reciclare si compost

7/25/2019 Reciclare Si Compost

1/8

Hartie si carton vechi

Reciclarea hartiei vechi este bine cunoscuta si utilizata astazi, in industria hartiei.Hartia si cartonul se inalnesc printre altele, mai ales sub forma de:- Hartii poligrafice (hartii pentru imprimanta si de ziar) ;- Hartii si cartoane de impachetat ;

- Hartie igienica;- Hartii si cartoane tehnice speciale.eseurile din hartie se obtin, in principal, in urmatoarele domenii:- !ipografii, edituri, chioscuri de distribuire a presei,- "ntreprinderi care prelucreaza hartie,- #agazine,- $utoritati, administratii, firme de prestari servicii,- %ospodarii particulare.

"n Romania, deseurile din hartie si carton . provenind intr-o proportie covarsitoare dinintreprinderi . sunt colectate prin punctele de colectare R$!.Hartia veche colectata separat si valorificata se foloseste in principal in industria hartiei

ca materie prima fibroasa. &'ista posibilitati de valorificare a hartiei vechi si in afaraindustriei hartiei, ca de e'. in industria materialelor de constructii ca material izolant, laproducerea de placi fibroase, sau ca material de umplere a ambalaului, dar o asemeneautilizare este totusi de o importanta redusa."n trecut, deseurile din hartie erau folosite in diverse tari ca material autator pentrucompostarea deseurilor organice. $vand in vedere continutul ridicat de si * siproportia redusa a apei, acest lucru pare normal. ar intrucat hartia este prelucratatehnic, se poate ca, in functie de tehnologiei de imprimare si a compozitiei colorantilor,continutul in metalele grele sa fie prea ridicat si sa dauneze procesului de compostare.

$stazi, deoarece culorile pentru imprimare sunt imbunatatite si contin mai putine metalegrele, putem presupune ca e'ista o tendinta de reducere a continutului lor in deseuriledin hartie.

%radul de folosire a hartiei vechi este diferit, din motive tehnice mai ales si in functie defiecare tip de hartie. "n timp ce utilizarea la producerea hartiei de ambala si cartonului nuridica probleme deosebite, la folosire in zona hartiilor speciale poligrafice apar greutati.Revalorificarea hartiei vechi la fabricarea hartiei are totusi limite tehnice.+a fiecare ciclu de reutilizare se scurteaza fibrele si determina necesitatea unui aportsuplimentar de fibra.

$lte eforturi de valorificare facute in ultimul timp au condus la dezvoltareaalternativelor si posibilitatilor de utilizare. "n principalul domeniu de utilizare, industriahartiei, caracteristicile hartiei vechi pot fi imbunatatite, in special prin introducereainstalatiilor moderne de prelucrare, care deschid noi modalitati de folosire. #entionamin principal procedeele de spalare a cernelii pentru marirea gradului de alb al hartiei,prin indepartarea culorilor de imprimare si fractionarea fibrelor pentru separarea fibrelor

mai scurte (cu capacitate redusa de a forma legaturi).*u in ultimul rand trebuie subliniate eforturile pentru cresterea gradului de acceptare aconsumului de produse continand hartie veche. tilizarea ecologica a valorificarii hartieivechi este, din punctul de vedere al managementului deseurilor, cea mai importanta calein reducerea cantitatilor de deseuri. $stfel, este diminuata poluarea mediului prin

-&conomisirea cantitatilor de materii prime si de energie ;-iminuarea emisiilor de gaze si ape reziduale.

e e'. prin utilizarea hartiei vechi la fabricarea hartiei noi, atat consumul de lemncat si cheltuielile in energie pentru transportul lemnului si pentru productie se reduc. "n


