

devolutiv al recursului .

- este nesuspensiv de executare- acest lucru rezultând din interpretarea per a

contrario a dispozitiilor art.300 alin. (1) Codul de Procedura Civila potrivit

carora recursul suspenda executarea hotarârii numai în cauzele privitoare la

stramutarea de hotare, desfiintarea de constructii, plantatii sau a oricaror

lucrari având o asezare fixa , precum si în cazurile prevazute de lege.

- este o cale subsecventa – în sensul ca survine, de regula numai dupa

judecarea apelului adica nu poate fi exercitat , omissio medio , lasând în

afara apelul. Acest principiu este aplicabil si atunci când sentinta a fost

atacata cu apel numai partial, aspectele sau capetele de cerere neapelate

putând face obiectul recursului.

Recursul este o cale extraordinara de atac, el putand fi exercitat numai

pentru motivele expres si limitativ prevazute de lege .Acesta poate fi

exercitat numai impotriva anumitor hotarari, care nu sunt susceptibile de

apel sau in legatura cu care s-a pronuntat deja instanta de apel. In recurs nu

sunt admise probe noi, cu exceptia inscrisurilor.

Recursul este o cale de atac comuna, deoarece se afla la dispozitia partilor

din proces.

Instanta, chiar admitand recursul, nu va proceda la o noua judecata in fond,

ci va reforma hotararea doar in raport cu motivul (motivele) invocate de

parte, cu exceptia cazului cand recursul s-a exercitat in conditiile Art. 3041,

Codul de Procedura Civila , si anume atunci cand recursul este prima cale de

atac, in lipsa apelului, situatie in care recursul trebuie sa aiba un efect

devolutiv.

Recursul se solutioneaza de catre instanta ierarhic superioara aceleia care a

pronuntat hotararea atacata.

In principiu, exercitarea recursului nu suspenda punerea in executare a ho-

tararii atacate, exceptand urmatoarele doua situatii:

- cand obiectul litigiului il constituie demolarea de constructii sau ridicarea

unor plantatii sau a altor lucrari prinse de sol;

- cand partea solicita suspendarea si instanta de recurs admite cererea, dar

numai cu plata unei cautiuni;

Este o cale de atac subsecventa. Astfel, cand legea prevede si calea de atac a

apelului, recursul nu poate fi exercitat omisio medio (adica evitand apelul).

Aspecte specifice ale judecatii in recurs

Termenul de recurs, daca legea nu prevede expres altfel, este de 15 zile.

Incepe sa curga de la comunicarea hotararii atacate. Uneori, legea prevede

un termen mai scurt. De exemplu, in materia conflictelor de competenta sau

a ordonantei presedintiale, termenul este de 5 zile. Alteori, legea prevede ca

termenul de recurs incepe sa curga de la pronuntarea hotararii (in materia

perimarii judecatii sau a de-clinarii competentei).

In materie de recurs opereaza cele trei situatii de echipolenta ca si la apel,

cand termenul curge de la un alt moment decat cel de la comunicarea

hotararii.

Fiind tot un termen pe zile, in baza Art. 101, Codul de Procedura Civila .,

el se calculeaza pe zile libere. Ca si la apel, sub sanctiunea nulitatii

recursului, acesta trebuie sa fie depus la instanta al carei hotarare se ataca.

Motivele de recurs pot fi depuse si direct la instanta de control judiciar.

Obiectul recursului il constituie urmatoarele categorii de hotarari:

1). Hotararile care, potrivit legii, nu sunt susceptibile de apel:

- Hotararile in materia conflictelor de competenta, in materia perimarii;

- Hotararile date in cazul renuntarii la dreptul dedus judecatii;

- Hotararile date pe baza unei tranzactii;

- Hotararile date in materie de contencios administrativ;

- Ordonanta presedintiala;

- Incheierea pentru luarea masurii asiguratorii a sechestrului;

- Hotararile date in materie comerciala;

- Hotararile date in conditiile art. 2821, Codul de Procedura Civila;

2) Hotararile date in apel.

3) Hotararile date de catre alte organe de jurisdictie decat instantele de jude-

cata, in conditiile legilor speciale.

