RECOMANDĂRI Tehnologia de cultivare a sfeclei de zahăr

Sfecla de zahăr una din cele mai valoroase culturi agricole în multe regiuni ale lumii în Republica Moldova este sursa de bază a obţsa de bază a obţ şi are o mare importantă economică.

Această cultură are un potenţial înalt de productivitate, însă din păcate potenţialul acesta nu este utilizat pe deplin. Dacă în mediu pe cîmpurile Comisiei de Stat pentru încercarea soiurilor de plante, pe anii 2001-2005 roada a alcătuit 51 t/ha, cînd în producere media recoltei pe aceşti ani a alcătuit 24,7 t/ha deci potenţialul soiurilor şi hibrizilor studiaţi şi omologaţi în producere îşi realizează potenţialul dar numai la 48,4%.

Soiuri şi hibrizi înalt productivi avem cît autohtoni şi străini însă ca aceste soiuri şi hibrizi sa-şi realizează potenţialul biologic este necesar de a respecta corect şi la vreme toate elementele tehnologiei de cultivare a acestei culturi.

Tehnologia prezentă este elaborată în rezultatul cercetărilor multianuale a ICCC „Selecţia” şi practica gospodăriilor de frunte din zona cultivării sfeclei de zahăr. Sa ţinut cont şi de rezultatul cercetărilor ţarilor postsovietice şi din lume.

1. Tehnologia de cultivare a sfeclei de zahăr se bazează pe amplasarea ei după culturi premergătoare asigurate cu umiditate destulă. Datele experimentale obţinute la ICCC „Selecţia” şi experienţa în producere confirmă prioritatea culturilor cerealiere de toamnă amplasate după premergători cu termeni de recoltare devremi în calitate de premergători pentru sfecla de zahăr.

1.1. Sfecla de zahăr este foarte sensibilă la cultura repetată scăzînd productivitatea cu 50% şi mai mult.

1.2. Nu se recomandă ca sfecla de zahăr să fie amplasată după floarea-soarelui, fiindcă ambele au un sistem radicular adînc folosind apa din straturile adînci, floarea-soarelui lasă o rezervă mică de umiditate pentru sfecla de zahăr, micşorînd considerabil posibilităţile productive ale acestei culturi.

1.3. Nu se recomandă în asolament rapiţa fiindcă această cultură favorizează înmulţirea nemetodei. În afară de aceasta lupta cu samurasla rămasă de la această cultură aduce la cheltuieli înalte.

Gradul de saturare al asolamentului cu sfecla de zahăr este de dorit să alcătuiească nu mai mult de 30%.

Inclinarea pantei pînă la 3o. 2. Pentru sporirea producţiei cît şi menţinerea şi chiar îmbunătăţirea

fertilităţii solului se recomandă 5,0-6,0 t/ha gunoi de grajd bine fermentat – N 60-75

P2O5-60 K2O45-60. Cca 80-90% din doza recomandată se administrează sub arătura adînca din

toamnă, iar restul concomitent cu semănatul (N10 P20 K10). 3. Lucrarea de bază a solului constă din dezmiriştirea care se execută

concomitent cu recoltarea culturii premergătoare sau imediat după recoltare. Arătura se efectuează cel tîrziu peste 15-30 zile după dezmiriştire. Tărăgănarea acestei lucrări aduce la micşorarea producţiei cu 2,5-4,0 t/ha. Arătura se execută

la adîncimea de 32-35 cm obligatoriu cu plugul cu cormoană în agregat cu tăvălug dintat sau grapă cu colţi.

Arătura se menţine afînată, curată de buruieni şi se nivelează minuţios pînă la starea de semănat prin lucrări de discuire, grapare, cultivare.

4. Primăvara, dacă arătura a fost calitativ executată şi terenul bine nivelat, pentru pregătirea corespunzătoare a patului germinativ este suficientă o singură lucrare superficială în preajma semănatului cu cultivatorul USMK-5,4, sau cu alte mijloace adecvate la adîncimea de încorporare a seminţelor o asemenea lucrare a solului contribuie la micşorarea pierderilor de umiditate, crearea condiţiilor necesare pentru germinaţia înaltă a seminţelor, răsărirea uniformă şi explozivă a plantelor, reducerea consumului de energie şi carburanţi.