2/8

plus, se reduc si efectele negative asupra climei, ca urmare a defrisarii suprafetelorforestiere (ce diminueaza procesul transformarii dio'idului de carbon in o'igen), siasupra solului (cresterea riscului de eroziune). Hartia fabricata pe baza hartiei vechi arede asemenea o nevoie mai scazuta de apa si o incarcatura in ape reziduale mai micadecat hartia fabricata numai din material lemnos.eosebit de nepoluanta este productia de hartie reciclata, atunci cand este

instituit un circuit al apei si se renunta la decolorare (splararea cernelii) si inalbire (prinfolosirea compusilor cu clor), deoarece apele reziduale obtinute de la decolorari chimicesi utilizarea decolorantilor sunt e'trem de impurificate si trebuie privite critic.abricile de hartie sunt interesate sa pastreze hartia veche pe cat posibilneamestecata si fara impuritati maore, ca de e'. metale, materiale plastice,cioburi de sticla si resturi organice, hartii cerate, rezistente la apa sau incleiate.Hartia veche este sortata in vederea reutilizarii pe sortimente, pentru a puteaproduce in cele din urma cele / tipuri de hartie mentionate la inceputul acestui capitoliferentele uzuale de calitate trebuie luate in considerare, privind cerintele pieteinationale si internationale. +a nivel european, datele referitoare la acest aspect pot figasite in *orma &* 0/1, la nivel national . in 2tandardele (2!$2) din seria /345.6rivind lucrurile la modul general, de e'. grupa de hartie noua Hartie

poligrafica cuprinde hartie veche de prelucrata din materialele provenite din deseurilemenaere (ziare, ilustrate), materiale imprimate returnate si resturi de la tipografii.+a fabricarea hartiilor de ambala, sau la cartoane se folosesc materiale dinhartie veche corespunzatoare fiecarui strat in parte. 6entru recto si verso se folosescmaterialele din resurile menaere, deseuri amestecate si resturi din cartonae.2tratul acoperitor este format din dosare si formulare tipizate vechi, care contin sau nucontin lemn.Hartia veche utilizata la fabricarea hartiei gofrata se compune din hartie vecheamestecata, resturi din magazin si resturi din cartoane gofrate."ntre hartiile igienice deosebim hartia . tissue, formata 7889 din hartie reciclata, iarpentru fabricarea hartiei pentru toaleta si bucatarie se mai foloseste si hartie creponata.

$mbele au un continut de hartie veche de pana la 7889. +a fabricarea hartiei-tissue se

pot folosi hartie veche alba fara lemn, fasii multicolore, dosare, ziare, ilustrarte, resturidin tipografii si materiale imprimate returnate, la hartia creponata hartie veche fara lemn.6iata maculaturii este caracterizata prin mari variatii ale preturilor si ale cantitatilor, ce seproduc in intervale scurte de timp. $stfel, nu se fac intotdeauna plati, ci anumite fabricide hartie primesc maculatura numai daca se achita o suma in plus. ariatiile se pote'plica mai ales prin modificarea in timp a ofertei, supuse si urmatorilor factori deinfluenta:- ezvoltareamarimea conuncturala a productiei de hartie,- 6aleta de productie a industriei hartiei,- 6retul si calitatea concurentei pe pietele nationale si internationale ale materiei primepentru hartie si hartiei noi,- alitatea si disponibilitatea tipurilor de maculatura solicitate,

- *evoia industriei hartiei, ca si cota de utilizare la fabricarea de produse noi,- ererea actuala de pe piata, adica consumul de hartie, carton si cartonae,- 2tadiul tehnicii industriale de prelucrare,- &'porturile si importurile de maculatura,- ursul dolarului.e aceea, la realizarea contractelor de achizitii si a negocierii conditiilor pretuluide vanzare-cumparare intre autoritatile locale si comerciantii de materiale valorificabile,este necesara luarea in considerare a conditiilor de functionare a fabricilor de hartiei sicarton. 6entru industria hartiei, utilizarea maculaturii ofera in parte avantae


3/8

economice. e aceea, aceasta industrie este interesata de o livrare sigura amaculaturii si a posibilitatii de a calcula preturile pe termen lung.Reprezentantul intereselor asociatiilor nationale ale industriei hartiei la niveleuropean este .onfederation of &uropean 6aper "ndustries (&6").. &6" reprezintalegatura intre reprezentantii membrilor asociatiilor nationale si institutiile europene,asigura schimbul de informatii intre acestia si participa activ la elaborarea acelor

reglementari din legislatia & care au efecte asupra industriei hartiei.