4) Unele incheieri judecatoresti care se ataca separat de fond si mai inaintea

judecarii fondului:

- Incheierile prin care se dispune suspendarea judecatii, pentru asigurarea

unor dovezi pe cale principala;

- Incheierile prin care se lamureste dispozitivul hotararii pronuntate sau prin

care se ia act de renuntarea la judecata;

Subiectele recursului sunt: partile, Ministerul Public sau alte autoritati pre-

vazute de lege (autoritatea tutelara).

Motivele de recurs sunt expres si limitativ prevazute de lege , in total 10

motive:

1) In cazul in care instanta care a pronuntat hotararea nu a fost alcatuita

cores-punzator normelor referitoare la completele de judecata.

2) Cand la pronuntarea hotararii nu s-a respectat principiul continuitatii,

adica hotararea a fost data de catre alti judecatori decat aceia care au

participat la punerea concluziilor in fond.

3) Cand s-au incalcat reglementarile cu privire la competenta.

4) Cand s-a savarsit un exces de putere, adica cand s-a incalcat principiul

se-paratiei puterilor, instanta rezolvand o cerere ce trebuie rezolvata de o alta

autoritate publica.

5) In cazul in care nu s-au respectat alte reguli de procedura pentru care Art.

105, Codul de Procedura Civila prevede sanctiunea nulitatii.

In cazul acestor cinci motive, instanta de recurs procedeaza la casarea

hotara-rii atacate. Pentru urmatoarele cinci motive, instanta de recurs va

proceda la modifi-carea hotararii atacate.

6) Cand instanta care a pronuntat hotararea atacata s-a pronuntat plus sau

ultra petita.

7) Cand hotararea atacata nu cuprinde motivele care au stat la baza ei sau

aceste motive sunt contradictorii.

8) Cand instanta a pronuntat o hotarare gresita, intrucat neintemeiat a

schim-bat natura actului dedus judecatii sau intelesul neindoielnic al acelui

act.

9) Cand hotararea pronuntata este lipsita de temei legal sau cand instanta a

aplicat gresit legea.

10) In cazul in care instanta nu a examinat un mijloc de aparare al partii sau

o dovada care ar fi fost hotaratoare pentru pronuntarea unei solutii corecte.

Judecata in recurs

In recurs, judecata incepe cu un raport prezentat de catre judecatorul din

complet care a fost desemnat sa-l intocmeasca.

Recursul nu suspenda executarea hotararii atacate.

In recurs nu sunt admise probe noi, cu exceptia inscrisurilor. Totusi, daca se

propun probe noi, iar instanta de recurs le considera intemeiate, aceasta nu le

va retine ea insasi pentru o noua judecata, ci, casand hotararea, o va retrimite

primei instante.

Dezlegarile date de catre instanta de recurs in legatura cu problemele

litigioa-se sau in legatura cu necesitatea unor noi probe, altele decat

inscrisurile, sunt obliga-torii pentru instanta la care se trimite cauza pentru

judecare.

Solutiile la care poate ajunge instanta de recurs sunt:

1) Respingerea recursului;

2) Admiterea totala/partiala a recursului;

3) Inadmisibilitatea recursului (pentru ca a fost exercitat omisio medio);

4) Tardivitatea recursului;

5) Respingerea recursului pentru lipsa de calitate procesuala a partii;

6) Respingerea recursului ca nesustinut in materie de divort;

7) Anularea recursului ca netimbrat;

8) Anularea recursului ca nemotivat;

9) Respingerea recursului ca neregulat introdus;

10) Inchiderea dosarului;

In cazul in care instanta admite recursul, ea are doua variante:

a) Modifica hotararea, daca retine unul dintre motivele de la punctele 6-10;

b) Casarea hotararii cu retinerea cauzei pentru judecare, in cazul primelor 5

motive de recurs;

Totusi, instanta de recurs, casand hotararea, o va trimite spre o noua judecare

in urmatoarele situatii:

1. Cand instanta a pronuntat hotararea fara sa fi abordat fondul litigiului.

2. Cand partea nu a fost citata sau nu a fost citata corect si din acest motiv ea

a lipsit la administrarea probelor si la punerea concluziilor in fond.

3. Cand instanta care a pronuntat hotararea a facut-o cu nerespectarea regu-

lilor de competenta.

4. Cand instanta de recurs considera ca sunt necesare probe noi, altele decat

inscrisurile.