5. Semînţa de sfecla de zahăr trebuie să intrunească următoarele condiţii conform STAS 10882-93:

- germinaţia nu mai mică de 80% - monocarpia nu mai mică de 85% - uniformitatea 85% - puritatea 98% 6. Epoca optimă de semănat este atunci cînd temperatura solului la

adîncimea de încorporare a seminţei ajunge la 4-5oC şi se menţine constant 2-3 zile. Este necesar ca întreaga suprafaţa de sfeclă de zahăr din unitatea respectivă să fie semănată în 3-4 zile, iar pe un anumit teren în 1-1,5 zile.

7. Adîncimea de încorporare a seminţelor depinde de condiţiile meteorologice concrete, calitatea pregătirii patului germinativ.

Dacă umiditatea solului este normală, patul germinativ are o structură omogenă, densitate favorabilă şi grad optim de nivelare, seminţele se încorporează la adîncimea de 3,0-3,5 cm, iar dacă primăvara este secetoasă la 3,5-4,0 cm.

Obligatoriu este ca seminţele să fie încorporate uniform, la adîncimea dată într-un strat de sol umed şi pe un pat tare.

8. Densitatea optimă se stabileşte în funcţie de gradul de aprovizionare cu apă, de potenţialul de fertilizare a solului, particularităţile soiurilor şi hibrizilor cultivaţi şi este cuprinsă între 75-95 mii plante la recoltare la hectar.

9. Norma de semănat. Există o legătură strînsă între cantitatea necesară de seminţe la hectar, gradul de germinaţie a acestora şi densitatea plantelor fapt ce trebuie de luat în consideraţie la determinarea normei de semănat.

Cînd executăm semănatul programat, însămînţarea se execută la 14-15 cm între seminţe pe rînd (1,6-1,5 unităţi de semănat), distanţa între seminţe pe rînd poate fi mărită pînă la 16-17 cm (1,4-1,3 unităţi de semănat), dacă se preconizează germinaţia seminţelor în cîmp mai mare de 75%. În ambele cazuri trebuie să fie respectate următoarele cerinţe:

- arătură să fie nivelată bine de cu toamnă; - patul germinativ să posede o structură omogenă, densitate favorabilă şi

grad optim de nivelare; - să se folosească semînţă monogermă cu germinaţia peste 95% şi tratate cu

insectofungicide efective;

- să se asigure obligatoriu protecţia seminţelor şi plantelor după răsărire de boli, dăunători şi buruieni;

- semănatul se efectuează în epoci optime cu semănători performante. Dacă aceste condiţii nu pot fi îndeplinite atunci semănatul se execută la 11-

12 cm între seminţe pe rînd (2,0-1,85 unităţi de semănat). După răsăritul plantelor se înfăptuieşte corecţia densităţii.

10. Combaterea buruienilor se poate realiza prin lucrări mecanice şi manuale, prin utilizarea erbicidelor sau, combinat, prin lucrări mecanice şi folosirea erbicidelor.

10.1. În prima variantă tehnologică, fără utilizarea erbicidelor se vor executa următoarele lucrări:

- în a 4-5 zi după semănat cînd seminţele de sfeclă de zahăr încep să încolţească, se efectuează o grapare cu grape uşoare în direcţia transfersală semănatului. Permite de a nimici pînă la 60% buruieni în faza „firilor albe” viteza de deplasare – 3 km/oră.

Odată cu pronunţare rîndurilor se efectuează o prăsilă mecanică la adăncimea de 3-4 cm cu ajutorul cultivatoarelor echipate cu discuri de protecţie şi cuţite tip săgeată.

Pe parcursul perioadei de vegetaţie pînă la momentul cînd aparatul foliar a acoperit complect intervalul dintre rînduri, se vor mai efectua cel puţin 2-3 prăşile, cînd buruienile sunt mai mici şi gradul de umiditate a solului permite o lucrare de calitate. Prima prăsilă mecanizată între rînduri, la adîncimea de 5-6 cm, se efectuează cînd plantele au 4 frunze adevărate viteza agregatului 4-5 km/ora.