Sticle vechiea mai mare parte din sticla provenita din deseurile menaere si cele industrialeeste reprezentata de sticla din recipiente. < posibilitate importanta de reducere asticlei vechi este deci industria sticlei pentru recipiente. +a reciclarea sticlei vechi,materiilor prime la retopire li se adauga nisip de cuart, carbonat de calciu si cioburi.2i in industria sticlei plane se utilizeaza cioburi. "nsa, din cauza compozitieichimice diferite, in comparatie cu sticla pentru recipiente, se folosesc numai cioburi dinproductia si prelucrarea de sticla plana.2ticla veche de valoare inferioara poate fi folosita la fabricarea de materiale izolatoare(vata de sticla), de materiale de slefuit, ca si de teracote si gresii.

2ticla de ecranul televizoarelor nu trebuie colectata impreuna cu sticla pentrurecipiente. "n cazul acesteia se intalnesc materiale incarcate cu substante to'ice, caretrebuie colectate separat si tratate corespunzator. 6entru asigurarea unor cote dereciclare inalte in industria sticlei pentru recipiente, este neaparat necesar sa se evite ocontaminare a sticlei pentru recipiente cu astfel de sticle. aca nu, acest lucru poateaduce cu sine probleme pentru industria sticlei pentru recipiente, in ceea ce privestevalorile limita totale ale metalelor grele, stabilite in directivele & privind ambalaele.+a ora actuala, sticla se colecteaza, in proportie redusa, prin R$!. "n mare,recipientele din sticla sunt colectate din casa in casa de catre comercianti particulari demateriale vechi, care le livreaza apoi contra cost la punctele de colectare R$!.2ticla veche poate fi reciclata fara probleme, teoretic, intr-o proportie de =89.!otusi, aceasta valoare teoretica poate fi atinsa, daca sticla este colectata separat pe

culori, deoarece cota de reciclare pentru sticla depinde foarte mult de culoareaprodusului."ndustria sticlei pentru recipiente produce in general sticla alba, verde si maro.+a fabricarea sticlei albe este necesara o puritate a culorii, pentru sticla vecheutilizata, de apro'imativ ==,3 9, pentru a putea obtine, la un ados de 389 cioburi, ocalitate suficienta a sticlei. e asemenea, la fabricarea sticlei maro, numai putinecioburi diferite pot fi utilizate. Recipientele din sticla avand alte culori decat cele treimentionate mai sus pot fi colectate impreuna cu recipientele din sticla verde, deoarecela fabricarea sticlei verzi pentru recipiente este tolerat cea mai mare cota decioburi diferite. &ste posibila o cota de sticla veche amestecata de pana la 589 incazul sticlei albe, 089 - la sticla maro si =39 - la sticla verde. +a fabricarea sticlei pentrurecipiente, problemele care apar in procesul de productie (cum ar fi incluziuni nedorite in

sticla), sunt provocate de substante perturbatoare cum ar fi ceramica, pietrele,portelanul, plasticul, aluminiul, metalele feroase si neferoase. 6e langa separarea peculori, sticla veche trebuie deci pregatita riguros inainte de topire, adica eliberata,mecanic sau manual, de substante straine si granulata. "ndeosebi sticlele alba si marosunt foarte sensibile in ceea ce priveste impuritatile amintite."n industria fibrelor de sticla, culorile oaca un rol mic, insa in cioburi nu trebuiesa fie absolut deloc substante straine.6e langa efectele pozitive in managementul deseurilor (de e'. diminuareavolumelor de la rampele de depozitare prin reducerea cantitatilor de deseuri, marirea