Hotararea instantei de recurs poate fi atacata pe urmatoarele cai:

a) Contestatia in anulare obisnuita sau de drept comun, pentru unul dintre

cele doua motive ale acestuia.

b) Contestatia in anulare speciala, pentru unul dintre cele doua motive preva-

zute de lege.

c) Revizuirea, daca exista vreunul dintre cele 8 motive prevazute la Art. 322,

C.pr.civ.

d) Recursul in anulare (4 motive), daca procurorul general al Parchetului de

pe langa CSJ intelege sa exercite acest recurs.

Recursul in anulare

Este reglementat prin dispozitiile Art. 330-3304, Codul de Procedura Civila .

Elementele distinc-tive ale recursului in anulare sunt urmatoarele:

- recursul in anulare poate fi exercitat numai impotriva unei hotarari judeca-

toresti devenite irevocabile si daca prin acea hotarare s-a abordat si rezolvat

fondul litigiului, asa incat nu sunt susceptibile de atac hotararile pronuntate

in materie necontencioasa.

Pentru unul dintre motivele aratate de lege s-ar putea, totusi, exercita

recursul in anulare impotriva unei ordonante presedintiale care a devenit ea

insasi irevocabila prin masurile dispuse de instanta.

- recursul in anulare poate fi exercitat numai pentru unul dintre urmatoarele

patru motive:

a) Instanta a solutionat cauza prin depasirea atributiilor puterii judecatoresti

(prin exces de putere), prin incalcarea principiului separatiei puterilor in stat.

b) Daca hotararea pronuntata este esentialmente ilegala sau e vadit

netemeinica.

c) Daca un judecator a fost condamnat definitiv pentru o infractiune in

legatu-ra cu pricina.

d) Atunci cand CEDO a constatat incalcarea unor drepturi si potrivit legii

romane persoana este indreptatita la o reparatie, fie si numai partiala, pentru

prejudiciul ce i s-a cauzat.

- poate fi exercitat numai de catre procurorul general al Parchetului CSJ, din

oficiu sau la cererea ministrului Justitiei.

- se solutioneaza de catre CSJ cu citarea partilor.

- recursul in anulare, in noua reglementare, poate fi exercitat in termen de 1

an, dupa caz, in raport de motivele aratate de la data ramanerii irevocabile a

hotararii atacate, de la data ramanerii definitive a hotararii atacate, de la data

ramanerii defini-tive a hotararii de condamnare a judecatorului sau de la data

comunicarii catre Statul Roman a hotararii Curtii Europene.

- nu suspenda executarea hotararii atacate, dar, la cerere si cu plata unei

cautiuni, Instanta Suprema va putea dispune suspendarea.

- se judeca de urgenta cu precadere, inaintea altor cauze.

- daca procurorul isi retrage recursul in anulare, la cererea partii, instanta

poate sa continue judecata.

Contestatia in anulare

Se caracterizeaza prin atributele rezultate din reglementarile cuprinse in

Art. 317-321, Codul de Procedura Civila

Este o cale extraordinara de atac pentru ca poate fi exercitata numai

impotriva anumitor hotarari si numai pentru motive expres si limitativ

prevazute de lege. De asemenea, este o cale de atac comuna, pentru ca se

afla la dispozitia partilor si este o cale de atac de retractare, pentru ca se

adreseaza chiar instantei care a pronuntat hotararea atacata.

In principiu, e o cale de atac nesuspensiva de executare, instanta putand

totusi sa dispuna suspendarea hotararii atacate la cererea partii si cu plata

unei cautiuni.

Legea reglementeaza doua forme de contestatie in anulare:

A) Obisnuita (de drept comun)

B) Speciala

Situatiile (motivele) exercitarii caii de atac a contestatiei in anulare obisnuite

sunt:

a). Cand partea nu a fost citata sau nu a fost citata legal pentru ziua cand s-a

judecat pricina.

b). Cand instanta a incalcat regulile cu privire la competenta, indiferent daca

ar fi vorba de competenta generala, materiala sau de cea teritoriala

exceptionala.