Afînările ulterioare se efectuează în dependenţă de căderea precipitaţiilor, gradul de tasarere a solului, dezvoltarea plantelor, îmburuienarea semănăturilor. Dacă umiditatea solului este normală adîncimea afînărilor este de 8-10 cm, pe timp secetos – 5-7 cm.

Prăşilele mecanice nu asigură combaterea buruienilor în rînd, din această cauză se vor efectua 2-3 prăsile manuale.

Combaterea mecanică a buruienilor în rînd poate fi realizată prin folosirea cultivatorului de tip USMK-5,4 echipat cu muşuroitoare. Acest agregat, concomitent cu afînarea solului şi distrugerea buruienilor în intervalul dintre rînduri astupă cu pămînt buruienile ce vegetează pe rînduri şi astfel ultimele pier, fapt ce pe de o parte contribuie la micşorarea s-au chiar excluderea prăşilelor manuale, iar pe de altă parte asigură producţii mai mari de rădăcini şi zahăr faţă de prasilele mecanice.

Pe parcursul vegetaţiei se vor executa trei praşile mecanic concomitent cu muşuroirea sfeclei de zahăr:

- prima la adîncimea de 6-8 cm, cu viteza de 4-5 km/oră se face atunci cînd plantele au format 4-6 frunze adevărate;

- o doua la adîncimea de 8-10 cm cu viteza de 8-10 km/oră, după 12-15 zile de la prima;

- a treia la adîncimea de 8-12 cm cu viteza maximală a de 8-10 km/oră, după 12-15 zile de la a doua.

Important este ca lucrarea de muşuroire să se execute în faza de creştere a buruienilor cît mai timpurie, cînd buruienile sunt mici, nedepăşind 3-4 cm. Fiecare zi de întîrziere scade eficienţa aceste lucrări.

10.2. La combaterea buruienilor prin metoda chimică se întrebuinţează un şir de amestecuri şi combinări de preparate care permit cultivarea sfeclei de zahăr fără aplicarea muncii manuale. Buruienile anuale dicotiledonate şi monocotiledonate anuale şi perene totalmente pot fi combătute prin aplicarea produselor: Pantera 4 c.e. (1,0 l/ha, Leopard 5 c.e. (2,0 l/ha); Fuzilad S, 12,5% c.e. (1,5 l/ha); Nabu 20% c.e. (3,0 l/ha) cu Betanal Progres AM (2,0 l/ha). Aceste amestecuri de produse se aplică în perioada de vegetaţie în faza de dezvoltare a 2-3 frunzuliţe a buruienilor dicotiledonate şi 3-4 frunzuliţe a monocotiledonatelor anuale, iar celor perene cînd vor atinge înălţimea de 10-15 cm.

Eficace vor fi împotriva aceluiaşi spectru de buruieni combinările de erbicide Dual 96% c.c. (2,0 l/ha) pînă la semănat încorporat cu cultivatorul + Nabu 20% c.e. (3,0 c/ha) + Betanal Progres AM (2,0 l/ha) pe vegetaţie. Pentru combaterea buruienilor dicotiledonate perene se recomandă preparatul Lontrel Gran (1,5 l/ha) în perioada de vegetaţiei în faza de rozete.

Combaterea integră a bolilor şi dăunătorilor

În condiţiile pedoclimatice ale Moldovei, dăunătorii şi bolile aduc pagubă sfeclei de zahăr în toate fazele de creştere şi dezvoltare a plantelor, începînd cu apariţia primelor plantule şi pînă la sfîrşitul perioadei de vegetaţie.

Cele mai primejdioase specii de dăunători şi boli: puricii de pămînt ai sfeclei, gărgăriţele sfeclei, păduchele frunzei şi păduchele de rădăcini, molia mineră a sfeclei, buha verzei, putrezirea rădăciniţei de sfeclă, cercosporoza, făinarea, rapănul sfeclei, mana sfeclei, mozaicul sfeclei, virusul mozaicului sfeclei, putrezirea sfeclei.