4/8

puterii calorice a gunoiului ramas), prin reciclarea sticlei vechi se pot obtine si alteavantae ecologice, dintre care amintim:- &conomisirea energiei si reducerea emisiilor la recuperarea, transportul sipregatirea materiilor prime;- Reducerea interventiilor asupra peisaului si a preudiciilor asupra apeifreatice cauzate de e'ploatarea materiilor prime;

- iminuarea poluarii apelor reziduale la fabricarea sodei.*ecesarul de energie la fabricarea sticlei se diminueaza pe punct de procent aladosului de cioburi cu cca. 8,4 pana la 8,39 . 6entru ca avantaul energetic sa nu fieanulat de cheltuielile cu transportul, acestora trebuie sa li se acorde o mare importanta.*erentabilitatea in cazul distantelor mari este si motivul pentru care practic nu e'istacomert international in domeniul reciclarii sticlei.atorita economisirii de energie si de materii prime, utilizarea cioburilor ofera deobicei uzinelor de sticla avantae economice. 6e langa economiile in energie, mai alesposibilitatea amestecarii cantitatilor de sticla veche in vanele de topire, se obtine odurata de topire mai scurta, in comparatie cu folosirea numai a materiilor primare."n ceea ce priveste preturile de pe piata sticlei vechi din Romania nu se pot faceafirmatii in acest moment, pentru ca depind in general de cantitatile de sticla veche

disponibile si de necesarul industriei.

Plastic6rivita la nivel mondial, utilizarea materialelor plastice a crescut in importanta in anii 08."n Romania, consumul de plastic, deci si cantitatea de salubrizat a crescut dramaticabia dupa schimbarea politica produsa in anii .=8. *u dispunem in acest caz de cifree'acte privind productia de plastic, cantitatile de plastic de salubrizat sau posibilitatile siactivitatile de valorificare din Romania.Resturile din plastic provin atat din gunoiul menaer, cat si din cel industrial. 6anaacum, in Romania, reciclarii plasticului i s-a acordat o importanta secundara, mai alesdin cauza lipsei posibilitatilor tehnice. "ntr-o proportie redusa, aceasta fractiune estecolectata prin R$!, dupa care este supusa unei valorificari.

6lasticul se imparte in urmatoarele grupe:ea mai mare parte din productia de materiale plastice este constituite de 6&, 6, 66si 62. "n domeniul ambalaelor sunt utilizate mai ales tipurile de materiale plastice 6& si66. 6utem deduce de aici ca, mai ales in cazul 6&!, se va realiza o crestere a antitatilorde materiale plastice utilizate si, in consecinta, si o crestere a cantitatilor de deseuri dinacest domeniu.+a reciclarea plasticului se deosebesc in practica trei modalitati de valorificare, principialdiferite:

valorificare a materiilor industriale;>valorificare a materiilor prime;>utilizare energetica.

Compost din deeuri biologice i vegetaleResturile organice colectate selectiv reprezinta un potential care, cu autorul metodelorbiologice, poate fi supus unei valorificari materiale. atorita faptului ca proportia sa ingunoiul menaer romanesc este foarte mare, de peste 389 ?""#, 7===@, acesteifractiuni trebuie sa i se acorde o importanta considerabila. "n comparatie cu deseurilevalorificabile mentionate anterior, aici se poate realiza cea mai importanta reducere acantitatilor de deseuri ramase, deci protearea rezervelor de la rampele de depozitare.