Contestatia in anulare speciala priveste numai hotararile instantei de recurs

si poate fi exercitata pentru unul dintre urmatoarele motive:

a). Cand instanta de recurs care a pronuntat hotararea a savarsit o greseala

ma-teriala (o greseala de procedura, nu de fond, dar care a determinat o

solutie gresita).

b). Cand instanta de recurs, respingand recursul sau admitandu-l numai in

parte a omis sa cerceteze unul dintre motivele de recurs care ar fi fost

determinante pentru solutionarea cauzei, cu conditia ca acest motiv sa fi fost

invocat de parte si el sa fi avut relevanta pentru solutionarea recursului.

Obiectul contestatiei in anulare il constituie hotararea irevocabila. Daca

partea are la dispozitie mai multe moti-ve pentru contestatia in anulare, ea

trebuie sa le invoce deodata, nefiind posibil exercitarea contestatiei in

anulare in mod repetat, pentru diverse motive.1

1.Art. 337alin (2), Codul de .Procedura Civila

Termenul in care poate fi exercitata contestatia in anulare este, dupa caz:

a) In cazul hotararilor judecatoresti susceptibile de executare silita,

contestatia poate fi exercitata inaintea de inceperea executiei, pe toata durata

executiei, pana la ultimul act de executare.

b) In cazul hotararii judecatoresti nesusceptibile de executare silita,

contestatia in anulare poate fi exercitata in 15 zile de la data cand partea a

cunoscut hotararea, dar sa nu fi trecut mai mult de 1 an de la data cand a

devenit irevocabila.

Intampinarea la contestatie este obligatorie.

In raport cu motivele contestatiei solutia instantei poate fi urmatoarea:

- pentru lipsa de citare sau citare defectuoasa se rejudeca fondul litigiului si

se pronunta o alta hotarare.

- pentru incalcarea reglementarilor cu privire la competenta, admitandu-se

contestatia, cauza se trimite la instanta competenta.

- pentru savarsirea unei greseli materiale, admitandu-se contestatia, se reju-

deca calea de atac a recursului.

- pentru omiterea unui motiv de recurs, se completeaza hotararea in urma

examinarii si a acestui motiv.

In cazul contestatiei in anulare, partii care a recurs la aceasta cale nu i se

poate agrava situatia in urma rezolvarii contestatiei. Hotararea data in urma

rezolvarii contestatiei in anulare poate fi atacata prin aceleasi cai de atac prin

care a fost atacata si hotararea care a facut obiectul contestatiei.

Revizuirea

Este reglementata de Art. 322-328, Codul de Procedura Civila.

Atributele acesteia sunt:

- este o cale de atac de retractare, indreptandu-se impotriva instantei a carei

hotarare se ataca;

- este o cale de atac comuna, pentru ca sta la dispozitia partilor;

- este o cale de atac extraordinara, pentru ca poate fi exercitata numai pentru

unul dintre cele opt motive prevazute expres si limitativ prin lege.

In principiu, este nesuspensiva de executare, dar executarea poate fi suspen-

data la cererea partii si cu plata unei cautiuni.

Poate fi exercitata impotriva unei hotarari irevocabile sau definitive, daca

prin aceasta hotarare s-a solutionat fondul sau s-a trasat un diferend juridic

intre parti. Legea prevede aici o singura exceptie, si anume ca nu pot face

obiectul revizuirii hotararile de divort sub aspectul desfacerii casatoriei, Vor

putea face insa, obiectul revizuirii hotararile pronuntate in legatura cu

cererile accesorii sau hotararile prin care se rezolva partajul bunurilor.

Motivele revizuirii pot fi invocate separat, prin cereri succesive, atunci cand

competenta de rezolvare a acestora apartine unor instante diferite.

Cele opt motive de revizuire ar putea fi grupate in urmatoarele categorii:

a). Unele motive sunt intrinseci hotararii atacate. Dispozitivul hotararii cu-

prinde elemente potrivnice, instanta s-a pronuntat plus si ultra petita in una

si aceeasi cauza sau s-au pronuntat doua hotarari potrivnice.

b) Alte motive sunt extrinseci hotararii atacate.

Astfel, putem intalni situatii in care obiectul pricinii nu se mai afla in fiinta

si, prin urmare, nu se poate executa silit hotararea.

c). Unele motive sunt de ordin procesual

Lipsa de aparare a statului, a altor persoane de drept public sau utilitate

publica, a minorilor, a interzisilor judecato-resti ori a absentilor sau apararea

lor cu viclenie.

d). Motive de fond

Faptul ca hotararea cuprinde dispozitii potrivnice.