În unii ani, plantaţiilor culturii sfeclei de zahăr, daunele pot fi cauzate de omizile de cîmp, gîndacul ţestos al sfeclei, gîndacul sfeclei, ploşniţa sfeclei, putregaiul fuzarioz, fomoza sfeclei, rugina sfeclei şi putrezirea sfeclei în silozuri.

După rezultatele cercetărilor efectuate de colaboratorii ICCC, plantaţiile sfeclei de zahăr în condiţiile Moldovei pot fi ocrotite prin implementarea unui sistem integrat, care include în sine următoarele măsuri:

1. Contra putregaiului de rădăcini a plantelor este necesar de respectat: rotaţia optimă a culturilor în asolamente, utilizarea dozelor raţionale de îngrăşăminte minerale şi organice, termenii optimi de însămînţare a plantaţiilor, combaterea buruienilor ş.a., cu alte cuvinte de implementat tot complexul de măsuri agrotehnice (tehnologice), care vor asigura dezvoltarea optimă a plantelor în toată perioada de vegetaţie.

În afară de aceasta (dacă seminţele n-au fost tratare cu pesticide la uzina de calibrare) se prelucrează cu Tacigaren, 70 WP (6,0 kg/t); Apron, 35 EW (3,0 l/t) sau cu Royal Flo (6,0 l/t). În procesul prelucrării se adausă cîte 15 l de apă la 1 t de seminţe.

2. Pentru protecţia plantulelor de puricele de pămînt (Pragul economic de nocivitate =1 ex./4-5 plante), gărgăriţa sfeclei (PEN=0,2-0,1 ex./m2), gîndacul sfeclei (PEN=25-30 cx./m2), sîrmari (PEN=3-5 ex./m2) şi a altor specii de dăunători ai sfeclei, seminţele se prelucrează adăugător cu unul de produsele Carbosan, FS35 (25,0 l/t), Carbodan, 35 ST (20-22 l/t) sau Cosmos, 250 FS (25,0 l/t), Furadan, 35 PS fi. (25,0-30,0 l/t), Gaucho, WS70 (90,0 g s.a./U.S.), Promet, 400 s.111. C (35,0 l/t). Această măsură este eficace şi contra păduchelui de rădăcină în primele luni de vegetaţie.

3. În faza apariţiei plantulelor – 3-4 perechi de frunzuliţe, în caz de populate şi atacul plantelor de puricii sfeclei şi gărgăriţe, se petrece prelucrarea marginilor cîmpurilor (la 30-40 m în adîncime) cu unul din preparatele: Decis Duplet, 36 EC (1,0 l/ha); Bazudin, 600 EW (1,5 l/ha); Volaton, 50% e.c. (0,8-2,5 kg/ha) doza mică – contra puricilor şi omizilor de vîrsta mică, doza mai mare – contra gărgăriţelor, gîndacului sfeclei, gîndacului ţestoş al sfeclei şi omizilor de vîrsta mai superioară); Zolone, 35 e.c. (3,0-3,5 l/ha); Zolone, 30% p.u. (3,0-3,7 kg/ha); Dursban, 480 e.c. (1,5-2,5 l/ha); Decis forte, 12% E.E. (0,05 l/ha); Lebaycid, 50% e.c. (1,0-2,5 l/ha); Bi-58 nou, 40% e.c. (0,8 l/ha).

Cînd numărul dăunătorilor atinge pragul economic de nocivitate (PEN), sau îl depăşesc, se petrece prelucrarea suprafeţei totale a cîmpului tot cu aceste preparate.

4. În cursul perioadei de vegetaţie este necesar de a distruge buruienile, care servesc în funcţia de rezervaţii pentru dezvoltare şi înmulţire a păduchilor de rădăcină şi a altor dăunători.

Buruienile se nimicesc nu mai pe cîmpurile cu sfeclă, dar şi pe marginea drumurilor, locurile de păstrare a îngrăşămintelor organice.