$lte avantae ale colectarii separate si tratarii debitului de materiale organice stau infaptul ca prin reducerea partii biologic active din gunoiul ramas pot fi imbunatatite


5/8

proprietatile de depozitare ale acestuia. "n consecinta, comportamentul la tasare alrampelor se imbunatateste, iar potentialul lor de formare a apei de infiltratii si de emisiea gazelor se reduce. +a metodele de tratare biologica trebuie sa facem diferenta intre

>metodele aerobe (compostare), care se desfasoara in prezenta o'igenului ;>metodele anaerobe (fermentatie), la care descompunerea substantei organice se

desfasoara in absenta o'igenului.

ompostul este produsul finit al metodelor de tratare aerobe in vederea descompuneriisubstantei organice. 2i in cazul metodelor de tratare anaerobe, produsul solidintermediar care se formeaza (resturi din fermentare, ramasite ale fermentatiei)este tratat de obicei in continuare aerob, astfel incat se va obtine tot compost.Fractiunea organica cuprinde:

>resturi de bucatarie din gospodarii;>resturi de gradina;>resturi verzi din parcuri si spatii verzi, ca si din comitire (de e'. Resturi din copaci si

arbusti, frunza) ;>resturi organice din piete;>resturi organice din intreprinderi.

Resturile verzi, rezultate din lucrarile de intretinere si ingriire a drumurilor publice

(plantatii care insotesc drumul), nu sunt potrivite pentru aceasta modalitate devalorificare, din cauza incarcaturii lor in substante to'ice. $celasi lucru este valabilpentru lemnul vechi tratat, de e'. din industrie sau alte intreprinderi, din lucrari dedemolare a cladirilor, din tambure pentru cablu, paleti sau lazi de fructe.orespunzAtor tipului de materiale utilizate, deosebim:

>compostul din deBeu biologic respectiv biocompostul, la a cAruifabricare se utilizeazA cu precAdere deBeuri vegetale din bucAtArie Bi dingrAdinA, colectate Cntr-un recipient separat (biopubelA, compost-pubelA) ;

>compostul din deBeu verde respectiv compost verde, obtinut cuprecAdere din resturi de plante din grAdini publice Bi parcuri (tAieturi dincopaci Bi arbuBti, frunze, iarbA).Cerine de calitate

+a comercializarea compostului, calitatea produsului are o importanDA decisivA. 6entrusiguranDa de salubrizare a acestui sistem de valorificare, composturile obDinute trebuiesA corespundA unui standard de calitate, adaptat cerinDelor consumatorului Bi ale pieDei.2copul este fabricarea unui compost sArac in substanDe dAunAtoare, care sA fiecompetitiv pe piaDA, ca produs de calitate.erinDele de calitate ale biocomposturilor trebuie sA fie orientate cAtre utilizare si sADinA cont de toate efectele relevante ale utilizArii acestor produse. erinDele decalitate trebuie sA aibA ca urmare asigurarea pe termen lung a valorificArii compostuluipe baza analizelor e'acte, atEt Cn ceea ce priveBte parametrii de calitate simetodele, cEt Bi recomandArile de utilizare de specilalitate.FinEnd cont de dezbaterea actualA cu privire la utilizarea Cn cultura plantelor acomponentelor organice din deBeuri din localitADi, trebuie privite Cn perspectivA pe cEt

posibil toate aspectele importante ale valorificArii compostului.&ste necesarA instituirea unui consens cEt se poate de e'tins Cntre utilizatorii BiproducAtorii biocomposturilor, ca Bi Cntre specialiBtii Cn BtiinDA Bi autoritADi.+a nivelul niunii &uropene nu e'istA pEnA acum reglementAri legislative Cn ceea cepriveBte cerinDele de calitate pentru composturi. iferite DAri, ca de e'. %ermania,anemarca, Gelgia, au fi'at prin lege valori limitA pentru metalele grele, Cn timp ce alteDAri, ca de e'. $ustria Bi