Termenul de revizuire este, dupa caz:

a) De regula, termenul este de o luna, care incepe sa curga de la data comu-

nicarii sau pronuntarii hotararii, de la ultima hotarare, in cazul pronuntarii a

doua hotarari cu acelasi obiect, de la data descoperirii unui inscris nou (in

inteles restrictiv, nu o alta proba, cum ar fi un martor), decisiv pentru

solutionarea cauzei.

b) Termenul este de 6 luni de la data dobandirii capacitatii in cazul lipsei de

aparare sau daca apararea incapabilului sau a absentului s-a facut cu

viclenie.

c) Termenul este de 15 zile, cand partea a fost impiedicata sa se prezinte la

instanta si sa instiinteze despre aceasta instanta. Cele 15 zile curg de la

incetarea cazului de forta de majora.

Procedura revizuirii se caracterizeaza prin:

- competenta rezolvarii cererii de revizuire apartine, de regula, instantei

careia a pronuntat hotararea atacata. Totusi, pentru motivul de revizuire

constand in existenta a doua hotarari judecatoresti contradictorii, competenta

apartine instantei ierarhic superioare acelora care au pronuntat hotararea.

- partea trebuie sa faca o cerere de revizuire, aratand si motivele de

revizuire.

- in conditiile Art. 103, Codul de Procedura Civila , partea poate sa solicite

repunerea in termen de revizuire.

- intampinarea este obligatorie.

- in principiu, daca nu se face o cerere, judecata unei cereri de revizuire, nu

suspenda executarea hotararii judecatoresti atacate. Cererea de revizuire va

fi rezol-vata de aceeasi instanta care a pronuntat hotararea atacata si in

aceeasi compunere a completului de judecata.

Solutia instantei de revizuire in raport de motivele de revizuire va fi, dupa

caz:

1. Pentru situatii de minus petita se completeaza hotararea.

2. Pentru situatii de plus sau ultra petita se modifica hotararea.

3. Daca obiectul pricinii nu mai exista, va fi obligata partea la plata

contrava-lorii acestuia.

4. Pentru motiv de condamnare a judecatorului cu privire la o infractiune ce

are legatura cu pricina, se va pronunta o noua hotarare.

5. Se pronunta o noua hotarare in cazul descoperirii unui inscris, in cazul

im-piedicarii partii sa se prezinte la instanta sau in cazul lipsei de aparare sau

de aparare cu viclenie.

6. In cazul in care exista doua hotarari potrivnice, instanta ierarhic

superioara va anula cea de-a doua hotarare pronuntata.

Hotararea instantei de revizuire va putea fi atacata prin aceleasi cai de atac

prin care poate fi atacata si hotararea care face obiectul revizuirii.

Recursul in interesul legii

Prezinta urmatoarele caracteristici:

1. Nu e propriu-zis un recurs calificat ca si cale de atac, pentru ca nu se

ataca o hotarare judecatoreasca determinata, ci se urmareste doar

interpretarea si aplica-rea unitara a legii (pe intreg teritoriul Romaniei).

2. Prin definitie, recursul in interesul legii nu pune in cauza hotararile

obtinute de anumite parti, ci modul in care diferite instante au interpretat si

au aplicat legea intr-o situatie determinata.

Recursul in interesul legii poate fi exercitat numai de catre procurorul

general al Parchetului CSJ, din oficiu sau la cererea ministrului Justitiei.

Acesta se solutioneaza de catre CSJ in sectii reunite.

Deciziile CSJ sunt obligatorii pe intreg teritoriul Romaniei.

BIBLIOGRAFIE:

SUPORT CURS DREPT PROCESUAL CIVIL

CODUL DE PROCEDURA CIVILA

FACULTATEA DE DREPT “LUCIAN BLAGA”SIBIUCENTRUL TERITORIAL MIERCUREA CIUC

ANUL IV. SEM. II.SPECIALIZAREA:DREPT

04.06.2011KOVACS ANDRAS-LEVENTE

TITULAR DISCIPLINA:PROF.UNIV.DR. IOAN LES

DREPT PROCESUAL CIVIL II

OBIECTUL RECURSULUI