5. Pentru a preîntîmpina invazia semănăturilor de sfeclă cu larvele păduchilor de rădăcină se petrece prelucrarea marginilor plantaţiilor (30-40 m) cu Bi-54 nou, 40% e.c. (0,8-1,0 l/ha); Antio, 25% e.c. (1,2-1,6 l/ha) sau Bazudin, 60% e.c. (1,5 l/ha).

6. În perioada zborului fluturilor omizilor de cîmp (PEN=5 ex./m2) plantaţiile se populează (2-3 ori) cu insectele entomofage Trichogramă sp., conform recomandărilor 80-100 mii ex.la/ha.

Cînd pe cîmpuri sunt înregistrate omizile acestui dăunător de I-a generaţie mai mult de 5 ex.la 1 m2 şi mai mult de 15-20 ex.la 1 m2 în II-a şi III-a generaţii se efectuează prelucrarea plantelor cu unul din insecticidele: Arrivo, 25% e.c. (0,4 l/ha); Decis, 25% e.c. (0,25 l/ha); Volaton; 50% e.c. (1,5 l/ha); Zolone, 35% e.c. (3,0-3,5 l/ha); Decis forte, 12% e.c. (0,05 l/ha); Cymbush, 25% c.C. (0,4 l/ha); Sumithion, 50% e.c. (0,6-1,0 l/ha).

În zonele de protecţie a bazinelor acvatice se întrebuinţează pentru tratare numai următoarele biopreparate: Virin KS pulbere (0,1-0,21 l/ha); Virin OS pulbere (0,2-0,31 l/ha).

7. Pentru combaterea omizilor buhei rozătoare (1-2 ex.l/m2) şi buha verzei (pînă la 10 ex.l/m2) semănăturile se prelucrează cu unul din următoarele insecticide: Arrivo, 25% e.c. (0,41 l/ha); Cymbush, 25% e.c. (0,41 l/ha); Sherpa, 25% e.c. (0,4 l/ha), Dursban, 48% e.c. (1,5-2,0 l/ha); Sumition, 50% c.C. (0,6-1,0

l/ha); Volaton, 50% c.c. (1,5 l/ha); Zolone, 35% c.c. (3,0-3,5 l/ha). Din grupul biopreparatelor se aplica numai Virin OC (0,2-0,3 l/ha). La începutul perioadei zborului fluturilor acestei specii pot fi utilizate insectele entomofage Trichograma sp.

8. În combaterea păduchelui de frunze pe plantaţiile de sfeclă de zahăr la începutul invaziei (5% de plante atacate) se petrece prelucrarea (1-2 ori) mărginilor (fîşii de 40-60 cm). Prelucrarea totală se petrece în caz de înregistrare a coloniilor de dăunători (mai mult de 20% de plante atacate), neafectate de specii entomofagi (raportul mai mic de 1:30). Pentru prelucrare se foloseşte unul din următoarele insecticide: Bazudin, 60 EW (1,5 l/ha); Acetilic, 50% e.c. (1,0-2,0 l/ha); Bi-50 nou, 40% e.c. (0,8-1,0 l/ha); Cymbush, 25% e.c. (0,4 l/ha); Antio, 25% e.c. (1,6 l/ha); Dursban, 48% e.c. (1,5-2,5 l/ha); Lebaycid, 50% e.c. (1,0-2,5 l/ha); Sumition, 50% e.c. (0,6-1,0 l/ha); Sherpa, 25% e.c. (0,48 l/ha); Volaton, 50% e.c. (0,8 l/ha).

9. La primele simptome de apariţie pe frunzele sfeclei a cercosporozei se petrece prelucrarea cu unul din următoarele fungicide: zeamă bordaleză 1%; oxiclorură de cupru, 90% p.u. (3,2 kg/ha); Alto, 400 SC, 40% s.c. (0,15 l/ha); Benlat, 50% p.u. (0,6-0,8 kg/ha); Impact, 25% s.c. (0,25 l/ha); Rias, 30% e.c. (0,3 l/ha); Privent, 25 WP (0,6 kg/ha); Fundazol, 50 WP (0,6-0,8 kg/ha); Rex, 40% e.c. (0,41 l/ha); Tango, 50% e.c. (0,6 l/ha).