6/8

irecDia generalA pentru mediu a & a emisa un document de lucru pentru tratareabiologicA a deBeurilor organice (varianta 4, la momentul 74 februarie 4887), Cncare, printre altele, sunt enuntate Bi cerinDele de calitate (ane'a """). $cestea selimiteazA la domeniul metalelor grele, al impuritADilor, ca Bi al igienei. a fi prezentat Cncele ce urmeazA rezumatul conDinutului. n privinDa unor alte cerinDe Bi a luArii de probe,

Cn viitor vor mai fi elaborate alte norme comunitare. 6EnA atunci, pot fi utilizate metodele

Bi normele naDionale ale statelor membre.RemarcAm cA acest document de lucru trebuie CnDeles ca o bazA de discuDie pentrustatele membre. $ fost conceput fArA participarea omisiei &uropene, deci nu are uncaracter legal. 6utem presupune CnsA cA & va concepe, pe baza acestui document, odirectivA.in acest motiv Cn e'punerile urmAtoare prezentarea documentului se va referi la stareaactualA de fapt. n completare se vor face referiri pentru e'emplificare la legislaDiile BicerinDele valabile Cn anumite state &.Parametri cu influen asupra calitiialitatea compostului obDinut din resturile biologice Bi verzi este dependentA nemilocitde tipul Bi compoziDia materiilor prime utilizate, ca Bi de separarea pe sortimente purerealizatA la respectivele locuri de producDie. !oate rezultatele disponibile aratA cA

producDia compostului de calitate poate fi fAcutA numai prin colectarea selectivA Bitratarea biologicA a deBeurilor. $ceasta necesitA informarea intensivA Bi activitADi derelaDii publice.ompoziDia materialului iniDial pentru tratarea biologicA a deBeurilor este supusA unorvariaDii puternice, Cn funcDie de anotimp.

$lDi factori cu influenDA asupra calitADii compostului sunt preCncArcArile industrialerespectiv antropogene, ca Bi structura geologica a fiecarei zone de colectare.&fectele negative pot fi provocate mai ales de e'istenta substanDelor to'ice. 6rinlegatura materialelor organice cu sol Bi prin CmbogADirea mai ales a plantelor cusubstante provenite din sol, substanDele to'ice aung Cn produsul final, respectiv incompost.6arametru onDinutI

onDinut Cn apA 48 . 38 9 #2ubstanDA uscatA 38 . J8 9 #2ubstanDA organicA 73 . 08 9 #2ubstanDe activ bazice 7 . J 9 #Raportul * 78 . 437aloarea pH-ului 0,3 . J,3onDinutul Cn sare 7 . 78 gl #%reutate volumetricA /88 . =88 gl #!otalul de azot (*) 8,/ . 4,8 9 #!otalul de fosfat (64


7/8

determinat Cn principal de conDinutul Cn L4


8/8

M2ubstanDA organicA2ubstanDa organicA a unui compost se determinA prin pierderea sa Cn cAldurA la otemperaturA de 338O. n decursul fermentArii, substanDa organicA este transformatA Cnhumus, iar conDinutul ei se diminueazA. !impii de fermentare, care se limiteazA laigienizarea mAsurii necesare (compost verde), furnizeazA conDinuturi mai mari CnsubstanDA organicA. Pi prelucrarea cantitADilor mai mari de resturi din copaci Bi arbuBti

din amestecul de pornire poate mAri conDinutul Cn substanDA organicA. &ste recomandatun conDinut minim de 489 Cn substanDa organica uscatA.

M%rad de fermentare%radul de fermentare caracterizeazA stadiul procesului microbian de descompunere. 2ededuce din temperatura ma'imA atinsA Cntr-un e'periement de autoCncAlzire a unuimaterial din compost. $poi, compostul este clasificat Cn funcDie de gradul sAu dematuritate Cn : material brut, compost verde sau compost finit. #aterialul brut are gradul "de fermentare, compostul verde . gradul "" sau """ de fermentare, iar compostul finitindicA un grad sau " de fermentare ).

reciclare si compost

Documents