Fungicidele organice sunt efective şi împotriva făinării sfeclei, fiind necesar de repetat prelucrarea peste 15-20 zile.

10. Dacă plantele sunt atacate de mana sfeclei (mai mult de 0,5% de plante) se pterece prelucrarea cu Avixil, 70% p.u. (2,0-2,4 kg/ha).

11. Contra omizilor moliei mineră a sfeclei (fiind atacate 25-30% de plante, 4-5 omizi pe 1 plantă) şi buha verzei în a II-a generaţie (1-2 omizi pe 1 plantă) semănăturile de sfeclă se stropesc cu unul din următoarele insecticide: Bi-58 nou, 40% e.c. (0,8 l/ha); Decis forte, 12% E.C. (0,05 l/ha); Pyrinex, 250 ME (4,0 l/ha); Sumition, 50% e.c. (0,6-1,0 l/ha); Antio, 25% e.c. (1,2-1,6 l/ha) ori se organizează lansarea cu specia entomofagă – Trichogramă în perioada depunerii ouălor în masă a dăunătorilor.

RECOLTAREA

În luna septembrie şi prima jumătate a lunii octombrie, în anii normali sfecla de zahăr continuă intensiv să crească şi să acumuleze zahăr, de aceea este necesar de a folosi la maxim aceste adausuri din contul declanşării recoltării în masă pentru luna octombrie.

Totodată recoltarea trebuie să fie terminată numai tîrziu de 1 noiembrie. Activitatea de recoltare, transportare şi prelucrare trebuie să fie minuţios

organizată, pe baza de grafice de recoltare şi livrare. La elaborarea graficilor de recoltare pe care le fac fabricile de zahăr în comun cu unităţile cultivatoare, trebuie să se ţină cont de următoarele cerinţe:

- necesarul zilnic de sfeclă pentru prelucrat; - suprafaţa cultivată şi producţia evaluată;

- stadiul de maturizare a sfeclei avînd în vedere; a) culturile avansate în vegetaţie; b) culturile întîrziate în vegetaţie; - gradul de îmburuienare a plantaţiei şi de atac de boli şi dăunători; - forţa de muncă mecanică şi manuală a unităţii; - metoda de recoltare a sfeclei de zahăr. În luna septembrie recoltarea se va înfăptui numai în cantităţi necesare

pentru lucrul ritmic al fabricilor de zahăr. În primul rînd se va recolta sfecla pe loturile atacate de boli şi vătămători sau puternic îmburuienite, cît şi cea avansată în vegetaţie. În ultima perioadă se va cultiva sfecla care dispune de aparat foliar puternic, cît şi cea întîrziată în vegetaţie.

Recoltarea mecanizată a sfeclei de zahăr cu ajutorul complexului de maşini BM-6 şi KS-6 sau al altui complex de maşini pretinde ca tehnologia aplicată să fie ireproşabilă, cu îndeplinirea următoarelor condiţii:

- terenul să fie perfect nivelat; - semănatul să se execute în rînduri drepte; - densitatea plantelor să fie uniformă; - plantele să aibă coletul uniform dispus deasupra solului;- terenul să fie curat de buruieni şi cu umiditate normală; - reglarea utilajelor de recoltat în funcţie de dimensiunile rădăcinilor

parametrii fizico-mecanici ai solului. Recoltarea semimecanizată se va efectua cu ajutorul dislocatorului, urmînd

ca curăţatul rădăcinilor să se facă manual. Această metodă se va practica în unităţile cultivatoare, care dispun de forţa de muncă.

Transportarea rădăcinilor din cîmp la punctele de recepţionare se va face obligatoriu în aceeaşi zi, deoarece adunarea în grămezi de diferite dimensiuni va duce la pierderi foarte mari, cînd va staţiona în cîmp mai multe zile. Se admite ca excepţie staţionarea rădăcinilor de sfeclă în cîmp în grămezi mari, acoperite cu frunze cel mult 24 ore, după care transportarea se va face obligatoriu. Este important ca să se evite rănirea, ruperea şi strivirea rădăcinilor, deoarece aceste rădăcini se vor păstra rău şi vor avea calităţi tehnologice insuficiente.